01.
Avantajele proceselor tehnologice de stantare si matritare: 50μs se creaza un camp magnetic intens care induce in piesa tubulara din bobina
 simplitatea in procesul de lucru; durata redusa de prelucrare  precizie mare a
dimensiunilor;  calitate superioara a suprafetelor prelucrate,productivitate mare;
 pierderi de material prin deseuri minime  sculele aud o durata mare de
functionare ;  procesele de productie pot fi micronizate , automatizate , robotizate;
2. Prelucrari tehnologice prin forfecare:
Forfecarea este operatia de taiere prin care suprafata de rupere se realizeaza cu
ajutorul a 2 taisuri ascutite. Utilajul tehnoligic este foarfecele cu lamele paralele sau
foarfecele cu discuri
3. Prelucrari tehnologice prin stantare:
Este operatia de prelucrare mecanica prin care semifabricatul este taiat in 2 sau in
mai multe parti distincte cu ajutorul unei scule numita stante. Stanta este alcatuita
din mai multe parti principale: a) placa taietoare ; b) poansonul
In elth sunt cateva operatii de stantare: retezarea, decuparea, perforarea,
crestarea, tunderea, slituirea.
4. Tipuri de stante: in functie de operatiile pe care le executa stantele pot fi:
 stante cu actiune simpla: decupeaza printr-o singura lovitura o figura, un contur
inchis, de exemplu alezajul de ax de la tola rotor. In timpul lucrului unei stante
simple de decupat, tola este strapunsa de poanson, iar elementul decupat cade liber
prin alezajul din placa de taiere. In timpul cursei de intoarcere, tola este scoasa de pe
poanson de catre un dispozitiv special numit aruncator astfel incat la sfarsitul cursei
stanta este pregatita pentru o noua actionare;
 cu actiune succesiva: pot executa mai multe operatii de stantare prin deplasarea
succesiva a semifabricatului de la o operatie la alta in sensul avansului;
 cu actiune combinata: pot efectua in timpul unei curse a presei mai multe operatii:
decupare, indoire, ambutisare;
5. Factori de influenta in procesul de stantare: procesul de stantare este
influentat de anumiti factori tehnologici, si anume: duritatea materialului, jocul
dintre poanson si placa taietoare, calitatea muchiilor taietoare ale poansonului si ale
placii de taiere, forma sectiunii transversale a alezajului din placa de taiere, starea
suprafetei semifabricatului. Daca jocul dintre poanson si placa de taiere este prea
mic pot aparea fisuri in semifabricat, suprafata de taiere nu rezulta neteda, iar
impingerea materialului necesita forte foarte mari. Un joc prea mare duce la
deformarea presei si obtinerea de bavuri exagerate. Acest joc trebuie sa fie intre 4%
si 18% din grosimea materialului, iar la tole de 6-8%.
6. Ecruisarea: prelucrarea prin deformare plastica este insotita de o serie de
fenomene care afecteaza materialul supus prelucrarii, modificandu-i in mod
substantial comportarea in timpul solicitarilor sau prelucrarii. In timpul
prelucrarilor, prin deformare plastica la rece se constata o modificare a
proprietatilor mecanice ale materialului in sensul cresterii rezistentei la rupere
(cresterea duritatii) si scaderea proprietatii ce oglindesc plasticitatea. Apar
modoficari in structura (grauntii cristalini se alungesc), modificari ale proprietatilor
fizice (de exemplu conductibilitatea electrica). Ansamblul acestor modificari ce
afecteaza materialul deformat s.n. ecruisare. O importanta deosebita o are influenta
ecruisarii asupra plasticitatii materialului prin faptul ca la un anumit grad de
deformare, plasticitatea scade in asemenea masura incat prelucrarea in continuare
prin deformare plastica nu este posibila din cauza rezistentei crescande opuse de
material si pericolului aparitiei fisurilor.
7. Ambutisarea: procedeu de deformare la rece prin care semifabricate plate se
transforma in piese cave prin una sau mai multe operatii succesive. Forta de
ambutisare se poate determina considerand ca tensiunile admisibile in sectiunea
periculoasa trebuie sa fie mai mici decat cele de rupere. FA<Frupere. Ambutisarea
pieselor adanci nu se poate face printr-o singura operatie de ambutisare ci prin mai
multe operatii => ambutisare succesiva. In timpul operatiei de ambutisare,
joculdintre poanson si matrita are o mare influenta asupra calitatii piesei. Daca jocul
e prea mare, piesa se obtine conica si cutata. Daca jocul este prea mic semifabricatul
se subtiaza deci riscul aparitiei fisurilor este mai mare. In plus FA creste. Exista si
cazuri de ambutisari cu subtierea materialului, jocul fiind calculat mai mic decat
grosimea materialului.
8. Tragerea: prelucrarea plastica la rece realizata prin trecerea fortata a
semifabricatului printr-o scula numita filiera a carui alezaj are o sectiune mai mica
decat dimensiunea materialului initial => la tragere suprafata sectiunii initiale a
semifabricatului prelucrat se micosreaza, iar lungimea lui creste (volum constant).
Pt ca materialul sa poata fi tras trebuie sa aiba un anumit grad de maleabilitate. De
aceea otelurile cu un continut de carbon ridicat, cuprul si aluminiul se supun
recoacerii in vederea inmuierii. Otelurile moi se pot prelucra si fara a fi recoapte. In
timpul operatiei de tragere, materialele isi pierd plasticitatea (se ecruiseaza) de
aceea este obligatoriu in procesul de prelucrare sa introducem tratamente termice
paentru a-si recapata plasticitatea prin recoaceri intermediare. Avantaje: se obtin
dimensiuni precise, se obtin produse cu suprafata de calitate superioara, sunt utile
pentru procesare de sarme, tevi cu pereti subtiri etc.
9. Deformarea plastica in camp electromagnetic: procedeu de modificare a
formei geometrice a unor piese procesate din materiale conductoare din punct de
vedere termic prin actiunea fortelor electromagnetice. Metoda se aplica pentru
procesarea unor piese relativ complicate si dificil de realizat prin procedee
conventionale. Pe o bobina de formare este introdusa piesa de prelucrat. Pe aceasta
bobina se descarca o baterie incarcata in prealabil printr-un redresor de tensiunea
U, energia inmagazinata CU2/2. Energia bateriei este descarcata pe bobina
obtinandu-se un curent oscilant armonizat. Pentru o scurta perioada de timp 10-
curenti intensi (indusi). La interactiunea dintre campul magnetic produs prin bobina
si curentul indus in piesa de prelucrat rezulta forte electromagnetice care
deformeaza piesa. Deformarea in camp electromagnetic se utilizeaza la asamblarea
pieselor metalice, asamblari metal/izolant, asamblari in mediu controlat, desfacerea
unor asamblari.
10. Asamblarea pieselor cu ajutorul penelor:
Imbinarile cu pene sunt des utilizate in ingineria electrica datorita simplitatii si
usurintei de montare si demontare. Penele au rol de organe de fixare, de ghidare, de
reglare a pozitiei relative a unor piese. In constructia masinilor electrice au rolul de a
transmite cuplul motor de la arbore la fulie, fixeaza ventilatorul, fixeaza miezul
magnetic pe arborele masinii. Cele mai utilizate asamblari cu pene sunt asamblarile
cu pene longitudinale.
asamblari cu pene longitudinale cu strangere: asamblarea se realizeaza prin
apasarea exercitata de fetele penei asupra fundului canalului de pana din piesele
imbinate
asamblari cu pene longitudinale fara strangere: se realizeaza cu pene paralele la
care momentul se transmite prin presiune exercitata de butuc si arbore pe fetele
laterale ale penei.
11. Sudarea WIG, MIG, MAG:
Sudarea WIG (wolfram inert gaz): sudarea cu arc electric in mediu de gaz inert cu
electrod de wolfram. Electrodul nu este fuzibil. Mediul de gaz inert protector poate fi
argon, heliu sau amestecuri de gaze in care arcul electric arde liber intre un electrod
de wolfram si piesa. Materialul necesar completarii zonei de imbinare este obtinut
prin topirea sarmei.
Sudarea MIG (metal inert gaz ). Este sudarea cu arc electrin in mediu de gaz inert,
gazul este argon in amestec cu oxigen, heliu iar in acest mediu arcul arde liber intre
electrodul fuzibil si baia de metal topit.
Sudarea MAG (metal activ gaz) este sudarea cu arc electric in mediu de gaz
protector, gazul fiind activ, gazul este CO2 sau amestecuri de gaze.
12. Parametrii tehnologici ai procesului de sudare:
 arcul electric este descarcarea electrica stabila intre un electrod si baiade metal
topit functionand cu mare densitate de curent intr-un mediu de gaze ionizate.
Principalii parametrii care determina calitatea , caracterul cordonului de sudare
sunt :  intensitatea curentului electric de sudare : valoarea efectiva a curentului ce
trece prin arcul electric tensiunea arcului electric : valoarea efectiva a tensiunii
electrice la extremitatile arcului electric intre electrod si baie. viteza de sudare 
lungimea arcului electric: lungimea dintre capatul electrodului si baia de metal topit
 forma si polaritatea tensiunii de alimentare (continua alternativa) tensiunea de
mers in gol a sursei de alimentare cand descarcarea electrica este intrerupta:
amorsarea arcului electric; pentru a asigura o amorsare sigura a arcului electric,
tensiunea de mers in gol a sursei electrice de alimentare trebuie sa fie cat mai mare.
Pe de alta parte, din motive de protectie a muncii, mai ales in perioada de atmosfera
umeda, tensiunea de mers in gol trebuie sa fie cat mai mica, de regula este mai mica
de 80 V.
 diametrul electrozilor de sudare: se alege in functie de grosimea componentelor
care se asambleaza dar si in functie de puterea sursei de alimentare
 intensitatea curentului de sudare trebuie corelata cu diametrul electrodului.La
sudarea cu curent mai mic decat cel recomandat, arcul electric e instabil si rezulta
cusatura cu intreruperi . La sudarea cu curent mai mare decat cea recomandata
conduce la inclazirea excesiva a electrodului (inrosirea lui) si degradarea invelisului.
Pentru alegerea intensitatii curentului de sudare pate fi utilizata relatia: I=(m+nd e)de
, unde m~=20, n~=6, de = diametru electrod. Tensiunea arcului electric este intre 18-
40V. Sudarea cu valori reduse a tensiunii corespunde unui arc electric mai mic si
asigura o protectie a baii de metal lichid dar este o operatie mai dificila si impune
calificare superioara a sudorului.
13. Care sunt avantajele impregnarii infasurarilor:
Inpregnarea infasurarilor prezinta urmatoarele avantaje:
 mareste conductibilitatea si stabilitatea termica a bobinei prin umplerea golurilor
de aer cu lac; mareste rezistenta mecanica; elimina posibilitatea deplasari
spirelor unele de altele; mareste rigiditatea dielectrica;  creste rezistenta la
umezeala.
14. Descrieti principalele metode de impregnare cu lacuri:
Lacurile electroizolante sunt materiale lichide in timpul utilizarii care se solidifica
dupa aplicare formand o pelicula electroizolanta. Lacurile pt impregnare trebuie sa
aiba:-vascozitate mica,pt a patrunde intre spirele infasurarii;-proprietati de incleiere
bune,
- rigiditate dielectrica buna,- rezistenta la umiditate si- stabilitate termica.
Corespunzatoare clasei termice.Avem lacuri de impregnare si lacuri de
acoperire(destinate protectiei superficiale a inf.impotriva patrunderii umiditatii).
Avem 3 metode de impregnare: -impregnare in aer prin pulverizare;-prin cufundare
la cald in lac-imersie la presiune atmosferica;-prin cufundare la cald in
lac,mentinerea in vid,creare de presiune.
?15. Trasformatorul pt sudare cu sunt magnetic:
Transformatoarele pt sudare se obtin prin dispunerea nr de spire din primar si
secundar pe coloane diferite.
Este un dintre cele mai utilizate transformatoare pentru sudare. Dpdv constructiv,
transformatorul are plasat pe una din coloane infasurarea primara (1) si o parte a
infasurari primare, pe coloana a-2-a este plasata cealalta parte a infasurari primare
(3) infasurarea de reactie. Suntul magnetic este pozitionat intre cele 2 coloane prin
modificarea pozitiei suntul pe o directie perpendiculara pe planul transformatorului
se modifica fluxul magnetic Ø1 si Ø sunt si deci intensitatea arcului din arcul electric
?16. Generatoare de cc pentru sudare:
 Generatoare rotative – antrenate de motoare electrice (convertizor de sudura )
- grup electrogen in situatia in care generatorul este antrenat de un motor dizel
surse de sudare de tensiune contiunua statice intre generat , rotative tensiunea la
bornele generatorului este data de relatiile infasurarea de demagnetizare este
parcursa de curentul de sarcina si este reglabila in prepte cu ajutorul acestui
comutator , fluxul magnetic prin generator este determinat de definita dintre fluxul
de magnetizare creat de infasurarea de excitatie si fluxul magnetic de
demagnetizare creat de curentul de sudura.
?17. Sursa de sudare cu invertor si control electronic al puterii:
In general o sursa cu tensiune continua cu redresor este alcatuit dintr-un
transformator de adaptoare (TA), (VTA ) variatia tensiuni alternativea , filtru , un
redresor cu diode si circuite de comanda si reglare. Prin care comanda unghiului de
deschidere la VTA se obtine tensiune directa si practic valoarea inpusa a curentuli de
sudare
18. Sudarea cu laser: efectul laser consta in amplificarea lumini prin emisie
stimulate de radiatii. Fenomenul de producere a efectului laser este legat de tranzitia
electronilor de pe un nivel energetic pe altul. Se stie ca atomii se pot gasi in diferite
stari de excitatie in functie de energia pe care o poseda . Daca bombardam cu
energie un atom , el poate lua un set discontinuu de valori (e=f*h, f= frecventa de
oscilatie electromagnetica, h=6,625*10-34Js) si poate parasi nivelul de energie pe
care se gaseste trecand pe un nivel superior.In acest transfer energetic, electronii
atomului se muta de pe un nivel energetic inferior pe un nivel energetic superior, cu
energie mai mare. Invers, electronii cand trec de pe un nivel energetic superior pe
unul inferior emit un foton Este cazul descarcarilor electrice in gaze, inrosirea
metalelor.
-In cazul laserului revenirea electronului pe un nivel energetic inferior se face sub
actiunea unu camp electromagnetic exterior. Un foton inductor bombardeaza atomul
stimulandu-l sa emita un foton, caracteristic este faptul ca fotonul emis este de
aceeasi natura cu fotonul inductor, astfel apare efectul laser. Pentru ca procesul sa nu
se opreasca este necesar sa existe un nr mare de atomi intr-o stare exercitata, deci
necesita pe de o parte un mecanism de pompare care sa furnizeze energie atomilor
iar pe de alta parte sa realizeze un rezonator optic. Acesta este realizat de doua
oglinzi fata in fata de care fotonii se reflecta si parcurg de mai multe ori mediul activ,
fiecare foton producand o avalansa de fotoni asemenea lui. Procesul de amplificare
nu este nelimitat intrucat oglinzile nu reflecta total una dintre ele lasand fotonu sa
iasa sub forma unui fascicul intens, concentrate cu o mare densitate de energie.
Radiatia laser difera de lumina produsa de sursele clasice prin: coerenta,
directionalitate, monocromaticitate, intensitate. Dupa natura mediului activ sunt: cu
mediu solid (cu rubin), cu mediu gazos (heliu-neon), cu semiconductori, cu mediu
lichid. Pompajul se poate realiza prin diverse procedee: cu pompaj chimic sau optic.
Utilizari tehnologice ale pomparii laser: se bazeaza pe urmatoarele avantaje:
 radiatia laser are un spectru de frecventa foarte ingust
 realizeaza un diametru al zonei de lucru de 0,1mm
 posibilitatea realizarii unei densitati de putere in regim continuu de 10 12 W/m2
 zona de influenta termica neglijabila
 posibilitatea obtinerii unor impulsuri de foarte scurta durata cu o frecventa
ridicata de repetitii.
Sudarea cu laser se foloseste pentru sudarea componentelor cu sectiune relativ
mica, pentru suduri cap-la-cap, la materiale cu grosimi relativ diferite, sudarea a
doua piese cu caracterisitici fizice diferite, chiar metal pe nemetal. Puterea laserului
determina adancimea de sudare. Astfel, un laser de 1kW poate suda piese de otel
pana la 3-4mm, iar unul de 15 kW de 12mm. Taierea materialelor: metalice,
nemetalice, lemn, hartie etc. Se utilizeaza la semiconductoare pentru acuratetea
procesului. Dezavantaje: randament energetic scazut, cost ridicat al echipamentului,
ora de functionare costa mult datorita consumului de gaz.
19. Asamblarea prin lipire. Lipituri moi, tari, feluxuri pentru lipire:Imbinarea a
2 sau mai multe piese metalice folosind un aliaj de lipit a carui temperatura de topire
este mult mai mica decat cea de topire a pieselor care trebuiesc imbinate. Lipirea
este o operatie foarte des utilizata in elth pentru a asigura continuitatea circuitelor
electrice.
Particularitati:  imbinarea este nedemontabila  temperatura la care se realizeaza
imbinarea este mult mai mica decat temp la care se topesc metalele piesele
imbinate pot fi din metale diferite si cu grosimi diferite  este foarte potrivita ca
imbinare de contact cu solicitari mecanice reduse dar se cere o rezistenta ce contact
cat mai buna se face cu un aliaj de lipit, care in stare topita adera la suprafata de
lipit,
Aliajul de lipit trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- temperatura de topire mai mica decat cea a metalului de baza;
- fluiditate corespunzatoare in stare topita
- adera foarte bine la suprafata de lipit
- sa aiba o rezistenta electrica cat mai mica
- sa aiba o rezistenta mecanica suficienta pentrtu a rezista la solicitari
- sa fie rezistent la actiunea agentilor chimici.
Pentru a efectua lipitura trebuie pregatite suprafetele respective. Se face o pregatire
mecanica sau/si decapare cu solutii acide. Fondanti/fluxuri: substante chimice
speciale care topesc oxizii, si inlatura de pe suprafata de lipit si impedica reformarea
acestora. Temperatura de topire a fondantilor trebuie sa fie mai mica decat
temperatura de topire a aliajului de lipit. Nu trebuie sa intre in combinatii chimice cu
aliajul, nici cu materialul pe care il lipesc.
Tipuri de lipituri in functie de temperatura de lipire: lipituri tari si lipituri moi.
Lipiturile moi: folosesc aliaje de lipit a caror temperatura de topire nu depaseste
4500 C. Cel mai utilizat aliaj este aliajul cositor plumb (Lp). Pentru a mari
productivitatea se foloseste fludor, care se prezinta sub forma de sarma si care are
inauntru niste canale cu sacaz. Fondantii utilizati: anorganici (ZnCl si HCl tehnic),
organici (stearina). Ca sursa de caldura,cel mai utilizat este ciocanul de lipit electric.
Lipituri tari: (peste 4500C) aliaje cupru-argint, cupru-zinc, cupru fosforos. Cel mai
utilizat este boraxul.
20.Ce rol are circuitul magnetic in functionarea unui echipament electric?
Functionarea masinilor electrice se bazeaza pe interactiunea intre fluxul magnetic
de excitatie produs de stator si curentul rotoric.(M=k*l*i)
Drumul pe care se dirijeaza fluxul magnetic intr o masina electrica e format din
miezul magnetic.Pt constructia miezurilor magnetice se folosesc materiale cu
permeabilitate mare(aliaje de fier,fonta).Aceste materiale au prop ca la intensitati
mici ale campului magnetic produc inductii mari.
Fluxul mag=B*S ; B=miu*H ; Integrala H*dr=NI
Aceste materiale au caracteristici neliniare.B=f(H).
Dupa aceasta dependenta avem materiale magnetice moi caracterizate printr un
ciclu de histerezis si permeabilitate mare.Ele se magnetizeaza puternic chiar la H
mic si nu si pastreaza starea de magnetizare dupa ce dispare H.
21. Materiale magnetice gasite in campuri magnetice variabilese incalzesc astfel au
loc in mat. magnetice pierderi de energie prin histerezis si prin curenti indusi. (PH’
= k * f * Bn )
f – frecventa campului magnetic; B – inductia max ; 1.6<n<1.9
Pierderile se datoreaza curentilor indusi in corpurile feromagnetice variabile in
timp. Miezurile magnetice pt campuri magnetice variabile in timp se fac din tole .
 2 f e D 2 B 2 max
PF  ,  - rezistivitatea; f – frecventa;D –
6
grosimea mat
Ca sa reducem aceste pierderi se introduce siliciuri pana la 5% pt a mari
rezistivitatea .
22. Miezurile magnetice se clasifica:- cu flux magnetic variabil in timp;- cu flux
magnetic constant in timp
Dupa forma constructive : miezuri magnetice masive (fonta, otel) ; miezuri
magnetice din pulberi (ferrite) . Dupa forma constructiva:- miez magn compacte;-
miez magn divizate .
23. Obtinerea tablei elth, obtinerea tolei utilizate in constructia miezurilor
magnetice ( tabla silicioasa) se poate face in 2 moduri : a) laminare la rece ; b)
laminare la cald .Laminarea la cald poate fi facuta normal sau in camp magnetic .
Tabla silicioasa laminata la rece poate fi cu cristale orientate sau neorientate
Tabla laminata la rece in comparatie cu tabla laminata la cald prezinta pierderi
specifice mai mici De asemenea solenatia de magnetizare este mai mica la tabla
laminata la rece in comparatie cu tabla laminata la cald.
24.Tabla Amorfa: -aliaj din fier, boriu, siliciu; -grosimi 0,025-0,05 mm
Avantaje:-proprietati magnetice bune:
1. pierderile specifice de 3-5 ori mai mici decat tabla silicioasa
2. puterea de magnetizare de 4-5 ori mai mici decat la tabla silicioasa
3. permeabilitatea – scaderea curentului de magnetizare/ mers in gol
Dezavantaje:1. pret 3$/kg pe cand tabla silicioasa 1,46$;2. pret asamblare 4$/kg fata
de 3$/kg tabla silicioasa; Utilizari: transformatoare de distributie, transformatoare
de impuls, aplificatoare magnetice.
25.Ce rol are adaosul de siliciu in tabla electrotehnica. Descrieti influenta
procentului de siliciu.
Adaosul de siliciu mareste campul de magnetic de magnetizare.Dezavantaje:-
material mai dur;-materialul devine casant;-sculele stantele/foarfecele se uzeaza
mai repede;-folosirea materialelor mai bune in constructia lor;-cost mai
mare.Cresterea procentului de siliciu nu numai ca strica sculele, strica procesul de
magnetizare.
26.Coeficientul de umplere, Coeficient de majorare a pierderilor in fier, marimile de
influenta.
KFe=SFe/Sg, unde KFe este raportul dintre sectiunea neta de Fe si sectiunea geometrica.
KFe=SFe/Sg <1. Pentru utilizarea corecta si buna a materialului este necesar ca KFe de
umplere sa fie cat mai aproape de 1.
Factori care influenteaza KFe:-calitatea tolei;-calitate stantarii;-calitatea izolatiei;-
forta de presare la impachetarea miezului;-neuniformitatea grosimii tolei;-
deformarile tolei;- marimea bravurilo
-dubla micsorare a lui KFe.Cu cat tabla este mai groasa si izolatia mai subtire cu atat
creste K.
Forta de presare a pachetului de tole creste KFe, forta nu poate fi crescuta excesiv →
distruge izolatia → cresc pierderile in Fe.(Kp = coeficientul de majorare a pirderilor
in Fe.)
Experimental sa demonstrat ca pierderile calculate in materiale magnetice sunt mai
mari cu un coeficient de majorare.
Factorii de care depind Kp sunt:volumul si calitatea prelucrarii asupra tolei;calitatea
izolatiei tolei;
-calitatea impachetarii tolei si a prelucrarii miezului magnetic
28.Ecruisarea este fenomenul ce se produce in timpul operatiei de stantare a tolei
de-a lungul conturului de taiere deci distrugerea retelei cristaline a materialului si
distrugerea stratului izolant la tabla izolanta.Ca urmare cresc pierderile dupa
impachetare prin curenti turbionari si prin efectul de histerezis de aceea la tolele cu
cristale orientate se apelaza la recoacerea tolei dupa stanatre (aprox 800C).
29.Feritele sunt miezuri magnetice obtinute prin sintetizare(coacere) din pulberi de
oxizi metalici de fier cu oxizi de mangan de nichel de zinc de magneziu litiu etc.
Feritele se utilizeaza pentru circuitele magnetice care lucreaza la inalta frecventa
datorita rezistivitatii electrice mari.
Feritele au proprietati magnetice inferioare celorlalte materiale magnetice dar sunt
singurele folosite la frecventa inalta,si sunt mult mai stabile din pct de vedere
magnetic la solicitarile mecanice(socuri ; vibratii)
30.Proprietatile materialelor conductoare idelale sunt:rezistivitatea cat mai mica
sa nu varieze cu temperatura ; sa aiba o buna rezistenta mecanica; sa aiba un grad
ridicat de tehnologicitate; sa nu fie magnetice; sa aiba un cost cat mai scazut
31.Ce se intelege prin schema de izolatie?
Prin schema de izolatie se intelege ansamblul de materiale electroizolante si modul
de dispunere pornind de la conductorul electric pana la elemental fata de care se
izoleaza.
Cele mai cunoscute scheme de izolatie sunt:
-scheme de izolatie in crestatura;
-schema de izolatie pt capetele de bobina;
-scheme de izolatie pt infasurarile transformatoarelor;
-scheme de izolatie in cablurile electrice.
34.Desen
35.Descrieti tipurile de infasurari ale transformatoarelor(dupa forma
constructiva)
Dupa forma constructive,bobinele transformatoarelor sunt:
-cilindrice;-spiralate;-stratificate;-in galeti.
Bobinele cilindrice sunt utilizate de obicei la transformatoarele mici si medie
putere.
Deoarece spirele invecinate sunt strans lipite intre ele,bobinele au aspectul unui
cilindru.
Fig….
Infasurarile de inalta tensiune realizate din mai multe spire si conductoare de
sectiune mica se divizeaza intr o serie de bobine mai mici numite galeti separate
prin canele cu distantieri pt a imbunatati racirea.Modul de legarea al galetilor poate
fi normal sau al doilea galet intors.
Fig….
36.Ce se intelege prin transpunerea conductoarelor intr o infasurare;desen.
In cazul in care un conductor real e format din mai multe conductoare in parallel
dispuse radial se cauta pe inaltimea coloanei ca fiecare conductor sa ocupe pozitii
identice.
Aceasta schimbare se numeste transpunere.
Fig….
37.Ce semnifica termenii in relatia:Z=2mpq?
Z=nr de crestaturi;m=nr de faze ;p=nr de perechi de poli;
q=nr de crestaturi pe pol si faza.
38. Tipuri de colivii pt masini asincrone; tehnologi de fabricatie:
Coliviile rotoarelor motoarelor de C.A. asincrone pot fi impartite dpdv tehnologic in
2 mari categori :
- colivii sudate - se compun din bare de cupru,alama, care sunt asezate in crestaturile
miezului magnetic ale rotorului si scurtcircuitate de inele, de regula, din acelasi
material ca si barele.Principalele tipuri de colovii sudate :colivie simpla cu bare
rotunde din cupru;colivie dubla cu bare rotunde de cupru si alamainele de
scurtcircuitare sunt separate;colivii cu bare inalte.
- colivii turnate - au aparut ca necesitate tehnologica in vederea eliminarii volumului
mare de munca care se depune la coliviile sudate. Turnare coliviilor se face din
aluminiu ( sau aliaje de Al ),se pot realiza diverse forme de bare. Exista 2 proceduri:
turnarea centrifuga, turnarea sub presiune.
39. in procesul tehnoligic de fabricare al bobinelor precum si la bobinarea
efectiva se pot produce anumite defectiuni cum ar fi
-distrugerea izolatiilor intre spire
-ditrugerea izolatiilor fata de masa
-efectuarea lipiturilor de calitate prosta
-efectuarea legaturilor gresite
Pt identificarea si inlaturarea defectiunilor se fac o serie de incercari si verificari
:-dupa executarea bobinelor ;-dupa executarea infasurarilor;-dupa montarea
masinii.
Principalele incercari la care sunt supuse infasurarile sunt
controlul nr de spire ; masurarea rezistentei bobinajelor ;
masurarea rezistentei de izolatie fata de masa ;
verificarea infasurari la scurtcircuit intre spire;
incercarea la tensiune marita.