1.

Distributia Gaussiana a fenomenelor psihopatologice este cunoscuta si sub numele de :

a. capita
b. elipsoidala
c. clopot
d. semiluna
ANS: C

2.
Psihologia medicala este pentru medicina:

a. un domeniu complementar
b. o alternativa moderna
c. o resursa inepuizabila
d. o directie de cercetare
ANS: C

3.
Prin demersul sau identificator al rasunetului psihic al bolii psihologia medicala:

a. ofera investigarea posibilitatilor de preventie sau de minimalizare a

consecintelor unor stari psihopatogene, avand drept corolar pastrarea
sanatatii
b. ofera posibilitatea formularii unor diagnostice complexe si descrierea unor
boli noi
c. ofera formule terapeutice deosebite in care noile generatii de medicamente
sunt in planul intai
d. ofera posibilitatea unui limbaj comun care sa permita psihologului sa
comunice mai bine cu medicul terapeut
ANS: A

4. „Doctorul angelic“ avea sa incerce o sinteza majora intre opera aristotelica si traditia
crestina stabilind o ierarhie a formelor materiale si pure intre care incearca sa
plaseze sufletul asa cum traieste el in fiinta umana. Cel care a primit acest supra-
nume era:

a. Renee Descartes
b. Aristotel
c. Toma D¢Aquino
d. Phillipe Pinel
ANS: C

5. Conform abordarii normalitatii ca valoare medie un fenomen este cu atat mai normal
cu cat este

a. mai rar
b. mai frecvent
c. mai indepartat de media statistica
 d. mai acceptat de ceilalti membri ai societatii
ANS: B

6.
Abordarea normalului mediu a fost utilizata mai mult in biologie si psihologie, ea si-a
capatat o utilizare tot mai importanta in psihiatrie

a. prin prezenta psihologilor in clinicile de psihiatrie

b. prin folosirea extensiva a scalelor si testelor
c. prin folosirea unor metode moderne de investigatie ca emisia de pozitroni
si hartile electroenecefalografice
d. introducerea calculatoarelor in spitalele de psihiatrie care folosesc foarte
mult metode statistice
ANS: B

7.
„Capacitatea persoanei de a dezvolta sentimente sociale si de a fi productiv/creativ
sunt legate de sanatatea mintala; capacitatea de a munci creste stima de sine si face
persoana capabila de a se adapta.” Aceasta definitie ii apartine lui:

a. Sigmund Freud
b. Melanie Klein
c. Eric Erikson
d. Alfred Adler
ANS: D

8.
Normalitatea ca proces opereaza cu:

a. norma ideala care presupune adaptarea succesiva a individului la

istoricitatea sociala
b. norma temporala care studiaza comandamentele istorice dupa care se
orienteaza indivizii
c. norma responsiva sau functionala
d. norma morala care pune accentul pe felul in care proceseaza
comandamentele etice
ANS: C

9.
Folosirea excesiva a tabuului normalitatii poate conduce la:

a. o crestere a monotoniei comportamentelor din societate cu marirea

coeficientului de depresie care afecteaza populatia
b. stagnare sociala prin adoptarea unor modele create de generatiile
anterioare si rezistenta fata de dimensiunile progresului
c. comunicare ineficienta deoarece regulile acesteia sunt supuse unor coduri
pe care din conservatorism societatea nu le adopta
d. o folosire abuziva a acestei categorii atunci cand este vorba de o
 readaptare reeducativa sau segregativa dupa norme socio-ideale sau
ideologiile momentului
ANS: D

10.
Modelul comportamentalist al comportamentului anormal presupune:

a. dezvoltarea gresita sau exagerata a masurilor de aparare, insotite de

anxietate
b. adaptare ineficienta prin invatarea unor comportamente inadecvate si
incapacitate de corectare
c. incapacitatea de dezvoltare pe deplin a personalitatii prin blocarea sau
distorsionarea acestor tendinte catre automultumire
d. incapacitatea realizarii identitatii adecvate de sine si a intelegerii sensului
vietii
ANS: B

11.
Continutul conceptului de sanatate mintala este determinat de:

a. calitatea raportului personalitate-mediu

b. dezvoltarea relatiilor de productie si a mijloacelor tehnologice
c. noile sisteme medicale si de asistenta sociala care previn afectiunile
psihice
d. dezvoltarea mijloacelor de mass-media si a retelelor informationale
ANS: A

12.
Adaptarea este o permanenta schimbare a eforturilor cognitive si comportamentale
care organizeaza specific cerintele interne pentru a administra cererile externe si/sau
interne pentru a:

a. preveni scaderea sau epuizarea resurselor persoanei

b. mari rezistenta persoanei la stres emotional si somatic
c. creste toleranta la frustrare
d. imbunatati comunicarea atat cu persoanele aflate mai sus in ierarhia
sociala cat si cu egalii
ANS: A

13.
Meyer A va defini boala mintala ca o adaptare gresita, insuficienta sau inadecvata.
Acest punct de vedere va fi sustinut si de:

a. neuropsihobiologie
b. psihanaliza
c. comportamentalism
d. psihiatria transculturala
 ANS: B

14.
Parghia de actiune a mediului asupra formarii personalitatii este:

a. educatia
b. adaptarea
c. frustrarea
d. compensarea
ANS: A

15.
Care din urmatoarele perioade de dezvoltare este cea mai lunga:

a. faza orala
b. faza anala
c. faza falica
d. faza latenta
ANS: D

16.
Care din cele patru perioade majore in dezvoltarea intelectuala descrisa de Jean
Piaget este cea mai scurta:

a. preoperationala
b. senzorio-motorie
c. perioada operatiilor concrete
d. perioada operatiilor formale
ANS: B

17.
Conform teoriei eriksoniene oamenii trec prin mai multe stagii de dezvoltare
psihosociala iar in fiecare stagiu exista o criza si o dezvoltare unica. Cate stagii
a descris autorul american?

a. trei
b. sase
c. opt
d. noua
ANS: C

18.
Succesiunea etapelor de dezvoltare eriksoniana este expusa pe scurt, dupa cum
urmeaza, mentionandu-se caracterul dominant sau criza specifica de maturitate,
care apare specific in timpul fiecarei etape Care din etapele enumerate nu
corespunde ordinii cronologice?

a. etapa oral-senzoriala: incredere/ neincredere

 b. etapa muscular-anala: autonomie/ rusine si nesiguranta
c. stadiul de latenta: harnicie, perseverenta/ inferioritate
d. etapa locomotor-genitala: initiativa/ vinovatie
ANS: C

19.
Succesiunea etapelor de dezvoltare eriksoniana este expusa pe scurt, dupa cum
urmeaza, mentionandu-se caracterul dominant sau criza specifica de maturitate,
care apare specific in timpul fiecarei etape Care din etapele enumerate nu
corespunde ordinii cronologice?

a. etapa pubertatii si adolescentei: identitatea ego-ului/ confuzie de rol

b. etapa tineretii timpurii: intimitate/ izolare
c. etapa maturitatii: integritatea ego-ului/ disperare
d. etapa adulta propriu-zisa: (pro)creatie/ stagnare
ANS: C

20.
Jaspers K considera constiinta egoului ca avand mai multe subfunctii. Care din
acestea nu corespunde viziunii originale a autorului?
a. sentimentul constiintei activitatii
b. o constiinta a unitatii
c. constiinta identitatii
d. constiinta detinerii de continuturi generale si particulare specifice constiintei
ANS: D

21.
Ierarhia corecta a ponderii evenimentelor de viata este urmatoarea (dupa Holmes si
Rahe):

a. decesul unuia dintre soti, reconciliere maritala, decesul unui prieten

apropiat, accident sau maladie personala
b. decesul unuia dintre soti, accident sau maladie personala, reconciliere
maritala, decesul unui prieten apropiat
c. decesul unuia dintre soti, accident sau maladie personala, decesul unui
prieten apropiat reconciliere maritala
d. accident sau maladie personala, decesul unuia dintre soti, reconciliere
maritala, decesul unui prieten apropiat
ANS: B

22.
Proiectie:

a. persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor interni sau externi
canalizandu-si simtamintele sau impulsurile potential maladaptative in
comportamente acceptabile social (de ex., sporturi „de contact” [„dure”]
pentru canalizarea impulsurilor de manie
 b. persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor interni sau externi
evitand intentionat sa se gandeasca la probleme, dorinte, simtiri sau trairi
perturbatoare
c. persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor interni sau externi
atribuind altuia, in mod fals, propriile sale sentimente, impulsuri sau ganduri
inacceptabile
d. persoana face fata conflictului emotional sau stresorilor externi punand
accentul pe aspectele amuzante sau ironice ale conflictului sau stresorului
ANS: C

23.
Zona D a ferestrei de comunicare :

a. reprezinta comportamentul necunoscut de catre sine, dar care este evident

pentru ceilalti.
b. reprezinta comportamentul cunoscut de sine si de ceilalti. Acesta arata in
ce masura doua sau mai multe persoane pot da si primi in mod liber, pot
lucra impreuna, se pot bucura de experiente comune

c. reprezinta zona unde comportamentul nu este cunoscut nici de individ, nici

de ceilalti
d. reprezinta comportamentul cunoscut de catre sine, dar ascuns celorlalti
ANS: B

24.
Partea inconstienta a Sinelui contine:

a. date despre mine si comportarea mea, cunoscute atat mie, cat si celorlalti.
nu am probleme cu aceste aspecte
b. date despre mine, care sunt necunoscute atat pentru mine, cat si pentru
ceilalti
c. date despre mine, pe care le stiu numai eu si sunt necunoscute de ceilalti
d. date despre mine, pe care ceilalti le observa, dar pe care eu nu le cunosc
ANS: D

25.
Bratele cazute inerte pe langa corp semnifica:

a. a respinge sau a nu fi de acord cu ceea ce se spune

b. lipsa sperantei; cererea ajutorului este zadarnica
c. dorinta de a reprima(suprima) un comentariu facut
d. un gest defensiv, indicand respingerea, un sentiment de nesiguranta, sau
pur si simplu o pozitie confortabila
ANS: B

26.
Acoperisul” inseamna unirea lor cu degetele intinse si varfurile degetelor in
contact, ca o turla de biserica.
 a. increderea sau siguranta a ceea ce se spune
b. teama sau tensiune
c. dorinta de a intrerupe pe cel care vorbeste
d. incercarea de a te inchide sau proteja impotriva a ceea ce se spune, sau o
pozitie confortabila
ANS: A

27.
Modelul Profesor/Student presupune:

a. completa pasivitate a pacientului si preluarea de catre medic a

tratamentului
b. dominarea de catre medic, al carui rol este paternalist si de control. Rolul
pacientului este in mod esential unul de dependenta si asteptare
c. egalitate intre medic si pacient. Ambii participanti au nevoie si depind de
aportul celuilalt
d. adesea o problema psihologica primara si de profunzime care are o
nevoie emotionala in a schimba ingrijirea pentru pacient intr-o relatie de
impartasire mutuala a informatiilor personale si a dragostei
ANS: B

28.
Care din aceste asertiuni privind identitatea ca partener este falsa:

a. primeaza factorii psihologici

b. este legata doar intr-o oarecare masura de identitatea sexuala
c. este sub influenta culturala
d. nu se poate schimba in cursul vietii
ANS: D

29.
Termenul de orgasm defineste in psihosexologie:

a. o viata sexuala regulata cu acte sexuale reusite

b. momentul in care se produce descarcarea tensiunilor sexuale si trairea
placerii sexuale
c. dorinta si interesul constant pentru activitatea sexuala
d. inceputul vietii sexuale la varsta potrivita cu trasaturile biologice si de
personalitate ale subiectului
ANS: B

30.
Iatrogenia negativa este reprezentata de:

a. absenta oricaror efecte negative ale unui demers medical

b. iatrogenia generata de lipsa informatiilor oferite de medic
c. absenta unor medicamente din tratamentul complex al bolnavului
 d. absenta psihoterapiei dintre mijloacele terapeutice cu care este abordat
pacientul
ANS: B

31.
Care din urmatoarele propozitii se refera la „normalul ca valoare”:

a. as vrea sa devin normal

b. as vrea sa fiu normal ca si ceilalti, ca toata lumea
c. as vrea sa fiu mereu normal
d. normal ca as vrea sa fiu sanatos
ANS: A

32.
Tulburarile somatoforme difera de simptomele psihice consecutive unei afectiuni
medicale prin aceea ca:

a. se refera doar la anumite organe cu valoare simbolica pentru pacient in

special cele genitale
b. nu exista nici o situatie medicala care sa poata fi considerata ca pe deplin
responsabila pentru simptomele somatice
c. sunt mai zgomotoase si creaza o stare de panica pacientului
d. apar si dispar in functie de buna dispozitie pe care subiectul o are
ANS: B

33.
Freud S afirma despre normalitate:

a. conceptul de normalitate nu poate fi inteles decat prin sistemul de valori al

unei colectivitati
b. normalitatea e ceea ce majoritatea considera ca trebuie sa fie, nu neaparat
lucrul cel mai bun si nici macar cel mai logic, ci ceea ce s-a adaptat dorintei
colective
c. un Ego normal este ca si normalitatea in general, o fictiune ideala
d. societatea este cea care hotaraste daca un om este normal sau anormal
ANS: C

34.
Regresia este una dintre inadecvarile adaptative deoarece:
a. subiectul se comporta ca o persoana care traieste doar in trecut
b. subiectul este regresat afectiv, nu isi poate modula trairile la nivelul varstei
pe care o are
c. subiectul renunta la adaptarea la nivelul de solicitare cerut, pentru a cobori
catre unul mult mai redus
d. subiectul se comporta ca un regresat mintal si adopta numai conduite
gresite
 ANS: C

35.
In opinia lui Zaguri D cea mai fecunda perspectiva in stabilirea unui diagnostic
este:

a. a confrunta cu o norma externa care stabileste clar ce este normal si ce

este patologic
b. a face un bilant al trasaturilor si atitudinilor normale ale individului si cele
anormale si daca acesta este negativ a declara starea de boala
c. a trece in revista toate trasaturile psihologice si a stabili atunci cand este
cazul configuratiile patologice
d. a compara individul cu el insusi in logica conduitelor sale, contradictiilor si
conflictelor sale, in alegerile sale, in propriile sale norme
ANS: D

36. Urmatorii sunt factori primari de risc pentru depresie cu exceptia:

a. comorbiditate medicala
b. sex masculin
c. istoric familial de boala depresiva
d. perioada postpartum
ANS: B

37. Medicina actuala se indreapta spre o orientare psihologica in privinta aprecierii

factorului psihic ca:
1. agent etiologic
2. factor de risc sau trigger
3. agent furnizor de sanatate
4. cauza fundamentala a bolii somatice

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

38. Psihologia medicala este

1. un domeniu intrinsec practicii medicale
2. un domeniu intrinsec teoriei medicale
3. resursa importanta in ceea ce va fi medicina viitorului
4. alta abordare a unui grup de specialisti in terapia anumitor boli

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

39.
 Domeniul psihologiei medicale poate fi regasit in toate faptele din practica
medicale unde
1. e vorba de raportul unui eveniment traumatizant din punct de vedere afectiv
(doliu, despartire)
2. in derularea tratamentului chirurgical al unei afectiuni somatice
3. in relatia medic–pacient a proiectiei acesteia in diagnosticul, tratamentul sau
urmarirea bolilor
4. in contratransferul in special cu conotatie erotica care intervine inerent in
medicina

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

40. Personalitatea este un concept global, o structura care are

1. o dezvoltare secventiala
2. o dinamica
3. o economie proprie
4. un anumit grad de permanenta

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

41. FROMM E. leaga conceptul realizarii individului de concordanta cu restul indivizilor

din comunitatea respectiva, care este in continua :
1. cautare
2. permanent progres
3. schimbare
4. goana dupa bunuri

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

42. Dificultatile cele mai importante in raport cu dezideratul detectarii unei norme a
sanatatii mintale sunt urmatoarele
1. tripla ipostaziere si dimensionarea contradictorie fiintei umane
2. terapia disfunctiilor corporale este guvernata de legile naturii in timp ce
disfunctiile vietii psihice si, mai ales cele ale relationarii sociale
3. istoricitatea normelor
4. dezvoltarea fara precedent a mijloacelor de investigatie biologica si psihologica

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A
43. Interesul pentru adaptare din ultimele doua decade poate fi privit prin urmatoarele
perspective:
1. schimbarea in definirea starii de sanatate
2. cresterea recunoasterii ca indivizii si nu medicii sunt si trebuie sa fie responsabili
de starea lor de sanatate
3. relationarea cu promovarea starii de sanatate si cu prevenirea tulburarilor
(bolilor)
4. bombardamentul informational fara precedent

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

44. Antonovski A definit coerenta ca: „o orientare globala care exprima masura in care
individul are un sentiment de incredere sustinut si durabil, dar si dinamic ca stimulii
care deriva din mediul intern sau extern de-a lungul vietii sunt :
1. structurati,
2. beneficii pentru investitia afectiva si angajare
3. predictibili
4. explicabili

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

45. Adaptarea este promovarea cresterii si dezvoltarii umane prin utilizarea activa a
resurselor biopsihosociale fata de stresul generat de conditii externe/interne prin
1. control
2. transformare
3. stapanire
4. prevenire

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

46. Adaptarea ne protejeaza in fata bolii prin :

1. eliminarea sau modificarea conditiilor care creeaza probleme
2. scaderea considerabila a distresului pe care il transforma in stres
3. perceperea controlului semnificatiei trairilor intr-o maniera prin care sa se
neutralizeze caracterul ei problematic
4. pastrarea consecintelor emotionale ale problemelor in limite in limitele bunului
simt

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D
47. Cateva din caracteristicile principale ale sanatatii mintale sunt :
1. capacitatea de a produce si de a tolera tensiuni suficient de mari
2. capacitatea de a-si adapta conduita la diferite moduri de relatii cu ceilalti indivizi
3. capacitatea de identificare atat cu fortele conservatoare cat si cu cele creatoare
ale societatii
4. capacitatea de a organiza un plan de actiune pentru a prelua conducerea
grupului si a-l adapta la satisfacerea propriilor aspiratii

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

48. Urmatoarele asertiuni sunt prejudecati privind comportamentul anormal :

1. caracterul ereditar al anormalitatii
2. intre normal si anormal s-ar putea face o delimitare neta
3. opinia ca o abatere extrema de la normal, indiferent de natura ei, este
patologica
4. boala psihica limiteaza sever capacitatea de creatie

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

49. Un model pluriaxial de definire a anormalitatii ar trebui sa cuprinda (dupa Purushtov):

1. criteriul existentei la individ a unor stari de insecuritate, teama, apatie, anxietate
2. criteriul explicarii printr-o patologie fizica a comportamentului dezadaptativ
3. criteriul contextului social (normele si valorile socio-culturale existente la un
moment dat) in care se produce comportamentul
4. criteriul diminuarii randamentului si eficientei individului

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

50. Boala psihica trebuie considerata ca interesand intreaga fiinta umana in

complexitatea ei
1. biologica
2. psihologica
3. axiologica si sociala
4. religioasa

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

51.
Din punct de vedere antropologic boala psihica va fi:
 1. absenta libertatii interioare a subiectului
2. incapacitatea de a se adapta armonios in mijlocul colectivitatii
3. imposibilitatea de a creea pentru semeni, prin si cu ei
4. neputinta de a intelege sensul fenomenelor inconstientului colectiv

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

52.
Domeniul psihologiei medicale a devenit pentru psihologie in tarile puternic
dezvoltate:
1. zona centrala de rezistenta
2. un concurent care tinde sa inlocuiasca conceptele psihologiei clasice
3. un domeniu in care isi desfasoara intr-un fel sau altul activitatea, cei mai multi
din absolventii facultatilor de profil
4. un teren experimental in care noile tehnici de psihoterapie isi gasesc aplicatia

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

53. Factorul psihic poate fi privit in majoritatea bolilor somatice plurifactoriale :

1. ca factor favorizant al unor cauze organice
2. ca agent etiologic
3. ca teren vulnerabil pe care se dezvolta maladiile
4. ca agent „furnizor de sanatate“

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: B

54. Obiectul psihologiei medicale trateaza

1. procesele, sistemele si insusirile psihice integrand si problematica generica a
personalitatii, studiul psihologiei medicale se poate restrange la domeniile
relatiilor interpersonale si ale grupurilor mici (Golu P)
2. psihologia bolnavului si al relatiilor sale cu ambianta, legaturile sale subiective
cu personalul medico-sanitar (in mod predominant cu medicul) si cu familia
3. reactia psihica a bolnavului fata de agresiunea somatica si/sau psihica (posibila
generatoare de boala) si mijloacele psihice de tratament
4. atitudinea in fata mortii fenomenele de transfer si contratransfer, beneficiul
secundar, relatiile umane de la nivelul spitalului

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

55. In sfera de preocupari a psihologiei medicale intra :

 1. problematica psihologica a profesiunii medicale
2. problemele legate de dezvoltarea unor noi sisteme de testare a imunitatii
3. problematica relatiei interpersonale medic-pacient
4. problematica privitoare la siguranta experimentelor biologice din cancerele care
afecteaza sistemul nervos central

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

56. Cateva din subiectele majore in studiul psihologiei medicale (dupa British
Psychological Society):
1. functiile psihice elementare
2. psihologia sociala
3. psihologia dezvoltarii
4. diferentele individuale

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

57. Domeniile din care psihologia medicala isi extrage datele:

1. ancheta sociala
2. tehnici experimentale
3. convorbirea de la om la om
4. etologia

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

58. Domeniile de interventie ale psihologiei medicale sunt dupa Huber Winfrid
1. dezvoltarea si promovarea sanatatii
2. preventia
3. functia terapeutica
4. functia de reabilitare

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

59. Psihologia medicala se refera la:

1. atitudinea fata de bolnav si boala
2. atitudinea fata de sistemele de ingrijire a sanatatii, atat ale individului bolnav cat
si ale celui sanatos
3. atitudinea medicului si celor ce lucreaza in domeniul medical fata de propria
profesiune
4. suportul logistic al activitatilor medico-psihologice, bugete, finantari
 a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

60. Care din aceste argumente sunt in favoarea folosirii termenului de „psihologie
medicala
1. prezinta un domeniu mai vast decat psihologia clinica prin cuprinderea
problematicii psihologice adiacente bolnavului
2. prezinta mari posibilitati de esentializare si teoretizare a datelor, faptelor si
observatiilor izvorate din analiza clinica
3. depaseste aria observatiei imediate directe si individuale pastrand ca aspect
fundamental elanul relational interpersonal
4. are legatura cu alte stiinte ale omului ca antropologia, filosofia, sociologia, fiind
in acest fel un domeniu de cuprindere mai larg chiar decat medicina

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

61. Psihosomatica este o conceptie medicala care sta la baza diagnosticului si terapiei
celui aflat in suferinta si care inglobeaza la un loc :
1. datele furnizate de examenul medical „obiectiv”
2. constante biologice, date de examinare a corpului, explorari functionale
3. perspectiva psihologica
4. considerarea factorilor psihosociologici in determinismul bolii

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

62. Urmatoarele caractere generale caracterizeaza conceptia psihosomatica in medicina

1. conceptie holistica (integrativa) – unitatea dintre SOMA si PSIHIC
2. observatii clinice (confirmate de cercetari epidemiologice), date experimentale
psiho-fiziologice, neuro-endocrinologice etc
3. includerea influentei mediului social (mediata prin psihicul bolnavului) asupra
bolii (Von Uexkuell)
4. date biografice privind familia, apartinatorii, datele genetice si fenotipice ale
acestora

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

63. Psihosomatica contemporana a investigat si a acceptat diferite mecanisme ca

generatoare ale suferintelor psihosomatice de sorginte :
1. psihanalitica
2. cognitiva
 3. adaptativa
4. developmentala

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

64. Printre dezavantajele pe care le au pacientii cu simptome somatice neexplicate,

recurente, sunt adesea
1. investigarea in extenso si spitalizarea
2. pierederea locului de munca si stigmatizarea
3. supunerea unor proceduri de diagnostic invazive, unor tratamente medicale in
care polipragmazia se impleteste cu metode recuperatorii costisitoare si care
creeaza boli iatrogene adeseori mai grave decat presupusele boli somatoforme
4. obligarea la tratamente foarte indelungate sau pe viata

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

65. Norma este, in esenta sa

1. conventie umana larg impartasita social
2. valorizarea comuna a unor stari si fapte sociale
3. valoare (aceasta fiind, in fond, o apreciere despre ,,ceva”, realizata in colectiv)
transformata in imperative
4. un act legislativ care avantajeaza pe cei mai multi indivizi in defavoarea celor
putini

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

66. Care din aceste criterii pot fi folosite pentru definirea normalitatii psihice
1. inflexibilitate in gandire si actiune
2. constiinta clara a eului personal si capacitate de orientare in viata
3. angajarea plenara in activitati riscante cu imbinarea placerilor date de acestea
cu cele de perspectiva
4. nivel inalt de toleranta la frustrare si autoacceptare

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: B

67. Problematica cuplului normalitate-anormalitate este mai apropiata de „generalitatea”:

1. normelor
2. a abordarii statistice
3. a regulilor si legilor
4. a modelului sanatate-boala
 a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

68.
Normalitatea, adica sanatatea, in cazul nostru cea mintala pare a fi
1. un mod de a reusi in labirintul care este existenta cotidiana urmand strategii
verificate de altii
2. vasta sinteza
3. pastrarea unui raport decent cu institutiile medicale cu raspunsul prompt la
actiunile de profilaxie in special primar
4. rezultanta complexa a unei multimi de parametri ai vietii organice si sociale,
aflati in echilibru dinamic, ce se proiecteaza pe modelul genetic al existentei
individuale, nealterat functional si morfologic, in istoria sa vitala

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: B

69. Semnul patologic este totdeauna diferential marcand :

1. ruptura sincronica intre bolnav si sanatos
2. ruptura intre parametrii biologici si cei psihici ai individului
3. ruptura diacronica intre prezent si trecut
4. ruptura intre posibilitati si performante in toate planurile

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

70. Acceptarea normalului mediu, notiune cu care opereaza intreaga medicina :

1. include judecatile de valoare
2. este logica si constructiva
3. permite clasificarea bolilor dupa agentii lor patologici
4. inlatura in mare parte arbitrarul si “judecatile de valoare”

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: B

71. Din perspectiva normalitatii ca utopie normalitatea este perceputa ca :

1. imbinare echilibrata, armonioasa si optimala a aparatului mintal
2. aspiratie catre un ideal etern
3. functionalitate optima care pune in valoare toate potentialitatile individului
4. un echilibru al omului cu natura prin care energiile universale sa circule
nestigherite

a. 1+2+3 c. 1+3
 b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

72. Normalitatea ideala defineste felul in care individul si comunitatea considera ca

persoana ar trebui sa fie. Ea variaza in functie de
1. contextul socio-cultural
2. contextul istoric
3. contextul geografic (etnic, comunitar, statal, religios, s.a)
4. epidemiologic

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

73.
Normalitatea presupune o capacitate de comunicare si elaborare continua a
informatiei care sa asigure armonia la nivelul subsistemului:
1. individual
2. familial
3. social
4. grupal

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

74. Adaptarea se poate realiza prin:

1. mecanisme stereotipe sau scheme comportamentale asimilate si algoritmizate
2. scheme logice elaborate prin efortul colectiv al comunitatii si trasnmisie de la o
generatie la alta
3. scheme comportamentale a caror finalitate este doar presupusa, urmand sa fie
validate, ceea ce implica chiar si asumarea riscului unui esec
4. mecanisme neurofiziologice si neuropsihologice pe care individul si le
antreneaza pana la un nivel optimal care ii creaza senzatia de siguranta

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

75. Un individ reactioneaza in mod normal, daca

1. in cursul dezvoltarii sale se arata a fi capabil de o adaptare flexibila fata de
situatiile conflictuale
2. raspunde cu intransigenta provocarilor si nu lasa situatii nelamurite in care
propria-i persoana sa fie pusa in inferioritate
3. cand este capabil sa suporte frustrarile si anxietatea care rezulta din ele
4. isi urmeaza traiectoria existentiala gasindu-si in permanenta doar acele zone
care nu ii lezeaza obiectivele si minimalizeaza efortul afectiv
 a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

76. Dificultatile cele mai importante in raport cu dezideratul detectarii unei norme a
sanatatii mintale sunt urmatoarele
1. tripla ipostaziere si dimensionarea contradictorie fiintei umane in corporalitate,
psihic si socialitate
2. terapia disfunctiilor de expresie corporala sa fie guvernata de legile naturii si prin
procedee subsumate acestora, in timp ce disfunctiile vietii psihice si, mai ales
cele ale relationarii sociale, sa fie depasite prin raportarea la normativitate si prin
recuperarea indivizilor in suferinta in interiorul normei
3. istoricitatea normelor
4. dificultati legate de barajul lingvistic, obiceiuri si cutume

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

77. Adaptarea ne protejeaza prin

1. eliminarea sau modificarea conditiilor care creeaza probleme
2. perceperea controlului semnificatiei trairilor intr-o maniera prin care sa se
neutralizeze caracterul ei problematic
3. pastrarea consecintelor emotionale ale problemelor in limite controlabile
4. asigurarea bazei materiale pentru ingrijirile medicale de orice fel

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

78. Antonovski a definit coerenta ca: „o orientare globala care exprima masura in care
individul are un sentiment de incredere sustinut si durabil”, dar si dinamic ca
1. stimulii care deriva din mediul intern sau extern de-a lungul vietii sunt structurati,
predictibili si explicabili
2. exista resurse disponibile pentru ca el sa poata raspunde la solicitarile
determinate de acest stimul
3. ca aceste solicitari sunt provocatoare, benefice pentru investitia afectiva si
angajare”
4. toti oamenii il admira pentru personalitatea deosebita si realizarile sale

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

79. Care din aceste tipuri definesc comportamente anormale:

1. comportamentul de tip criza biopsihologica de dezvoltare sau involutie
(pubertate, adolescenta, climax, andropauza), cu caracter pasager si reversibil
 2. comportamentul de tip carential (legat de stari de frustrare afectiva, carente
educationale, disfunctii familiale si in modul de viata), ce creeaza dificultati de
adaptare
3. comportamentul de tip sociopatic, constand din conduite delictuale agresive,
toxicomanice sau de furie, cu caracter recurent sau episodic
4. comportamentul de tip patologic, partial sau deloc reversibil, de natura exogena,
endogena sau mixta, cu intensitati si forme variabile (stari reactive, nevroze,
psihopatii, psihogenii, endogenii)

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

80. Boala psihica trebuie considerata ca interesand intreaga fiinta umana in

complexitatea ei
1. biologica
2. psihologica
3. axiologica
4. epidemiologica

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

81.
Boala psihica afecteaza in formele ei grave
1. comunicarea interpersonala, intersubiectivitatea
2. capacitatea de integrare a persoanei in plan socio-cultural
3. capacitatea de autodepasire si de creatie a subiectului
4. capacitatea de procreere a individului si de a intretine relatii normale cu
partenerul sexual

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

82.
Boala psihica este si va ramane o dimensiune (poate cea mai tragica) a fiintei
umane prin:
1. absenta libertatii interioare a subiectului
2. incapacitatea de a se adapta armonios in mijlocul colectivitatii
3. imposibilitatea de a crea pentru semeni, prin si cu ei
4. dezorganizarea esentei umane in tot ce are ea definitoriu

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D
83. Elementele cheie in definirea adaptarii sunt
1. folosirea resurselor
2. gandire si/sau comportament activ
3. reducerea nevoilor interne si/sau externe prin gasirea de solutii si rezolvarea
eficienta a
problemelor
4. apelul la ceilalti indivizi in ceea ce priveste scopul sau tinta adaptarii

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

84.
Marsella (1969, 1972) postuleaza urmatoarele determinari in ceea ce priveste
modele simptomatice si capacitatea de rezistenta la stres:
1. fiintele umane si mediul lor sociocultural si fizic sunt sisteme independente
2. comportamentul normal/anormal este produsul interactiunii simultane a omului
cu mediul
3. organismul nu exista separat de mediu, iar comportamentul nu este independent
in interactiunea organism-mediu
4. mediul socio-cultural poate fi pus alaturi de stresorii de diferite categorii si de
cerintele cognitiv-emotionale

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

85. Adaptarea este strans relationata cu promovarea starii de sanatate si cu prevenirea

tulburarilor (bolilor). In acord cu Pearlin si Schooler (1978), adaptarea ne protejeaza
prin:
1. eliminarea sau modificarea conditiilor care creeaza probleme
2. perceperea controlului semnificatiei trairilor intr-o maniera prin care sa se
neutralizeze caracterul ei problematic
3. pastrarea consecintelor emotionale ale problemelor in limite controlabile
4. crearea unor conditii in care frustrarea este resimtita mult mai putin negativ

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

86. Parametri de actiune ai agentilor stresori sunt reprezentati de durata in functie de

atribute precum:
1. „noutatea”
2. „„neutralitatea”
3. bruschetea” cu care se actioneaza
4. „originalitatea”

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
 ANS: C

87. Care din aceste dimensiuni independente reprezinta comportamente de adaptare:

1. activ-pasiv (discutand direct actiunea, tratand despre stresori sau evitand
stresorii)
2. cognitiv-emotional (controland stresorii angajati in activitatea cognitiva sau
tinand de sfera emotionala catarsisul si expresia)
3. controlul (mentinand in aparenta controlul personal asupra stresorilor)
4. actiunea psihologica/actiunea sociala (sfera autorealizarii sau suportul social)

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

88. Teorii neobehavioriste analizand rolul structurant al mediului in constituirea

personalitatii, integreaza
1. reflexologia pavloviana
2. behaviorismul watsonian
3. teoria invatarii a lui Thorndicke
4. teoria neurohormonala in medierea impulsului nervos in creier

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

89. In sistemul topic elaborat de Freud in 1920, personalitatea este impartita in

urmatoarele instante
1. Id-ul – polul pulsional al personalitatii, rezervorul dispozitiilor ereditare si al
energiei pulsionale
2. Ego-ul – instanta centrala a personalitatii, domeniul perceptiilor si proceselor
intelectuale, avand rol de autoconservare
3. Superego-ul este constituit din tot ceea ce educatia aduce individului: interdictii,
ierarhii de valori, exigente, care-l fac elementul centralizator al personalitatii
4. Libido-ul forta unificatoare a personalitatii care ii asigura energia si rezistenta la
frustrare

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

90. Printre insusirile personalitatii care ii determina calitatea de structura nu se afla

1. totalitatea
2. transformarea
3. reglajul
4. sensul valoric

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
 ANS: A

91. Termenul de ciclu al vietii „life cycle“ s-a nascut din necesitatea cercetatorilor de a
reflecta teoria dezvoltarii. Cateva concepte sunt legate de aceasta viziune. Printre
acestea
1. ciclul vietii are intotdeauna aceleasi secvente
2. principiul epigenetic
3. caracteristica dominanta
4. teoria crizei si catastrofei existentiale

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

92. Care din aceste faze apartine procesului de individuatie descris de Mahler
1. diferentierea
2. perioada practica
3. apropierea
4. consolidarea

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

93. Un eveniment de viata este

1. orice experienta de viata care necesita o adaptare sau duce la o modificare
importanta
2. intamplare care pune individul intr-un context inedit in care se activeaza scene
de viata refulate cu mult timp inainte
3. discontinuitate, o ruptura mai mult sau mai putin brutala, in cursul vietii de
fiecare zi
4. preluare empatica a starilor altor persoane care au trecut prin grave traume
psihologice

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

94. Un eveniment de viata are

1. durata semnificativa cuprinzand cel putin o etapa de viata
2. un sens in istoria individuala
3. semnificatie deosebita pentru partenerul de viata al subiectului
4. un caracter de „exterioritate“ in raport cu persoana care traieste evenimentul

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: B
95. Urmatoarele caracteristici intaresc efectul depresogen al evenimentului de viata
1. indezirabilitatea
2. absenta sentimentului de stapanire a evenimentului
3. schimbarile nenormative, neprevazute
4. anticipatia

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

96. Finalitatea mecanismelor de adaptare si modul de actiune adaptat in vederea

atingerii respectivelor finalitati este descris de urmatoarele posibilitati
1. restaurarea homeostaziei psihice
2. reducerea unui conflict intrapsihic
3. diminuarea angoasei nascuta din conflictele interioare intre exigentele
instinctuale si legile morale si sociale
4. stapanirea, controlul si canalizarea pericolelor interne si externe

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

97. Mecanisme de aparare care pot fi abordate cognitiv sunt dupa Miclea M
1. represia
2. proiectia
3. rationalizarea
4. sublimarea

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

98.
Urmatoarele categorii clasifica apararile sociale in:
1. luarile de distanta prin atacuri, intimidari, evitari
2. imobilizarile care sunt blocajele de tip inhibitie
3. retragerile - apropierile - supunerea, justificarile sau seductia
4. reorientarile prin care se negociaza cu agresorii sau decidentii rolul social

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

99. Comunicarea medic-pacient este o comunicare

1. directa, fata in fata
2. nemediata
3. neformalizata
4. special structurata
 a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

100. Factorii semantici care perturba mai frecvent comunicarea

1. vocabularul incomplet sau prea tehnicist vor face imposibila comunicarea
2. gramatica (greselile gramaticale vor denatura comunicarea, scazand relatia de
incredere si depreciind imaginea celui care le face, mai ales atunci cand acesta
este medicul)
3. sintaxa (constructiile verbale prea complicate sau dupa modelele altor limbi,
perturba relatia de comunicare
4. conotatiile emotionale ale unor cuvinte (anumite cuvinte, cu semnificatie
deosebita pentru unul dintre partenerii comunicarii, vor perturba mesajul prin
polarizarea atentiei sau suprasemnificarea unor fragmente de mesaj)

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

101. “Calitati Terapeutice Esentiale” sunt dupa Carl Rogers

1. respectul (sau abordarea pozitiva neconditionata)
2. originalitatea (sau congruenta)
3. empatia
4. competenta si loialitatea

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

102. Empatia inseamna

1. stare emotionala de simpatie sau parere de rau pentru cineva
2. sa intelegi exact ceea ce spune pacientul si sa ii faci cunoscut faptul ca ai inteles
3. stare asemantoare cu compasiunea
4. un proces de feed-back

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: B

103. Cel mai adesea pacientii sunt considerati ca buni pacienti daca
1. sunt complianti
2. in general nu-si schimba tratamentul
3. sunt emotional controlati
4. au un nivel ridicat de cultura medicala

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
 ANS: A

104. Pentru sindromul de burnout se accepta un tablou clinic minim cu urmatoarele

aspecte
1. semne si simptome somatice: cefalee continua, tulburari gastro-intestinale,
astenie, fatigabilitate
2. comportamente neobisnuite pentru subiect: iritabilitate, intoleranta si
incapacitate de a intelege sau a fi empatic cu ceilalti
3. atitudini defensive: rigiditate, negativism, rezistenta la schimbare
4. depasirea permanenta a atributiilor profesionale cu rezultate neobisnuite in
activitate

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

105. Care din aceste psihoterapii sunt comportamentale (bazate pe teoria conditionarii si
invatarii)
1. conditionarea operanta (Thorndike si Skiner)
2. invatarea sociala (Bandura)
3. cognitiv comportamentala (Ellis A., Beck T., Mahoney si Meichenbaum H.)
4. psihoterapiile rogersiene (Carl Rogers)

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

106.
Printre contraindicatiile absolute ale psihoterapiilor sunt mentionate
1. psihozele si tulburarile cognitive grave
2. toxicomaniile cronice
3. perversiunile sexuale grave
4. retardul mintal sever

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

107. Pacientii sunt mai placebo reactivi (Janowski si colab.)

1. indiferent de sex, varsta si inteligenta
2. daca sunt femei
3. daca sunt persoane sugestibile
4. daca au boli intratabile

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A
108. Pacientii sunt mai placebo-nonreactivi daca sunt (Schindel)
1. rigizi
2. extravertiti
3. agresivi
4. sugestibili

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

109.
Indicatii ale placeboterapiei
1. simptomele bolii nu pot fi tratate cu medicamente active
2. situatii in care se urmareste sevrajul unui medicament pentru care s-a instalat o
dependenta psihica
3. dovedirea bazei functionale a unor simptome „zgomotoase” (Piechowiak)
4. cazurile care beneficiaza de o relatie terapeutica dificila

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

110. Numerosi factori sunt incriminati in “non-complianta”. Printre acestia se numara

1. factori legati de trairea bolii si de intelegerea sa intelectuala de catre bolnav
2. factori legati de relatia medic-bolnav
3. factori legati de tipul tratamentului
4. factori legati de anturajul bolnavului

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: D

111.
Calitati prin care medicul influenteaza complianta terapeutica
1. exponent al puterii sociale
2. specialitatea medicala
3. calitatile de instructor ale medicului
4. calitatile fizice si armonia psihosomatica

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: C

112. Complianta este influentata de natura prescriptiilor terapeutice cum ar fi

1. complexitatea prescriptiilor terapeutice
2. consecintele negative asupra bolnavului, disconfort fizic si/sau psihic
3. esecul anterior al unor prescriptii terapeutice similare
4. pretul medicamentelor si gradul de compensare a acestora
 a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A

113. Printre subiectele majore in studiul psihologiei medicale se numara

1. psihologia sociala
2. psihologia dezvoltarii
3. diferentele individuale
4. psihologia sportului si dezvoltarii corporale

a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
ANS: A