1. Metodele de fixare și fixatorii utilizate în microscopia optică.

Etapele sunt

-Etapa critica pentru un bun preparat

-Proces fizic sau chimic prin care

>sunt oprite rapid procesele vitale celulare

>se pastreaza cu alterari minime volumul, forma, relieful si raporturile

moleculare

Fixarea poate fi fizica(criofixare) sau chimica cu alcool metilic, acetone ori formol

2. Incluzia și masele de incluziune în microscopia optică

Incluzia este etapa care asigura conditii optime pentru sectionarea pieselor. Este precedata de deshidratare in
solutii de alcool cu concentratii crescande.

Cea mai folosita masa de incluziune e parafina

3. Criteriile unei bune fixari in microscopia electronica

In microscopia electronica fixarea poate fi dubla. Fixarea cu glutaraldehida are rolul de a stabiliza proteinele, iar
postfixarea cu tetraoxid de osmiu are rolul de a stabiliza atat proteinele cat s lipidele.

Prin fixare urmarim : conservarea tesuturilor, prevenirea pierderii de constituenti celulari, cresterea diferentierii
optice a structurilor celulare precum si marirea consistentei tesuturilor in scopul de a facilita trecerea lor prin
celelalte etape.

 Stabilizeaza structurile patrunzand in tesuturi

 Nu deformeaza tesutul si nu dizolva constituentii

 Distruge microorganismele si extrage enzimele autolitice

 Nu-si modifica compozitia si confera consistenta

 Produce diferenta optica

4. Grosismentul microscopului optic

Arata de cate ori apare mai mare o anumita proba la microscop in comparatie cu marimea ei in viata reala.
Grosismentul microscopului optic este un numar, fiind produsul dintre Gocular si Gobiectiv.

Grosisment microscop optic = Pm/4

5. Puterea de rezolutie a microscopului optic

Puterea de rezolutie a microscopului optic este cea mai mica distanta intre 2 puncte la care acestea pot fi
percepute ca puncte distincte.
Influenteaza claritatea si bogatia in detalii a imaginii.
Formula lui Abbe d=/ n sinα
=0,55 ct
n=1 (aer)
sinα= 1(α=90)
 Rezolutia maxima microscop optic 0,2 microni

6. Caracteristicile structurale ale obiectivului la

microscopul optic
Obiectivul este o parte componenta a microscopului optic, asezandu-se pe masuta
microscopului, plasata sub obiectiv, gaurita la mijloc, pentru a permite o iluminare
intensa a obiectului de studiat.
Obiectivul formeaza o imagine reala, marita si rasturnata.

7. Modalitati de marire a puterii de rezolutie la

microscopul optic
Intrucat d=/ n sinα, iar  este o constanta ce nu poate fi influentata, rezulta ca
modalitati de marire a puterii de rezolutie a microscopului optic se rezuma la indicele
de refractie si = ½ din aperura unghiulara a obiectivului.

8. Enumerati etapele de obtinere ale preparatului microscopic permanent

in microscopia optica
- Recoltare
- Fixare
- Includere
- Sectionare
- Colorare sau impregnare
- Montare intre lama si lamela
- Etichetare

9. Enumerati etapele de obtinere ale preparatului microscopic permanent in

microscopia electronica
- Recoltare
- Fixare
- Includere
- Sectionare
- Colorare sau contrastare
- Montare pe grila
 - Etichetare

10.Componente principale microscop electronic de transmisie

Tunul electronic- sursa electronilor de inalta energie

Lentilele electromagnetice

Camera in care se introduce preparatul

Lentila proiector

Ecranul fluorescent pe care se formeaza imaginea

11.Principiul de functionare al microscopului electronic de transmisie

Electronii care strabat preparatul sunt deviati in functie de densitatea de nuclei grei din ultrastructurile din
preparat :
 Elementele cce leaga mai multi nuclei grei vor produce un grad mai mare de dispersie a electronilor
– zone electrodense, mai intunecate
 Elementele care nu leaga nuclei grei vor permite trecerea electronilor – zone electronoclare

12.Principiul si rolul fixarii, ca etapa obligatorie in obtinerea preparatului

micrscopic permanent
Prin fixare se urmareste
 Conservarea tesuturilor
 Prevenirea pierderii de constituenti celulari
 Cresterea diferentierii optice a structurilor celulare
 Marirea consistentei tesuturilor cu scopul de a facilita trecerea lor prin celelalte etape si mai ales prin
sectionare
Fixarea are 2 etape
! O etapa critica pentru un bun preparat
! Un proces fizic sau chimic prin care sunt oprite rapid procesele vitale celulare si se pastreaza cu
alterari minime volumul, forma relieful si raporturile moleculare si spatiale.

13.Principiul imunofluorescentei
Se refera la recunoasterea specifica a unui antigen(Ag) de catre un anticorp(Ac)
Anticorpii sunt purificati din serul animalelor de laborator si cuplati cu niste molecule fluorescente (ex
izotiocianat de fluorescina)

Este de 2 tipuri: directa si indirecta

 IMUNOFLOUESCENTA DIRECTA=Ag + Ac specific marcat

 IMUNOFLOURESCENTA INDIRECTA Ag + Ac specific + Ac sec. Marcat

14.Principiul de functionare al microscopului cu contrast de faza

 Lumina care trece prin medii cu indici de refractie diferiti isi modifica directive si viteza. Acest tip de
microscop transforma aceste diferente in diferente de intensitate luminoasa.

Microscopul cu contrast de faza se ocupa cu studiul celulelor vii, necolorate.

15.Includerea la parafina

Includerea este o etapa in obtinerea preparatului microscopic permanent, fiind etapa care asigura conditii
optime pentru sectionare pieselor, fiind precedata de deshidratare in solutii de alcool de concentratii
crescande. In microscopia optica cea mai folosita masa de incluziune este parafina.

Includerea la parafina = inglobarea pieselor bine patrunse de parafina,

intr-un bloc de parafina. Se folosesc casetele metalice speciale existente in
laborator, pentru includerea blocurilor in parafina.
La includere, se tine cont de indicatia asupra fetei ce urmeaza a fi sectionata.

Piesa destinata includerii se aseaza in caseta metalica cu fata destinata

sectionarii in jos, si se acopera cu caseta din plastic, dupa care se toarna
parafina lichida pana la acoperirea completa a casetei din plastic. Se lasa pana la
solidificarea completa a parafinei.

16.Clasificarea colorantilor
Dupa provenienta ei pot fi
 Sintetici: albastru de metil, eozina, fuxina, acid picric
 Naturali - vegetali : hematoxilina, safranina, orceina, turnesolul
-animali : carminul

Dupa caracterele chimice ei pot fi

 Acizi care sunt de obicei saruri de acizi organici( Ex Eozina): gruparea auxocroma principala are
sarcina -, si se va atasa pe un subtrat cu sarcina +

 Neutri care sunt amestecuri de coloranti bazici si acizi intr-o anumita proportie ca de exemplu
tetraoxidul de osmiu

 Bazici cu gruparea auxocroma principala incarcata electric pozitiv si atasarea are loc pe un substrat
incarcat electric negativ (ex. Hemalaun)

17.Principiul colorarii
Este etapa prin care se urmareste cresterea contrastului dintre diferitele componente celulare, tisulare prin
capacitatea substratlor morfologice de a lega diferentiat colorantii.

Metoda de colorare depinde de natura fixatorului utilizat si de tesutul pe care il dorim sa il examinam.

 Fixarea colorantilor prin gruparile auxocrome de componentele biochimice din celule/tesuturi

18.Coloratia Hemalaun-Eozina
Foloseste 2 coloranti hemalaunul( bazic) si eozina acid, iar rezultatele sunt colorarea nucleului in albastru
violet si a citoplasmei in roz-rosu.
 Este cea mai utilizata coloratie, fiind una progresiva( imersari succesive pana se ajunge la momentul optim
de colorare).
Colorantul bazic hemalaunul se leaga de substratul acid din nucelu> albastru inchis/violet
Colorantul acid eozina se leaga de substratul bazic proteinele din citoplasma> roz/rosu

19.Coloratia topografica, definitie, exemple, rezultate

Sunt utilizate pentru evidentierea celulelor in ansamblu tesuturilor.
Exemplu hemalaun eozina care coloreaza nucleii in albastru/violet iar citoplasma in roz/rosu.
Exemplu Coloratia Nissl care coloreaza corpii nissl in violet

20.Coloratia citologica defintie, exemple, rezultate

Este utilizata pentru evidentierea anumitor organite celulare.
Exemple: Metoda Cajal da Fano pentru evidentierea complexului Golgi

Rezultatele fiind: nuclei-necolorati, aparatulul Golgi fiind o retea perinucleara de culoarea neagra iar
citoplasma aurie.

21.Tehnici de evidențiere la microscopul optic pentru fibrele conjunctive.

 Pentru colagen:

Coloratie Weigert - Fibre elastice la nivelul mediei aortice, 10x

Coloratia Van Gieson, coloratia Masson

 Pentru fibrele de reticulina:

Impregnare argentica Gomori

 Pentru fibre elastice:

Rezorcin fucsina bazica Weigert – albastre

Orceina – cafeniu roscate

 Coloratia Mason(tricroma) care coloreaza fibrele de colagen in albastru intens.

 Coloratia Azan coloreaza fibrele de colagen in albastru deschis iar tesutul muscular striat in rosu,
orange sau galben
 Coloratia Van Gieson coloreaza fibrele de colagen in rosu intens
 argentica coloreaza fibrele de reticulina in negru

22.Metode de evidentiere la microscopul optic pentru organitele celulare

 Coloratia pt evidenttierea mitocondrilor Verde Janus B
 Metoda Cajal Da Fano pt evidentierea Aparatului Golgi care apare ca o retea perinucleara de
culoarea nagra
 Metoda hematoxilina ferica Regaud pt evidentierea Mitocondrilor care apar ca niste granulatii negre
23.Impregnarea argentica, principiu rezultate
Principiu: precipitat de metal redus dupa ce se leaga in forma ionica pe diferitele elemente din tesuturi
evidentiind structuri care in mod normal nu se coloreaza
Cele mai folosite impregnari sunt cele cu saruri de Ag, Au,Os si Hg
Impregnarea argentica este folosita pentru evidentierea elementelor din tesutul conjunctiv sau epitelial sau
in studierea sistemului nervos (structurile vizate apar brun-negre)
Fibrele de reticulina apar colorate in negru.

24.Tehnici de evidentiere la microscopul optic pentru organitele specifice

neuronale
 Metoda Nissl care coloreaza corpii Nissl in violet
 Impregnarea argentica folosita in studierea sistemului nervos: structurile vizate apar brun negre

25.Tehnica citologica de coloratie pentru miofibrile

Tehnica citologica este folosita pentru evidentierea unor anumite organite celulare, de exemplu
miofibrilele.

26.Evidentierea limitelor intracelulare la microscopul optic

 Prin coloratia cu Hemalaun-Eozina [ colorantul acid leaga substratul bazic(proteinele) din citoplasma
care va fi colorata in roz/rosu.
 Prin coloratia Masson, tricroma, citoplasma apare in rosu-violet deschis.
 Prin coloratia Azan citoplasma apare in rosu.
 Prin coloratia Van Gieson citoplasma apare in galben.
 Prin Metoda Cajal da Fano citoplasma apare aurie.

27.Evidentierea la microscopul optic a acizilor nucleici

 Prin coloratia tricroma Masson nucleii apar negri.
 Prin coloratia Azan nucleii au culoarea rosiu-viu.
 Prin coloratia Cajal Da Fano nucleii apar necolorati, la fel ca si in metoda Hematoxilina ferica
Regaud.
 Prin coloratia cu hemalaun eozina nucleul apare albastru violet.
Colorantul bazic(hemalaunul) leaga substratul acid (acizii nucleici) din nucleu colorandu-l in albastru
inchis/violet

28.Tehnica de evidentiere la microscopul optic pentru glicoproteine

Histochimia glucidelor permite evidentierea structurilor glucidice de pe proteine(glicoproteine,
proteoglicani) si de pe lipide(glicolipide)
Metoda PAS este metoda folosita uzual pentru evidentierea glicoproteinelor(celulele caliciforme din
mucoasa intestinala)
 Coloranti: acid periodic HIO4, reactiv Schiff

 Rezultate: glucidele se coloreaza in rosu viu

 Variante: PAS cu diastaza, PAS – AB pH 2,5

29.Metocromaxia definitie principiu

Metacromazia = proprietatea unor substante de a se colora diferit de colorantul utilizat (prin existenta unor grupari
anionice ce absorb lumina diferit de restul agregatelor)

 Albastru de toluidina – evidentiaza mastocitele, a caror granulatii citoplasmice sunt rosii

Ortocromazia = proprietatea unor substante de a se colora la fel cu colorantul utilizat

 Rosu de Congo – evidentiaza amiloidul in rosu (in lumina vizibila) sau produce o birefringenta verde (in
lumina polarizata)

30.Tehnica de fixare a frotiului sangvin

Timpii executarii unui frotiu sunt
 RECOLTAREA
 INTIDEREA( se folosesc 2 lame de sticle, una portobiect si alta excutoare)
 USCAREA(FIXARE FIZICA)
Fixarea frotiului se poate face prin
- USCARE sau despicare la temperatura laboratorului prin agitarea lamei pentru a produce o uscare
rapida
- SOLUTII FIXATOARE-frotiu umed. Alcool etilic, alcool metilic
Dupa fixare se executa colorarea preparatului

31.Colorarea panoptica Pappenheim May Grunwald Giemsa

Este folosita pentru colorarea frotiului sangvin.
 Solutia May-Grunwald contine eozinat de albastru de metilen solubilizat in amestec de alcool
metilitc si glicerina neutra
 Solutia GIEMSA contine eozinat de azur de metilen solubilizat in amestec de alcool metilic si
glicerina neutra

38. Electroforeza in gel de poliacrilamida SDS PAGE

Electroforeza SDS page este un tip de electroforeza unidimensionala care realizeaza separarea proteinelor
dintr-un amestec pe baza greutatii moleculare, ca singur parametru care influenteaza migrarea.
Principiu: adsorbtia uniforma a dodecilsulfatului de sodiu pe unitatea de masa de proteina realizand o
incarcare constanta de sarcini negative
 - Toate proteinele vor migra spre anod cu atat mai usor cu cat ochiurile retelei de acrilamida din gelul de
migrare sunt mai mari. De exemplu un gel concentrat, cu ochiuri mici va lasa sa treaca doar proteine cu
masa moleculara mica.

39. Principiul citometriei in flux

Permite analiza si separarea celulelor vii sau fixate pe baza unor caractere morfologice si biochimice.
Ofera informatii asupra
 Marimii relative a celulelor
 Granularitatii interne relative
 Intensitatii relative a fluorescentei
Principiu: Celulele dintr-o suspensie trec una cate una prin fata unui fascicul luminos. Modul in care
lumina este dispersata va furniza informatii despre proprietatile celulei respective.
UTILITATE
 Masurare ph-ului intracelular
 Masurarea caracteristicilor fizice ale celulei
 Masurarea cantitatii de AND din celula

40. Comparatia EUCARIOTE PROCARIOTE

TABEL