Canepa (Cannabis sativa), ce face parte din genul Cannabis, familia Cannabaceae, a facut mult timp

parte din viata de zi cu zi a romanilor, cultivarea acesteia fiind in prezent o traditie pe cale de disparitie.

Aceasta planta are numeroase utilizari: textile, materiale de constructii, hartie, surse regenerabile de
energie, medicina alternativa si alimente cu valori nutritionale deosebita. Semintele de canepa contin
toti aminoacizii esentiali, alaturi de mineralele: potasiu, magneziu, fier, zinc, calciu, sulf, fosfor si
microelementele strontiu, thorium, arsenic si crom, continand insa si lecitina si colina.

Canepa este de asemenea o buna premergatoare pentru majoritatea plantelor de cultura intrucat alsa
terenul structurat, liber de boli si daunatori. Ritmul de crestere pentru fibre este unul rapid si acopera
bine terenul, cu efect de inabusire si distrugere a buruienilor, reducand rezerva de buruieni din sol.

Bolile canepei
Viroze

Mozaicul canepei (Patarea in dungi) – Cannabis mosaic virus

Aparitie: in timpul infloririi

Simptome: Pe frunzele plantelor virotice apare o ingalbenire progresiva ce se finalizeaza cu aspectul

mozaicat al foliolelor. Frunzele de la varfu plantei prezinta mai intai dungi scurte, izolate, galben-versui,
la varful foliolelor si pe margini. Prin confluarea petelor se obtin zone clorotice mari, insa pe langa
nervuri ramane o zona verde. Frunzele virotice se ingalbenesc, se usuca in varful plantelor,
inflorescentele se vestejesc si se curbeaza. Plantele atacate au talie redusa, iar fibrele tulpinii, ca si
productia de seminte, este slab calitativa si cantitativa.

Epidemiologie: Transpiterea virusului de la un an la altul se face prin semintele plantelor mozaicate. In

cursul vegetatiei virusului este transmis de la planta la planta de insecta Diphorodon cannabis Pass.

Prevenire si combatere: Se recomanda recoltarea de seminte din loturi unde plantele mozaicate au fost
distruse inca de la primele simptome. Combaterea insectelor vectoare limiteaza raspandirea virusului,
iar masurile de igiena culturala, fertilizarea rationala, executarea corecta a lucrarilor de intretinere
maresc rezistenta plantelor

Bacterioze

Patarea foliara a canepei – Xanthomonas campestris pv. Cannabis.

Simptome: In timpul perioadelor umede si calduroase, pe frunzele plantelor atacate apar pete
punctioforme cu aspect umed, pete ce se extind, conflueaza si formeaza pe foliole zone mari ce se
necrozeaza. Pe partea inferioara a limbului, in dreptul petelor apare exudatul bacterian care se intinde si
formeaza o pelicula lucioasa.
Epidemiologie: Bacteria se transmite de la un an la altul prin resturile vegetale infectate ramase in sol si
prin semintele infectate. In cursul vegetatiei bacteriile prezente in exudat sunt vehiculate de catre apa
de ploaie.

Prevenire si combatere: Se recomanda rotatia culturilor, aratura adanca de toamna si semnarea de

samanta provenita din loturi semincere cu plante sanatoase.

Micoze

Mana - Pseudoperonospora cannabina

Simptome: Pe foliolele canepii apar pete galbene in dreptul carora pe fata inferioara a limbului se
observa o eflorescenta cenusie-violacee. Frunzele raman mici, sunt deformate, au zone brunificate si se
usuca

Epidemiologie. Transmiterea agentului patogen de la un an la altul este asigurata de oospori iar in cursul
vegetatiei raspandirea ciupercii se face prin intermediul zoosporangilor si a zoosporilor vehiculati de
vant si de apa de ploaie.

Prevenire si combatere. Masurile de igiena culturala care includ strangerea si arderea resturilor
plantelor atacate precum si araturile adanci, limiteaza pagubele produse de agentul patogen. Canepa va
fi introdusa in asolament asa incat sa nu revina pe aceeasi sola decat dupa 3-4 ani.

Tratamentele chimice cu produse antiperonosporice, desi sunt foarte eficace, se justifica economic
numai in loturile semincere sau de ameliorare.

Patarea alba a frunzelor de canepa – Septoria cannabis

Simptome: Agentul patogen ataca frunzele plantelor complet dezvol/tate, formeaza pete mici, de
culoare verde-inchis ce devin apoi brune. In centrul petelor de 0,5-3 mm, tesuturile devin albicioase sau
galben-deschis cu puncte mici negre iar pe margini se mentine o zona de culoare inchisa portocalie-
rosiatica. Prin desprinderea tesuturilor albicioase frunza ramane un timp perforata apoi se usuca

Prevenire si combatere. Masurile de igiena culturala, dublate de respectarea unui asolament in care
canepa sa revina dupa 3-4 ani, limiteaza pierderile produse de acest agent patogen. Folosirea produselor
cuprice sau a ditiocarbamatilor este foarte eficienta dar, se practica doar pe suprafete mici in campurile
experimentale.

Alte micoze ale canepii:

Putregaiul cenusiu - Botrytis infestans.;

Patarea bruna a frunzelor - Didymella arcuata;

Arsura frunzelor de canepa - Mycosphaerella cannabis (cu f.c. Phyllosticta cannabis);

Innegrirea tulpinilor - Cladosporium herbarum;

Vestejirea canepii - Fusarium sp