Release from Medtorrents.

com

Medicina Calamitatilor

1.Noţiune de calamitate. Clasificarea calamităţilor

Calamitate in asp. med. - sit. except. aparuta ca rezultat al
dezastrelor naturale sau tehnogene, sociale si ecologice, insotita
de pierderi generale umane cu patol. specifica, scoaterea din
functiune a institutiilor sanitare si cadrelor medic., iar p/u
lichidarea consecintelor carora, de obicei sunt necesare forte si
mijloace medic. din afara focarului accidentat.
Clasificarea calamitatilor# Dupa origine(Mescov):
1)C. Naturala: cutramur, eruptie de vulacan, inundatii,
avalanse, alunecari de teren.
2)C. Tehnogene: explozii, distrugeri, accid de transport,
scurgeri de s. toxice, rdioactive, socul cladirilor.
3)C.Speciale(sociale): razboi, terorism, foamete, dezordine,
boli in masa (epi-, pandemii), epizootii.
# Dupa OMS:1)C. meteorologice: tsunami, tornado etc
2)C.topologice: inundatii catastrofale, avalanse, alunecari de
teren
3)C.telurice si tectonice: eruptii de vulcan, cutremur
4)Accidente: transport, miniere
5)Ecologice (inca nu sunt incluse) - schimbarea climei,
eroziunea solului, micsorarea strat. de ozon, poluarea med.
ambiant.# Dupa amploare:1)C. minore-nr. lezatilor 10-100 (din
ei pina la 50 pers. necesita spitalizare)
2)C.medii- nr. lez. 100-1000 (spitalizare-51-250 pers.)
3)C.majore-nr. lez e mai mare de 1000 de pers. (spitaliz
m.mult de 250)
# Dupa amploarea raspindirii consecintelor:1. Cu caracter
local-consecintele se raspindesc in limitele unei hale,
laborator2. Cu caracter de obiect/obiectiv-uzina, fabrica, istit.
de invatamint, unit. economica3. Cu car. Municipal4. Cu
car.raional5. Cu car. Regional (ex.explozia de la Cernobîl)6. Cu
aspect global (schimarea climei, gauri de ozon, asteroid) –
Cataclisme Partic specif a multor dezastre s/t: #
imprevizibilitate după loc şi timp a multor dezastre; # apariţia
simultană într-un timp relativ scurt a pierderilor generale
umane şi sanitare; # odată declaşînduse unele dezastre pot
duce în lanţ la declanşarea altor dezastre.
 Release from Medtorrents.com

2. Situaţie excepţională. Determinarea şi criteriile

situaţiei excepţionale
Situatie exceptionala, în aspect med- situatie aparuta în
urma dezastrelor, in care apare o disproportie bruscă între
solicit. de acord.a as. med. si posib. reale ale sist. sanitar local,
ded.de dezastru din raionul accidentat.
Criterii de apreciere a SE:-Nr. de lezati intr-o calamitate este
cca 10-15 pers. si m. mult, dintre care 2-4 morti.
-Nr. de bolnavi de o maladie contagioasă deoseb de
periculoasă este de 35-40 pers. si m. mult-Nr. de bolnavi de o
maladie de o etiologie necunoscuta este de 25-30 pers.-Nr de
bolnavi de o maladie cu febra necunoscuta – 15-20 pers.-Daca
morbiditatea si mortalitatea intr-o zona data intrece de 3 ori
acesti indicatori in perioada precedenta.-Daca contaminarea cu
s. toxice, radioact., bacteriol. intrece de 100 ori normele
permise in aceste zone.Acesti indicatori sunt temporari şi
instabili si pot fi modificati calitativ si cantitativ, totul depinzind
de tipul de dezastru, amploarea acestuia, situatia generală şi
medicala concret creata in focar.
3. Notiune de caracteristica medico-tactica a catastrofelor
Partic specif a multor dezastre s/t: # imprevizibilitate după
loc şi timp a multor dezastre; # apariţia simultană într-un timp
relativ scurt a pierderilor generale umane şi sanitare; # odată
declaşînduse unele dezastre pot duce în lanţ la declanşarea
altor dezastre.Cuprinde citeva elemente: 1.Caracterul si
dimensiunile focarului. 2.Volumul si structura posibila a
pierderilor sanitare de focar. 3.Gradul de scoatere din functiune
a instit. med si a personalului medical. 4.Prezenta sau absenta
contaminarii terenului cu s.radioactive, toxice, bacteriene.
5.Starea sanitaro-epidemica a terenului creata in urma
dezastrului concret.

4. Caracteristica medico/tactica a inundatiilor

Zona I (zona inundatiilor catastrofale) viteza valului – 30
km/ora, T / 30 min, L -6-12 km
Zona II (zona scurgerii rapide) – viteza scurgerii apei-15-20
km/ora, T – 50-60 min, L -15-20 km
Zona III (zona scurgerii medii) – viteza scurgerii apei-10-15
km/ora, T 2-5 ore, L -30-50km
 Release from Medtorrents.com

Zona IV (Zona revarsarii apei)- vitera scuergerii apei -6-10

km/ora, T-4-10ore, L –pina la 36-70km
Volumul si strutura pierderilor umane vor oscila in functie de:
- densitatea popul in zona de inundatie; - instiitarea la timp a
popul; - distanta localitatii populate de la loocul initierii
unundatiei; - distanta localitatilor inundate de la institutiile
medicale; - inaltimea si timpul trecerii valului inundat; - t apei si
mediului ambiant; - timpul inundatiei; - nivelul de instruire
prealabila a popul; - nivelul de pregatire a protectiei civile si
SAMU.
5. Caracteristica medic.-tactica a cutremurelor:
-15% din totalul dezastrelor naturale sunt cutremure.
-Anual-3 mii cutremure, din care cca 20 aduc pierderi umane
si materiale. -Anual mor cca 30-40 mii de pers.
-Se masoara dupa sc.Richter (0-12º). -Anual se int.: 2-3
cutrem de 8º; 70-7 º ; 100-6 º ; 1000-5 º, 100mii 3-4 º.
1) Dimensiunile si caracterul cutrem. depind de: -Relieful
regiunii date; -Forta (magnitudinea) cutremurului.
Dupa magnitutidine se împart în: -Slabe-3-5º; -Medii-5-7 º; -
Puternice 7-8 º; -Catastrofale (8,1 s.m.mult)
După adâncime: <70 – superf., 300 – medii; ±700 – adânci
După m-smul seismului: vulcanice 3-4º, car.local; prin surpare
<3-4º, car.local; tectonice
2.a) Volumul pierderilor sanitare depind de: -magnitudinea C.,
-Densit. Popul.; -Gradul de pregatire a popul. in comportare
adecvata in caz de cutremur.; -Gradul de pregatire a protect.
civile, a servic. asist. med. de urgenta, mobilitatea inalta a
acestor organizatii p/u a incepe la timp lucrarile de salvare si
ajut. medical.; -Perioada zilei, anotimp; -Caracterul
constructiilor; - Gradul de pregatire a populat cu privire la 1
ajutor (autoajutor si aj. reciproc) In caz de intirziere a ajut. cu
1h-nr. de decedati creste cu 30%, cu 2h-60%, cu 6h-905%.
Volumul pierderilor sanitare pot fi de la 2,5 la 6,4 % din
populatie. Cunoasterea din timp a volumului posibil a
pierderilor sanitare permite de a planifica asigurarea med. a
ran si boln.
P/u planificarea corecta a asigurarii med. in caz de cutremur e
nevoie sa cunoastem caracteristica zonelor seismice- 4 zone:
 Release from Medtorrents.com

1. Z. distrugerilor usoare: pierderi generale umane - 15-20%

din pop.: p.sanitare – 96-98% din cele generale;
p.irecuperabile-2-4%; 5%- internare
2.Z. distr.medii: p.generale 20-25%; p.sanitare -85-90%;
p.irecuperabile 10-15 %; 30%-necesita intenare.
3.Z.distr.puternice: p.generale-25-30%; p.sanitare80-85%; p.
irecuperab-15-20%; 35% internare.
4.Z. distr. totale: p.gen-40%, /p.sanit-55-60%/ p. irecuperab-
40-45%. .internare-40%.
b) Structura pierderilor sanitare depinde de factorul lezant
(mecanic, chimic, termic, psihoemoţional, patologic)
In funct. de fact. lezant pierderile sanit pot fi:-lez. mecanice-
85-90% din p.sanitare; -lez. termice – 15-20% din p.sanitare; -
crush-sindrom -24%; -Stari reactive- 70-80 din populat. din ei
10-18% vor fi internati.
Crush-sindrom constituie 24% din sinistrati dintre care 35%
stare grea, 43% medie, 22% usoara.
Factori patologici de baza- durere, toxemie, pierderi de
plasma.
3) Gradul din scoatere din functiune a cadrelor medic: în cazul
în care vor fi scoase din funct. instit. med. si cadrele med vor fi
necesare de mijloce si forte din afara focarului.
4) Prezenta sau absenta contaminarii terenului cu
s.radioactive, toxice, bacteriene: e necesar de a proteja
personalul medical dar si ranitii si bolnavii de factori lezanti. In
acest caz personalul medical va lucra in mijl. de protect.
individuala (masca antigaz, echipament antichimic),
productivitatea muncii scade si vor fi necesare suplimentarea
forţelor şi mijl.medicale p/u a indeplini unul si acelasi volum
de lucru intr-o unitate de timp.
5)Starea sanitaro-epidemica a terenului creata in urma
dezastrului concret.- Starea S-E se inrautateste brusc (vor fi
distruse sisteme cu alimentare cu apa, de canalizare,
supravietuitorii ramin fara adapost, apar un nr. mare de
cadavre). Maladii caracteristice:Holera, Dizinterie, Hepatita
virala, Enterocolite specifice, Ale cailor respirat.
6. Caracteristica medico-tactica a avariilor la transportul
aerian
 Release from Medtorrents.com

Clasificare: dupa tipul de trenuri: 1. castrofe cu trenuri de

pasageri; 2. cu trenuri de marfa; 3. cu trenuri de pasageri si de
maraf (concomitent)
Dupa urmarile tehnice: accidente; avarii; cazuri deosebite de
defecte in lucru; cazuri de defecte in lucru
Dupa caracterul accidentului: tamponare, izbire, iesire de pe
calea ferata; incendiu; combinate
Dupa urmarile medicale: categoria I-M (nr sinistratilor <5);
categoria 2-M (nr de sinistrati 5-15); categoria 3-M (15-20);
categoria 4-M (30-50); categoria 5-M (>50)
Dupa caracterul lezarilor: castrofe cu traume mecanice; cu
combustii; cu intoxicatii; cu leziuni prin iradiere; cu poluarea
mediului; cu leziuni combinate si poluarea mediului
Dupa urmarile sanitaro-igienice si ecologice: categoria I (cu
raza zonei de poluare pina la 50 m); categoria II (50-300m);
categoria II (300-500 m); categoria IV (>1000m)
Particularitatile structurii pierderilor sanitare:
1. traume mecanice (90%); 2. in accidente cu incendii 20%
din sinistrati vor avea leziuni termice si combinate; 3. din
traumele mecanice predomina plagile tesuturilor moi, fracturile
inchise ale membrelor, traume craniocerebrale insotite de
comotii cerebrale grave (>50%); 4. o greutate specifica majora
revine traumelor combinate si asociate (>60%);5. din toate
pierderile sanitare circa 20% au necesitate in asistenta
medicala de urgenta
7. Caracteristica factorilor lezanti ai catastrofelor:
1.F.mecanici (unda de soc,alunecari de teren, prabusiri de
pamint, uragane, virtejuri, explozii (schije secundare)
2.F.termici (temp. inalte, scazute; ef de temp inalta provocata
de un fascicol de lumina-lazer, focos atomic)
3.F.chimici: (subst. chimice concentrate: amoniac, acizi, baze
etc)
4.F. de iradiere: (accid. la instalatii ce folosesc surse cu
energie atomica, radioterapie etc)
5.F. biologici: (bacterii si toxinele lor)
6.F. psiho-emotionali-stres
-Unda de soc-in urma exploziei. Este un volum de aer
comprimat ce se raspindeste uniform de la epicentru spre
periferii cu o viteza supersonica. Asupra organismului uman
 Release from Medtorrents.com

actioneaza in mod indirect direct, propulsind prin tes,

organismului si provocind leziuni. Atit act. directa cit si
indirecta provoaca leziuni. Actiunea U.d.S aspuro org- in
kg/cm2:-la actiunea 0,2-0,4 kg/cm2- leziuni usoare( contuzii,
luxatii, perforatii ale mem. timpanice)
-la 0,6-0,9 kg/cm2 – lez. grave (lez. org. interne, lez.
articulatiilor, contuzii grave etc)-la 0,9 si ↑-lez. extrem de rave,
incompatibile cu viata.-Combustii- pot fi superficiale si
profunde
Complicatii:-Primare precoce (pierderea cunostintei, asfixie,
stare de soc, de toxemie)-Lez. secundare precoce (supuratia
leziunilor, stare de sepsis, pneumonii etc)-Tirzii (contractura
cicatriciala-keloid, ulcer trofic, amiloidoza org. interne). In intox
cu Co2-dereglari psihice.
8. Pierderile sanitare în caz de catastrofe şi clasificarea
lor
Pierderi generale- toate pierderile pop. ce apar in urma
catastrofelor (naturale, tehnogene si sociale). Se impart in: -
P.definitive (nerecuperabile)-decedati + pierduti fara veste. -
P.sanitare(recuperabile)
P.Sanitare- oameni ce in urma leziunilor, imbolnavirilor au
pierdut capcitatea de munca mai mult de 24h si au fost
inregistrate in inst. curative (asist. de urgenta) si lu s-a acordat
ajutor medical calific.
Clasificarea pierderilor sanitare
a. factorul etiopatogeneticleziuni mecanice, leziuni termice,
leziuni prin iradiere, leziuni chimice, leziuni biologice, leziuni
reactive (psihoze)
Fiecare dintre aceste clase conţin un anumit număr de grupuri
de leziuni omogene
Clasa I – un număr mare de grupuri în funcţie de localizarea
lezării şi profunzimea ei.Clasa II – 2 grupuri –
combustiile/degerăturileClasa III – boala actinică acută/boala
actinică cronicăClasa IV –lez prin subst toxice neuroparalitice; -
lez prin subst cu acţiune toxică generală; -lez prin subst toxice
asfixiante; - lez prin subst toxice diferite (lacrimogene, iritante);
- lez prin subst cutano vezicanteClasa V – prin forme
bacteriene/ prin toxine bacterieneClasa VI – stări reactive de
scurtă durată/stări reactive prolongate
 Release from Medtorrents.com

Fiecare din aceste grupuri conţine forme nozologice concrete

(diagnostic diferit)
b. clasif după numărul și modalitatea de acțiune a factorilor
lezanţi care au influenţat în organismului uman:
leziuni combinate – apărute în urma acţiunilor asupra
organului a 2 sau mai mulţi factori lezanţi
leziuni asociate - atacă 2 sau mai multe regiuni anatomice sau
a 2 sau mai multe organe, doar printr-un singur factor
lezantleziuni multiple – leziuni a 2 sau mai multe regiuni
anatomice prin 2 sau mai multe elemente a unuia şi aceluiaşi
factor lezant.
d. După gravitate:leziuni extrem de grave: răniţii cu leziuni
incompatibile cu viaţa, care se află în stare de agonie. Lor li se
acordă ajutorul medical simptomaticleziuni grave: răniţi ce au
leziuni ce poartă pericol pentru viaţă de regulă sunt fără
conştiinţă cu diagnostic complex, complicat şi necesită
tratament staţionar îndelungat. Ei au nevoie de ajutor medical
de urgenţăleziuni de gravitate medie – răniţii şi bolnavii care nu
au pericol pentru viaţă, dar deseori au necesitate de tratament
staţionar îndelungatleziuni uşoare – răniţii şi bolnavii care pot
să se autodeservească şi să se deplaseze desinestătător. Ei
deasemenea au nevoie de tratament staţionar
9.Volumul şi structura pierderilor sanitare posibile în caz
de cutremur de pământ
a) Volumul pierderilor sanitare depind de: -magnitudinea C., -
Densit. Popul.; -Gradul de pregatire a popul. in comportare
adecvata in caz de cutremur.; -Gradul de pregatire a protect.
civile, a servic. asist. med. de urgenta, mobilitatea inalta a
acestor organizatii p/u a incepe la timp lucrarile de salvare si
ajut. medical.; -Perioada zilei, anotimp; -Caracterul
constructiilor; - Gradul de pregatire a populat cu privire la 1
ajutor (autoajutor si aj. reciproc) In caz de intirziere a ajut. cu
1h-nr. de decedati creste cu 30%, cu 2h-60%, cu 6h-905%.
Volumul pierderilor sanitare pot fi de la 2,5 la 6,4 % din
populatie. Cunoasterea din timp a volumului posibil a
pierderilor sanitare permite de a planifica asigurarea med. a
ran si boln.
P/u planificarea corecta a asigurarii med. in caz de cutremur e
nevoie sa cunoastem caracteristica zonelor seismice- 4 zone:
 Release from Medtorrents.com

1. Z. distrugerilor usoare: pierderi generale umane - 15-20%

din pop.: p.sanitare – 96-98% din cele generale;
p.irecuperabile-2-4%; 5%- internare
2.Z. distr.medii: p.generale 20-25%; p.sanitare -85-90%;
p.irecuperabile 10-15 %; 30%-necesita intenare.
3.Z.distr.puternice: p.generale-25-30%; p.sanitare80-85%; p.
irecuperab-15-20%; 35% internare.
4.Z. distr. totale: p.gen-40%, /p.sanit-55-60%/ p. irecuperab-
40-45%. .internare-40%.
b) Structura pierderilor sanitare depinde de factorul lezant
(mecanic, chimic, termic, psihoemoţional, patologic)
In funct. de fact. lezant pierderile sanit pot fi:-lez. mecanice-
85-90% din p.sanitare; -lez. termice – 15-20% din p.sanitare; -
crush-sindrom -24%; -Stari reactive- 70-80 din populat. din ei
10-18% vor fi internati.
Crush-sindrom constituie 24% din sinistrati dintre care 35%
stare grea, 43% medie, 22% usoara.
Factori patologici de baza- durere, toxemie, pierderi de
plasma.
12. Factorii ce influenteaza volumul si structura
pierderilor sanitare.
Volum-exprima in cifrea absolute nr de raniti si
bolnavi.Structura-raportul in % a diferitor categorii de leziuni
cate nr. absolut a pierderilor sanitare in urma dezastrelor.
Asupra vol si str. pierderilor sanitare vor influenta : 1.Tipul de
catastrofa; 2.Durata de a fact. Lezanti; 3.Densitatea pop. din
focar; 4.Caracterul constructiilor; 5.Gradul de pregatire si
protectie a pop.; 6.Gradul de pregatire a serv. asist med de
urgenta.; 7.Anotimpul; 8.Parte a zilei; 9.Alti factor
13. Noţiuni de leziuni combinate, asociate şi multiple,
apărute în urma catastrofelor
clasif după numărul și modalitatea de acțiune a factorilor
lezanţi care au influenţat în organismului uman:
leziuni combinate – apărute în urma acţiunilor asupra
organului a 2 sau mai mulţi factori lezanţi
leziuni asociate - atacă 2 sau mai multe regiuni anatomice sau
a 2 sau mai multe organe, doar printr-un singur factor
lezantleziuni multiple – leziuni a 2 sau mai multe regiuni
 Release from Medtorrents.com

anatomice prin 2 sau mai multe elemente a unuia şi aceluiaşi

factor lezant.
14. Recunoasterea medicala/ Esenta, tipurile, misiunile si
organizarea R.M. in sit. except.
R.M - complex de masuri, organizate şi executate în scopul
dobîndirii informaţiei cu caracter social, economic şi medico-
sanitar din zona afectată de dezastru. Aceasta va sta la baza
determinării situaţiei medico-sanitare real create în focar şi
luarea hotărîrii vizînd organizarea asig med în proc de lichidare
a consec medico-sanitare ale dezastrelor.Tipuri: Rec. sanitaro-
tactica; R. sanitaro-epidemiologica, Cercetare radiologică,
Cercetare chimică, R.Psihologo-psihiatrică.
1. Rec. Medico-tactica: Scopul de baza- dobindirea datelor
d/e conditiile si posibilitatile zonei afectate de dezastru care
vor influenţa asigurarea medicală şi în special organizarea
măsurilor de tratament şi evacuare a lezaţilor.Misiunile de
baza:-Determinarea dimensiunilor si suprafetei focarului;
volumului şi structurii pierderilor generale umane-Studierea
conditiilor raionului catastrofei in scopul determinarii starii
cailor de acces şi de evacuare (drumuri)-Precizarea terenurilor
satisfacatoare p/u instalarea, desfasurarea format. medicale
sosite in focar.-Determinarea surselor de apa potabila-
Depistarea instit. curativo-profilactice din focar şi celor
limitrofe-Depist. instit. de aproviz. medicala din focar şi celor
limitrofe (farmacii, depozite farmaceutice)
2. R. sanitaro-epidemiologica: Scopul: dobindirea datelor
despre starea sanit-epidem a focarului catastrofei.
Misiunile:-stud. starii sanatatii pop. , in special a morbiditatii
contagioase in zona afectata şi epizootiilor
-Stud. starii sanitaro-igienice a localitatilor din focarul
calamitatii.-Determin. starii sanitaro-igienice a surselor de
aprovizionare cu apa . Cantitatea si calitatea apei si marcarea
izvoarelor.-Depistarea instit. de profil sanitaro-igienice si
antiepidemice a personalului acestora, cu scop de folosire dupa
destinatie.3.R.sanitaro-chimică: Scop – det.gr.de pericol în
rezultatul avariilor cu contaminare chimică, determinării
zonelor gr de contaminare, ident toxicului şi prognozei
consecinţelor.4.R.sanitaro-radiologică: Scop – det.limitelor
 Release from Medtorrents.com

zonelor şi gr de contaminare şi trasarea măsurilor urgente de

protecţie a pers aflate în focar cât şi a salvatorilor
5.R.Psihologo-psihiatrică: scop – prognozarea consecinţelor
sociale şi medico-psihologice a dezastrului. În acest scop se
obţine informaţia ce ţine de săn.psih.a pers aflate în zonă, cât şi
a salvatorilor şi se determină volumul activ.pt acordarea asist
psihiatrice, necesarului în forţe şi mijloace de acest profil.
Principiile de baza R.M.in focar:-Continuitatea recunoasterii-
efect. recuunoasterii med. la timp, depistarea subst. nocive-
Autenticitatea rec. med (date reale), verificarea datelor cu alte
surse- transmiterea datelor obţinute spre instit.med-sanitare ce
au necesitate de ele-pe măsura obţinerii informaţiei – de luat
măsuri corespunzătoare în lim posibilităţilor (Marcarea
hotarelor epidemice, izolarea b/v contagioşi ş.a.)
În diverse dezastre, Rec.medico-sanitară se organizează şi se
execută: în volum deplin(ex.cutremur de pământ),
parţial(ex.calam.cu car.tehnogen) sau nu se va executa
(catastrofe transp aerian, maritim, acte de terorism)
Modalitati de dobindire a a datelor de R.M.-Stud.
monografiilor medico-geografice a raioanelor corespunzatoare-
Dobindirea info. de la Statele Majore ale Protectiei Civile şi SE,
ce actionneaza permanent, a organelor de conducere raion.,
republic.-Dobind. datelor de la personalul medical al instit med-
sanit din zonele afectate de dezastru, cît şi de popul-observarea
permanenta asupra mediului ambiant, asupra intreprinderilor
si obiectivelor economice cu risc de declanşare a dezstrelor-
studierea consecintelor medico-sanit a catastrofelor in
teritoriul focarului si in zonele apropiate a acestora.
Organizarea R.M. în focar sunt indreptate echipe de recun.-
ale PC ( in componenta poate fi: un mrdic epidemiolog, felcer
labornat, sofer sanitar. Dotati cu echipament p/u puarea
probelor medicale: alimente, sol, aer, apa)-detasament de I
ajutor med. al PC. Componenta: medic 1, felcer 1, cerceas
perimetrist 1, sofer 1.
-detasament mobil antiepidemic. Componenta: laboratoare
(sectia epidemiologica), laborator bacteriol, laborator sanitaro-
epidemic, laborator “Ro”. se iau 13 probe in 24 h.
15. Misiunile protectiei civile a r.Moldova si mod. de
indeplinire a lor
 Release from Medtorrents.com

P.C.-un sistem de masuri si actiuni interprinse pe scara

intregului stat pe timp de pace si razboi in vederea protectiei
populatiei si bunurilor materiale in cond. de calamitati naturale,
ecologice, accidentelor. folosirii armelor de distrugere in
masa.Misiunile PC: -Protectia popul. si a bunului material in
conditii de sit. except.; -Efect lucrarilor de salvare si a altor
lucrari de urgenta in conditii de sit. except. si la lichidarea
consecintelor lor.; -Organ. preg. prealabile si multilaterale ale
pop. si a fortelor protectiei civile.
Modalităţi de îndeplinire a misiunilor:-Organizarea forţelor
necesare ce pot ce pot asigura prot. popul. si a bunului material
in conditii sit.except/, inzestrarea tehnica materiala si
pregatirea speciala-Crearea si mentinerea in stare de pregatire
permanenta a sist. de comanda, instiintare si comunicatii,
organelor controlului si supravegherea situat. radioactive,
toxice, acteriene, antiincendiare, toxice, bacteriene,
antiincendiare pe terit. RM.-Acumularea fondului necesar de
constructii p/u adapostirea pers. supuse pericolului.-Acumul. si
pastrarea in siguranta a mijloc. de protectie, a prod. aliment.,
medicam, mijloace tehnice, militare si a surselor autonome de
aprovizionare cu apa si energ. electrica in sit. except.-Aproviz.
cu apa, prod. alimentare si materie prima, a furajelor, anim.
domestice, plante, decontaminare cu s.toxice, radioactive,
radioactive, bacteriene, iar a mediului ambiant de depoluare cu
aceste substante.- Pregătirea din timp a popul pt evacuare, iar
în caz de apariţie a pericolului nemijlocit – evacuarea popul şi a
bunurilor materiale din zonele periculoase.-Instiintarea org. de
conducere si a popul RM despre pericolul sau apariti sit.except
si aducerea in stare de pregatire completa a fortelor si
mijloacelor P.C.-Acordarea aj. multilateral sinistratilor.-Efect.
controlului asupra executarii masurilor pe profilact menite sa
preintimpine sau sa diminueze probabilitatea apar. Sit. except.
si sa reduca proportiile acestora.-Antrenarea unitat. economice
in acetiunile de prevenire si lichidare a situat exception.-Asig.
securitatii anti-incendiare a obiectelor economice nationale, a
populat si stingerea lor.-Organizarea si efect instruirii
lucratorilor unitatilor economice si cetatenilor privitor la
procedeele de aparare si actiuni in sit. except
16. Structura organizatorică a PC a RM
 Release from Medtorrents.com

Include: - organe de conducere – in Guvernul RM prim-

ministru e Presedintele Comisie SE a RM; Serviciul PC si SE sef
serviciului – vice presedintele Comisiei pt SE; Conducatorii
administratiei publice locale conducatorii – sefii Comisiilor pt
SE; conducatorii ministerelor, directorii departamentelor, sefii
unitatilor economice presedintii Cimisiei pt SE.
- organe de administrare – comisia pt SE a RM; SM al Fortelor
PC; Serviciul de salvare-deblocare; Inspectoratul de Stat al PC;
Directia PC – in municipii, orase, Sectia PC – in sectoare,
raioane, Inspectori – in sate; Comisiile pt SE ale ministerelor si
departamentelor specialisti titulari, persoane responsabile pt
PC (la unitati economice)
- forţe şi mijloace de lichidare a urmărilor calamităţilor –
Unitatile si subunitatile militare ale PC; Formatiunile
militarizate; Formatiunile de salvatori si pompieri; Formatiuni
specializate ale ministerelor si departamentelor; Formatiunile
nemilitarizate ale obiectelor economiei nationale
- reţeaua de observare şi control de laborator – Centrele si
institutiile sanitaro-igienice si antiepidemice ale MS a RM;
Statiile hidrometio ale serviciului Departamentului Protectiei
Mediului inconjurator; Laboratoarele veterinare, agrochimice,
de protectie a plantelor ale ministerului agriculturii si
alimentatiei; Laboratorul ministerului serviciilor comunale si
exploatarii fondului de locuinte; Institutiile principale,
orasanesti si sectorale, laboratoarele centrale specializate.
Centrele de indicatie a substantelor radioactive, toxice
- sistem de instruire – Instruirea ]n scolile de cultura generala
de la 8 ani; Instruirea in institutiile de invatamint mediu de
specialitate; Instruirea in institutiile de invatammint superior;
Instruirea la unitatile economice; Instruirea la locul de trai;
Instruirea primara si perfectionarea ultarioara a conducatorilor
in domeniul PC.
17. Noţiune de medicină a calamităţilor. Misiunile
SAMUSE
M.Calamitatilor-ramura a med. teoretice si practice, avind ca
obiectiv de baza organizarea si efectuarea asigurarii med. a
populatiei (lezatilor, sinistratilor,) in procesul de lichidare a
consecintelor medicale ale dezastrelor, ce includ următoarele
complexe de măsuri: -Masurilor de tratament si evacuare; -
 Release from Medtorrents.com

Masurilor sanitaro-igienice si antiepidemice; -M. ce tin de

aprovizionarea cu mater. Sanit-farmac, tehn med, utilaj; -M. ce
tin de dirijarea cu fortele si mijloacele serv. med
Obiectivele de studiu:-Factorii lezanti al dezastrelor si actiunea
lor asupar organismului; -Patologia specifica aparuta in
rezultatul actiunii fact.; -Formele, metodele de oragizare si
acordare a asist. med.; -Formele, metodele de tratament,
recuperare medic; -Metodele de combatere a dezastrelr si a
efectelor act. fact. lezanti.
Aspecte:-Clinic; -De med. Preventiva; -De manageent
farmaceutic;-De management sanitar.
Metode de studiu:-Istorico-descriptiva; -Analitica; -Statistica; -
De prognozare; -Simulare
Misiunile SAMUSE:-Organiz activă şi conduc cu forţele şi mijl
serv, antrenate în lichidarea urmărilor calam
-Acordare la timp a AMU lezaţilor, evacuarea medicală şi trat
RB, -Asig stării sanitaro-epidemice satisf a popul în raioanele
catastrofale. Prevenirea apariţiei şi răspîndirii bolilor
infecţioase în masă în rândurile populaţiei
-Micş maximal posibilă a nr neîntemeiat de decedaţi în focare,
pe căile de evacuare şi la etapele medicale
-Efect expertizei med-legale a decedaţilor şi exam medic a
lezaţilor pt stabilizarea gr de gravitate a traumelor, maladiilor
şi prognozarea capacit de muncă a acestora
Modalităţi de îndeplinire:# crearea, înzestrarea, pregătirea şi
menţinerea forţelor şi mijloacelor SAMUSE permanent gata pt
acţiuni în SE# introd în pract ocrot săn a bazelor teoretice
metodologice şi organizatorice moderne de asig med a popul în
SE# crearea rezervelor de mater medic, păstrarea,
împrospătarea şi evidenţa lor
# pregătirea profesională a cadrelor medic, pt lichidarea
urmărilor calamităţilor# efect recun.med., îndeosebi
recunoaşterea san-epidem în focare de dezastru# colaborarea
cu serv med ale altor ministere şi depart cu organe de
conducere publică locală, cu organele servic PC şi SE cu serv
respective din alte state ş.a.# Conduc cu forţele şi mijl SAMUSE
în per de pregătire şi în per de lichidare a urmărilor med-
sanitare a calamităţilor
 Release from Medtorrents.com

18. Principiile de organizare şi de lucru ale SAMUSE1.

caracter vestat şi prioritar al acestui serviciu2.
princip.teritorial3. mobilit înaltă a formaţ serv. şi
universalitatea profesională de folosirea a serv în diverse SE4.
triajul medical – măsura de bază de organiz. a asist.med de
urg.popul în SE5. acord aj.med.la timp, consecutiv şi cu
eficacitatea înaltă6. princ.de interacţiune – prevede coordon acţ
comune în acord asist med cu serv med ale altor ministere şi
departamente şi se înfăptuieşte prin: întocmire din timp a
planurilor de acţiuni şi interacţiuni; includerea în compon
comisiilor pt SE a reprez altor ministere şi departamente
7. princ conducerii unice8. eşalonarea asist med şi
manevrarea cu forţele şi mijl serviciului9. respectarea
raţionalităţii de creare a forţelor şi mijl serv în funcţie de posib
apariţiei SE şi posib statului10. cointeresarea materială, prot
socială şi juridică a pers med ş.a.specialişti participanţi la
organiz şi acordarea ajut med de urg lezaţilor în SE11. princip
de asig a 2 grade de pregătire a serv: grad înalt şi grad de
pregătire permanentă a forţelor şi mijl serv12. pregăt popul şi a
pers cu un risc profesional mărit, care ţine de comportament
adecvat, acţiunile în SE şi de acordare a primului ajutor în
diverse calam.
19.Structura organizatorica a Serv. asist. med. de urgenta
in S.E.
Brigazile de asist. med. se organizeaza la etapele ed. de felcer
si moasa, iar la oficiile si centrele medic, de familie se constituie
brigazi p/u acordarea 1 ajutor medical-posibilitatea de a acorda
ajut. med. respectiv la 50 lezati in 6 h de lucru.
Conform deciziei organelor de conducere teritoriala a
SAMUS in baza institutiei medico-sanitare, municipale,
sectorale si raionale se organizeaza detasamente medicale
mobile alcatuite din 10 brigazi (2-5 brigazi p/u acordarea 1 aj.
med, 3-5 p/u ajut. premedical). P/u acordarea ajut. med.
calificat in spitalele municipale, orasanesti, sectorale, raionale-
brigazi de asistenta calificata chirurgicala si terapeutica mobile
cu capacitatea de acordare a ajut. chirurgical cu capacitatea de
12 raniti, toxico-terapeutic-25ran. / 24 h. Brigazile specializate
de pregatire permanenta sunt create la SCR; SM-Sfinta treime;
 Release from Medtorrents.com

SC traumatologic; SCNr3 de copii; S. boli infectioase; centrul

mamei si copilului, SU.
Sarcinile brigazii:1.Acordare 1 ajut. 2.Coordonarea activit.
med. in instit. med-sanit.3.Organizarea colaborarii intre diverse
serv in interesele asistentei med a populatiei si evacuarea
lezatilor din focar.
20. Conditiile ce influenteaza organizarea si efectuarea
masurilor curativo-evacuatorice a lezatilor in timpul
calamitatilor.1.Imprevizibilitatea dupa timp si loc a aparitiei
dezatrelor2. Aparitia concomitenta a pierderilor sanitare in
masa3. Volum. si structura pierderilor sanitare au particularit.
sale in diverse dezastre.4.Gradul de dezvoltare social-
economica a reg. concrete, existenta instit. med. cu functia
pastrata.5.Conditii geografice (climă/relief) În munţi pierd sanit
cresc cu 27-37%6. Gradul de dezvoltare a comunicatiilor si a
drumurilor7. Gradul de pregatire a populat. cu privire la
acordarea 1 ajut.(autoajutor şi aj.reciproc) cit si la comport.
adecv in div dezastre. În caz în care I-ul aj. (din rândurile celor
gravi) întârzie 1h  30%; 3h  60%; 6h 90%8. Gradul de
pregatire a format. PC si a serviciului de SAMU, mobilitate înaltă
şi intervenţia cât mai rapidă a acestora în focar9. anotimpul,
parte a zilei.10. Caracterul dezastrului
Aceste condiţii pot acţiona în complex  consecinţe grave.
21.Esenta si princip de baza ale asigur. curativ-
evacuatoriale a lezatilor in timpul
calamitatilor.Esenta:efectuarea la timp a unui complex de
masuri consecutive si succesive in acordarea ajutor. med. şi
trat lezaţilor la 2 etape medicale cu evacuarea obligatorie a RB
din focar, cu imbinarea evacuarii med şi asistenta med. si
evacuarea RB dupa destinatie.
Principii:-acordarea ajut. med şi trat RB la timp-asigurarea
consecutivităţii in acord ajutor. med. R/B ( de la simplu la
compus)-respectarea succesivitatii in acord ajut. medical şi trat
RB (se asigură prin îndepl documentelor şi prin cunoaşterea
patol în diverse calam)-simplificarea nr. de etape medicale pînă
la un optim minimum-evacuarea obligatorie a RB din focar-
evacuarea RB dupa destinatie-specializarea pe larg a instit
medicale-Fractionarea, ajut. med acordat RB la etap. med.-
folosire pe larg a mijl mecanizate de evacuare a RB
 Release from Medtorrents.com

In situatii except. se tine cont de 3 faze:-faza izolarii(dureaza de

la initierea dezastr pina la inceputul lucrarilor organizate de
salvare. R/b deseori sunt izolati)-faza salvarii (de la initierea
lucrarilor de salvare-finisarea evacuarii RB din focar)-faza de
reabilitare (presupune acordarea dif. tipuri de ajut. med.,
tratament si reabilitare med.)

22.Tipurile si volumul ajutorului medical acordat

răniţilor şi bolnavilor la etapele medicale şi dependenta
lor de situaţia de luptă şi medicală.
Tip de ajutor medical – lista de măsuri curativ profilactice
efectuate pe câmpul de luptă sau la o etapă medicală concretă.
Se disting 5 tipuri de aj.med.: 1.primul ajutor; 2.ajutor
premedical; 3.primul ajutor medical; 4.aj.med calificat;
5.aj.med.specializat.
Volumul ajutorului medical (VAM) - totalitate de măsuri
curativ-profilactice efectuate RB în cadrul unui tip de ajutor
medical, în funcţie de situaţia de luptă şi medicală real creată.
Volumul ajutorului medical se stabileşte de către şeful
serviciului medical superior, în caz de necesitate de urgenţă
volumul ajutorului medical poate fi modificat şi de către şeful
etapei medicale date. VAM poate fi utilizat pentru timpurile de
ajutor medical : I ajutor medical, ajutorul medical calificat.
Pentru I ajutor medical se prevede VAM:-pe deplin – când se
îndeplineşte toate măsurile medicale conform indicaţiilor
medicale – măsuri de urgenţă şi măsuri care pot fi amânate-
redus – se îndeplineşte doar măsurile de urgenţă
În cadrul ajutorului medical calificat, VAM poate fi: pe deplin –
se îndeplinesc măsuri de urgenţă şi cele care pot fi amânate în I
şi al II rând, în volum redus – se îndeplinesc măsure de urgenţă
şi măsurile care pot fi amânate în I rând.
VAM se stabileşte în funcţie de situaţia de luptă (pericolul de
încercuire, retrageea trupelor etc.) şi în funcţie de situaţia
medicală (număr imbunător de RB apăruţi într-o perioadă
scurtă de timp, numărul mic de cadre medicale). Într-o anumită
 Release from Medtorrents.com

perioadă, zi de luptă – VAM poate fi modificat în funcţie de

situaţia de luptă şi cea medicală. În cazul în care nr de RB sosiţi
la etapa dată nu este mare şi situaţia de luptă este favorabilă,
ajutorul medical se va acorda în vol deplin (şi măsurile de
urgenţă şi cele ce pot fi amânate). În cazurile în care inamicul
ameninţă cu ieşirea lui la etapă medicală respectivă se vor
acorda doar măsurile de urgenţă a I-lui aj med sau a aj med
calificat. În cazul în care nr de RB sosiţi la et dată este mult prea
mare şi care nu poate fi acoperit şi cu măsurile de urgenţă şi cu
cele ce pot fi amânate, volumul aj med va fi redus pînă la
măsurile de urgenţă a aj med respectiv (prin neefectuarea
măsurilor ce pot fi amânate)
23. Scopurile şi conţinutul primului ajutor lezaţilor în SE
Primul ajutor este acordat pe cimpul de lupta (in focarul de
pierderi sanitare) prin autoajutor, ajutor reciproc, ajutor din
partea sanitarilor, instructorilor sanitari, sanitari pușcași,
șoferi-sanitari, echipe de brancardieri. Scopul primului ajutor
consta in efectuarea celor mai simple masuri medicale pentru
salvarea vieţii răniţilor si prevenirea complicaţiilor grave. Timp
optimal – primele 20-30min
Dotare: mijl.medic de prot individ (trusa med individ, pachet
individ antichim, pachet individ de pansam); trusa medicală de
campanie; trusa medicală pt trupe (pt toate ijl de transp.); mijl
improvizate.
Masurile primului ajutor prevăd: - stingerea echipam ce ard; -
aplicarea pansamentului pe plaga; - hemostaza provizorie prin
pansament compresiv sau prin garou; - imobilizarea provizorie
a fracturilor; - calmarea durerii - analgetice; - antivomitive; -
uneori antibiotice; - administrarea antidotilor in intoxicaţiile cu
substanţe toxice;
- respiraţie artificiala; - masaj cardiac extern; - aplic pansam
ocluziv în pneumotorace deschis; - aplicarea mastii contra
gazelor in teren contaminat; - tratarea sanitara parţiala, cind
este cazul.
24 .Scopurile, conţinutul şi organizarea primului ajutor
medical în SE
Primul ajutor medical – se acordă la punctul medical al
brigăzii, batalionului, încadrate cu medici cu studii superioare –
generalişti. Scopul de bază a I ajutor medical constituie
 Release from Medtorrents.com

înlăturarea, atenuarea consecinţelor leziunilor care prezintă

pericol pentru viaţă, prevenirea complicaţiilor posibile şi
pregătirea acestora către evacuarea de mai departe. Timpul
optimal – primele 5-6h după rănire.
Toate măsurile efectuate se împart în 2 grupe: măsuri de
urgenţă (neefectuarea poate conduce la deces) şi măsuri de
urgenţă care pot fi temporar amânate (fără consecinţe grave)
Măsurile de urgenţă a I ajutor medical includ:-hemostaza
provizorie/definitivă, -înlăturarea asfixiei (curăţarea cav buc şi
căilor respir super de corpi străini, scoaterea şi fixarea limbii
prolapsate, ventilare artificială a plămânilor, inhalare de O2,
toracocenteza în caz de pneumotorax cu supapă, traheostomie),
-măsuri antişoc (hemotransfuzie şi substituienţi, blocaj
novocainic local, admin analgeticelor, cardiotonice ş.a.)
-imobilizarea de transport în caz de fracturi, -cateterizarea
uretrei sau puncţia vezicii urinare în caz de retenţie a urinei, -
înlăturarea membrelor zdrobite ce se ţine doar printr-un
lambou de ţesuturi, -administrarea repetată de antidoţi,
substanţe anticonvulsive, bronhodilatatoare, psihomimetice, -
tratare sanitară parţială, dezactivare, degazarea plăgilor în caz
de contact cu substanţe toxice, dezinfecţia echipamentului, -
Spălături gastrice, în caz de pătrundere în stomac a subst toxice,
-administrarea serului antitoxic în caz de intoxicaţii cu toxine
bacteriene, efectuarea profilaxiei nespecifice în caz de utilizare
a armelor biologice.Măsuri care pot fi amânate
25. Ajutor medical calificat. Scopurile, conţinutul şi
organizarea ajutorului medical calificat în SEAjutorul
medical calificat – se acordă de către medicii chirurgi, terapeuţi
în instutuţiile medico militare sau civile. Acest tip de ajutor are
drept scop înlăturarea consecinţelor RB ce poartă pericol pt
viață; de a preveni compl posibile. Acest tip de ajutor e acordat
în timpul maxim de 8-12h.
Se împarte în 2 grupe:Ajutorul medical calificat chirurgical-
măsuri de urgenţă ( neefectuare  deces)
- măsuri ce pot fi amânate doar ca excepție. (neefectuare 
agravare/deces)- măsuri ce pot fi amânate fără consec
graveAjutorul medical calificat terapeutic- măsuri de urgenţă
(neefectuare  deces)- măsuri ce pot fi amânate fără
consecințe
 Release from Medtorrents.com

26. Organizarea ajutorului medical specializat în caz de

catastrofe
Ajutorul medical specializat – forma superioară în
acordarea ajutorului medical, ce se acorda de catre medici
specialisti in diverse ramuri (specialitati) chirurgicale, si de
medicina interna in spitalele militare specializate, ce dispun de
instrumentar, aparatura de specialitate si medicamentele
necesare.Timpul optimal 24h. Pentru existenţă are nevoie de
câteva condiţii: 1.Prezenţa specialiştilor; 2. prezenţa dotării;
3.prezenţa locului pregătit.Scop: restabilirea funcțiilor
organelor și sistemelor; a pregăti RB pt trat ulterior. La orice
et.med., timpul optimal de acordare a aj med respectiv, lezaților
prin subst tox de luptă este de primele 2 ore după sosirea
acestora la etapa dată.
27. Noţiune de etapă medicală. Etapele medicale
prespitaliceşti şi spitaliceşti
Etapa medicala-fortele si mijloacele ocrotirii sanatatii
instalate pe caile de evacuare cu scop de primire a RB,
înregistrare, de a face triajul medical, de a acorda ajut. med.
respactiv de a pregati RB pt evacuare (la neces).
2 tipuri de etape:1. Prespitaliceasca – toate etapele med din
focar. Acestor formaţiuni medicale le revin indeplinirea
următoarelor misiuni: primirea răniţilor si bolnavilor,
executarea tratării sanitare ori speciale (după necesitate),
acordarea primului ajutor medical ori premedical daca acesta
n-a fost acordat, pregătirea răniţilor si bolnavilor către
evacuarea de mai departe ori tratamentul temporar,
îndeplinirea documentelor de evidenta medicala (fisa primara a
rănitului).2. Spitaliceasca – cele din afara focarului. Acestor
formaţiuni medicale le revin îndeplinirea următoarelor misiuni:
primirea răniţilor si bolnavilor, executarea triajului medical,
tratarea sanitara (speciala) după necesitate, acordarea
ajutorului medical calificat, specializat, tratamentul, reabilitarea
medicala, expertiza medico-militara, indeplinirea documentelor
medicale.
 Release from Medtorrents.com

28. Cerintele catre terenul de instalare a etapelor

medicale in cas de catastrofe-terenul cit mai aproape de
focarele de pierderi sanitare în masă-suprafata terenului sa
asigure instalarea corectă şi comoda a tuturor secţiilor
functionale ale etapei date-apropierea nemijlocita de cai de
transport de evacuare si sursă de apa potabilă-terenul sa nu fie
contaminat cu subst. radioactive , toxice, bacteriene-starea
sanitar epidemica sa fie satisfacatoare.
29. Schema principala de instalare a etapei med. in caz de
catastrofe.
30. Triajul medical. Definiţia, tipurile, scopurile şi semnif
TM a lezaţilor în SE
Triajul medical – parte componentă de bază a măsurilor de
tratament şi evacuare în campanie şi reprezintă – repartizarea
RB pe grupe în raport cu necesităţiele omogene de tratament,
profilaxie şi evacuare.
În dependenţă de funţia îndeplinirii, triajului medical este de
2 tipuri: triajul din cadrul formaţiunii şi triajul medical de
evacuare şi transport.TM se face în baza diagnosticului stabilit
şi prognosticului posibil; poartă un caracter concret şi se face
încontinuu.
În efectuarea TM, la orice et.med, treb.de ţinut cont de 3
semne de triaj: Nivel de pericol pt mediul ambiant, semnul de
tratament, semnul de evacuare.
31. Organizarea TM al lezaţilor în conformitate cu
semnele de triaj
În efectuarea TM, la orice et.med, treb.de ţinut cont de 3
semne de triaj: Nivel de pericol pt mediul ambiant, semnul de
tratament, semnul de evacuare.
După niv de pericol, toţi RB se împart în 3 grupe:1.RB ce au
neces în tratare sanitară (parţială/completă), dezactivare,
degazare, dezinfecţie a echipamentului2.B/v infecţioşi trimişi în
izolator (pt izolare temporară)
3.Restul RB se trimit spre secţia de primire şi triaj.După
semnul de tratament:1.RB ce au neces în măsuri de urgenţă a aj
med, neefect cărora va provoca deces2.RB aj.cărora va fi
amânat3.RB în stare de agonie
După semnul de evacuare:1.RB ce vor fi evacuaţi la instit med
din afara focarului2.RB ce vor rămîne la etapa dată:
 Release from Medtorrents.com

netransportabilă, stare de agonie, unii pentru trat.definitiv3.RB

ce vor fi trimişi la locul de trai pt supraveghere şi trat de
ambulator.
32. Grupele de RB repartizaţi în urma TM la etapele
prespitaliceşti
1. RB ce au neces în măsuri de urg după indicaţii vitale2. RB
cărora aj med va fi amînat(1.şi2. în cadrul formaţiunii)3. restul
RB4. RB ce vor fi evacuaţi din focar la instit med din afara
focarului5. RB ce vor ieşi din focar de sinestătător sau cu ajut
altor pers
33. Grupele de RB repartizaţi în urma TM la etapele
spitaliceşti1. RB în stare de agonie
2. RB ce au neces de măsuri de urgenţă3. RB cărora aj.med. va
fi amânat4. RB ce vor fi trimişi la locul de trai pt suprav şi trat
ambulator.
34. Esenţa, scopurile şi organizarea evacuării medicale a
lezaţilor în caz de catastrofe
Evacuarea medicala-complex de măsuri ce ţin de căutare,
scoatere de sub dărâmături şi transportarea acestora pînă la
etapa finalp unde se va acorda aj.med., tratament şi reabilitare
medicală. Numai evacuarea medicala da posibilitate de a elibera
etapele medicale de raniti si bolnavi si face posibil ca ele sa se
deplaseze in conformitate cu crearea situaţiilor tactice si
medicale pe de o parte si de a acorda acel tip de a-jutor medical
(in conformitate cu indicaţiile medicale) răniţilor si bolnavilor
de care ei necesita.
Scopul: acordarea la timp a ajut. med.; crearea condit. de
manevrare cu fortele si mijloacele SAMU din focar.
Caile pe care se efectuează evacuarea răniţilor si bolnavilor se
numesc cai de evacuare si de cele mai multe ori ele corespund
cu caile de aprovizionare. Totalitatea cailor de evacuare,
etapelor medicale instalate pe ele si transportul sanitar folosit,
care asigura o grupare de trupe poarta denumirea de direcţie
de evacuare.
Evacuarea medicala se organizează sub responsabilitatea
seful SAMU a nivelului respectiv. P/u evacuare se folosesc
autosanitare, autobuse sanitare, elicoptere sanitare ale MS, dar
si camioane, trenuri, elicoptere de transport etc.
 Release from Medtorrents.com

Autobuzele sanitare si elicopterele sanitare nu vor acoperi

evacuarea R/b din foacr, de aceea in perioada de pregatire,
seful SAMU de nivel respectiv, prin colaborare cu alte persoane
de decizie din alte ministere si departamente tre sa ia decizie
p/u a primi mijl. de transport. a r/b. in acest scop exista decizia
Guvernului, prin care m. drumurilor si transportului, cit si alte
ministere si departamente sunt obligate sa asigure SAMU la
cererea sa cu mijloace de transport p/u evacuarea R/B din
focar si p/u transp. medicilor si mat. med in focar. Aceasta
decizie e inclusa in planul de evacuare a comisiei respective p/u
S.E, care se aprobă de către preşedintele comisiei, iar măsurile
incluse în plan st obligatorii pt toţi executanţii.
În RM există o decizie a guvernului prin care sunt obligate
ministrul transportului şi infrastructurii drumurilor, alte
ministere şi departamente de a asigura la cererea SAMU, transp
necesar pt evacuarea RB din focar, dar si pt transp pers med şi
mater med în focar.
Se interzice evacuarea RB din focar în cazul în care nu a fost
acordat aj med.
35. Izvoarele de aprovizionare a instit. si format. med. cu
materiale medicale, sanitaro-gospodaresti si speciale in SE.
• Cu mat. Med-Sanit:-din rezerva intangibila de mat. a instit si
format servic. asist med de urgenta creata conform Tabelei
temporare de aprovizionare-de la interp. farmaceutice
-din rezervele nescazute statale-prin finant. din bugetul
republican sau local-prin folosirea unor mijl. medico-veterinare
de la serv. veterinare-mat. med. de la alte ministere si
departamente-mat. med. aflate la aprovizionarea curenta a inst.
medicale-mat. med. aflate in focar si ce sunt utile p/u folosire.
• Cu mat. Sanit-gospod:-conform Tabelei temporare de
aprovizionare-Din instit., ministere, departam, prin hotarirea
comisiilor p/u sit except ale municipiilor, oraselor, sectoarelor,
raioanelor.
• Cu mat. speciale:-conform Tabelei temporare de
aprovizionare-prin statele majore a prot. civile locale.
36. Pastrarea mat. med. ale instit. si format. SAMUSE
P/u pastrarea lor corecta e necesar efectuarea:-amenajarea
incaperii cu poliţă, safeuri-Mentinerea depozit. in curatenie si
 Release from Medtorrents.com

respectarea conditi corespunzatoare-Paza depozit. si

respectarea regulilor antiincendiare.
-Evidenta stricta si corecta a mat. aflate la pastrare-Controlul
sistematic asupra respectarii normelor de pastrare a mat.•
M.med se pastreaza conform cerintelor:1) Dupa destinatie:-
Mat. in rezerva nescazuta p/u format. med. se pastreaza
separat.-M. de folosire curenta p/u instit. med- separat2)Dupa
tipul materialului: toate mat. folosite in practica med.,
preparate bacteriene, reactive de laborator, mat. de
pansamente, obiecte p/u farmacii se pastreaza aparte.3)Dupa
conditii speciale de pastrare: care necesita tº speciala, ce tre
ferite de umiditate, de raze solare. In afara de aceasta se
pastreaza separat: -Sub. deosebit de toxice (lista speciala); -
Mijloace medic toxice- gr A; -Mijloace med. cu efect puternic gr
B, p/u care sunt stabilite reg. speciale de pastrare.
Mater med se păstr în ambalaje pt fiecare formaţ medic. Pe
fiecare ambalaj se scrie: denum depozit, denum medicam, masa
fără dop şi netă, timp de pregătire, data analizei, numele de
familie ale împachetatorului, data împachetării.
Mater.inflamabile se păstr aparte conform regulilor
speciale.Obiectele din gumă/cauciuc se păstr la o temp de 0-
20oC, să fie ferite de curent de aer şi de razele directe ale
luminii. Tot aparatajul medical pănă la punerea în rezervă
nescăzută treb să fie examinat în acţiune. Instrumentarul
chirurgical treb să fie conservat.
Respons pt crearea rezervelor nescăzute de mater pt instit şi
formaţ medic o poartă directorii acestor instit med.
Controlul sistematic asupra acumulării, păstrării şi
împrospotării mater e/e efect de către medicul şef-adjunct al
spit în probl medic.Respons pt împrospătare la timp a mater
medic în rezerva nescăz o poartă şeful farmaciei spitalului, iar
în acele spit unde nu sunt farmacii respons o poartă asist super
a Sp.
Normele de aproviz şi păstrare în rezervele scăzute şi determ
de către org de conduc ale ocrot săn regionale ce ţin cont de
particul existente de caracterul catastrofelor posibile, dar şi
conform tabelei temporare de aproviz.
Pt primirea mater medic este necesar de a prez următ docum:
buletin de identit, procura, bon de livrare.
 Release from Medtorrents.com

37. Misiunile farm. centrale, orasanesti în SE. Documente

neces. p/u primirea mat. med.
1. Determinarea necesarului in mat. medico-sanitre, sanit-
gospod si speciale p/u asigurarea instit. şi formaţ medic in
S.E.2. Stud. sit. posibile si planificarea aprov. instit. si format.
medicale. Aproviz. popul cu med. in SE.3.Pregatirea pers. inst.
farmaceutic p/u lucru in s.e.4.Paticiparea la crearea rezervelor
nescazute de mat. med. p/u instit. med, p/u lucru in
SE.5,Crearea rezerv. nescazute de mat, in instit farmaceutice.
Acumularea, pastrarea si improspatarea mat. med.6.Pregatirea
si asigurarea emiterii organizate si operative a mat. med. in
termeni limitati7. Stud. posibilit. p/u folosirea in
aprovizionarea instit. med din resursele locale.8. Controlul
asupra folosirii rationale si economice a mat. medicale. 9.
Reimpartirea instit. med in conformitatea cu situatia creata in
caz de catastrofa10.Evidentierea justa si darea de seama cu
privire la dinamica mat. medicale11. Organizarea prot.
personalului si a mat. med. in conditii de SE. Ridicarea
stabilitatii de lucru a obiectelor farmaceutice corespunzatoare.
38. Actiunile de comportament personal in caz de
cutremur, incendii si inundatii.
ÎN CAZ DE CUTREMUR DE PĂMÎNT-feriţi-vă de căderea
tehcuielii, armaturii, dulapurilor, poliţelor,
-fiţi cît mai departe de ferestre, oglinzi, abajure;-plăsaţi-vă
lîngă peretele intern, în deschizătura uşilor;-imediat ce vor
înceta zguduiturile - părăsiţi clădirea;-nu vă folosiţi
ascensorul;-aflîndu-vâ in stradă treceţi la mijlocul ei, pe piaţă,
cît mai departe de clădiri şi edificii,stîlpi cu linii de tensiune;
ÎH CAZ DE INUNDAŢII-anunţaţi din timp personalul acestei
case;-transferaţi la etajele de sus sau în poduri bunurile
materiale;-deconectaţi apa, electricitatea, gazul;-luaţi cu sine
lucruri de prima necesitate şi plecaţi la punctul de adunare;-
dacă vă aflaţi în stradă, deplasaţi-vă pe un loc mai ridicat;-feriţi-
vă de transformatoare şi fire electrice.ÎN CAZ DE INCENDIU:-
feriţi-vă de temperatură înaltă, fum şi gaze, de prăbuşirea
edificiilor, de exploziile utilajului tehnologic şi al aparatelor, de
căderea copacilor,-este periculos de întrat in zona cu fum dacă
vizibilitatea e mai mică de 10m;-la salvarea victimelor, înainte
de a întră în încăperea încendiată, acoperiti-vă pe cap cu o
 Release from Medtorrents.com

prelată muşama, palton sau trenci umezite în prealabil.-uşa în

încăperea cu fum deschideţi-o atent, pentru a evita izbucnirea
flăcărilor în urma aerisirii abundente:-în încăperea cu fum
deplăsaţi-vă pe brînci sau tîrîş;-pentru protejarea de oxidul de
carbon respiraţi printr-o ţesătură umeda.
39. Noţiune şi principiile de bază al prot.popul.în SE în
timp de pace
Prot. civila in SE la pace-complex de masuri(activitati) pe
scara intregului stat de ordin legislativ, economico-financiar,
social si de management, ce au drept scop excluderea,
diminuarea la maxim a act. fact. lezati in caz de declansare a
dezastrelro asupra org. uman. • Responsabilitati in domeniul
prot.. pop. il au: -presedintele RM, -Parlamentul, -Guvernul, -
Ministerele, departamente, -Org. publice locale, - conducătorul
întreprinderii de stat/private; -Fiecare cet. in parte.•
Principiile:1. Conducerea continua a activitatii de protect. a pop.
de catre organel de conducere publica, conducatorii
ministerelor, departamentelor si a conducatorilor obiectelor
economice nationale, private sau de stat.2. Planificarea din timp
si efectuarea masurilor de protectie a populatiei pe intreg
teritoriu a RM3. Planificarea si efectuarea masurilor de
protectie a populat. concomitent cu planificarea si efectuarea de
alte ministere si departamente 4. Planificarea si executarea
masurilor de protectie a pop. in complex cu planurile de
dezvoltare sociala si a economiei nationale a RM, judetului,
municipiului si obiectului economic national.
40. Masurile generale de protectie a pop. in situatii
exceptionale in timp de pace
Aceste măsuri s/t organiz şi efect de către conduc de la toate
nivelele de comun cu organele PC, ce acordă asistenţă
consultativă inclusiv şi materială.1. observarea permanenta si
controlul de laborator vizind pericolul operatiei dezastrelor,
contaminarea mediul. ambiant cu s. toxice, bacteriene.2.
Informarea la timop a pop. d/e pericolul de aparitie a
calamitatilor spontane, avariilor si altor sit. exceptionale3.
Adapostirea pop. in adaposturi de protectie, utilizarea
mijloacelor de protectie individualaAdăposturi – mijl de prot
colectivă. După gr de prot pot fi: ad.standart şi
improvizat.Ad.standart st construite şi la stadiul de proiectare
 Release from Medtorrents.com

treb să corespundă următ cerinţe: - prot.sigură a pop.; -să

permită reşedinţa popul.în mod autonom, nu mai puţin de 72h;
- să fie construite la o distanţă de siguranţă de sist de apeducte
şi canalizare cu pres înaltă; -treb.să dispună de intrare şi ieşire
cu acelaşi gr de protecţie în acelaşi timp să dispună de ieşire de
rezervă.4. Respecatreea de catre pop. a regimului de protectie
pe teren. Contaminatdeterm regimului antichimic /
antiradiaţional / antibacterian. Pentru respectarea acestor
regimuri se util.: mijl de prot colectivă, mijl de prot
individuală(echipam de prot şi măşti antigaz), mijl de prot
medicală (antidot, radioprotector, subst antibact şi unele
regimuri speciale: observare/carantină)5.Evacuarea pop. din
zonele ce prezinta pericolreprez măsuri şi activ orientate
spre scoaterea, tranps popul din zonele afectate spre zonele de
siguranţă. Sunt constituite comisii de evacuare, ce elab plan de
evacuare, care include: - liste nominale ale evacuatorilor; -
direcţia; -asig siguranţei; - asig medicală. În locuri unde se evac
popul s/t constit comisii de primire şi repartizare a popul.
6. Efectuarea masurilor speciale de protectie si cu caracter
sanitaro-igienic
7. Instruirea in prealabil a pop. privitor la comportamentul
corect si modalit. de protectie, activitate in SE
41. Masurile speciale (medicale) de protectie a pop. in SE
in timp de pace
s/t organiz şi efect de conducăt de la toate nivelele de comun
cu organele PC si MinSăn. Scop:profilaxie, acord I-ul aj., în caz
de contaminare cu subst tox, radioact, bact, traume şi arsuri
In acest scop sunt utilizate preparatele medicam.:
radioprotectoarele, antidotii, analgetici, prep. antibacteriene si
mijloacele de tratare sanitara partiala-P/u profilaxia contam. cu
s. radioactive-cistamina din trusa individuala p/u pop. in care
sunt 2 tuburi a cite 6 compartimente. Se utilizeaza inainte de a
intra in zona contaminata-In caz de patrundere a s. rad. in
tractul gasto-intestinal- iodidul de caliu-P/u jugularea reactiei
primare in caz de aparitie a b. actinice- aeron, iodid de caliu,
etaperazina etc-In caz de contaminare a minilor, corpului
dezgolit – decontaminare, dezactivare- spalarea miinilor si a
partilor dezgolite cu sapun si scuturarea hainelor.
 Release from Medtorrents.com

-In caz ..s. toxice- antidoti ce neutralizeaza tox. in organism-In

... fosfororganice( clorofos, diclofos, zoman, gaze neuro-
paralitice)- atropina, afina, sapole din trusa individuala-
In...cianide- antidoti- amilnitina, propilnitrita, promosmon,
tiosulfat de natriu.-In ...arseniu- unitiolul-in ... a partilor
descoperite si a echipamentului-decontaminare c ajutorul
pechetului antichi,mic individual-in...s bacteriene- antibiotice
de spectru larg de actiune-In caz de taume- pachetul de
pansam. individual
• Continutul trusei individuale p/u pop:-Sub. de calmare a
durerii (promedol 2%)-Antidot contra subst fosforoorganice
(safolen, afina, atropina)-Rem antibacteriene - sulfadimetoxina
(deregl TGI)-rem.antibacteriene - doxiciclina p/u tra. gasto-
intestin si plagi, combustii-Radioprotective – cistamina-
Radioprotective nr 2-iodidul de caliu-Antivomitiv (traume
cranio-cerebrale): etapirizina, dimetcarb

42. Conditiile de activit. ale SAMUSE si influenta lor la

organizarea asig. med. a R/B.
1.Imprevizibilitatea dupa timp si loc a aparitiei dezatrelor2.
Aparitia concomitenta a pierderilor sanitare in masa
3. Volum. si structura pierderilor sanitare au particularit. sale
in diverse dezastre.4.Gradul de dezvoltare social-economica a
reg. concrete, existenta instit. med. cu functia pastrata.5.Conditii
geografice (climă/relief) În munţi pierd sanit cresc cu 27-37%6.
Gradul de dezvoltare a comunicatiilor si a drumurilor7. Gradul
de pregatire a populat. cu privire la acordarea 1 ajut.(autoajutor
şi aj.reciproc) cit si la comport. adecv in div dezastre. În caz în
care I-ul aj. (din rândurile celor gravi) întârzie 1h  30%; 3h
 60%; 6h 90%8. Gradul de pregatire a format. PC si a
serviciului de SAMU, mobilitate înaltă şi intervenţia cât mai
rapidă a acestora în focar
9. anotimpul, parte a zilei.10. Caracterul dezastruluiAceste
condiţii pot acţiona în complex  consecinţe grave.
43. Normele de comportare personala in caz de cutremur
, alunacari de teren si contaminare cu s. radioactive:ÎN CAZ
DE CUTREMUR DE PĂMÎNT-feriţi-vă de căderea tehcuielii,
armaturii, dulapurilor, poliţelor,-fiţi cît mai departe de ferestre,
oglinzi, abajure;-plăsaţi-vă lîngă peretele intern, în
 Release from Medtorrents.com

deschizătura uşilor;-imediat ce vor înceta zguduiturile -

părăsiţi clădirea;-nu vă folosiţi ascensorul;
-aflîndu-vâ in stradă treceţi la mijlocul ei, pe piaţă, cît mai
departe de clădiri şi edificii,stîlpi cu linii de tensiune;ÎN CAZ
DE ALUNECARI DE TEREN; - ieşiţi din clădire pe loc drept;-
anunţaşi despre fenomen vecinii şi ajutaţi copiilor, bolnavilor şi
bătrînilor să părăsească clădirea;- în caz de necesitate chemaţi
asistenţa medicală de urgenţă, poliţia, sau pompierii.- efectuaţi
măsurile pentru asigurarea securităţii oamenilor, valorilor
materialeÎN CAZ DE CONTAMINARE RADIOACTIVA-îmbrăcaţi
măştile antigaz (masca din vată-tifon) şi plecaţi în edificiul de
protecţie;-dacă adăpostul este departe şi nu aveţi mască-
antigaz, rămîneţi acasă, conectaţi radioul pentru recepţionarea
comunicatelor organelor protecţiei civile;-închideţi ferestrele,
uşile acoperiţi-le cu ţeseturi dense, încleiaţi crăpăturile din
ramele ferestrelor;-la indicaţia organelor protecţiei civile
pregătiţi-vă pentru posibila evacuare;-la indicaţia instituţiilor
curative întrebuinţaţi tablete de caliu iodat;
-plecînd din casă deconectaţi aparatele electrice, luaţi cu sine
documentele, banii, lucrurile necesare, îmbrăcaţi masca-
antigaz sau masca umezită din vata-tifon, o prelată sau
trenciul;-la sosirea în raionul nepereculos treceţi controlul
radioactiv şi prelucrarea sanitară;
44. Caracteristica zonelor inundatiei catasrofale si
influenta lor lla organizarea ajut. medical R/B
Pt a organiza mai corect lucrările de salvare şi de acordare a
aj.med.este necesar de a cunoaste caracteristica zonei de
inundatii. 4 zone (începând de la baraj):
1.Z1.- In.catastrofală (vit. apei=>30 km/h; raza zonei:10-12
km; val inund. 2-5 m; timp de scurg.a apei–30 min.)
2.Z2.- de scurgere rapidă (V-15-20km/h; R.15-20 km; val-0,5-
1 m; timp de scurgere 50-60min)
3.Z3.-de scurgere medie (V-10-15 km/h; R-30-50 km, depinde
de relief; val-lipseste/timp de scurgere-2-3h)
4.Z4.-de scurgere lenta (V-6-10 km/h; R-36-70 km; Val
lipseşte; timp de scurgere =>7-8 h)
 Release from Medtorrents.com

45. Notiune de med. a calamitatilor. Organizarea

interactiunii SAMU si alte servicii ale ministerelor si
departamentelor in interesul asigurarii medicale a
ranitilor si bonavilor.
M.Calamitatilor-ramura a med. teoretice si practice, avind ca
obiectiv de baza organizarea si efectuarea asigurarii med. a
populatiei (lezatilor, sinistratilor,) in procesul de lichidare a
consecintelor medicale ale dezastrelor, ce includ următoarele
complexe de măsuri: -Masurilor de tratament si evacuare; -
Masurilor sanitaro-igienice si antiepidemice; -M. ce tin de
aprovizionarea cu mater. Sanit-farmac, tehn med, utilaj; -M. ce
tin de dirijarea cu fortele si mijloacele serv. med
Obiectivele de studiu:-Factorii lezanti al dezastrelor si actiunea
lor asupar organismului; -Patologia specifica aparuta in
rezultatul actiunii fact.; -Formele, metodele de oragizare si
acordare a asist. med.; -Formele, metodele de tratament,
recuperare medic; -Metodele de combatere a dezastrelr si a
efectelor act. fact. lezanti.
Aspecte:-Clinic; -De med. Preventiva; -De manageent
farmaceutic;-De management sanitar.
Metode de studiu:-Istorico-descriptiva; -Analitica; -Statistica; -
De prognozare; -Simulare
48. Conţinutul primului ajutor acordat lezaţilor în SE
Primul ajutor este acordat pe cimpul de lupta (in focarul de
pierderi sanitare) prin autoajutor, ajutor reciproc, ajutor din
partea sanitarilor, instructorilor sanitari, sanitari pușcași,
șoferi-sanitari, echipe de brancardieri. Scopul primului ajutor
consta in efectuarea celor mai simple masuri medicale pentru
salvarea vieţii răniţilor si prevenirea complicaţiilor grave. Timp
optimal – primele 20-30min
Dotare: mijl.medic de prot individ (trusa med individ, pachet
individ antichim, pachet individ de pansam); trusa medicală de
campanie; trusa medicală pt trupe (pt toate ijl de transp.); mijl
improvizate.
Masurile primului ajutor prevăd: - stingerea echipam ce ard; -
aplicarea pansamentului pe plaga; - hemostaza provizorie prin
pansament compresiv sau prin garou; - imobilizarea provizorie
a fracturilor; - calmarea durerii - analgetice; - antivomitive; -
 Release from Medtorrents.com

uneori antibiotice; - administrarea antidotilor in intoxicaţiile cu

substanţe toxice;
- respiraţie artificiala; - masaj cardiac extern; - aplic pansam
ocluziv în pneumotorace deschis; - aplicarea mastii contra
gazelor in teren contaminat; - tratarea sanitara parţiala, cind
este cazul.
49. Scopurile si continutul ajutorului premedical lezaţilor
in situatii exceptionale
Ajutor premedical (2-3h) – se acorda la punctele sau
raioanele de adunare a RB de catre felcer sau moasa. Se efect cu
scop de a lichidare si micsorare a consecintelor leziunilor ce
poarta pericol p/u viata si prevenirea complicat. grave, cit si
p/u corijarea nejunsurilor 1-aj.
Continut: completarea 1 ajutor, inlat. asfixiei, admin
analgeticelor, ventilatia artificiala a plaminilor, inhalare O2,
controlul garoului aplicat anterior, corijarea imobiliz.
fracturilor cu aplicarea atelelor, admin repetată a antidotilor,
antibiotice de spectru larg, antivomitive, Incalzirea RB in caz de
hipotermie, Cardiotonice, Tratare sanitara partiala, Profilaxia
nespecifică în caz de folosire de către inamic a armei
bacteriologice.
50. Volumul 1-ului ajutor medical si dependenta lui de sit.
creata in focar
Primul ajutor medical – se acordă la punctul medical al
brigăzii, batalionului, încadrate cu medici cu studii superioare –
generalişti. Scopul de bază a I ajutor medical constituie
înlăturarea, atenuarea consecinţelor leziunilor care prezintă
pericol pentru viaţă, prevenirea complicaţiilor posibile şi
pregătirea acestora către evacuarea de mai departe. Timpul
optimal – primele 5-6h după rănire.
Toate măsurile efectuate se împart în 2 grupe: măsuri de
urgenţă (neefectuarea poate conduce la deces) şi măsuri de
urgenţă care pot fi temporar amânate (fără consecinţe grave)