1.

1 Asezarea geografica

Padurile, terenurile destinate impaduririi, terenurile care servesc nevoilor de cultura, protectie si
productie, constituite in U.P. III Pades din O.S. Ana lugojana, D.S. Timis sunt fond forestier
national, proprietate publica a statului.
Acestea sunt situate in raza teritoriala a comunei Nadrag.
Din punc de vedere geografic, padurile sunt situate in zona versantului vestic al masivului
Pades din muntii Poianai Ruscai.
Din punct de vedere fitoclimatic, padurile U.P. III Pades sunt situate in urmatoarele etaje de
vegetatie:
- „Montan-premontan de fagete” (F.M1+ F.D. 4) – 51%;
- „Deluros de gorunete, fagete si goruneto-fagete” (F.D.3) – 49%
Repartizarea fondului forestier pe unitati teritorial – administrative se prezinta
astfel:
Tabel nr. 1-1
Suprafata
Comuna Judetul Parcele componente
-ha-
Nadrag Timis 1-124, 125D-130D 3798,37
Total - - 3798,37

U.P. III Pades este cuprinsa in urmatoarele limite si hotare:

Tabel nr. 1-2
Puncte Limite si hotare
Vecinatati Hotare
cardinale Felul Denumirea
Culmea Haiducii,
U.P. II Crivina
Culmea Daii
N Naturala Liziera padurii si borne
O.S. Faget Culmea Bordarului
O.S. Cosava Culmea Babanului
E O.S. Rusca-Montana Naturala Culmea Ruscai Liziera padurii si borne
Culmea Alunului Liziera padurii si borne
S U.P. Cornet Naturala
Culmea Socet
V U.P. V Valea Mare Naturala Valea Cornet Liziera padurii si borne

1.2 Studiul conditiilor stationale

1.2.1 Conditii geologice si morfologice

Din punct de vedere geologic, U.P. este formata pe sisturi cristaline epimetamorfice si
mezometamoefice, in special sisturi sericito-cloritoase si grafitoase apartinand proterozoicului
superior-paleozoic. Frecvent se intalnesc intercalatii de porfiroide si uneori conglomerate si
gresii.
Solurile formate pe aceste substrate litologice sunt in general mijlociu profunde, afanate, insa
cu mult schelet, uneori cu stanci la suprafata (in special in partea superioara a U.P.) si adesea cu
bolovani si grohotis.
Geografic padurile din U.P. III Pades, sunt situate pe versantul vestic al masivului Pades, ce
face parte din muntii Poiana Rusca. Acesti munti cu nivelari in trepte, fragmentati im culmi largi
de vai adanci, in forma de V, se deschid spre partea inferioara, in Depresiunea Nadragului, ce se
continua pana in Lunca Timisului.
Unitatea geomorfologica cea mai raspandita este versantul. In cuprinsul unitatii de productie
mai apar si culmile, platourile sau crestele, acestea insa ocupand suprafete reduse.
Configuratia terenului variaza de la panta la framantata, predominand configuratia ondulata.
Inclinarea este de la moderat la puternic inclinat, cu pante mai mari accentuate spre firul vaii,
mai domoale spre culme, uneori cu mici platouri in treimea mijlocie. Majoritatea o formeaza
versantii mijlocii, la care s-au inclus si mici platouri, coame, creste care nu s-au individualizat.
Evolutia generala a unitatii este vestica imprimata de cursul vaii Pades-Nadrag, dar expozitile
de detaliu sunt foarte variate datorita retelei hidrografice, majoritatea fiind partial insorite (52%),
insorite(30%) si umbrite (18%).
Altitudinal este cuprinsa intre 200 m (u,a 1B) si 1310 m (u.a. 89V), predominand arboretele
situate in intervalul 401-800m.
Retaua hidrografica permanenta este formata din raul Pades cu afleuntii: Gosta, Carliontu,
Ciresului, Cantina I si II, Salasele si Hategana, existand o multitudine de izvoare permanente, in
special sub golul de munte Pades. Apele specificate anterior au un debit permanent cu cresteri
mai insemnate primavara si toamna.
Fragmentarea pe orizontala si pe verticala a teritoriului U.P. este mare datorita densitatii retelei
hidrografice. Versantii au pante mari, fiind delimitati de vai adanci, in forma de v, formand
numai in partea inferioara mici terase pe care s-a instalat aninul.
Datorita procentului mare de impadurire nu se manifesta caractere de torentialitate.
1.2.2 Conditii climatice

Alaturi de factorul geomorfologic, particularitatiile climatice influenteaza in mod deosebit

existenta si dezvoltarea vegetatieie forestiere in regiune.

Regimul termic
Tabel nr. 1-3
Valori lunare
Caracteristici Media
climatice anuală
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Media lunară/
-0,8 0,5 4,7 10,8 15,9 18,9 21,0 20,3 16,5 11,3 5,9 1,5 10,5
anuală (0C)

Minima absolută
-27 -29,2 -20,0 -5,2 -5,0 3.5 7,0 5,8 -1,0 -5,1 -15,4 -24,8 -29,2
(0C)

Maxima absolută
16,7 19,0 27,0 32,0 34,5 38,4 39,6 40,0 39,7 33,8 27,1 16,6 40,0
(0C)

Tabel nr. 1-4

Temperatura aerului ( ̊C ) – medii zilnice
Perioada bioactiva t≥0 ̊C Perioada de vegetatie t≥10 ̊C
Data trecerii Durata in Data trecerii Durata in
temperaturii zile a temperaturii zile a
Suma Suma
Statia medii zilnice intervalu- medii zilnice intervalu-
temperaturi- temperaturilor
prin 0 ̊C lui cu prin 10 ̊C lui cu
lor medii medii zilnice
tempera- tempera-
Prima Ultima zilnice t>0 ̊C Prima Ultima t≥10 ̊C
turi peste turi peste
zi zi zi zi
0 ̊C 10 ̊C
Caransebes 12.II 29.XII 329 3896 12.IV 23.X 195 3333

Tabel nr. 1-5

Date calendaristice pentru...
Primul inghet (toamna) Ultimul inghet (primavara)
Statia Durata medie in zile a
Data Cel mai Cel mai Data Cel mai Cel mai
intervalului fara inghet
medie timpuriu tarziu medie timpuriu tarziu
Timisoara 27.X 4.X 21.XI 15.IV 23.III 19.V 195

Temperaturile minime absolute din timpul iernii ce se realizeaza in ianuarie-februarie in anii cu

ninsori mai slabe, arboretele tinere de fag si gorun pot suferi lipsa unui strat de zapada mai
consistent ce ar putea asigura protectia acestora.
Ingheturile timpurii ca si gerurile tarzii pot fi, de asemenea, daunatoare atat culturilor tinere
care nu au reusit sa-si lignifice suficient cresterile anuale, dar si arboretele mature care prin
pierderea aparatului foliaceu (geruri tarzii) si a florilor isi reduc pe de o parte cresterile anuale,
iar pe de alta parte are loc o scadere evidenta a puterii de fructificatie.
In intervalul cuprins intre primul inghet de toamna si ultimul inghet de primavara scaderea
timperaturii sub 0 ̊C nu are loc in toate zilele ci sub influenta proceselor adiabate si radiative,
alterneaza cu perioadele de dezghet. Aceasta alternanta a intervalelor, de inghet si dezghet este
foarte periculoasa pentru puieti, determinand desosarea acestora si distrugerea radacinilor din
orizontul superior al acestora.

Regimul pluviometric

Tabel nr. 1-6

Precipitatii medii atmosferice lunare si anuale...
Statia
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
Caransebes 46,5 44,1 48,4 64,5 86,0 91,6 74,3 71,5 55,7 56,1 49,5 48,5 737,2

Precipitatii – cantitati maxime, mm, in 24 ore

Speci max.
Statia
- I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII abs.
ficari
100, 100,
mm 25,0 30,3 38,0 34,0 54,8 73,2 49,0 63,0 43,0 40,2 25,4
Caransebe 0 0
s 191 195 189 189 193 195 190 191 190 194 193 1915
anul 1915
2 1 6 7 9 5 0 0 5 9 8

Evapotranspiratia potentiala mm – valori medii lunare si anuale

Statia
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anul
Caransebes 0 0 17 51 96 121 165 142 81 35 11 5 724

Sta Indicii de ariditate – de Martonne – valori medii anuale

tia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
Caransebes 60,6 50,4 39,5 37,2 39,8 38,0 28,7 28,4 25,2 31,6 37,3 50,9 36,0

Cantitatea medie anuala de precipitatii (737,2 mm/an) nu este uniforma in decursul anului,
variind de la o luna la alta si de la un anotimp la altul.Cea mai mare cantitate de precipitati se
inregistreaza in jumatatea calda a anului, cu un maxim in luna iunie (91,6 mm).Anotimpul rece,
sarac in precipitatii, inregistreaza un minim in luna februarie (44,1 mm).Regimul precipitatiilor
atmosferice, cel al evapotranspiratiei si raporturile dintre acestea au o mare influenta asupra
vegetatiei forestiere, depasirea anumitor praguri ale acestora constand in factori limitativi pentru
vegetatia forestiera.
Influenta nefavorabila a precipitatiilor reduse se resimte si in cazul intemeierii de la noi
arborete, cand seceta excesiva duce la un procent mic de reusita a plantatiilor tinere.
Regimul eolian

Pe teriroriul U.P. III Pades predominante sunt vanturile ce bat pe directia NV, N si E.Conform
datelor inregistrate la statia meteorologica Timisoara, frecventa medie anuala a vanturilor ce bat
din directia NV este de 11,5%, cu un maxim de 18,4% in perioada de vara.Vanturile ce bat din
directia nordica au o frecventa de 12,4 % pe an cu un maxim inregistrat vara de 15,2 %. In ceea
ce priveste vanturile ce bat din directia estica, acestea au o frecventa medie de 13,7% pe an,
maximul de 18,7% fiind inregistrat in perioada de iarna.Frecventa medie anuala a zilelor de calm
atmosferic este de 27,2%.
Influenta vantului asupra vegetatiei forestiere se resimte in special in ceea ce priveste
evapotranspiratia. Atunci cand vanturile au viteze mici, iar cantitatea de apa din sol este
suficienta efectul vanturilor este benefic. In cazul in care vanturile au viteze mari si bat in
perioada de uscaciune, efectul acestora asupra vegetatiei este negativ. De asemenea, vanturile
puternice pot provoca rupturi, doboraturi si dezradacinari de arborete asa cum s-a intamplat in
2006 cand a fost afectat in special ciresul.

Sinteza climatului

Tabel nr. 1-7

Indicatori sintetici
Indici de
Indici de ariditate Indici de
Specificari Temperatura Precipitatii umiditate Martonne compensare
( ̊C) (mm)
hidrica

Statie meteorologica Caransebes

media anuala 10,5 732,7 70,2 36,0 1,06
primavara 10,5 66,3 70,2 35,9 -
vara 20,1 79,1 36,7 30,8 -
toamna 11,2 53,8 65,8 34,8 -
iarna 0,2 46,5 - - -
sezon de vegetatie 17,2 245,7 42,8 18,1 -
 Din datele climatice prezentate anterior, rezulta ca dupa Köppen, teritoriul luat in studiu
apartine provinciei climatice C.f.a.x. (climatul piemonturilor vestice), el reprezinta tipul de
climat temperat (C),cu precipitatii suficiente in tot timpul anului (f), temperatura medie a lunii
celei mai calduroase sub 22 grade Celsius (dar cel putin 4 luni depasesc 10 grade Celsius) (b) si
maxima pluviometrica se inregistreaza la inceputul verii.

1.2.3 Conditii edafice

In cadrul U.P. III Pades s-au identificat urmatoarele tipuri si subtipuri de sol:

Tabel nr. 1-8

Succesiunea Suprafata
Clasa de soluri Tipul de sol Subtip de sol Codul
orizonturilor ha %
Litosol distric 0101 Ao.di-Rp 7,67 -
Protisoluri
Aluviosol distric 0401 Ao.di-C.di 1,91 -
TOTAL PROTISOLURI - - 9,58 -
tipic 2201 Ao-Ei-Bt-C 26,81 1
Luvisoluri Luviosol
albic-litic 2223 Ao-Ea-Bt-R 88,97 2
TOTAL LUVISOLURI - - 115,78 3
tipic 3101 Ao-Bv-C 2801,10 74
Cambisoluri Eutricambosol molic 3102 Am-Bv-C 711,15 19
litic 3110 Ao-Bv-R 136,12 4
TOTAL CAMBISOLURI - - 3648,37 97
TOTAL - - 3773,73 100

Ucf-urile planificate cu lucrari de impadurire au urmatoarele tipuri de sol:

- eutricambosol tipic (53f, 55f, 62a, 63a, 63d, 64f, 64i, 64k,99b)
- eutricambosol molic (16d)

Eutricambosol tipic (brun eumezobazic tipic): cod 3101, cu profilul Ao-Bv-C, format pe roci
bogate in minerale calcice si feromagnezice, calcare, dolomite, marne, piroxenite, amfibolite,
etc., pe versanti cu expozitii si pante diverse; foarte puternic acid la acid cu ph=3,9-5,6; slab
humifer in profunzime, foarte humifer la intens humifer la suprafata, cu un continut de humus de
8,3-11,3% pe grosimea de 5-10 cm; oligobazic la mezobazic, cu un grad de saturatie in baze V =
27,64%; foarte bine aprovizionat in azot total pe grosimea de 5-10 cm (0,33-0,61%).
 Eutricambosol molic (brun eumezobazic molic), cod 3102, cu profilul Am-Bv-C, estet acid la
slab acid cu pH = 4,3-6,8; moderat humifer la foarte humifer, mezobazic la eubazic (V-62,4-81),
slab la bine aprovizionat cu potasiu mobil, luto-nisipos la luto-argilos.

1.2.4 Conditii stationale

Tipuri de statiune
In cadrul U.P. III Pades s-au determinat 12 tipuri de statiuni a caror repartizare teritoriala se
prezinta astfel:

Tipul de statiune Suprafata Categorii de bonitate

Nr.
Super. Mijl. Infer. Tipuri si subtipuri de sol
crt. Codul Diagnoza ha %
ha ha ha
ETAJUL MONTAN-PREMONTAN DE FAGETE-
Montan-premontan de
1. 4.1.2.0 fagete Bi, stancarie si 7,67 - - - 7,67 0101-litosol distric
eroziune excesiva
Montan-premontan de
2. 4.3.1.1 fagete Bi, podzolic edafic 17,26 1 - - 17,26 2223-luvosol albic-litic
mic, cu Vaccinium
Montan-premontan de
fagete Bi, podzolic edafic
3. 4.3.3.1 44,66 1 - - 44,66 2223-luvosol albic-litic
mic-mijlociu, cu Luzula-
Calamgrotis
Montan-premontan de 3101-eutricambosol tipic
fagete Bm, brun edafic 3102-eutricambosol
4. 4.4.2.0 832,88 22 - 832,88 -
mijlociu, cu Asperula- molic
Dentaria 3110-eutricambosol litic
Montan-premontan de
3101-eutricambolos tipic
fagete Bs, brun edafic
5. 4.4.3.0 1022,67 27 1022,67 - - 3102-eutricambosol
mare, cu Asperula-
molic
Dentaria
TOTAL 1925,14 51 1022,67 - - 3101-eutricambosol tipic
3102-eutricambosol
 molic
ETAJUL DELUROS DE GORUNETE, FAGETE SI GORUNETO-FAGETE-
Deluros de gorunete Bi,
6 5.1.3.1 podzolit edafic mic, cu 4,08 - - - 4,08 2223-luviosol albic-litic
Cytisus-Genista
Deluros de gorunete Bm,
podzolit si podzolic
7 5.1.3.2 26,81 1 - 26,81 - 2201-luvosol tipic
argiloiluvial, cu flora de tip
mezofit cu graminee
Deluros de fagete Bi,
8 5.2.3.1 diverse podzolic edafic 22,97 1 - - 22,97 2223-luvosol albic-tipic
mic, cu Vaccinium Luzula
Deluros de fagete Bi, brun 3101-eutricambosol tipic
9 5.2.4.1 44,68 1 - - 44,68
edafic mic 3110-eutricambosol litic
3101-eutricambosol tipic
Deluros de fagete Bm,
3102-eutricambosol
10 5.2.4.2 brun edafic mijlociu, cu 937,64 25 - 937,64 -
molic
Asperula-Asarum
3110-eutricambosol litic
Deluros de fagete Bs, brun 3101-eutricambosol tipic
11. 5.2.4.3 edafic mare, cu Asperula- 810,50 21 810,50 - - 3102-eutricambosol
Asarum molic
Deluros de goruneto-fagete
12 5.2.5.3 Bm, aluvial moderat 1,91 - - 1,91 - 0401-aluviosol distric
humifer, in lunca joasa
TOTAL 1848,59 49 810,5 966,36 71,73 -
TOTAL U.P. 3773,73 100 1833,17 1799,24 141,32 -
% 100 - 48 48 4 -
Ucf-urile planificate cu lucrari de impadurire au urmatoarele tipuri de statiuni:
- 4.4.2.0. (53f, 62a, 63a, 63d, 64f, 64i, 64k,99b)
- 4.4.3.0. (55f)
- 5.2.4.3. (16d)

Formatii forestiere si tipuri fundamentale de padure

Masuri de gospodarire impuse de factori ecologici si

Factori riscuri
Etaj Tipul natural de
Indicativul de clasificare determinan Lucrari Compozitie optima
fito- padure si
si descriere concisa a ti ecologici hidrote-
cli- productivitatea Compozitia de
tipului de statiune limitativi:ri hnice si Tratamentul
matic acetuia impadurire in terenuri
scuri agrochi-
goale
mice
ETAJUL MONTAN-PREMONTAN DE FAGETE -
4.4.2.0. Montan- 419.1. Faget -volum 8FA1DR(BR,MO) Taieri
premontan de fagete Bm, montan oe edafic 1DT(PAM.FR) progresive
brun edafic mijlociu, cu soluri schelete mijlociu si 70FA20DR(BR,MO) Taieri
Asperula-Dentaria cu flora de mull sub- 10DT(PAM,FR) conservare
(Montan de fagete brun, II) (m) mijlociu
Statiuni situate pe
versanti predominant
mijlocii, cu expozitii
diverse, depozite de
suprafata provenite din
roci foarte variate, bazice,
carbonatice, mai rar
intermediare,
semischeletice, cu volum
edafic mijlociu si
submijlociu, predominant
luto-nisipoase si
lutoase.Solurile au
troficitatea specifica
ridicata si regim de
umiditate favorabil paturii
vii mezofite.
Tipurile de sol intalnite:
eutricambosol tipic, molic
si litic
Bonitate mijlocie pentru
fagete.
4.4.3.0. Montan-premintan 221.1. Bradeto- -volum 5BR3FA1MO Taieri
de fagete Bs, brun edafic faget normal cu edafic 1DT(PAM,FR) progresive
mare, cu Asperula- flora de mull (s) mare si 40BR30FA20MO
Dentaria (Montan de 41 foarte mare 10DT(PAM,FR)
fagete brun,I) -troficitate
Statiuni situate pe scazuta
versanti inferiori si 411.1. Faget 8FA1DR(BR,MO) Taieri
mijlocii cu expozitii normal cu flora 1DT(PAM,FR) progresive
diverse si inclinari slabe de mull (s) 70FA20DR(BR,MO) Taieri de
sau moderate. 10DT(PAM,FR) conservare

Solurile sunt brune mezo si

eubazice, rendzinice, cu
mull, slab acide, profunde
si foarte profunde, luto-
nisipoase si lutoase, rareori
mai grosiere,
nediferentiate textural pe
profil, moderat la intens
humifere, bine drenate si
aerate, cu volum edafic
mare si foarte mare.
Tipurile de sol intalnite:
eutricambosol tipic si
molic.
Bonitate superioare
pentru fagete si bradeto-
fagete.

DELUROS DE GORUNETE; FAGETE SI GORUNETP-FAGETE -

5.2.4.3. Deluros de fagete, 421.1. Faget de 5FA2DT(PAM,GO,CI) Taieri
Bs, brun edafic mare, cu deal cu flora de 60FA30DR(MO)10DT progresi-
Asperula Asarum (Deluros mull(s) (FR,GO,CI,PAM,ULM) ve
de fagete, brun, I) Taieri de
Situate pe versanti conserva-
inferiori si mijlocii cu re
inclinare slaba pana la
moderata, locuri asezate 7FA2CA1DT(PAM,CI,G Taieri
cu vai largi fara curs de O) progresi-
apa. Substraturi litologice 60FA20CA20DT(PAM, ve
din de pozite de suprafata CI,FR,GO) Taieri de
groase sub raport conserva-
pedogenetic, provenite din re
roci predominant
sedimentare. Solurile sunt 8FA2DT(FR,PAM,CI, Taieri
brune eubazice cu mull TE) progresi-
tipice sau slab podzolite, 80FA20DT(FR,PAM,CI, ve
cel putin cu un orizont TE) Taieri de
superior intens humifer, conserva-
Sol: eutricambosol tipic re
si molic.
Volum edafic mare si
foarte mare.
Bonitatea superioara
 pentru fagete..

1.3 Studiul vegetatiei forestiere

Din punct de vedere fitoclimatic, padurile acestei unitati de productie sunt situate in
urmatoarele etaje de vegetatie:
- ʺMontan-premontan de fageteʺ ( – 51%

- ʺDeluros de gorunete, fagete si goruneto-fageteʺ ( ) – 49%

1.3.1 Caracterizarea principalelor specii forestiere

Specia Fag Molid

Conditii Conditii
Vitalitate Conditii Vitalitate Conditii
Factorii ecoclimatici medii de medii de
scazuta optime scazuta optime
vegetatie vegetatie
Temperatura medie anuala ( ̊C) 2.8-4.0 4-6;9-10 6-9 1,4-3 3-4;8-9 4-7
Precipitatii medii anuale (mm) <600 600-700 700-1200 <700 700-800 800-1200
Umiditatea atm. relativa luna
<65 65-70 70-80 <60 60-70 70-80
iulie (%)
 1.3.2 Evidenta tipurilor naturale de padure

Tip de padure Suprafata Productivitatea naturala

Tip de
statiune Sup Mijl Infer.
Codul Diagnoza ha %
-ha- -ha- -ha-
4.4.3.0 221.1. Bradeto-faget normal cu flora de mull (s) 71,80 2 71,80 - -
4.4.3.0. 411.1. Faget normal cu flora de mull (s) 950,87 24 950,87 - -
Faget montan pe soluri schelete cu flora de
4.4.2.0 411.4. 832,88 22 - 832,88 -
mull (m)
4.3.3.1. 415.1. Faget montan cu Luzula luzuloides (i) 44,66 1 - - 44,66
4.3.3.1. 416.1. Faget montan cu Vaccinium mirtillus (i) 17,26 1 - - 17,26
4.1.2.0. 419.1. Faget de stancarie si eroziune excesiva (i) 7,67 - - - 7,67
5.2.4.3. 421.1. Faget de deal cuflora de mull (s) 476,70 13 476,70 - -
Faget de deal pe soluri scheletice cu flora
5.2.4.2. 421.2. 363,78 10 - 363,78 -
de mull
Faget de deal de productivitate mijlocie
5.2.4.2. 421.4. 67,89 2 - 67,89 -
(m)
5.2.4.1. 421.5. Faget de deal pe soluri schelete (i) 23,01 1 - - 23,01
5.2.3.1. 424.2 Faget de dealuri cu Vaccinium myrtillus (i) 22,97 1 - - 22,97
5.2.4.3. 431.1. Fageto-carpinet cu flora de mull (s) 68,19 2 68,19 - -
5.2.4.2. 431.2. Fageto-carpinet cu flora de mull (m) 86,94 2 - 86,94 -
5.2.4.1. 431.3. Fageto-carpinet cu flora de mull (i) 21,67 - - - 21,67
Faget amestecat din regiunea de dealuri
5.2.4.2. 433.1. 419,03 11 - 419,03 -
(m)
5.2.4.3. 433.2. Faget amestecat din regiunea de dealuri (s) 265,61 7 265,61 - -
Gorunet de coasta cu graminee si Luzula
5.1.3.2. 513.1. 26,81 1 - 26,81 -
luzuloides (m)
5.1.3.1. 524.1. Goruneto-faget cu Luzula luzuloides (i) 4,08 - - - 4,08
5.2.5.3. 972.4. Zacoi de anin negru de productivitate 1,91 - - 1,91 -
 mijlocie (m)
TOTAL 3773,73 100 1833,17 1799,24 141,32
% 100 - 48 48 4
Din cele 19 tipuri de padure determinate, 7 dintre acestea nu se regasesc in sistematica actuala
ele fiind create pentru zona luata in studiu si vin in completarea acesteia:
 419.1. – Faget de stancarie si eroziune excesiva (i);
 421.4. – Faget de deal de productivitate mijlocie (m);
 421.5. – Faget de deal pe soluri schelete (i);
 431.2. – Fageto-carpinet cu flora de mull (m);
 431.3. – Fageto-carpinet cu flora de mull (i);
 433.2. – Faget amestecat dom regoimea de dealuri (s);
 972.3. – Zavoi de anin negru de productivitate mijlocie (m);

1.3.3 Formatii forestiere si caracterul actual al tipului de padure

Formatia forestier Caracterul actual al tipului de padure

Natural fundamental de
Derivat Artificial Total
productivitate Total Terenuri
Cod Denumirea Nedefinit
Sub- Total Sup. + padure goale
Sup. Mijl. Inf. Partial Inf. ha %
prod. Sup. Mijl. Inf. Mijl.
Bradeto-
22 71,80 - - - - - - - - - - 71,80 - 71,80 2
fagete
Fagete
41 pure 799,84 485,60 34,43 - - - - - 497,47 23,95 12,05 1853,34 - 1853,34 49
montane
Fagete
42 pure de 382,04 349,94 39,04 14,96 11,25 - - - 155,72 0,49 - 953,44 0,91 954,35 25
dealuri
Fagete
43 pure 317,02 481,50 21,05 0,98 5,76 - - 1,83 31,43 1,87 - 861,44 - 861,44 23
amestecate
Gorunete
51 - 8,97 - - 16,79 - - - - 1,05 - 26,81 - 26,81 1
pure
Goruneto-
52 - - 4,08 - - - - - - - - 4,08 - 4,08 -
fagete
Aninisuri
97 de anin - 1,06 - - - - - - 0,85 - - 1,91 - 1,91 -
negru
Total 1570,70 1327,07 98,60 15,94 33,80 - - 1,83 685,47 27,36 12,05 3772,82 0,91 3773,73 100
% 42 35 3 - 1 - 1 - 18 1 - 100 - 100 -