FIȘA GRUPULUI VULNERABIL

„PERSOANE VÂRSTNICE”

Structura
1. METODOLOGIA ORGANIZARII SI COLECTARII DE INFORMATIE
2. DESCRIEREA GRUPULUI VULNERABIL
3. CE S-A REALIZAT PENTRU GRUPUL VULNERABIL?
4. CE SE DOREȘTE SĂ SE REALIZEZE?

1. METODOLOGIA ORGANIZARII SI COLECTARII DE INFORMATIE

Datele privind grupul vulnerabil PERSOANE VÂRSTNICE au fost culese intr-un cadru mai larg de colectare de
informatie relevanta pentru documente strategice viitoare legate de perioada 2014 - 2020.

Listam mai jos adrese utilizate pentru fiecare grup vulnerabil care pot fi interesante pentru colectarea de date
din domeniul general al grupurilor vulnerabile si incluziunii/excluziunii sociale – adrese care au fost identificate
prin cautari multiple, generate si lansate pe mai multe motoare de cautare – google, googlesearch (academic),
bing, carrotsearch2.

(I) Metodologia selectiei de termeni. Cautarile au fost organizate pe termenii-cheie ai REGULAMENTULUI

PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european
de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic
comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională,
Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 1.

(II) Au fost organizate cautari cu urmatorii termeni: Incluziune activa, comunitati marginalizate, integrare
comunitati marginalizate, Recomandarea Comisiei din 3 octombrie 2008, incluziunea activa a persoanelor
excluse de pe piata muncii, orientarile privind ocuparea fortei de munca, strategie nationala de reducere a
saraciei, politici de reducere a saraciei, excluziunea sociala la nivel national, Programul National de reforma –
aici cautat gruprui vulnerabile si centrat pe persoane varstnice, extindere oportunitati de angajare pentru
gruprui defavorizate, reprezentare cartografica teritoriala NUTS 3 pentru grupurile marginalizate si defavorizate,
partenri sociali la elaborarea strategiilor de incluziune activa, ingrijirea rezidentiala, ingrijirea bazata pe
comunicare, combatere segregare.2

(III) ADRESE pentru cautarea online-cadru in domeniul problematicii grupurilor vulnerabile:

 http://www.mmuncii.ro/ro/628-view.html (Raportări privind incluziunea socială, ultimul document -
16.03.2011 - Raport incluziune sociala 2010 )
 http://www.economiesociala.anr.gov.ro/pdf/Activitatea2/cercetarea_in_comunitatile_locale.pdf
 http://www.cnpv.ro/asistenta-sociala-si-egalitate-sanse-5.pdf
 http://www.scribd.com/doc/55483028/16/Strategia-Na%C5%A3ional%C4%83-Anti-%E2%80%93-S
%C4%83r%C4%83cie-%C5%9Fi-Promovare-a-Incluziunii
 http://www.dae.gov.ro/articol/961/strategia-europa-2020-la-nivel-na-ional
 http://www.tineribasarabeni.com/2010/09/europa-2020-lupta-impotriva-saraciei-sau-deja-vu/
 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si%20asistenta
%20sociala/Proiecte_cu_finatare_externa/6%20-%20Raportul_National_PSIS_final.pdf
 http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=parteneri%20sociali%20incluziune%20activa%20grupuri
%20defavorizate&source=web&cd=1&ved=0CBkQFjAA&url=http%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Fsocial
%2FBlobServlet%3FdocId%3D2563%26langId
%3Dro&ei=TS2qToLoAcfNhAeWzszRDw&usg=AFQjCNE546MrOvdXDNGVCLZoPW6RU-WnjA
 http://www.presidency.ro/static/ordine/SSNR/SSNR.pdf

1
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/pdf/2014/proposals/regulation/general/general_proposal_ro.pdf
2
Rezultatele cautarii pentru termenii cheie extrasi din continutul Contractului de Parteneriat si din Regulament (p. 149) sunt organizate in
documente separate.
  http://www.newspad.ro/OFERTE-DE-MUNCA-PENTRU-PENSIONARI,174941.html
 http://www.scritube.com/stiinta/stiinte-politice/STRATEGIA-DEZVOLTARII-
DURABILE92792.phphttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=OJ:L:2008:307:0011:0014:RO:PDF
 http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2010:308:0046:0051:RO:PDF
 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Rapoarte-Studii/290807raport.pdf
 http://www.adrcentru.ro/Document_Files/CDRSedinte/00000933/jjy5u_0.10.1%20PRAO-2-august-
2010.pdf
 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Rapoarte-Studii/290807raport.pdf
 http://www.oportunitati-apuseni.ro/fondul-social-european.html
 http://www.stpsudmuntenia.ro/docs/prao%20sud%20muntenia%202009-2011%20-%20proiect.pdf
 http://www.runv.ro/docs/FinantariTransilvaniadeNord.pdf
 http://www.fsesudest.ro/271_PRAO_2009-2011_STP_SE_varianta_finala_cu_coperta.pdf
 http://www.ier.ro/documente/formare/Piata_muncii.pdf
 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si%20asistenta
%20sociala/Evenimente/250809Cluj_HHauben.pdf
 http://eurex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:212E:0023:0031:RO:PDF
 http://economiesociala.info/uploaded_files/301210%20Raport%20de%20cercetare_economie
%20sociala%20in%20Ro.pdf
 http://economiesociala.info/uploaded_files/301210%20Raport%20de%20cercetare_economie
%20sociala%20in%20Ro.pdf
 http://www.amosnews.ro/Primaria_Sectorului_2_invata_somerii_cum_sa_si_gaseasca_un_loc_de_mu
nca-29-77958.html
 http://www.ruralestbacau.ro/wp-content/uploads/2011/02/studiu-varstnici-
http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=parteneri%20sociali%20incluziune%20activa%20grupuri
%20defavorizate&source=web&cd=1&ved=0CBkQFjAA&url=http%3A%2F%2Fec.europa.eu%2Fsocial
%2FBlobServlet%3FdocId%3D2563%26langId
%3Dro&ei=TS2qToLoAcfNhAeWzszRDw&usg=AFQjCNE546MrOvdXDNGVCLZoPW6RU-WnjA
 http://www.caritas-satumare.ro/news.php?id=11
 http://www.cnpv.ro/Excluziunea_varstnicilor_2010_versiunea2.pdf
 2010.pdfhttp://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=1527&t=Stiri
 http://www.fsenordest.ro/BIBLIOTECA/PRAO_NE_2010.pdf
 http://www.stpne.ro/documente/PRAOIS%20final%202009-2011.pdf
 http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32008H0867:RO:HTML
 http://www.catalactica.org.ro/proiecte_in_derulare.html
 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si%20asistenta
%20sociala/Evenimente/250809Sinaia_Timisoara.pdf
 http://observator.sas.unibuc.ro/wp-content/uploads/2011/01/Diagnostic-exclus-de-pe-piata-
muncii.pdf
 http://www.fsenordest.ro/BIBLIOTECA/PRAO_NE_2010.pdf
 http://www.ifes.ro/docs/IrinaBadea-MMFPS-DPIS.pdf
 http://www.stpne.ro/documente/PRAOIS%20final%202009-2011.pdf
 http://www.agentiaimpreuna.ro/files/publicatii/7 Politici_de_incluziune_RO-p-ro.pdf

(IV) ADRESE DIRECT LEGATE DE INFORMAȚIA PRIVIND GRUPUL VULNERABIL „PERSOANELE VÂRSTNICE”
 http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/pdf/2014/proposals/regulatio
n/general/general_proposal_ro.pdf
 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Statistica/Statistici%20lunare/s4-11.pdf
 http://www.onuinfo.ro/secretar_general/articole/663/
 http://www.mmuncii.ro/ro/573-view.html
 www.socio.uvt.ro/.../manual-de-practica-asistenta-sociala-2010-UVT
 www.mmuncii.ro/sas/
 www.mmuncii.ro/.../Incluziune%20si%20asistenta%20sociala/15120,
 www.anph.ro/printare.php?popup=ONG-uri&tab_ong
 http://recensamant.referinte.transindex.ro/
 www.presidency.ro/static/CPARSDR_raport_extins.pdf
  ec.europa.eu/employment_social/.../Eurobarometre_091216_RO.pdf

Informațiile pe care vi le propunem în prezenta Fișă a Grupului vulnerabil PERSOANE VÂRSTNICE nu sunt
exhaustive și pot fi completate de alte organizații ale societății civile sau instituții publice. 3 Ele pot deveni însă
elemente de reper și puncte de plecare – în analiza de situație și realizarea de proiecte sau strategii, decizii
prospective privind evoluția sau implicarea Statului în rezolvarea problemelor legate de această categorie de
populație definită ca grup vulnerabil.

Aceste date sunt gandite ca începutul unui proces în plină desfășurare de colectare de informații specifice
acestui grup vulnerabil, care, adaugate prezentelor informații, vor avea rolul de a ilustra importanța și
dimensiunea nevoii sociale asociate grupului vulnerabil. Considerăm că realizarea unei Fișe cât mai complete
pentru acest grup vulnerabil va crește șansele ca el să devină relevant pentru documente strategice de
dezvoltare și politici publice în perioada 2014-2020, cum este, de exemplu, Planul Național de Dezvoltare 2014-
2020.

Fără a se pretinde un studiu aplicat ori teoretic cu privire la această problematică, Fișa Grupului vulnerabil
PERSOANE VÂRSTNICE are drept scop oferirea de informații ce pot fi utilizate în documente strategice și de
politici publice, strategii și planuri de dezvoltare cum este Planul Național de Dezvoltare 2014-2020.

INSTRUCTIUNI de utilizare pentru FIȘA DOCUMENTARĂ “Grupul vulnerabil PERSOANE CU HANDICAP”

1. Fișa documentară trebuie privită ca rezultat al unei activitati de COLECTARE și ORGANIZARE DE INFORMATIE
în domeniul specific al acestui grup vulnerabil.
2. Ca material documentar, Fișa grupului vulnerabil „PERSOANE CU HANDICAP” propune o HARTA
CONCEPTUALA ȘI DE IDEI privind prezența subiectului de referință în spațiul online – documente publice de
diferite categorii (strategii naționale/regionale/europene), propuneri sau analize de politici publice, studii ale
instituțiiilor publice și ale specialiștilor din afara acestora care se referă la subiectul fișei documentare, cărți și
articole din reviste de specialitate, resurse web europene, legislație națională/europeană, hotărâri și decizii ale
instituțiilor naționale/europene etc.).
3. Dată fiind această diversitate de resurse de informație, Fișa documentară propune 3 axe de organizare a
extraselor, citatelor, datelor și informațiilor de diferite tipuri – 1. Descrierea grupului vulnerabil, 2. Ce s-a realizat
pentru grupul vulnerabil, 3. Ce se propune pentru grupul vulnerabil.
4. Adresele web care se referă la informația – cadru organizată prin căutări încrucișate ce urmaresc concepte
cheie (ex. incluziune-excluziune, marginalizare, excludere de pe piata fortei de munca etc.) și adresele care se
referă la informația specifică grupului vulnerabil – subiect al acestei Fișe documentare au fost verificate ultima
dată în 09.11.2011.
5. Adresele reprezintă fie link-uri directe către sursă (CTRL + Click), fie denumiri ale unor resurse web la care se
poate ajunge prin copierea adresei (Select + Copy) și inserarea ei in motorul de cautare, pentru cazul în care, de
exemplu, se citeaza ca sursa un document pdf – ex. inserarea documentului citat in motorul de cautare
www.google.ro, sau pe alt motor de cautare utilizat.

3
Prezentul document cuprinde o serie de date și informații despre problematica Grupului vulnerabil PERSOANE VÂRSTNICE extrase din
experiența celor 10 organziații Caritas din România, reunite in Confederația Caritas România, la care se adauga informatii – in special
PROPUNERI pentru imbunatatirea situatiei grupului vulnerabil din literatura de specialitate – ex. vezi Ungureanu, Elena, Politici si strategii
pentru persoanele varstnice din Romania, context actual, nevoi si solutii, 2010, pp. 37, 43-47; Simona Ghita, Elena Matei, Excluziunea
sociala a persoanelor varstnice, Martie 2010, unde avem si propuneri de imbunatatire a legislatiei domeniului; vezi si EUROBAROMETRU
privind sărăcia și excluziunea socială – 2009, Comisia Europeană, ec.europa.eu/employment_social/.../Eurobarometre_091216_RO.pdf
2. DESCRIEREA GRUPULUI VULNERABIL PERSOANE VÂRSTNICE

Definirea batrâneții și a persoanei vârstnice

Îmbătrânirea este definită ca ansamblul de transformări ce afectează ultima perioadă a vieți si care constituie
un proces de declin, semnele îmbătrânirii fiind: slăbirea țesuturilor, atrofie musculară cu scăderea funcțiilor si
performanțelor, toate acestea concurând la limitarea progresivă a capacitățiii de adaptare. Noțiunea de vârstă
înaintată se utilizeaza pentru a desemna perioada din viața omului care urmează dupa maturitate și ține pînă la
sfârșitul existenței sale. Aceasta perioada mai este numită și vârsta a III-a, „perioada de involuție”, perioada de
bătrânețe, sau senescență.4

Conform clasificării Organizației Mondiale a Sănătății, urmând criteriul cronologic, persoanele cu vârste între 60-
74 ani sunt denumite persoane in varsta; cele cu vîrste între 75-90 ani – persoane bătrâne, iar cele peste 90 de
ani marii bătrâni. În concepția medico-socială franceză se vorbește de vârsta a III-a după 65 de ani,
corespunzând vârstei pensionarii, și vârsta a IV-a după 80 de ani.

Cadru general al dezbaterii problemei persoanelor varstnice 5

Raportul extins al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice arată că, până în
2050 tendințele de evoluție a structurii populației sunt evident negative urmând sa asistăm la o îmbătrânire
rapidă a populației, la scăderea natalității și la creșterea raportului de dependență a persoanelor vârstnice. De-
abia după 2055 presiunea pe sistemele de pensii, de sănătate și de asistență socială va incepe să scadă. 6

Pe piața muncii au început să intre din 2008 generații puțin numeroase iar numărul de salariați nu va crește
foarte mult chiar în eventualitatea unei creșteri economice constante. Ca urmare, recurgerea la imigranți va
deveni o necesitate în 5 – 6 ani cand intrările de forță de muncă tânără vor fi foarte mici și vor fi reduse de
creștere ponderii studenților în fiecare cohortă și de plecare tinerilor (și așa foarte puțini) spre slujbele mai bine
plătite din Occident.7

Generația numeroasă născută după 1966 în perioada comunistă a asigurat menținerea unei natalități
acceptabile la o rată totală a fertilității foarte mică și a fost un bun „tampon” pentru migrația definitivă de după
1989 spre Europa și America de Nord. Efectul acesta va trebui compensat la generația tranziției, cei născuți
după 1989, prin politici sociale eficiente de creștere a ratei fertilității și de reducere a migrației externe
definitive pentru că altfel efectele negative în structura populației vor fi extrem de grave.

Începând cu 2030 - 2035, pe piața muncii vor intra copiii născuți de generația tranziției care este probabil să fie
și mai puțin numeroși. Doar o redresare a ratei fertilității (care ar trebui să ajungă de la 1,3 măcar la 1,5 cât este
media UE pe termen mediu și la 1,7, -1,8 pe termen lung) corelată cu o reglare a fluxurilor migraționiste ar
reduce acest proces. Problema vârstnicilor fără asigurare de pensie și de sănătate va fi vizibilă in special după
2025 când persoanele care lucrează în prezent la negru sau nu lucrează deloc vor ajunge la vârste înaintate fără
a beneficia de pensii sau de asigurări de sănătate iar costurile serviciilor minimale pentru ele vor trebui
suportate de sistemul de asistență socială. Femeile, în prezent cu o speranță medie de viață la naștere cu peste
6 ani mai mare decât a bărbaților, iar la 60 ani cu peste 3 ani mai mare, vor continua să reprezinte o pondere
ridicată între persoanele vârstnice în special în mediul rural. 8

La nivelul Uniunii Europene este reglementată egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați, la minim
65 de ani pentru ambii, până în 2020; în România în 2014 vom avea o vârstă de pensionare de 65 ani pentru
bărbați și doar 60 ani pentru femei deci este nevoie de decizii strategice pentru creșterea vârstei de pensionare
la femei într-un mod echitabil și o perioadă de timp rezonabilă.

4
Dicționar Larousse de psihiatrie, www.scribd.com/doc/.../DICTIONAR-PSIHIATRIE-LaRousse
5
Comisia Prezidențială Pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice, coord. Marian Preda, pp. 293-294,
www.presidency.ro/static/CPARSDR_raport_extins.pdf
6
www.presidency.ro/static/CPARSDR_raport_extins.pdf
7
Comisia Prezidențială Pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice, op.cit., p. 292
8
Comisia Prezidențială Pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice, op.cit. ibidem
Problema echilibrului în sistemul cheltuielilor publice și al cheltuielilor publice sociale trebuie rezolvată prin
decizii inteligente, echilibrate, pentru a reduce măsurile populiste, electorale, care afectează nu doar stabilitatea
economică ci și pe cea socială (vezi revendicările deja începute de sindicate după majorarea foarte mare,
nesustenabilă economic, a pensiilor). 9

Statistici referitoare la persoanele vârstnice din România

Conform Recensământului din 200210, România are o populație de 21 680 974 de locuitori și se așteptată ca în
următorii ani să se înregistreze o scădere lentă a populației ca urmare a sporului natural negativ. Peste 50 de ani
tabloul demographic indică o creștere a numărului de pensionari care vor reprezenta mai mult de jumătate din
populația țării.11

In iunie 2011, numarul pensionarilor beneficiari de asigurari sociale de stat si agricultori (inclusiv beneficari de
ajutor social) din România se ridica la5.424.100 persoane12, pensia medie fiind in cazul acestora de 676 lei. Din
acest total, 678.000 de persoane sunt agricultori, cu o pensie medie de 308 lei, conform statisticilor publicate
pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. Statisticile Casei Nationale de Pensii arată că
aproximativ un milion de pensionari din sistemul public de pensii au in prezent venituri sub 600 de lei, iar
femeile au pensii mai mici decît bărbații din cauza concediilor de maternitate și de îngrijire a copilului.
Raportul dintre persoanele active (4,3 milionae de contribuabili care plătesc taxe și impozite) și cele inactive
(5,4 milioane de pensionari din care 2 milioane au vârste între 45 – 65 de ani) creează dificultăți în susținerea
bugetului asigurarilor sociale din încasările din contributiile obligatorii la sistemul de pensii.

Tendințe demografice în Europa și la nivel global

Până în 2050, numărul persoanelor în vârstă va atinge 2 miliarde din populaţia globală, adica 1 persoană din
cinci, iar până în 2150, 1 persoana dintre 3 va avea peste 60 de ani. În Europa, populaţia este în continuă
îmbătrânire, având în 2008 o medie de vârstă de 40,9 ani care este aşteptată să crească la 47,9 până în 2060.
Procentul de persoane de 65 de ani şi peste se aşteaptă să crească de la 17,1% la 30%, de la cifra de 84,6
milioane în 2008 la 151,5 milioane in 2060 (Eurostat). Prin urmare, sistemele vor trebui să răspundă unor noi
provocări: satisfacerea cererii din ce în ce mai mari de îngrijiri medicale, adaptarea sistemelor de sănătate la
nevoile unei populaţii în curs de îmbătrânire şi menţinerea viabilităţii acestora pe fondul creşterii deficitului de
forţă de muncă. Îmbătrânirea populaţiei devine una dintre cele mai importante provocări sociale şi economice
cu care se confruntă societăţile europene în secolul al XXI-lea. Acest fenomen va afecta toate statele membre şi
va influenţa aproape toate domeniile de acţiune ale Uniunii Europene. O atenție specială este necesar să se
acorde promovării unei îmbătrâniri sănătoase şi active pentru cetăţenii europeni. O viaţă mai lungă şi mai
sănătoasă este condiționată de o mai bună calitate a vieţii, mai multă independenţă şi posibilitatea de a rămâne
în activitate. Îmbunătățirea sănătăţii persoanelor în vârstă duce la scăderea presiunii asupra sistemelor de
sănătate şi la reducerea numărului de persoane care se pensionează pe caz de boală, fapt care ar avea un efect
pozitiv asupra creşterii economiei europene.13

În mesajul Secretarului General al Națiunilor Unite cu ocazia celei de a XX-a Zile Internaționale a persoanelor în
vârstă menționa că “persoanelor în vârstă joacă un rol incomensurabil în toate societățile - ca lideri, ca asistenti
și ca voluntari. Cu toate acestea, ei sunt de asemenea vulnerabili în față discriminării, abuzurilor, neglijenței și
violenței (…) Națiunile Unite militează de o perioadă lungă de timp pentru drepturile și bunăstarea persoanelor
în vârstă, precum și pentru a le face cunoscute opiniile (…) Cu ocazia acestei Zile internaționale, adresez un apel
guvernelor pentru a lua mai multe măsuri în privința nevoilor persoanelor în vârstă. Intervențiile esențiale sunt
bine cunoscute: asigurarea accesului general la servicii sociale, creșterea numărului și valorii planurilor pentru
pensii, precum și crearea de legi și politici care să prevină discriminarea pe bază de vârstă și sex la locul de
muncă”.14

9
Comisia Prezidențială Pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice, op.cit., p. 293
10
http://recensamant.referinte.transindex.ro/
11
Comisia Națională pentru Populație și Dezvoltare (2006) „Cartea verde a populației” (PDF), unfpa.ro
12
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Statistica/Statistici%20lunare/s4-11.pdf
13
EUROSTAT, apud comunicat de presa, “1 octombrie 2010 - Ziua internationala a persoanelor in varsta”, care informeaza despre actiunea
comuna a Primariei Municipiului Bucuresti, Apa Nova Bucuresti, in colaborare cu Centrul de Informare ONU pentru Romania, 1 Octombrie
2010; www.apanovabucuresti.ro/comunicate-de-presa/2010/
Relevanța problemei pensiilor pentru România

Se prevede ca până în anul 2025 populația vârstnică a planetei va crește de 3,4 ori, în timp ce numărul
persoanelor de peste 60 ani va spori de 6 ori, iar cei de peste 80 ani de peste 10 ori. La 1 ianuarie 2008 în
România populația peste 60 de ani însuma 4.184.119 persoane, reprezentând 19,4% din totalul populației,
respectiv 3.207.349 persoane peste 65 de ani, reprezentând 14,9% din totalul populației. 15

Pensiile reprezintă cea mai importantă formă de protecție socială a persoanelor vârstnice. 16 Prin dimensiunile
cheltuielilor de pensii și ale numărului de beneficiari (aproape 6 milioane de persoane) sistemul de pensii
reprezintă și cea mai mare categorie de cheltuieli publice. De aici importanța lui crucială pentru societatea
românească. Cheltuielile anuale pentru pensii în România se cifrează la peste 10 miliarde de Euro constituind
cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare. Ponderea lor în PIB a fost în anul 2008 de aproximativ 7,3 % (fără
a lua în calcul pensiile agricultorilor și cele din sistemele militare care ridică toate cheltuielile la peste 9 % din
PIB) iar în Bugetul general consolidat de peste 26 %. De aceste pensii beneficiau în 2007 aproximativ 5,7
milioane persoane, la un număr mediu de salariați de 4,9 milioane, pentru fiecare persoană care contribuia la
sistem și plătea impozite revenind astfel aproximativ 1,2 pensionari. Este evident că riscurile implicate sunt
uriașe, mai ales că de atunci situația s-a degradat și mai mult. Procesele socio-demografice și economice care
caracterizează perioada ultimelor doua decenii în România (îmbătrânirea populației, reducerea populației
active, problemele macroeconomice în principal ale țărilor în tranziție, etc.) și care se vor accentua în viitor
transformă problema protecției sociale a persoanelor vârstnice și în special problema administrării mai eficiente
a sistemelor de pensii în cea mai mare provocare a sistemului de protecție socială. Pe lângă problemele majore
de natură structurală comune tuturor țărilor foste comuniste care au înregistrat un declin economic și o
reducere a numărului de salariați (cei care susțin sistemul de pensii prin contribuții) România se confruntă și cu
presiuni suplimentare generate de introducerea foarte târzie a pilonului II, cel al pensiilor administrate privat,
care absoarbe din contribuții dar va începe să ofere pensii doar peste 19 ani, cu ponderea mare a contributiilor
la fondul de pensii în veniturile angajaților și cheltuielile angajatorilor, cu presiunile sociale mari pentru ridicarea
pensiei medii la nivelul de 45% din salariul mediu pe economie și cu nemulțumirile sociale majore cauzate de
inechitatea flagrantă introdusă prin acordarea pensiilor speciale, ocupaționale ale parlamentarilor, magistraților
și celor pensionați din instituțiile militare.

De asemenea, fenomene întâlnite și în alte țări în tranziție (ba chiar și în țări dezvoltate occidentale în ultimele
decenii) precum pensionările anticipate și scăderea vârstei medii reale de pensionare sau susținerea pilonului I
cu fonduri bugetare au fost la noi mult mai accentuate și au condus la o creștere exagerată a numărului de
pensionari și la o reducere alarmantă a vârstei medii reale de pensionare.

Sistemele de pensii din întreaga lume (la diferite standarde de dezvoltare, experiențe politice, sisteme de
guvernare, etc.) se confruntă cu probleme ce inevitabil se vor croniciza în anii ce vor urma. Din păcate, cu un
raport de dependență de 1,2 pensionari pentru fiecare salariat care contribuie la fondurile de pensii, cu un
procentaj mare, nejustificat al pensionarilor de invaliditate, cu inechități majore introduse de pensiile speciale. 17

Cum este percepută persoana vârstnică în România?

Privită în ansamblu, persoana vârstnică este de cele mai multe ori multiplu dezavantajată, prin scăderea
resurselor fizice, care nu înseamnă totdeauna boala, prin scăderea resurselor financiare și prin riscul apariției
unei probleme de sănătate mentală.18

Perioada de tranziție din România anului 2000 a descalificat vârstnicul din lupta sa pentru o existenta decenta;
mulți dintre bătrâni trăiesc sub pragul de sărăcie, multi renunță la facilitățile confortului minim (căldura, apa,
energie) din cauza veniturilor mici și multi "întăresc" rîndurile instituțiilor de ocrotire socială și a cantinelor

14
Mesaj adresat de Secretarul General al ONU cu ocazia Zilei internationale a Persoanelor Varstnice,
http://www.onuinfo.ro/secretar_general/articole/663/
15
Imbatranirea populatiei – Situatia Demografica actuala, www.cnpv.ro/analize33.php; vezi si www.cnpv.ro/LucrareBatraneteNiveltrai.pdf
16
Comisia Prezidențială Pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice, op.cit. pp. 83-84
17
Comisia Prezidențială Pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice, op.cit., cap. III.4, Relevanta problemei pensiilor pentru Romania
18
SECȚIUNILE urmatoare, ca și propunerile de politici publice țin de contribuția fundamentală a Confederației Caritas România la realizarea
prezentului document: subtitlurile 1-6 si urm. Privind legislatia, cf. Infra, la care se adaugă propunerile de politici publice, semnalate in
cap.3.
sociale. Pensia, chiar indemnizată, nu acoperă necesarul minim lunar, taxele si impozitele împovărătoare; în
plus, bătrânii trăiesc sentimental frustrant al faptului că, dat fiind numărul lor în creștere în raport cu populația
activă ei sunt "întretinuții celor care lucreaza azi", sintagma aceasta fiind folosită atât în mass-media cît si în
mediile politice din Romania. Această percepție face ca vârstnicul să-si resimtă povara nu doar emoțional, dar și
economic și medical: el este un mare consummator de fonduri confruntându-se de obicei cu o pluripatologie.
Persoana vârstnică este dorită pe lista medicului de familie în situatia în care este pensionar si doar datorită
plății cu regularitate a asigurării de sănătate. Aceasta este o creionare destul de sumară și incompletă a situației
vîrstnicului din România.

Calitatea îngrijirii vârstnicului este parte integrantă ale politicii de bunăstare si de sănătate a fiecărei tari și ar
trebui ca în acest context autoritățile centrale, organizațiile societății civile și instituțiile academice și de
cerecetare să coopereze în căutarea soluțiilor optime.

1. Schimbări structurale în societate – Provocări pentru îngrijirea de lungă durată

În întreaga Europă populația îmbătrânește, fenomen care are un efect direct asupra situației persoanelor
vârstnice, în special asupra acelora care au nevoie de îngrijire. Aceste tendințe demografice duc la scăderea
numărului de tineri disponibili să ofere servicii de îngrijire, atât formală cât și informală. Îmbătrânirea populației
are de asemenea un impact asupra viabilității sistemelor de asigurari sociale dat fiind faptul că raportul dintre
cei care contribuie financiar la acestea și persoanele care le folosesc nu mai este același. Sistemele publice de
asistență medicală se află sub o presiune tot mai mare. În același timp, schemele combinate de finanțare (de
stat/privată), au intrat în sectorul de îngrijire a sănătății, ducând în general la creșterea concurenței în cadrul
serviciilor de asistență medicală, inclusiv de îngrijire la domiciliu.

Cu toate acestea, procesele de schimbare nu au fost echilibrate în întreaga Europă, ci au avut mai degrabă
viteze diferite de dezvoltare. Această divergență este în special vizibil pronunțată între Vest și Est. În timp ce
schimbări considerabile la nivel de societate au avut loc continuu în Europa de Vest începând cu anii 1950-
1960, Europa de Est a fost martora unor schimbări istorice ale societății abia în ultimele două decenii.

2. Servicii de Îngrijire la Domiciliu – o soluție pentru vârstnicii dependenți

Pentru multe persoane ajunse în stare de dependență, deoarece au pierdut capacitatea de a trăi autonom,
printre care majoritatea vârstnici, îngrijirea la domiciliu este o soluție pentru a reuși să trăiască demn. Îngrijirea
la domiciliu înseamnă îngrijire sepcializată oferită de profesioniști pregătiți, oferită într-un mediu familiar
persoanei asistate și are costuri mult mai mici decît îngrijirea în sistem insitutional (spital sau cămin rezidențial).

Problema îngrijirii pe termen lung este un subiect care, în ultimii ani, atrage o atenție din în ce mai mare în
Europa (Long-term Care in the European Union issued by the European Commission, 2008). Autoritățile publice
responsabile de sănătatea populației europene și de crearea unui sistem de asigurări de sănătate viabil sunt
conștiente de cererea din ce în ce mai mare pentru îngrijire pe termen lung care vine din partea unei societăți în
curs de îmbătrânire. În contextul transformărilor demografice ale societății europene sunt prevăzute politici
care abordează îngrijirea de lungă durată nu numai din punct de vedere strcutural dar și economic, fapt care
impune o coordonare între state.

Organizația Mondială a Sănățății a publicat un studiu (WHO, Home Care in Europe – The Solid Facts, R.
Tarricone and A. Tsouros Eds., in collaboration with Luigi Bocconi University, 2008) în care explică de ce
schimbările structurale și sociale solicită în actualul context o abordare diferită în furnizarea de servicii sociale și
subliniază că o abordare centrată pe boală nu mai este suficientă.

Studiile realizate de UE și OECD sunt deosbit de valoroase (deși nu includ date din statele non-EU) și cel mai
important, acestea reprezintă un punct de vedere al organizatiilor inter-guvernamentale, nu sunt doar opinii
parțiale ale organizațiilor ne-guvernamentale care lucrează direct cu oamenii care au nevoie de îngrijire. Este un
mesaj común adresat guvernelor pentru a sprijini eforturile lor de elaborare a politicilor sociale. Problema
îngrijirii de lungă durată nu poate fi abordată doar din perspectiva stării de sănătate, aceasta trebuie gândită în
strânsă legătură cu situația socială și economică (sărăcia) a persoanei aflate în nevoie.
Caritas Romînia ca membră a Caritas Europa completează aceste studii contribuind cu date și informații culese
din activitatea zilnică de furnizare de servicii de îngrijire de lungă durată la domiciliu pentru grupurile
vulnerabile. Experiențele directe ale organizațiilor Caritas atît din țările Estice ale Europei și Vestice au dus la
identifcarea cauzelor care atrag atenția asupra necesității gândirii unui sistem de îngrijire pe termen lung.

3. Îmbătrânirea populației

Europa este prima regiune care se confruntă cu îmbătrînirea populației. Acest fenomen este generat de trei
factori: rata nașterilor scăzută ca efecto al scăderii fertilității, creșterea speranței de viață ca urmare a
îmbunătățirii condițiilor de viață și a progresului medical, îmbătrânirea generațiilor cu rata a nașterilor foarte
ridicată (baby boom generation).

4. Proliferarea bolilor cronice și a problemelor de sănătate mentală

Odată cu creșterea speranței de viață este așteptat ca numărul persoanelor în vârstă cu disabilități severe să
aibă nevoie de îngrijire pe termen lung (Lafortune/Balestat 2007). De asemenea, numărul persoanelor cu boli
cronice (cardiovasculare – în 2007 au reprezentat cauza a jumate din decesele înregsitrate, diabet, obezitate
etc), care pot fi tratate mult mai eficient la domiciliu, va crește.

Se așteptă ca la populația bătrână să se agraveze tulburările de sănătate mentală (The Worldbank 2007: 178).
De exemplu, în 2006, 7.2 milioane de oameni din Europa erau afectați de Alzheimer’s (2006). Se estimează că
până în 2050 numărul lor se va dubla (16.5 Mio) ceea ce va însemna că unul din 29 de oameni va suferi de
această maladie din care 45,2 vor necesita îngrijire specializată la domiciliu – nursing home (Brookmeyer et al.
2007).

În 2006, s-au diagnosticat aproape 3.2 millioane persoane cu cancer și 1,7 milioane au murit din acesta cauză în
Europa. Previziunile arată că pînă în 2020 (în condițiile în care nu apar schimbări ale riscurilor) se vor înregistra
anual 3,4 milioane de persoane cu cancer, ceea ce va însemna o creștere cu 20% față de 2002. Din ce în ce mai
multe persoane cu vârste peste 65 ani vor fi afectate de cancer (Coleman et al. 2007: 12, 35).

Bolile respiratorii rămân o cauză de deces majoră. În UE, aceste boli au dus în proporție de 17% decese la
bărbați și de 10% la femei.

5. Din ce în ce mai mulți bătrâni vor trăi singuri

În Europa, numărul bâtrînilor care locuiesc singuri este în creștere și se estimează o creștere considerabilă în
viitor. În 2001 se înregistrau 32.3 milioane de persoane de peste 60 de ani care trăiau singure. Se anticipează că
acest număr va crește considreabil pînă la 51.6 milionae în 2050, iar numărul persoanelor cu vârste peste 80 de
ani va crește de la 6.1 milioane (2001) la 22.5 milioane în 2050.

6. Fragilizarea suportului din partea familiei

Tradițional, familia a fost și este principalul sprijin pentru persoana vîrstnică care are nevoie de ajutor. Acest
obicei este mult mai întâlnit în țările Europei de Sud și de Est decât în alte regiuni. Dezvoltarea societală din
ultimele decenii a dus la eroziunea structurii familiei tradiționale.

Pentru țările din estul Europei, familia tradițională este pusă în pericol de migrația forței de muncă active
(bărbați și femei cu vârste între 25 – 45 ani) care își lasă copii în grija bunicilor, de multe aceștia neavînd
capacitatea de a face față situației (emoțional, dar și economic în cele mai multe cazuri). Toate aceste fenomene
vizibile la nivelul societății au drept consecință o cerere tot mai mare de servicii de îngrijire la domiciliu.
3. CE S-A REALIZAT PENTRU GRUPUL VULNERABIL PERSOANE VÂRSTNICE?

Politici și strategii
Masuri guvernamentale propuse pentru 2002-1012

În cadrul direcțiilor strategice ale „Planului Național Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale, pe termen
mediu/lung 2002–2012” figurează și obiective cu relevanță directă sau implicită privind combaterea sărăciei
persoanelor vârstnice, ca de exemplu19:
 absorbția treptată a sărăciei persoanelor active și a celor care și-au încheiat ciclul vieții active
(pensionarii).
 promovarea unei societăți inclusive, cu un grad ridicat de coeziune socială.
 asigurarea accesului la serviciile sociale fundamentale, printre care sănătatea și asistența socială.

În Programul de implementare a obiectivelor strategice, pentru obiectivul strategic „Eliminarea situațiilor de

excluziune socială severă și promovarea incluziunii sociale” este prevăzută „Asistența socială pentru vârstnici”,
domeniu care se află în prezent la nivel de „programe și strategii” care au în vedere dezvoltarea sistemului de
servicii sociale pentru vârstnici, în familie și comunitate și îmbunătățirea sistemului de servicii în centre de tip
rezidențial. În același program de implementare este inclusă și măsura are prevede „absorbția sărăciei
pensionarilor prin creșterea treptată, în termeni reali, a pensiei și eliminarea dezechilibrelor din sistemul de
pensii prin accelerarea procesului de recorelare”.

Cadru legislativ general

A. Asistenta sociala si medicala pentru persoane varstnice

1. Legea 47 / 2006, privind sistemul national de asistenta sociala;
2. Legea nr. 17 din 06.martie.2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice
3. Legea nr. 281 din 06.iulie.2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 17/2000 privind asistenta
sociala a persoanelor varstnice
4. Legea nr. 270/2008 pentru modificarea Legii nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor
varstnice
‫ ٭‬Menţionarea expresă a persoanelor vârstnice în acest parteneriat subliniază importanţa raportării la aceste
persoane ca subiecţi activi ai deciziei politice în ceea ce priveşte implementarea măsurilor care îi vizează în mod
direct (sunt concomitent decidenţi şi beneficiari ai oricăror forme de protecţie şi suport).
5. Ordinul nr. 246 din 27 martie 2006 privind aprobarea Standardelor minime specifice de calitate pentru
serviciile de ingrijire la domiciliu pentru persoanele varstnice si pentru centrele rezidentiale pentru
persoanele varstnice.
6. Hotarare de Guvern pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei
medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2011.
7. Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma in domeniul sanatatii
8. Ordonanta de urgenta Nr. 150 din 31 octombrie 2002 privind organizarea si functionarea sistemului de
asigurari sociale de sanatate
9. Ordin nr. 318 din 7 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si functionarea
ingrijirilor la domiciliu, precum si autorizarea persoanelor juridice si fizice care acorda aceste servicii

B. Instrumente standard de evaluare a nevoilor medico sociale

1. Hotararea de Guvern nr. 886 din 05.octombrie 2000 pentru aprobarea Grilei nationale de evaluare a
nevoilor persoanelor varstnice
2. Ordinul nr. 491 din 23 mai 2003 pentru aprobarea Grilei de evaluare medico-sociala a persoanelor care
se interneaza in unitati de asistenta medico-sociale

C. Legislatie in domeniul pensiilor si asigurarilor sociale de stat

Legea nr.19 - din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale

19
Simona Ghita, op.cit. p. 43
D. Organisme reprezentative
1. Hotararea de Guvern nr. 499 din 07.aprilie.2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea
comitetelor consultative de dialog civic pentru problemele persoanelor varstnice, in cadrul
prefecturilor
2. Legea nr. 16 din 06.martie.2000 privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al
Persoanelor Varstnice
3. Legea nr. 405 din 11.octombrie.2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 16/2000 privind
infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al Persoanelor Varstnice
4. Legea nr. 457 din 18.iulie.2001 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.184/2000
pentru modificarea si completarea Legii nr. 16/2000 privind infiintarea, organizarea si functionarea
Consiliului National al Persoanelor Varstnice.
5. Ordonanta de Urgenta nr. 184 din 03.noiembrie.2000 pentru modificarea si completarea Legii nr.
16/2000 privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al Persoanelor Varstnice.

E. Facilitati transport
1. Hotararea de Guvern nr. 2403 din 21.decembrie.2004 privind aprobarea Normelor metodologice
pentru aplicarea Legii nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern,
cu modificarile ulterioare, si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2004 privind acordarea unor
facilitati familiilor de pensionari.

F. Standarde de cost
1. Hotararea de Guvern nr. 23/ 2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale:
a. in caminele pentru persoane varstnice costul / an pentru serviciile sociale este de 16 926 lei,
iar raportul beneficiar angajat este de 2/ 1
b. in locuinte protejate costul / an pentru serviciile sociale este de 14.796 lei, iar raportul
beneficiar angajat este de 3/ 1
c. in centre de zi costul / an pentru serviciile sociale este de 13.088,64 lei, iar raportul beneficiar
angajat nu este precizat
d. in centre de respiro costul / an pentru serviciile sociale este de 17.000 lei, iar raportul
beneficiar angajat este de 2.5/ 1
e. in centre ambulatorii de recuperare costul / an pentru serviciile sociale este de 4.992.24 lei,
iar raportul beneficiar angajat nu este precizat
f. in centre de criza costul / an pentru serviciile sociale este de 13.291,13 lei, iar raportul
beneficiar angajat este de 3/ 1

În HG 23/ 2010 nu sunt incluse costurile privind serviciile de ingrijire la domiciliu pentru persoane varstnice
chiar daca Legea 17 an? privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, republicata in 2007 prevede la Art. 7
alin (1)“ Serviciile comunitare pentru persoanele varstnice care se gasesc in situatiile prevazute la art. 3 se
realizeaza cu consimtamantul acestora si au in vedere:
a) ingrijirea temporara sau permanenta la domiciliu;
b) ingrijirea temporara sau permanenta intr-un camin pentru persoane varstnice;
c) ingrijirea in centre de zi, cluburi pentru varstnici, case de ingrijire temporara, apartamente si locuinte sociale,
precum si altele asemenea.”

Legea nr. 34 /1998 a reprezentat prima oportunitate de finanțare din fonduri publice a serviciilor sociale
furnizate de către organizațiile neguvernamentale, asociații sau fundații și constituie (încă) principala
oportunitate pentru ONGuri de a obține finanțare de la de la bugetul de stat sub formă de subvenții pentru
acordarea de servicii sociale și socio medicale.

OG nr. 68/2003 privind furnizarea de servicii sociale a afirmat pentru prima dată că furnizorii de servicii sociale
privați (ONGuri) au dreptul să acceseze fonduri publice. Ulterior în 2004, apariția normelor metodologice de
aplicare a HG 68/2003 preciza metodologia de acreditare a contractorilor de servicii sociale, acreditare care
certifica respectarea standardelor minime de calitate de către furnizorul de servicii sociale. HG 539/2005
listează mai multe modele de instituții de asistență socială eligibile pentru acreditare și face recomandări
referitoare la structura și regulamentul de organziare și funcționare al acestora.
Acest nou cadru legislativ a permis transformarea convențiilor de colaborare dintre autoritățile publice locale și
ONGuri (existente în perioada 2001 – 2002) în contracte de furnizare de servicii sociale, fapt care a constiuit
premisa unui management financiar mult mai eficient.

În 1998 a fost stabilit și a început implementarea sistemului de asigurări de sănătate, iar începând cu 2002 s-a
stipulat posibilitatea decontării cheltuielilor pentru serviciile de asistență al domilciliu din bugetul asigurărilor
de sănătate. Măsura a rămas sterilă deoarece în eprioada 2002 – 2003 nu au fost alocate fonduri pentru aceste
servicii în bugetul asigurărilor de sănătate, această posibilitate fiind vlaorificată abia în 2004. Totusi, au fost
introduse anumite condiționări: dreptul de a beneficia de aceste asigurări fost limitat la 14 zile
calendaristice/an/pacient ca formă de asistență la domiciliu la externarea din spital. Din 2005, perosanele
bolnave în fază terminală nu mai sunt condițioante de spitalizare pentru a primi a îngrijire la domiciliu. Pentru
celelalte tipuri de pacienti, conditia generală pentru a primi îngrijiri al domiciliu este ca acestea sa fie prescrise
de medicul specialist din spital.

În 2010, Ministerul Muncii a inițiat proiectul Codul Asisteneței Sociale (redenumit ulterior Legea asistentei
sociale), un instrument care își propune să unifice și să reformeze cadrul legislativ de acordare a asistenței
sociale în România. Acest proiect de lege include explicit descrierea persoanei vârstnice ca fiind în risc de a
deveni vulnerabilă și introduce conceputul de “îngrijire de lungă durată”. Legea poate fi consultată pe site-ul
Ministreului Muncii.20

Furnizori publici și privați de servicii sociale

Cele 10 organizaţii Caritas din România furnizează servicii sociale şi social-medicale complexe persoanelor în
vârstă, prima instituţie fiind înfiinţată în anul 1994. În prezent, în structura organizaţiilor aceste servicii sunt
asigurate prin intermediul a 74 de centre de îngrijire la domiciliu, 4 cămine de tip rezidențial, 9 centre de zi, 2
centre de competenața a mișcării şi un cămin de zi pentru bâtrîni. În 2010, organizațiile Caritas au asistat direct
un număr de peste 15.000 persoane vârstnice.21

Prin intermediul centrelor de Ingrijire la Domiciliu vârstnicii au beneficiat de servicii de îngrijire la domiciliu ca:
servicii de îngrjiire de bază, servicii speializate de natură socială şi de natură medicală. Susuţinerea financiară a
acestei activităţi a fost asigurată din finanțări din rețeaua Cariats completate cu fonduri publice, atât de la
MMFPS (pentru cea de natură socială) cât şi de CJAS (pentru serviciile medicale).

Căminele de tip rezidențial oferă persoanelor vârstince, pe lângă găzduire permanentă, un ansamblu de servicii
sociale și medicale adapate nevoilor individuale: asistență meidcală, consiliere personală și familială, programe
de nutriție, kinetoterapie și recuperare fizică, consiliere spirituală. Pentru bătrânii activi sunt organizate
constant întâlniri cu membrii comunității.

Centrele de zi se axează pe resocializarea persoanelor în vârstă prin diferite activităţi de recreere, informare,
consiliere socială, ergoterapie, activități artisitice etc. Pe lângă acestea există două centre de competența a
mișcării (Mirecurea Ciuc și Odorhei) și un cămin de zi special (Satu Mare) care furnizează serviciliul asistenţă şi
îngrijire pentru persoanele vârstnice dependente care datorită bolilor cronice cu care se confruntă necesită
îngrijire şi/sau supraveghere permanentă. Instituţia asigură transportul zilnic al beneficiarilor, 2 mese şi o
gustare/zi, îngrijire medicală, igienă corporală şi diferite activităţi de socializare, respectiv de încetinire a
degradării fizice, psihice şi mentale.

În afară de Organizaţiile Caritas există și alţi furnizori publici şi privaţi activi în îngrijirea persoanelor vârstnice.

20
Cf. www.mmuncii.ro
21
Confederația Caritas România este compusă din șase organizații Caritas Diecezane Romano-Catolice: Alba-Iulia, Timișoara, București,
Oradea, Iași, Satu Mare și cinci organizații Caritas Eparhiale Greco-Catolice: Blaj, Cluj, Oradea, Maramureș, Lugoj. Unificarea inițiativelor
organizațiilor diecezane privind funcționarea proiectelor locale similare a dus la crearea Programelor Naționale. Astfel, în prezent,
activitatea Confederației Caritas constă și în coordonarea celor 4 Programe Naționale: Servicii de îngrijire la domiciliu, Intervenții în situații
de urgență, Asistență și consiliere pentru persoane cu handicap, Programul Antidrog. Toate proiectele sunt implementate de organizațiile
locale care sunt sprijinite în dezvoltarea structurilor proprii prin sesiuni de formare, diseminarea informațiilor, resurse materiale;
http://www.caritas.org.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=36&Itemid=66
Instituţiile publice oferă servicii pentru acest segment de vârstă în centrele de îngrijire şi asistenţă (centre de tip
rezidenţial- care însă nu pot face faţă tuturor solicitărilor) prin SPAS-uri unde sunt accesibile servicii de
evaluarea situaţiei sociale, îndrumare şi consiliere socială. Există de asemenea cămine de bătrâni care
funcţionează sub egida unor autorităţi locale, în zone rurale sau chiar private, în aceste instituţii cea mai mare
problemă fiind disponibilitatea pentru luarea în evidenţă a vârstnicilor autonomi sau cu nevoi de îngrijire
reduse.

Furnizorii privaţi mai sunt implicaţi în servicii de îngrijire la domiciliu, dar şi în această privinţă se poate constata
o accesibilitate limitată (mai ales în privinţa serviciilor medicale decontate de CJAS – datorită fondurilor
limitate), îndeosebi în zonele rurale, izolate. Există asociaţii de pensionari (CARP) care organizează evenimente,
activităţi periodice de socializare, de recreere (activităţi de club, excursii, aniversări).

TIPURI DE SERVICII FURNIZATE ÎN COMUNITATE

Serviciile sociale oferite de furnizorii publici si privati din Romania pot fi 22:
 servicii privind, in principal, ingrijirea persoanei, prevenirea marginalizarii sociale si sprijinire pentru
reintegrare sociala, consiliere juridica si administrativa, sprijin pentru plata unor servicii si obligatii curente,
ingrijirea locuintei si gospodariei, ajutor pentru menaj, prepararea hranei;
 servicii socio-medicale privind, in principal, ajutorul pentru realizarea igienei personale, readaptarea
capacitatilor fizice si psihice, adaptarea locuintei la nevoile persoanei varstnice si antrenarea la activitati
economice, sociale si culturale, precum si ingrijirea temporara in centre de zi, aziluri de noapte sau alte
centre specializate;
 servicii medicale, sub forma consultatiilor si ingrijirilor medicale, sunt acordate in baza reglementarilor
legale privind asigurarile sociale de sanatate.
 Serviciile sociale de consiliere, in vederea prevenirii marginalizarii sociale si pentru reintegrare sociala,
se asigura fara plata unei contributii, ca un drept fundamental al persoanelor varstnice, de catre asistenti
sociali.

Serviciile de îngrijire furnizate persoanelor aflate în situația de dependență sociomedicală cuprind 23:
a) servicii de îngrijire de bază socio-medicale;
b) servicii de asistență socială;
c) servicii medicale;
d) servicii de recuperare si reabilitare fizică si psihică;
e) servicii de îngrijiri paliative;
f) servicii de consiliere; g) servicii de adaptare si amenajare a ambientului;
h) servicii educaționale.

a) Serviciile de îngrijire de bază:

• servicii de îngrijire personală:
- igiena corporală;
- îmbrăcat / dezbrăcat;
- alimentația;
- igiena eliminărilor;
- mobilizare;
- deplasare în interior;
- deplasare în exterior;
- comunicare;
- supravegherea administrării medicației prescrise ;
• servicii menajere si gospodăresti:
- pregătirea si prepararea hranei;
- igiena patului;
- spălatul si călcatul hainelor, spălatul vaselor;
- întreținerea casei, mică gospodărie;
- efectuarea cumpărăturilor;

22
http://www.mmuncii.ro/ro/573-view.html
23
Tipologia serviciilor, cf. Anghel Liliana, Valentin Vladu, Manual pentru implementarea politicilor sociale Cap.2 – Procesul furnizării
serviciilor sociale, pp. 7-9, www.mmuncii.ro/.../Incluziune%20si%20asistenta%20sociala/15120,
- plata unor servicii sau obligații curente.

b) Servicii de asistență socială:

- management de caz;
- servicii de informare;
- evaluarea nevoilor sociale si elaborarea unui plan social de intervenție;
- consiliere;
- asigurarea legăturii cu alte servicii, instituții; însoțirea sau reprezentarea beneficiarului în diverse situații de
ordin social (advocacy);
- coordonarea si supravegherea activității voluntarilor.

c) Servicii medicale:
- îngrijire medicală directă, conform recomandărilor medicului
- monitorizarea parametrilor fiziologici;
- administrarea medicamentelor injectabile;
- alimentație enterală si parenterală;
- îngrijirea plăgilor, escarelor;
- alte manevre terapeutice;
- schimbarea si îngrijirea cateterelor urinare permanente;
- îngrijirea stomelor;
- efectuarea tratamentului durerii.

d) Servicii de recuperare si reabilitare fizică si psihică:

- kinetoterapie;
- logopedie;
- consiliere psihologică si psihoterapie;
- terapie ocupațională;
- masaj.

e) Servicii de adaptare si amenajare a ambientului

- adaptarea si amenajarea camerei;
- adaptarea si amenajarea bucătăriei;
- adaptarea băii, toaletei.

Furnizorii de servicii sociale

Furnizorii de servicii sociale pot organiza si acorda servicii sociale numai daca sunt acreditați în condițiile legii. 24
Furnizorii de servicii sociale pot fi persoane fizice sau juridice, publice ori private, după cum urmează:
a) serviciul public de asistență socială la nivel județean si local;
b) alte servicii publice specializate la nivel județean sau local;
c) unități de asistență medico-socială;
d) instituții publice care dezvoltă compartimente de asistență socială specializate;
e) asociații si fundații, cultele religioase si orice alte forme organizate ale societății civile;
f) persoane fizice autorizate în condițiile legii;
g) filiale si sucursale ale asociațiilor si fundațiilor internaționale recunoscute în conformitate cu legislația în
vigoare;
h) organizații internaționale de profil.

24
Vezi lista furnizorilor de servicii sociale la http://www.mmuncii.ro/sas/index
4. Ce se dorește să se realizeze pentru grupul vulnerabil PERSOANE VÂRSTNICE

PROPUNERI ORGANIZATII CARITAS

Din experiența Organizațiilor Caritas, asistența persoanelor în vârstă presupune următoarele măsuri:
1. dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu atât în sensul extinderii, asigurarea accesibilității, cât și în
privința îmbunătățirii și completării paletei de servicii (recuperare, mobilizare, masă pe roți, îngrijire
paliativă)
2. asigurarea menținerii în societate a vârstnicilor prin: crearea de centre de zi și cluburi, promovarea
voluntariatului și încurajarea vârstnicilor spre voluntariat, informarea și consilierea vârstnicilor și
pregătirea pentru această nouă perioadă de viață din toate punctele de vedere, în scopul prevenirii
problemelor specifica vârstei a treia sau a înlesnirii procesului de îmbătrânire
3. îmbunătățirea asistenței medicale pentru vârstnici: crearea secțiilor de geriatrie în spitale, introducerea
serviciilor hospice, măsuri de îngrijire alternative spitalizării pentru bolnavii cronici
4. creșterea accesibilității pentru serviciile de recuperare de lungă durată în centre specializate
5. introducerea unui sistem de semnalizare cu alarmă pentru vârstnicii în situații de risc (demență,
singuratici, parțial imobilizați, cei care trăiesc în zone izolate și au grad de dependență)
6. îmbunătățirea legislației referitoare la persoanele vârstnice, luând în considerare nevoile acestora,
serviciile acordate bazate pe aceste nevoi, responsabilitatea și rolul diferiților actori implicați în
furnizarea serviciilor, resursele necesare și colaborarea publi-privat etc.
7. cercetări și studii (regionale și la nivel național) privind nevoile persoanelor vârstnice din Romnînia în
oglindă cu serviciile socio – medicale existente, ale căror rezultate să fie utilizate în devoltarea de
politici și planuri de acțiune
8. campanii de educație și sensibilizare a generației tinere față de perosanele vârstnice
9. schimbul de bune practici cu țări din regiune privind legislația referitoare la persoanele vârstnice,
participarea în rețele europene

PROPUNERI privind politici publice pentru persoanele varstnice identificate in cadrul literaturii de specialitate
( 2010)

Extras 11. “III. 1. Politici propuse de catre beneficiari – institutii si organizatii ale pensionarilor
 recorelarea pensiilor; se considera ca statul ar trebui sa se ocupe de acest lucru, banul
reprezentand in viziunea majoritatii, un element important in solutionarea multora dintre
problemele lor; chiar si starea de sanatate ar putea fi imbunatatita si intretinuta mai usor daca ar
avea mai multi bani;
 acces la medicamente gratuite si mai bune pentru bolile cronice; tratament si analize gratuite;
imbunatatirea sistemului de acordare a medicamentelor gratuite sau compensate;
 scutiri/ diminuari ale facturilor la plata intretinerii, taxelor, impozitelor in raport cu veniturile
fiecaruia (de la un anumit prag al veniturilor in jos, sa se faca scutirea);
 posibilitatea unei alimentatii mai bune, fie prin magazine cu reduceri pentru pensionari, fie prin
infiintarea unor cantine unde sa poata lua masa intr-un mod avantajos; infiintarea unui serviciu care
sa asigure masa la domiciliu pentru persoanele nedeplasabile;
 dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala in centre de zi sau in camine: de recreere,
divertisment, socializare; accentul este pus, in special, pe acele activitati desfasurate in afara unei
cladiri, institutii, pana acum rare sau inexistente, precum excursii organizate in grup, in special, la
manastiri, iesiri la iarba verde, la teatru etc.
 implicarea activa in activitati civice, utile: implicare in problemele sociale prin existenta unui ziar
in care varstnicii sa publice articole specifice problemelor lor; discutii cu elevii in scoli in scopul
imbunatatirii relatiilor dintre cele doua generatii etc.;
 activitati aducatoare de profit: batranii sa creeze diferite obiecte: goblenuri, tablouri etc. pe care sa
le poata vinde in magazine si acei bani sa se intoarca pentru ajutorarea mai departe a beneficiarilor;
 consiliere psihologica si consultanta;
 infiintarea mai multor farmacii, special pentru persoanele varstnice sau acestea sa poata lua
medicamentele direct de la medicul de familie, care ar asigura in viziunea lor o onorare mai mare a
retetelor gratuite/ compensate;
 dezvoltarea serviciilor de ingrijire (inclusiv ajutor in deplasare, mici plimbari) si asistenta sociala,
aplicarea tratamentului medical, la domiciliu si in centre de zi;
  ajutor pentru transportul lunar al materialelor de dializa;
 imbunatatirea conditiilor in spitale
 pensionarii sa aiba prioritate la consultatiile medicale in spital/policlinica;
 facilitarea procurarii ieftine/gratuite si repede a protezelor (ochelari, aparat auditiv sau proteze
care sa le usureze deplasarea) si ajutor in realizarea unor operatii;
 facilitarea obtinerii biletelor de recuperare in statiuni
 crearea unui fond de solidaritate de unde sa fie ajutati pensionarii cu probleme, in functie de
gravitatea si urgenta problemelor
 dezvoltarea serviciilor prin care se asigura ajutorul beneficiarilor in activitati casnice, menajere
(ajutor la curatenia generala, la varuit etc.); la persoanele imobilizate. Acest serviciu este si mai
imperativ, ei aflandu-se in imposibilitatea permanenta de a nu putea desfasura activitati casnice
simple, precum a spala vase sau a merge sa-si cumpere o paine;
 linie telefonica de urgenta, unde sa poata apela persoanele varstnice abuzate/ aflate in situatii
de risc sau persoane care doresc sa sesizeze astfel de cazuri;
 vizite la domiciliu din partea autoritatilor prin serviciile de asistenta sociala pentru a vedea la fata
locului care este situatia reala a persoanelor varstnice;
 dezvoltarea relatiei cu familia – prin consiliere psihologica, inclusiv cu membrii familiei; acest lucru
este dorit in special de cei institutionalizati in camin care se simt izolati de familiile lor;
 infiintarea a cel putin unui azil de noapte;
 dezvoltarea/ multiplicarea locurilor din camine; asigurarea unui loc al celor care nu au locuinta
sau nu au familie si nu se pot ingriji si intretine, si al celor care nu au resurse financiare; sa
creasca calitatea vietii in camine, sa se asigure toata gama de servicii de care are nevoie o peroana
varstnica: igiena, confort, medicamente, asistenta medicala, chiar si farmacie si cabinet
stomatologic, activitati sociale, iesiri organizate, excursii etc.; pentru persoanele care doresc sa
locuiasca singure intr-o camera, sa fie posibil acest lucru, pentru a li se asigura intimitatea atat de
necesara la aceasta varsta;
 colaborare inter-institutionala;
 publicitate mai mare serviciilor de asistenta, socio-medicale existente;
 mai multa solidaritate umana ar fi binevenita;
 imbunatatirea legislatiei in domeniul sponsorizarii;
 dezvoltarea serviciilor de recuperare, in special in mediul rural unde aceste servicii lipsesc cu
desavarsire dar si in mediul urban unde acestea sunt insuficiente, cu aparatura putina si specialisti
insuficienti;
 asigurarea hranei la domiciliu pentru persoanele dependente;
 asistenta medicala la domiciliu ( ajutor in aplicarea tratamentului medical, kinetoterapie, masaj);
 infiintarea unui camin medico-social pentru cei care necesita supraveghere permanenta;
 transport gratuit, in special in mediul rural unde distantele sunt mari, iar acestia nu au nici macar
reduceri;
 Crearea unor locuri de munca pentru pensionarii care doresc sa isi suplimenteze venitul.
 Infiintarea unor ferme care sa lucreze pamantul intensiv, in acest fel poate vor avea si ei ceva de
castigat.”25

Lucrarea Elenei Ungureanu, Politici si strategii pentru persoanele varstnice din Romania, contextul actual, nevoi
si solutii (2010) propune o serie de politici pentru dezvoltarea asistenței sociale, pe care le grupeaza sub 6
Obiective:
“OBIECTIV 1:
Dezvoltarea unui sistem coerent de asistenta socio-medicala a persoanelor varstnice imobilizate
la domiciliu
a) servicii integrate socio-medicale la domiciliu, in functie de gradul de dependenta si nevoile
identificate in urma evaluarii socio-medicale efectuate la domiciliul clientului:
 ingrijire la domiciliu
 asistenta medicala
 asistenta sociala
 servicii de recuperare ( kinetoterapie, logopedie)
b) extinderea/ crearea serviciilor sociale rezidentiale pentru persoane varstnice pe termen scurt
25
Ungureanu, Elena, Politici si strategii pentru persoanele varstnice din Romania, context actual, nevoi si solutii, 2010, p. 37.
 si lung, in functie de afectiunile suferite.
c) serviciu de “masa pe roti” care sa deserveasca populatia varstnica imobilizata (care
datorita starii de dependenta/ situatiei materiale precare nu poate sa-si asigure hrana)
d) acordarea unor ajutoare materiale (accentul a fost pus pe alimentatia insuficienta a
persoanelor varstnice): alimente (pachete sau masa calda), materiale de curatenie, materiale
incontinenta
e) Servicii de acompaniere a ingrijirii varstnicului in familie prin crearea grupurilor de suport;
f) recuperare la domiciliu

OBIECTIV 2:
Reducerea sentimentului de singuratate si izolare resimtit de persoanele varstnice prin crearea si
dezvoltarea de servicii adecvate care sa-i integreze activ in viata comunitatii
a) extinderea/ crearea unor centre de zi care sa ofere servicii de socializare – ar mai trebui
deschise:
b) obtinerea unor facilitati care sa le permita participarea la viata sociala si culturala a comunitatii:
- gratuitate pentru transportul public pentru pensionarii cu venituri mici
- gratuitate pentru a participa la spectacole culturare: teatru, filarmonica (pensia sub
500 lei)

OBIECTIV 3:
Imbunatatirea asistentei medicale asigurata persoanelor varstnice
a) facilitarea accesului la medicamente
b) crearea unui centru de asistenta medico-sociala spital pentru bolnavi cronici.
c) numarul de zile de ingrijire si tehnicile, pentru serviciile medicale la domiciliu, sa fie acordate
in functie de problemele medicale ale pacientului (conform legislatiei actuale un pacient care
necesita servicii de ingrijire la domiciliu poate beneficia de maxim 90 zile/an in conditiile in care nu
sunt institutii socio-medicale pentru bolnavi cronici, care sa acorde servicii complexe de lunga
durata, iar ONG-urile primesc din ce in ce mai putine fonduri din exterior pentru continuarea
serviciilor);
d) acordarea de servicii medicale specializate in geriatrie, complementare celor oferite de spitale
(unde accesul este limitat si greoi)
e) servicii de recuperare de lunga durata prin gimnastica in centre specializate (pentru bolnavii
cu sechele post AVC, bolnavii cu probleme locomotorii etc) in cadrul centrelor de zi in toate
comunele si orasele din tara;
f) imbunatatirea acesului la informatii medicale prin organizare de intalniri cu specialistii
din domeniu in cadrul centrelor de zi, pliante, afise, emisiuni TV etc;
g) facilitarea accesului pentru obtinerea biletelor de recuperare in statiuni.
h) Farmacie mobila in zonele izolate
i) Acordarea serviciilor medicale la domiciliu in toate comunele/ orasele/ municipiile

OBIECTIV 4:
Extinderea ofertei de servicii sociale pentru a raspunde nevoilor persoanelor in varsta.
Recomandari:
a) locuinte protejate pentru varstnicii semidependenti
b) centre de ingrijire temporara (tip "respite care)
c) numar de urgenta
d) adapost de urgenta - crearea unui sistem integrat de servicii si prestatii sociale destinate
persoanelor varstnice fara adapost
e) locuri de munca pentru persoanele varstnice apte de munca care doresc sa isi completeze
veniturile.
f) Promovarea participarii persoanelor varstnice la viata sociala prin sustinerea implicarii
active a acestora in viata comunitatii si sustinerea voluntariatului cu si pentru
persoane varstnice.

OBIECTIV 5:
Imbunatatirea legislatiei privind protectia sociala a persoanelor varstnice
a) programe coerente pentru contractarea/ sub-contractarea serviciilor sociale pentru persoanele
 varstnice
b) asigurare obligatorie pentru servicii la varsta a treia: orice persoana sa fie obligata sa plateasca
aceasta asigurare pe toata perioada cat este salariata, urmand ca la varsta a treia sa poata beneficia de
servicii in functie de nevoie. Serviciile sa fie asigurate in regim rezidential sau la domiciliu, in functie
de dorinta persoanei varstnice si de recomandarile facute de o comisie special constituita formata
din medic geriatru, asistent social si psiholog.
c) numarul de zile de ingrijire medicala sa fie acordate in functie de problemele medicale ale
fiecarei persoane;
d) in cazul oricarei forme de abuz, instanta sa fie sesizata de Serviciul Autoritate Tutelara din cadrul
Consiliilor Locale, iar persoana varstnica sa fie reprezentata din oficiu de un avocat;
e) urgentarea aparitiei normelor de aplicare a Legii 17/2000, privind protectia sociala a
persoanei varstnice;
f) imbunatatirea L17/2000 cu urmatoarele prevederi:
- pierderea dreptului de mostenire pentru copiii care nu isi ingrijesc parintii, in situtiile in care
acestia nu se mai pot ingriji singuri. In acest caz bunurile persoanei varstnice vor fi luate de
stat si date in folosinta cazurilor sociale fara locuinta, iar persoana varstnica sa fie ingrijita
in centre specializate sau de ingrijitori platiti din bugetul statului. In cazul in care din motive
obiective copilul (adult) nu-si poate ingriji parintii, poate angaja un ingrijitor.
- Evaluarea medicala sa fie facuta de medicul de famile. In prezent sunt putine localitati din
tara care au medic geriatru, iar consiliile locale nu au posibilitatea financiara de a angaja un
medic geriatru pentru a evalua medical persoanele varstnice la domciliu; deasemeni
trebuie subliniat ca in afara medicului de familie nici un alt medic specialist din spital sau
policlinica nu realizeaza vizite la domiciliu.
g) Stabilirea pachetului minim de servicii sociale de care trebuie sa beneficieze toti locuitorii.
h) dezvoltarea unui sistem de instruire si calificare a ingrijitori la domiciliu pentru personae
varstnice
i) modificarea metodologiei de atestare a ingrijitorilor la domiciliu:
- contractul de munca sa fie incheiat in functie de nevoia institutiei angajatoare,
fara a fi confitionata de contract de munca pe perioada determinata. In acest fel
putem incuraja persoanele sa ramana sa lucreze in acest domeniu.
- Ingrijitorul la domiciliu sa fie evaluat o data la trei ani in vederea reatestarii.
j) Reglementarea unei autoritati care sa fie monitorizeze sistemul de ingrijire la domiciliu la nivel
national;
k) Elaborarea si implementarea unei metodologii de lucru pentru derularea programelor de servicii
sociale in regim de urgenta - interventie in caz de criza - la nivelul serviciilor publice de asistenta sociala
ale autoritatiilor locale;
l) Infiintarea unui serviciu de monitorizare a asistentei sociale a varstnicilor la nivel national, care sa
dispuna de o baza de date referitor la numarul de solicitanti si numarul de beneficiari, in scopul
evaluarii nevoii de servicii sociale pentru a elabora o strategie in acord cu realitatea cu care se
confrunta sistemul national de asistenta sociala.

OBIECTIV 6:
Crearea unui fond special pentru cazurile sociale grave/ urgente ale persoanelor in varsta
a) Reamenajarea locuintei si echipament adaptat nevoilor specifice persoanei varstnice, in cazul unor
afectiuni care le-a afectat partial sau grav capacitatea de a-si satisface nevoile vietii de zi cu zi;
b) Curatenie generala si deparazitarea locuintei, in cazul persoanelor varstnice care sunt gasite intr-o stare
avansata de mizerie deoarece nu se pot ingriji singuri si au fost parasiti de familie, sau nu au familii care sa ii
ajute (paraziti, boli contagioase etc.);
c) Reparatii la instalatia sanitara, gaz, electrica etc. (costuri suplimentare la apa, pericol de explozie,
incendiu).

ALTE PROPUNERI
 Asigurarea accesului persoanelor cu handicap / varstnice si a familiilor lor la programele
guvernamentale de securitate sociala, sanatate si de reducere a saraciei; includerea
nevoilor persoanelor cu handicap si a familiilor acestora in toate politicile, strategiile si
programele de dezvoltare, judetene si locale
 Evaluarea globala a sistemului de asistenta sociala pentru varstnici, fundamentata de o
 diagnoza a nevoilor de asistenta;
 Infiintarea, dezvoltarea si diversificarea de servicii care sa acopere intreaga paleta de
nevoi sociale si la care sa aiba acces toate persoanele varstnice;
 Cresterea capacitatii institutionale a autoritatilor publice locale in solutionarea
problemelor sociale a persoanelor varstnice;
 Crearea cadrului de dezvoltare a parteneriatului public-privat (institutiile statului,
organizatii neguvernamentale) in domeniul protectiei persoanelor varstnice;
 Sensibilizarea si informarea opiniei publice asupra drepturilor persoanelor varstnice,
imbunatatirii comportamentului general privind problematica specifica;
 Stabilirea unei metodologii cu privire la instrainarea bunurilor de catre persoanele
varstnice si respectarea clauzelor de intretinere prin responsabilizarea directa a
autoritatilor publice locale;
 Sustinerea costurilor pentru programele de ingrijire la domiciliu prin subventii de la
bugetul de stat deoarece descentralizarea a avut efecte negative asupra asistentei sociale
in mediul rural si in zonele defavorizate ale tarii unde bugetul local este mic.”26

PROPUNERI DE IMBUNATATIRE A LEGISLATIEI DOMENIULUI PENTRU CRESTEREA EFICIENTEI STRATEGIEI DE

INCLUZIUNE SOCIALA A PERSOANELOR VARSTNICE

Asigurarea incluziunii sociale a persoanelor vârstnice în România necesită un cadru juridic care să asigure
aplicarea următoarelor măsuri27:
 pregătirea ieşirii la pensie prin intermediul centrelor de consiliere;
 reglementarea prin lege ca persoanele vârstnice să-şi poată continua activitatea la locul de muncă sau
în alte domenii alese de aceştia;
 atragerea persoanelor vârstnice calificate în diverse forme de pregătire profesională, îndeosebi în
mediul rural;
 implicarea persoanelor vârstnice care au activat în domeniul sanitar pentru activităţi de voluntariat în
mediul rural pentru sprijinirea activităţii dispensarelor comunale şi a punctelor farmaceutice;
 antrenarea persoanelor vârstnice la susţinerea diverselor teme de interes pentru unii membrii ai
comunităţii;
 revenirea cu precizări legislative suplimentare care să permită menţinerea pensionarilor în activitate -
inclusiv la nivelul primăriilor ca însoţitori pentru persoanele cu handicap precum şi a îngrijirii la
domiciliu - sau în alte domenii în care aportul lor era semnificativ, compensând totodată o lipsă de
personal calificat;
 atragerea de catre A.N.O.F.M. a pensionarilor care sunt în măsură să predea la cursurile de reconversie
profesională a unor categorii de şomeri;
 antrenarea pensionarilor la comisiile de votare;
 atragerea de voluntari din rândul varstnicilor în vederea desfăşurării unor activităţi pentru cei aflaţi în
dificultate (prepararea hranei la domiciliu, aprovizionarea cu alimente, achitarea unor facturi pentru
diverse servicii, consiliere în vederea înstrăinării unor bunuri proprietate personală, etc);
 includerea vârstnicilor în diverse comisii pe plan local pentru identificarea persoanelor vârstnice
vulnerabile sau care au nevoie de sprijin efectiv din partea comunităţilor;
 intensificarea valorificării bunurilor create de persoanele vârstnice (picturi, obiecte de artizanat);
 cooptarea unui număr cât mai mare din rândul pensionarilor ca membrii în comitetele asociaţilor de
locatari/proprietari, având în vedere timpul liber de care dispun aceştia, în vederea soluţionării
problemelor cu care se confruntă membrii asociaţiei;
 cooptarea persoanelor vârstnice în patrule civile de supraveghere a ordinii publice;
 antrenarea vârstnicilor pe bază de voluntariat în brigăzi mixte cu poliţiştii de proximitate în vederea
soluţionării problemelor cu care se confruntă vârstnicii;
 recrutarea de colaboratori din rândul pensionarilor în politia rutieră;
 cooptarea vârstnicilor în patrule urbane verzi, care să-i amendeze pe cei care aruncă gunoaie.

Reducerea numărului de pensionari28 (și implicit a ratei de dependență), prin:

26
Ungureanu, Elena, Politici si strategii pentru persoanele varstnice din Romania, context actual, nevoi si solutii, 2010, pp.43-47.
27
Simona Ghita, Elena Matei, Excluziunea sociala a persoanelor varstnice, Martie 2010, cap. 4, pp. 45-48
  Creșterea vârstei medii reale de pensionare, care acum este de doar aproximativ 54 de ani până spre o
medie de 60 de ani.
 Egalizarea vârstei de pensionare între bărbați și femei și între categorii ocupaționale. Acordarea
dreptului de a rămâne în muncă până la 65 de ani și chiar până la 70 de ani prin prelungire anuală
numai pentru femeile profesor universitare constituie o discriminare față de femeile care au lucrat în
alte domenii.
 Este necesară o campanie publica de promovare a avantajelor pentru femei ale pensionării la vârste
egale cu bărbatii deoarece populația nu este conștientă de acestea și susține încă pensionarea femeilor
mai devreme.
 Reducerea drastică a pensionărilor anticipate.
 Reducerea pensionărilor frauduloase (în special pentru invaliditate) prin stabilirea unor sancțini clare
pentru cei care le favorizează. Recuperarea banilor de la cei care au obținut și au favorizat pensionarea
frauduloasă este necesară.
 Integrarea sistemelor de pensii speciale în sistemul public de pensii și desființarea tuturor inechităților
și privilegiilor.
 Elaborarea unor prevederi legislative care să prevină în viitor obținerea sau acordarea de privilegii prin
lege, din bani publici, de către cei care propun, votează sau interpretează legile ca și de către orice altă
categorie de cetățeni.
 Introducerea evidenței informatizate generale în sistemul de pensii si înființarea unui sistem de
monitorizare, analiză și politici în sfera pensiilor.
 Introducerea unor măsuri și limite parametrice (ameliorarea indicatorilor de intrare și de ieșire din
sistem și fixarea unor valori parametrice - limită pentru indicatorii fundamentali precum raportul de
dependență din sistemul de pensii, vârsta de pensionare, pensia minimă, pensia maximă, rata de
acoperire etc

28
Comisia Prezidențială Pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice, coord. Marian Preda, pp. 315-316,
www.presidency.ro/static/CPARSDR_raport_extins.pdf