Liviu Ianasi

A5 S1 - Management Urban 6 din 13-14

Monday, October 3, 2016 3:01 PM
Oras: Aglomerare, Convietuire, Reguli, Diversitate, , Interes Antropologie

O stiinta are un domeniu……

Practica valideaza teoria / axioma Cand suntem judecatori : evaluam in raport cu subiectul criteriile de evaluare. Dam note - se trec pe lucrari; se intorc
Axioma - valoarea acelui enunt nu trebuie demonstrata impreuna cu un raport de evaluare; are 3 parti. Explicarea criteriilor si a modului de evaluare. A 2a parte, lista
Legi - teorii care se demonstreaza autorilor + nota. A 3a, nu mai mult de un A4 fata-verso, cu un text -> subiecte:
Urbanismul ca arta -> are componenta creativa 1. subiectul testului / comentarii
Axiome -> afirmatii pe care ne bazam teoriile -> au mai degraba valoare de model 2. intreg pachetul de lucrari
3. pleaca de la una dintre lucrari, care mi-a placut, sau nu
1. Orasul este inainte de orice o comunitate umana. ( inainte de orice ).
2. Orasul traieste prin economie -> "prin excelenta un loc al schimbului"
3. Locuitorii orasului fac parte simultan din multiple subsisteme sau grupuri sociale ale acestuia -> si au atat nevoi individuale cat si grupul din care fac parte
4. Drept urmare, oamenii au interese pt care intreprind actiuni
5. Aceste interese sunt variate si variaza: pot fi identice, convergente, divergente, indiferente si / sau in contradictie directa sau indirecta ( au sensuri care sunt in opozitie )
6. Motorul care genereaza dinamismul orasului functioneaza pe baza dinamismului dintre aceste interese // orasul se dezvolta, evolueaza pe baza interactiunii acestor
interese
7. Realitatea fizica spatiala a orasului este consecinta materializarii actiunilor umane in teritoriul sau ( a tot ceea ce este mai sus )

Reading Las Vegas -> L.V ca un sistem de semne -> este mai mult publicitatea si ce percepem ca smene, decat lucrurile fizice.

3 parti:
1. Management
2. Urban
3. Management urban

De stiut pe de rost: ( o definitie a managementului )

MANAGEMENTUL ESTE PROCESUL UTILIZARII RESURSELOR UNEI ORGANIZATII PT ATINGEREA UNUI SCOP PRIN INTERMEDIUL A 4 COMPONENTE:
1. PLANIFICARE
2. ORGANIZARE
3. CONDUCERE
4. CONTROL
Aproape in intregime alcatuita din cuvinte cheie.

Subiectul management-ului: organizatia -> indivizi care conlucreaza pt un anumit scop

s-a distins ca domeniu acum 100+ ani
Unii din conducatori incercau sa inteleaga cum functioneaza organizatia
A aparut ca practica in cadrul organizatiilor orientate pe profit
Indivizii pun laolalta resurse -> scop ( profitul )

I. Organizatii profitabile
II. Org non-profit ( fundatii - au un fond / asociatii - indivizii obtin sau aduc fondul capital ) ; non-guvernamentale : cu scop social ( ex: de protectie a minoritatilor, ), culturale
( ), educationale, protejarea mediului, profesionale, partidele politice , umanitare ( au ca obiect una sau mai multe persoane )
III. Organizatii din sfera administratiei publice ( utilizeaza resurse publice, si mai nou pot utiliza si resurse private ) ; ar trebui sa functioneze cu transparenta totala

Doctrina politica- un model de alcatuire si functionare a societatii ; ar trebui sa fie reflectata in programul electoral
O organizatie non-profit este eficienta economic. Gestioneaza resurse
Diferenta eficienta ( randamentul - raportul efort / rezultat ) - eficacitate ( indeplinirea intocmai a scopului )
Org non-profit sunt eficiente economic. Nevoia de a strange fonduri

In al 2lea razb mondial: a contat puterea de a muta resurse dintr-un loc intr-altul in timp cat mai scurt

Tratatul de la roma -> uniunea eur -> a inceput prin ideea ca nu este bine sa se concureze firmele producatoare de fier

3 libertati fundamentale: de circulatie a persoanelor, a marfurilor si capitalurilor si a informatiei si transparentei

4 feluri de resurse :
- Umane
- Materiale
- Financiare
- Tehnologice ( printre care si know-how-ul )
- Timpul ( a 5a, desi nu este propriu-zis o resursa )

Resursele umane -> creativitate si capacitatea de a invata ( de aceea au devenit mai importante azi, decat in trecut )

1. Planificare - procesul de elaborare al unui plan ( nu reprezentare bi-dimensionala a realitatii, ci succesiune de actiuni orientate catre un scop ) => management-ul ca
proces, ca suita de actiuni

Def: proces se def. scopuri sau obiective, se stabilesc actiuni pt atingerea scopurilor, se estimeaza si se aloca resurse ptdesf act. , pt atingerea scopurilor, se ordoneaza actiunile
in timp, se stabilesc responsabilitati pt desf act., si se stabilesc modalitati de control al modului de desf a act .
Mai usor de memorat prin - 6c? -
Ce vreau sa obtin?, ce fac?, cu ce?, cand?, cine?, cum controlez?( eng 6W )
Planificarea:
- Resurse
- Economica ( de ce bani dispunem, de unde, si cand vin )
- De mediu

Produsul:
- Bun material -> trebuie research and development, apoi planificare pt etapele de realizare ale unui produs
- Serviciu ( proiectul este materializarea unui serviciu, un sfat la un consilier este tot un serv. )

Planificarea spatiala:
-teritoriala ( si pt rurala, pt spatii de dim mai mari ); dinamism f mic
In cadrul lui, orasul este doar un element
-urbana ; orasul este aici sistem

Urbanistica : stiinta despre oras / totalitatea cunostiintelor despre oras; se ocupa de spatiul ca resursa
Urbanismul : practica urbanisticii

Urbanistul - practica urbanistica;

Urbanolog - se ocupa de urbanism; intelege stiinta

Din persp manageriala: Planificare strategica si plan. operationala

Plan strategica:
Strategie - strategos -> conducatorul militar al cetatii. Raspundea de apararea cetatii, conducea armata cetatii, conducea la inceput coloniile.
Cel mai vechi tratat de strategie -> chinez -> sun tzu, arta razboiului

Din domeniul militar => in dom afacerilor

Tactica - stabilirea actiunilor imediata

Planif strategica Planif operationala

Planificare de ansamblu Planif fragmentara
Caracter holistic-> intreg, ansamblu - Pe termen scurt si uneori mediu
- Are In vedere o perioada lunga de timp
Scop - / obiective strategice Stabileste obiective ( objective / obiective operationale / tinte )
goal sunt stari dorite la sfarsitul strategiei de mai mica amploare, exacte ( detaliate ), vizeaza finalitatea unei actiuni
caracter nedetaliat, dar trebuie sa fie specifice -> potrivite pt mom si locul de la sfarsitul
acelei perioade de timp
Ce fac? Definesc cai majore de actiune - nu sunt detaliate, dar trb sa fie cat mai specifice Stabileste actiuni concrete, precise, si pe mai mica intindere de timp
Resursele - categorii majore de resurse, fara grad mare de exactitate Stabileste resurse necesare pe tipuri si cantitate, in mod exact, pt fiecare
? actiune
Timp? - termene majore / etape majjore Termene exacte, in luni / sapt / zile / ore
Cine? - responsabilitati institutionale -> cine face Responsabilitati la niv de individ si de grup
Control? Defineste mecanisme / modele / tipuri de control Responabilitati individuale si de grup
Caracter general, nedetaliat, dar trebuie sa fie specifica / potrivita momentului si Nu este de ans., dar este cat se poate de detaliata si exacta, si uneori
contextului. poate fi copiata / preluata
Nu poate fi copiata intocmai, doarr structura ei

Pot sa fac si planif str fara operationala, si invers.

Daca nu am vedere strategica, pierd eficacitatea.
Orice intrebare : ori dpdv al scopului, ori dpdv a resurselor.

Raport de complementaritate.
Orice planif care se soldeaza fara actiune este fara sens.

Carti: the economies? Subtiri

Organizare:
Ex: weekend-ul viitor:
Cadem de acord - ce facem - mergem la munte.
De ce? Matusa lui x are o casa acolo.
Organizarea -> impartirea muncii ; pleaca de la plan si rezultat

Organizarea - etape:
1. Estimarea felului / tipului si cantitatii de munca
2. Se distribuie munca pe posturi functionale / roluri
3. Se definesc relatii ( de subordonare, cooperare, .. )
4. Selectia, evaluarea, incadrarea si pregatirea personalului

Ia nastere organigrama - modelul desenat al organizatiei - arbore

Manageri de varf - manager de mijloc ( care exista uneori, nu tot timpul ) - manager de baza

Managerii - activitatea pe care o coordoneaza.

- De linie ( coordoneaza fabricarea produsului )
- De staff ( coordoneaza activ necesare oricarei org - de personal, de marketing, aprovizionare, etc

24.10.2016

Planificare strategica - 8 pasi

Nu este doar o relatie de consecutivitate, exista si relatii de feedback ->

Materii Page 1
Managerii - activitatea pe care o coordoneaza.
- De linie ( coordoneaza fabricarea produsului )
- De staff ( coordoneaza activ necesare oricarei org - de personal, de marketing, aprovizionare, etc

24.10.2016

Planificare strategica - 8 pasi

Nu este doar o relatie de consecutivitate, exista si relatii de feedback ->

Relationare de tip retea -> orientata intre componentele procesului

Componentele procesului de planificare strategica:

1. Cunoasterea / analiza mediului extern
2. Cun / anal med ext
3. Formularea viziunii si a misiunii
4. Construirea sist. de obiective strategice
5. Luarea optiunilor strategice
6. Formularea/structurarea propriu-zisa a strategiei
7. Alegerea tipurilor de planuri operationale ce vor fi utilizate in aplicarea strategiei
8. planificarea monitorizarii si a controlului precum si formularea planurilor alternative

Monitorizarea = urmarirea realitatii

1.
Mediul extern - dinamic, complex, variat, competitiv
Identificarea factorilor relevanti intelegerea relatiilor / conditiilor,
Analizez in raport cu scopul lucruri care il pun in pericol ( amenintari ) = factori sau conditii; factorii csre ma ajuta inatingerea scopurilor = oportunitati.
Medii ostile sau favorabile. Sunt si factori neglijabili.
Indispensabila pt 2.

2.
Rapodtarea la scop in conditiile descoperite in med ext.
Incerc sa identific pnct tari / avantaje -> factori din mediul intern -> ajuta in atingerea scopului in cont exist al mediului extern
Pnct slabe -> insusiri / factori care in raport cu mediul ext ma impiedics in atingerea scopului
SWOT
Competente distinctive = calitati care asigura un avantaj
In general fie o competenta in exces, fie una care se intalneste rar

Competentele le judec in raport cu mediul extern

O calitate intr-un mediu favorabil poate deveni o competenta distinctiva

Swot - nu inlocuieste alte analize pe care le putem fsce.

Este cu atat mai relevanta cu cat mediul este mai complex.
Utilizata in managementul organizational, si in cazul orasului
Incorporeaza rezultatele analizelor sectoriale ( ex de circulatie, etc ) -> caracter integrator

Nu i se aplica masurabilitatea -> tine de cei care o efectueaza

Conteaza procesul de analiza - rezultatele mai multor specialisti sau a unora f priceputi
Cele mai periculoase -> cele copiate ( se scoate ce nu este valabil, si ramane restul )
Sansa analizei -> in echilibrul dintre componente.
Ma intereseaza dinamica anterioara si ceea ce pot prelua

Fr. Choyer -> tentativa de a dezvolta orasul

Sistemul (camp) urban scindat in 2 componente:

1. Activa ziua, partea cu universitatea
2. Activ noaptea,
Dpdv configurativ apare ca sist continuu, dar dpdv funct apare o ruptura
Functional : prezenta masinilor pe trotuar si creearea unei insule pietonale ( statia de autobuz )
Fantana - punct de intalnire
Fact uman: identitate specifica, particulara, semnificativa la niv Bucurestiului
Nu are caracter central dpdv funtional, dar este centrala
Unitate de ansamblu
Are un caracter compozitional inchegat - accent vertical, diverse retrageri urbane si parcuri, ai reper de orientare, dominanta de masa
Nu sunt integrate functional
Dpdv economic exista functiuni care sunt integrate in circuit
Fantana elem de semnificatie urbana, care a suferit o schimbare de semnificatie in timp
Dpdv tehnologic zona sufera o stagnare in timp

Contextul urban:
Legatura slaba cu piata universitatii si calea victoriei. Deschisa spre piata rosetti. Desi se afla intre toate acestea, nu le leaga intf-un fel specific
Selectia topica - diverse stiluri arhitecturale lucreaza impreuna si se incheaga
Mai multe forme lucreaza impreuna pt a creea o compozitie
Piata iti da posibilitatea de a o observa aproape din "cer"

Viziunea pleaca de la 2 lucruri: valori si principii

Valori: cultura, traditie, etica
Principiile -> reguli generale -> sunt usor de incalcat sau nu mai sunt bagate in seama

In planificarea strategica, scopul este ultimul care se modifica

4. Structurarea sistemelor de obiective strategice ( goal == rezultatul unui proces )

Viziunea feliata in obiective strategice ce o urmaresc
Obiective strategice care se situeaza pe parcurs -> ob str de parcurs / etapa -> sunt stari
Greseala - exprimarea obiectivelor ca actiuni
Raportarea la scop -> prin obiective strategice -> formeaza impreuna un sistem
Intre ob str pot avea diverse relatii -> nu sunt indiferente unele fata de altele

Ordonare -> un criteriu dupa care ordonez elementele

Coordonare -> raportarea elem fata de ele, nu fata de med ext
Dependenta -> variaza starea lor
Inter-dependenta -> schimbarea elem genereaza schimbarea intregului
Conditionare
Interconditionare
Coroborare -> da nastere sinergiei ( efectul lui a+b > efectul lui a si a lui b separate )
O structura cu legaturi puternice este mai rigida,
Intr-o structura inn care am multe relatii de sinergie foloseste mai putine resurse, dar este mai rigid
Intr-un mediu extern greu de prevazut, nu fac un sistem rigid

Formulez un sistem de obiective strategice si orice obiectiv il iau in raport cu celelalte

Ce insusiri trebuie sa aiba obiectivele si cheile de control:

- Limpede exprimate ( sunt stari )
- Relationate cu viziunea
- Sa fie plasate in timp
- Sa fie evaluabile ( nu masurabile, nu suntem intr-o stare de )
- Realiste ( tangibile cu resursele )
- Specifice

Sistemul:
Grad de adaptabilitate
Coerent ( sa acopere scopul final )
Obiectivele sa fie acceptate ( un obiectiv de lucru nu va fi eficient daca este silit sa atinga un obiectiv cu care nu este de acord )

Daca nu imi ajung resursele ( timpul / banii ), nu reduc din obiective ( asta scihmba sistemul ). Trebuie sa vad daca nu potface rost de resurse
A indeparta momentul poate insemna a neglija studentii sau .. => ma duc in mediul extern, sa vad daca nu mai am resurse pe care sa le pot valorifica.
Mediul intern -> optimizare -> calitati care daca ar fi valorificate devin competente distinctive
Daca nu gasesc, optimizez resursele , si revad sistemul ==> restructurarea sistemului

Tinta - proces
Mereu sunt bucle de interogare ( ma intorc, ma uit la feedback )
Viziunea

5. Luarea optiunilor strategice

Depinde f mult de personalitatea celui care face alegerile -> personalul uman
Al 2lea sistem este o optimizare a primului -> daca este total diferit, inseamna ca primul a fost gresit si trebuie refacut tot sistemul
Este cam ultima data cand pot sa restructurez

6. Construirea propriu-zisa a strategiei

Strategie = plan => raspunde celor 6 intrebari

O strategie se bazeaza pe 2 sisteme: pe sist de obiective strategice si pe sist de directii de actiune

Intre aceste 2 sist trebuie identificate relatii, si deci se naste o structura

Structura strategiei

14.11.2016

Al 5lea pas - cel mai dificil -> exista optiuni mai puternice, cu capacitate de adaptare la mediul extern- acorda mai putina impoq

Daca enumar fiecare obiectiv strategic si imi dau seama ce imi trebuie pt el, pierd relatiile intre obiective

Directie de actiune -> asociere de actiuni -> exista actiuni care se desfasoara in paralel si actiuni care se succed
Conteaza relatiile intre ele, tipurile de resurse folosite,
Functioneaza o usurinta de ordonare in timp a actiunilor

3 tipuri de sageti :
Cu corp subtire -> conduc catre un sg obiectiv strategic
Mediu -> catre 2 ob str
Gros -> catre 3

Sist de obiective si sist de directii

Avem obiective care depind de o singura directie de act, de 2 sau 3

De ingrijorat cand:
-nu exista directie pt un obiectiv -> ori invenntez o directie, ori il impart in obiective existente

Materii Page 2
-nu exista directie pt un obiectiv -> ori invenntez o directie, ori il impart in obiective existente
-exista directie fara obiectiv -> ori formulez o directie, ori..
-cand am o directie care contribuie la prea multe obiective -> esecul ei poate conduce la neindeplinirea scopului
-obiectiv care are f multe directii -> modificarea sistemului, in ideea ca este "prea mare"

Directiile care conrtibuie la mai multe obiective pot avea o influenta decisiva sau una secundara
Daca am mai multe
Costul - expresia valorica a tuturor resurselor (?necesare?)
In felul acesta noi obtinem doar la 2 "ce" : ce vreau sa ating si cum fac

In momentele in care ma aglomerez, pot sa angajez forta de munca temporara -> externalizez => aduc incertitudine , sau cere o sporire a capacitatii de control

M - misiune
21.11.2016 Planif strategica
Sist O S
Alegerea tipurilor de planuri operationale prin intermediul carora se pune in practica strategia
Strategie
Alegerea unor planuri operationale:
Strategia este singurul plan strategic
Planuri operationale
Avem mai multe tipuri de planuri operationale
SCHEMA
Planif operationala Reutilizabile Unicat
Strategia se pune in practica printr-un sistem de planuri operationale
Programele
Politicile Politici
Politica - politikon (al cetatii ) Metode Proiectele
"omul este animalul din cetate"- Zoon Politikon - Platon Proceduri
Un partid ar trebui sa vrea sa ajunga la putere pt a-si pune in practica planul, care deriva din doctrine
Reguli
In management: politica - origine: policy ( romaneste polita, ex polita de asigurare ) ; poli ( fr ) - a slefui -> politicos; politica

Politica este o succesiune de actiuni / un comportament la care o organizatie recurge in situatii care se repeta-> ideea ca politica este reutilizata
-Sens restrans
-sunt cele mai utilizate planuri operationale -> genereaza predictibilitate -> de aici sensul politei de asigurare
-sunt expresia eficientei
-ori de cate ori ma aflu in aceeasi situatie, recurg la aceleasi actiuni deci economisesc timp si resurse
Ex: suntem patroni la o firma de confectii, la care maj confectionerilor sunt femei. La un momentdat, devin mame. Pentru a-mi da seama, ofer bonus daca sunt anuntat din timp,
Sau alte beneficii - stimulare pozitiva -> si pt a-mi reveni dupa sarcina cat mai devreme la fel -> ofer cresa, etc
Este o politica de stabilizare a fortei de munca/ de gestionare a resurselor
Politici financiare ale firmei :
Bancile cu care lucrez ( si regulile pe care le pun ei ) -> investesc cu un pas inainte
Politica bugetara -> echilibru intre ce adun si ce cheltuiesc
Politici resurse umane, financiare, …
Cercetare dezvoltare, aprovizionare, etc .. Marketing, desfacere..
Se gasesc la toate organizatiile.
Pe noi ne intereseaza politicile publice -> pe care le adopta o comunitate ( prin administratia ei ) si pe care le pune in practica in beneficiul membrilor comunitatii( de aceea sunt
publice )

3 mari categorii:
Economice
Sociale
De mediu

Un nr de politici care ne intereseaza: spatiale. Spatiul urban -> subiectul de baza

In raport cu distinctia orasului
In raport cu administratia politici nationale, judetene, locale
Serviciile publice - subiectul lor => servicii sau produse pe care comunitatea prin intermediul administratiei le pune la dispozitia membrilor eigratis / contra cost
Serv publice: tehnico-edilitare / de utilitati ;
Aprovizionarea cu apa, productia si furnizarea de energie electrica, de gaz, de infrastructura si dotari pt circulatie ( aeroporturi, drumuri, cai ferate, intretinerea lor )
Serv sociale : educatia publica, ocrotirea sanatatii, asistenta sociala pt pers cu nevoi sociale, asist sociale pt paturile ultra sarace, asist sociala sub forma de pensii de stat, sub
forma de ajutor de somaj, etc
Protectia mediului, ordineea si siguranta publica, situatiile de urgenta ( dezastru, calamitate, etc )
Pt toate ar trb sa avem politici publice. Romania este complet in urma. Buc nu are politici publice in niciun domeniu->
Politica publica:
1. Predictibilitate
2. Transparenta
3. Raspundere / asumare de raspundere / dare de seama -> accountability

Sunt planurile operationale cele mai aproape de strategie -> cele mai ample planuri operationale. De cele mai multe ori au un scop, dar mai multe obiective.
-se fac pe termen mediu sau lung
-sunt cel mai putin detaliate dintre planurile operationale
-si obiectivele si actiunile lor sunt masurabile si clar descrise -> diferentiate fata de o strategie
-pot avea etape
-pot fi:
1. Sectoriale -> Subiectul poate fi dintr-un anumit domeniu -> are caracter clar
2. Integrate -> urmareste de obicei un set de obiective diferite dar intre care exista un grad mare de integrare -> relatie puternica

Politicile urbane -> toate politicile care se aplica in oras

Politica spatiala urbana -> politica de urbanism / urbanistica -> concentrarea asupra spatiului -> de obicei integrata cu alte politici pt a da rezultate optime
Politici urbane sectoriale:
*aprovizionarea cu energ electrica / apa potabila
*transp public

Politicile urbane integrate:

1. Subiectul cere o abordare integrata:
*de mediu urban ( aer, apa, sol si surse diverse )
*de locuire
*de circulatie / mobilitate
2. Se refera la un teritoriu care cere o abordare integrata - prin diversitatea lui / prin dinamica lui:
*zona centrala - inner city development
*zonele industriale care prin dimensiune si prin dinamica sufera modificari
*zonele de intrare in oras
*zonele din preajma unor dezvoltari majore

Obiectivele operationale:
SMART
Scope oriented
Measurable
Achievable
Realiste
Time-placed

Fluidizarea traficului, reducerea poluarii, integrarea mai buna,

Diferenta intre metode si proceduri:

Metoda = descriere sintetica a pasilor unui proces. Permite o intelegere a logicii acestor pasi
-plan sintetic
- are un sg obiectiv, se poate intinde pe o durata medie / mica, in mod exceptional pe termen lung ( din ce in ce mai putin viabil in dom urb )
-caract de nedetaliere, de aceea reutilizabila
-caracter unitar

Procedura = descriere detaliata , exacta a procesului

-are un sg obiectiv , pe perioada scurta
- F detaliata, replicabila, reutilizabila ( ori de cate ori conditiile se intalnesc ) <= situatia in care poate fi folosita caract de un nr precis de conditii
In cazul vinului Zarea, aplic aceeasi met ca la champagne, dar procedura este diferita

Similar metodei este procedeul. Procedura este altceva

Metoda = logica,
Procedura = pasii

Reguli = restrangerea unei libertati / prescriptie de actiune intr-un singur mod intr-o anumita circumstanta
-datorita simplitatii are aplicabilitate mare
-plan cu un singur obiectiv care actioneaza univoc. Are cel mai mare grad de aplicabilitate odata ce conditiile sunt indeplinite

Politica - reutilizabila -> nu e detaliata

Metoda - reutilizabila - se ocupa de o situatie anume
Regula - f precisa, vizeaza o singura actiune
Procedura

Planuri operationale unicat - adecvare situationala -> se potrivesc in locul si momentul respectiv
Politicile au adecvare situationala redusa. Metodele la fel. Procedurile si regulile au adecvare situationala.
Cel mai mare grad de adecv sit il au programele si proiectele. Tocmai de aceea raman unicat

Progr - termen scurt / mediu ;

-sg obiectiv sau mai multe apropiate
-pot cuprinde etape in timp / pot avea componente in timp
-sunt detaliate, exacte

Proiectele - coerenta -> este un intreg

-are un sg scop si cuprinde mai multe actiuni (o inlantuire de actiuni, de obicei intr-o sg etapa ) ;
-proeictele complexe -> datorita coerentei partile se asambleaza intr-un proiect
-un proiect = solutia ; nu mai este ca pana atunci, un raspuns posibil la probl locului respectiv. Este cea mai buna solutie ni mom, locul, si situatia respectiva => nerecopiabil
-ce pot sa imit este logica unui proiect / succesiunea unor etape

Politici urbane -grupeaza politici sociale, economice, de mediu, etc

Politica urbanistica - planificarea spatiala a orasului
2 feluri pol urbane:
Sectoriale
Integrate

Diferenta: natura subiectului, componentele

O politica urbana sectoriala -> are un subiect bine stabilit si se ocupa de intregul oras
Politica de salubritate

Politica integrata:
1. Cand problema este de asa natura incat reclama integrare
->politica de locuire ( diferita de politica de constuire de locuinte )
-> politica privind calitatea mediului -> aerul, apa si solul pot fi compromise prin diferite metode si surse
-> politica de circulatie urbana ( intreaga mobilitate in oras )
2. Cele care vizeaza o zona complexa din oras -> prin complexitatea ei, si legatura stransa dintre componente, cere o politica integrata

Materii Page 3
O politica urbana sectoriala -> are un subiect bine stabilit si se ocupa de intregul oras
Politica de salubritate

Politica integrata:
1. Cand problema este de asa natura incat reclama integrare
->politica de locuire ( diferita de politica de constuire de locuinte )
-> politica privind calitatea mediului -> aerul, apa si solul pot fi compromise prin diferite metode si surse
-> politica de circulatie urbana ( intreaga mobilitate in oras )
2. Cele care vizeaza o zona complexa din oras -> prin complexitatea ei, si legatura stransa dintre componente, cere o politica integrata
-> zona centrala a unui oras -> diversitate Strategii
-> marile cartiere de locuinte Politici
-> zonele de activitati economice -> dispare monovocalitatea -> mari suprafetede teren care se construiesc Programe
-> zonele de intrare in oras -> politicile dictate de viteza schimbarilor care au loc Proiecte

Programe integrate / sectoriale -> restrangem aria de care ne ocupam

Cuprindere Durata Resurse Detaliere Specificitatea

Uniunea EU evita sa vorbeasca despre politici europene / strategii europene, chiar daca exista.
Avem programe europene,

Strategia decurge din misiune. Se pune in practica prin intermediul politicilor. Acestea de multe ori au rol fragmentar. Polse pun in practica prin programe, care sunt puse in
practica prin proiecte.
F rar proeictele pot face parte in mod direct din politica. In plus, metodele sunt utilizabile si la politici, si la programe, si si la strategie.
Procedurile utilizabile doar la programe si la proiecte. Regulile sunt utilizabile peste tot.

12.12.16

Planificarea strategica:

Control & strategie ca grafic de lucrari

Pt mom in care exista o distanta intre ce am planificat si ce exista - planuri B
De retinut: elabor planurilor costa, dar si planurile alternative costa.
E un lux sa am planuri alternative pt toate situatiile
Pt monitorizare si standarde - indicatori si indici ( in cazul nostru, urban )
Printr-un set de valori ei descriu starea si evolutia in general a punerii in practica a unei strategi
Indicator - sens mai larg - a indica - ne comunica ceva - dpdv sunt considerati indexii
- sens mic - marime anume, valoare
Modul in care un acelasi indicator se modifica / evolueaza in timp ne da un indice
Tot indice folosesc uneori cand folosesc indicarea unui raport - indice de utilizare in oras = nr de masini / cap de locuitor
Indice natalitate - copii / cap de familie
Indicatori cantitativi si calitativi
Si indicatorii calitativi isi cauta o valoare exprimata numeric
Indicatori spatii verzi in oras - mp ( in total, pe locuitor, sau la suprafata )
- uniform distribuite pe supr orasului - distanta exprimata in minute de mers pe jos

5 caracteristici a ceea ce ibseamna acel lucru

Pt fiecare din ele, formulam 2 intrebari
Rasp la acele intrebari dau info despre acea caract
Noi dam doar 1 dintre rasp posibile, pe care il exprimam cantitativ ( m /s, etc )

Subiect: calitatea traficului in bucuresti - pt a-mi da seama de calit traf, am 5 caract . Pt fiecare formulez 2 intrb, si arat in ce consta rasp - 10 indicatori care imi ofera o persp
asupra acestor caract

Nu int valorole, ci marimea - cu ce rasp la acleel intrebari

-viteza medie - km/h

-frecventa stopurilor - nr stopuri / km
-frecventa perioadelor aglomerate - ore varf / zi
-organizarea strazilor - nr arterelor principale care nu se supun stopurilor si trecerilor de pietoni / oras
-interconectarea zonelor principale cu cele limitrofe - durata ( min ) extremitati la centru

Evolutia oraselor azi - si ce naste asta

Caracteristici majore:
-mega tendinte -procese de schimbare in societate, care afecteaza intreaga societate
1. Globalizare
2. Restructurare economica

1.
Def: (nu se cere la examen, sa nu o dam pe asta )
Ant Ghiddens - socillog - stare a lumii in care exist si vista unei comunitati locale dintr-o anumita parte a globului este determinata sau puternic influentata de decizii luate intr o
cu totul alta parte a globului - multiple interdependente la scara globului pamantesc

Train intr-o epocs a globalizarii - suntem inte'un proces al carui parcurs nu-l stim
Este un proces de data recenta - ori dupa al 2lea RM - ori dupa '70, ori mai nou, acu 20 ani
Forme ale globalizarii - imperiile antice
Andrew Jones - prof la una dintre cele 2 instit britanice
Strange portiuni de texte si .. ale marilor actori ai globalizarii - si de mediul academic, si de politic, si
Globalizarea nu e un proces unitar

1905 - Ford inventeaza banda de montaj - fabricarea primului autoturism pe banda de montaj - viziunea lui - automobilele nu sunt de lux, ci sunt bunuri de consum - fiecare
familie sa poata avea un automobil -> economia de scara -> eficienta creste daca nr de unitati / produs creste
Daca vand multe produse -> cost mai mic, pret mai mic, profit f mare
Orice antreprenor vrea saltul la economia de scara.
Nasc nevoia de comert -> ex piperul, matasea, nucile de cocos, etc
Apar razboaiele coloniale -> se suprapun teritoriile
Produc f multe bunuri -> problema nu sunt resursele, ci piata
Lupta devine pt piete-> dupa al 2lea razboi mondial -> jum sec xix -> ideea de stat national -> rev 1848 -> imperiile se clatina
Stat national = econ nationala -> pe mas ce imp se prabusesc noi state nat -> trebuie prot economiile
Componentele sist economic:
Resurse, piata, tehnologie, forta lucru, educatie, cadru legislativ ...
Ca si orasul, economiile traiesc prin schimb -> voi vrea sa traiesc, voi vrea sa import / export
Taxez preferrntial produsele straine -> taxe mai mari -> mai mult comert local
Ex: acum, vine carrefour si face comert la noi
Acum 10 ani - bugdtul microsoft pe o luna era bugetul jud iasi pe un an
Companiile forteaza pietele
Rocesul de unificare al pietrlor - statele vor sa si pastreze pietele
Nu avem piete globale decat in anumite donenii, desi acelea sunt cruciale
Toti ceilalti gandesc la fel ca mine - vor si ei pe piata mare - competitie mare
Ori aduc acea plus valoare calitativa si o mentin, in acelasi timp insa sperand la econ de scara
Sau produc ceva f ieftin - scad costul prin : evitarea chelt de transport ( prod langa piata, sau folosesc mat locale ), forta de munca, acolo unde tehnpoate functiona fara restrictii
de mediu - ex in Africa / China
Globalizarea economica - mobilitatea activ economice - migreaza dupa taxe scazute, dupa taxe de mediu, etc
Conteaza raportul calitste - pret
Cand ma mut undeva - stabilitate politica
Mobilitatea capitalului -a 2a caract a globalizarii -> vreau sa am acelasi capital, de la aceeasi banca, unde ma mut
Nasterea la sc glob a unui nou produs -> in 1200 strozzi, pitti, si altii au inventat bancile -> dadeau o hartie, cu care ajuns de la roma la florenta capatai banii
Carte f misto - istoria banilor - john fanier - capitol orasele hanseatice - 1800-1900 - orase care faceau comert
Econ globala - prod disponibil oriunde si in orice moneda
Informatia - piata financiara globala - orase globale - NY, Londra, Tokyo
Garantare pe cumparare in viitor - vb cu tine ca imi vinzi 1000t otel peste un an la pretul de acum - ori ies eu in pierdere, ori tu - dar eu practic cumpar timp!
Duc economia, si capitalu- vreau sa am acolo si celelalte serv - globalizarea serviciilor
Unde imi pastrez puterea - unde am sediul
Sassen Saskia- numeste orasele centrele de comanda - unde marile corp au centrele
Tin managementul superior , design, marketin ( cel din urma mai greu de tinut )
Materialele repr sub 5% din
Mobilitatea personalului f capabil - un manager de hitel 4-5 stele castiga 5x decat un roman, pe acelasi post
Prima mare investitie - world trade center / pullman hotel adica sofitel
S-a nascut satul francez - ei au exportst un mod de viata
Apare mobilitatea invers - mobilitatea fortei de munca slaba, necalificata, si f prost platita - turci in germania - gastarbeiter
Apare exodul fortei de munca de buna calificare care e platita mai slab
Cartea - Cum ne
Revista - the economist - au un numar care prezice anumite chestii
Ex: toate statele eur au indicele de natalitate sub 1 -> un adult care munceste va trebui sa sustin 3 bunici
Manuel Castells

Noaptea devoratorilui de publicitate!!

19.12.2016
Mobilitatea modurilor de viata
A 2a caract a globalizarii:
Consumul <- marketingul incearca sa il starneasca in noi
Progresul in tehnologia informatiei -> mobilitatea informatiei -> ceruta de piata sau favorizata de conditii
Circ informatiei -> mobilitatea -> intelegerea globalitatii ca interconditionare
Criticii globalizarii - Manuel Castels - 1990 - societatea in retea - a marcat gandirea in era informationala.
Al 2lea - puterea identitatii
Saskia Sassen - a studiat orasele globale - reasezarea in ierarhia globala urbana - un alt efect al globalizarii
Orasul tinde sa depinda de mediul inediat, dar acest lucru tinde sa dispara - resurse, forta de munca, rtc
Pe masura ce orasul se dezv, competitia este cu orase la distsnta mai mare
Are legatura cu specializarea -> pe mas ce orasele devin constiente, ele realizeaza ca sunt intr-o competitie. Unele la scara globala
Orice oras poate juca un rol
3 orase globale - NY, Londra, Tokyo
Sunt si centre de comanda - grupeaza sedii ale unor comp globale -> care uneori au bugete f mari
Orase care au infl globala intr-unuk sau mai multe domenii
Miami - sediul de distractie si "filme cu politisti" - centru creatie soft
Istanbul
Paris - apendice al primei treimi - f influent - consumerism si cultura
Hong kong, Singapore - rol in istorie
Orasele capitale - imp prin puterea politica ;
Orasele de aur de mana a 2a - uneiri mai relevante pt economie, decat capitala - ex: Frankfurt > Berlin
Milano, Lion, Barcelona, Rotterdam, Amsterdam, Malmo ( care a devenit un cartier peste apa al Copenhagei )
China - nu este transparenta catre ext
In America - restructurarea la scara oraselor
Detroit - a dat faliment, si a pierdut mai mukt de 1/3 din populatie
Sustinerea dezvoltarii in marilor orase - > din orase in criza in orase cu industrie
Criza de petrol - a declansat asta (?)
Industria belgianA - guvernul a atentionat Renault ca daca inchide toate fabricile din tara, va beneficia de un boicot de stat
Acordurile europene - mobilitatea persoanelor, a
Al 2lea tip restructurare- cel la care teebuie sa faca fata statele cu economie emergenta
Activitatile de productie stimukeaza urbanizarea -> migratie rural-urbana
Capacitatea de a pregati forta de munca
20 orase cu peste 12mil loc

Materii Page 4
20 orase cu peste 12mil loc
Al 3lea tip restructurRe - Romania trece prin el - tari socialiste care trec la capitalism - , proces de dubla schimbare - orientarea catre o economie orirntsta catre cdrintele de
piata - libera concurenta decide
Trecerea de la o economie de tip socialista - statul reglementeaza piata -> econ bazata pe individuali
Deschiderea catre o piata la care tara nu este pregatita
Domeniul IT - ar putea produce in firme natiomala mai mult pt tara decat produce acum prin companiile globale
George Sorosi
Miliardar, a promovat
Criza capitalismului global - carte in care studia 2008, a prevazut ca pietele financiare libere vor tinde sa aduca economiile in pozitie vulnerabila, prinsupraincalzire ->

Inovatia / progresul tehnologic:

A insotit evol omenirii
Primul pas: invatarea de a stapani focul
Proces tehnologic accelerat- mega tendinta - pe toate planurile
2 arii care afecteaza orasul:
Progr tehno in transporturi si in IT
Inventia caii ferate, etc
Progresia - datorita avantajelor aduse
Nevoia de noi piete & dorinfa de a micsora pretul pt economia de scara
Transportul si asamblarea
In materie de transp: productia ca suita de acte intre care se produc miscari
Incearca sa scoata perioDa de stagnare in depozite
Ideal: ca prod sa incespa a fi asamblat si sa nu mai stea pana la desfacerea pe piata - concept JIT - just in time
Stagnarea si depozitsrea prod costa
Inventie 1950 - containerul - nou tip transport - door to door
Coordonarea modurilor de transport & intermodalitatea - intalnirea diverselor moduri de transp - port intermodal
Pt porturi - restrangerea activitatii
Noul terminal de la Rotterdam are 20 de oameni pe schimb - oamenii lucreaza pe computer - depopularea de forta de munca de slaba calitate
Vreau sa plece f repede din port - autostrazi
Olanda - linie subterana de transport marfuri
Vast proces de contractie al porturilor - nu mai au nevoie de supr mare
Rotterdam, Hamburg in europa
Celelalte isi pastreaza activitatea, dar restransa ca spatiu
Conversia zonelor portuare
Docurile londoneze - conversie
In 1947 Angl pierde ultima mare colonie - India

Consecuntele globalizarii - mobil umana, la scara mare

Chiar daca tehno permite conferinte intre pers la mare distanta, tot se misca oamenii.
Just in time - calatorii multe
Transp prod pe cale aeriana. Acum aeroporturile trebuie sa satisfaca si nevoia de transp de marfa- si ideea de a scoate aerop din oras, incepem sa discutam de aerop si orasul de
langa
Ex: Munchen - 1900 si ceva este construit aerop, cu parc afaceri acum, 4 piste, legatura cu orasul - 30 km
Genereaza uneori probl de mediu
Apare ideea de spatiu al fluxului, no man's land
Aerop devin de inportanta la niv regional
Securitatea face sa pierzi timp
Trenul de mare viteza - Japonia, Franta , Spania, Germania
Tot ce e mai putin de 4h ca transport e mai eficient cu trenul
Italia a introdus tren de 400 / h, franta vrea de 480
Garile devin poli intermodali
Germania - politica de revizuire a garilor
In Munchen - 2 cartiere langa gara;
Stuttgart- infrastructura majora -> gara terminala transf in gara de parcurs
Orasele isi protejeaza centrele cu legi - ex Londra - taxe de mobilitate
Revolutii in transp public - metrou, tramvai,

Progresul in tehnologia informatiei

09.01.17
Industrializarea: '- cautarea orasului model
Relatia intre locul de munca si
Mediu ca subiect - dupa WW2
Accidente tehnologice - bhopal, india si seveso, it
Cernobil
Utilizarea agentilor chimici in vietnam - filmul apocalipse now
Accidente petroliere - deverseaza petrol in mare
In 70- primele miscari de protejarea mediului

2 generatii de probleme de mediu - aer, apa sol

"Mediul inconjurator" = aberatie -> mediul antropic, ambiant, etc
Mediu = ce este in interior

Probleme dn prima generatie

- poluare de la o sg sursa verificabila - de cele mak multe ori limitata in timp - efectele fie natura le repara, fie oamenii
-principiul : poluatorul plateste

globallizarea - mobilitate -> a 2a gen a probl de mediu:

-poluare cumulata - aglomerare de surse
-emisiile : nu stim sursele
-pol difuza si intinsa in timp
Film : inconvenient truth
-china de est ( cu orasele mari ) genereaza o pata de poluare care se intinde pe o pata mare
-consecinta: nu putem aplica acel principiu ca poluatorul plateste -> politici nationale coordonate
-corpuri de mediu : tratate internationale prin care statele se angajeaza sa limiteze emisiile
Primul : kyoto
Cel de la Paris: incetinirea ratii de incalzire globala -> statele n dezv economica, vum e china, nu voia sa isi limiteze cresterea
-devin subiect de politici nationale - eliminarea tehnologiilor poluante, si sprijin pt actiuni de remedierea poluarii

Prin aglomerare orasele sunt agenti poluatori importanti -> politici urbane -> amprenta ecologica - cerute fie de locuitorii resp, dar joaca si rol in reputatia orasului
In orasele in care se taiestr bine se muta limea de succes

Dezvoltare durabila- thinktank - gruparea clubul de la roma - au preluat o idee pe care o aveau cei care au inventat bomba nucleara -> oamenii de stiinta care sa poata face
publica propria parere -> termenul de thinktank -> atrag atentia comunicand direct cu populatia
Raprtul clubului de la roma - the limits of growth - resursele pe care se realizeaza dezv omenirii sunt epuizabile- se refac in muult mai mult timp - daca omenirea continua, se va
trezi in impas -> nou model de dezvoltare -> resurse energetice reutilizabile
Relatie resurse economice si de mediu - dezechilibru nord - sud glob
Summitul pamantului - brazilia - grup multinational a elaborat un raport - our common future / raportul brundland - durata de multi ani
Definitia conceptului : al 3lea lucru de stiut pe de rost
Dezv durabila e acel tip de dezv care permite / asigura generatiilor actuale satisfacerea nevoilor vitale de baza si asigurapt generatiile viitoare posibilitatea satisfacerii acestor
nevoi vitale existentiale dar si libertatea de alegere a unor modele alternative de dezvoltare
Aduce impreuna 3 axe: axa mediului, dezv economica si cea sociala
-> criticii zic ca aici este si slabiciunea -> ca este utopic
Autorii il apara - ca totul pleaca de la ce reprezinta nevoile vitale de baza
Hrana, adapost, haine, asistenta sanitara, loc de munca, , educatie
Ezvoltare sustenabila - si-a pierdut continutul in timp, si a lansat si un contra-curent
Milleium goals: asigurarea unor cond de trai in africa
Agenda 21
Think globally act locally
Tari nordice au inceput sa aplice
California - dezvol durabila
In romania nu se reexamineaza strategia, pt a vedea in ce masura au rezolvat ceva

Seervicii publice si descentralizare:

Revolutia franceza - 1789 - Rousseau - relatia dintre cetatean si stat este una contractuala - cerateanul sprijina statul dar statul asigura viata cetateanului
Jum sec 19 1848- rev burgheze - conceptul statului national - nu pe voimta unui duveran, ci pe natiune - dupa modelul francez, dupa Klovis incoace
Se prabusesc impreriile
Statele trebuie sa-si legitimeze pozitia - tratarea in mod egal a cetatenilor - prin serv publice - care este un bun sau un serviciu pe care o comunjtate prin administratia sa le pune
la dispozitia membrilor sai in mod egal si cu universalitate de acces - gratuit sau contra cost
Statul recurge la 2 lucruri:
-fie preia din lcrurile pe care comunitatile le rezolvau: familiile f sarace, copii care aveau nevoie de scoala
Ideea ecducatiei de stat, a spitalelor publice.
Cresterea economica accelerata de caile ferate
Drumul si libertatea de trecere date de nobilj se transforma in servicii de stat.
Mult mai tarziu - furnizarea de apa potabila - a pune putul la drum, si nu in curtea ta, pt a-si lua toti apa
Energia electrica si distributia ei. Gazul pt luminat si incalzit;
Colectarea apelor si deseurilor
Marile conflicte mondialw - institutionalizarea la nivel de stat a ajutirului social - sist de pensii de stat
Ideea resp statului de furnizarea locuintelor - tratarea la jn minim nivel a tuturor locuitorilor
Dupa al 2lea ww, crestere economica - cresc taxele si impozitele - bugetul statului fiind mai mare, mai multe beneficii publice - ajutor saraci, ajutor ritmic, etc

Subventis la sursa- cand statul cumpara kilowatt ul cu 1 leu, pune el ( statul ) 50 bani si cere 50 de la populatie
Subventie diferentiata - trebuie sa ia de la cel care are bani si sa scada de la celalt -> gandit sa nu poata lua
Cand se aplatizeaza cresterea economiei - statul privatizeaza institutiile -> el dadea serviciul public, si nu avea concurenta, nu era verificat - un agent privat va fi mai eficient ->
trebuie suprvegheat universalitatea accesului
Cererea nu se diminueaza - agentii privatj fac profit pe principiul de masa -> statul introduce competitia -> lansarea telefoniei mobile in romania -> poveste de succes in rom ->
cosmorom, cosmote nu puteau concura -> telekom a patruns ;
Cazul nefericit apanova -> nu pot face 3 retele de apa sau canalizare
Apanova are cel mai bun contract - in cazul reziliere o suma de despagubire pe care orasul nu o va putea plati
Filantropic - care iubeste oamenii
C
Eealalta cale: acelasi serviciu in 2 localitati costa diferit: satele care sunt grupate necesits mai putini bsni pt copii saajungs la scoala, fata de unul intins
4 modele de stat:
1. Centralizat - face totul - stabileste ce serv publice se dau. Furnizeaza serviciile. Stabileste pretul. Subventioneaza la sursa. Asigura si controleaza calit serv. Economia libera
nu are nicio putere
2. Deconcemtrat - statul francez inainte de 1982 - statul nu mai furnizeaza serviciul, ci lasa la decizia autoritatilor locale / regionale cine furnizeaza serv - se deschide drumul
catre privatizare. Localitatea stie mai bine ; supraveghere prin intermediul prefectului. Prim pas in descentralizare
3. Descentralizat - statul stabileste majoritatea serv publice furnizate dar lasa autoritatile locale libertatea de a furniza noi servicii sau nu- nu ii lasa sa desfiinteze servicii. El
nu se implica si nu inpune un pret, ci niste limite de min si max ale pretului. Subventioneaza la destinatie. Controleaza inparteneriat cu autoritatea locala, dar stabileste
niveluri minime de performanta - calitatile apelor potabile - cel mai raspabdit in eur - in state care nu au atins un grad de descentralizare f mare
4. Statul cu transfer marr de putere - devolution state - model in care statul intoarce autoritatilor locale maj responsabilitatilor si puterilor - mentine doar cateva serv
esentiale in responsabilitatea lui - restul le stabileste autoritatea locala ( sau desfiinteaza ) - statul introduce doar bariere maxime de pret, dar nu subventioneaza nici la
sursa nici la destinatie, ci subventioneaza politici locale de subventie. Statul controleaza f rar, dar mentine criterii minime de performante, pe care autoritatea locala le
poate face mai severe - doar in olanda, irlanda si marea brit -> functioneaza cu 2 cond: state cu evon dezv si state care au puterd econ ; admin locala tre sa aiba
capacitatea iinstitutionala si tehnica sa se implice in furniz serv publ

Blend of solescense - nevoia de a inlocui produsul

Marketing - itrece in sfera managementului urban - modul in care isi vinde produsele - si modul in care orasul se vinde -> imaginea
Clustering'ul economic -> asocierea de prod care dau o imagine
Construirea unei imagini pt noi locuitori -> imaginea orasului -> subiect de politici publice
Turismul -> parte a imainii,
3.Relatia orasului cu proprii sai locuitori -> sa le puna un mediu de viata la dispozitie -> asteptarile sa fie indeplinite
Si lucruri fe siguranta, si perspectiva administrativa

Materii Page 5
Si lucruri fe siguranta, si perspectiva administrativa
Importanta marketingului urban -> vehiculele sunt importante -> de ex manifestarile comerciale, sportive, etc
Orasul cauta sa rasp unei populatii in schimbare - prin cresterea diversitatii ( aici problema in amenajarea sp public - in ce masura este suficient de specializat pt a fi atractiv si a
rasp asteptarilor , dar si sa ofere locuri publice - forum, agora, etc )
Orasele incep sa invete ca exista praguri -> nemultumirea locuitorilor fata de turism -> constienti de beneficiile economice, dar inregistreaza discomfortul
Copenhaga - incercarea de a redefinj sp publ, de a permite unei alte etnii de a si gasi locul in oras ; in alte locuri, unde nu se pettece acest lucru contribuie la fenomenul de
segregare -> reactia unor grupuri de a se retrage si a-si creea propriul sp, feparte de centru -> cauzeaza pana la urma probleme
Utilizam altfel timpul ; bevoia de absorbitie a noilor generatii in mecanismul economic
In germania, varsta medie de intrare in piata se facea in jur de 30 ani
Pregatirea specialistului pt practica profesionala -> osmoza intre ce face invatamantul, cat si ce se transfera catre domeniul profesional, care isi asuma u nrol de a invata
Schimbari in bugetul de timp - aproape sigur vom schimba 2-3 profesiuni, chiar daca sunt specializari in acreasi profesiune
Multe profesiuni vor fi automatizate
In us se cauta multe posturi in asistenta sociala - populatia imbatraneste - greu sa fie automatizate cu totul
Slaba claritate in a vedea cum va functiona orasul - nu a mai cunoscut o asemenea schimbare
Un economician studia cum am putea sa ne vindem noi datele, asa cum face fb -> ne-ar transforms intr-un obiect al consumului
Subiect al unei mobilitati generale

Ex pe 1 feb

Cum raspund orasele prin management urb la schimbsrile de mediu -> schema triunghiulara cu strategii, politici, programe, proiecte
O strateg se pune in practica prin politici -> programe -> proiecte
Desi politicile publ erau si anterior utilizate, sunt si acum -> o strategie prea precis nu prea utila -> schimbarile in oras ample
O strategie se actualizeaza
Trategiile -> o regandire a lor -> Barca de 3x regandire
Copenhaga - 90 -> reorientsta catre mediu in 20p0, iar apoi au utilizat programe si politici, prin gandire strategica, nu neaparat elaborareaunei strateg -> coerenta scopuri,
coordonare programe si proiecte
Planificarea predictiva - dezvoltare dupa plan - concretizarea desenata a ceea ce ar trb sa se intreprinda -> planificare cuprinzatoare -> din caiza globalixarii a intrat sub focul
cirtii -> nu rasp bine si nu poate fi coordonata -> apare modelul 2: prin principii si reguli -> nu mai flrmuleaza programe ample, ci stabileste prijcipii baxate pe valori si pe baza lor
formuleaza reguli . Investitorii si orasul se comformeaza regulilor si au mai multa libertate in a gasi formele, modurile, locurile
-> incoerente spatiale -> nu mai este asa dezv morfologic
-> SIMILAr planif reactive -> in care orasuk raspunde prin planuri provocarilor / nevoilor / sanselor unei zone-> de obicei rasp unei stari de criza -> planif lenesa -> reactioneaza
cand nu are incotro
3lea tip planif -> proactiva -> intelegerea de catre oras a faptuluo ca evolutia sa este rezultatul multor actori, si cs orasuk este si actor si regizor-> orasul nh poate prezice exact
un va fi, dar incearca sa orienteze directia intr-un anumit timp si spatiu -> multi agenti economici au tendinta de a se aseza unde este crestere imediata -> planif proactiva
egalizdeaza
Modelul bazat pe negociere -> adaptabilitatea -> risc: coruptia
Buc -> model dezv prin negociere -> gasirea solutiilor prin negociere -> lipsa de correnta si functionalitate -> se bazeaza pe oras in a egaliza
Ultimul model de dezv : dezvoltare prin proiecte fanion -> flagship projects -> originea in recomandarile lui michael porton -> actor puternic care devine ancora si aduce alti
actori
Principiul -> realizarea unor proiecte private care constituie factori de activitate -> si incurajeaza dezv intr-o zona in scadere -> un brand mare va atrage br mici
Proiecte -> diversitate
La aviatorilor s-a asezat la inceput oracle, si apoi s-a dezv intens
-> risc -> dezechilibru -> modalitatile utilizate si pt echilibrare
Principalul mijloc -> politicile -> cele mai aproape de strategii -> au cuprindere -> intimdere in timp -> pot depasi un program electoral
Politicile permit diversitate obiective si varietate interventii ; adaptate -> nu dunt extrem de variate, dar sunt planuri operationale -> precise si masurabile
- Cer evaluare
- Pot fi fundalul pe care construim ...
- Frmularea lor trebuie sa fie participativa -> un proces gresit de formulare se poate solda cu o politica neadecvata; nasc predictibilitatr
- Cele mai bune cadre in care pot fi plasate aceste proiecte fanion, si in care pot fi introduse / dcoase proiectele
Scopul unei politici poate fi realizarea loc pt neajutorati, dar obiectivul este realizarea a 500 locuinte in 2 ani.
La planurile operatiomale, obirctivele sunt exact masurabile si plasate in timp
Sunt esentiale -> fac legatura cu politicul cu viziunea strategiei
La examen!!! Politici, obiective, proiecte, programe

Spatiu public:
Politica - pleaca de la cuv vagi -> ce vrem de la acele sp -> avem 10 ani;
1.modul in care am ales sp publice, fie cateva dintre ele
2.ratiunea ->
3. Transformarea in
Metodele -> mai multe benzi, trotuarele, vegetatia, etc
Pe site urile primariwi gasesc programe!

Materii Page 6