Capitolul 1

Capitolul 1
SISTEMUL INFORMATIONAL AL
ÎNTREPRINDERII COMERCIALE

Obiective:

Dupa studierea acestei teme veti fi în masura sa:

• întelegeti notiunea de sistem informational;
• identificati componentele sistemului informational;
• recunoasteti diferite tipuri de fluxuri si circuite informationale;
• identificati principalele mijloace de tratare a informatiei.

CUPRINS:

1.1. Conceptul de sistem

informational

1.2. Componentele sistemului

informational

1.2.1. Resursele informationale

1.2.2. Fluxurile si circuitele informationale

1.2.3. Procedurile si mijloacele de tratare a

informatiei

1.3. Tipuri de fluxuri si circuite

informationale

1.4. Întrebari recapitulative

 Sisteme informatice în comert

Una din caracteristicile societatii moderne este vehicularea unei

cantitati mari de informatii de natura diferita. Expertii tind sa acrediteze
ideea ca, în prezent, ne aflam în stadiul unei societati informationale în
plina dezvoltare. Nivelul de organizare sociala si gradul de agregare al
informatiei, conditioneaza exactitatea si viteza de reactie a subsistemelor
sociale, precum si a componentelor lor organizationale la schimbarile
rapide de stare ale societatii. Ca urmare, preocuparile pentru optimizarea
continua a comunicarii constituie un obiectiv principal al proceselor de
conducere macro si microeconomica.
O organizatie, privita ca un sistem dinamic si complex, se
caracterizeaza prin trei componente:
• un sistem conducator, care este orientat catre luarea
deciziilor si repartitia resurselor necesare pentru îndeplinirea, la un
nivel de performanta asteptat, a obiectivelor organizatiei;
• un sistem informational, care are ca principala atributie
dirijarea fluxului de informatie, în conformitate cu nevoile procesului
de conducere; el se mai numeste si sistem informational pentru
conducere ;
• un sistem de executie sau sistem condus, care este
subordonat primului sistem si îsi subsumeaza eforturile sale
cerintelor sistemului conducator.

1.1. Conceptul de sistem informational

Componenta a unei organizatii, abordata ca un sistem cibernetic,

conducerea poate fi definita ca un proces de ordonare a componentelor
acesteia potrivit criteriului concordantei scop – actiune. În cadrul procesului,
informatia joaca un rol de legatura între elementele umane si materiale ale
sistemului, fara de care nu ar fi posibil nici un fel de actiune ordonata,
subordonata scopului propus.
Corespunzator etapelor unui ciclu al conducerii1, se disting
urmatoarele faze (în succesiune): culegerea informatiei de stare - analiza -
elaborarea informatiei de comanda -actiunea. Aceasta pune în evidenta

1
Un ciclu al conducerii include ansamblul operatiilor desfasurate din momentul aparitiei
unui eveniment ce începe cu o actiune planificata si dureaza pâna la declansarea acesteia
 Capitolul 1

faptul ca esenta conducerii o constituie însusi procesul de transformare a

informatiei de stare în informatie de comanda si transmiterea acesteia intre
nivelul conducator si cel condus.
Sub aspect conceptual, atributul informational se refera la tot ce
înseamna informatie si, mai ales, la valorificarea si transportul ei la
utilizatori. Existenta si calitatea informatiilor este indispensabila realizarii
atributelor conducerii, iar unitatea sistemului informational determina nivelul
de performanta al acesteia.
Sistemele informationale au existat, într-o forma sau alta, pe toate
treptele dezvoltarii societatii omenesti, informarea constituind o conditie
fundamentala a realizarii oricarui proces managerial, în calitatea sa de
proces de însusire si transmitere a informatiilor. Considerat ca o
componenta manageriala, aspectul informational al conducerii se exprima
prin acest sistem.
Aparitia si evolutia sistemelor informationale se reflecta prin
intermediul urmatoarelor momente semnificative atinse de procesele de
conducere, productive si informationale:
• aparitia nevoii de a conduce, care a constituit o premisa
esentiala a existentei sistemelor informationale; pe masura dezvoltarii
productiei materiale acestea au cunoscut noi dimensiuni iar succesele
numeroaselor personalitati conducatoare, din istoria societatii, s-au datorat
unor sisteme informationale bine concepute si organizate;
• aparitia primelor sisteme informationale, special organizate, în
primele decenii ale secolului XX;
• consolidarea sistemelor informationale, în a doua jumatate a
secolului nostru, ca urmare a dezvoltarii mijloacelor automatizate de
prelucrare a datelor.
În acest context, un sistem informational vizeaza atât aspectul
organizatoric al acestuia, cât si cel tehnic.
Realizarea unei informari complete si de calitate, precum si
valorificarea integrala a informatiei poate fi posibila doar în cadrul unui
sistem conceput ca un ansamblu integrat2, care cuprinde: proceduri,
metode si mijloace folosite atât pentru generarea si pastrarea datelor, cât si
pentru transformarea lor în informatii, inclusiv echipamente, asigurarea cu

2
concept definit de O. Nicolescu si I. Verboncu în Management, Ed. Economics 1995, p.
170
 Sisteme informatice în comert
programe, operatiile executate de om sau cu mijloace tehnice, datele
structurate pe criterii de eficienta, ca si metodele de folosire rationala a lor.
Prin urmare, un sistem informational reprezinta un ansamblu
complex, organizat de oameni, masini, programe, procedee si activitati
practice, concretizate în compartimente cu legaturi informationale, alcatuind
cadrul organizatoric prin intermediul caruia se elaboreaza si se folosesc
informatiile. Altfel spus, sistemul informational constituie un angrenaj care
procura informatiile, le transforma într-o forma susceptibila de a fi utilizate
de fiecare treapta de conducere, transmite si prelucreaza deciziile,
urmareste efectele aplicarii acestora, atât în timpul executiei, cât si dupa
terminarea actiunii lor.
În România, cercetarea si proiectarea sistemelor informationale a
înregistrat în ultimii ani progrese semnificative. Se poate vorbi, în prezent,
de încercarea conturarii unei conceptii proprii în acest domeniu. Cu toate
acestea, experienta practica în întreprinderile comerciale a aratat ca, de
multe ori, analizele s-au limitat la abordarea partiala a unui sistem
informational, precum descrierea suportilor de informatie, a documentelor
folosite sau procedeelor de prelucrare, facându-se abstractie de ideea de
sistem. Tinând seama de efectele negative ale unei asemenea maniere de
abordare, este obligatoriu de semnalat faptul ca numai abordarea integrata
a sistemului informational conduce la ceea ce se defineste drept
management complex si complex în firmele comerciale românesti.
Sistemul informational al întreprinderii comerciale poate fi definit ca
acea componenta a managementului firmei comerciale care
încorporeaza totalitatea resurselor informationale create, prelucrate si
transmise pe fluxuri si circuite informationale, precum si a tehnicilor
si mijloacelor de procesare a acestora în vederea cresterii rapiditatii si
fiabilitatii actului decizional3.

1.2. Componentele sistemului informational

Asa cum am mentionat, sistemul informational poate fi considerat ca

una din principalele componente a conducerii în timp real a întreprinderii
comerciale. Realizarea actului conducerii depinde de fiabilitatea lui, iar
buna lui functionare depinde de calitatea elementelor sale componente. In
 Capitolul 1

sensul cel mai general componentele sistemului informational sunt:

resursele informationale, circuitele si fluxurile informationale si procedurile
si mijloacele de tratare a informatiilor.

1.2.1. Resursele informationale

Resursele informationale sunt componenta a carei calitate tinde sa

conditioneze într-o masura crescânda continutul si eficienta de ansamblu a
întreprinderii comerciale. Ele pot fi definite ca reprezentând ansamblul
sistemic al informatiilor generate, obtinute, disponibile si refolosibile
din întreprinderea comerciala. Tot mai mult se acrediteaza ideea ca
resursele informationale sunt o componenta a oricarui tip de activitate.
Fiecare activitate la rândul ei genereaza noi informatii, care, ulterior, sunt
utile ducerii la bun sfârsit a respectivei activitati sau ale altor activitati.
Procesele de natura manageriala, orientate catre adaptarea
întreprinderii comerciale la un mediu tot mai dinamic si complex, impun
obtinerea de informatii vitale cu privire la piata (dinamica, dimensiuni,
structura etc.), la competitie (cota de piata, segmente ocupate de
cumparatori, preturi practicate,structura ofertei, servicii oferite etc.), la
sursele de aprovizionare (localizare, conditii de livrare, preturi ), cu privire la
consumatori (segmente vizate, comportamente specifice, putere de
cumparare etc.). Ca urmare, apare necesitatea organizarii la nivelul
întreprinderii comerciale a unui sistem eficient de procurare, prelucrare si
stocare a acestor informatii, care sa fie în masura sa le transforme în
resurse disponibile si refolosibile, subsumate fundamentarii
corespunzatoare a deciziilor privind activitatea curenta si de perspectiva a
firmei.
Resursele informationale conditioneaza într-o masura
semnificativa, atât manifestarea functiilor întreprinderii comerciale, cât si
proiectarea structurilor organizatorice pe care aceste functii se bazeaza.
Astfel, domeniile de resurse informationale majore privind functiile
întreprinderii pot fi sintetizate dupa cum urmeaza:
q functia comerciala – gasirea celor mai bune segmente de
furnizori, valorificarea spatiilor de stocare si comercializare,

3
vezi si V. Mercioiu, C.A. Bob, M. Dragusin, F. Tomescu, C. Bucur – Management
Comercial, Ed. Economica 1998, p.167
 Sisteme informatice în comert
administrarea vânzarilor;
q functia de cercetare -dezvoltare - planificarea strategica,
investitiile pentru dezvoltare, temele de cercetare;
q functia de marketing - cercetarea pietei, strategia de
reclama, planificarea vânzarilor, analiza acestora;
q functia financiar-contabila - planificarea profitului, stabilirea
capitalului, contabilitatea cheltuielilor, contabilitatea veniturilor;
q functia de personal - recrutare, selectie, angajare, formare
si perfectionare, salarizare, promovare, probleme sociale;
q functia de productie - prestari servicii, ambalare, portionare
etc.
Modul de organizare a resurselor informationale permite, pe de o
parte, cunoasterea situatiei trecute, precum si a celei existente într-o
întreprindere comerciala, iar pe de alta parte, anticipari ale evolutiei
viitoare, contribuind astfel la elaborarea si îndeplinirea obiectivelor firmei,
oferind chiar posibilitatea adoptarii de strategii active care sa vizeze
influentarea mediului în sensul dorit. În literatura de specialitate, se
mentioneaza ca pentru întreprinderea comerciala, perioada actuala se
caracterizeaza prin mutarea accentului de la sistemele de distributie a
marfurilor la cele informationale, subliniindu-se astfel rolul strategic pe care
îl joaca resursele informationale. Abandonarea conceptiei traditionale, în
favoarea uneia noi, moderne, se explica prin constientizarea faptului ca o
utilizare corespunzatoare a resurselor informationale permite rationalizarea
distributiei marfurilor, în conditiile în care este evident mai avantajos, mai
ieftin sa misti informatia decât marfa.
Componenta elementara a resurselor informationale, informatia
constituie rezultatul prelucrarii datelor dupa anumite proceduri logice.
Plecând de la conceptul de informatie si continutul acesteia,
literatura de specialitate aferenta domeniului managementului acorda un
loc aparte informatiei economice , termen a carui abordare cunoaste doua
acceptiuni:
• informatie în sens larg, care se refera la orice informatie care
poate fi folosita în mod direct sau indirect de catre societatile comerciale si
regiile autonome în vederea atingerii obiectivelor propuse;
• informatie în sens restrâns, care se refera numai la informatiile
care sunt utilizate în mod nemijlocit în procesele economice ale firmei
(contabile, financiare sau comerciale).
 Capitolul 1

În cadrul firmelor comerciale este recomandabila adoptarea primei

acceptiuni mentionate, datorita avantajelor pe care le ofera prin luarea în
considerare a ratiunii existentei si finalitatii informatiei economice,
indiferent de natura sa tehnica, stiintifica sau comerciala. În acelasi timp, o
asemenea abordare corespunde si obiectivelor firmelor cu privire la
adaptarea permanenta la mutatiile intervenite în cadrul mediului
economico -social, adaptare ce presupune cunoasterea si valorificarea
oricarui tip de informatii.
Complexitatea proceselor manageriale implica crearea si
utilizarea unui volum mare de informatii. Diversitatea si complexitatea
deosebita a acestora impune o multitudine de clasificari4 ce faciliteaza
identificarea caracteristicilor specifice fiecarui tip.
Din punctul de vedere al gradului de prelucrare, informatiile pot fi:
primare – cele care nu au suferit un proces de prelucrare
anterior;
intermediare – cele care au fost si mai pot fi supuse prelucrarii;
finale – cele care au un caracter sintetic si un grad de agregare
ridicat.
În functie de originea si destinatia lor, distingem:
informatii externe - generate în mediu sau destinate acestuia;
informatii interne - care se nasc si circula în interiorul
întreprinderii.
Dupa modul de definire , informatiile se clasifica în:
formale - având un regim prestabilit de captare, circulatie,
prelucrare si stocare;
informale - care circula spontan între compartimente si/sau
indivizi în functie de necesitati.
Având drept criteriu natura lor, informatiile pot fi:
cantitative ;
calitative ;
de comparatie.
Din punct de vedere al modului de organizare a înregistrarii si
prelucrarii, informatiile pot fi:
informatii tehnico -operative – care au frecventa mare de
difuzare, caracter analitic si sunt orientate catre localizarea în timp si

4
vezi si O. Nicolescu, I. Verboncu – op.cit., p.172-174
 Sisteme informatice în comert
spatiu a proceselor din cadrul firmei;
informatii de evidenta contabila – ce sunt utilizate pentru
fundamentarea si evaluarea deciziilor pe termen scurt si se refera, în
special, la aspecte de gestiune economica ale activitatilor
întreprinderii;
informatiile statistice - care sunt informatii postoperative ce
reflecta în mod sintetic, sub forma preponderent numerica,
principalele activitati ale firmei; sunt folosite pentru evaluarea
rezultatelor întreprinderii comerciale si pentru diagnosticarea si
previzionarea de noi obiective.
De remarcat ca, în întreprinderea comerciala, pot deveni resurse
informationale numai informatiile depozitate pe diferiti suporti materiali
(hârtie, benzi magnetice, dischete etc.) si susceptibile de a fi valorificate
într-o împrejurare data.

1.2.2. Fluxurile si circuitele informationale

Fluxurile si circuitele informationale sunt cea de a doua

componenta a sistemului informational al întreprinderii comerciale. Orice
sistem informational se caracterizeaza (fig.1.1), în fiecare parte a lui, prin
doua concepte: emitator si receptor (beneficiar).Emitatorul este sursa de
producere a informatiei care apoi este procesata sau modificata (blocul 1
din fig. 1.1) si transmisa receptorului.
Cantitatea de informatii vehiculata (transmisa si procesata)
între emitator si receptor se numeste flux informational iar traiectoria
pe care o parcurge informatia se numeste circuit informational.
Caracteristica principala a fluxurilor si circuitelor în întreprinde rile
comerciale, consta în maximizarea fluxurilor informationale în conditiile în
care circuitele informationale înregistreaza o tendinta clara de scurtare, prin
eliminarea sau evitarea punctelor intermediare. Ideea de baza este ca
maximum de informatie utila trebuie sa fie transferata de la emitator la
beneficiarul informational pe calea cea mai scurta.

1.2.3. Procedurile si mijloacele de tratare a informatiei

Cea de a treia componenta a sistemelor informationale o constituie

procedurile si mijloacele de tratare a informatiei cu ajutorul carora
 Capitolul 1

resursa informationala este prelucrata si adaptata potrivit nevoilor

manageriale. Ele sunt strict dependente de forma de organizare a
sistemului informational precum si de baza materiala de care dispune
întreprinde rea comerciala 5,6.
Procedurile informationale includ metodele si tehnicile de
culegere, înregistrare, transmitere si prelucrare, operatiile
componente, suportii, formulele, modelele si mijloacele de tratare a

Flux informational

1
Q RECEPTOR
EMITATOR

Q Q RECEPTOR

Circuite informationale

Fig. 1.1. Fluxuri si circuite informationale

informatiilor.
Procedurile informationale sunt demersuri foarte detaliate,
constituite si organizate etapizat:
• stabilirea suportilor (purtatorilor) de informatii utilizati, adica a
materialelor folosite pentru consemnarea lor, precum si a caracteristicilor
dimensionale si de structura a acestora. Suportii informationali utilizati
variaza în functie de natura sistemului informational existent. Astfel, într-un
sistem informational simplu, practicat îndeosebi de întreprinderile
comerciale mici si mijlocii, care se caracterizeaza prin circulatia informatiilor
de la emitor la receptor în starea în care au fost emise, cei mai frecvent
întâlniti suporti de informatii sunt: chitantiere, facturiere, registre, contracte,
etc..

5
vezi si O.Nicolescu, I Verboncu, op.cit.,p.176
6
I. Radu, M. Ursacescu, F. Ionita – Informatica pentru managementul firmei, Ed. ALMI,
1998, p.32
 Sisteme informatice în comert
În cadrul sistemelor informationale complexe, folosite de catre
întreprinderile comerciale mari, în care datele circula prelucrate cu ajutorul
unor mijloace mecanizate sau automatizate folosind echipamente adecvate
si personal specializat, sunt utilizati, pe lânga suportii mentionati mai sus si
suporti magnetici pentru informatii: benzi magnetice, dischete, CD,discuri
optice, etc.
• stabilirea succesiunii tratarii informatiilor si a operatiilor pe care
acestea le impun, a modelelor si formulelor de calcul utilizate. Se pot defini
astfel, relatiile care stau la baza stabilirii nivelurilor de performanta (cifra de
afaceri, venitul net, profitul) sau a gradului de realizare/nerealizare a
acestor niveluri de performanta. Demersul în sine porneste de la forma
finala a existentei informatiilor, care sunt strict dependente de imaginea
precisa a obiectivelor si sarcinilor firmei. Realizarea acestora este
conditionata de existenta informatiilor si cerintele pe care ele trebuie sa le
îndeplineasca, cerinte în functie de care persoanele responsabile cu
aspectele organizatorice, economice si informationale stabilesc procedurile
informationale adecvate.
Gradul de agregare a procedurilor, este strict dependent de
marimea întreprinderii comerciale si de nivelul de complexitate a
managementului acesteia. Prelucrarea informatiilor prin intermediul
metodelor evoluate matematice, economice, statistice, sociologice,
psihologice reprezinta, în prezent, o practica tot mai frecventa.
Dotarile tehnice moderne impun, pe zi ce trece, noi ierarhii între
caracteristicile fundamentale ale procedurilor informationale. Astfel, pe
primele locuri se situeaza urmatoarele:
• gradul ridicat de formalizare a procedurilor informationale ,
bazata în principal pe tipizare, standardizare si codificare a informatiilor si
situatiilor informationale, cu scopul de a se utiliza computerele pentru
facilitarea integrarii lor pe verticala sistemului de management;
• un accentuat caracter optional al procedurilor informationale ale
întreprinderilor competitive, precum si tratarea rapida a informatiei;
existenta acestei particularitati apare ca o consecinta a aportului oferit de
utilizarea foarte diversa a bazelor de date, bancilor de informatii,
programelor expert, s.a.m.d.;
• economicitatea ridicata a procedurilor informationale moderne
care este rezultanta tuturor celorlalte caracteristici anterior enuntate;
sporirea eficientei procedurilor informationale este conditionata, pe de o
 Capitolul 1

parte de complexitatea lor, iar pe de alta parte, de aplicarea unor principii

relativ simple, dar extrem de importante, precum principiul exceptiilor,
principiul prioritatilor etc.
Mijloace de tratare a informatiilor se constituie într-un
ansamblu unitar al mijloacelor de culegere a datelor, înregistrare,
transmitere si prelucrare ale informatiilor. Ele definesc suportul tehnic
al sistemului informational. Acest suport include doua mari componente
si anume:
• suportul fizic ce contine ansamblul de echipamente -
hardware;
• suportul logic, care cuprinde sistemul de programe de
operare si programele de aplicatii – software.
Obtinerea unor rezultate finale în timp real este cond itionata de
numarul, structura si calitatile tehnice ale mijloacelor de tratare a
informatiilor. Ca urmare, ele vor influenta performantele functionale ale
sistemului informational.
În functie de performantele tehnice si de gradul de interventie al
omulu i, diferitele tipuri de mijloace de tratare a informatiilor pot fi grupate în
urmatoarele categorii:
q manuale – când intrarile în sistem sunt pe purtatori de
hârtie, care sunt procesate manual, iesirile fiind tot pe purtatori de
hârtie;
q mecanizate – când prelucrarea informatiilor se face cu
ajutorul echipamentelor mecanografice, cu posibilitati de
înmagazinare relativ limitate, iar accesul la informatie este de
regula limitat de performantele acestora;
q automate – când prelucrarea informatiilor se face cu
ajutorul computerelor, cu posibilitati de înmagazinare adaptate
nevoilor firmei, accesul la informatie realizându-se “on line” .

1.3. Tipuri de fluxuri si circuite informationale

În literatura de specialitate, analiza fluxurilor informationale se

constituie ca un capitol de sine statator. El a aparut ca urmare a preocuparii
teoreticienilor de a elabora categorii generice care sa caracterizeze cât mai
complet sistemele informationale. In acest context facem mentiunea ca
 Sisteme informatice în comert
exista o foarte complexa tipologie a fluxurilor informationale7. Ele sunt
abordate în functie de directia de vehiculare a informatiei
(verticale,orizontale, oblice); continutul informatiei (omogene, eterogene);
frecventa producerii (permanente, temporare, periodice) sau configuratie
(ondulatorii, arc, spirala). Primele trei criterii includ tipuri de fluxuri cu
aplicabilitate relativ generala si la întreprinderile comerciale. Criteriul
configuratiei este, însa, cel mai complex, deoarece el are la baza ideea ca
un management bun este rezultatul unei decizii corect transmise printr-un
sistem informational, într-o structura organizatorica8 permeabila. Potrivit
acestui criteriu, pot fi definite urmatoarele tipuri de fluxuri informationale:
• liniare – care au un caracter permanent si urmaresc în
principal traseul relatiilor organizatorice de tip ierarhic si de cooperare;
• ondulatorii – care se stabilesc între sefi si subordonatii
compartimentelor situate la acelasi nivel ierarhic si sunt rezultanta unei
combinatii dintre relatiile de tip ierarhic cu rela tii de cooperare (vezi fig.

Serv. Marketing Serv. Vânzari Serv. Preturi

Sef serviciu Sef serviciu Sef serviciu

Executant Executant Executant

Fig.1.2. Flux informational de tip ondulatoriu

1.2);
• arc – care apar între decidenti si executanti situati pe niveluri
ierarhice diferite, cu traiectorii ascendente sau descendente, si sunt de
regula generate de deciziile cu caracter de unicat; ele pot fi cu
transferul deciziei descendent si raportare ascendenta (informarea este
subsecventa deciziei, arc convex – fig. 1.3) sau cu informare
ascendenta si decizie descendenta (informarea ajuta la construirea
deciziei , arc concav – fig. 1.4);

7
vezi O. Nicolescu, I.Verboncu , op.cit., p.175; T. Zorlentan, E. Burdus,G. Caprarescu,
Managementul organizatiei, Ed. Economica, 1998, p.407; I Radu, M. Ursacescu, F. Ionita,
Informatica pentru managementul firmei, p.33-34;
8
detalii privind tipurile de structuri organizatorice în întreprinderile comerciale pot fi
gasite în: C. A. Bob (coordonator), Economia întreprinderii, Centrul poligrafic ASE, 1997,
p.96-101 si V. Mercioiu si colaboratorii, Management comercial, Ed. Economica 1998,
p.132-160;
 Capitolul 1

AGA AGA
Decizia strategica Informare efecte

Director general Director general

Decizia tactica Informare

Director comercial Director comercial

Decizia tactica + instructiuni Raport privind
aplicare stadiul aplicarii

Serv. comercial Serv. comercial

Decizia tactica + instructiuni Raport privind
aplicare stadiul aplicarii

Magazin 1 Magazin 2
actiune actiune

Fig.1.3 Flux informational de tip arc convex

AGA
Decizia strategica

Director general Director general

Variante decizii Decizia tactica

Director comercial Director comercial

Alternative decizii Decizie + instructiuni

Serv. comercial Serv. comercial

Propuneri obiective Decizie + instructiuni + termene
si responsabilitati

Magazin
Informatii, rapoarte Magazin
actiune

Fig.1.4 Flux informational de tip arc concav

• spirala – care apar cu caracter temporar sau aleator si sunt

specifice fluxurilor specializate pentru urmarirea unui produs (aflat în
franciza ) de la intrare, pâna la vânzare si post vânzare (fig. 1.5).
 Sisteme informatice în comert

Consiliu de Administratie

Director general

Director comercial

Serviciu Serviciu Serviciu

Transporturi aprovizionare comercial

Baza transporturi Depozit Magazin

Legend a

Fluxuri de decizie Fig. 1.5. Flux informational tip spirala

Fluxuri de raportare

1.4. Întrebari recapitulative:

1. Ce se întelege prin sistem informational?

2. Care sunt componentele sistemului informational?
3. Definiti fluxurile informationale.
4. Ce reprezinta circuitele informationale?
5. Care sunt principalele mijloace de tratare a informatiei?