Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nota: schema de faţă nu suplineşte cursul d-lui profesor, prin urmare, schema se va
completa cu manualul
Prescurtari: LN – lg noua
LV- lg veche
PRINCIPII:
- ce privesc LN: - NERETROACTIVITATEA LEGII CIVILE NOI
- APLICAREA IMEDIATĂ A LEGII CIVILE NOI
- lg civ noua se aplică numai situaţiilor (juridice) 1 ivite in practica după intrarea ei in
vigoare tempus regit actus., “timpul guvernează actul”) - expresie care denumeşte
principiul activităţii legii civile, în sensul că un act de încheie potrivit legii în vigoare în
momentul întocmirii acestuia.
- Constitutie art. 15 alin. 2, NCC art. 6 alin. 1;
- Principiul are in vedere legea in sens larg
- FACTA PRAETERITA (situatii anterioare)- fapte c nasc, modifica, sting sit jur
realizate inainte de intrarea in vig a lg civ noi+ efectele lor – lor li se aplica LV (fara
exceptii) - neretroactivitatea
- FACTA PENDENTIA (situatii in curs)– sit jur in curs de formare , modif, stingere la
data intrarii in vig a lg civ noi (si efecte)
- regula: se aplica LN (EXCEPTIA: legiuitorul poate opta pt LV – ultraactivitatea)
1
Situatie juridica – raporturile juridice, starea unei persoane ( ex. cetatenia, starea de casatorit)
insusirile juridice ale unui bun, fie o situaţie de fapt (ex. situatia de teren infundat, în cazul unei
servituti).
1
! dc elementele ce alcatuiesc constituirea, modificarea, stingerea au individualitate proprie ,
atunci pt fiecare element se aplica lg in vigoare la momentul la care acesta s-a produs
ex. in cazul mostenirii testamentare – intocmirea testamentului+moartea testatorului (sunt doua
elemente distincte, fiecare element e guvernat de lg in vig la data la care s-a produs evenimentul
– deci testamentul e guvernat de legea de la momentul intocmirii, deschiderea succesiunii si
efectele ei – sunt guvernate de legea in vigoare la data mortii testatorului, adica a celui care a
intocmit testamentul)
- FACTA FUTURA (viitoare) – sit juridice ce se vor naste, stinge, modifica dupa intrarea
in vig a lg civ noi , precum si efectele viitoare ale sit jur trecute
– regula se aplica LN,
– exceptia : LV (ultraactivitatea)
- de indata ce a fost adoptata, lg civ noua se aplica tuturor situatiilor ivite dupa intrarea ei
in vigoare, excluzand aplicarea lg civ vechi.
- Art 6 alin 5,6 NCC;
- Acest principiu deriva din neretroactivitate
- lg veche se aplica unor situatii determinate, desi a intrat in vigoare o noua lg civila
- deci, situatii juridice in derulare (pendinte) raman guvernate de lg sub imperiul
careia au inceput sa se constituie, sa se modifice sau sa se stinga.
- Principliul se aplica nu numai cand lg noua prevede aceasta, dar si în cz normelor juridice
supletive (partile incorporeaza in actul juridic lg veche in vigoare la data incheierii
actului jur civil)
DEOSEBIRI ULTRAACTIVITATE/NERETROACTIVITATE
- ultraactivitatea lg vechi vizeaza EFECTELE jur ce s-ar prod dupa intrarea in vigoare a
lg civ noi
- neretroactivitatea – lg veche vizeaza EFECTELE jur produse inainte de intrarea in vig a
lg civ noi. (sit jur trecuta).
Ex: incapacitatea femeii maritate de a incheia acte juridice – instituita de codul civil 1864,
suprimata apoi de legea din 1932.
Deci – la data intr in vig a lg din 1932 femeile casatorite inainte de aceasta data au devenit
capabile de la mom intrarii in vigoare a legii 1932 (aplicarea imediata a lg civ noi), dar actele jur
anterioare incheiate cu nerespectarea Ccivil nu au fost validate de lg noua, ci au ramas lovite de
nulitate relativa.
2
SECŢIUNEA A 2-A: Aplicarea in timp a Codului civil (2009)
Precizare prealabila – art. 223 Lg 71/2011 – CA REGULĂ, procesele in curs la data intrarii in
vigoare a NCC se solutioneaza in conformitate cu dispozitiile materiale şi procedurale in vigoare
la data introducerii cererii de chemare in judecata.
REGULA GENERALA:
Legea aplicabila: Legea in vigoare la data incheierii actului juridic. Aceasta lege
(deci cea in vigoare la data incheierii actului) reglementeaza: incheierea actului (deci, conditii de
validitate –ex. capacitatea persoanei – de plida debitorul sa fie major şi altele...), nulitatea
(nulitatea reprezinta sancţiunea pentru nerespecatrea conditiilor de validitate a actului, un act
lovit de nulitate nu mai produce efecte), alte cauze de ineficacitate (de ex rezolutiunea – adica
desfiintarea contractului – pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor asumate de una din partile
actului), interpretarea (deci, regulile de interpretare a actului juridic, a clauzelor acestuia),
efectele (ex, drepturile, obligatiile partilor nascute din actul respectiv inclusiv cele produse dupa
intrarea in vigoare a lg civ noi), executarea, incetarea
PRECIZARI:
- nulitatea3 act jur– se aplica lg in vig la data incheierii actului
Fara exceptii !!!
- alte cauze de ineficacitate (revocare4, reziliere/rezolutiune5, inopozabilitate6,
caducitate7) ale act jur civil:
2
Exemple de acte juridice civile (adică de manifestări de vointa cu intentia de produce efecte
juridice): contract vanzare-cumparare, donatia, contractul de imprumut etc.
3
Nulitatea – sanctiune care lipseste actul jur civil de efectele acestuia, intrucat actul a fost
incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale.
4
Revocarea – sanctiune de dr civil caracteristica donatiei de ex, ea presupune ca un act e valabil
(deci nu e nul), revocarea se produce fie prin vointa partilor, fie in cazurile anume prevazute de
lege. Daca in cazul nulitatii cauza de nulitate este contemporana momentului incheierii actului,
revocarea presupune cauze ulterioare incheierii actului juridic.
5
Reziliere/rezolutiune – desfiintarea retroactiva a unui contract pentru neexecutarea culpabila a
obligatiilor de catre una din parti.
6
Inopozabilitate – sanctiune ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate faţă de
terti (ex: contract de inchiriere intre A şi B nenotat in cartea funciara. Daca A – proprietarul –
vine imobilul lui C, intrucat contractul de inchiriere nu e inscris in cartea funciara el este
inopozabil – nu poate fi opus, nu poate fi facut cunoscut- lui C care nu e obligat sa respecte
contractul de inchiriere dintre A – proprietar si B – chiriaş- In acest exemplu, opozabilitatea este
asigurata prin cartea funciara in care s-a notat contractul dintre A si B).
7
Caducitate – actul jur e lipsit de efecte ca urmare a intervenirii unor imprejurari ulterioare
incheierii lui şi indiependente de vointa autorului actului juridic (ex. oferta de a contracta e
3
regula: se aplica legea in vig la data inch act juridic, chiar dc
cauza de ineficacitate a survenit dupa intrarea in vig a NCC
!!!!! exceptii:
-1) revocarea donatiei pt survenienta de copil nu se aplica daca copilul s-a nascut dupa intrarea
in vig a NCC (LN nu mai reglem acest caz de revocare , ce exista in vechiul C civil) – art 96
L71/2011
-2) art 130 L 71/2011 – dacă formalitatile de opozabilitate faţă de terţi8 nu au fost
îndeplinite cu privire la un contract de locatiune in curs de executare la data intrarii in vigoare a
Noului Cod civil, iar bunul dat in locatiune e instrainat dupa intrarea in vig a NCC,
opozabilitatea/inopozabilitatea contractului de locatiune anterior nu se va raporta la legea in
vigoare la data incheierii sale, ci opozabilitatea fata de dobanditor e supusa NCC;
caduca in cazul decesului ofertantului, adica a celui care a facut oferta de a contracta. Explicatie
suplimentara: ca sa intelegem mai bine ce e oferta de a contracta, trebuie sa stim in prealabil ca,
in masura in care A face o oferta de a contracta , iar B o accepta, atunci, prin acceptarea ofertei se
realizeaza acordul lor de vointa si, deci, se incheie contractul. Deci, oferta de a contracta este un
prim pas pentru incheierea unui contract).
8
Opozabilitatea faţă de terţi. Trebuie sa intelegem ca un act juridic (ex contractul de locatiune, de
inchiriere a unui imobil) produce efecte relative, adica efecte (drepturi si obligatii) numai intre
partile care l-au semnat. Insa, aceasta nu inseamna ca respectivul act nu ar reprezenta nimic
pentru terţele persoane , că acestea ar putea sa il ignore. In masura in care un terţ (sa spunem C)
ar emite pretentii in legatura cu un drept dobandit de una din partile contractului (A sau B) ,
atunci contractul poate fi opus terţului C, adica A sau B invoca actul juridic respectiv impotriva
lui C. Ca regula, opozabilitatea fata de terti este conditionata de respectarea unor formalitati (ex:
notarea contractului de inchiriere intre A si B in carte funciara a imobilului care il are pe A drept
proprietar face ca respectivul act sa fie opozabil tertului C).
9
Efectele actului juridic civil – drepturile si obligatiile pe care le creeaza urmare a incheierii lui.
10
Prescriptia extinctiva – stingerea dreptului la actiune în justiţie, adica de a constrange o
persoana sa execute o obligatie. Ex. A il imprumuta pe B cu 5 lei, iar B trebuie sa ii restituie lui A
imprumupul pana la data de 01.01.2013. B nu isi executa obligatia pana la scadenta
(01.01.2013). incepand cu 02.01.2013 se naste dreptul lui A de a solicita in instanta restituirea
sumei imprumutate. Prin urmare, in termenul de precriptie de 3 ani A il poate chema in judecata
pe B, insa dupa implinirea acestui termen actiunea lui A va fi respinsa ca prescrisa. !!! A nu se
confunda prescriptia exctinctiva cu prescriptia achizitiva (care se mai numeste si uzucapiune si
reprezinta un mod de dobandire a dreptului de proprietate privata).
4
2.1. PRESCRIPTIA EXTINCTIVA
REGULA GENERALA:
11
Decaderea - atrage pierderea insusi dreptului prin neexercitarea lui in termen (ex. o parte poate
avea un drept prioritar la cumpararea unui bun. Neexercitarea unui drept de optiune in termen
legal atrage decaderea din dreptul prioritar la cumparare, astfel ca dupa expirarea termenului in
care se poate exercita optiunea, vanzatorul il poate vinde liber oricerei alte persoane.
12
Inceputul cursului prescriptiei – este momentul in care incepe sa curga precriptia (ex. in cazul
contr de imprumut, termenul de prescriptie de 3 ani curge de la scadenta obligatiei de restituire)
13
Fireste, se refera la termenul de prescriptie (in cazul dr de creanata, de pilda, termenul de
prescriptie este de regula de 3 ani).
14
Suspendarea termenului de prescriptie – cursul prescriptiei extinctive se opreste in cazurile
prevazute de lege )se studiaza la materia prescr extinctive). Dupa incetarea suspendarii , se va
relua cursul prescriptiei (ex termen de prescriptie de 3 ani inceput sa curga la 01.01.2010 s-ar
implini la data de 01.01.2013. Daca se suspenda la 01.01. 2012 pe o perioada de 6 luni sa
spunem, prescriptia se va implini la 01.06.2013.
15
Intreruperea termenului de prescriptie – este inlaturata prescriptia deja scursa si se va incepe o
noua prescriptie. Cauzele de intrerupere sunt reglementate de legiuitor. Ex. precriptie termen de
prescriptie de 3 ani inceput sa curga la 01.01.2010 s-ar implini la data de 01.01.2013. Daca se
intrerupe la 01.01. 2012 , de la 02.01.2012 incepe sa curga o noua prescriptie.
16
Repunerea in termenul de prescriptie ext – beneficiul dat de legiuitor titularului dreptului
subiectiv civil , in conditiile anume prevazute, in temeiul caruia acesta isi poate valorifca
drepturile, chiar daca termenul de prescriptie s-a implinit. Este o masura exceptionala.
17
Teza a II a a alin. 2 al art. 2539 NCC incepe cu fraza „Cu toate acestea...”
18
Cererea de chemare in judecata erste cererea formulata de reclamant in contradicotriu cu
paratul prin care pretinde ca instanta sa ii recunoasca reclamantului un drept, sa il oblige de
parata la eexcutarea unei obligatii sau la restituirea unui bun etc. Cererea de chemare in judecata
se adreseaza instantei de judecata. In schimb cererea de arbitrare are ca scop tot solutionarea unui
litigiu, numai ca ea nu se adreseaza instantei de judecata, ci unui tribunal arbitral (in loc de
judecatori, tribunalul este constituit din arbitri). Tribunalele arbitrale se intalnesc cel mai frecvent
in materie comerciala, intrucat celeritatea desfasurarii raporturilor intre comercianti cere
solutionarea foarte rapida a litigiilor dintre ei, ceea ce se si intampla la tribunalul arbitral, insa cu
costuri mult mai mari pentru ca partile suporta si onorariile arbitrilor.
5
!Nu se face distinctie intre dispozitiile de drept procesual si cele de drept material in mat
prescriptiei, prin urmare, dc prescriptia a inceput sa curga sub legea veche (decretul 167/1958
privind prescriptia ext) se poate invoca din oficiu exceptia prescriptiei.
2.2. DECADEREA
Decăderea se supune legii in vigoare la data la care termenul de decădere a inceput sa curga
!!! fara exceptii
3.1. Accesiunea
REGULA –accesiunea e supusa lg in vigoare la data producerii imprejurarii sau faptei care
atrage incidenta accesiunii , iar pt ipoteza unor fapte continue se aplica lg la data inceperii
19
Accesiunea – mod de dobandire a proprietatii. proprietarul unui bun devine propr asupra a tot
ce se uneste cu acesta (ex. proprietarul unui teren care isi construieste o casa pe acesta devine si
proprietarul constructiei).
20
Uzucapiunea – mod de dobandire a proprietatii prin exercitarea posesiei in termenul prev de
lege
21
Posesia - stapanirea bunului, ca prerogativa a dr de proprietate.
22
Ex: daca un catel maidanez intra si poposeste la dvs in curte, il dobanditi prin accesiune. Daca
el intra si poposeste pe proprietatea dvs dupa intrarea in vigoare a NCC inseamna ca se aplica
NCC! Regula se aplica si porumbeilor, iepurilor, roiurilor de albine... Acest mod de dobandire a
proprietatii se numeste accesiunea animalelor. In principiu ea vizeaza animalele salbatice şi cele
abandonate (caini, pisici) ce poposesc natural pe terenul unui proprietar.
23
Accesiunea imobiliara artificiala vizeaza urmatoarele situatii: 1) constructia sau plantatia
facuta de proprietar pe terenul sau, dar cu materialele altei persoane sau 2) constructia sau
plantatia facuta de o persoana cu materialele sale, dar pe terenul altei persoane. In cazul 2) in
care A sa spunem construieste o casa pe terenul lui B desi stia ca terenul ii apartine lui B (deci A
e de rea credinta), atunci B (proprietarul) poate sa il oblige pe A sa ridice constructia, sa o
desfiinteze sau poate sa dobandeasca el (adica B) proprietatea asupra constructiei si sa ii
plateasca lui A contravaloarea materialelor si a muncii depuse. Aceasta inseamna ca proprietarul
manifesta un drept de optiune intre cele 2 variante (demolarea sau pastrarea constructiei cu plata
contravalorii materialelor si a muncii depuse). Data inceperii lucrarii (adica a casei) se poate
proba cu martori.
6
3.2. Uzucapiunile incepute si neimplinite24 la data intrarii in vigoare a lg noi se supun
dispozitiilor care le-au instituit.
3.3. Posesia –
REGULA: art. 81 L 71/2011 intervertirea detentiei in posesie26 e supusa Lg in vigoare la
data apariţiei cazului de intervertire.
EXCEPTIA: Art 920 ncc se aplica numai cz intervertire aparute ulterior intr in vig a ncc
Pentru alte aspecte/efecte ale posesiei – lg in vig la data inceperii posesiei- art 6 al 2
NCC.
sunt dezmembraminte:
superficia
servitutea
uzufructul
24
Pt cele implinite – se aplica pr neretroactivitatii
25
carte funciara – forma de publicitate imobiliara. Cartea funciara e un registru (electronic) in
care gasim date despre proprietar, despre imobil (se descrie imobilul, se indica care este titlul in
baza caruia s-a dobandit – de pilda contractul de vanz –cumparare, se indica ce sarcini sunt
asupra imobilului – ex ipoteca, se pot nota litigii asupra imobilului – ex actiune in revendicare
asupra imobilului). Astfel, tertii pot cunoaste situatia juridica a imobilului din cartea funciara.
26
Intervertirea precaritatii in posesie. Posesia- stapanirea unui lucru. Nu numai posesorul poate
sapani un lucru, ci si un detentor precar , adica persoana care detine bunul de la o alta persoana –
ex. A este chiriasul lui B. A este detentor precar pentru ca nu stapaneste bunul pentru sine.
Posesorul stapaneste bunul ca si cum ar fi proprietar. Detentorul precar stapaneste bunul pentru
proprietar, in temeiul unui act juridic incheiat cu acesta (contractul de inchiriere). Deci,
proprietarul stapaneste pt sine, iar detentorul precar nu e posesor, el detine temporar un bun al
altuia (locatiunea). Codul civil reglementeaza intervertirea precaritatii in posesie , adica
transformarea detentiei in posesie, indicand mai multe situatii. Ele se studiaza in anul II. Aratam
doar un exemplu: reprezinta un act de intervertire a precaritatii in posesie actele de rezistenta ale
detentorului ce se materializeaza in refuzul acestuia de a restitui bunul la expirarea termenului
convenit cu cel de la care l-a primit sau prevazut de lege. Cu alte cuvinte , detentorul (chiriasul)
il notifica pe proprietar ca nu ii mai plateste chiria pentru ca el (chiriasul) se considera proprietar.
Astfel, chiriasului ii inceteaza calitatea de detentor, el devenind posesor.
7
uzul
abitatia
REGULA :– pt exercitarea uzufruct, uz, abitatie dupa intrarea in vigoare a NCC se aplica
NCC (art 69 L71/2011).
EXCEPTIA: art. 70-74 L 71/2011 (de citit)
- Servitutea
REGULA - art. 6 alin. 2 NCC servitutile constituite sub LV sunt reglementate de
aceasta
EXCEPTIA - art 75 L 71/2011– stingerea servitutii prin neuz se aplica numai dr servitute
constituite ulterior intrarii in vigoare a NCC
5. CARTEA FUNCIARA31
8
opozabilitate fata de terti, deci cartea funciara aduce practic la cunostinta tertilor ce s-a
intamplat cu imobilul (a fost dobadit de X prin actul de vanzare cumparare).
- daca inscrierile s-au facut pe baza actelor/faptelor anterioare NCC, se vor produce
efectele prevazute de legea in vigoare la data actului/faptului, chiar daca inscrierea s-a
facut dupa intrarea in vigoare a NCC
REGULA: conf art. 103 L 71/2011: se aplica legea in vigoare la data producerii/savarsirii
lor
EXCEPTIA – conf art. 118 L71/2011: modurile de stingere a obligatiilor nascute din
faptele licite (gestiune afaceri, plata nedatorata, imbogatire fara justa cauza) – se aplica legea in
vigoare la data cand se produce stingerea34
aceleasi reguli ca şi la pct 6 – art. 103 (regula) L 71/2011 + art. 118 L 71/2011(exceptia)35.
8. MOSTENIRILE
9
REGULA: art. 91 : legea in vigoare la data deschiderii mostenirii
EXCEPTIE: art 93 – nedemnitatea – se aplica NCC daca faptele de nedemnitate s-au savarsit
dupa intrarea in vig a NCC (ex falsificarea testamentului).
regula – legea in vigoare la data savarsirii/producerii lor (art 6 alin. 2 NCC) – deci avem de a
face cu ultraactivitatea legii vechi
exceptia – art 6 alin. 6 NCC – L NOUA se aplica efectelor viitoare ale sit jur trecute IN
MASURA IN CARE ACESTEA DERIVA DIN STAREA SI CAPACITATEA PERSOANELOR,
DIN CASATORIE, FILIATIE, ADOPTIE, OBLIGATIE LEGALA DE INTRETINERE, DIN
RAPORTURILE DE PROPRIETATE, INCLUSIV REGIMUL GENERAL AL BUNURILOR,
DIN RAPORTURILE DE VECINATATE, DACA ACESTE SITUATII JURIDICE SUBZISTA
DUPA INTRAREA IN VIGOARE A LEGII NOI (a se vedea si Lg 71/2011 art. 13, 16, 18, 27)
10. GARANŢIILE
10
- gaj40
-drept de retentie41
Norme speciale Lg 71/2011 : art. 151 alin,1, 177 alin, 1 , 155 alin 2 şi 3, 76, 178, 187 alin. 2,
189 alin. 2
Executarea silita – 187 alin. 3 L71/2011: – pt gaj – exec silita a gajului inceputa inainte de
data intrarii in vig a legii noi va fi continuata conform legii existente la data inceperii
executarii.
Pt celelalte garantii –legea noua privind executarea silita e de imediata aplicare
40
gajul poate viza-bunuri mobile, titluri negociabile in forma materializata = titluri de valoare
(cambia, biletul la ordin, cecul, actiuni, obligatiuni etc) Diferenta ipoteca mobiliara si
gaj:garantia reala instituita asupra bunurilor mobile este acum denumita „ipoteca mobiliara”, in
timp ce notiunea de „gaj” este folosita de noul Cod Civil pentru a defini garantiile mobiliare cu
deposedare (garantie reala care presupune remiterea materiala catre creditor a bunului mobil ce
face obiectul garantiei sau a titlului de valoare).
41
Dreptul de retentie - dreptul celui obligat a remite sau restitui un bun, de a retine acel bun cat
timp creditorul sau nu ii restituie cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut pentru acel bun
sau prejudiciile pe care bunul i le-a cauzat.
42
Fidejusiune: cel ce garanteaza o obligatie (adica fidejusorul) se obliga catre creditor de a
indeplini insusi obligatia pe care debitorul nu o indeplineste.
11