Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
7. *Lipotimia NU are ca semn clinic: D
A. Scăderea forței musculare
B. Amețeli
C. Paloare, transpirații reci
D. Cianoză
E. Păstrarea conștienței.
Pag. 43
8. *Reacțiile alergice sunt reacții imunologice celulare sau umorale, la un antigen, B
mediate de:
A. Imunoglobulina M
B. Imunoglobulina E
C. Imunoglobulina D
D. Imunoglobulina G
E. Imunoglobulina A.
Pag. 45
TEMA 2.
EXTRACTIA DENTARA (pg. 64-102)
2
B. 24 de ore
C. 4 zile
D. 5-7 zile
E. 2 saptamani.
Pg.100
14. In cadrul extractiei dentare complicatiile infectioase sunt favorizate de: AD
A. chiuretajul alveolar incomplet
B. fractura apexului
C. mesarea alveolei
D. efectuarea extractiei in plin proces inflamator
E. sutura plagii.
Pg.100
15. Alveolita postextractionala este favorizata de: AB
A. pansament intraalveolar prelungit
B. infectii preexistente acute sau cronice
C. sutura plagii
D. chiuretarea alveolei
E. extractiile alveoplastice.
Pg.100
16. *In alveolita uscata simtomatologia este dominata de: A
A. fenomene dureroase intense
B. febra inalta
C. astenie marcata
D. adenita
E. hipersalivatie.
Pg.100
TEMA 3.
PATOLOGIA ERUPȚIEI DENTARE
(pag. 116–122, 131-157, 159-169)
3
A. Dehiscența plăgii
B. Hemoragia postextracțională
C. Lezarea pachetului vasculo-nervos alveolar inferior
D. Edem postoperator
E. Trismus postoperator.
Pag. 151
20. Din punct de vedere al angulației, incluzia molarului de minte superior poate fi: ABCD
A. Incluzie orizontală
B. Incluzie verticală
C. Incluzie disto-angulară
D. Incluzie mezio-angulară
E. Incluzie oblică.
Pag. 154
21. În odontectomia molarului de minte superior inclus se pot produce o serie de ABDE
accidente intraoperatorii:
A. Fractura tuberozității maxilare
B. Comunicarea oro-sinusală postextracțională
C. Deschiderea foselor nazale
D. Împingerea dintelui în sinusul maxilar
E. Împingerea dintelui în spațiul pterigomaxilar.
Pag. 157
22. Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel: ABC
A. Incluzie palatinală, mezializată sau distalizată
B. Incluzie vestibulară
C. Incluzie intermediară sau transversală
D. Incluzie orizontală
E. Incluzie verticală.
Pag. 160
23. *Complicațiile supurative ușoare reprezentate de pericoronarita asociată incluziei B
caninului superior pot evolua spre:
A. Sinuzite supurate rinogene
B. Rinite supurate
C. Septicemie
D. Meningite
E. Tromboflebita sinusului cavernos.
Pag. 160
24. *Incizia pentru odontectomia caninului superior pe cale palatinală are următoarele B
caracteristici:
A. Incizia se practică la aproximativ 5 mm de marginea gingivală
B. Incizia se realizează între incisivul central și fața mezială a molarului de 6
ani
C. Incizia se practică la aproximativ 3 mm de marginea gingivală
D. Este completată de o incizie antero-posterioară paralelă cu linia mediană, de
5 cm
E. În incluziile bilaterale nu se ocolește papila interdentară.
Pag. 163
4
TEMA 4.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE
pg. 174- 194
5
D. Colţurile lamboului nu se pot necroza
E. Sutura este facilǎ deoarece lamboul de mucoasǎ este subţire.
pag.178
31. *Dezvantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ: B
A. Dimensiuni limitate ce oferǎ acces bun
B. Decolarea se realizeazǎ folosind uneori forţe excesive, ceea ce duce la
delabrarea lamboului la capete
C. Se intervine asupra marginii gingivale libere
D. Pacientul nu poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ
E. Incizie şi decolare dificile.
pag.177
32. *Abordul radacinii palatine: C
A. Tratamentul chirurgical-endodontic al radacinilor palatinale este foarte des
efectuat
B. Se prefera un lambou ce nu intereseaza festonul gingival
C. De evitat extinderea lamboului prea anterior sau prea posterior
D. In cazul extinderii lamboului anterior sau posterior, nu exista riscul lezarii
pachetului vasculo-nervos nazo-palatin
E. Decolarea fibromucoasei palatine este mai usoara decat a celei vestibulare.
pag. 191
TEMA 5.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL PREPROTETIC
pg. 198-220
6
A. Cunoașterea exactă a anatomiei zonei
B. Inciziile se realizează pe versanții crestei
C. Inciziile se realizează pe coama crestei fără incizie de descărcare
D. Dacă inciziile de descărcare nu pot fi evitate, baza lamboului trebuie să fie
mai mare decât celelalte laturi
E. Decolarea lamboului mucoperiostal să fie maxima.
Pag 211
37. Alveoloplastia reprezintă o intervenție chirurgicala care: ACD
A. Se realizează concomitent cu extracțiile dentare
B. Se realizează fără conservarea osului alveolar
C. Se realizează cu conservarea osului alveolar
D. Realizeaza regularizarea osoasă la nivelul suprafețelor neregulate și/sau a
septurilor interradiculare
E. Se realizează fără regularizare osoasă.
Pag 211
38. Timpii operatori ai extracției alveoloplastice includ: BCE
A. Incizie și decolare de-a lungul mucoasei mobile
B. Incizie și decolare de-a lungul festonului gingival
C. Regularizarea crestei alveolare
D. Regularizarea crestei zigomato-alveolare
E. Îndepărtarea marginilor in exces ale lamboului mucozal impreuna cu
papilele interdentare interdentare.
Pag 211
39. Pentru realizarea reabilitării cu proteze mobile în cazul egresiunii dentare se indică: BC
A. Conservarea dinților egresati
B. Extracția dinților egresati
C. Rezecția modelantă a procesului alveolar
D. Reducerea înălțimii coronare a dinților egresati
E. Conservarea inaltimii totale procesului alveolar.
Pag 212 -213
40. Landa descrie trei forme clinice de torus palatin: BCD
A. Torus ovalar cu localizare în treimea anterioară a bolții palatine
B. Torus ovalar cu localizarea în treimea posterioară a bolții palatine
C. Torus alungit cu localizare în două treimi posterioare ale bolții palatine
D. Torus alungit cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine
E. Torus ovalar cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine.
Pag 218
TEMA 6.
INFECŢII ORO-MAXILO-FACIALE
pag. 242-268 şi 270-288
7
pag. 278-279
42. *Clasificarea osteomielitelor după Laskin nu cuprinde: C
A. Osteomielitele supurate acute
B. Osteomielitele supurate cronice
C. Osteoperiostitele
D. Osteomielitele nesupurate
E. Osteomielitele după infecţii specifice.
pag. 282
43. *Semnele radiologice de osteomielita acuta supurata apar după un interval A
aproximativ de:
A. O săptămână
B. Două săptămâni
C. Trei săptămâni
D. O lună
E. Şase săptămâni.
pag. 282
44. Imaginea radiologică în osteomielita supurată acută poate fi: ACD
A. Os „marmorat”
B. Osteoliză la marginea alveolară cu aspect concav
C. „Miez de pâine”
D. „Sarcofag”
E. Os „ros de şoareci”.
pag. 282
45. Actinomicoza cervicofacială poate avea debut: BD
A. Subacut
B. Acut
C. Supraacut
D. Cronic
E. Fulminant.
pag. 285
46. Actinomicetele sunt germeni: ACE
A. Gram pozitivi
B. Gram negativi
C. Anaerobi
D. Aerobi
E. Facultativ anaerobi.
pag. 285
47. În perioada de stare a actinomicozei cervicofaciale se întâlnesc următoarele tipuri BDE
de leziuni:
A. Ulceraţie
B. Nodul
C. Gomă
D. Abces
E. Fistulă.
pag. 285
48. *Stadiul primar al sifilisului se caracterizează prin: E
A. Sifilide
B. Tuberculi
C. Micropoliadenopatie
D. Gome
8
E. Şancru sifilitic.
pag. 287
TEMA 7.
AFECTIUNILE DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR
pg. 291 - 308
49. In sinuzita maxilara cronica de cauza dentara, diagnosticul diferențial se face cu: ABCD
A. sinuzita maxilara alergica
B. sinuzita maxilara fungica
C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat
D. sinuzitele maxilare specifice
E. osteomielita maxilarului.
pag. 299
50. Sinuzita maxilara de cauza dentara poate da următoarele complicații: ABCD
A. faringita
B. laringita
C. traheita
D. pansinuzita
E. meningita.
pag.299
51. Sinuzita maxilara de cauza dentara poate da naștere: ABD
A. bolii de focar
B. nevralgiei infraorbitare
C. meningitei
D. traheitei
E. necrozei dinților sinuzali.
pag. 299
52. Tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara consta in: ABDE
A. asigurarea drenajului sinuzal
B. îndepărtarea factorului cauzal
C. cura radicala a sinusului maxilar
D. antibioterapie cu cefalosporine de generația a II-a si a III-a, macrolide sau
lincosamide
E. corticoterapie.
pag 300
53. *Tratamentul sinuzitei maxilare cronice ireversibile de cauza dentara consta in: E
A. antibioterapie cu cefalosporine de generația a II-a si a III-a, macrolide sau
lincosamide
B. corticoterapie
C. puncția sinuzala
D. decongestionante nazale si aerosoli in cure repetate
E. îndepărtarea factorului cauzal si cura radicala a sinusului maxilar.
pag.301
54. *Cura radicala a sinusului maxilar se realizează îndeosebi: E
A. printr-o meatotomie
B. in sinuzita maxilara acuta de cauza dentara
C. in sinuzita maxilara cronica stadiul A, tipul I si II
9
D. in sinuzita maxilara cronica stadiul B, tipul III
E. in sinuzita maxilara cronica stadiul C, tipul IV.
pag.301
55. In sinuzita maxilara de cauza dentara, cura radicala a sinusului maxilar are ca scop: CD
A. realizarea unei intervenții minim invazive
B. “raclarea apexiana”
C. îndepărtarea mucoasei sinusului maxilar
D. asigurarea drenajului sinuzal
E. realizarea îndeosebi a meatotomiei.
pag. 302
56. Prin abordul creat in cura radicala a sinusului maxilar se indeparteaza: AD
A. mucoasa polipoasa a sinusului
B. zona de osteita periapicala
C. dintele cauzal
D. secreția purulenta din sinus
E. nici una din situațiile de mai sus nu este valabila.
pag. 302
TEMA 8.
TRAUMATISMELE ORO-MAXILO-FACIALE
(pg. 312-335; pg. 361-369; pg. 379-382; pg. 388-394)
10
C. Fractură coronară cu expunerea pulpei dentare
D. Fractură radiculară
E. Fisură coronară.
PG.388
61. *Tratamentul fracturilor coronare cu deschiderea camerei pulpare poate fi realizat D
prin:
A. Coafaj indirect
B. Imobilizarea rigida a dintelui pentru 1-2 saptamani
C. Rezecție apicala
D. Extirpare vitală
E. Extracţie dentară.
PG.389
62. *Traumatismele ţesuturilor parodontale pot fi, cu excepţia: E
A. Subluxaţia
B. Luxaţia cu extruzie
C. Avulsia completă
D. Contuzia parodontală
E. Contuzia dentară.
PG. 390
63. *Atitudinea terapeutica in cazul fracturii radiculare verticale este: B
A. Tratament endodontic cu obturație de canal
B. Extracția dentara
C. Imobilizarea rigida a dintelui pentru 2-3 luni
D. Expectativa 7 – 10 zile
E. Daca se reușește reducerea fracturii, se practica tratament endodontic
asociat cu rezecția apicala si imobilizarea dintelui.
Pg.390
64. *În tratamentul luxaţiei dentare cu intruzie se pot adopta următoarele atitudini A
terapeutice:
A. Favorizarea erupţiei dentare, dacă dintele este imatur
B. Repoziţionare imediată manuală a dintelui în poziţie corectă, cu fixarea lui
la dinţii vecini
C. Repoziţionare imediată chirurgicală a dintelui în poziţie corectă, fara
fixarea lui la dinţii vecini
D. Extracţia dintelui luxat
E. Tratament antibiotic pentru a evita infectarea dinților vecini.
PG.391
TEMA 9.
CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI
CERVICO-FACIALE
(pg.402-404, pg. 406-426, pg. 428-433, pg. 437-443)
11
E. Extirpare chirurgicală în totalitate.
Pag. 429
66. Fibromatoza gingivală: ABD
A. Are caracter ereditar
B. Este autosomal dominantă
C. Este congenitala
D. Are caracter difuz
E. După extirparea chirurgicală nu recidivează.
Pag. 430
67. Lipomul ACE
A. Este cea mai frecventă transformare tumorală mezenchimală
B. Apare frecvent oral
C. Este o masă tumorală cu creștere lentă
D. Are consistență dură
E. Intraoral rareori depășește 3 cm în dimensiune.
Pag. 431
68. *Tratamentul lipomului constă în: B
A. Dietă hipolipemiantă
B. Extirpare chirurgicală
C. Radioterapie
D. Chimioterapie
E. Prin injectare de alcool pur.
Pag. 431
69. Sindromul Madelung: ABE
A. Varietate non-tumorală rară
B. Se datorează continuării proliferării lipoblastelor
C. Are caracter localizat, la nivel cervical anterior
D. Are un tratament chirurgical facil
E. Îndepărtarea parțială pe cale chirurgicală conduce la recidive.
Pag. 432
70. Schwannomul AD
A. Se numește și neurinom
B. Apare mai frecvent la copil
C. Se găsește la nivelul zonelor de extensie a membrelor
D. Se asociază în mod tipic cu traiectul unui nerv
E. Evoluția este spre malignizare.
Pag. 433
71. Hemangiomul: ABCE
A. Este mai frecvent la sexul feminin (3:1)
B. Poate avea localizări multiple
C. Se dezvoltă rapid în primele săptămâni de viată
D. Nu sunt prezente la naștere
E. Se complică în 20% din cazuri.
Pag 438
72. Tratamentul hemangioamelor poate consta în: BDE
A. Tratamentul medicamentos nu este indicat
B. Scleroterapie
C. Kinetoterapie
D. Tratament chirurgical
E. Dispensarizare.
12
Pag. 439
TEMA 10.
CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR
MAXILARE
(PG 450-471, PG. 474-485, PG. 488-510, PG.512-517)
73. *In cadrul tumorilor neodontogene, dintre leziunile non-osteogene fac parte: E
A. fibromul
B. osteomul
C. condromul
D. osteocondromul
E. osteopetroza.
(pag.493)
74. *Tumora odontogena adenomatoida: C
A. mai frecventa la persoanele de peste 40 de ani
B. de cele mai multe ori tumora este de mari dimensiuni
C. mai este numita si tumora celor doua treimi
D. afectează cel mai adesea sexul masculine
E. cel mai frecvent are legătura cu molarii de minte.
(pag.486)
75. Clinic keratochisturile odontogene: ABE
A. sunt in general asimptomatice
B. induc mobilitatea dinților adiacenți
C. induc tulburări senzitive in teritoriu
D. nu împing pachetul vasculo-nervos alveolar inferior spre bazilara
mandibulei
E. au tendința de a se extinde mai mult in plan mezio-distal si mai puțin
vestibulo-lingual.
(pag.452)
76. Tratamentul keratochistului odontogen: ABC
A. chistectomia
B. marsupializarea
C. rezecția osoasa marginala sau segmentară
D. nu este indicat tratamentul chirurgical
E. tratamentul endodontic al dinților adiacenți chistului.
(pag.454)
77. Radiologic chistul dentiger se prezintă sub mai multe variante: ABC
A. varianta cu extensie lateral
B. varianta cu extensie vestibulara
C. varianta ‘’circumferentiala’’
D. varianta cu evoluție lingual
E. varianta “circumscrisa”.
(pag.456)
78. Diagnosticul diferențial al ameloblastomului intraosos solid se face cu: ABC
A. keratochistul odontogen
B. fibromul ameloblastic
C. chistul osos anevrismal
13
D. chistul rezidual
E. corpi străini intraososi.
(pag.475)
79. Diagnosticul diferențial al tumorii odontogene scuamoase: ABC
A. chistul radicular lateral
B. chistul folicular
C. tumori maligne endoosoase
D. hiperplazii epulis-like
E. forme de debut ale tumorilor maligne gingivale.
(pag.482)
80. *Următoarele sunt chisturi inflamatorii: A
A. chistul rezidual
B. cavitatea osoasa idiopatica
C. chistul folicular
D. chistul parodontal lateral
E. keratochistul odontogen.
(pag.450)
TEMA 11.
TUMORI MALIGNE O.M.F.
14
D. Mucoasa acoperitoare nu ulcerează niciodată în fazele tardive
E. Forma nodulară se mai numeşte „exofitică”.
(pag. 553)
85. Forma vegetantă de debut a tumorilor maligne orale, se caracterizează prin: CD
A. Are caracter infiltrativ
B. Baza leziunii este suplă
C. Are aspect conopidiform
D. Suprafaţa leziunii sângerează spontan sau la palpare
E. Limitele sunt precise.
(pag. 553)
86. Dintre formele anatomo-clinice din perioada de stare a tumorilor maligne orale nu DE
fac parte:
A. Forma ulcero-distructivă
B. Forma ulcero-vegetantă
C. Forma infiltrativ difuză
D. Pata roşie
E. Pata albă hipertrofică.
(pag. 554)
87. Semnele clinice indirecte ale tumorilor maligne ale oaselor maxilare cu debut ACE
endoosos cuprind:
A. Durerea
B. Adenopatia
C. Tumefacţia
D. Rinoreea purulentă
E. Mobilitatea dentară nejustificată.
(pag. 555)
88. Despre cheilita actinică sunt adevărate următoarele afirmaţii: BD
A. Se mai numeşte keratoza actinică
B. Apare în urma expunerii prelungite la radiaţiile solare
C. Este mai frecventă la tineri
D. Este mai frecventă la bărbaţi
E. Se localizează în special la buza superioară.
(pag. 556)
TEMA 12.
PATOLOGIA ATM
PG 679-685, PG 687-693,PG 695-702
15
C. Predomina semnele clinice ale fracturii subcondiliene
D. Mentonul este deviat de partea opusa leziunii
E. Ocluzia este încrucișată.
pg.693
91. Putem descrie artrita temporo-mandibulara sifilitica prin : BDE
A. Leziuni de intensitate crescătoare
B. In perioada secundara apar altralgii sau artrite subacute
C. Tertiar apar artralgii ușoare, diurne
D. Ulterior apar fenomene de epifizita atrofica sau hipertrofica a condilului
E. Tratamentul este cel medicamentos al afecțiunii luetice.
pg.697
92. Teoria musculara in sindromul algodisfunctional ATM are ca simptomatologie AC
clinica:
A. Simptomatologia iradiază si la nivel articular
B. Factorul etiologic este reprezentat de musculatura coborâtoare
C. Tonusul muscular creste pana la apariția spasmului dureros
D. Echilibrul dintre lipsa de exercițiu muscular si suprasolicitarea cotidiana
E. Se poate dezvolta un model de evitare la o parte din cazuri.
pg.680
93. Caracteristicile teoriei psiho-fiziologice sunt următoarele : AD
A. Modificările anatomopatologice articulare sunt secundare
B. Dezechilibrul ocluzal este cauza afecțiunii
C. Modificarea poziției mandibulei determina spasmul muscular
D. Sindromul algodisfunctional este o boala funcțională
E. Factorul primar consta in relaxarea mușchilor masticatori.
pg.680
94. Factorii etiologici care pot provoca o deviere a condililor de la poziția lor normala, BCE
centrica, sunt:
A. Pierderea incisivilor si a premolarilor
B. Stopurile ocluzale insuficiente in zona molarilor
C. Contacte premature cu devieri
D. Incluzia molarilor de minte inferiori
E. Interferente in lateralitate.
pg.679
95. *Cea mai recenta metoda de diagnostic pentru afecțiunile ATM este: C
A. Laparoscopia
B. Diafanoscopia
C. Artroscopia
D. Termografia
E. Ecografia.
pg.682
96. Explorările imagistice ale ATM : BCE
A. Obiectivează modificările patologice in SAD
B. Exclud prin diagnostic diferențial fracturile condiliene recente
C. Exclud prin diagnostic diferențial fracturile condiliene vicios consolidate
D. Radiografia cea mai utilizata este cea panoramica
E. Radiografia cea mai utilizata este ortopantomograma.
pg.682
16
TEMA 13.
PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
pg 719-720 ,pg. 723-738, pg.744 -753, pg. 760-770
17
terapeutice in N+
C. Tumorile T1-T2 necesita radioterapie postoperatorie
D. In tumorile T4 care au invadat structurile adiacente se practica evidare
cervicala radicala extinsa
E. Prezenta adenopatiei cervicale metastatice nu implica necesitatea
radioterapiei postoperatorii.
pag 770
103. Radioterapie pentru tumorile maligne ale glandelor parotide este necesara in ABCE
următoarele situații:
A. Recidive ale tumorilor maligne
B. Adenopatie metastatica cervicala
C. Tumori maligne cu dimensiuni mari
D. Tumori cu malignitate scăzută
E. Tumori maligne ale lobului profund sau extinse in lobul profund.
pag 768
104. Criteriile absolute de sacrificare ale nervului facial includ: BC
A. Tumori maligne cu dimensiuni mari
B. Infiltrarea directa a unuia sau mai multor ramuri ale nervului facial
C. Pareza preoperatorie in teritoriul nervului facial
D. Tumori maligne ale lobului profund
E. Recidive ale tumorilor maligne parotidiene.
pag 768
TEMA 14.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE
PG.787-816
18
108. Procedeele chirurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul timpului: AB
A. Intervenții pe condilul mandibular
B. Intervenții pe unghiul mandibular
C. Osteotomii orizontale pe ramul ascendent al mandibulei
D. Osteotomii segmentare
E. Osteotomii oblice.
pg 790
109. Complicațiile intraoperatorii in chirurgia ortognata: ACDE
A. Lezarea nervului infraorbitar
B. Fractura etajului anterior al bazei craniului
C. Fractura lamelor pterigoide
D. Secționarea arterei maxilare
E. Leziuni oftalmice.
pg 795
110. După osteotomia sagitala si vertical a mandibulei pot apărea: ABCD
A. Leziuni ale nervului alveolar inferior
B. Tulburări neurosenzoriale
C. Hemangioame
D. Necroze
E. Leziuni oftalmice.
pg 795
111. Obiectivele etapei ortodontice postchirurgicale: ABCD
A. Închiderea spatiilor interdentare
B. Corectarea inocluziei vertical
C. Alinierea dentara
D. Corecții ocluzale minore
E. Corectarea erupției molarului de minte.
pg 795
112. In anomaliile de clasa a III-a, indiferent de tipul anomaliei: AB
A. Profilul este concav
B. Aspectul caracteristic aste de fata prelungita
C. Profilul este convex
D. Aspectul caracteristic este de fata de pasare
E. Profilul nu este modificat.
pg 795
113. In contextual unei anomalii de clasa a III-a analiza cefalometrica Steiner are ABC
următoarele semnificații:
A. SNA micșorat semnifica un retrognatism maxilar
B. SNB mărit semnifica un prognatism mandibular
C. SNA micșorat si SNB mărit semnifica o anomalie asociata
D. SNA mărit semnifica un retrognatism maxilar
E. SNB micșorat semnifica un prognatism mandibular.
pg 795-796
114. Obiectivele tratamentului ortodontic prechirurgical in anomaliile de clasa a III-a ABCD
Angle sunt:
A. Decompensarea anomaliei
B. Corectarea formei arcadelor
C. Alinierea dentara
D. Corectarea basculărilor dentare
E. Repoziționarea punctelor cranometrice.
19
pg 796
115. In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a tratamentul vizează: ABC
A. Retrudarea mandibulei prognate
B. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar
C. Asocierea acestora
D. Avansarea mandibulei prognate
E. Retrudarea maxilarului.
pg 796
116. In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a se descriu trei situații clinice: CDE
A. Prognatism mandibular
B. Retrognatism maxilar
C. Asocierea intre acestea
D. Prognatism maxilar
E. Retrognatism mandibular.
pg 804
117. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a avem: ACE
A. Profil facial accentuat convex
B. Profil facial accentuat concav
C. Hipoplazie mandibulara
D. Hiperplazie mandibulara
E. Aspect clinic cu profil de pasare.
pg 804
118. In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a Angle analiza cefalometrica Steiner arata: ADE
A. SNA mărit
B. SNB mărit
C. SNA micșorat
D. SNB micșorat
E. SNA mărit si SNB micșorat.
pg 804
119. In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-a vizează: ABC
A. Avansarea mandibulei retrognate
B. Retrudarea maxilarului prognat
C. Asocierea intre acestea
D. Retrudarea mandibulei retrognate
E. Avansarea maxilarului prognat.
pg 805
120. Elongarea dirijata înlătură unele din riscurile intervenţiilor de chirurgie ortognata: ABC
A. Fracturarea necontrolata
B. Necesitatea unor grefe de interpoziţie
C. Lipsa consolidării după osteotomie
D. Evita lezarea nervului infraorbitar
E. Evita secționarea arterei maxilare.
pg 817
20
TEMA 15.
DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE
PG 824-855
21
127. Clasificarea despicăturilor palatine după Veau cuprinde: ABCE
A. DPs (despicătura palatine submucoasa)
B. DPSs (despicătura palatina simpla cu stafiloschisis)
C. DPUT (despicătura palatina unilaterala totala)
D. DPUsT (despicătura palatina unilateral subtotală)
E. DPC (despicătura palatina centrala).
pag.829
128. După clasificarea Valerian Popescu,in cadrul despicăturilor parțiale fac parte: ABCD
A. anterioare incomplete
B. anterioare complete
C. posterioare incomplete
D. posterioare complete
E. posterioare mediene.
pag.829
TEMA 16.
DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL
PG. 916-919
22
D. creștere in greutate, alopecie, greata
E. nici un răspuns corect.
pag 918
133. *Nevralgia trigeminala clasica răspunde de obicei la: A
A. farmacoterapie
B. proceduri neurolitice percutanate
C. kinetoterapie
D. radioterapie
E. braditerapie.
pag 918
134. *Nevralgia trigeminala simptomatica: A
A. se datorează unei leziuni structurale a ganglionului Gasser
B. B . nu se insoteste de tulburări de sensibilitate
C. determina hipertrifia mușchilor masticatori
D. prezintă ca semn caracteristic deficitul motor
E. se manifesta bilateral.
pag 917
135. *Nevralgia trigeminala clasica (primara idiopatica) se caracterizează prin: D
A. dureri cu caracter crescendo pe un fond dureros continuu
B. dureri iradiante
C. este tipic bilaterala
D. apare după vârsta de 40 de ani
E. este asociata cu afectarea motorie in teritoriu trigemenului.
pag916
136. *Baclofenul este util: B
A. in tratamentul nevralgiilor secundare
B. la cei care nu suporta carbamazepina
C. in asociere cu beta-blocante
D. in tratamentul durerilor după anumite procedee chirurgicale
E. in tratamentul nevralgiei trigeminale postherpetice.
pag 918
TEMA 17.
Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (2, integral) –
Rodica Luca
23
A. fluorizarea generala si locala;
B. sigilarea santurilor si fosetelor;
C. tratamentul cariilor dentare.
D. igiena alimentatiei;
E. igiena buco-dentara.
Pg. 70
139. In cazul folosirii materialelor pe baza de bis-GMA, enameloplastia ofera BCE
urmatoarele avantaje:
A. asigura o adaptare mai slaba la smalt;
B. asigura o adaptare mai buna la smalt;
C. creste rezistenta la uzura a materialului;
D. scade rezistenta la uzura a materialului;
E. permite patrunderea mai profunda a materialului.
Pg. 44
140. In cazul utilizarii glass ionomerilor, s-a observat ca folosind tehnica CD
enameloplastiei:
A. se pierd mai multe sigilari;
B. sigilarile care se mentin nu sunt corespunzatoare din punct de vedere al
pastrarii formei anatomice;
C. se pierd mai putine sigilari;
D. sigilarile care se mentin sunt corespunzatoare sau aproape corespunzatoare
din punct de vedere al pastrarii formei anatomice;
E. sigilarile care se mentin nu sunt corespunzatoare din punct de vedere al
integritatii marginale.
Pg. 44
141. In legarea materialului de sigilare la suprafata de smalt demineralizata acid au rol ABCE
important urmatorii factori:
A. timpul de demineralizare;
B. concentratia demineralizantului;
C. agentul de demineralizare;
D. manualitatea clinicianului;
E. topografia suprafetei de smalt demineralizata.
Pg. 45
142. *In legarea materialului de sigilare la suprafata de smalt demineralizata acid NU au B
rol important urmatorii factori:
A. timpul de demineralizare;
B. topografia suprafetei de smalt nedemineralizata;
C. concentratia demineralizantului;
D. agentul de demineralizare;
E. topografia suprafetei de smalt demineralizata.
Pg. 45
143. SIMONSEN recomanda ca perioade potrivite pentru sigilare: ACE
A. varsta de 3-4 ani pentru molarii temporari;
B. varsta de 5-6 ani pentru molarii temporari;
C. 6-7 ani pentru molarii permanenti;
D. 8-9 ani pentru molarii permanenti;
E. 11-13 ani pentru molarii 2 permanenti si premolari.
Pg. 58
144. SIMONSEN NU recomanda ca perioade potrivite pentru sigilare: AE
A. varsta de 5-6 ani pentru molarii temporari;
24
B. varsta de 3-4 ani pentru molarii temporari;
C. 6-7 ani pentru molarii permanenti;
D. 11-13 ani pentru molarii 2 permanenti si premolari.
E. 10-11 ani pentru molarii 2 permanenti si premolari.
Pg. 58
Tema 18.
Rolul factorilor functionali in formarea aparatului dento-maxilar
(3, Pg. 315-392, 405-417, 433-445)
3. Gh. Boboc-Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvolatre, Ed. Medicala,
Bucuresti, 1995.
25
150. Dupa Korkhaus, retrognatia mandibulara se poate datora: BCE
A. hiperextensiei capului
B. obiceiuri vicioase
C. unor cauze congenitale
D. inocluziei labiale
E. alaptarii artificiale.
3, Pg.326
151. Tipul leptosomatic a lui Ballard se caracterizeaza prin: BDE
A. gnation situate anterior de planul Simon
B. astm
C. fanta labiala inchisa
D. prezenta vegetatiilor adenoide
E. tendinta alergica.
3, Pg.327
152. Eficienta masticatorie poate fi micsorata prin: AB
A. reducerea suprafetei de contact
B. limitarea miscarilor masticatorii
C. introducerea unei alimentatii rationale
D. reducerea functiei masticatorii
E. toate raspunsurile corecte.
3, Pg.345, 347
153. In mecanismul masticatiei dintii au urmatoarele functii: ABE
A. dintii sunt folositi pentru sfisierea alimentelor
B. caninii au rol de ruptor de presiune
C. molarii prin suprafata ocluzala mare au rol important in zdrobirea
alimentelor
D. premolarii servesc la sfaramitarea alimentelor
E. caninii iau contacte functionale masticatorii in timpul miscarilor diagonale.
3, Pg.335, 336,337
154. Perioadele principale ale variatiilor functionale masticatorii sunt: ACE
A. perioada prenatala - schita functionala
B. perioada postnatala - schita functionala
C. a doua dentitie neabrazata
D. a doua dentitie abrazata care cere o presiune functionala mica
E. prima dentitie abrazata.
3, Pg.333-334
Tema 19
Dezvoltarea ocluziei dentare (4, pag. 35-49)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
26
M1 temporar, M2 temporar si suma diametrelor mezio-distale la C
permanent, PM1 si PM2
E. este utilizat pentru reglarea relatiilor molare precum si canine.
4, Pg 46
156. Dezvoltarea ocluziei de la 6 luni la 30 luni: ACDE
A. are loc eruptia dintilor temporari intr-un interval ciclic de 6 luni
B. dintii erup mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula
C. eruptia incisivilor inferiori si superiori realizeaza primele relatii ocluzale
D. odata cu eruptia molarilor 1 are loc prima inaltare de ocluzie
E. incisivul lateral erupe mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula.
4, Pg 39
157. Eruptia molarului 3: ABC
A. inchide ultimele spatii de pe arcada
B. reprezinta a treia perioada in dezvoltare a dentitiei permanente
C. poate determina incongruenta dento-alveolara tertiara
D. are loc incepand cu varsta de 12 ani
E. creste supraacoperirea incisiva.
4, Pg 48
158. In absenta spatiului , M3 poate dezechilibra relatiile dento-alveolare cu: AB
A. aparitia incongruentei dento-alveolare tertiare
B. compromiterea unor rezultate obtinute in cursul tratamentului ortodontic
C. prabusirea ocluziei
D. aparitia incongruentei dento-alveolare primare
E. cresterea gradului de supraacoperire incisiva.
4, Pg 49
159. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: BCDE
A. in incongruenta zonei laterale cele mai mari consecinte le suporta PM 1 care
erupe ultimul
B. eruptia molarului 2 incheie fenomenele dezvoltarii dentitiei, in absenta
molarului 3
C. pierderea precoce a molarului 2 temporar conduce la mezializarea molarului
1 definitiv
D. la maxilar, secventele PM1, PM2, C si PM1, C, PM2 sunt avantajoase
pentru ca PM1 erupe fara dificultate
E. PM2 poate sa erupa cel mai adesea malpozitionat, in linguopozitie dar si in
incluzie.
4, Pg 46-47
160. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate : ABE
A. eruptia dentara se desfasoara intr-un interval ciclic cu media de 6 luni
B. in cursul primului an de viata crestele alveolare se latesc si se inalta datorita
dezvoltarii mugurilor dentari
C. incisivii inferiori in momentul eruptiei executa o miscare catre lingual
micsorand perimetrul arcadei
D. atritia dentara duce la a prima mezializare a mandibulei
E. incisivii centrali inferiori erup in pozitie linguala fata de cei temporari.
4, Pg.40-42
161. Primele doua luni de viata I.U. se caracterizeaza prin: BC
A. retrognatie maxilara
B. retrognatie mandibulara
C. mugurii dentari sunt in plina evolutie
27
D. prognatie maxilara
E. prognatie mandibulara.
4, Pg 36
162. Luna a treia de viata I.U. marcheaza: ABCE
A. formarea boltii palatine
B. separarea cavitatii bucale de cea nazala
C. limba stimuleaza dezvoltarea mandibulei
D. etapa prognatiei maxilare embrionare
E. etapa prognatiei mandibulare embrionare.
4, Pg 36
Tema 20
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali
(4, pag.73-76)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
28
B. supraeruptii ale dintilor antagonisti
C. ingustari de arcada
D. angrenaje inverse
E. largiri de arcada.
4, Pg 73
168. Perturbarea timpului de exfoliere a dintilor temporari poate imbraca urmatoarele AB
aspecte:
A. rizaliza
B. pierderea de timpuriu a dintilor temporari
C. absenta incongruentelor dento-alveolare
D. imposibilitatea incluziei dintilor permanenti
E. pierderea tardiva a dintilor temporari.
4, Pg 74
169. Retentia prelungita a unor dinti temporari pe arcada este expresia urmatoarelor BCD
dezechilibre:
A. tipare normale de resorbtie
B. tipare anormale de resorbtie
C. anchiloze osoase
D. anchiloze fibroase
E. incluzii.
4, Pg 74
170. Tulburarile cu caracter permanent datorate retentiei prelungite a unor dinti BCD
temporari sunt:
A. intarzieri in reglarile ocluzale
B. incongruente dento-alveolare la distanta
C. incluzia dintelui permanent inlocuitor
D. eruptia malpozitionata a dintelui permanent
E. toate raspunsurile sunt corecte.
4,Pg 74
Tema 21
Clasificarea anomaliilor dento-maxilare (4, Pg. 77-83)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
29
172. Clasa a II-a Angle cuprinde: DE
A. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca acoperita
B. Diviziunea 2 cu raport molar mezializat si ocluzie adanca in acoperis
C. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca deschisa
D. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca in acoperis
E. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca acoperita.
4, Pg.78
173. Care din urmatoarele diviziuni nu sunt cuprinse de clasa a II-a Angle: ABE
A. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat unilateral si ocluzie adanca acoperita
B. Diviziunea 2 cu raport molar mezializat bilateral si ocluzie adanca in
acoperis
C. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita
D. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat bilateral si ocluzie adanca in
acoperis
E. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat unilateral si ocluzie adanca
acoperita.
4, Pg. 78
174. Clasa a III-a Angle se caracterizeaza prin: DE
A. Santul vestibular al M1 inferior plasat in dreptul varfului cuspidului mezio-
vestibular al M1 superior
B. Raport molar distalizat
C. Santul vestibular al M1 inferior plasat distal de varful cuspidului mezio-
vestibular al M1 superior
D. Santul vestibular al M1 inferior plasat mezial de varful cuspidului mezio-
vestibular al M1 superior
E. Raport molar mezializat.
4, Pg. 79
175. Sindromul cu compresie de maxilar clasificat de scoala germane prezinta BDE
urmatoarele variante:
A. De conducere fortata
B. Protruzie cu spatiere
C. Cu ocluzie adanca acoperita
D. Cu inghesuire
E. Protruzie fara spatiere.
4, Pg. 79
176. Scoala germane clasifica malocluziile in: ACD
A. Sindromul cu compresie de maxilar
B. Disarmoniile
C. Sindromul cu ocluzie incrucisata
D. Sindromul progenic
E. Sindromul de ocluzie adanca in acoperis.
4, Pg. 79,80
30
177. Sindromul progenic descris de scoala germana poate fi: BDE
A. De conducere condiliana
B. De conducere fortata
C. Fals (prognatism mandibular)
D. Adevarat
E. Fals (retrognatism maxilar).
4, Pg. 80
178. Termenii utilizati de scoala franceza pentru denumirea modificarilor pozitiei BD
mentonului in sens sagital sunt:
A. Proalveolie
B. Progenie
C. Endoalveolie
D. Retrogenie
E. Prognatie.
4, Pg. 81
Tema 22.
Examenul radiologic in ortodontie (4, pag. 143-179)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
179. Dupa Bjork, semnele de pe ortopantomograma care NU indica o rotatie de tip BCD
anterior sunt:
A. Unghiul mandibular accentuat
B. Curbura preangulara accentuata
C. Ramura ascendenta scurta
D. Canal dentar drept
E. Latimea ramurii orizontale micsorata.
4, Pg149
180. *Unghiul format de planul bazal mandibular cu orizontala de la Frankfurt este B
reprezentat de :
A. FMIA
B. FMA
C. IMPA
D. IMFA
E. ANB.
4, Pg169
181. In practica ortodontica examenul radiologic are urmatoarele implicatii: ABCD
A. elucidarea unui diagnostic
B. stabilirea unui plan de tratament
C. verificarea eficientei tratamentului
D. prognosticul de evolutie a unei afectiuni
E. nici un raspuns corect.
4, Pg.145
182. Pe radiografia cu film retroalveolar se pot sesiza: AC
A. pozitia germenilor dentari
B. fata ocluzala a molarilor si premolarilor
C. eventualele inclinari sau rotatii
31
D. toate raspunsurile sunt corecte
E. nici un raspuns nu e corect.
Pg.145
183. Radiografia cu “film muscat” se utilizeaza pentru: AB
A. dintii inclusi
B. dinti ectopici
C. dinti vestibularizati
D. dinti rotati
E. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg 145-146
184. Pe ortopantomografie se evidentiaza: ABCD
A. maxilarul superior
B. maxilarul inferior
C. procesul alveolar superior si inferior
D. cele doua arcade in raporturile dintre ele
E. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg. 146
185. Elemente deosebite prin frecventa si importanta pe ortopantomografie sunt: AC
A. pozitia si directia de eruptie a caninilor superiori
B. pozitia incisivilor superiori
C. pozitia si directia de eruptie a caninilor inferiori
D. pozitia incisivilor inferiori
E. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg 146
186. Rotatia de tip anterior - semne culese de pe ortopantomografie (dupa Bjork): BCE
A. unghiul mandibular sters
B. unghiul mandibular accentuat
C. curbura preangulara stearsa
D. curbura preangulara accentuata
E. canal dentar angulat.
4, Pg 146
Tema 23
Anomaliile dento-maxilare de Clasa a II-a (4, pag. 379-391)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
187. Copiii cu sindrom de compresiune maxilara, in special cei cu deficiente ale functiei ABC
respiratorii sunt predispusi la imbolnaviri:
A. Bronho-pulmonare
B. Pusee de faringo-amigdalita
C. Anemie
D. Leucemie
E. Urticarie.
4, Pg 383
188. Formele clinice ale laterodeviatiei sunt: AB
A. Laterodeviatia
B. Laterognatia
32
C. Micrognatia
D. Macrognatia
E. Macrodontia.
4, Pg 380
189. Dintre factorii etiopatogenici ai anomaliei dento-maxilare de clasa a II-a Angle, ABDE
subdiviziunea 1, fac parte:
A. Ereditatea
B. Factorul constitutional
C. Ocluzia inversa
D. Factori generali de dezvoltare
E. Factori locali de dezvoltare.
4, Pg 381
190. Dintre factorii patologici locali ai anomaliei dento-maxilare de clasa a II-a Angle, BC
subdiviziunea 1, se observa:
A. Rahitisnul
B. Edentatia
C. Caria dentara si complicatiile ei
D. Factorul constitutional
E. Factori generali de dezvoltare.
4, Pg 381
191. Copiii cu anomalie dento-maxilara de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 au un BD
facies adenoidian caracteristic, cu exceptia:
A. Profil convex
B. Profil concav
C. Retrognatie
D. Prognatie
E. Leptoprosop.
4, Pg 383
192. Formele clinice ale laterodeviatiei NU sunt: CDE
A. Laterodeviatia
B. Laterognatia
C. Micrognatia
D. Macrognatia
E. Macrodontia.
4, Pg 380
193. Dintre obiceiurile vicioase implicate in etiopatogenia anomaliei de clasa a II-a DE
Angle, subdiviziunea 1 NU fac parte:
A. Respiratia orala
B. Deglutitia atipica
C. Sugerea degetului
D. Respiratia nazala
E. Ereditatea.
4, Pg 382
194. Aspectul facial in anomalia de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 este ACE
caracteristic, astfel:
A. Tegumente palide
B. Buza superioara este groasa
C. Buza superioara este subtire
D. Barbie tripla
E. Barbie dubla.
33
4, Pg 383
Tema 24.
Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 ( 4, pag. 396-399)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
195. Dintre manifestarile clinice in malocluzia clasa II/2 NU putem enumera: ACE
A. Ocluzie deschisa
B. Etajul inferior al fetei micsorat
C. Sant labiomentonier sters
D. Ocluzie labiala ferma
E. Incisivii centrali superiori sunt in vestibulopozitie marcata.
4, Pg 397-398
196. In malocluzia de clasa II/2 se poate intalni: ABE
A. Reducerea diametrelor premolare si molare
B. Retrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv
C. Diferite grade de spatiere dentara
D. Ocluzie deschisa
E. Diferite grade de inghesuire dentara.
4, Pg 396
197. Din punctul de vedere al gravitatii, in cazul malocluziei clasa II/2 se pot descrie AD
urmatoarele forme clinice:
A. Forma usoara
B. Forma incipienta
C. Forma medie
D. Forma grava
E. Toate raspunsurile sunt corecte.
4, Pg 397
198. Urmatoarele afirmatii NU sunt corecte in ceea ce priveste relatiile mandibulo- CE
craniene la pacientii cu malocluzie clasa II/2 :
A. relatia de postura permite diferentierea ocluziei adanci de pseudoocluzie
adanca
B. traiectoria de inchidere este normala
C. in formele grave miscarile de lateralitate sunt usor de realizat
D. in formele grave miscarile de lateralitate sunt imposibil de realizat
E. relatia de postura nu permite diferentierea ocluziei adanci de pseudoocluzie
adanca.
4, Pg 398
199. In cazul pacientilor cu malocluzie clasa II/2 : AD
A. Inaltimea anteroinferioara a fetei ( Nsa- Gn) este mica
B. Baza maxilarului este mica
C. Diametrele premolare si molare sunt crescute
D. Diametrele premolare si molare sunt scazute
E. Diametrul premolar este crescut.
4, Pg 399
200. La pacientii cu malocluzie clasa II/2: BC
A. Diametrul premolar este crescut
34
B. Baza maxilarului este mare
C. Diametrele premolare si molare sunt scazute
D. Curba Spee este aplatizata
E. Inaltimea anteroinferioara a fetei ( Nsa- Gn) este mare.
4, Pg 398
201. In cazul pacientilor cu malocluzie clasa II/2: BD
A. Curba Spee este aplatizata
B. Curba Spee este accentuata
C. Diametrul premolar este crescut
D. Diametrele premolare si molare sunt reduse
E. Diametrul molar este crescut.
4, Pg 398
202. Urmatoarele afirmatii Nu sunt corecte in ceea ce priveste relatiile mandibulo- CE
craniene la pacientii cu malocluzie clasa II/2:
A. relatia de postura permite diferentierea ocluziei adanci de pseudoocluzie
adanca
B. traiectoria de inchidere este normala
C. in formele grave miscarile de lateralitate sunt usor de realizat
D. in formele grave miscarile de lateralitate sunt imposibil de realizat
E. sunt unii subiecti cu tip masticatori tocator si cu o activitate scazuta a
muschilor ridicatori ai mandibulei.
4, Pg 398
Tema 25
Malocluzia de Clasa a III-a (4, pg 405-408)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
203. Modificarile scheletale din malocluzia de clasa a III-a sunt caracterizate de: BC
A. dezvoltarea in exces a bazei maxilarului superior in plan sagital
B. dezvoltarea insuficient a bazei maxilarului superior in plan sagital
C. cresterea marcata a celor doua ramuri ale maxilarului inferior
D. dezvoltarea insuficienta a celor doua ramuri alemaxilarului inferior
E. toate raspunsurile corecte.
4, Pg 407
204. In malocluzia de clasa a III-a cu drum de inchidere in treapta mezializata sectoarele AB
dento-alveolare frontale responsabile de ghidajul invers sunt caracterizate de:
A. proalveolodontie inferioara
B. retroalveolodontie superioara
C. roalveolodontie superioara
D. retroalveolodontie inferioara
E. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg 408
205. In malocluzia de clasa a III-a buza superioara este: AB
A. infundata
B. in raport invers cu buza inferioara
C. acopera buza inferioara
D. toate raspunsurile sunt corecte
35
E. nici un raspuns corect.
4, Pg. 406
206. In malocluzia de clasa a III-a ocluzia este: ACD
A. mezializata
B. distalizata
C. inversa frontala
D. inversa totala
E. normala.
4, Pg. 406
207. La examenul teleradiografic in malocluzia de clasa a III-a se observa: AD
A. unghiul ANB negativ
B. unghiul ANB pozitiv
C. unghiul ANB=0
D. unghiul SNA mai mic de 800
E. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg 406
208. In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta: CD
A. unghiul SNA mai mare de 800
B. unghiul SNB mai mic de 780
C. unghiul SNA mai mic de 800
D. unghiul ANB negativ
E. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg. 406
209. In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta: ABD
A. unghiul SNB mai mare de 780
B. unghiul SNA mai mic de 800
C. ungiul SNB mai mic de 780
D. unghiul ANB negativ
E. nici un raspuns nu e corect.
4, Pg 406
210. In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta: ABE
A. unghiul SNA mai mic de 800
B. unghiul ANB negative
C. unghiul ANB=0
D. unghiul ANB pozitiv
E. unghiul SNB mai mare de 780.
4, Pg 406
Tema 26.
Sindromul de inocluzie verticala (4, pag. 418-426, 429-438)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
36
D. nici un raspuns corect .
4, Pg 419
212. Semnele inocluziei verticale frontala se intalnesc in urmatoarele boli: ABCD
A. rahistism
B. rahitism genetic
C. rahitism hipofosfatazic
D. rahitism vitamino-rezistent
E. nici un raspuns corect.
4, Pg 421
213. Care din urmatoarele afirmatii in sindromul de ocluzie deschisa nu sunt corecte: CE
A. obtuzismul unghiului Kdl si Goniac
B. micsorarea ramurii ascendente
C. cresterea ramurii ascendente
D. rotatia posterioara a mandibulei
E. rotatia anterioara a mandibulei.
4, Pg 437-438
214. In sindromul de ocluzie deschisa dintre tulburarile de crestere fac parte: ABDE
A. ramura ascendenta (Go – Kdl)
B. unghiul goniac
C. unghiul SNB
D. unghiul bispino- mandibular (Nsa-Nsp-M)
E. unghiul Tweed.
4, Pg 437
215. Inocluzia verticala nu se caracterizeaza clinic prin: BCE
A. cresterea etaj inferior
B. cresterea etaj mijlociu
C. cresterea ramurii ascendente a mandibulei
D. micsorarea ramurii ascendente a mandibulei
E. rotatia anterioara a mandibulei.
4, Pg 437-438
216. Tulburarile de dezvoltare ale masivului facial din sindromul de ocluzie deschisa se ABCE
intalnesc la nivelul:
A. bazei craniului
B. mandibulei
C. maxilarului superior
D. dentar
E. proceselor alveolare.
4, Pg 436-437-438
217. Care din urmatoarele sunt adevarate in tulburari ale ATM din sindromul de ocluzie ABD
deschisa:
A. prezenta crepitatiilor si cracmentelor
B. frecvenata crescuta a modificarilor
C. absenta crepitatiilor si cracmentelor
D. afectarea se instaleaza tardiv
E. frecventa scazuta a modificarilor.
4, Pg 434
218. In sindromul de ocluzie deschisa despre tulburarile dentare sunt adevarate ABCD
urmatoarele:
A. incisivi hipoplazici
B. dimensiunea radacinilor redusa
37
C. molari Moser
D. prezenta crescuta a placii dentare
E. risc scazut de aparitie a leziunilor carioase.
4, Pg 433
Tema 27.
Anodonția (5, Pg. 15-40 )
5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitară,
București, 2005
38
C. diastema falsă sau secundară
D. extracţia dintelui
E. ectopia dentară.
5, Pg. 25
224. Examenul clinic în anodonţia redusă poate evidenţia: ABCE
A. creastă alveolară subţiată, de aspect concave
B. absenţa dintelui permanent de pe arcadă
C. persistența predecesorului temporar
D. creastă alveolară bine conformată
E. reducerea spaţiului corespunzător de pe arcadă prin migrări dentare.
5, Pg. 24-25
225. Anodonţia de premolar doi prezintă următoarele caracteristici: BCE
A. predecesorul temporar poate persista pe arcadă doar până la 16-20 ani
B. longevitatea corespondentului temporar poate fi explicată prin rămânerea
acestuia la nivelul planului de ocluzie, suportând influenţa favorabilă a
stimulilor funcţionali
C. poate fi însoţită de reincluzia molarului temporar
D. conduce la modificări fizionomice precum inversarea treptei labiale
E. poate si simetrică sau asimetrică.
5, Pg. 27-28
226. Modificările extraorale și intraorale caracteristice anodonţiei totale sunt: ABCD
A. aspectul facial „de bătrân”
B. etajul inferior micşorat
C. creste alveolare foarte reduse vestibulo-oral, chiar ascuţite
D. deplasarea punctului gnation anterior de planul Simon
E. profil accentuat convex.
5, Pg. 31
Tema 28.
Dintii supranumerari (5, Pg. 73 – 94 / 40-72 )
5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitară,
București, 2005
39
E. cand sunt prezente inghesuiri dentare.
5, Pg. 65-66
229. Urmatoarele afirmatii despre dintii neonatali sunt adevarate: ABCD
A. apar inaintea dentitiei normale;
B. sunt atasati la gingie si nu poseda radacini;
C. contin un tesut conjunctiv bogat vascularizat;
D. sunt localizati mai frecvent la nivelul grupului incisiv inferior;
E. contin in cea mai mare parte structuri dure dentare, respectiv un strat gros
de smalt .
5, Pg. 49
230. Principalele caracteristici ale meziodensului sunt: BCD
A. este unicuspidat, pluriradicular, coroana avand o forma conica;
B. de regula se intalneste meziodensul unic, mai rar cel dublu;
C. poate provoca malpozitii sau incluzia incisivilor centrali permanenti
superiori;
D. apare doar la maxilarul superior;
E. apare la ambele maxilare.
5, Pg. 51
231. Principalele caracteristici ale dens in dente sunt: ABCD
A. poate interesa orice dinte;
B. incisivul lateral superior permanent este de regula interesat;
C. la examenul radiologic se observa o formatiune dentoida radioopaca in
lumenul pulpar;
D. apexul ramane de cele mai multe ori larg deschis;
E. este alcatuit numai din testut conjunctiv pulpar.
5, Pg.57
232. In etiologia dintilor invaginati intervin urmatoarele mecanisme: AD
A. epiteliile adamantine prolifereaza activ, invaginandu-se in mugurele dentar;
B. invaginarea stratului tecii epiteliale Hertwig;
C. proliferarea si evaginarea epiteliului adamantin extern urmata de epiteliul
adamantin intern;
D. defectele epiteliului adamantin intern provoaca ramanerea in urma a unor
portiuni de smalt, invaginarea luand nastere prin proliferarea si inaltarea
portiunilor neafectate;
E. proliferarea si evaginarea epiteliului adamantin intern urmata de epiteliul
adamantin extern.
5, Pg. 57
233. Leziunile ce pot apare la nivelul unui dinte invaginat sunt: ABCD
A. caria dentara;
B. complicatii pulpare;
C. necroza pulpara;
D. chist radicular;
E. polip pulpar.
5, Pg. 58
234. *In cazul fuzionarii a doi dinti se pot intalni urmatoarele situatii: E
A. fuzionari coronare, coroane solidarizate corespunzand la o radacina normala
si un organ pulpar;
B. fuzionari dentare totale - care sunt o juxtapunere totala a dintilor,
prezentand doua radacini normale si doua organe pulpare;
C. fuzionari dentare partiale - prezentand adesea o camera pulpara unica;
40
D. fuzionari coronare, coroane solidarizate corespunzand la o radacina normala
si doua organe pulpare;
E. fuzionari radiculare, complex pulporadicular unic in totalitatea radacinii sau
pe o portiune a acesteia.
5, Pg.59
Tema 29.
Incluzia dentara (5, Pg. 73 – 94)
5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitară,
București, 2005
235. Gradul de severitate al incluziei in functie de unghiul pe care axul caninului il face CE
cu linia mediana se apreciaza astfel:
A. Gradul 1: 0-18°;
B. Gradul 2 : 19-35°;
C. Gradul 2: 16-30°;
D. Gradul 3: mai mult de 36°;
E. Gradul 3: mai mult de 30°.
5, Pg. 81
236. Macrodontia absoluta se caracterizeaza prin: AB
A. Dintii sunt mari si suma incisiva depaseste 36 mm;
B. Incisivii centrali depasesc 1 cm ca latime mezio-distala;
C. Dintii sunt mai mari, in raport cu aspectul facial, chiar daca suma incisiva
este in limite normale;
D. Suma incisiva este sub 34 mm;
E. Incisivii centrali au o latime mezio-distala de maxim 0,8 mm.
5, Pg.76
237. Macrodontia relativa se caracterizeaza prin: AD
A. Dintii sunt mai mari, in raport cu aspectul facial, chiar daca suma incisiva
este in limite normale;
B. Dintii sunt mai mari si suma incisiva depaseste 36 mm;
C. Incisivii centrali depasesc 1 cm ca latime mezio-distala;
D. Suma incisiva este sub 35 mm;
E. Suma incisiva nu depaseste 36 mm, reprezentand ¼ din diametrul
bizigomatic osos.
5, Pg. 76
238. Despre migrarea meziala in grup a dintilor din zonele laterale ca factor favorizant ABE
al incluziei dentare sunt adevarate urmatoarele:
A. Reprezinta o consecinta a pierderilor precoce a dintilor din zona de sprijin
temporara;
B. Mai poarta denumirea si de “ meziopozitii generalizate”
C. Extractiile tardive faciliteaza eruptia molarilor de 6 ani mai mezial decat
locul sau real pe arcada;
D. Meziopozitiile generalizate ofera suport real pentru toate tipurile de incluzii
dentare;
E. Este consecinta cariilor incorect tratate a dintilor din zona de sprijin.
5, Pg. 77
239. Printre factorii generali care favorizeaza incluzia dentara se numara si: ADE
41
A. Avitaminoza D;
B. Fibromucoasa acoperitoare densa si dura;
C. Hipertonia uterina;
D. Sindromul Down;
E. Factori toxici de poluare.
5, Pg. 80
240. Gradul de severitate al incluziei dentare se poate aprecia in functie de inaltimea CE
verticala a coroanei caninului in raport cu incisivul adiacent astfel:
A. Gradul 2: la nivelul jonctiunii smalt-cement, dar la mai putin de jumatate
din inaltimea radacinii;
B. Gradul 4: deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement, la mai mult de
jumatate din inaltimea radacinii, neajungand insa la apex;
C. Gradul 1: sub nivelul jonctiunii smalt-cement;
D. Gradul 5: deasupra apexului;
E. Gradul 3: deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement, la mai mult de
jumatate din inaltimea radacinii, neajungand insa la apex.
5, Pg. 82
241. Despre heterotopii sunt adevarate urmatoarele afirmatii: CDE
A. Sunt incluzii ectopice;
B. Sunt incluzii la distanta dar tot in limitele procesului alveolar;
C. Germenul dentar se formeaza la nivelul marginii bazilare;
D. Germenul dentar se formeaza la nivelul foselor nazale;
E. Germenul dentar se formeaza la nivelul condilului mandibular.
5, Pg. 83
242. Tehnicile radiologice care pot indica prezenta si coordonatele unui dinte inclus ABCD
sunt:
A. Teleradiografia;
B. Ortopantomograma;
C. Radiografia cu film muscat;
D. Tomografia computerizata;
E. Index Carpal.
5, Pg. 85-88
Tema 30.
Reincluzia dentara (5, Pg. 107- 118)
5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitară,
București, 2005
42
C. Anodontia
D. Intruzia postraumatica totala
E. Incluzia dentara.
5, Pg. 116- 117
245. Diagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu: CE
A. Infrapozitia unui dinte
B. Oprirea in eruptie a dintelui
C. Anodontia
D. Intruzia postraumatica partiala
E. Incluzia dentara.
5, Pg. 116- 117
246. Despre reincluzia dentara partiala sunt adevarate urmatoarele afirmatii: BCE
A. La percutie, tonul dintelui este mai asurzit
B. O parte din coroana dentara este vizibila
C. Dintele se afla in infrapozitie
D. Nu exista spatiu intre suprafata ocluzala a dintelui reinclus si planul de
ocluzie
E. La percutie, tonul dintelui este mai vibrant, mai sonor.
5, Pg.113- 114
247. Reincluzia dentara poate fi : BC
A. Reincluzie completa
B. Reincluzie partiala
C. Reincluzie totala
D. Reincluzie primara
E. Reincluzie secundara.
5, Pg. 107
248. Un dinte reinclus se mai numeste si : AE
A. Dinte inclavat
B. Dinte geminat
C. Meziodens
D. Dinte anastrofic
E. Dinte inclestat.
5, Pg. 107
249. Reincluzia dentara face parte din grupa de anomalii: AD
A. Monocauzale
B. De ocluzie
C. Asociate
D. Dentare izolate
E. De grup.
5, Pg. 108- 109
250. Printre consecintele reincluziei dentare se numara si : ABCE
A. Denivelarea planului de ocluzie
B. Incluzia succesionalului permanent
C. Tulburari de ocluzie
D. Carii de colet ale unor dinti situati la distanta de dintele reinclus
E. Hiperestezie si hipersensibilitate.
5, Pg. 117
43
Tema 31.
Ectopia dentara (5, 5, Pg. 121-130)
5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitară,
București, 2005
44
5, Pg. 121
257. Despre ectopia de canin sunt adevarate urmatoarele afirmatii: ABE
A. Incidenta maxima este intre 12 si 14 ani
B. Frecventa mai mare o inregistreaza caninul superior
C. Cel mai frecvent este situate in pozitie palatinala
D. Incidenta maxima este intre 10- 12 ani
E. Reprezinta 2/3 din totalul ectopiilor.
5, Pg. 122
258. In cadrul ectopiei dentare, pozitia caninului poate fi afectata astfel: BCE
A. In sens sagital - oro pozitie
B. In sens vertical - infrapozitie
C. In sens transversal - vestibulo pozitie
D. In sens vertical - mezio pozitie
E. In sens sagital - disto pozitie.
5, Pg. 125
TEMA 32.
Diastema (5, Pg. 133- 142)
5. Ecaterina Ionescu – Anomaliile dentare, Editura cartea Universitara,
Bucuresti, 2005.
45
planul de ocluzie
E. fren lat – care genereaza o diastemã cu laturi paralele.
5, Pg. 134-135
263. Care afirmaţii referitoare la „frenul labial lat” NU sunt adevãrate : ABC
A. este de obicei sus inserat
B. poate fi insoţit de o fibromucoasã subţire
C. este sensibilã la remanierile osoase eruptive ale incisivilor centrali
D. menţine dinţii depãrtaţi
E. este de obicei jos inserat.
5, Pg. 135
TEMA 33.
Transpozitia dentara (5, Pg. 149-154)
5. Ecaterina Ionescu – Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitara,
Bucuresti, 2005.
267. In transpozitia completa cei mai afectati dinti din punct de vedere functional sunt: AD
A. incisivul lateral
B. incisivul central
C. caninul
D. premolarul I
E. nici un dinte nu este afectat.
5, Pg. 154
268. Examenul clinico-radiologic in transpozitia dentara arata: ABCE
A. suprapunerea dintilor
B. inversarea dentara completa in cazul transpozitiei complete
46
C. inversarea radacinilor in transpozitia partiala
D. tipar atipic de abraziune la dintele decidual
E. inversarea locului de formare a mugurilor intraosos.
5, Pg. 151,153
269. In transpozitia completa incisiv central-incisiv lateral se poate face : CD
A. desensibilizare
B. slefuiri modelante ale incisivului lateral
C. remodelare a incisivului central prin stripping
D. remodelare a incisivului lateral prin tehnici adezive
E. ridica probleme estetice si functionale mari.
5, Pg. 154
270. Transpozitia dentara intereseaza mai frecvent: ACD
A. maxilarul superior
B. maxilarul inferior
C. caninul
D. premolarul I
E. incisivul lateral.
5, Pg. 149
271. Transpozitia dentara: ACD
A. este o anomalie rara
B. se intalneste in dentitia temporara
C. se intalneste in dentitia permanenta
D. cel mai interesat dinte este caninul
E. cel mai frecvent sunt bilaterale.
5, Pg. 149
272. Transpozitia completa presupune: DE
A. prezenta a 2 dinti situati unul in dreptul celuilalt
B. linia arcadei trece printre cei doi dinti
C. un dinte se gaseste pe linia arcadei si celalalt ectopic
D. inversarea totala a pozitiei pe arcada a 2 dinti vecini
E. alinierea celor 2 dinti in curbura normala a arcadei.
5, Pg. 151
273. Transpozitia incompleta presupune: ABC
A. prezenta a 2 dinti situati unul in dreptul celuilalt
B. linia arcadei trece printre cei doi dinti
C. un dinte se gaseste pe linia arcadei si celalalt ectopic
D. inversarea totala a 2 dinti vecini
E. alinierea celor 2 dinti in curbura normala a arcadei.
5, Pg. 152
274. In transpozitia completa canin-premolar I obiectivele terapeutice sunt: BCDE
A. slefuiri modelante ale cuspidului caninului in sedinte succesive
B. slefuiri selective in sedinte repetate ale cuspidului palatinal al premolarului
C. pansamentul plagii pentru desensibilizare
D. realizarea morfologiei caninului ca premolar nu este necesara
E. apar probleme functionale.
5, Pg. 153-154
47
Tema 34.
Tratamentul cariei dentare
Bibliografie 6; 167-185; 294-333; 339-346
275. *În sigilarea curativă a plăgii dentinare efectuate prin hibridizare în coafajul A
indirect, eventualele slabe reacţii pulpare ar putea fi puse mai degrabă pe seama:
A. prezenţei HEMA în sistemele adezive
B. diminuării permeabilităţii plăgii dentinare
C. creşterii riscului infectării bacteriene a plăgii dentinare
D. condiţionării acide a smalţului
E. hemostazei ineficiente.
6; pag 324, 325
276. Gravarea smalţului în noile tehnici adezive are drept scop asigurarea unei BCDE
impregnări optime cu monomer adeziv a suprafeţei sale şi constă în:
A. micşorarea energiei libere de suprafaţă a smalţului, ceea ce diminuează
umectarea cu adeziv
B. înlăturarea plăcii bacteriene
C. înlăturarea detritusului dentinar remanent
D. creşterea microretenţiilor
E. creşterea energiei libere de suprafaţă a smalţului, ceea ce facilitează
umectarea zonei gravate de către adeziv.
6; pag 326
277. Răşina adezivă din sistemele adezive are un rol multifuncţional: ABCE
A. realizează hibridizarea plăgii dentinare
B. sigilează plaga dentinară
C. permite obturaţii coronare adezive, nu numai cu răşinile compozite, ci şi cu
amalgamul de argint şi incrustaţiile ceramice
D. măreşte tensiunile generate de contracţia de polimerizare în cazul
obturaţiilor de compozite
E. amortizează solicitările ocluzale masticatorii dacă se folosesc răşini adezive
cu procent foarte redus de umplutură de mică dimensiune.
6; pag 330
278. Ca agenţi adezivi aplicaţi pe plaga dentinară după infiltrarea ei cu primeri, se AB
folosesc:
A. răşini fără umplutură conţinând monomeri hidrofobi cum ar fi Bis-GMA,
TEGDMA sau UDMA
B. răşini fără umplutură conţinând monomeri hidrofili (HEMA)
C. acidul fosforic 37%
D. acizi poliacrilici
E. glicoproteine colagenice.
6; pag 330
279. Factorii care grevează eficienţa hibridizării sunt: ABCD
A. demineralizarea insuficientă a dentinei
B. demineralizarea excesivă a dentinei
C. polimerizarea incompletă a monomerului adeziv
D. reactivitatea chimică redusă a colagenului la temperatura corpului
E. eliberarea dioxidului de carbon în timpul fotoactivării polimerizării răşinii.
6; pag 333
280. Profunzimea impregnării dentinei demineralizate cu monomer adeziv depinde în ABCD
48
raport direct de :
A. gradul de difuziune al solventului
B. hidrofilicitatea solventului
C. timpul de aplicare sau difuziune al primerului
D. gradul de hidratare al dentinei
E. metoda de condensarea materialului compozit.
6; pag 332
281. *În cazul sistemelor adezive în trei etape distincte, frecarea primerului pe plaga E
dentinară cu periuţe sau bureţi de unică folosinţă, sub presiune moderată:
A. împiedică dizolvarea resturilor de material anorganic precipitat în aceste
zone în cursul gravării
B. deshidratează dentina gravată acid
C. este indicată doar în cazul aplicării pe dentină afectată
D. trebuie urmată de irigare abundentă cu apă
E. accelerează şi optimizează penetrarea primerului în ochiurile reţelei fibrilare
de colagen.
6; pag 339,340
282. Sistemele adezive monocomponente care conţin comonomerii adezivi, primerul şi ADE
răşina combinaţi într-un singur flacon, prezintă următoarele dezavantaje:
A. aplicarea compusului primer/adeziv trebuie repetată o dată sau de mai multe
ori
B. sunt mai lente
C. sunt mai dificil de manipulat
D. nu se ştie dacă deţin un grad de umectare şi penetrare a plăgii dentinare
similar sistemelor în trei etape
E. nu se cunoaşte păstrarea efectului adeziv în timp.
6; pag 341
Tema 35.
Etiopatogenia cariei dentare (6, pag. 31-57)
49
E. Staphylococcus.
pag 53
285. Microorganismele din cavitatea bucală diferă substanţial din punct de vedere al CDE
abilităţii lor de aderare la diferitele suprafeţe: suprafeţele dintelui sunt colonizate în
special de:
A. Bacteroides şi spirochetele
B. Streptococcus salivarius
C. Streptococcus mutans
D. Lactobacillus
E. Streptococcus sanguis.
pag 54
286. În aprecierea rolului pe care îl poate avea un microorganism în iniţierea şi ABCD
progresiunea procesului carios au fost propuse următoarele condiţii:
A. agentul microbian ar trebui să aparţină speciei care produce cel mai mult
acid în cavitatea bucală
B. agentul microbian ar trebui să reziste mediului acid produs în leziunea
carioasă
C. cultura pură de microorganisme trebuie să fie capabilă să producă leziuni
carioase atunci când este inoculată în cavitatea bucală sau dinte
D. agentul cauzal ar trebui să fie absent de pe suprafeţele dintelui ce nu
prezintă demineralizări caracteristice procesului carios
E. agentul cauzal să poată fi identificat la nivelul dinţilor neerupţi, în cazul
indivizilor cu nivel de afectare foarte mare.
pag 55
287. Din punct de vedere al patogenezei cariei dentare, streptococii prezintă două BC
proprietăţi importante:
A. producţia de lizozim
B. producţia de polizaharide extra şi intracelulare
C. acidogeneza
D. adeziune scăzută la ţesuturile dentare
E. producţia de amilază.
pag 57
288. *Experienţele efectuate pe animale gnatobiotice au demostrat dintre speciile de C
streptococi izolate, cel mai cariogen este:
A. Streptococul β hemolitic
B. Streptococul sanguis
C. Streptococul mutans
D. Streptococul mitior
E. Streptococul mitis.
pag 57
289. Patogenitatea plăcii bacteriene, factorul cauzal primordial al cariei dentare, rezidă ABDE
în:
A. concentrarea unui număr imens de microorganisme pe o suprafaţă mică
B. capacitatea unor micoorganisme de a fermenta o mare varietate de hidraţi
de carbon
C. permeabilitatea crescută faţă de mediul oral
D. posibilitatea de a produce acid şi în lipsa unui aport substanţial de hidraţi de
carbon
E. scăderea constantă şi îndelungată a pH-ului plăcii sub pH-ul critic de 5,5.
pag 58
50
290. Dintre funcţiile salivei fac parte: ABCD
A. reglarea pH-ului bucal
B. menţinerea echilibrului ecologic bucal
C. clearance
D. digestiva
E. asigură mediul optim dezvoltării Streptococului mutans.
pag.35, 36
ENDODONTIE
Tema 36.
Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinţilor permanenţi
291. *Un semn in stabilirea diagnosticului pozitiv al pulpitei acute purulente este: E
A. caracterului lancinant al durerii
B. calmarii temporare prin lichide calde
C. sensibilitatii la percutia transversală
D. apariţia picăturii de puroi prin fistulă vestibulară în dreptul rădăcinii
dintelui
E. testelor de vitalitate reduse.
7( pag.80)
292. *Morfopatologic, în pulpita cronică deschisă ulceroasă, fibrele nervoase din C
parenchimul pulpar sunt în număr redus şi se observă pe o secţiune axială prezenţa
lor începând cu:
A. primul strat
B. al doilea strat
C. al treilea strat
D. al patrulea strat
E. al cincilea strat.
7 (pag. 83)
293. *Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise ulceroase nu poate E
apărea:
A. în masticaţie, când sunt tasate alimente în cavitatea carioasă şi se exercită
presiuni în spaţiul endodontic
B. palparea cu sonda în profunzime
C. în cazul unor reacutizări cauzate de obliterarea cavităţii carioase pentru un
timp mai lung, cu resturi alimentare
D. testări ale vitalităţii dintelui, dar la intensităţi mari ale excitanţilor
E. testări ale vitalităţii dintelui, la intensităţi obişnuite ale excitanţilor.
7 (pag. 84)
294. In stratul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc: ACDE
A. fibre conjunctive
B. pulpa cu structura aparent normala
C. limfocite in numar redus
D. histiocite in numar redus
E. rare macrofage.
7 (pag 84)
295. *Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe urmatoarele C
semne:
51
A. existenta cariei profunde cu prezenţa polipului în camera pulpară
B. raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui
C. sangerare la inteparea pulpei cu sonda
D. raspuns pozitiv la percutia transversala a dintelui
E. raspunsuri negative la testele de vitalitate.
7 (pag.85)
296. La inspecţie, în pulpita cronică deschisă ulceroasă se poate constata: AB
A. prezenţa unei cavităţi carioase profunde, cu deschiderea largă a camerei
pulpare
B. prezenta in cavitatea carioasa a pulpei dentare de culoare rosu inchis spre
brun, cu depozite de fibrina si prezenta de ulceratii superficiale
C. pereti insensibili la testarea cu agenţi termici
D. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare
E. percutia in ax si transversala negative.
7 (pag.85)
297. *Pulpita cronica deschisa ulceroasa nu poate evolua spre: E
A. forme subacute de pulpita seroasa
B. forme subacute de pulpita purulenta
C. fractura coronara
D. gangrena
E. pulpita cronica polipoasa.
7 (pag85)
298. Diagnosticul diferenţial în cazul pulpitei cronice deschise polipoase nu se face cu: AB
A. caria dentară profundă
B. pulpita cronică deschisă granulomatoasă
C. polipul gingival
D. necroza pulpară
E. pulpita cronică deschisă ulceroasă.
7 (pag. 87)
TEMA 37.
Necroza şi gangrena pulpară
52
7 , (pag. 99)
301. Prin necroza pulpara se intelege: BCE
A. mortificarea septica a pulpei
B. epuizarea mijloacelor defensive
C. mortificare aseptica
D. descompunerea pulpei sub influenta germenilor aerobi
E. actiunea agresiva a unor agenti fizico-chimici.
7, (pag.94)
302. Prin gangrena pulpara se intelege: ACDE
A. mortificarea septica a pulpei
B. mortificarea aseptica a pulpei
C. descompunerea pulpei sub influenta germenilor anaerobi de putrefactie
D. intereseaza strict teritoriul dintelui (gangrena simpla)
E. implicarea parodontiului apical (gangrena complicata).
7, (pag.94)
303. *Substante chimice care NU pot declansa o necroza: D
A. formolul
B. acid tricloracetic
C. trioximetilenul
D. hidroxid de calciu
E. arsenic.
7, (pag.96)
304. *Urmatoarea afirmatie NU apartine evolutiilor si complicatiilor necrozei pulpare: B
A. necroza pulpara ramane o perioada in acest stadiu
B. necroza pulpara nu are stadiu de latenta
C. fractura dentara
D. infectarea pulpei necrozate cu germeni bacterieni proveniti din cavitatea
orala
E. infectarea pulpei necrozate cu germeni bacterieni din circulatia generala.
7, (pag.99)
305. Diagnosticul pozitiv in gangrena pulpara NU se pune pe baza: AB
A. teste de vitalitate pozitive
B. examen bacteriologic negativ
C. carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
D. fetiditate
E. teste de vitalitate negative.
7, (pag.101)
306. *Necroza pulpara: C
A. se trateaza ca o pulpita cronica inchisa
B. extirparea devitala este de electie
C. respecta tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturatie radiculara corecta
D. nu necesita etapa de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptica
E. se trateaza ca o pulpita cronica deschisa.
7, (pag.99)
53
TEMA 38.
Parodontite apicale acute si cronice
54
313. La granulomul simplu conjunctiv in mecanismul de formare se descriu urmatoarele BCE
zone de la apex spre os:
A. zona de colicvatie
B. zona de necroza
C. zona exudativa
D. zona de infiltratie
E. zona de iritatie.
7, (pag. 118)
314. Subiectiv, parodontita apicala acuta seroasa se caracterizeaza prin: ACD
A. durerea are un caracter lanciant
B. durerea este permanenta dar este calmata de antialgice obisnuite
C. durerea este permanenta si nu este redusa de antialgice obisnuite
D. durerea este exacerbata de cresterea fluxului sanguin in extremitatea
cefalica
E. durerea se remite la rece.
7 (108)
TEMA 39.
Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (7, pag. 158-213)
315. *Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mari reactii dureroase in cazul C
depasirii apexului:
A. produsele care contin aldehida formica
B. rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu
rezorcina
C. eugenatul de zinc iodoformat
D. araldit
E. rasini cu epoxizi.
7, pag 251
316. Urmatoarele tehnici mecanice de preparare a canalului radicular pot fi utilizate in ABD
gangrena pulpara:
A. sistemul Giromatic
B. canal Master U
C. tehnica „step back”
D. canal Finder
E. tehnica „step down”.
7, pag 171
317. Criteriile de alegere a substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei BCDE
pulpare sunt:
A. concentratia solutiei
B. forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata)
C. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical
D. proprietatile bactericide ale substantei
E. tipul de reactivitate al pacientului.
7, pag 173
318. Ce medicatie endodontica are capacitate antimicotica: BD
A. tricrezolformalina
B. Walkhoff
55
C. Chlumski
D. clorhexidina
E. creozotul de mesteacan.
7, pag.176/181
319. Tratamentul Spad : BCD
A. reprezinta o metoda de tratament a pulpitelor acute
B. reprezinta o metoda de tratament a gangrenei pulpare
C. se realizeaza intr-o singura sedinta
D. utilizeaza pasta Spad
E. utilizeaza pasta Spad si un amestec de doua lichide.
7, pag 185
320. Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt: BC
A. efect lent bactericid si fungicid
B. actiune antibacteriana indelungata
C. usurinta introducerii pe canale
D. interferarea proceselor de vindecare periapicala
E. tensiune superficiala mare.
7, pag 175
321. In cazul secretiei seroase moderate pe canal se pot aplica urmatoarele metode de AB
tratament:
A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice
B. cauterizarea chimica sau electrica
C. crearea unei fistule artificiale
D. rezectia apicala
E. extractia dintelui.
7, pag 258-259
322. Antisepticele, in cadrul tratamentelor endodontice, se folosesc sub urmatoarele ACD
forme sau proceduri:
A. asociate cu agenti fizici
B. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari
C. pansamente endodontice
D. irigatii endodontice
E. numai la canalele curbe.
7, pag 210
TEMA 40.
Obturarea canalelor radiculare (7, 214-248)
56
B. individualizarea conului de gutaperca
C. toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica
D. introducerea cimentului de sigilare pe canal
E. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul.
7, pag.221
325. Indicatiile Biocalexului sunt: ACE
A. gangrena pulpara simpla
B. parodontita apicala acuta
C. parodontita apicala cronica fistulizata
D. aplicarea in ½ apicala a canalelor largi
E. curburi accentuate in 1/3 apicala a radacinii.
7, pag 218
326. Dezavantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt: BDE
A. consum mai mare de conuri de gutaperca
B. laborioasa
C. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire
D. necesita mult timp
E. reclama o largire excesiva a canalului.
7, pag.232
327. In cazul adoptarii tehnicii de obturatie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa ACD
corespunda la proba urmatoarelor criterii :
A. cat mai gros in raport cu volumul canalului
B. cat mai subtire in raport cu volumul canalului
C. sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala
D. sa nu depaseasca constrictia apicala
E. sa se opreasca la 3-4 mm de constrictie.
7, pag 215
328. Finger spreaderele prezinta urmatoarele deosebiri fata de hand spreadere: BCD
A. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului, in sensul acelor de ceasornic
B. confera sensibilitate tactila
C. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii
D. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau propriu, in
ambele sensuri
E. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca.
7, pag.223
329. Pentru introducerea pastei in obturatia radiculara, Lentulo trebuie: AB
A. sa nu fie ruginit
B. sa aiba spirale integre
C. sa fie usor indoit
D. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal
E. sa se invarta in sens invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei in
canal.
7, pag.219
330. Dazavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic, calibrat ACE
la apex, sunt:
A. solubilitatea sigilantilor
B. premiza sigilarii corecte doar in treimea apicala
C. microinfiltratie mai mare decat la alte tehnici
D. dezobturare dificila in caz de necesitate
E. premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali.
57
7, pag.219
TEMA 41.
Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice
(7, pag. 103-125)
58
B. ionoforeza endocanalara cu enzime
C. incizia mucoasei
D. extractia dintelui si drenaj alveolar
E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare.
7, pag.257
337. *Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale exudative seroase spre forme B
purulente, se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu:
A. anticoagulante
B. antibiotice
C. anestezice
D. sedative
E. antispastice.
7, pag.253
338. In parodontita apicala cronica fistulizata, schema de tratament cuprinde urmatorii CD
timpi:
A. se lasa dintele deschis
B. se obtureaza dintele retrograd
C. se insista cu irigatiile pe traiectul dinte-fistula
D. se obtureaza in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului
E. se sutureaza fistula.
7, pag.260
TEMA 42.
Morfofiziologia parodontiului marginal
(8, Pag. 26-89)
59
342. Sistemul ligamentar supraalveolar îndeplineşte următoarele roluri: ACDE
A. asigură fixarea şi menţinerea gingiei pe dinte la un nivel constant
B. asigură fixarea şi menţinerea dintelui în os
C. întăreşte structura corionului gingival
D. formează o barieră biologic rezistentă în timp faţă de agresiunea microbiană
E. se opune tendinţelor de retracţie gingivală prin agresiuni mecanice directe
asupra marginii gingivale libere.
8/71
343. În cadrul complexului morfofuncţional cement-desmodonţiu-os alveolar, osul BCD
alveolar asigură implantarea dinților prin:
A. realizarea unei legături strânse de tip anchiloză cu dintele
B. fixarea fibrelor ligamentului parodontal
C. preluarea solicitărilor exercitate asupra dintelui şi transformarea în tracţiuni
dispersate în mod echilibrat în osul alveolar
D. asigurarea unui suport integru de-a lungul rădăcinii dentare care se
constituie într-un braţ de pârghie intraalveolar
E. existenţa unei apoziţii permanente care compensează liza marginală
fiziologică.
8/74
344. Epiteliul oral este format din următoarele straturi de celule: AB
A. strat bazal, spinos, granolos, cornos
B. strat germinativ, spinos, granulos, keratinizat
C. strat bazal,spinos şi descuamativ
D. strat spinos, granulos şi nekeratinizat
E. strat germinativ, granulos şi exfoliativ.
8/47
345. În gingie se întâlnesc componente histochimice: ACE
A. glicogen
B. mucopolizaharide
C. enzime
D. markeri neuro-endocrini
E. grupări sulfhidrice şi disulfhidrice.
8/58
346. Cementul radicular: BDE
A. este componenta a parodontiului marginal de înveliș
B. este un țesut de tip conjunctiv
C. este interfața dintre rădăcina dintelui si osul alveolar
D. acoperă smaltul cervical in 60-65 % din cazuri
E. este in cea mai mare parte dispus radicular.
8/59
60
TEMA 43.
Etiopatogenia parodontitelor marginale cronice
(8, pag 103-155)
61
353. Factorii de aparare ai lichidului santului gingival sunt: ACD
A. complementul
B. lizozimul
C. anticorpi din clasa IgG
D. anticorpi din clasa IgM
E. celule polimorfonucleare.
8/126
354. Formarea tartrului este favorizata de: AC
A. deficienta vitaminelor B6, PP
B. alimentație bogata in hidrocarbonate
C. consumul de alimente bogate in calciu,fosfor
D. consumul de alimente bogate in sodiu
E. aportul de acid ascorbic.
8/143
TEMA 44.
Diagnosticul îmbolnăvirilor gingivo-parodontale
(8, pag 189-201)
62
C. Distrucția rapidă a epiteliului joncțional și a osului alveolar se poate opri
uneori spontan în cursul bolii.
D. În cursul bolii se remarcă creșterea prostaglandinei E2 și scăderea
interleukinei 1β.
E. Speciile microbiene cel mai frecvent întâlnite sunt Actinobacillus
actinomycetemcomitans și Porphyromonas gingivalis.
8/196
359. Parodontitele agresive: BE
A. Apar numai sub vârsta de 30 de ani, în forma generalizată
B. În forma localizată, debutează, de obicei, circumpubertar
C. Apar, de obicei, după vârsta de 30-40 de ani
D. În forma localizată, debutează, de obicei, în jurul vârstei de 30 de ani
E. Presupun o cantitate de placă bacteriană redusă în raport cu gradul avansat
de distrucție a țesutului parodontal.
8/196
360. Următoarele afirmații referitoare la parodontitele agresive nu sunt adevărate: ABD
A. Cantitatea de placă bacteriană din formele de parodontită agresivă este
direct proporțională cu gradul avansat de distrucție parodontală.
B. Disjuncția gingivo-dentară și distrucția osoasă se realizează lent.
C. Starea generală de sănătate este de obicei bună, neafectată.
D. Titrul de anticorpi este semnificativ redus în parodontitele agresive
localizate.
E. Titrul de anticorpi este semnificativ crescut în parodontitele agresive
localizate.
8/196
361. Parodontita agresivă localizată se caracterizează prin: ACDE
A. Titrul de anticorpi este semnificativ crescut
B. Afectează de regulă incisivii și premolarii primi
C. Biofilmul plăcii bacteriene este mai redus
D. Debuteaza, de obicei, circumpubertar
E. Poate fi considerată parodontită juvenilă localizată.
8/196-197
362. Testarea de biomarkeri în afecțiunile gingivo-dentare include următoarele teste: ACE
A. BANA
B. PCR
C. TOPAS
D. Periotest
E. Periocheck.
8/199
TEMA 45.
Clasificarea bolilor parodontiului marginal
(8, pag 205-219)
63
D. Agranulocitoza
E. Diabet.
8/218
364. Gingivite neinduse de placa bacteriana specifica sunt: BCD
A. Gingivita hiperplazica prin cyclosporine
B. Gingivita alergica
C. Gingivita descuamativa
D. Gingivita hiperplazica ereditara
E. Gingivita hiperplazica prin antagoniști de calciu.
8/218
365. Parondontitele marginale cronice pot fi: ABE
A. superficiala
B. profunda lent progresiva
C. prepubertala
D. juvenila
E. distrofica (mixta) .
8/219
366. Următoarele medicamente au ca efect secundar gingivite hiperplazice: ABD
A. hidantoina
B. contraceptive
C. metronidazolul
D. antagonisti de calciu
E. cefalosporinele.
8/218
367. Gingivita de pubertate NU face parte din: ABCE
A. Gingivita virala
B. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice
C. Parodontite agresive
D. Gingivite din cursul unor stări fiziologice
E. Parodontite marginale cronice.
8/218
368. Clasificarea lui Armitage (1999) descrie: ABC
A. leziuni gingivale induse de placa bacteriana
B. leziuni gingivale neinduse de placa bacteriana
C. reacții alergice gingivale
D. retractia gingivala
E. tumori gingivo-parodontale benigne si maligne.
8/214
369. Reacțiile alergice gingivale pot fi la: ABDE
A. ape de gura
B. paste de dinți
C. carbohidrati
D. mercur
E. aditivi alimentar.
8/215
370. Dupa Armitage bolile parodontale distructive sunt: BCE
A. Parodontita juvenila
B. Parodontite agresive localizate
C. Abcesele parodontiului
D. Parodontita prepubertala
64
E. Parodontita ulcerate si necrozanta.
8/215
TEMA 46.
Forme clinice - simptomatologie in gingivite - parodontite marginale
(8, pag 221-280)
65
E. aspect decapitat al papilelor interdentare.
8/243
377. Diagnosticul diferențial al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu: BE
A. leucemie cronica
B. agranulocitiza
C. meningita
D. abces cerebral
E. gingivostomatita aftoasa.
8/244
378. In absenta tratamentului gingivita ulcero-necrotica poate evolua spre: ABCE
A. stomatita gangrenoasa sau noma
B. meningita
C. abcesul cerebral
D. abcesul parodontal
E. septicemie.
8/244
379. Gingivostomatita ulcero-necrotica poate avea ca si complicații următoarele: ACE
A. Stomatita gangrenoasa
B. Candidoza acuta
C. Septicemia
D. Gingivistomatita aftoasa
E. Meningita.
8/244
380. In forma acuta pericoronaritele au următoarea simptomatologie: CD
A. dureri intense la atingerea gingiei
B. halena fetida intense
C. hipersalivatie
D. trismus
E. pungi false.
8/245
381. Gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara mai este cunoscuta si sub ABCD
denumirea de :
A. Gingivomatoza
B. Elefantiazis gingival
C. Fibromatoza idiopatica
D. Fibromatoza gingivala ereditara
E. Hiperplazie gingivala neereditara.
8/245
382. Gingivita alergica are următoarele semne clinice: BCD
A. culoare rosu-violaceu
B. consistenta moale, friabila
C. gingia sangereaza la atingere si masticatie
D. frecvent apare cheilita si glosita
E. volumul este normal.
8/247
383. Gingivita cronica descuamativa: ACD
A. leziunile pot fi de tip lichenoid
B. leziunile au o culoare alb-sidefie
C. suprafața gingiei este neteda,lucioasa
D. leziunile pot fi de tip bulos
66
E. leziunile pot fi sub forma de placard.
8/249
384. Manifestări gingivale in lichenul plan: ABCE
A. leziuni hiperkeratozice de tip reticular sau dendritic
B. leziuni sub forma de papule izolate
C. leziuni sub forma de placard
D. vezicule si bule care nu se sparg
E. eroziuni si ulceratii.
8/249
385. Manifestări gingivale in pemfigus. Histopatologic gasim: BCD
A. acantoliza in staratul cornos
B. veziculatie intinsa intraepiteliala, cu formarea de vezicule si bule
C. infiltrat inflamator cu polimorfonucleare in corion
D. disjunctie epiteli-corion
E. epiteliu cu vacuolizari in stratul bazal.
8/249
386. Herpangina: BC
A. apare la adulți
B. apare in special vara
C. se poate însoți de infecții cutanate
D. leziunile sunt de tip eritematos la nivelul mucoasei jugale
E. apare primăvara.
8/251
TEMA 47.
Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor
(8, pag 283-286)
67
D. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, ca urmare a deplasarii
lichidului dentinal prin mecanisme hidrodinamice
E. stimularea activitatii ameloblastilor.
8/285
390. Posibili factori implicați in formarea lacunelor cuneiforme: ABDE
A. trauma ocluzala
B. stress-ul
C. uzura smaltului si dentinei
D. eroziunea chimica acida
E. periajul excesiv.
8/285
391. Complicațiile loco-regionale ale bolii parodontale: ABCE
A. abcesul cerebral
B. sinuzita maxilara
C. osteite si osteomielite ale oaselor maxilare
D. otite
E. tromboflebita sinusului cavernos.
8/286
392. Hiperestezia dentinara: ABE
A. senzație dureroasa de intensitate redusa, medie sau intense
B. apare dupa contactul suprafeței radiculare cu agenți mecanici, chimici sau
termici
C. poate aparea dupa hipercresteri gingivale
D. poate aparea in cazul pungilor parodontale false
E. poate aparea dupa detartraj si chiuretaj radicular.
8/285
393. Necrozele pulpare ca si complicație a bolii parodontale: BE
A. consecinta a atacului microbian
B. consecinta a traumatismului mecanic
C. implica frecvent dinti cu mobilitate fiziologica
D. pot aparea prin leziuni directe in cursul interventiilor chirurgicale
parodontale in pungi false
E. consecinta a rupturii pachetului vasculo-nervos apical.
8/285
394. Posibile forme clinice si radiologice ale parodontitelor apicale pe cale retrograda: ABCD
A. acuta
B. cronica
C. resorbtii osoase parcelare
D. resorbtii extinse periradicular si periapical
E. resorbtii periapicale bine delimitate.
8/286
68
TEMA 48.
Tratamentul gingivitelor si parodontitelor marginale
(8/p.288-374)
69
A. sa fie complex
B. sa fie individualizat
C. sa fie intensiv
D. sa prezinte pauze mari intercalate intre perioadele de tratament
E. sa prezinte o schema generala pentru un grup de pacienti cu aceeași
patologie.
8/288
402. Tratamentul local al gingivitelor și parodontopatiilor marginale presupune: BCD
A. simpla îndepărtara a factorilor locali ca fiind suficientă
B. tratament chirurgical
C. se recomanda biostimularea parodonțiului marginal
D. tratamentul de echilibrare ocluzală
E. administrarea orală de antibiotice.
8/289
403. Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt: BDE
A. debridare gingivala
B. indepartarea placii bacteriene prin periaj
C. tratament mecanic al suprafetelor radiculare accesibile
D. firul interdentar
E. aplicarea de substanțe medicamentoase cu acțiune antimicrobiană.
8/292
404. Igienizarea efectuată de către medic urmărește: ABE
A. debridarea gingivală
B. detartrajul supragingival
C. tratamentul de bioreactivare
D. periajul gingivo-dentar
E. detartrajul subgingival profesional.
8/292
405. Periajul gingivo-dentar urmarește: ABE
A. îndepartarea plăcii microbiene
B. îndepărtarea depozitelor moi
C. efectuarea unui trarament antimicrobian eficient
D. se blocheze sangerarea gingivala cu ajutorul substantelor astringente
E. stimularea circulației.
8/292
406. Metodele de periaj care recomandă perii cu peri naturali foarte duri sunt: BD
A. metoda Stillman
B. metoda Stillman modificată
C. metoda Bass
D. metoda Charters
E. metoda Foenes.
8/293
407. Periajul dentar prin tehnica Bass are urmatoarele caracteristici: ABC
A. vizeaza santul gingival
B. peria se aplica in unghi de 45 grade fata de axul lung al dintelui
C. are potential traumatic
D. nu esteindidcata persoanelor sanatoase
E. nu este o metoda usor de invatat.
8/296
408. Periile dentare aspre favorizeaza: BDE
70
A. albirea dinților
B. retractia gingivala
C. curatirea, sunt cele mai recomandate pentru curatire și îndepărtarea petelor
D. suprainfectarea gingivala,aparitia de abcese gingivale
E. uzura cementului radicular.
8/294
409. În compoziția pastelor de dinți întră: ACDE
A. substanțe abrazive 30-50 %
B. substanțe abrazive 95%
C. formaldehida
D. antibiotice
E. unele substante cu actiune antimicrobiana: clorhexidina, sanguinarina.
8/304
410. Fluorurile au un efect antimicrobian prin urmatoarele mecanisme: ABC
A. reducerea glicolizei
B. inhibarea formarii stratului polizaharidic sintetizat de celulele microbiene
C. diminuarea energiei de suprafata a smaltului,actionand ca agenti
tensioactivi
D. nu ataca enzimele microbiene
E. creste fixarea proteinelor la hidroxiaapatita.
8/331
TEMA 49.
Imobilizarea dinților parodontotici
(8, pag 427-461)
71
8/431-432
414. Care dintre următoarele reprezintă principii de imobilizare? CDE
A. principiul fonetic
B. realizarea poligonului de susținere
C. angrenarea multidirectionala
D. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare
E. extinderea maxima.
8/428-429
415. Pentru a aprecia oportunitatea extirpării pulpare in imobilizarea dinților CDE
parodontotici trebuie luate in considerare o serie de circumstanțe:
A. vârsta pacientului
B. disponibilitatea financiara a pacientului
C. starea organului pulpar
D. gradul de îmbolnăvire parodontala a dinților
E. sistemul de imobilizare preconizat.
8/434
416. Extirparea pulpara efectuata înaintea imobilizării dinților parodontotici este BC
indicata in următoarele situații:
A. profilactic
B. pulpa dentara prezintă o reactivitate scăzuta evidentiata prin teste de
vitalitate
C. la dinții cu pungi parodontale foarte profunde care ajung pana in zona
parodonțiului apical
D. terapeutic pentru a opri in evoluție parodontopatia
E. când imobilizarea se va face cu dispozitiv de imobilizare mobil.
8/435
417. Imobilizarea temporara este un procedeu terapeutic ce are drept scop: AE
A. restabilirea funcționala
B. protezarea breșelor edentate
C. redarea fizionomiei
D. repoziționarea mandibulei fata de maxilar
E. grăbirea vindecării parodontale.
8/441
418. In funcție de relația dintre sistemul de imobilizare si dinții angrenați, imobilizarea ACD
poate fi:
A. pericoronara
B. dento-dentara
C. intracoronara
D. extracoronara
E. dento-parodontala.
8/442
72
TEMA 50.
Orientări terapeutice principale si scheme de tratament
(8, pag. 465-477)
73
B. îndepărtarea exsudatului purulent
C. spălare abundentă cu soluţii antiseptice
D. aplicarea unei lame de dren
E. chiuretaj parodontal.
8/475
426. Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal constă în: ADE
A. chiuretaj subgingival
B. antibioterapie
C. aplicarea unei lame de dren
D. gingivectomie
E. operaţie cu lambou la pluriradiculari.
8/475
TEMA 51.
Ocluzia dentară (pg. 25 - 76)
74
56
431. *Mișcarea de rotație pură a mandibulei se realizează până la o amplitudine a B
deschiderii gurii de:
A. 9-15 mm
B. 12-25 mm
C. 10 mm
D. 17-22 mm
E. 32 mm.
59
432. *Despre corelația dintre morfologia ocluzală a dinților, unghiul Bennett și distanța E
intercondiliană se pot spune următoarele, cu excepția:
A. cu cât mișcarea Bennett este mai amplă, cu atât mai mare este valoarea
ungiului Bennett
B. cu cât mișcarea Bennett are o direcție mai posterioară, cu atât unghiul
Bennett este mai mare
C. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât relieful ocluzal trebuie să fie
mai șters
D. cu cât distanța intercondiliană este mai mare, cu atât unghiul delimitat pe
fețele ocluzale ale dinților între traiectoriile de laterotruzie și mediotruzie va
fi mai mic
E. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât mai accentuate trebuie sa fie
pantele cuspidiene.
61
433. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal, se constată ABC
următoarele, cu excepția:
A. condilul de partea lucrătoare (condilul pivotant) execută o rotație și o
deplasare spre anterior în cavitatea glenoidă, denumită mișcare Bennett
(lateral side shift)
B. condilul pivotant efectuează o mișcare de rotație și translație înainte, în jos
și medial
C. condilului pivotant se deplasează sub un unghi numit și unghiul lui Bennet
D. mișcarea Bennett (lateral side-shift) este de 1 - 3 mm, în funcție de
configurația cavității glenoide și de laxitatea capsulei ATM de partea
respectivă
E. traiectoria condilului pivotant se înscrie într-un con, denumit conul lui
Guichet.
60
434. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan sagital, în diagrama lui Posselt, ABCD
se pot recunoaște următoarele repere:
A. poziția de intercuspidare maximă
B. angrenajul invers frontal
C. deschiderea maximă a gurii
D. poziția cap la cap
E. poziția test în lateralitate.
59
75
TEMA 52.
Sindromul algodisfuncțional al ATM
(pg. 77-146)
76
B. reducerea inflamației
C. reducerea transmisiei senzoriale
D. diminuarea , coordonarea și susținerea activității musculare
E. nici una din cele de mai sus.
97
442. Exercițiile terapeutice utilizate în cadrul terapiei fizice a sindromului ABDE
algodisfuncțional:
A. sunt active și pasive
B. cele active pot fi de coordonare a mișcărilor mandibulei
C. cele active pot fi de mobilizare articulară efectuată de operator
D. cele pasive pot fi de mobilizare articulară efectuată de către operator
E. cele active pot izometrice pentru tonifiere musculară.
99
TEMA 53.
Clinic și paraclinic în LOC și EPR
(147 – 170)
77
D. furcația este vizibilă clinic;
E. osul interradicular este complet distrus.
pg.163
447. Eliminați parametrii care nu pot fi corelați cu ocluzia dinamică: ACD
A. numărul contactelor dento-dentare;
B. morfologia cavității glenoide;
C. curba de ocluzie transversală;
D. tipul de conducție laterală;
E. planul de ocluzie.
pg.167
448. Leziunea de furcație de gradul III în plan orizontal: CE
A. reprezintă o leziune parțială;
B. este cunoscută și sub denumirea de leziune combinată;
C. poate fi recunoscută după imaginea radiografică crateriformă;
D. are o imagine neconcludentă radiografic, deoarece se poate confunda cu o
deschidere a ambrazurii cervicale;
E. la sondarea spațiului interradicular furcația poate fi traversată complet.
pg. 163
449. Precizați care din următoarele afirmații sunt false: ACE
A. mobilitatea dentară ireversibilă poate fi de natură iatrogenă;
B. gradul 3 de mobilitate, conform Arpa (1960), corespunde unei mobilități
rezultate prin presiunea limbii;
C. determinarea mobilității prin metoda clinico-manuală se utilizează și astăzi;
D. conform clasificării lui Körber, gradul I de mobilitate corespunde unei
mobilități dentare sesizabile;
E. mobilitatea dentară iatrogenă poate fi cauzată de un detartraj intempestiv.
pg. 157, 158
450. Adaptarea ligamentului parodontal la suprasolicitările ocluzale se poate realiza, în AE
limite fiziologice, prin următoarele mecanisme:
A. mărirea numărului de fibre Sharpey;
B. îngroșarea fibrelor ligamentului;
C. subțierea laminei dura;
D. subțierea trabeculelor osoase;
E. amplificarea lățimii ligamentului.
pg.165
TEMA 54.
Principiile de tratament în restaurările unidentare și prin punți dentare
(pag. 500 - 540)
78
452. Axul de inserţie al unei lucrări fixe trebuie să coincidă cu: BC
A. axele paralele ale dinţilor preparaţi;
B. axul dinţilor stâlpi;
C. direcţia forţelor verticale de masticaţie;
D. axul dinţilor limitrofi;
E. bisectoarea unghiului format de axele celor doi dinţi stâlpi.
534
453. Prepararea dinţilor stâlpi este influenţată de: ABCD
A. volumul dentar al dinţilor stâlpi; E
B. tipul de element de agregare ales;
C. starea de vitalitate a dinţilor stâlpi;
D. poziţia pe arcadă a dinţilor stâlpi;
E. gradul de distrucţie coronară.
534
454. Profilaxia generală cu caracter specific nu se referă la: ADE
A. prevenirea contaminării încrucișate
B. o profilaxie atât în perioada pre cât și posteruptivă
C. crearea premiselor dezvoltării normale a sistemului stomatognat
D. prevenirea îmbolnăvirii prin maladii contagioase (hepatite, HIV, gripe,
rubeola)
E. o profilaxie primară, secundară și terțiară.
79
E. Beneficiază de fluorizare prin mijloace locale si generale.
TEMA 55.
Restaurări unidentare inracoronare şi extracoronare (9)
80
D. prag drept, 0,3 mm supragingival;
E. prag 0,3 mm, juxtagingival.
pg.224
463. Conceptul „convexităților protectoare” postulează faptul că: AB
A. efectul protectiv asupra parodonțiului marginal este asigurat de
convexitățile dentare axiale;
B. teoria a fost infirmată;
C. realizarea unui profil de emergență al microprotezei, similar dintelui pe care
îl reface, este o condiție necesară pentru a evita traumatizarea parodonțiului
marginal;
D. o convergenţă suficient de mare în zona cervicală dirijează mai eficient
alimentele la distanță de gingie;
E. conturul gingival al microprotezei trebuie astfel modelat încât să poată
susține gingia liberă.
pg. 395
464. Modelarea suprafețelor axiale ale restaurărilor protetice se bazează astăzi pe teoria BCDE
accesului pentru igienizare. Precizați care din următoarele afirmații respectă acest
concept:
A. este de preferat un modelaj în supracontur celui în infracontur, din punct de
vedere al sănătății parodontale;
B. în modelarea contururilor suprafețelor vestibulare și orale se va ține seama
de arhitectura tisulară și raporturile ocluzale cu antagoniștii;
C. ambrazurile ocluzale se pot realiza mai mari decât cele naturale;
D. zonele de contact interdentar vor fi plasate in 1/3 incizala si vestibular de
linia ce uneste fosetele centrale ale lateralilor; exceptie fac molarii primi si
secunzi maxilari;
E. dinții cu coroane lungi vor avea suprafețe vestibulare și orale plane.
pg. 396, 397
465. În modelarea conturului restaurărilor protetice, profilul emergență al microprotezei ACE
deține un rol important. O restaurare corectă, din acest punct de vedere, trebuie să
respecte o serie de reguli:
A. realizarea unui profil drept, similar dintelui natural;
B. asigurarea unei convexități protectoare prin modelarea unei suprafețe curbe
continui în treimea gingivală
C. prepararea unui prag gingival cu bizou evită supraconturarea și permite
obținerea unui profil de emergență corect
D. end-knife chanfreinat este utilizat în același scop cu cel de la răspunsul de
mai sus (c)
E. unghiul de emergență trebuie să fie de + 150.
pg.398
466. În cazul acoperirii cu fațete ceramice a incisivilor mandibulari, prepararea marginii ABE
incizale se poate realiza în mai multe variante:
A. reducerea cu minim 0,75 mm dacă dinții se află în contact funcțional;
B. reducerea cu maxim 1 mm, dacă există contact cu antagoniștii;
C. nu se prepară;
D. șlefuirea se oprește la 0,75 mm de marginea incizală, rezultatul fiind o față
vestibulară preparată în formă de„ fereastră”;
E. dacă marginile incizale sunt subțiri, prepararea se extinde până la marginea
incizală.
pg. 224, 394
81
TEMA 56.
Elemente structurale ale punților dentare ( 434 - 500)
82
472. Faţetele prefabricate din ceramică se pot fixa la casetele metalice ale corpurilor de BCD
punte mixte prin:
A. tehnici adezive;
B. butoni;
C. canale;
D. crampoane;
E. nici un răspuns corect.
PG. 480
473. Utilizarea titanului în realizarea unor proteze fixe trebuie să respecte anumite ABCE
cerinţe:
A. în edentaţii uni- sau bidentare, intermediarii se vor confecţiona din titan
nealiat;
B. în edentaţii mai întinse, cu 3 – 4 intermediari, aceştia se vor confecţiona din
aliaje ale titanului sau titan nealiat;
C. folosirea unor materiale deosebit de fidele pe parcursul etapelor clinico-
tehnologice;
D. este necesară o rigiditate maximă a scheletului metalic, pentru o longevitate
sporită;
E. impune evitarea oricăror deformări la inserţia pe câmp.
PG. 481
474. Restaurările monobloc: ABCD
A. se caracterizează prin faptul că elementele de agregare şi corpul de punte se
realizează în aceeaşi etapă;
B. pot fi confecţionate din aliaje metalice, polimeri, compozite, ceramică;
C. pot fi mixte, metalo-polimerice, metalo-compozite, metalo-ceramice;
D. necesită obligatoriu model duplicat pentru restaurările cu schelet metalic;
E. se referă la punţi care restaurează întreaga arcadă.
PG. 482
TEMA 57.
Amprentarea (pg. 630 - 690)
83
A. timpul scurt de acțiune
B. spectrul larg de acțiune
C. biocompatibilitate
D. efectul ireversibil, sigur
E. avantajul economic.
674
478. Dezinfecția amprentelor prin imersie prezintă următoarele caracteristici, cu AD
excepția:
A. este indicata tuturor materialelor de amprentă
B. nu este indicată tuturor tipurilor de materiale
C. nu presupune clătirea înainte de dezinfecția propriu-zisă
D. înainte de această etapă este necesară clătirea
E. pot să apară modificări dimensionale în cazul depășirii timpului de acțiune.
677
479. Sistemul Hygoseal rezolvă concomitent următoarele probleme: AC
A. etichetarea lingurilor de amprentă
B. protecția împotriva umidității pentru amprentele din silicon
C. expedierea igienică
D. dezinfecția și curățirea concomitentă a amprentelor
E. sigilarea ambalajelor de sterilizat.
680
480. Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezintă ACDE
următoarele avantaje:
A. prezintă un spectru larg de acțiune
B. se pot dezinfecta / curăța / usca 12 amprente în 12 min.
C. nu există riscul deformării amprentei
D. procedură adaptată în funcție de diferitele condiții (salivă, sânge)
E. este economic și eficient.
681
481. *Dacă în timpul preparării bonturilor se lezează parodonțiul marginal, amprenta B
pentru reconstituirea de durată se realizează :
A. imediat după preparare
B. la 1 săptămână de la preparare
C. la 2 săptămâni de la preparare
D. la 3 săptămâni de la preparare
E. la 6 săptămâni de la preparare.
682
482. *Preparațiile subgingivale, din punctul de vedere al pregătirii parodontiului, B
necesită următoarele manopere, cu excepția:
A. uscării
B. evidențierii șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe vasodilatatoare
C. evidențierii șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe
vasoconstrictoare
D. realizării unei gingivectomii pentru plasarea supragingivală a limitei
cervicale
E. evidențierii limitei cervicale.
683
84
TEMA 58.
Etape ale terapiei prin punți dentare: înregistrarea relațiilor mandibulo-craniene
(pg. 690-740)
85
489. Utilizarea articulatorului SAM2PX presupune următoarele etape : ABC
A. protejarea olivelor articulare
B. atașarea prin glisare sistemul de transfer la arcul facial
C. amprentarea dinților maxilari în ceara ramolită aplicată pe parte superioară a
piesei orale
D. amprentarea dinților mandibulari în ceara ramolită aplicată pe parte
superioară a piesei orale
E. nici una din cele de mai sus.
726
490. Programarea cutiilor articulare articulatorului SAM2PX implică următoarele : AC
A. Utilizarea înregistrărilor ocluzale ale relațiilor interarcadice în mișcarea de
lateralitate dreaptă/stângă și în protruzie
B. Utilizarea înregistrărilor ocluzale ale relațiilor interarcadice în mișcarea de
deschidere a gurii
C. Eliberarea dispozitivelor condiliene de fixare în relație centrică
D. Eliberarea dispozitivelor condiliene de fixare în relație de postură
E. Nici una din cele de mai sus.
729
TEMA 59.
Examene clinice si paraclinice in edentatia partiala si edentatia totala – EPI
86
E. testul la vitamina C.
pag. 53
495. Radiografia retro-dento-alveolare vizează: ABCD
A. procesul alveolar la nivelul dinților stâlpi E
B. spațiul periodontal
C. rădăcinile dinților stâlpi
D. coroana dentara
E. lamina dura la nivelul dinților stâlpi.
pag. 55
496. Avantajele radiografiei digitale sunt: ACD
A. permite o vizualizare mai buna a zonelor cu densitati mici osoase
B. nu oferă posibilitatea unei prelucrări ulterioare a imaginii
C. expunerea la radiații este mai redusa fata de tehnicile convenționale
D. datele radiologice sunt primite aproape imediat
E. expunerea la radiații este mai ridicata fata de tehnicile convenționale.
pag. 56
497. Ortopantomografia: BDE
A. oferă o imagine localizata a unei unitati odontale
B. permite observarea spatiilor protetice potențiale
C. cantitatea de radiații X este mult mai mare
D. deformarea filmului este minima
E. permite examinarea concomitenta a tuturor elementelor sistemului
stomatognat.
pag. 56
498. Sistemul DIAGNODENT: ADE
A. este o metoda adjuvanta in depistarea precoce a leziunilor carioase
B. este folosit in determinarea lungimii de lucru in obturațiile radiculare
C. oferă un diagnostic prezumtiv
D. evaluează intr-o maniera non-invaziva gradul de demineralizare a dinților
E. oferă un diagnostic solid si obiectiv.
pag. 57
TEMA 59.
Examene clinice şi paraclinice în edentaţia parţială şi edentaţia totală:
EDENTAŢIA TOTALĂ (p. 32 -83)
87
E. nici o variantă nu este corectă.
p. 74
501. *Istoricul ne oferă date despre : C
A. afecţiunile metabolice;
B. afecţiuni contagioase;
C. cronologia extracţiilor dentare;
D. bolile cu determinism genetic;
E. toate variantele sunt corecte.
p.32
502. Inspecţia de faţă are în vedere: BC
A. tipul de alimentaţie;
B. integritatea tegumentelor;
C. simetria facială;
D. ritmicitatea meselor;
E. toate variantele sunt corecte.
p.35
503. *Palparea superficială: B
A. însoţeşte şi completează inspecţia;
B. apreciază temperatura;
C. apreciază doar sensibilitatea;
D. apreciază dezvoltarea muşchilor;
E. nici o variantă nu este corectă.
p.36
504. Palparea planului osos: CDE
A. urmăreşte integritatea ATM;
B. se face ascendent;
C. se face descendent;
D. se face simetric comparativ;
E. urmăreşte atrofiile.
p.40
505. Palparea grupelor ganglionare urmăreşte: ABC
A. dimensiunea ganglionilor;
B. localizarea ganglionilor;
C. forma ganglionilor;
D. rapoartele cu ţesuturile moi;
E. toate variantele sunt corecte.
p.40
506. Punga Eisenring: CD
A. aprecierea înălţimii se face prin bascularea mandibulei de partea opusă
celei examinate;
B. aprecierea lăţimii se face prin bascularea mandibulei de aceeaşi parte cu
cea examinată;
C. aprecierea înălţimii se face prin bascularea mandibulei de aceeaşi parte cu
cea examinată;
D. aprecierea lăţimii se face prin bascularea mandibulei de partea opusă celei
examinate;
E. nici o variantă nu este corectă.
p.43
88
TEMA 60.
Protezarea parţială mobilizabilă acrilică
Protezarea provizorie de tranziţie
Indicaţii. Elemente componente
89
A. Este indicat pe molarii mezializaţi
B. Este indicat pe molarii distalizati
C. Este indicat pe premolarii mezializaţi
D. Este indicat pe premolarii distalizaţi
E. Este indicat pe canini mezializaţi.
P(98)
514. Croşetul cervico-alveolar deschis dental: AC
A. Indicat pe dinţii retentivi
B. Indicat pe dinţii neretentivi
C. Are deschidere spre dinţi
D. Are deschidere spre edentatie
E. Se folosește numai la mandibula.
P.98
TEMA 61.
Elementele structurale ale protezelor parţiale scheletate
(116-199)
90
marginală cronică
B. versantul oral al crestei alveolare are înălţime redusă
C. se utilizeaza rar
D. favorizeaza bascularea
E. este antibasculanta.
P.124
519. Stabilizarea croșetelor are următoarele caracteristici: AC
A. Este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor orizontale;
B. Se datorează braţului retentiv al croşetului;
C. Prelungirea braţelor opozante rigide pe mai mulţi dinţi măreşte stabilizarea;
D. Nici una din variante
E. Toate variantele.
P.131
520. *Reciprocitatea este: A
A. Este funcţia croşetului prin care se neutralizează efectul porţiunii flexibile a
braţului retentiv, care solicită orizontal dintele stâlp în timpul inserţiei şi
dezinserţiei
B. Este funcţia croşetului prin care acesta, după ce este aplicat corect pe
dintele stâlp, nu trebuie să mai exercite forţe active
C. Este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor verticale în direcţie
mucozală asigurând sprijinul parodontal
D. Nici una din variante
E. Toate variantele.
P.131
521. Croşetul Ney numărul 1: ABD
A. Este aplicat pe dinţii cu linia ghid nr. 1
B. Prezintă excelentă încercuire
C. Prezintă slaba încercuire
D. Bun sprijin
E. Sprijin slab.
P141
522. Croşetul Ney numărul 1: AD
A. Este aplicat pe dinţii cu linia ghid nr. 1
B. Prezintă excelentă reciprocitate
C. Prezintă slaba încercuire
D. Bun sprijin
E. Sprijin slab.
P141
TEMA 62.
Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala
523. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate cu privire la desmodonţiu: ABDE
A. desmodonţiul asigură protecţia oaselor maxilare prin formrea stâlpilor şi
platformelor de rezistenţă;
B. desmodonţiul permite disiparea forţei masticatorii asupra stâlpilor de
rezistenţă de la nivelul oaselor maxilare;
C. forţa ocluzală este transmisă osului prin intermediul desmodonţiului;
91
D. desmodonţiul asigură dezvoltarea trabeculaţiilor pterigoidianului exten de
la nivelul feţei interne ale mandibulei;
E. desmodonţiul determină gruparea fibrelor conjunctive la nivelul inserţiilor
musculare.
pag.202
524. Stâlpul zigomatic prezintă linii de rezistenţa ce se împart în următoarele fascicole: ABCD
A. un grup se îndreaptă spre marginea inferioară a orbitei;
B. un grup de trabeculaţii se orientează spre marginea externă a orbitei;
C. un grup de trabeculaţii osoase se îndreaptă spre apofiza zigomatică ;
D. un grup ce se desprinde din stâlpul zigomatic se îndreaptă spre sfenoid ;
E. un grup de trabeculaţii se unesc cu cele de partea opusă, trecând prin oasele
nazale.
pag.203
525. Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitoare la linia croşetelor: BD
A. se mai numeşte şi opritor de basculare (Kippmeider sau indirect retainer) ;
B. reprezintă axul de rotaţie în jurul căruia se produce mişcarea de basculare
sub acţiune a forţelor de tracţiune ;
C. se va aşeza excentric faţă de centrul bazei protezei;
D. este aleasă încât să treacă neapărat prin corpul protezei, iar proteza să se
întindă în mod egal la ambele părţi ale axului de rotaţie ;
E. este reprezentată de braţul mai scurt al pârghiei determinată de proteză.
pag.216
526. *Pentru determinarea stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile B
scheletate, se determina gs care reprezintă:
A. centrul de greutate al câmpului protetic;
B. centrul comun al şeilor protetice;
C. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei;
D. greutatea şeilor protetice ;
E. centrul de greutate al protezei.
pag.215
527. *În determinarea stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile scheletate, E
G’ reprezintă:
A. centrul de greutate al câmpului protetic;
B. centrul comun al şeilor protetice
C. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei;
D. greutatea şeilor protetice ;
E. centrul de greutate al protezei.
pag.215
528. *Pentru determinarea stabilităţii dinamice a protezelor parţial mobilizabile C
scheletate, se determina ges care reprezintă:
A. centrul de greutate al protezei;
B. centrul comun al şeilor protetice ( al porţiunii selare)
C. centrul de greutate al porţiunilor extraselare ale protezei;
D. greutatea şeilor protetice ;
E. centrul de greutate al câmpului protetic.
pag.215
529. *Nivelul de rezistenţă al osului este de aproximativ: E
A. 3 kgf/cm2;
B. 5,5 kgf/cm2.
C. 2,5 kgf/cm2;
92
D. 0,5 kgf/cm2;
E. 1,6 kgf/cm2.
pag.209
530. Muşchii ridicători ai mandibulei declanşează forţe cu valori în medie de: AC
A. 10-20 kgf la nivelul incisivilor;
B. 50-70 kgf la nivelul caninilor;
C. 30-50 kgf la nivelul lateralilor;
D. 70-100 kgf la nivelul molarilor de 6 ani;
E. 80-90 kgf la nivelul molarilor 2.
pag.208
TEMA 63.
Etape ale terapiei prin proteze parțial mobilizabile scheletate: Amprentarea
(10, pag. 279-293)
93
B. plastifierea acesteia într-o baie termostat
C. marginile sa fie cat mai aproape de linia de flexie a mucoasei
D. introducerea în portamprenta
E. poziţionarea pe câmpul protetic sub presiune digitala.
10 ,pag. 289
536. Amprenta finala cu portamprenta individuala completa: ADE
A. utilizează portamprenta individuala din placa de baza
B. utilizează alginati
C. se utilizează linguri din metal cu elastomeri de sinteza de consistenta medie
D. utilizează portamprenta individuala din acrilat
E. este o metoda de amprentare într-un singur timp.
10 ,pag. 289
537. Amprenta funcţională cu portamprentă decupată incizal descrisa de Greenfield: ABCD
A. alginatul se aplică pe toată suprafaţa ocluzală a portamprentei
B. utilizează alginati
C. se înregistrează concomitent relaţia de ocluzie
D. la nivelul materialului alginic, se plasează un fir metalic
E. este o metoda de amprentare într-un singur timp.
10 ,pag. 291
538. Materialul de amprenta utilizat în tehnica indirectă din reabilitarea implantară ABCDE
trebuie sa fie obligatoriu:
A. elastic
B. silicon
C. polieter
D. alginat
E. hidrocoloid ireversibil.
10 ,pag. 293
TEMA 64.
Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: inregistrarea
relatiei intermaxilare
(10, pag. 295-308)
539. În cazul în care pe unul din maxilare se realizează o proteza parțial mobila, iar AB
celălalt va fi protezat prin proteza totala:
A. Pentru înregistrarea relaţiilor mandibulo-craniene se utilizează machetele de
ocluzie
B. În determinarea nivelului şi orientării planului de ocluzie se tine cont de cel
pe care îl imprimă grupul dinţilor restanţi
C. În determinarea nivelului şi orientării planului de ocluzie se tine cont de cel
pe care îl imprima proteza totala, având grija aprecierii corecte a clearance-
ului ocluzal şi a înregistrării unei relaţii centrice normale.
D. În aceasta situație clinica se recomanda metoda discriminării tactile
E. Înregistrarea relaţiilor mandibulo-craniene se poate realiza cu ajutorul unei
folii de ceară decupată după forma arcadei.
540. În situația clinică in care pe un maxilar se realizează o proteza parțial mobila, iar ABC
celălalt va fi protezat prin restaurare fixa, astfel încât rapoartele interarcadice sunt
94
suficient de stabile înregistrarea relaţiilor de ocluzie se va realiza:
A. cu ajutorul unei folii de ceară decupată după forma arcadei
B. cu pastă de zinc-oxid-eugenol, plasată pa un cadru de sârmă cu suport textil,
utilizând metode simple ca metoda Ramfjord, metoda Barrelle, metoda
deglutiţiei, metoda compresiunii pe maseteri
C. Krogh-Poulsen recomandă ca la aceste cazuri în care se păstrează suficiente
stopuri centrice, relaţia centrică să se realizeze prin poziţionarea de către
medic a celor două modele în relaţie centrică (fără a mai fi necesară o
înregistrare intraorală), prin metoda discriminării tactile
D. această înregistrare nu permite montarea modelelor decât într-un simulator
de tipul articulatorului, urmând ca echilibrarea ocluzală să se realizeze de
către practician în cavitatea orală
E. Numai prin intermediul machetelor de ocluzie.
541. În situația clinica in care unul din maxilare este protezat prin proteză parțial BC
mobilizabila iar pe maxilarul antagonist se va realiza o proteză mobilă, cu
instabilitate mandibulo-craniană:
A. După confecţionarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul şi
orientarea planului de ocluzie pentru zonele dentate
B. După confecţionarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul şi
orientarea planului de ocluzie pentru zonele edentate, servindu-ne de
criteriile antropometrice gnatoprotetice cunoscute, precum şi de nivelul şi
orientarea planului de ocluzie pe care o imprimă grupul dentar restant.
C. În continuare se va proceda la înregistrarea clearance-ului ocluzal şi a
relaţiei centrice prin metode simple (Ramfjord, Barrello, metoda deglutiţiei,
metoda compresiunii pe maseteri), urmată de solidarizarea machetelor.
D. În continuare se va proceda la înregistrarea relaţiei de postura prin metode
simple (Ramfjord, Barrello, metoda deglutiţiei, metoda compresiunii pe
maseteri), urmată de solidarizarea machetelor.
E. Şi în acest caz, pe acelaşi model de lucru, se vor realiza o parte din fazele
tehnologice până la finalizarea protezelor.
95
simulator.
96
TEMA 65.
Etape ale terapiei prin proteze totale: Amprentarea
(p. 465-544)
97
B. linguri de amprentă;
C. ceară;
D. cronometru;
E. toate variantele sunt corecte.
p.482
554. Tehnica amprentării preliminare maxilare presupune : ABC
A. palparea cu oglinda a şanţului pterigomaxilar şi marcarea lui cu creion de
anilină;
B. notarea zonei vibratorii Ah;
C. alegerea unei linguri care să asigure 5 mm spaţiu până la ţesuturi;
D. malaxarea alginatului la 400C;
E. încărcarea portamprentei în cel puţin 1 min.
p.486
TEMA 66.
Etape ale terapiei prin proteze totale: determinarea relaţiilor intermaxilare
(p.550-564)
98
E. toate variantele sunt corecte.
p. 550-552
559. Metodele antropometrice, fără repere preextracţionale, de determinare a DV a ACD
etajului inferior sunt reprezentate de:
A. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);
B. metoda Swenson;
C. metoda Boianov;
D. metoda Willis
E. toate variantele sunt corecte.
p. 550-552
560. Printre metodele funcţionale de determinare a DV a etajului inferior se numără şi: BC
A. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);
B. metoda Silvermann;
C. metoda Robinson;
D. metoda Willis;
E. toate variantele sunt corecte.
p. 550-556
561. Printre metodele simple de determinare a R.C. se numără şi: AD
A. manevra condiliană
B. memoria ocluzală Lejoyeux ;
C. metoda Robinson;
D. metoda Patterson;
E. toate variantele sunt corecte.
p. 558-559
562. Metoda Patterson: ABC
A. asigură stimularea reflexelor vestigeale de poziţionare centrică;
B. utilizează machete de ocluzie special pregătite;
C. este o metodă simplă de determinare a RC;
D. are ca principal avantaj derapajul Devin;
E. toate variantele sunt corecte.
p.559
TEMA 67.
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: PROBA MACHETELOR
(p. 568 -582)
99
D. se referă la materialul din care va fi confecţionată baza protezei;
E. toate variantele corecte.
p. 582
565. Arcadele artificiale : AC
A. dinţii trebuie să respecte culoarea notată în fişă;
B. linia mediană interincisivă trebuie să corespundă cu papila bunoidă;
C. curbura vestibulară trebuie să fie simetrică;
D. dinţii trebuie să realizeze unităţi masticatorii de câte 2 dinţi;
E. toate variantele corecte.
p. 569
566. *Dinţii artificiali laterali din machetele din ceară: . B
A. pot fi montaţi şi pe tuberozitate şi tuberculi dacă este necesar;
B. trebuie montaţi pe mijlocul crestei ;
C. curbura lor vestibulară trebuie să fie simetrică;
D. cei superiori trebuie să respecte legea lui Pound;
E. toate variantele corecte.
p. 569
567. Macheta din ceară maxilară: BD
A. baza ei trebuie să cuprindă în totalitate zona de închidere vestibulară
anterioară;
B. baza ei trebuie să cuprindă în totalitate zona de închidere palatină
posterioară;
C. trebuie să aibă menţinere maximă;
D. trebuie să aibă menţinere minimă;
E. toate variantele corecte.
p. 570
568. Macheta din ceară mandibulară: BCD
A. controlul extinderii bazei se face cu gura larg deschisă;
B. controlul extinderii bazei se face cu gura întredeschisă;
C. marginile se controlează prin inspecţie şi palpare;
D. în menţinerea ei un rol important îl joacă gravitaţia;
E. toate variantele corecte.
p. 570-571
569. Palla recomandă: ACD
A. privirea în ansamblu a pacientului;
B. evaluarea singulară a dinţilor;
C. analiza faciesului pacientului în picioare în timpul unei conversaţii;
D. ca piesele protetice total amovibile să fie introduse în cavitatea orală doar
dacă practicianul este pe deplin satisfăcut de ele;
E. toate variantele corecte.
p. 572-573
570. În refacerea esteticii dento-faciale la edentatul total: BD
A. feminitatea este caracterizată de forma pătrată a danturii;
B. feminitatea este caracterizată de forma rotundă, lină a danturii;
C. diferenţa dintre lăţimea facială şi cea a arcadei dentare produce impresia de
natural;
D. diferenţa dintre lăţimea facială şi cea a arcadei dentare produce impresia
absenţei naturalului şi certitudinea protezării;
E. nici o variantă nu e corectă.
p. 573
100
TEMA 68.
Verificarea şi adaptarea protezelor totale
(583-593)
101
p. 589
577. Tratamentul xerostomiei se poate face cu: BE
A. xilină;
B. coleretice de tipul sulfarenului;
C. adrenalină;
D. articaină;
E. salivă artificială.
p. 588
578. Zonele mandibulare unde apar în special leziuni de decubit sunt: CD
A. la nivelul papilei bunoide;
B. la nivelul tuberculului piriform acoperit de mucoasă dură;
C. la nivelul tuberculului piriform acoperit de mucoasă friabilă;
D. torus mandibular;
E. torus maxilar.
p. 583
TEMA 69.
Stomatopatii protetice la ET
(593-601)
102
p.601
583. *Candidoza cronică atrofică: C
A. apare la protezaţii recent;
B. predilecţia ei este pentru mucoasa crestelor;
C. predilecţia ei este pentru mucoasa bolţii palatine;
D. simptomele obiective sunt durerea şi senzaţia de arsură;
E. nici un răspuns corect.
p.601
584. *Tratamentul candidozei cronice atrofice: C
A. este chirurgical;
B. nu necesită toaleta protezelor;
C. necesită îndepărtarea protezelor pe timpul nopţii;
D. constă în clătiri cu apă oxigenată;
E. nici un răspuns corect.
p.601
585. Eroziunile in situ : AB
A. sunt consecinţa unei greşeli în amprentare;
B. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare;
C. sunt zone ulcerate ;
D. nu dau durere doar disconfort;
E. nici un răspuns corect.
p.595
586. Eroziunile in situ : ACD
A. clinic sunt zone congestive;
B. nu sunt însoţite de tulburări funcţionale;
C. pot cauza sialoree;
D. pot apărea în orice zonă a protezei;
E. nici un răspuns corect.
p.595
TEMA 70.
Reoptimizarea protezelor mobile
(693-703)
103
E. nici o variantă corectă.
p.700
589. Indicaţiile căptuşirii sunt: ACD
A. atrofia avansată a zonei de sprijin
B. ameliorarea sprijinului la o proteză subextinsă
C. în deficienţe clinice şi de laborator
D. în cazul deteriorării modelului funcţional
E. toate variantele corecte.
p.693
590. *Contraindicaţiile căptuşirii sunt: E
A. migrări ale dinţilor stâlpi către spaţiile edentate
B. inflamaţia parodontală a dinţilor stâlpi
C. dezechilibrul ocluzal ce nu poate fi corectat
D. proteze cu reparaţii multiple
E. toate variantele corecte.
p.693
591. Obiectivele căptuşirii sunt: AB
A. creşterea adeziunii
B. frânarea deplasărilor orizontale
C. scăderea sensibilităţii mucoasei acoperitoare
D. reechilibrarea ocluzală
E. nici o variantă corectă.
p.693-694
592. Căptuşirea directă: BCD
A. este făcută în laborator;
B. este făcută în cabinet de către medicul stomatolog ajutat de asistentă;
C. are risc de iritaţie pentru mucoasa bucală;
D. necesită igienizarea câmpului protetic;
E. nici o variantă corectă.
p.694
593. Căptuşirea indirectă: AB
A. este făcută în laborator;
B. nu are risc de iritaţie pentru mucoasa bucală;
C. este rapidă;
D. are consum mic de materiale;
E. nici o variantă corectă.
p.695
594. Căptuşirea cu gura închisă: AC
A. în faza de laborator ambalarea în chiuvetă este înlocuită cu o presă de
căptuşire;
B. materialul folosit este cu vâscozitate lent progresivă;
C. materialul folosit în faza clinică este termoplastic;
D. are risc de iritaţie pentru mucoasa bucală;
E. nici o variantă corectă.
p.694
104