INSTITUTUL NAIONAL DE HIDROLOGIE I GOSPODRIRE A APELOR

Bucureti 2011
Practici mondiale privind
asigurarea migrrii faunei
piscicole i posibilitatea
aplicrii acestora n Romnia


INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR
BUCURESTI - 2011














Brosura realizata in cadrul

Studiului privind migrarea faunei piscicole prin lacurile de
acumulare cu baraje de inaltimi cuprinse intre 15-50 m

efectuat pentru Administratia Nationala Apele Romne.












Responsabil studiu: Dr. Ecaterina Luca
Contact: ecaterina.luca@hidro.ro









INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR
2











































INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR
3
INTRODUCERE
Construirea unui baraj pe un ru poate bloca sau ntrzia migraia
pestilor n amonte, n timpul anumitor faze ale ciclului lor de via i, astfel,
contribuie la declinul sau chiar dispariia unor specii de pesti migratori.
Printre principalele influente ale barajelor asupra cursurilor de apa se
numara impactul asupra:
conditiilor hidromorfologice (modificarea regimului hidrologic,
modificarea transportului de sedimente, a regimului de scurgere in
aval, modificarea zonelor de refugiu, etc.);
conditiilor fizico-chimice (modificarea regimului termic al apei,
modificarea chimismului apei, modificarea turbidittii si a regimului
hidrochimic);
a strii biologice a raului (intreruperea conectivitatii longitudinale
a raului, impiedicarea migratiei biotei, in deosebi a pestilor;
intreruperea ciclurilor naturale, etc.) - principalul impact ecologic
care contribuie la declinul sau chiar dispariia unor specii de
pesti migratori.
Astfel, impactul negativ al barajelor care a dus, in timp, la declinul sau
chiar dispariia unor specii de pesti migratori, precum si mortalitatea
semnificativa a petilor, rezultat in urma trecerii lor prin turbinele
hidraulice sau peste deversoare, n timpul migraiei, i-a facut pe specialisti
sa caute solutii pentru a asigura migrarea pestilor in siguranta.
Termeni si solutii
In prezent, in lume, pentru definirea solutiilor de asigurare a migrarii
faunei acvatice sunt utilizati termeni precum:
- scari de pesti
- trecatori pentru pesti
- trepte pentru pesti
- cai/culoare de acces pentru pesti
Termenul de culoar de acces pentru pesti este utilizat de catre
comunitatea stiintifica internationala nu numai referitor la fauna piscicola ci
la toate organismele acvatice care migreaza.
Scarile de pesti (termen utilizat cel mai des si in Romania) sunt
proiectate pentru facilitarea migrarii organismelor acvatice amonte si/sau
aval de barierele aflate in calea migrarii acestora (in general, baraje si
stavilare). Pasajele sau scarile de pesti sunt de obicei structuri relativ mici,
dimensiunile posibile ale oricarui pasaj de trecere fiind limitate sever de
constrangerile ingineresti, hidraulice si economice, in special pe raurile
mari.
INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR
4
Literatura de specialitate ofera numeroase exemple de solutii de
asigurare a migrari i faunei acvatice:
Solutii naturale (canale bypass, rampe de fund si rampe pentru
pesti)
Solutii tehnice (scari conventionale cu bazine, scari cu fante
verticale sau de tip Denil , scari cu deflectoare)
Constructii special e (scarile pentru anghila, lifturi si ecluze pentru
pesti)
Solutii experimentale sau modele speci ale (bariere fizice,
ecrane de ghidare, sisteme de colectare si transportare, etc.)
Indepartarea obstacolului (o solutie finala, radicala dar eficienta).
In prezent, la nivel mondial exista 7 tipuri principale de amenaj ari
utilizate pentru a facilita migratia pestilor in amonte, peste orice tip de
obstacol:
1) canalele de tip bypass;
2) scari cu bazine;
3) pre baraje sau deversoare;
4) pasaje cu fante verticale;
5) scari cu deflectoare sau de tip Denil;
6) ecluze pentru pesti;
7) ascensoare pentru peti.


















3

2

1

4

5

6

7

INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR
5
Cele cateva solutii pentru asigurarea migrarii ihtiofaunei in aval ,
existente la nivel mondial sunt: 1) barierele fizice; 2) sistemele de ghidare
a pestilor; 3) scarile pentru anghila si 4) bypasurile de suprafata.


Proiectarea instalatiilor eficiente pentru asistarea migratiei pestilor in
aval trebuie sa tina cont de capacitatea de inot si comportamentul speciilor
dominante, precum si de conditiile fizice si hidraulice din priza de apa.
In afara de principalele tipuri de scari de pesti mai exista o serie de
solutii alternative de asigurare a migratiei pestilor in amonte si aval, printre
care se numara:
a) folosirea ecluzelor de navigatie;
b) colectarea si transportarea pestilor migratori;
c) indepartarea obstacolului.


1)
4)
3)
a)
b)
c)
2)
INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR
6
Indepartarea obstacolului reprezinta o solutie finala, pe cat de
eficienta pe atat de radicala, un concept care a capatat amploare in ultimul
timp, in special in SUA si in Franta, unde exista deja numeroase exemple
de astfel de proiecte, finalizate deja sau aflate in derulare.
Solutiile de asigurare a migrarii ihtiofaunei trebuiesc proiectate de la
caz la caz deoarece fiecare baraj are particularitatile lui, care rezulta din
amplasament. In functie de conditiile locale, este posibil sa fie necesara
construirea mai multor pasaje de trecere pentru un singur baraj pentru a
asigura trecerea tuturor speciilor.
Situatia la nivel mondial
Potrivit datelor bibliografice analizate, numarul scarilor de pesti l a
nivel mondial depaseste 29000.
Cele mai multe scari de pesti au fost realizate in SUA (17100) si
Japonia (10000), urmate de Franta (500), Angli a (380) si Canada (240),
la polul opus situandu-se Noua Zeelanda (8) si Africa de Sud (7)
(Marmula, Larinier, 2001).
Cele mai des utilizate au fost scarile cu bazi ne succesive,
bypassurile, rampele pentru pesti si cel e de fund (in America de Nord,
Europa si J aponia), precum si scaril e cu fante verticale, lifturil e si
ecluzele pentru pesti (frecvente in Germania, Franta, Rusia si Australia).

ara
Total
Scari
Tip scar utilizat
America de
Nord
17340
by-passuri, rampe de fund si scari cu bazine succesive,
scari cu fante verticale, praguri cu deversor (tip cascada)
USA 17100
scari cu bazine succesive, scari de pesti cu fante
verticale
Canada 240
scari cu bazine succesive, praguri cu deversor, scari de
tip Denil
Europa 1076
rampe de fund, scari de tip Denil, scari cu bazine
succesive, by-passuri, ascensoare si scari cu fante
verticale, ecluze pentru pesti
Anglia 380
rampe de fund, scari de tip Denil, scari cu bazine
succesive (cu orificii scufundate)
Austria 52
by-passuri, scari cu bazine si praguri cu deversor, rampe
de fund
INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR
7
ara
Total
Scari
Tip scar utilizat
Germania 29
by-passuri, scari cu bazine si praguri cu deversor,
rampe de fund
Franta 500
scari tip Denil; ascensoare si scari cu fante verticale;
scari cu bazine succesive cele mai recomandate
Rusia (URSS) 9 scari cu bazine succesive si deversor, ecluze si lifturi
Danemarca 150 scari de tip Denil, bypass.
Asia 10080
scari cu bazine succesive, cu fante verticale si de tip
Denil
China 80 cele mai multe sunt scari cu bazine succesive
J aponia 10000
cu bazine succesive (peste 95%), scari cu fante verticale
si de tip Denil
Australia 72
ecluze pentru pesti , scari cu fante verticale, cu bazine
succesive si praguri cu deversoare, mai nou cele cu
fante verticale; rampe de fund si canale by-pass,
utilizate experimental pentru baraje mici
SE
Queensland
22 ecluze pentru pesti, scari cu fante verticale
New S.Wales 50
scari cu bazine succesive si praguri cu deversoare, mai
nou cele cu fante verticale; rampe de fund si canale by-
pass, utilizate experimental pentru baraje mici
America Latina 53
scari cu bazine succesive, recent ecluze si ascensoare
mecanice
Noua Zeelanda 8 capcane plutitoare, toate pentru somon
Africa 57
scari realizate dupa modelul celor din America de Nord
si Europa
Africa de Sud 7 doar pentru salmonide

Initial, scrile de peti au fost dezvoltate n special n America de Nord
i Europa, pentru un numr foarte limitat de specii int: salmonide
(somon, pastrav de mare si de Pacific) i clupeide (scrumbii, heringi,
sardele), pentru care exist date cantitative fiabile, cu privire la eficienta
scrilor de peti.
Din totalul de amenajari pentru migrarea pestilor existente n lume, un
numr considerabil, n special n Asia i Africa, nu si-au dovedit eficienta,
fiind utilizate extrem de rar sau deloc de ctre speciile de peti autohtone
vizate (Marmula G., Larinier M., 2001), n special din cauza proiectarii
INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR
8
greite, a mentenanei incorecte i a unei evaluari insuficiente a eficienei
acestora.
Sinteza practicilor mondiale existente n acest domeniu, bazata pe
analiza a 230 amenajri pentru migraia petilor, din care 182 la nivel
european, a aratat c majoritatea amenajarilor pentru migratia pestilor -
133 (49.1 %), n special pentru speciile din familia salmonidelor (somonul
de atlantic, pstrvul de mare i scrumbii), au fost realizate pentru baraje
de mici nlimi (pn n 10 m) (tabelul 1), cele mai des utilizate fiind cele
de tip natural (canale bypass, rampe de fund, scri cu bazine succesive) i
scrile de peti cu fante verticale, ecluzele i lifturile, pentru baraje cu
inaltimi peste 10-20 m.
Tabelul 1. Repartizarea estimativ a cazurilor analizate pe nlimi de baraje
nlimi 0- 10 m 10-20 m 20-30 m 30-40 m 40-50 m > 50 m
Cazuri
analizate
din care:
113
(49.1%)
82
(35.7%)
14
(6.1%)
9
(3.9 %)
3
(1.3 %)
9
(3.9 %)
la nivel
mondial
10 14 7 6 2 9
la nivel
european
103 68 7 3 1 0
Tip scar
Canal
bypass,
rampe de
fund, scri
cu bazine
succesive,
scri cu
deflectoare
Scri cu
bazine
succesive,
scri cu
fante
verticale,
canal
bypass
scri cu
fante
verticale,
lifturi,
ecluze
pentru
pesti
ecluze
pentru
pesti,
lifturi,
scri cu
bazine
succesive
deversoare,
lifturi, scri
cu bazine
succesive
deversoare,
lifturi,
modele
experi-
mentale
Specii
migra-
toare
somoni,
pstrvi,
specii
native
somoni,
pstrvi,
specii
native
somoni,
anghile,
scrumbii
somoni,
anghile,
scrumbii,
chefal
somoni,
anghile,
scrumbii
somoni,
anghile,
sturioni

Analiza solutiilor pentru asigurarea migrarii ihtiofaunei, existente in
prezent pe plan mondial, a aratat ca potrivit experientei in domeniu, cele
mai des utilizate tipuri de amenajari pentru facilitarea migrarii faunei
piscicole amonte/aval de barajele cu inaltimi cuprinse intre 15-50 m, posibil
de aplicat si in Romania, sunt urmatoarele:

INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR
9
Canale de tip bypass (utilizate pe scara larga in Europa si America
de Nord) si potrivite pentru toate tipurile de obstacole si caderi de
apa (cu exceptia acumularilor nepermanente), cu conditia sa existe
spatiu suficient pe cel putin un mal al raului. In Austria canale de tip
bypass reprezinta solutia nr. 1 pentru zona ritronului (cursul superior
al raului). Avantaje: posibilitatea de a fi traversate de catre toat
fauna acvatic, de a susine conditii de via pentru speciile reofile si
de a se ncadra bine n peisaj, costuri de realizare sczute.
Dezavantaj e: pretul mare al terenului, care poate creste pretul final al
lucrarii, necesitatea realizarii de poduri sau pasaje subterane.

Canal bypass la barajul Lech,
raul Kinsau, Bavaria
Canal bypass la Moara Seifert, raul
Stobber, Brandenburg, Germania

Canalul bypass de la barajul Murau, raul Mur, Austria
INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR
10
Scari de pesti cu bazine succesive. Acest tip de pasaj este comun
pentru America de Nord si Europa, fiind potri vite pentru o varietate
de specii, pot fi construite atat la caderi mici cat si la caderi mari (de
ex. 20-30 m, sau mai mari daca se fac bazine de odihna).
Avantaje: sunt preferate de toate speciile de pesti, cu conditia ca
dimensiunile bazinelor si orificiilor sa fie calculate in functie de
marimea pestilor migratori, sunt considerate universale si adaptabile
oricaror conditii de medi u si specii de pesti. Deseori acest tip de
scari este asociat cu scarile de tip prag cu deversor, intalnite frecvent
in America de Nord, mai rar in Europa si Tailanda, la baraje de inaltimi
mici, pentru facilitarea migrarii somonilor.
Dezavantaj e: dificultatea trecerii pestilor migratori accentuata de
turbulentele si gradul de aerare din bazine, se accepta doar debite
relativ scazute, care s-ar putea sa nu asigure curentul de atragere,
risc de blocare datorita depunerilor.

Scara de pe rul Otter, in apropierea
localitatii Otterton, Anglia
Scara cu bazine asociata cu praguri
deversoare, de la barajul Bonneville
de pe rul Columbia

Scara cu bazine cu orificii scufundate
de la barajul Clunie, Scotia

Scara mixta cu bazine si praguri,
barajul Boroughbridge, r.Ouse, Anglia
INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR
11
Scari cu fante verticale, intalnite frecvent in America de Nord,
Europa si Asia.
Avantaje: cele mai bune constructii tehnice pentru migrarea pestilor,
fiind preferate de toate tipurile de pesti si parcurse de nevertebrate
atunci cand este creat un substrat de fund continuu, pot fi utilizate
pentru diferite tipuri de baraj e cu inaltimi mici si medii, atat pe
rauri mi ci cat si pe fluvii mari, pot forma un curent de atragere bun,
mai sigure decat scarile conventionale cu bazine, datorita riscului
scazut de a se bloca cu resturi vegetale.
Dezavantaj e: debitele de evacuare relativ mari (140 m3/scativa
m3/s), nu si-au demonstrat eficienta l a barajele mari, de peste 30
m.

Barajul Mozac de pe raul
Dordogne, Franta
Germany Stung Chinit, Colorado, USA
Cambodja

Barajul Treforest,.Raul Taff, Anglia
INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR
12
Scri cu deflectoare sau de tip Denil, cel mai des ntlnite n
America de Nord, i Europa de Vest (Scoia, Germania, Danemarca),
fiind utilizate pentru speciile de peti de talie mare.
Avantaje: cele mai potrivite pentru baraje cu nlimi maxime de
30 m i variaii moderate ale nivelului apei n amonte; nu sunt
sensibile la variaia nivelului de ap din zona aval a scrii; form bun
pentru asigurarea curentului de atragere a petilor, necesit spaiu
puin i sunt ieftine n execuie.
Dezavantaj e: mai puin preferate de speciile de peti de talie mic
sau cele cu o capacitate sczut de not, fauna bentic nu poate
trece, din cauza debitelor relativ mari (peste 250 l/s).

Barajul Treforest, Raul Taff, Anglia Scara de pesti de pe Crisul Repede,
priza de apa Tarian

Barajul Polbae, raul Bladnoch, Scotia Trout Creek, Ontonagon,
Michigan
INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR
13
Ecluze pentru pesti, utilizate pentru baraje mari , inclusiv cel e de
peste 50 m (in SUA, Germania, Franta, Portugalia si Rusia).
Avantaje: sunt utile pentru speciil e de pesti de tal ie foarte mare
(de exemplu, sturionii), consumul redus de apa, pot fi utilizate la
barajele mari i/sau n cazul n care spaiul sau debitul disponibil de
evacuare a apei este limitat, potrivite pentru sal monide si speciil e
de pesti cu capacitati de inot scazute, proiectare foarte flexibila,
adaptata pentru mai multe tipuri de obstacole.
Dezavantaj e: spatiu limitat de transport al pestilor, costuri mari de
proiectare, functionare si intretinere, exigenta tehnica ridicata la
proiectare i construcie, capacitatea scazuta si dependenta de
curentul de atragere a pestilor, mai putin potrivite pentru speciile ce
locuiesc pe fundul albiei si cele de talie mica.


Ecluza de pe raul Saar, Germania
INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR
14
Ascensoare pentru peti, de multe ori singurul tip de trecere, care
poate fi construit pentru obstacole mai mari de 10 m, fiind utilizat des
in Australia, Canada, SUA, Franta si Rusia.
Avantaje: necesita putin spaiu, pot fi util izate l a baraje foarte inalte
si pentru specii de talie mare.
Dezavantaj e: poate transporta doar cateva duzine de indivizi odata,
nu sunt adecvate pentru fauna macrozoobentica, speciile de pesti de
talie mica si migraia petilor in aval, necesit costuri mari de
ntreinere i exploatare, iar proiectarea i construcia lor prevede o
exigenta tehnica ridicata.



Barajul Paradi se, Queensland, Australia
INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR
15
Soluii tehnice experimentale, precum barierele fizice si ecranele de
protectie, sistemele de ghidare a petilor, utilizate la barajel e mari ,
chiar i la cele de peste 50 m nlime, colectarea i transportarea
pestilor n amonte i aval de obstacole, folosite n cazul unor lacuri
amplasate n salba, bypasurile de suprafa i sistemele de
deversare mobile (RSW), utilizate la mari le baraje din SUA (J ohn
Day si Ice Harbor). Avantaje: eficiena n prevenirea trecerii petilor
prin turbine i pompele prizelor de ap, recomandarea frecvent ca
sistem de protecie a petilor la MHC-uri (N-E SUA i n Frana),
utilizarea lor pentru a ghida ctre aval cel puin 80% din puietul
speciilor de peti migratori, eficiena ridicat, care n condiii optime
poate ajunge la 60-85%. Dezavantaje: caracterul experimental i
posibilitatea restransa de utilizre, eficiena dependenta de mrimea
speciei si de reacia sa la condiiile hidraulice, debitul min necesar de
cca 2% - 5% din debitul turbinei.



Ecrane de ghidare de la Centarla
Loch Ness, Scotia

Ecran lateral, barajul Effezheim,
Rin, Germania

Capturare si transport, Garone, sectorul Camon Carbonne, Franta

INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR
16
Costurile lucrarilor pentru asigurarea migraiei ihtiofaunei peste
barajele cu inaltimi cuprinse intre 15-50 m, posibil de aplicat si in Romania,
variaza intre cateva zeci de mii de euro si milioane de euro. In tabelul 2
sunt prezentate, ca exemplu, asa cum s-au intalnit in literatura de
specialitate, costurile estimative ale unor astfel de amenajari realizate pe
plan mondial.
Tabelul 2. Exemple de preturi pentru diferite tipuri de scari de pesti
Tip soluie posibil
de aplicata
Categorie
de nlime
(m)
Costuri lucrare Exemple de costuri la
unele lucrari realizate
Canale de tip
bypass
atat la caderi
mici cat si la
caderi mari
intre cateva mii de euro si
sute de mii de euro, dar
pot creste datorita
cerinelor mari pentru
spaiu
pasajul de la Barajul
Tingue, raul Naugatuk,
Connecticut USA (pret
final - 2250 mii dolari)
Scari de pesti cu
bazine succesive
20-30 m,
sau mai
mari daca
se fac
bazine de
odihna
de la 50 mii lire sterline
pana la sute de mii de lire
sterline
scara de pesti de pe raul
Otterton Anglia, realizata in
anul 2000 (50 mii lire
sterline)

Scari cu fante
verticale
inaltimi mici
si medii,
pana in
30 m
de la 100000 dolari
pentru un metru inaltime.
scara de pesti de pe raul
Nine Mile (1976), Port
Albert, Ontario, Canada
(150 mii de dolari pentru
8.5 km de habitat
reconectat)
Scri cu deflectoare
sau de tip Denil
nlimi
maxime de
30 m

ieftine, de la cteva mii la
cteva sute de mii de
euro/lire sterline (funcie
de relief i dimensiunile
scrii)
scara de la barajul Treforest
de pe rul Taff, M. Britanie,
realizata n 2003 (320 mii
lire sterline)
Ecluze pentru
pesti
baraje mari,
inclusiv
pentru cele
de peste 50
m
costuri mari de
proiectare, functionare
si intretinere, exigenta
tehnica ridicata la
proiectare i construcie
ecluza de la stavilarul
Walla (h= 15 m) din
Queensland, Australia,
considerata eficienta (100
mii dolari /m/h, cost final
880 mii $)
INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR
17
Tip soluie posibil
de aplicata
Categorie
de nlime
(m)
Costuri lucrare Exemple de costuri la
unele lucrari realizate
Ascensoare pentru
pesti
pentru
obstacole
mai mari de
10 m
costul dispozitivului de
captare a unui lift pentru
pastravi variaza intre
15000 si 75000 euro,
pentru somoni intre 50
mii euro si 125 mii euro,
iar pentru scrumbii -
(oscileaza intre 250 mii si
400 mii de euro costuri
mari de ntreinere i
exploatare, iar
proiectarea i construcia
lor prevede o exigenta
tehnica ridicata
liftul de la barajul Tuilieres,
Franta (1300 mii euro), iar
cel de la Golfech, Franta
(3500 mii euro)
Soluii tehnice
experimentale
( sistemele de
ghidare a petilor
colectarea i
transportarea
pestilor n amonte
i aval de
obstacole, etc.)
pentru
obstacole
peste 50 m
costuri mari, iar
proiectarea i construcia
lor prevede o exigenta
tehnica ridicata
fiind experimentale
posibilitatea utilizrii lor
trebuie analizat in detaliu
In cazul ecluzelor pentru peti, lifturilor si soluiilor tehnice
experimentale costurile de realizare, ntreinere i exploatare sunt foarte
mari, iar proiectarea i construcia lor prevad o exigenta tehnica ridicata,
fapt ce diminueaza posi bilitatea realizarii acestor solutii tehnice de
facilitare a migrarii faunei piscicol e, in contextul economic actual din
Romania.
Experiena Romniei n domeniul constructiei scarilor de pesti este
ne-semnificativ, comparativ cu numrul mare de obstacole transversale
existente pe cursurile de ap din ar, majoritatea scrilor de peti fiind
construite nainte de anul 1990, n general, pentru bariere cu nlimi
reduse, cuprinse ntre 0.50 cm i 13.6 m (praguri de fund i prize de mal
de tip tirolez), fr a lua in considerare existena speciilor de peti
migratori pe sectoarele din aval.

INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR
18
Potrivit informatiilor recente, obtinute de la Administratiile Bazinale de
Apa, si in urma deplasarilor pe teren, in prezent in Romania exist un
numr de 100 scari de pesti, repartizate pe 8 districte de bazin
hidrografice.

Repartizarea scrilor de peti pe bazine hidrografice
Din totalul de scri existente, 85% au fost realizate pentru obstacole
cu nlimi cuprinse ntre 0,50 i 5 m, restul de 15% au fost realizate pentru
obstacole cu nlimi cuprinse ntre 5 i 13.6 m, dintre care doar 5 % au
nlimi peste 10 m.
Din cele 100 de scari, 15 (15%) sunt nefuncionale (cele mai multe
fiind semnalate n bazinele Mure i Criuri), iar una, situat pe rul Lpu
-functioneaza n regim discontinuu. Principalele cauze ale disfuncionalitii
scrilor de peti sunt: proiectarea greita, amplasarea necorespunzatoare,
asigurarea nesatisfctoare a condiiilor hidraulice si mentenanta gresita.
Pentru nici o scar de peti nu au fost monitorizate speciile migratoare
pentru a se cunoate eficiena construciilor proiectate.
Dintre investitiile recente n domeniul realizarii scrilor de peti,
urmare a prevederilor O.M. 1163/2007, se poate meniona experiena din
bazinul Criuri, unde n perioada 2007-2010 au fost realizate patru scri de
peti (pe paraul Cohu, paraul Valea Mare si Nimaiesti), precum i cea din
bazinul Some-Tisa unde, in aceeasi perioada, s-au realizat scrile de
peti de la CHEMP Blidari III i IV, CH Firiza i CHEMP Budac I.


INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR
19
Cele mai frecvent intalnite tipuri de amenajari pentru migratia pestilor,
in Romania, sunt scarile cu bazine succesive si cele cu deflectoare.

Scara cu deflectoare de pe paraul
Valea Mare, Crisul Negru
(Foto: E. Balan)
Scara cu bazine la o MHC, raul Namaiesti,
Crisul Negru (Foto:E. Balan).

Scara cu deflectoare, Aleu, Crisul Pietros
(Foto: www. aplh.rrapl.ro)
Scara cu deflectoare de pe raul Cohu,
Crisul Negru (Foto: E. Luca)

Scara cu deflectoare la priza de
apa Tarian, pe Crisul Repede,
(Foto: ABA Crisuri).
Scara cu bazine de pe Teleajen, Ialomita
(Foto: ABA Buzau-Ialomita).
INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR
20
Situaia barajelor cu nlimi ntre 15-50 m din Romnia
n vederea evaluarii posibilitii de aplicare a unor soluii
tehnice de asigurare a migrrii faunei piscicole, pe cursurile de ap
din Romnia, s-a realizat o anal iza a situatiei barajelor cu inaltimi
cuprinse intre 15-50 m la nivel national. In acest scop, s-au utilizat date
privind barajele si lacurile de acumulare din Romania, informatii din
Registrul Marelor Baraje, Atlasul Cadastrului apelor din Romania, baza de
date GIS a INHGA si informatii de la ABA.
Analiza situaiei barajelor cu nlimi ntre 15-50 m din Romnia a
presupus parcurgerea mai multor etape:
Selectarea baraj elor cu inaltimi cuprinse intre 15-50 m.
Clasificarea pe nlimi a celor 107 baraje cu nlimi cuprinse
ntre 15-50 m i suprafee mai mari de 50 ha.
Amplasarea barajelor functie de zonel e piscicole de referinta
Analiza ihtiofaunei prezente in sectiunile de monitorizare si
identificarea specii lor de pesti migratori
Analiza ulterioara a celor 13 baraje cuprinse in lista preliminara a
luat n considerare o serie de criterii de selectie, care includ i criteriile
de prioritizare ecologic a lucrrilor de refacere a continuitii
longitudinale a cursurilor de ap, recomandate de Comisia
Internaional de Protecie a Fluviului Dunrea (ICPDR):
Existenta obstacolelor de la gura de varsare a raului pana la
barajul analizat;
Prezenta obstacol elor transversal e amonte de barajul anal izat,
Lungimea habitatului reconectat;
Lungimea habitatelor de buna calitate/stare buna reconectate;
Prezenta arii lor protej ate si a celor de interes comunitar (SPA si
SCI), care fac parte din Programul NATURA 2000;
Modul de utilizare a terenurilor adiacente;
Prezenta speciilor de pesti migratori ocrotiti de lege.

La finalul acestei analize complexe, la nivelul ntregii ri, a
rezultat un numar de cinci baraje cu inaltimi cuprinse intre 15-50 m
(Tileagd si Lugasu Cri sul Repede, Ti smana - Ji u, Dridu - Ialomita,
Stanca Costesti - Prut), potentiale amplasamente pentru realizarea
unor amenajari de facilitare a migrarii pestilor.


INSTITUTUL NATIONAL DE HIDROLOGIE SI GOSPODARIRE A APELOR
21
Concluzii:
Doar 25 % dintre studiile de caz analizate (230 amenajari pentru
migrarea faunei acvatice, realizate pe plan mondial), au fost
construite l a baraje cu nlimi peste 15 m.
Proiectarea scrilor de peti implic o abordare multidisciplinar, fiind
nevoie de un program complex de monitorizare a scrilor de
pesti, n scopul evalurii eficienei acestora i a rspunsului biologic
al speciilor care au migrat.
Realizarea oricrui tip de amenajare necesit o studiere
ndelungat a comportamentului petilor, monitorizarea
dinamismului speciilor migratoare, modelri biologice i studii
detaliate, dar mai ales investiii considerabi le
Toate tipurile de amenajari realizate pentru migratia pestilor
(amonte si aval) au in egala masura avantaj e si dezavantaj e, iar
multitudinea de factori care trebuie luati in considerare la alegerea
tipului de amenajare pentru asigurarea migrarii pestilor demonstreaza
ca fiecare situatie este unica.
(de regul, de
ordinul zecilor i sutelor de mii de euro, chiar milioane de euro
pentru construciile tehnice complexe).
In cazul ecluzelor pentru peti, lifturilor si soluiilor tehnice
experimentale costuri le de realizare, ntreinere i exploatare sunt
foarte mari, iar proiectarea i construcia lor prevad o exigenta
tehnica ridicata, fapt ce di minueaza posibilitatea realizarii acestor
solutii tehnice de facil itare a migrarii faunei pisci cole, in
contextul economi c actual din Romania.
In Romnia au fost identificate 100 de scri de peti repartizate pe 8
districte de bazin hidrografice, majoritatea find realizate inainte de
anul 1990, n principal pentru obstacole cu nlimi cuprinse intre
0.5 m i 2 m, aval de pragurile de fund i prize de mal de tip tirolez,
fr s se ina seama de existena speciilor de peti migratori pe
sectoarele aval.
85% din totalul de scri, existente n Romania (100), au fost
realizate pentru obstacole cu nlimi cuprinse ntre 0,50 i 5 m,
iar restul de 15% - pentru obstacole cu nlimi cuprinse ntre 5 i
13.6 m, din care doar 5 % pentru nlimi peste 10 m.
15% din scrile de pesti din Romnia sunt nefuncionale (cele mai
multe n bazinele Mures i Crisuri). Principalele cauze ale
disfuncionalitii scrilor de peti sunt: proiectarea greita,
amplasarea necorespunzatoare, asigurarea nesatisfctoare a
condiiilor hidraulice si mentenanta necorespunzatoare.