INSTITUTUL NAŢIONAL DE HIDROLOGIE ŞI GOSPODĂRIRE A APELOR

Practici mondiale privind

asigurarea migrării faunei
piscicole şi posibilitatea
aplicării acestora în România

Bucureşti 2011
 INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR

Brosura realizata in cadrul

Studiului privind migrarea faunei piscicole prin lacurile de

acumulare cu baraje de inaltimi cuprinse intre 15-50 m

efectuat pentru Administratia Nationala “Apele Române’’.

Responsabil studiu: Dr. Ecaterina Luca

Contact: ecaterina.luca@hidro.ro

BUCURESTI - 2011
INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR

2
 INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR

INTRODUCERE
Construirea unui baraj pe un râu poate bloca sau întârzia migraţia
pestilor în amonte, în timpul anumitor faze ale ciclului lor de viaţă şi, astfel,
contribuie la declinul sau chiar dispariţia unor specii de pesti migratori.
Printre principalele influente ale barajelor asupra cursurilor de apa se
numara impactul asupra:
• conditiilor hidromorfologice (modificarea regimului hidrologic,
modificarea transportului de sedimente, a regimului de scurgere in
aval, modificarea zonelor de refugiu, etc.);
• conditiilor fizico-chimice (modificarea regimului termic al apei,
modificarea chimismului apei, modificarea turbiditătii si a regimului
hidrochimic);
• a stării biologice a raului (intreruperea conectivitatii longitudinale
a raului, impiedicarea migratiei biotei, in deosebi a pestilor;
intreruperea ciclurilor naturale, etc.) - principalul impact ecologic
care contribuie la declinul sau chiar dispariţia unor specii de
pesti migratori.
Astfel, impactul negativ al barajelor care a dus, in timp, la declinul sau
chiar dispariţia unor specii de pesti migratori, precum si mortalitatea
semnificativa a peştilor, rezultată in urma trecerii lor prin turbinele
hidraulice sau peste deversoare, în timpul migraţiei, i-a facut pe specialisti
sa caute solutii pentru a asigura migrarea pestilor in siguranta.
Termeni si solutii
In prezent, in lume, pentru definirea solutiilor de asigurare a migrarii
faunei acvatice sunt utilizati termeni precum:
- scari de pesti
- trecatori pentru pesti
- trepte pentru pesti
- cai/culoare de acces pentru pesti
Termenul de culoar de acces pentru pesti este utilizat de catre
comunitatea stiintifica internationala nu numai referitor la fauna piscicola ci
la toate organismele acvatice care migreaza.
Scarile de pesti (termen utilizat cel mai des si in Romania) sunt
proiectate pentru facilitarea migrarii organismelor acvatice amonte si/sau
aval de barierele aflate in calea migrarii acestora (in general, baraje si
stavilare). Pasajele sau scarile de pesti sunt de obicei structuri relativ mici,
dimensiunile posibile ale oricarui pasaj de trecere fiind limitate sever de
constrangerile ingineresti, hidraulice si economice, in special pe raurile
mari.

3
 INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR

Literatura de specialitate ofera numeroase exemple de solutii de

asigurare a migrarii faunei acvatice:
 Solutii naturale (canale bypass, rampe de fund si rampe pentru
pesti)
 Solutii tehnice (scari conventionale cu bazine, scari cu fante
verticale sau de tip Denil , scari cu deflectoare)
 Constructii speciale (scarile pentru anghila, lifturi si ecluze pentru
pesti)
 Solutii experimentale sau modele speciale (bariere fizice,
ecrane de ghidare, sisteme de colectare si transportare, etc.)
 Indepartarea obstacolului (o solutie finala, radicala dar eficienta).
In prezent, la nivel mondial exista 7 tipuri principale de amenajari
utilizate pentru a facilita migratia pestilor in amonte, peste orice tip de
obstacol:
1) canalele de tip bypass; 1
2) scari cu bazine;
3) pre baraje sau deversoare;
4) pasaje cu fante verticale;
5) scari cu deflectoare sau de tip Denil;
6) ecluze pentru pesti;
7) ascensoare pentru peşti.
4
3
2

5 6 7

4
 INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR

Cele cateva solutii pentru asigurarea migrarii ihtiofaunei in aval,

existente la nivel mondial sunt: 1) barierele fizice; 2) sistemele de ghidare
a pestilor; 3) scarile pentru anghila si 4) bypasurile de suprafata.
1)
2)

3)

4)

Proiectarea instalatiilor eficiente pentru asistarea migratiei pestilor in

aval trebuie sa tina cont de capacitatea de inot si comportamentul speciilor
dominante, precum si de conditiile fizice si hidraulice din priza de apa.
In afara de principalele tipuri de scari de pesti mai exista o serie de
solutii alternative de asigurare a migratiei pestilor in amonte si aval, printre
care se numara:
a) folosirea ecluzelor de navigatie;
b) colectarea si transportarea pestilor migratori;
c) indepartarea obstacolului.
a)

c)
b)

5
 INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR

Indepartarea obstacolului reprezinta o solutie finala, pe cat de

eficienta pe atat de radicala, un concept care a capatat amploare in ultimul
timp, in special in SUA si in Franta, unde exista deja numeroase exemple
de astfel de proiecte, finalizate deja sau aflate in derulare.
Solutiile de asigurare a migrarii ihtiofaunei trebuiesc proiectate de la
caz la caz deoarece fiecare baraj are particularitatile lui, care rezulta din
amplasament. In functie de conditiile locale, este posibil sa fie necesara
construirea mai multor pasaje de trecere pentru un singur baraj pentru a
asigura trecerea tuturor speciilor.
Situatia la nivel mondial
Potrivit datelor bibliografice analizate, numarul scarilor de pesti la
nivel mondial depaseste 29000.
Cele mai multe scari de pesti au fost realizate in SUA (17100) si
Japonia (10000), urmate de Franta (500), Anglia (380) si Canada (240),
la polul opus situandu-se Noua Zeelanda (8) si Africa de Sud (7)
(Marmula, Larinier, 2001).
Cele mai des utilizate au fost scarile cu bazine succesive,
bypassurile, rampele pentru pesti si cele de fund (in America de Nord,
Europa si Japonia), precum si scarile cu fante verticale, lifturile si
ecluzele pentru pesti (frecvente in Germania, Franta, Rusia si Australia).
Total
Ţara Tip scară utilizat
Scari

America de by-passuri, rampe de fund si scari cu bazine succesive,

17340
Nord scari cu fante verticale, praguri cu deversor (tip cascada)

scari cu bazine succesive, scari de pesti cu fante

USA 17100
verticale
scari cu bazine succesive, praguri cu deversor, scari de
Canada 240
tip Denil

rampe de fund, scari de tip Denil, scari cu bazine

Europa 1076 succesive, by-passuri, ascensoare si scari cu fante
verticale, ecluze pentru pesti

rampe de fund, scari de tip Denil, scari cu bazine

Anglia 380
succesive (cu orificii scufundate)

by-passuri, scari cu bazine si praguri cu deversor, rampe

Austria 52
de fund

6
 INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR

Total
Ţara Tip scară utilizat
Scari

by-passuri, scari cu bazine si praguri cu deversor,

Germania 29
rampe de fund

scari tip Denil; ascensoare si scari cu fante verticale;

Franta 500
scari cu bazine succesive – cele mai recomandate

Rusia (URSS) 9 scari cu bazine succesive si deversor, ecluze si lifturi

Danemarca 150 scari de tip Denil, bypass.

scari cu bazine succesive, cu fante verticale si de tip
Asia 10080
Denil
China 80 cele mai multe sunt scari cu bazine succesive
cu bazine succesive (peste 95%), scari cu fante verticale
Japonia 10000
si de tip Denil
ecluze pentru pesti , scari cu fante verticale, cu bazine
succesive si praguri cu deversoare, mai nou cele cu
Australia 72
fante verticale; rampe de fund si canale by-pass,
utilizate experimental pentru baraje mici
SE
22 ecluze pentru pesti, scari cu fante verticale
Queensland
scari cu bazine succesive si praguri cu deversoare, mai
New S.Wales 50 nou cele cu fante verticale; rampe de fund si canale by-
pass, utilizate experimental pentru baraje mici
scari cu bazine succesive, recent ecluze si ascensoare
America Latina 53
mecanice
Noua Zeelanda 8 capcane plutitoare, toate pentru somon
scari realizate dupa modelul celor din America de Nord
Africa 57
si Europa
Africa de Sud 7 doar pentru salmonide

Initial, scările de peşti au fost dezvoltate în special în America de Nord

şi Europa, pentru un număr foarte limitat de specii ţintă: salmonide
(somon, pastrav de mare si de Pacific) şi clupeide (scrumbii, heringi,
sardele), pentru care există date cantitative fiabile, cu privire la eficienta
scărilor de peşti.
Din totalul de amenajari pentru migrarea pestilor existente în lume, un
număr considerabil, în special în Asia şi Africa, nu si-au dovedit eficienta,
fiind utilizate extrem de rar sau deloc de către speciile de peşti autohtone
vizate (Marmula G., Larinier M., 2001), în special din cauza proiectarii

7
 INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR

greşite, a mentenanţei incorecte şi a unei evaluari insuficiente a eficienţei

acestora.
Sinteza practicilor mondiale existente în acest domeniu, bazata pe
analiza a 230 amenajări pentru migraţia peştilor, din care 182 la nivel
european, a aratat că majoritatea amenajarilor pentru migratia pestilor -
133 (49.1 %), în special pentru speciile din familia salmonidelor (somonul
de atlantic, păstrăvul de mare şi scrumbii), au fost realizate pentru baraje
de mici înălţimi (până în 10 m) (tabelul 1), cele mai des utilizate fiind cele
de tip natural (canale bypass, rampe de fund, scări cu bazine succesive) şi
scările de peşti cu fante verticale, ecluzele şi lifturile, pentru baraje cu
inaltimi peste 10-20 m.
Tabelul 1. Repartizarea estimativă a cazurilor analizate pe înălţimi de baraje

Înălţimi 0-10 m 10-20 m 20-30 m 30-40 m 40-50 m > 50 m

Cazuri
113 82 14 9 3 9
analizate
(49.1%) (35.7%) (6.1%) (3.9 %) (1.3 %) (3.9 %)
din care:
la nivel
10 14 7 6 2 9
mondial
la nivel
103 68 7 3 1 0
european
Canal Scări cu
scări cu ecluze
bypass, bazine
fante pentru deversoare,
rampe de succesive, deversoare,
verticale, pesti, lifturi,
fund, scări scări cu lifturi, scări
Tip scară lifturi, lifturi, modele
cu bazine fante cu bazine
ecluze scări cu experi-
succesive, verticale, succesive
pentru bazine mentale
scări cu canal
pesti succesive
deflectoare bypass
somoni, somoni, somoni,
Specii somoni, somoni, somoni,
păstrăvi, păstrăvi, anghile,
migra- anghile, anghile, anghile,
specii specii scrumbii,
toare scrumbii scrumbii sturioni
native native chefal

Analiza solutiilor pentru asigurarea migrarii ihtiofaunei, existente in

prezent pe plan mondial, a aratat ca potrivit experientei in domeniu, cele
mai des utilizate tipuri de amenajari pentru facilitarea migrarii faunei
piscicole amonte/aval de barajele cu inaltimi cuprinse intre 15-50 m, posibil
de aplicat si in Romania, sunt urmatoarele:

8
 INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR

Canale de tip bypass (utilizate pe scara larga in Europa si America

de Nord) si potrivite pentru toate tipurile de obstacole si caderi de
apa (cu exceptia acumularilor nepermanente), cu conditia sa existe
spatiu suficient pe cel putin un mal al raului. In Austria canale de tip
bypass reprezinta solutia nr. 1 pentru zona ritronului (cursul superior
al raului). Avantaje: posibilitatea de a fi traversate de catre toată
fauna acvatică, de a susţine conditii de viaţă pentru speciile reofile si
de a se încadra bine în peisaj, costuri de realizare scăzute.
Dezavantaje: pretul mare al terenului, care poate creste pretul final al
lucrarii, necesitatea realizarii de poduri sau pasaje subterane.

Canal bypass la barajul Lech, Canal bypass la Moara Seifert, raul

raul Kinsau, Bavaria Stobber, Brandenburg, Germania

Canalul bypass de la barajul Murau, raul Mur, Austria

9
 INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR

Scari de pesti cu bazine succesive. Acest tip de pasaj este comun

pentru America de Nord si Europa, fiind potrivite pentru o varietate
de specii, pot fi construite atat la caderi mici cat si la caderi mari (de
ex. 20-30 m, sau mai mari daca se fac bazine de odihna).
Avantaje: sunt preferate de toate speciile de pesti, cu conditia ca
dimensiunile bazinelor si orificiilor sa fie calculate in functie de
marimea pestilor migratori, sunt considerate universale si adaptabile
oricaror conditii de mediu si specii de pesti. Deseori acest tip de
scari este asociat cu scarile de tip prag cu deversor, intalnite frecvent
in America de Nord, mai rar in Europa si Tailanda, la baraje de inaltimi
mici, pentru facilitarea migrarii somonilor.
Dezavantaje: dificultatea trecerii pestilor migratori accentuata de
turbulentele si gradul de aerare din bazine, se accepta doar debite
relativ scazute, care s-ar putea sa nu asigure curentul de atragere,
risc de blocare datorita depunerilor.

Scara de pe râul Otter, in apropierea Scara cu bazine asociata cu praguri

localitatii Otterton, Anglia deversoare, de la barajul Bonneville
de pe râul Columbia

Scara cu bazine cu orificii scufundate Scara mixta cu bazine si praguri,

de la barajul Clunie, Scotia barajul Boroughbridge, r.Ouse, Anglia

10
 INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR

Scari cu fante verticale, intalnite frecvent in America de Nord,

Europa si Asia.
Avantaje: cele mai bune constructii tehnice pentru migrarea pestilor,
fiind preferate de toate tipurile de pesti si parcurse de nevertebrate
atunci cand este creat un substrat de fund continuu, pot fi utilizate
pentru diferite tipuri de baraje cu inaltimi mici si medii, atat pe
rauri mici cat si pe fluvii mari, pot forma un curent de atragere bun,
mai sigure decat scarile conventionale “cu bazine”, datorita riscului
scazut de a se bloca cu resturi vegetale.
Dezavantaje: debitele de evacuare relativ mari (140 m3/s–cativa
m3/s), nu si-au demonstrat eficienta la barajele mari, de peste 30
m.

Barajul Mozac de pe raul Germany Stung Chinit, Colorado, USA

Dordogne, Franta Cambodja

Barajul Treforest,.Raul Taff, Anglia

11
 INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR

Scări cu deflectoare sau de tip Denil, cel mai des întâlnite în

America de Nord, şi Europa de Vest (Scoţia, Germania, Danemarca),
fiind utilizate pentru speciile de peşti de talie mare.
Avantaje: cele mai potrivite pentru baraje cu înălţimi maxime de
30 m şi variaţii moderate ale nivelului apei în amonte; nu sunt
sensibile la variaţia nivelului de apă din zona aval a scării; formă bună
pentru asigurarea curentului de atragere a peştilor, necesită spaţiu
puţin şi sunt ieftine în execuţie.
Dezavantaje: mai puţin preferate de speciile de peşti de talie mică
sau cele cu o capacitate scăzută de înot, fauna bentică nu poate
trece, din cauza debitelor relativ mari (peste 250 l/s).

Barajul Treforest, Raul Taff, Anglia Scara de pesti de pe Crisul Repede,

priza de apa Tarian

Barajul Polbae, raul Bladnoch, Scotia Trout Creek, Ontonagon,

Michigan

12
 INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR

Ecluze pentru pesti, utilizate pentru baraje mari, inclusiv cele de

peste 50 m (in SUA, Germania, Franta, Portugalia si Rusia).
Avantaje: sunt utile pentru speciile de pesti de talie foarte mare
(de exemplu, sturionii), consumul redus de apa, pot fi utilizate la
barajele mari şi/sau în cazul în care spaţiul sau debitul disponibil de
evacuare a apei este limitat, potrivite pentru salmonide si speciile
de pesti cu capacitati de inot scazute, proiectare foarte flexibila,
adaptata pentru mai multe tipuri de obstacole.
Dezavantaje: spatiu limitat de transport al pestilor, costuri mari de
proiectare, functionare si intretinere, exigenta tehnica ridicata la
proiectare şi construcţie, capacitatea scazuta si dependenta de
curentul de atragere a pestilor, mai putin potrivite pentru speciile ce
locuiesc pe fundul albiei si cele de talie mica.

Ecluza de pe raul Saar, Germania

13
 INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR

Ascensoare pentru peşti, de multe ori singurul tip de trecere, care

poate fi construit pentru obstacole mai mari de 10 m, fiind utilizat des
in Australia, Canada, SUA, Franta si Rusia.
Avantaje: necesita putin spaţiu, pot fi utilizate la baraje foarte inalte
si pentru specii de talie mare.
Dezavantaje: poate transporta doar cateva duzine de indivizi odata,
nu sunt adecvate pentru fauna macrozoobentica, speciile de pesti de
talie mica si migraţia peştilor in aval, necesită costuri mari de
întreţinere şi exploatare, iar proiectarea şi construcţia lor prevede o
exigenta tehnica ridicata.

Barajul Paradise, Queensland, Australia

14
 INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR

Soluţii tehnice experimentale, precum barierele fizice si ecranele de

protectie, sistemele de ghidare a peştilor, utilizate la barajele mari,
chiar şi la cele de peste 50 m înălţime, colectarea şi transportarea
pestilor în amonte şi aval de obstacole, folosite în cazul unor lacuri
amplasate în salba, bypasurile de suprafaţă şi sistemele de
deversare mobile (RSW), utilizate la marile baraje din SUA (John
Day si Ice Harbor). Avantaje: eficienţa în prevenirea trecerii peştilor
prin turbine şi pompele prizelor de apă, recomandarea frecventă ca
sistem de protecţie a peştilor la MHC-uri (N-E SUA şi în Franţa),
utilizarea lor pentru a ghida către aval cel puţin 80% din puietul
speciilor de peşti migratori, eficienţa ridicată, care în condiţii optime
poate ajunge la 60-85%. Dezavantaje: caracterul experimental şi
posibilitatea restransa de utilizăre, eficienţa dependenta de mărimea
speciei si de reacţia sa la condiţiile hidraulice, debitul min necesar de
cca 2% - 5% din debitul turbinei.

Ecran lateral, barajul Effezheim, Ecrane de ghidare de la Centarla

Rin, Germania Loch Ness, Scotia

Capturare si transport, Garone, sectorul Camon – Carbonne, Franta

15
 INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR

Costurile lucrarilor pentru asigurarea migraţiei ihtiofaunei peste

barajele cu inaltimi cuprinse intre 15-50 m, posibil de aplicat si in Romania,
variaza intre cateva zeci de mii de euro si milioane de euro. In tabelul 2
sunt prezentate, ca exemplu, asa cum s-au intalnit in literatura de
specialitate, costurile estimative ale unor astfel de amenajari realizate pe
plan mondial.
Tabelul 2. Exemple de preturi pentru diferite tipuri de scari de pesti

Tip soluţie posibil Categorie Costuri lucrare Exemple de costuri la

de aplicata de înălţime unele lucrari realizate
(m)

intre cateva mii de euro si pasajul de la Barajul

atat la caderi sute de mii de euro, dar Tingue, raul Naugatuk,
Canale de tip
mici cat si la pot creste datorita Connecticut USA (pret
bypass
caderi mari cerinţelor mari pentru final - 2250 mii dolari)
spaţiu

20-30 m, scara de pesti de pe raul

sau mai Otterton Anglia, realizata in
de la 50 mii lire sterline anul 2000 (50 mii lire
Scari de pesti cu mari daca
pana la sute de mii de lire sterline)
bazine succesive se fac
sterline
bazine de
odihna

scara de pesti de pe raul

inaltimi mici Nine Mile (1976), Port
Scari cu fante si medii, de la 100000 dolari Albert, Ontario, Canada
verticale pana in pentru un metru inaltime. (150 mii de dolari pentru
30 m 8.5 km de habitat
reconectat)

înălţimi ieftine, de la câteva mii la

maxime de scara de la barajul Treforest
câteva sute de mii de
Scări cu deflectoare 30 m de pe râul Taff, M. Britanie,
euro/lire sterline (funcţie
sau de tip Denil realizata în 2003 (320 mii
de relief şi dimensiunile
lire sterline)
scării)

ecluza de la stavilarul
baraje mari, costuri mari de
Walla (h= 15 m) din
inclusiv proiectare, functionare
Ecluze pentru Queensland, Australia,
pentru cele si intretinere, exigenta
pesti considerata eficienta (100
de peste 50 tehnica ridicata la
mii dolari /m/h, cost final
m proiectare şi construcţie
880 mii $)

16
 INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR

Tip soluţie posibil Categorie Costuri lucrare Exemple de costuri la

de aplicata de înălţime unele lucrari realizate
(m)

costul dispozitivului de
captare a unui lift pentru
pastravi variaza intre
15000 si 75000 euro,
pentru somoni intre 50
pentru mii euro si 125 mii euro, liftul de la barajul Tuilieres,
Ascensoare pentru obstacole iar pentru scrumbii - Franta (1300 mii euro), iar
pesti mai mari de (oscileaza intre 250 mii si cel de la Golfech, Franta
10 m 400 mii de euro costuri (3500 mii euro)
mari de întreţinere şi
exploatare, iar
proiectarea şi construcţia
lor prevede o exigenta
tehnica ridicata

Soluţii tehnice
experimentale
(sistemele de
ghidare a peştilor costuri mari, iar
pentru fiind experimentale
colectarea şi proiectarea şi construcţia
obstacole posibilitatea utilizării lor
transportarea lor prevede o exigenta
peste 50 m trebuie analizată in detaliu
pestilor în amonte tehnica ridicata
şi aval de
obstacole, etc.)

In cazul ecluzelor pentru peşti, lifturilor si soluţiilor tehnice

experimentale costurile de realizare, întreţinere şi exploatare sunt foarte
mari, iar proiectarea şi construcţia lor prevad o exigenta tehnica ridicata,
fapt ce diminueaza posibilitatea realizarii acestor solutii tehnice de
facilitare a migrarii faunei piscicole, in contextul economic actual din
Romania.
Experienţa României în domeniul constructiei scarilor de pesti este
ne-semnificativă, comparativ cu numărul mare de obstacole transversale
existente pe cursurile de apă din ţară, majoritatea scărilor de peşti fiind
construite înainte de anul 1990, în general, pentru bariere cu înălţimi
reduse, cuprinse între 0.50 cm şi 13.6 m (praguri de fund şi prize de mal
de tip tirolez), fără a lua in considerare existenţa speciilor de peşti
migratori pe sectoarele din aval.

17
 INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR

Potrivit informatiilor recente, obtinute de la Administratiile Bazinale de

Apa, si in urma deplasarilor pe teren, in prezent in Romania există un
număr de 100 scari de pesti, repartizate pe 8 districte de bazin
hidrografice.

Repartizarea scărilor de peşti pe bazine hidrografice

Din totalul de scări existente, 85% au fost realizate pentru obstacole

cu înălţimi cuprinse între 0,50 şi 5 m, restul de 15% au fost realizate pentru
obstacole cu înălţimi cuprinse între 5 şi 13.6 m, dintre care doar 5 % au
înălţimi peste 10 m.
Din cele 100 de scari, 15 (15%) sunt nefuncţionale (cele mai multe
fiind semnalate în bazinele Mureş şi Crişuri), iar una, situată pe râul Lăpuş
-functioneaza în regim discontinuu. Principalele cauze ale disfuncţionalităţii
scărilor de peşti sunt: proiectarea greşita, amplasarea necorespunzatoare,
asigurarea nesatisfăcătoare a condiţiilor hidraulice si mentenanta gresita.
Pentru nici o scară de peşti nu au fost monitorizate speciile migratoare
pentru a se cunoaşte eficienţa construcţiilor proiectate.
Dintre investitiile recente în domeniul realizarii scărilor de peşti,
urmare a prevederilor O.M. 1163/2007, se poate menţiona experienţa din
bazinul Crişuri, unde în perioada 2007-2010 au fost realizate patru scări de
peşti (pe paraul Cohu, paraul Valea Mare si Nimaiesti), precum şi cea din
bazinul Someş-Tisa unde, in aceeasi perioada, s-au realizat scările de
peşti de la CHEMP Blidari III şi IV, CH Firiza şi CHEMP Budac I.

18
 INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR

Cele mai frecvent intalnite tipuri de amenajari pentru migratia pestilor,

in Romania, sunt scarile cu bazine succesive si cele cu deflectoare.

Scara cu deflectoare de pe paraul Scara cu bazine la o MHC, raul Namaiesti,

Valea Mare, Crisul Negru Crisul Negru (Foto:E. Balan).
(Foto: E. Balan)

Scara cu deflectoare, Aleu, Crisul Pietros Scara cu deflectoare de pe raul Cohu,

(Foto: www. aplh.rrapl.ro) Crisul Negru (Foto: E. Luca)

Scara cu deflectoare la priza de Scara cu bazine de pe Teleajen, Ialomita

apa Tarian, pe Crisul Repede, (Foto: ABA Buzau-Ialomita).
(Foto: ABA Crisuri).
19
 INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR

Situaţia barajelor cu înălţimi între 15-50 m din România

În vederea evaluarii posibilităţii de aplicare a unor soluţii
tehnice de asigurare a migrării faunei piscicole, pe cursurile de apă
din România, s-a realizat o analiza a situatiei barajelor cu inaltimi
cuprinse intre 15-50 m la nivel national. In acest scop, s-au utilizat date
privind barajele si lacurile de acumulare din Romania, informatii din
Registrul Marelor Baraje, Atlasul Cadastrului apelor din Romania, baza de
date GIS a INHGA si informatii de la ABA.
Analiza situaţiei barajelor cu înălţimi între 15-50 m din România a
presupus parcurgerea mai multor etape:
 Selectarea barajelor cu inaltimi cuprinse intre 15-50 m.
 Clasificarea pe înălţimi a celor 107 baraje cu înălţimi cuprinse
între 15-50 m şi suprafeţe mai mari de 50 ha.
 Amplasarea barajelor functie de zonele piscicole de referinta
 Analiza ihtiofaunei prezente in sectiunile de monitorizare si
identificarea speciilor de pesti migratori
Analiza ulterioara a celor 13 baraje cuprinse in lista preliminara a
luat în considerare o serie de criterii de selectie, care includ şi criteriile
de prioritizare ecologică a lucrărilor de refacere a continuităţii
longitudinale a cursurilor de apă, recomandate de Comisia
Internaţională de Protecţie a Fluviului Dunărea (ICPDR):
 Existenta obstacolelor de la gura de varsare a raului pana la
barajul analizat;
 Prezenta obstacolelor transversale amonte de barajul analizat,
 Lungimea habitatului reconectat;
 Lungimea habitatelor de buna calitate/stare buna reconectate;
 Prezenta ariilor protejate si a celor de interes comunitar (SPA si
SCI), care fac parte din Programul NATURA 2000;
 Modul de utilizare a terenurilor adiacente;
 Prezenta speciilor de pesti migratori ocrotiti de lege.

La finalul acestei analize complexe, la nivelul întregii ţări, a

rezultat un numar de cinci baraje cu inaltimi cuprinse intre 15-50 m
(Tileagd si Lugasu – Crisul Repede, Tismana - Jiu, Dridu - Ialomita,
Stanca Costesti - Prut), potentiale amplasamente pentru realizarea
unor amenajari de facilitare a migrarii pestilor.

20
 INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR

Concluzii:
• Doar 25 % dintre studiile de caz analizate (230 amenajari pentru
migrarea faunei acvatice, realizate pe plan mondial), au fost
construite la baraje cu înălţimi peste 15 m.
• Proiectarea scărilor de peşti implică o abordare multidisciplinară, fiind
nevoie de un program complex de monitorizare a scărilor de
pesti, în scopul evaluării eficienţei acestora şi a răspunsului biologic
al speciilor care au migrat.
• Realizarea oricărui tip de amenajare necesită o studiere
îndelungată a comportamentului peştilor, monitorizarea
dinamismului speciilor migratoare, modelări biologice şi studii
detaliate, dar mai ales investiţii considerabile (de regulă, de
ordinul zecilor şi sutelor de mii de euro, chiar milioane de euro
pentru construcţiile tehnice complexe).
• Toate tipurile de amenajari realizate pentru migratia pestilor
(amonte si aval) au in egala masura avantaje si dezavantaje, iar
multitudinea de factori care trebuie luati in considerare la alegerea
tipului de amenajare pentru asigurarea migrarii pestilor demonstreaza
ca fiecare situatie este unica.
• In cazul ecluzelor pentru peşti, lifturilor si soluţiilor tehnice
experimentale costurile de realizare, întreţinere şi exploatare sunt
foarte mari, iar proiectarea şi construcţia lor prevad o exigenta
tehnica ridicata, fapt ce diminueaza posibilitatea realizarii acestor
solutii tehnice de facilitare a migrarii faunei piscicole, in
contextul economic actual din Romania.
• In România au fost identificate 100 de scări de peşti repartizate pe 8
districte de bazin hidrografice, majoritatea find realizate inainte de
anul 1990, în principal pentru obstacole cu înălţimi cuprinse intre
0.5 m şi 2 m, aval de pragurile de fund şi prize de mal de tip tirolez,
fără să se ţina seama de existenţa speciilor de peşti migratori pe
sectoarele aval.
• 85% din totalul de scări, existente în Romania (100), au fost
realizate pentru obstacole cu înălţimi cuprinse între 0,50 şi 5 m,
iar restul de 15% - pentru obstacole cu înălţimi cuprinse între 5 şi
13.6 m, din care doar 5 % pentru înălţimi peste 10 m.
• 15% din scările de pesti din România sunt nefuncţionale (cele mai
multe în bazinele Mures şi Crisuri). Principalele cauze ale
disfuncţionalităţii scărilor de peşti sunt: proiectarea greşita,
amplasarea necorespunzatoare, asigurarea nesatisfăcătoare a
condiţiilor hidraulice si mentenanta necorespunzatoare.
21