Repere metodologice pentru o

PEDAGOGIE INTERACTIVĂ
OPERAȚIONALĂ
 Valorificarea Teoriei Inteligențelor Multiple (TIM)
• Primele teorii ale psihologiei, inteligența – era echivalată cu abilitățile de
gândire (cât de bine și cât de mult învață un individ)
• În teoriile moderne, inteligența – este văzută ca ca fiind multidimensională și
dinamică:
– J.P. Guilford – divide inteligența în abilități intelectuale diferite, în funcție de
natura operațiilor, conținutul și produsele cerute
– R. Sternberg – teoria triarhică a inteligenței (trei componente majore:
performanța, metacogniția și cunoașterea)
– Cronbach și Snow – teoria care argumentează că eficiența abordărilor
instrucționale este diferită datorită aptitudinilor specifice ale celor care învață
– H. Gardner – care consideră că există nouă forme distincte ale inteligenței –
dezvoltate într-o anumită măsură și care interacționează și se combină într-o
manieră unică, singulară.
• Se manifestă foarte rar în mod independent
• În general, acționează complementar, concurent, compensatoriu și
coordonat în cazul unui anumit individ.
 Teoria Inteligențelor Multiple – H. Gardner
1. Inteligența lingvistică/verbală – aptitudine a cuvântului, capacitatea:
- de a construi enunțuri,
- de a utiliza limbajul pentru anumite informații și pentru a opera cu ele,
- de a rezolva probleme și de a dezvolta produse cu ajutorul codului
lingvistic
2. Inteligența logico-matematică – capacitatea:
- de a calcula
- de a cuantifica
- de a opera cu modele, categorii, relații
- de a grupa și ordona date și de a le interpreta
- de a efectua operații logice complexe
- de a gândi logic și critic
- de a efectua raționamente
- de a evalua propoziții etc.
 Teoria Inteligențelor Multiple – H. Gardner
3. Inteligența muzicală/ritmică – capacitatea:
- de a rezolva probleme și
- de a crea produse cu ajutorul funcțiilor auditive
care se exersează în percepția, recunoașterea, compunerea,
producerea sau valorificarea fragmentelor muzicale, melodiilor,
construcțiilor melodice, ritmurilor, tonurilor, sunetelor.
4. Inteligența vizual-spațială – abilitate de ordin spațial,
capacitatea:
- de a vizualiza
- de a percepe spațiul
- de a rezolva probleme și
- de a crea produse cu ajutorul reprezentărilor mentale, al
simbolurilor grafice, al graficelor, al diagramelor, al imaginilor și
culorilor.
 Teoria Inteligențelor Multiple – H. Gardner
5. Inteligența naturalistă – capacitatea:
- de a rezolva probleme și
- de a crea produse cu ajutorul reprezentărilor despre mediul înconjurător, al
unor elemente ale acestuia și al schimbărilor din mediu.
6. Inteligența corporal-kinestezică – capacitatea:
- de a rezolva probleme legate de mișcare
- de a crea produse cu ajutorul abilităților motrice și al mișcărilor întregului
corp, coordonate grație anumitor strategii și abilități cognitive
subliniindu-se legătura existentă între acțiunile mentale și cele fizice
7. Inteligența intrapersonală – capacitatea:
- de a comunica permanent cu propria ta lume interioară
- de a-ți construi o reprezentare de sine precisă, fidelă și de a o utiliza
- de a rezolva probleme și
- de a dezvolta produse grație introspecției, cunoașterii și înțelegerii de sine, a
conștientizării propriilor sentimente, trăiri, stări interioare, emoții, intenții,
motivații, interese etc.
- ne ajută să ne înțelegem propria personalitate – fiind asociată
cu termenii „insight” și „metacogniție”.
 Teoria Inteligențelor Multiple – H. Gardner
8. Inteligența interpersonală – capacitatea:
- de a comunica permanent cu lumea exterioară
- de a rezolva probleme și
- de a crea produse grație:
 empatiei, cunoașterii și înțelegerii altor persoane,
 conștientizării sentimentelor, trăirilor, stărilor interioare, intențiilor,
motivațiilor, intereselor, modurilor de interacțiune etc. specifice celorlalte
persoane
 interacțiunii/relaționării cu alții.
9. Inteligența existențială – capacitatea:
- de a reflecta
- de a filosofa
- de a formula întrebări profunde despre sensul vieții și despre existența
umană
- de a înțelege semnificația vieții, rostul morții, lumea fizică și psihologică.
 Implicațiile educaționale ale inteligenței multiple

• TIM, a existenței celor nouă modalități diferite de utilizare a

abilităților intelectuale – are/au o serie de implicații
educaționale.
• Vizează toate componentele și subcomponentele majore ale
procesului curricular, care sunt revizuite și recorelate dintr-o
perspectivă nouă, începând cu regândirea obiectivelor
educaționale și a metodelor de învățământ.
Cele mai importante consecințe ale acceptării și utilizării inteligențelor multiple:

A.Cunoașterea profilului de inteligență a elevilor.

B.Conștientizarea faptului că toate tipurile de inteligență au același grad de importanță pentru
dezvoltarea personalității elevilor și pentru integrarea în viața profesională și socială.
C.Elaborarea unei oferte curriculară flexibilă, în funcție de profilurile de inteligență ale elevilor
D.Proiectarea, realizare și evaluarea activităților didactice astfel încât să angajeze cât mai multe
tipuri de inteligență
E. Valorificarea achizițiilor elevilor în rezolvarea de probleme, în abordarea situațiilor reale
F. Renunțarea la curriculum uniform, la școala uniformă și la concepțiile uni- sau cel mult
bidimensională a inteligenței
G.Urmărirea înțelegerii profunde de către elevi a conținutului ideatic al câtorva discipline nucleu
(trunchiul comun)
H.În evaluarea elevilor ar trebui să se măsoare toate formele inteligenței, nu doar cea lingvistică
și cea logico-matematică
I. Susținerea necesității formării și dezvoltării „deprinderilor de proiect” prin utilizarea
proiectelor ca modalitate de lucru cu frecvență maximă în școală
J. Gardner – a conturat următoarele principiile educaționale:
- cei care învață să fie încurajați să își utilizeze inteligențele preferate în învățare
- activitățile instrucționale să facă apel la diferite forme ale inteligenței
- evaluarea învățării să măsoare multiple forme ale inteligenței.
 TIM și designul educațional
(exemple de sarcini de învățare – ex. atomul)
Tipul de Întrebarea pe care și-o pune profesorul
inteligență în proiectarea didactică
1. Inteligența Cum aș putea utiliza limbajul verbal –
lingvistică/verbală cuvântul scris sau exprimarea verbală –
pentru asimilarea acestui concept?
2. Inteligența Cum aș putea valorifica limbajul logico-
logico-matematică matematic – numere, calcule, clasificări,
operații logice, deprinderi de gândire
critică – pentru învățarea acestui subiect?
3. Inteligența Cum aș putea utiliza limbajul muzical –
muzicală/ritmică sunetul, tonul, ritmul, melodia și muzica –
pentru învățarea acestui subiect?
4. Inteligența Cum aș putea utiliza limbajul grafic –
vizual-spațială grafice, diagrame, simboluri grafice,
imagini, culori – pentru a vizualiza
conceptul, ideea, fenomenul sau procesul?
Exemplu de sarcină
Solicitarea adresată elevilor de
a explica verbal structura unui
atom.
Aplicarea formulei de calcul a
numărului maxim de electoni
care pot exista pe un strat.
Exersarea algoritmului de
scriere a structurilor atomice
pentru diferite elemente, într-
un anumit ritm.
Conceptul modelului grafic
(solar) pentru ilustrarea
structurii atomului.
 Tipul de Întrebarea pe care și-o pune profesorul
inteligență în proiectarea didactică
5. Inteligența Cum aș putea verifica anumite elemente
naturalistă naturale din mediul înconjurător,
categorizările și datele despre obiecte sau
specii din lumea naturală, abilitățile
senzoriale – văzul, auzul, mirosul, gustul,
simțul tactil – în activitatea didactică?
6. Inteligența Cum aș putea valorifica limbajul kinestezic
corporal- – mișcările întregului trup și acțiunea cu
kinestezică diferite obiecte – în această sarcină de
învățare?
7. Inteligența Cum aș putea valorifica limbajul interior –
intrapersonală reflecția personală, sentimentele, trăirile
afective, stările interioare, intențiile,
motivațiile, interesele proprii – în
conștientizarea învățării și în asumarea
acesteia?
8. Inteligența Cum aș putea utiliza colaborarea și
interpersonală cooperarea în cadrul acestei situații de
instruire?
Exemplu de sarcină
Realizarea unei analogii între
structura atomului și structura
sistemului solar.
Ilustrarea conceptului de
structură a atomului prin
gruparea a trei categorii de
elevi (care reprezintă protonii,
neutronii și electronii).
Reflecția individuală asupra
modului în care atomii cu o
anumită structură, participă la
formarea de legături chimice.
Discutarea în grupuri a
modului de comportare al
atomilor la temperaturi și
presiuni foarte înalte și apoi
realizarea de discuții frontale.
 Tipul de Întrebarea pe care și-o pune profesorul
Exemplu de sarcină
inteligență în proiectarea didactică
9. Inteligența Cum aș putea utiliza cunoștințele de Discutarea faptului că meritul
existențială filosofie și capacitatea de reflecție și de de a fi impus termenul de
filosofare a elevilor? „atom” ca element filosofic îi
revine lui Democrit.