UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE

{I MEDICIN| VETERINAR|
“ION IONESCU DE LA BRAD” IA{I
FACULTATEA DE AGRICULTUR|

SECTIA M.D.R.I.E.A.
~NV|}|MÂNT LA DISTAN}|

Victor VÂLCU
Lauren]iu NORI

TRACTOARE
{I
MA{INI
AGRICOLE
partea a II-a

2001 - 2002

4
 INTRODUCERE

Este de [tiut c\ `n prezent problemele hranei [i nutri]iei oamenilor sunt [i

mai critice decât cele ale energiei [i materiilor prime. Deficitul de hran\ provoac\
o mare `ngrijorare.Situa]ia alarmant\ o determin\ tendin]a de `ncetinire a
cre[terii produc]iei pe locuitor, recenta cre[tere dramatic\ a pre]urilor la intr\rile
agricole [i la alimentele de baz\ [i cre[terea exponen]ial\ a popula]iei.
Pentru sporirea produc]iei agricole [i mic[orarea pre]ului de cost a
acesteia, mecanizarea lucr\rilor joac\ un rol important, rol `ndeplinit atunci când
se asigur\ gospod\rirea cu un `nalt sim] de r\spundere a bazei tehnice
materiale. Acest lucru d\ posibilitatea unei diagnostic\ri oportune a st\rii tehnice
a fiec\rei ma[ini, stabile[te cât mai exact momentul interven]iilor necesare [i
natura lor, deoarece micile defec]iuni sunt generatoare de pagube mari.
Pe aceast\ direc]ie autorii [i-au propus s\ pun\ la dispozi]ia viitorilor
speciali[ti agricoli, forma]i atât `n cadrul `nv\]\mântului superior cât [i `n [colile
postliceale, de profil, date concentrate privind construc]ia [i func]ionarea
principalelor ma[ini [i utilaje agricole utilizate `n acest moment `n agricultur\.
Autorii aduc mul]umiri c\lduroase domnilor profesori care ne-au
onorat prin acceptarea recenz\rii [tiin]ifice a lucr\rii [i de a c\ror
sfaturi [i bogat\ experien]\ didactic\ [i [tiin]ific\ am beneficiat din
plin.
Ne exprim\m gratitudinea fa]\ de to]i cei care cu ocazia lectur\rii lucr\rii
vor face propuneri de `mbun\t\]ire [i complet\ri referitoare atât la con]inut, cât [i
la forma `n care aceasta a fost prezentat\.

Autorii

5
 CAPITOLUL 1
CONSIDERA}II GENERALE

1.1. Destina]ia [i clasificarea ma[inilor agricole

Ma[inile agricole sunt ma[ini de lucru, destinate a efectua lucr\ri `n cadrul
proceselor de produc]ie din agricultur\,conform cu cerin]ele agrotehnice [i
tehnico-economice impuse fiec\rei lucr\ri `n parte.
Prin folosirea ma[inilor se asigur\:
-m\rirea productivit\]ii muncii;
-realizarea unor lucr\ri cu indici calitativi ridica]i [i executarea
acestora `n termeni optimi agrotehnici, ceea ce contribuie la
cre[terea cantitativ\ a produc]iei [i sc\derea pierderilor;
-reducerea costurilor pe unitatea de suprafa]\ cultivat\;
-reducerea intensit\]ii efortului fizic, munca manual\ fiind `nlocuit\
cu munca de conducere a ma[inilor.
Clasificarea ma[inilor [i instala]iilor folosite `n mecanizarea lucr\rilor
agricole se poate face dup\ mai multe criterii:
-Dup\ felul ac]ion\rii:
- cu ac]ionare manual\;
- cu ac]ionare animal\;
- cu ac]ionare mecanic\.
-Dup\ modul `n care execut\ procesul de lucru;
- ma[ini agricole mobile;
- ma[ini agricole [i instala]ii agricole sta]ionare.
-Dup\ modul `n care organele active execut\ procesul de lucru;
- ma[ini ale c\ror organe active execut\ procesul de lucru numai
datorit\ imprim\rii mi[c\rii de transla]ie pe direc]ia de deplasare
(pluguri, grape nivelatoare etc );
- ma[ini la care organele active primesc mi[c\ri suplimentare
(rota]ie, transla]ie) `n timp cât ma[ina se deplaseaz\ (combine de
recoltat cereale, freze agricole etc );
- ma[ini la care o parte din organele active execut\ procesul de
lucru datorit\ deplas\rii ma[inii, iar o alt\ parte din organele de
lucru primesc mi[c\ri suplimentare (sem\n\tori, ma[ini de plantat
etc);
- ma[ini ale c\ror organe execut\ procesul de lucru, primind mi[c\ri
suplimentare, când ma[ina sta]ioneaz\ (ma[ini de s\pat gropi).
Cel mai frecvent criteriu de clasificare utilizat la noi [i pe plan mondial
(ISO), este dup\ felul lucr\rii pe care o execut\ ma[ina agricol\:
- ma[ini pentru lucr\rile solului;
- ma[ini pentru sem\nat [i plantat;
- ma[ini pentru administrat `ngr\[\minte;
- ma[ini pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor din culturele [i
produsele agricole;
- ma[ini pentru recoltat;
- ma[ini pentru condi]ionarea [i prelucrarea primar\ a produselor
agricole.

CAPITOLUL 2
6
 MA{INI PENTRU LUCR|RILE SOLULUI
Ma[inile pentru lucr\rile solului cuprind utilajele destinate execut\rii ar\turii,
preg\tirii solului `n vederea sem\natului sau a plant\rii [i `ntre]inerii culturilor. ~n
aceast\ grup\ intr\: plugurile, frezele agricole, grapele, sapele rotative, t\v\lugii,
ma[inile pentru afânarea adânc\, cultivatoarele, [i ma[inile combinate destinate
lucr\rii solului.
2.1. Pluguri
Sunt ma[ini agricole utilizate pentru executarea ar\turii, lucrare de baz\ ce
se aplic\ solului. Prin ar\tur\ se realizeaz\ desprinderea, m\run]irea [i
r\sturnarea unui strat de sol de sec]iune determinat\, creându-se astfel condi]ii
adecvate pentru cultura plantelor.
Plugurile cu trac]iune mecanic\ sunt de tip purtat, semipurtat sau tractat,
putând fi de uz general sau având o destina]ie special\ legat\ fie de o anumit\
cultur\ (pentru vie, pomicultur\ etc.), sau de de anumite condi]ii de teren (pentru
pante, culturi irigate, soluri ml\[tinoase etc.).
Dup\ modul `n care execut\
r\sturnarea brazdei : `ntr-o parte (majoritatea
plugurilor execut\ r\sturnarea brazdei numai
`n partea dreapt\) [i cu r\sturnarea brazdei
`n dreapta [i `n stânga concomitent (pluguri
pentru vii) sau succesiv (pluguri reversibile,
balansiere sau alternative).
Dup\ forma organului de lucru, sunt:
pluguri cu trupi]e cu corman\, pluguri cu
discuri [i pluguri cu organe rotative (acestea
din urm\ nedep\[ind stadiul experimental).
Fig. 1 Schema plugului purtat

2.1.1. Componen]a plugurilor

Plugul este format dintr-un cadru, organe de lucru, dispozitiv de cuplare [i
mecanismul de reglare. ~n func]ie de tipul plugului, el poate fi prev\zut cu organe
de rulare sau ro]i de limitare a adâncimii. Organele de lucru care echipeaz\
plugurile sunt: trupi]e, cu]it disc sau lung [i eventual scormonitoare [i antetrupi]e.
~n figura 1 se arat\ schema unui plug purtat. ~n prezent, plugurile purtate cu
destina]ie general\ au c\p\tat o
r\spândire foarte mare, fapt ce
se explic\ atât prin greutatea lor mai
1 mic\ cât [i prin manevrabilitate mai
mare.
Plugul reversibil (fig.2) folosit atât
la ar\turi pe terenuri `n pant\, precum
2
[i pentru ar\turi netede (f\r\ creste [i
[an]uri) este format dintr-un cadru
principal mobil 1, pe care se monteaz\
dou\ grupuri de trupi]e – cu
r\sturnarea brazdei spre stânga [i cu
Fig. 2 Plugul reversibil r\sturnarea brazdei spre dreapta –
dispuse la 1800. Cadrul principal se
poate roti fa]\ de cadrul fix 2, rotire ce se execut\ la sfâr[itul fiec\rei curse de
lucru. Pe cadrul fix se monteaz\ triunghiul de prindere a plugurilor la tractor. La
plugurile reversibile purtate, de obicei pe cadrul mobil se monteaz\ [i ro]i de
limitare a adâncimii de lucru precum [i cu]ite disc.
Trupi]a (fig.3) este format\ din br\zdarul 1, cormana 2, plazul 3 (prev\zut la
ultima trupi]\ cu c\lcâiul 7), montate pe bârsa 4, prin intermediul c\reia trupi]a se
fixeaz\ la cadrul plugului. Ca organe suplimentare ale trupi]ei, folosite la unele
pluguri, sunt prelungitorul de corman\ 5 [i cormana suplimentar\ 6.

7
 Suprafa]a de lucru a trupi]ei
6 este format\ din br\zdar [i
corman\, ambele p\r]i ale acesteia
5 fiind generate dup\ anumite legi, `n
4
func]ie de destina]ia plugului.
2 H Br\zdarul are rolul de a t\ia
brazda de sol `n plan orizontal [i de
a o ridica pe suprafa]a cormanei.
Este construit din o]el aliat cu
7 mangan [i siliciu, elemente de aliere
care bconfer\ duritate [i elasticitate,
3 1 iar pentru a avea o rezisten]\ [i mai
mare la uzur\, por]iunea t\i[ului se
Fig. 3 Trupi]\ cu corman\
1-br\zdar; 2-corman\; 3-plaz; 4-bârs\; 5-
`ncarc\ (de obicei pe partea
prelungitor de corman\; 6-corman\ posterioar\) cu un strat de material
suplimentar\; 7-c\lcâi; H-lumina la cadrul dur (sarmait, relit etc.), creindu-se
plugului (a+b); a=adâncimea de lucru; astfel br\zdare cu auto ascu]ire.
b=l\]imea de lucru. Forma br\zdarelor este diferit\ `n
func]ie de destina]ia lor, dar `n
general au o form\ trapezoidal\(fig. 4a). ~ntrucât `n timpul lucrului br\zdarele se
uzeaz\, pentru restabilirea formei acestora, `n partea posterioar\ se prevede o
rezerv\ de material.
La unele pluguri se prev\d br\zdare cu vârf deta[abil sau br\zdare la care
vârful este realizat sub forma unei d\l]i (fig. 4b). Grosimea t\i[ului br\zdarului
trebuie s\ fie de 0,5 – 1 mm, unghiul de ascu]ire fiind de 25 – 400.

A Cormana, ca parte
A-A principal\ a suprafe]ei de lucru a
trupi]ei, supune brazda desprins\
A B B-B
din sol unor solicit\ri de
comprimare, `ncovoiere [i
r\sucire. Ca efect al acestui
B proces complex se ob]ine
m\run]irea brazdei, r\sturnarea
a. b. [i deplasarea lateral\ a acesteia.
Suprafa]a cormanei trebuie s\ fie
Fig.4 – Forme de br\zdare [lefuit\ [i s\ nu prezinte fisuri [i
denivel\ri. Dup\ forma suprafe]ei
cormanei deosebim: corman\ cilindric\ (m\run]e[te dar nu r\stoarn\ bine),
elicoidal\ (r\stoarn\ bine dar nu m\run]e[te bine), cultural\ [i semielicoidal\.
Cele culturale [i semiculturale reprezint\ tipuri intermediare `ntre cilindric\ [i
elicoidal\ [i sunt cele mai folosite datorit\ efectului agrotehnic satisf\c\tor `n
toate tipurile de sol.
Cormana suplimentar\ reprezint\ o suprafa]\ de lucru cu caracteristici
func]ionale diferite de cele ale cormanei. Ea preia o parte din stratul superior al
brazdei [i-l arunc\ `n [an]ul l\sat de trupi]a anterioar\. Ea contribuie la
`mbun\t\]irea procesului de r\sturnare, respectiv m\rirea gradului de `ngropare a
resturilor vegetale.
Plazul reprezint\ un organ de stabilitate a trupi]ei `n timpul lucrului. Prin
intermediul lui, trupi]a se sprijin\ pe peretele [i fundul brazdei. La majoritatea
constructiilor de pluguri se prev\d plazuri scurte la primele trupi]e, iar la ultima
trupi]\ un plaz lung cu c\lcâi.
Bârsa este piesa pe care se asambleaz\ toate celelalte elemente
componente ale trupi]ei [i face leg\tura cu cadrul plugului, prin care bse
transmite for]a de trac]iune. Constructiv, se deosebesc trei tipuri de bârse: `nalte,
joase [i combinate. Bârsele `nalte se folosesc `n cazul cadrelor plate [i sunt
confec]ionate din o]el prin turnare.
8
 Cadrul plugului constituie un ansamblu de grinzi ce face leg\tura `ntre
organele de lucru [i baza energetic\ folosit\. ~n func]ie de tipul plugului se disting
cadre pentru pluguri purtate [i cadre pentru pluguri tractate. Cadrul plugului este
executat dintr-o serie de grinzi, bare sau lonjeroane asamblate `ntre ele prin bare
de leg\tur\, montarea lor f\cându-se cu ajutorul [uruburilor sau prin sudur\. De
asemenea, se construiesc cadre dintr-o singur\ grind\ sau ]eav\, de care sunt
sudate pl\ci, pe care se monteaz\ organele componente ale plugului. Cadrele
plugurilor purtate sunt echipate cu triunghi de prindere la mecanismul instala]iei
hidrostatice a tractorului, iar cele tractate cu triunghi de trac]iune.
Mecanismele plugurilor
Plugurile tractate de uz general se prev\d cu mecanisme pentru ridicare [i
coborâre, precum [i cu mecanisme pentru reglarea paralelismului cadrului cu
suprafa]a terenului. Trecerea din pozi]ie de transport `n pozi]ie de lucru se face
prin imprimarea unei mi[c\ri de rota]ie a axei ro]ilor (din câmp [i brazd\ montate
pe o osie comun\). Paralelismul `ntre cadre [i suprafa]a solului se face fie prin
modificare independent\ a osiei ro]ii fa]\ de osia ro]ii din câmp, fie prin reglarea
pozi]iei cadrului cu trupi]e fa]\ de cadrul pe care sunt montate ro]ile plugului [i
triunghiul de trac]iune.
Plugurile purtate se prev\d cu mecanisme de reglare a pozi]iei ro]ii
limitatoare de adâncime [i cu mecanisme pentru modificarea punctelor de
prindere a axului de suspendare la lonjeroanele tractorului.
Plugurile reversibile se prev\d [i cu mecanisme de inversare, care asigur\
rotirea cadrului mobil fa]\ de cadrul fix.
Cu]ite [i scormonitoare – acestea au rolul de a t\ia brazda `n plan vertical,
desprinzând-o de masa de sol [i a l\sa peretele brazdei cât mai drept.
Dup\ construc]ie se deosebesc cu]ite lungi (fig. 5a) [i cu]ite disc (fig. 5b [i
5c). Cu]itul lung este construit dintr-o lam\ de o]el cu sec]iune triunghiular\.

a. b. c.
Fig.5 - Cu]ite de plug
a-cu]it lung; b-cu]it disc cu t\i[ decupat; c-cu]it disc cu t\i[ continuu.

Cu]itul disc este construit din tabl\ de o]el, aliat cu mangan [i tratat\ termic,
`n forma unui disc, ascu]it pe circomferint\, montat prin intermediul unui lag\r
montat `ntr-o furc\, care este prins\ la un bra] cotit.
Scormonitorul sau subsolierul (fig. 6) se monteaz\ `n spatele trupi]ei, [i are
rolul de a afâna stratul de sol, nemobilizat de trupi]\, pe o adâncime de pân\ la
15 cm fa]\ de adâncimea de lucru a plugului.

Fig.6-Schema de montare a scormonitorilor la plug:

9
 Principalele caractertistici ale plugurilor cu trac]iune mecanic\ existente `n
]ara noastr\ sunt indicate `n tabelul 1.
Cel mai folosit este plugul purtat PP-3(4)-30. Este un plug de uz general,
utilizat `n cultura plantelor de câmp. ~n general este echipat cu trei trupi]e dar, la
nevoie, se poate utiliza [i cu patru trupi]e, la ar\turi superficiale, la soluri u[oare
[i mijlocii sau cu dou\ trupi]e pe soluri grele [i la adâncimi mai mari. Este echipat
cu trupi]e cu corman\ combinat\ (cultural\, semielicoidal\), corman\
suplimentar\ [i prelungitor de corman\. Pentru agregarea corespunz\toare
tractorul, U-650 (U-800) trebuie s\ aib\ ecartamentul 1400 mm când lucreaz\ cu
2-3 trupi]e [i 1600 mm când lucreaz\ cu 4 trupi]e, lonjeroanele ridic\torului
hidraulic se cupleaz\ la punctele intermediare de la puntea din spate, iar tirantul
central la punctul inferior sau mijlociu. ~n timpul expluat\rii se lucreaz\ cu
ridic\torul hidraulic `n pozi]ie flotant sau regimul de “reglaj de for]\”.
Trupi]ele plugului sunt prev\zute cu dispozitiv de siguran]\ cu bol] de fixare
la suprasarcini accidentale. Plugul este prev\zut cu dispozitiv de cuplare pentru
grap\ care const\ dintr-o ]eav\ de pozi]ie [i un lan] de trac]iune. Grapa trebuie
s\ aib\ o l\]ime de lucru de minimum 1,2 m pentru trei trupi]e [i 1,6 m pentru
patru trupi]e.

2.1.2. Preg\tirea plugurilor pentru lucru

Pentru executarea lucr\rii de arat `n condi]ii corespunz\toare, respectând
indicii calitativi de lucru, preg\tirea const\ `n:
- Verificarea st\rii tehnice [i cuplarea corect\ a plugului la tractor.
Starea tehnic\ a plugului se verific\ de regul\ pe o platform\ de
beton [i se urm\re[te: br\zdarele de la toate trupi]ele s\ fie `n
acela[i plan, [uruburile s\ fie bine strânse [i prev\zute ncu [aibe
de siguran]\, mecanismele s\
func]ioneze corect, suprafa]a activ\ a trupi]ei s\ fie neted\,
grosimea t\i[ului br\zdarului s\ fie de maxim 1 mm;
- Reglarea plugului pentru condi]iile concrete de lucru.
Reglarea const\ `n:
a) adâncimea de lucru – se ob]ine prin modificarea `n\l]imii ro]ii
de sprijin [i prin modificare unghiului de atac al trupi]elor fa]\
de planul orizontal cu ajutorul unui tirant filetat prev\zut la
fiecare trupi]\.
b) l\]imea de lucru – se realizeaz\ prin modificarea
ecartamentului `n corela]ie cu num\rul de trupi]e folosit; prin
deplasarea lateral\ a barei de cuplare fa]\ de cadrul.
c) a[ezarea cadrului paralel cu suprafa]a terenului pentru ca
toate trupi]ele s\ lucreze la aceia[i adâncime – pe direc]ia
transversal\, prin reglarea lungimii tiran]ilor laterali, iar pe
direc]ie longitudinal\ prin reglarea lungimii tirantului central.
d) for]a de trac]iune [i rezultanta for]elor rezistente ce apar `n
timpul lucrului s\ fie `n acela[i plan – se ob]ine prin
modificarea pozi]iei plugului fa]\ de tractor cu ajutorul
dispozitivului de reglare cu tij\ filetat\ ce rote[te bara de
cuplare, prev\zut\ cu coturi.
e) adâncimea de lucru [i pozi]ia cu]itului disc – se stabile[te `n
func]ie de adâncimea de lucru prin montarea cu]itului disc la
suportul prev\zut pe cadru cu respectarea urm\toarelor cote;
0,5-1,5 cm distan]\ `ntre planul cormanei dinspre peretele
vertical `nspre câmpul nearat; 2 – 5 cm fa]\ de planul
suprafe]ei br\zdarului [i 2 – 6 cm fa]\de vârful br\zdarului.
Deplasarea agregatului pe parcel\ se poate face “la corman\”, “`n p\r]i” [i
prin combinarea celor dou\ metode (fig. 7) `n scopul reducerii deplas\rilor `n gol
[i a num\rului de [an]uri sau coame.

10
 a. b.
Fig.7-Cinematica de deplasare a agregatelor la arat
a-`n p\r]i; b-la corman\.

Din acest punct de vedere un avantaj deosebit `l prezint\ folosirea

plugurilor reversibile care se deplaseaz\ dup\ metoda “`n suveic\”.

2.2. Freze agricole

Frezele agricole sunt ma[ini destinate pentru lucr\ri de afânare [i m\run]ire
a solului la adâncime de 4-25 cm. Sunt prev\zute cu organe rotative ac]ionate de
la priza de putere a tractorului. Ele au de obicei axul de rota]ie dispus orizontal
(fig. 8a), perpendicular pe direc]ia de `naintare sau vertical (fig. 8b). Utilizarea
frezelor la lucr\rile de preg\tire a solului asigur\ o bun\ m\run]ire [i amestecare
a stratului de sol [i permit folosirea mai complet\ a puterii sursei de energie, dar
prezint\ dezavantajul unui consum de energie mai mare pe unitatea de suprafa]\
prelucrat\.
a. b.

Fig.8 – Frez\ pentru prelucrarea total\ a solului

a-cu rotorul orizontal; b-cu rotorul vertical (tipuri de rotoare).

Freza agricol\ este format\ dintr-un cadru pe care se monteaz\ rotorul cu

cu]ite, transmisia pentru ac]ionarea rotorului [i dispozitivul de cuplare. Pentru
limitarea adâncimii de lucru frezele sunt prev\zute cu ro]i sau patine. Rotorul este
acoperit cu o carcas\ prev\zut\ (fig. 9) `n partea posterioar\ cu o por]iune
reglabil\. Procesul de lucru const\ `n p\trunderea cu]itelor `n sol, desprinderea
a[chiilor de sol, antrenarea acestora `n mi[care de rota]ie, ciocnirea a[chiilor de
carcas\ producând m\run]irea suplimentar\ a acestora [i nivelarea stratului
m\run]it.

s
Vm ϕ Vm
b

a s

a a

Fig.9 – Procesul de lucru a unei freze agricole

Grosimea a[chiilor (s) depinde de reglajul cinematic de lucru al cu]itului,

respectiv viteza de rota]ie [i viteza de deplasare a tractorului. ~n general frezele
func]ioneaz\ cu viteza de t\iere v=3,5 – 8 m/s [i viteza de `naintare vm= 0,8 – 1,5
m/s. Principalele tipuri de freze agricole folosite `n ]ara noastr\ [i caracteristicile
lor tehnice sunt prezentate `n tabelul 2.
11
 Preg\tirea pentru lucru a frezelor agricole. ~naintea `nceperii lucrului se face
verificare integrit\]ii frezei, strângerea [uruburilor [i se va verifica nivelul uleiului
`n carcasa reductorului.
Principalele reglaje sunt:
- adâncimea de lucru – se ridic\ sau se coboar\ patinele sau ro]ile
de sprijin;
- paralelismul cadrului frezei ( a rotorului) cu suprafa]a terenului –
se regleaz\ lungimea tiran]ilor de la ridic\torul hidraulic al
tractorului;
- dezaxarea lateral\ a frezei - `n cazul frezelor agricole folosite `n
pomicultur\, se deplaseaz\ lateral freza pe cadrul ma[inii cu
ajutorul unui [urub cu volan astfel ca ea s\ se apropie de rândul
de pomi `n raport cu pozi]ia tractorului.
La expluatarea frezelor trebuie s\ se dea aten]ie urm\toarelor aspecte: s\
se evite folosirea pe teren pietros, s\ se fac\ montarea corect\ [i asigurarea
transmisiei cardanice, s\ func]ioneze normal cuplajul de siguran]\ al transmisiei.
2.3. Grape
Grapele sunt ma[ini cu ajutorul c\rora se execut\ lucr\ri de preg\tirea
solului `n vederea sem\natului [i lucr\ri de `ntre]inere a culturilor `n primele faze
de vegeta]ie, respectiv sf\râmarea bulg\rilor rezulta]i `n urma ar\turii, afânarea
solului, nivelarea ar\turii, `ngroparea `ngr\s\mintelor [i a semin]elor distribuite pe
suprafa]a solului, spargerea crustei.

Fig.10 – Forme constructive de col]i de grap\

Dup\ forma organului de lucru, grapele pot fi cu col]i, cu discuri, stelate, cu

vergele dispuse elicoidal [i discuri cu col]i.
Dup\ modul de ac]iune a organelor de lucru, grapele pot fi: trase (grape cu
col]i), rulante (grape cu discuri, stelate, elicoidale [i sape rotative) [i oscilante.
2.3.1. Grape cu col]i
Grapele cu col]i sunt formate din mai multe câmpuri cu l\]imea de lucru
cuprins\ `n general `ntre 0,6 – 1,8 m. Un câmp de grap\ este format dintr-un
cadru pe care sunt montate organele de lucru (col]ii). Col]ii folosi]i au forme [i
sec]iuni diferite (fig. 10).
Repartizarea col]ilor pe cadrul grapei se realizeaz\ astfel `ncât fiecare col]
s\ lucreze independent, adic\ pe aceea[i urm\ s\ treac\ unul singur iar
distan]ele `ntre urmele l\sate de ace[tia s\ fie egale `ntre ele. Cadrul grapei
poate fi rigid, articulat sau flexibil (fig. 11).

a. b. c.
Fig.11 – Grape cu col]i:
a-cu cadru rigid; c-cu cadru articulat; c-cu cadru flexibil (tip plas\).

12
 Principalele caracteristici ale grapelor cu col]i folosite `n ]ara noastr\ sunt
indicate `n tabelul 3.

2.3.2. Grape cu discuri

Sunt utilizate `n special pentru gr\parea ar\turilor `n vederea preg\tirii
solului pentru sem\nat, când se efectueaz\ m\run]irea bulg\rilor [i netezirea
ar\turii. Dar sunt [i grape cu disc folosite pentru gr\parea solului `ntre rândurile
de pomi sau vi]\ de vie. Unele grape cu
discuri pot fi folosite [i pentru prelucrarea
ini]ial\ a terenurilor `n]elenite [i uscate
(grape grele) `n care caz adâncimea de
lucru este de 20 –25 cm.
Grapele cu discuri, indiferent de
destina]ia acestora pot fi trectate sau
purtate.
O grap\ cu discuri (fig. 12) este
format\ din cadru, baterii cu discuri,
Fig.12 – Grap\ cu discuri dispozitiv de prindere la tractor. Cele
tractate au [i mecanism de rulare. Organul
de lucru este un disc concav cu t\i[ul ascu]it [i care poate fi continuu sau
discontinuu (crestat). Discurile sunt montate pe o ax\ p\trat\ la o anumit\
distan]\ `ntre ele iar ansamblul se nume[te baterie. Pe cadrul grapei dispunerea
bateriilor, se poate face simetric sau asimetric, pe un rând sau pe dou\ rânduri.
Prinderea bateriilor la cadru se face prin lag\re cu frecale de alunecare sau
rostogolire. Montarea bateriilor pe cadru se face de a[a natur\ `ncât `ntre discuri
[i direc]ia de `naintare s\ fie un unghi, ce poate lua valori `ntre 10 –300. ~n func]ie
de valoarea unghiului [i a greut\]ii ce apas\ pe disc avem [i adâncimea de lucru
a grapei.
Principalele tipuri de grape [i caracteristicile lor tehnice sunt prezentate `n
tabelul 4.

2.3.2.1. Preg\tirea pentru lucru a grapelor cu discuri

Pentru realizarea unei lucr\ri de calitate de c\tre grapa cu disc se vor
executa urm\toarele opera]ii:
- se va verifica integritatea ma[inii [i asamblarea corect\ a
organelor componente;
- se va regla unghiul de atac al discurilor;
- se va regla paralelismul cadrului cu solul;
- se regleaz\ pozi]ia r\zuitorilor - `ntre disc [i r\zuitor s\ r\mân\ un
spa]iu de 3-5 mm;
- greutatea pe disc – prin lestare cu greut\]i adi]ionale.
Viteza de deplasare a grapelor variaz\ `ntre 4- 7 km/or\ `n func]ie de
rezisten]a la trac]iune, for]a de trac]iune disponibil\, starea de tasare [i de
nivelare a terenului.
Direc]ia de deplasare la gr\pat este indicat s\ se aleag\ sub un unghi de
40-500 sau perpendicular pe direc]ia ar\turii. ~ntre trecerile al\turate trebuie s\
existe o acoperire de 10-20 cm pentru a nu r\mâne gre[uri.

2.3.3. Grape stelate, sape rotative [i grape elicoidale

2.3.3.1. Grape stelate

Sunt folosite la gr\parea ar\turilor, concomitent cu aratul sau separat,
precum [i la spargerea crustei. Organele de lucru au forma unor stele cu cinci
col]uri. Acestea sunt montate rigid pe dou\-trei axe cu sec]iune p\trat\, dispuse
perpendicular pe direc]ia de `naintare a grapei. Montarea stelelor pe axe se face
astfel `ncât col]urile acestora s\ fie dispuse pe o elice, sistem ce asigur\ rularea
lin\ a grapei. ~n general pe un ax sunt montate, `n func]ie de l\]imea de lucru a
grapei, 8-20 stele.

13
 Dispunerea stelelor pe axe se face astfel `ncât fiecare stea s\ execute o
urm\ proprie, distan]a dintre urme fiind de 25-30 mm. Adâncimea de lucru este
de 3-6 cm.

2.3.3.2. Sape rotative

Sapele rotative sunt folosite pentru
spargerea crustei, afânarea superficial\ a
solului [i `ntre]inerea culturilor agricole `n
prima perioad\ de vegeta]ie.
Organele de lucru ale sapelor rotative
sunt discuri cu col]i curba]i (fig. 13) care prin
rulare `n]eap\ solul [i realizeaz\ afânarea
acestuia [i distrugerea buruienilor. Discurile au
diametrul, la extremitatea col]ilor, D=450-500
mm, num\rul col]ilor pe disc fiind 12-16. ~n
Fig.13 – Sap\ rotativ\ func]ie de sensul tract\rii [i greutatea ce
apas\ pe un disc (7-10 daN), adâncimea de
lucru poate fi de 3-10 cm. Discurile se dispun pe dou\ rânduri, fiind libere pe axe,
distan]a dintre urmele acestora fiind b=60-80 mm.

2.3.3.3. Grape elicoidale

Grapele elicoidale se folosesc pentru m\run]irea, afânarea [i nivelarea
stratului superior al solului, fiind folosite `n general `n agregat cu alte utilaje
(cultivatoare, grape cu col]i) efectuând opera]ia de finisare a lucr\rii de preg\tire
a solului `n vederea sem\natului.
Constructiv ele sunt realizate din vergele din sârm\ sau band\, montate pe
supor]i de diferite forme (circulare, hexagonale) realizându-se astfel o suprafa]\
de lucru cu vergele dispuse elicoidal (fig. 14). Aceste grape se construiesc cu
sec]ii (câmpuri) cu l\]imea de 0,8-1,4 m.
Principalele tipuri de grape stelate, sape rotative [i grape elicoidale sunt
prezentate `n tabelul 5.

Fig.14 – Grap\ elicoidal\

2.4.8. T\v\lugi
T\v\lugii sunt destina]i pentru tasarea solului prea afânat `nainte sau dup\
sem\nat, precum [i pentru m\run]irea bulg\rilor [i spargerea crustei. Dup\
natura suprafe]ei active t\v\lugii se clasific\ `n t\v\lugi netezi [i t\v\lugi profila]i
(de obicei inelari).
La t\v\lugii netezi, organele active (de lucru) sunt realizate sub forma unor
cilindrii metalici ale c\ror axe sunt prev\zute cu dou\ lag\re sus]inute pe un
cadru, prin care se face tractarea.
Cilindrii pot fi umplu]i cu ap\ sau nisip ceea ce permite reglarea gradului de
tasare.
La t\v\lugii cu suprafa]\ denivelat\, organele de lucru sunt realizate sub
forma unor cilindrii pe suprafa]a c\rora sunt prev\zute proieminen]e (din]i, col]i),
ori sub forma unor inele de form\ [i dimensiuni diferite montate pe un ax comun.
Inelele sunt montate liber pe axele de sus]inere.
T\v\lugii cu suprafa]\ denivelat\, efectueaz\ tasarea solului [i nivelarea
acestuia, dar las\ stratul superior sub form\ afânat\.
T\v\lugii au diferite diametre [i se compun din una sau mai multe sec]ii
prinse `ntre ele prin diferite tipuri de dispozitive de trac]iune.

14
 Pentru exploatarea corect\ a t\v\lugilor se regleaz\ masa fiec\rui t\v\lug
pentru a realiza adâncimea de tasare dorit\, prin umplerea cu ap\ sau nisip
acelor netezi [i prin lestarea celorlalte tipuri.
Sec]iile t\v\lugilor trebuie s\ fie prinse `ntre ele, pentru a evita gre[urile `n
timpul lucrului [i deteriorarea acestora la `ntoarcerea lor la capetele parcelelor.
La t\v\lugii cu suprafa]a neted\ se monteaz\ cur\]itoare de p\mânt pentru a
`nl\tura p\mântul lipit de mantaua t\v\lugului. Se recomand\ dup\ necesitate, ca
`n urma t\v\lugilor s\ se cupleze grape u[oare pentru a afâna stratul superficial
de sol [i a evita astfel evaporarea excesiv\ a apei din sol.
Viteza de deplasare la t\v\lugi variaz\ `ntre 3-7 km/or\. La viteze reduse
cre[te efectul de tasare, iar la cele ridicate cre[te efectul de m\run]ire.
~n timpul transportului, `n vederea reducerii dimensiunii de gabarit ,sec]iile
se cupleaz\ una dup\ alta.
Tipurile [i caracteristicile tehnice ale t\v\lugilor folosi]i `n ]ara noastr\ sunt
prezentate `n tabelul 6.

2.5. Cultivatoare
Cultivatoarele se folosesc pentru lucr\ri superficiale ale solului, `nainte de
sem\nat (cultiva]ie total\) [i printre rândurile de plante (pr\[it). La lucr\rile de
`ntre]inere, `n afar\ de pr\[it, prin echiparea cu diferite organe active,
cultivatoarele execut\ [i mu[uroitul, deschiderea de rigole pentru iriga]ii, hr\nirea
suplimentar\ (`ncorporarea `n sol a `ngr\[\mintelor) [i afânarea adânc\ a solului.
Dup\ destina]ie cultivatoarele se clasific\ `n:
- cultivatoare pentru cultivarea total\, folosite `n principal pentru
preg\tirea solului `n vederea sem\natului, efectuând m\run]irea [i
afânarea acestuia la adâncimi de 6-18 cm;
- cultivatoare pentru pr\[it;
- cultivatoare pentru afânarea adânc\, folosite la afânarea solului la
adâncimi de 20-40 cm, numite [i CIZELE.

2.5.1. Componen]a cultivatoarelor

~n figura 15 se arat\ schema unui cultivator purtat universal ce poate fi
folosit atât pentru cultiva]ie total\ cât [i pentru lucr\rile de `ntre]inere.

Cadrul cultivatoarelor este realizat sub

forma unei construc]ii metalice plate, din bare
de o]el sudate sau `mbinate perin bride, sau
sub forma unor ]evi de sec]iune p\trat\.
Pe cadru sunt montate sec]iile de lucru
ale cultivatoarelor. Sec]iile de lucru au organe
active montate pe cadrul acestor sec]ii [i sunt
prev\zute cu paralelograme deformabile care
Fig.15 – Cultivator purtat fac leg\tura `ntre cadrul cultivatorului [i cadrul
universal sec]iei.

b
B

Fig16 – Schema de repartizare a organelor active la

cultivatorul pentru cultiva]ie total\

15
 Cuplarea la tractor se face prin dispozitivul de suspendare. Organele active
montate pe cadru sau pe sec]ii sunt:
- organe de extirpare sau care
z realizeaz\ t\ierea buruienilor
[i o afânare superficial\ a
solului. Forma lor poate fi
b1
t t
s\geat\ cu aripi egale sau
d neegale, s\geat\ unilateral\
b2 c. [i baterie cu stele cu col]i
curba]i;
d
a. - organe de afânare – sunt
utilizate pentru afânarea
4-5 cm e z solului de pân\ la 16 cm.
d Acestea sunt realizate
d. constructiv sub form\ de
dalt\, ghear\ [i s\geat\ cu
aripi `nguste;
- organe de mu[uroire [i
b
z d deschis brazde denumite [i
b. e. rari]e;
- organe pentru `ncorporarea `n
Fig.17 – Schema de organizare a
organelor active pe o sec]ie de sol a `ngr\[\mintelor minerale
lucru la cultivatoare pentru (de obicei este livrat ca
`ntre]inerea culturilor pr\[itoare echipament de sine st\t\tor).

2.5.2. Preg\tirea pentru lucru a cultivatoarelor

Folosirea cultivatoarelor presupune urm\toarele opera]ii:
- montarea corespunz\toare a organelor active. Schemele de repartizare
a organelor active se face `n func]ie de lucrarea pe care trebuie s\ o execute (fig.
16 [i fig. 17). La cultiva]ia total\ (fig. 16) se monteaz\ cu]itele transversal la
distan]e egale, `n func]ie de l\]imea de lucru a lor. Se asigur\ o acoperire `ntre
urmele vecine ale cu]itelor de tip s\geat\ e ≥ 20 mm. Cu]itele se a[eaz\ pe 2-3
rânduri, decalate pe direc]ia de `naintare pentru a evita `nfundarea cu bulg\ri de
sol sau buruieni.

La pr\[it (fig. 17) se asigur\ o zon\ de protec]ie a plantelor (z) de 10-12

cm, la pra[ila I-a [i de 12-15 cm, la pla[ilile a-II-a [i a-III-a, de fiecare parte `ntre
cu]it [i rândurile de plante. Pe intervalul lucrat efectiv cu]itele vor avea o
acoperire e ≥ 20 mm. Pentru reglare se deplaseaz\ sec]iile cu organe active pe
cadru [i cu]itele pe sec]ii.
La lucr\rile de afânare adânc\, administrarea `ngr\[\mintelor [i mu[uroit
se folosesc schemele de principiu din figura 17c,17d [i 17e.
- se regleaz\ adâncimea de lucru. Aceasta se face prin reglarea
ro]ii, ori prin reglarea cu]itelor astfel ca distan]a pe vertical\ `ntre
planul t\i[urilor cu]itelor [i obada ro]ii de sprijin a fiec\rei sec]ii
independente cu organe active, s\ fie egal\ cu adâncimea dorit\
mai pu]in cu 1-3 cm (`n func]ie de afundarea obadei ro]ii `n sol).
- orizontalitatea sec]iei – aceasta asigur\ uniformitatea adâncimii [i
pozi]ia corect\ a cu]itelor. Se ob]ine pe direc]ie longitudinal\ prin
reglarea pozi]iei cadrului cu ajutorul tirantului central de la
ridic\torul tractorului [i cu ajutorul tirantului reglabil superior de la
fiecare paralelogram a sec]iilor de lucru.
Cu]itele trebuie s\ calce cu tot t\i[ul pe platforma orizontal\ cu
condi]ia ca rama cultivatorului s\ fie a[ezat\ orizontal [i la
`n\l]imea normal\ `n timpul lucrului. Orizontalitatea pe direc]ia
transversal\ se ob]ine reglând tiran]ii laterali la tractor la lungime
egal\.

16
 - deplasarea la pr\[it va fi aleas\ pe direc]ia pe care sa f\cut
sem\natul. Deplasarea se face de obicei dup\ metoda “`n
suveic\”. Viteza de deplasare este de 5-8 km/or\.
Pentru o expluatare corespunz\toare la verificarea st\rii tehnice a
cultivatorului se vor verifica urm\toarele:
- s\ nu prezinte deform\ri, piese rupte sau lips\;
- dispozitivele diferite de reglare [i ac]ionare s\ ac]ioneze normal;
- organele active s\ nu joace `n supor]i;
- sec]iile cu organe active s\ nu aib\ un joc lateral total, m\surat la
extremitatea posterioar\, mai mare de 15 cm;
- cu]itele s\ fie bine ascu]ite, cu grosimea t\i[ului sub 0,5 mm;
- organele active s\ fie repartizate corect;
- toate [uruburile s\ fie bine strânse, cu [aibe de siguran]\.

3.6. Combinatoare
Combinatoarele au ca destina]ie principal\ executarea lucr\rii de m\run]ire
[i afânare a solului `n vederea sem\natului.
Un combinator se realizeaz\ practic prin montarea pe un cadru a mai
multor tipuri de organe de lucru sau prin cuplarea la un singur agregat a mai
multor ma[ini sau sec]ii cu organe de lucru specifice ma[inii. Combinarea
organelor de lucru este foarte variat\ putându-se combina toate organele de
lucru descrise la ma[inile de lucrat solul, prezentate anterior.
Tipurile de combinatoare folosite frecvent sunt:
- combinator format din cultivatorul destinat pentru cultiva]ie total\
echipat cu organe de cultiva]ie (ghiare) montate pe supor]i elastici,
grape rigide cu col]i [i grape rotative cu vergele (fig. 18);
- combinator format din cultivator destinat pentru cultiva]ie total\
echipat cu s\ge]i cu aripi egale [i grape rotative cu vergele(
fig.19);

Fig.18 – Combinator format din cultivatorul destinat pentru cultiva]ie

total\ echipat cu organe de cultiva]ie (ghiare) montate pe supor]i
elastici, grape rigide cu col]i [i grape rotative cu vergele

Mai sunt [i alte variante de combina]ie a ma[inilor de lucrat solul [i anume:

combinator format din plug [i scormonitor rotativ, cultivator [i frez\ agricol\, frez\
agricol\, t\v\lug, grap\ cu disc [i grap\ cu col]i. Combinarea acestor utilaje se
recomand\ a se face direct `n expluatare [i nu prin construc]ie, pentru a putea fi
folosite [i separat.

17
 Fig.19 - Combinator format din cultivator destinat pentru
cultiva]ie total\ echipat cu s\ge]i cu aripi
egale [i grape rotative cu vergele

Procesul de lucru al cultivatoarelor este determinat de `nsumarea efectelor

organelor de lucru [i realizeaz\ o mai bun\ preg\tire a patului germinativ, motiv
pentru care se recomand\ `n special la preg\tirea terenului `n vederea
sem\natului pentru culturile de legume, sfecl\ de zah\r, ierburi.
Expluatarea acestor combinatoare se face la fel ca [i a celorlalte ma[ini ce
intr\ `n componen]\.
Principalele tipuri de cultivatoare [i combinatoare folosite `n ]ara noastr\
sunt prazentate `n tabelul 7.
Caracteristicile tehnice ale cultivatoarelor [i combinatoarelor sunt
prezentate `n tabelul 8.

3.7. Ma[ini pentru afânarea adânc\ a solului

Ma[inile pentru afânarea adânc\ a solului sunt destinate pentru afânarea
solului `n vederea cre\rii posibilit\]ii de infiltrare a apei [i dezvolt\rii `n bune
condi]ii a r\d\cinilor plantelor. Ele se prezint\ sub trei denumiri, fiecare pentru un
anumit scop:
- scarificatoare – folosite pentru adâncimi preg\titoare;
- subsoliere – folosite pentru re`noirea periodic\ a lucr\rii de
desfundare;
- ma[ini pentru afânarea adânc\ a solului – folosite pentru m\rirea
permeabilit\]ii pentru aer [i ap\ a straturilor de sol.
Ele func]ioneaz\ pe principii similare, diferen]ele dintre acestea constând `n
ceea ce prive[te forma [i tipul organelor de lucru, precum [i adâncimea de lucru.
O ma[in\ pentru afânarea adânc\ a solului include `n componen]a sa
urm\toarele: cadrul pe care se monteaz\ organele active, ro]ile de sprijin care
`ndeplinesc [i rolul de organe de limitare (reglare) a adâncimii de lucru [i
dispozitivul de cuplare la tractor.

2
1 1

2 3

D
a. b.
Fig. 20 – Schema subsolierului [i a ma[inii
pentru afânarea adânc\ a solului
Subsolierul (fig. 20a), folosit pentru afânarea solului printre rândurile de vi]\
de vie are ca organ de lucru un cu]it vertical 1, `n prelungirea c\ruia, `n partea
18
inferioar\, este montat un cu]it sub form\ de dalt\ 2. Subsolierul lucreaz\ la
adâncimi de 35-50 cm.
Ma[ina pentru afânarea adânc\ a solului (fig. 20b) destinat\ pentru
afânarea adânc\ a solurilor podzolice [i potzolite este prev\zut\ cu organ de
lucru cu mi[care oscilatorie.
Organul de lucru este format dintr-un suport fix 1, cu]itul 2 [i cu]itul dalt\ 3.
~n timpul lucrului prin intermediul unui mecanism biel\ manivel\, cu]itului 2 i se
imprim\ mi[c\ri oscilatorii cu amplitudine [i frecven]\ constante, mi[c\ri ce se
transmit [i cu]itului dalt\, acesta oscilând `n jurul articula]iei D.
Imprimându-se mi[c\ri oscilatorii atât cu]itului cât [i cu]itului dalt\, se
realizeaz\ un efect mai pronun]at de afânare a solului, ca urmare a faptului c\
straturile de sol din vecin\tatea acestora intr\ in oscila]ie [i se fisureaz\.
Adâncimea de lucru este de 50-80 cm.

19
 Tabelul 1
Principalele caracteristici ale plugurilor cu trac]iune mecanic\ existente `n ]ara noastr\
Adâ Caracteristici sol
Nr. Felul nci L\]imea Tractorul cu Masa Viteza Capacitatea Panta Rez
organ organelor mea de lucru care lucreaz\ (kg) de lucru de lucru maxWsch .
Nr.crt Plugul Tipul e active max. (cm) `n agregat (km/h) . (ha/sch). (N/c
active (cm) m2)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
4(3) Trupi]\ cu]it 120 U-650(651) 15 5,5
PP-3(4)- Purtat 1 disc sau cu]it 30 (90) U-800(801) 564 7 25 4,5 6 9
1 30 lung 30 3,5
3(2) Trupi]\ cu]it 90
PP-3- Purtat 1 disc 27 (60) U-650(651) 475 6 25 4,0 6 8
2 30M 3 Antetrupi]\
2 Trupi]\ cu]it 30 60 U-445 275 7 20 2,6 - 6
PP-2-30 Purtat 1 disc L-445
3
4 Trupi]\ cu]it 30 140 S-650 750 7 25 4,8 6 10
PPS-4- Purtat 1 disc SM-800 30 4,0
4 35
Semip 5(4) Trupi]\ cu]it 30 175 A-1800A 1100 7 25 7 - 12
PSP-5- urtat 1 disc (140)
5 35
Semip 7(6,5, Trupi]\ cu]it
6 PSP-7- urtat 4) disc 30 245 A-1800A 1680 9 25 11 - 7
35 1
PPA- 3(2) Trupi]\ cu]it 120 A-1800A
3(2)-40 Purtat 1 disc 40 (80) 1125 6 40 3,5 7 15
7
5(4)dr. 175
8 PRP-5- Purtat 5(4)st Trupi]\ 30 (140) A-1800A 1750 7 25 9,0 - 10
35 g
4(3)dr. Trupi]\ cu]it
PRP-4- Purtat 4(3)st disc 20 100 Sm-445 571 6 20 4,0 20 7
9 35 g.
2 Trupi]\ cu]it 20 4,7
P-2-VA Purtat 1 disc 30 50-90 U-650 515 6-8 27 3,8 - 10
10

16
 Tabelul 2
Tipuri de freze [i principalele lor caracteristici tehnice

Tracto Adânc
rul cu Nr. de L\]imea imea Diametrul Nr. de Nr. de Tura]ia Capacit Masa
Nr.crt Denumi Tipul Destina]ia care sec]ii de lucru max. frezei discur cu]ite rotorulu atea de total\
rea lucrea (m) de (mm) i cu pe i lucru (kg)
z\ lucru cu]ite disc (rot/min (ha/sch)
(cm) )
purtat] Lucrarea
[i solului `n U-
1 FDL- dezaxab livezi,pe 445DT 1 1,3 12 490 6 6 180 3,5 385
SM-445
1,3 il\ intervalele
dintre rândurile
de pomi
purtat\ Lucrarea
cu solului `n vii [i V-445 1 0,9-1,45 12 380 6(8) 2 170 3,5 380
2 FV-1-1,5 l\]ime sere(solarii) SV-445
variabil\
purtat\ Lucrarea
solului pentru U-445 144
3 FPP-1,3 re`ns\mân]are SM-445 1 1,36 15 510 7 - 161 1,7-2,7 500
U-650
a paji[tilor sau 202
`n 225
legumicultur\
purtat\ Lucrarea
cu mai sloului `ntre
4 FPL-4 multe rândurile de 4 1,8-2,8 8 400 2(4) 4 415 3,5-5,0 685
L-445
sec]ii legume
plantate la
distan]e de 45-
90 cm

17
 Tabelul 3
Tipuri de grape cu col]i

Grape cu cadru rigid Grape cu cadru articulat

Denumirea 2 GCM- 2 GCM- 6 GCM-1,7 GCO-3 DPGO- DPDCR-7,0 GF-2 GF-3 DPGP-8,4
caracteristici 1,0 1,2 7,5 Flexibile Plas\
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cadrul rigid rigid rigid rigid rigid rigid articulat articulat articulat
Nr. de câmpuri 2 2 2,4,6 1 6 4 2 3 3
L\]imea de lucru a unui câmp 1,0 1,25 1,75 3,0 1,25 1,75 0,75 0,75 2,8
(m)
Adâncimea de lucru (cm) 2-5 2-5 3-10 6-20 2-5 3-10 2-5 2-5 2-4
Nr. de col]i la un câmp (buc) 20 25 35 36 25 25 15 15 70
Sec]iunea prin col]i p\trat\ p\trat\ rombic\ rotund\ p\trat\ rombic\ p\trat\ p\trat\ elips\
Lungimea activ\ a col]ilor (mm) 153 153 105 200 153 105 150 150 150
Distan]a `ntre urmele vecine ale 50 50 50 82 50 50 50 50 38
col]ilor (mm)
Masa ce revine pe un col] (kg) 1,35 1,80 1,57 10,41 1,80 1,57 1,55 1,55 0,60
0,09(50) 0,09(50)
1,57 1,57 0,47(270) 1,57 1,57 0,47(270) 1,32(760) 1,32(760) 1,57
(900) (900) 0,61(350) (900) (900) 0,61(350) (900)
Unghiul de `nclinare a col]ilor 0,78(450) 0,78(450)
(grade) 1,04(600) 1,04(600)
1,57(900) 1,57(900)
1,91(1100) 1,91(1100)
Masa unui câmp (kg) 27 46 55 375 46 55 23 23 46
Tipul tractat\ tractat\ tractat\ purtat\ purtat\ purtat\ tractat\ tractat\ purtat\
Capacitatea de lucru (ha/sch) X* X* 50,0 12,0 35,0 34,0 X* X* 36,0
Sf\râmarea bulg\rilor, Afânarea solului, Afânarea Sf\râmar Afânarea Afânarea Distrugerea
afânarea solului, nivelarea [i ea solului,nivelarea solului,nivelarea buruienilor `n
nivelarea ar\turilor terenului, m\run]ire bulg\rilor, terenului,sparger terenului,spargerea curs de
Destina]ia spargerea a solului, afânarea ea crustei r\s\rire,sparg
crustei, gr\patul nivelarea solului,niv crustei,gr\patul erea crustei
culturilor terenului elarea culturilor `n special
ar\turii pentru
culturile de
cartofi

18
 Tabelul 4
Tipuri de grape cu discuri
Denumirea,
caracteristici GD-4 GD-3,2 DPV-1,6-1,8 GDPR-1,8 GDD-1,8 GDG-4,2 GD-6,4 GD-11
L\]ima de lucru (m) 4,0 3,2 1,2 1,8 1,8 4,26 6,4 11
Adâncimea de lucru
6-12 6-12 6-10 6-10 6-10 8-18 6-12 6-12
(cm)
Nr. de baterii cu
4 4 4 2 2 2 4 6
discuri
Dispunerea bateriilor X* X* X* V V V X V
simetric\ simetric\ simetric\ simetric\ Simetric\ simetric\ [i simetric\ simetric\
cu discuri asimetric\
Nr. de discuri pe o 19 baterii ant.
11 9 3 11 11 14 baterii post. 15 22
baterie (buc)
Diametrul discului 712 baterii ant.
460 460 460 460 460 813 baterii post. 610 160
(mm)
Distan]a `ntre discuri 235 baterii ant.
178 178 187 178 178 325 baterii post. 178 178
pe baterie (mm)
Unghiul de `nclinare 0,21(12) 0,21(12) 0,17(10) 0,21(12) 0,21(12)
0,26(15) 0,26(15) 0,26(15) 0,26(15) 0,26(15) 0,00-0,70 0,00-0,50 0,14-0,39
al discurilor rad 0,30(17) 0,30(17) 0,35(20) 0,31(18) 0,31(18) (0-40) (0-29) (0-22)
(grade) 0,37(21) 0,37(21)
Masa (kg) 1 150 950 310 485 485 3 350 3 100 3 720
Tipul tractat\ tractat\ purtat\ purtat\ purtat\ tractat\ tractat\ tractat\
Capacitatea de lucru
16,0 12,0 6,0 8,0 8,0 15-25 20-25 45-55
(ha/sch)
Gr\parea Afânarea Gr\parea Afânarea Gr\parea Preg\tirea terenului `n
ar\turilor,preg\tirea terenului superficial\ a ar\turilor,pre solului,distrug ar\turilor pe vederea
pentru sem\nat,discuit solului,distrug g\tirea erea solurile sem\natului,discuirea
miri[te erea terenului ptr. buruienilor `n grele,preg\tirea miri[tilor [i porumbi[tilor
Destina]ia buruienilor sem\nat pe livezi terenului pentru
`ntre rândurile terenurile `n sem\nat [i
de vie cu pant\ discuit miri[te [i
distan]a de porumbi[te pe
1,6-1,9 m soluri grele

19
 Tabelul 5
Principalele tipuri de grape stelate, sape rotative, grape elicoidale [i caracteristicile tehnice ale
acestora
Nr. Caracteristici Grape cu col]i drep]i Grape cu col]i curba]i Grape cu vergele
ctr. Tipul (stelate) (sape rotative) elicoidale
GS-1,2 GS-1,6 SR-4,5 GRE-3 GRE-4
1 Cadrul rigid rigid rigid
2 Nr. de câmpuri (buc) 1 1 4 3 3
3 L\]imea de lucru a unui
câmp (m) 1,2 1,6 1,1 0,99 1,268
4 Nr. de axe, cu stele sau
vergele, pe un câmp (buc) 3 3 2 2 2
5 Distan]a `ntre urmele 25 25 70 - -
vecine ale stelelor (mm)
6 Masa (kg) 230 300 550 150 280
7 Modul de trac]iune tractat\ tractat\ tractat\
8 Capacitatea de lucru
(ha/sch) `n func]ie de agregat 13-14 16-18
9 Destina]ia Gr\parea ar\turilor Spargerea crustei,afânarea M\run]irea
concomitent cu aratul sau superficial\ a solului,nivelarea
separat spargerea crustei solului,distrugerea terenului,tasarea u[oar\ a
buruienilor `n primele stadii solului
de vegeta]ie

20
 Tabelul 6
Tipuri de t\v\lugi

Tipul de t\v\lug
Denumire
caracteristici T\v\lugul inelar T\v\lugul inelar T\v\lugul neted
TI-5,5 TI-3,05 3-TN-1,4

Tasarea Tasarea Tasarea

solului,m\run]irea solului,m\run]irea solului,presarea
Destina]ia bulg\rilor,afânarea stratului superficial `ngr\[\mintelor,a
stratului de sol,`n vederea culturilor [i nivelarea
superficial,spargerea preg. patului terenului
crustei germinativ ptr. sfecl\
de zah\r [i alte
culturi cu semin]e
mici
Tipul tractat tractat tractat

Nr. de sec]ii*
3 3 3
L\]imea de lucru a
1,9 1,10 1,4
unei sec]ii (m)
L\]imea total\ de 5,5 3,05 4,0
lucru (m)
Acoperirea `ntre
100 80 100
sec]ii (cm)
Diametrul exterior 500 260 600
al t\v\lugului (mm)
Presiunea realizat\ 2,6-3,5 2,2 2,9-7,2
pe sol (kg/cm2)
Masa (kg):
1 450 760 1 230
-f\r\ lestare 1 900 - 2 600-3 000
-cu lestare
Tractorul cu care U-445 U-445 U-445
se lucreaz\* U-650 U-650 U-650
U-800 U-800 U-800
Capacitatea de
25,0 13,5 13,0
lucru ha/sch
*Nr. de sec]ii dac\ se m\re[te, se va m\ri [i puterea necesar\ a motorului

21
 Tabelul 7
Tipuri de cultivatoare

Nr. Cultivatorul Tipul Destina]ia Tractorul Capacitatea

crt cu care de lucru
lucreaz\ ha/sch
1 Cultivatorul Purtat Pr\[itul [i afânarea
solului `ntre rândurile
universal de plante sem\nate la
CPU-4,2 distan]e de 45-100 cm,
precum ]i cultiva]ie
total\ U-650 12-18
Se poate echipa [i cu
distribuitoare de
`ngr\[\minte chimice
2 Cultivatorul CPS-6 Purtat
(sec]iile de lucru Pr\[itul culturilor
tip CPU-4,2 sem\nate cu U-650 18-28
adaptate pe sem\n\toarea SPC-6
cadrul sem\n\torii
SPC-6)
3 Cultivatorul CPU- Purtat Pr\[itul culturilor
sem\nate pe 8 rânduri
8 la distan]e de 45-80 cm
U-650 24-30
4 Cultivatorul pentru Purtat cu Pr\[itul,afânarea
solului [i mu[uroitul
plante tehnice [i mecanism culturilor de sfecl\ de
legume CPPT-3 de zav\r [i legume cu talia L-445 8,0
conducere joas\ cu distan]a `ntre
rânduri de 45-90 cm
5 Cultivatorul pentru Purtat cu ~ntre]inerea culturilor de
sfecl\ [i legume cu talia
plante tehnice mecanism joas\ sem\nate la
CPT-4 (CPPT-4) de distan]e de 45 cm L-445 10-14
conducere
6 Cultivatorul Purtat ~ntre]inerea culturilor de
legume cu talie `nalt\
legumicol CL- sem\nate sau plantate
2,8(CL-2,8M) pe teren modelat cu
MMS-2,8 L-445 8
7 Cultivatorul Purtat ~ntre]inerea culturilor de
legume sem\nate sau
legumicol CL- plantate pe teren
4,5M modelat cu agregat U-650 12
complex ptr. (L-445)
legumicultur\
8 Cultivatorul Purtat Preg\tirea solului `n
vederea `ns\mân]\rilor
combinat pentru de prim\var\,pe ogoare
cultiva]ie total\ de toamn\ U-650 18
-CCT-4(CPGC-4) U-800
-CCT-6,5(CPGC- A-1800A 40
6,7)

22
Tabelul 8
Principalele caracteristici tehnice ale cultivatoarelor

CPU-4,2 CPS-6 CPU-8 CPPT- CPPT-4 CL-2,8 CL-4,5M CPLR- CCT-4 CCT-6,7
3 (CPT-4) 2,5-3,5 (CPGC-4) (CPGC-
Caracteristica 6,7)
L\]imea cadrului (m) 4,2 6 6,4 3 4,05 2,8 4,5 2,5-3,5 4 6,7
Nr. de rânduri
4-6 6 8 4-6 6-1 2-6 6 1 - -
pr\[ite la o trecere
Distan]a `ntre
45-100 45-100 45-100 45-70 45-70 45-140 45-90 300- - -
rândurile de plante 500
(cm)
Nr. de sec]ii
7 7 9 7 10 7 7 11-15 25 43
independente
Zona de protec]ie
12-18 12-18 12-18 8-15 8-15 10-16 10-16 - - -
(cm)
Nr. de organe active
12+7 16+7 16-9 19 28 19 7 11-15 25 43
-cu]ite s\geat\
-cu]ite unilaterale 14 14 16 12 18 12 14 - - -
-cu]ite dalt\ 19 - - - - 21 - 11-15 25 43
--discuri de
- - - 12 18 12 - - - -
protec]ie
-rari]e - - - 4 6 3 4 - - -
Adâncimea de lucru
6-12 6-12 6-12 4-8 4-8 4-12 4-12 6-14 6-14 6-14
(cm)
Masa total\ (kg) 680 740 760 377 500 397 390 465 950 1710

3
 CAPITOLUL 3
MA{INI PENTRU SEM|NAT {I PLANTAT
Acestea sunt destinate pentru executarea concomitent\ a opera]iilor de repartizare
uniform\ a semin]elor, bulbilor sau r\sadurilor, pe unitatea de suprafa]\ a terenului [i
introducerea `n sol a acestora la o adâncime determinat\ de cerin]ele agrotehnice
impuse fiec\rei culturi `n parte.
Varietatea mare a caracteristicilor fizico-mecanice a semin]elor, bulbilor [i
r\sadurilor, [i cerin]ele de cultur\, au determinat realizarea unor ma[ini pentru sem\nat [i
pentru plantat specializate pe grupe de culturi [i anume:
- ma[ini de sem\nat prin `mpr\[tiere;
- ma[ini de sem\nat `n rânduri (sem\n\tori universale [i speciale);
- ma[ini de plantat cartofi [i bulbi;
- ma[ini de plantat r\saduri.

3.1. Sem\n\tori universale.

O ma[in\ universal\ de sem\nat `n rânduri (fig. 21) are ca p\r]i componente :
cadrul, prev\zut cu dispozitiv de prindere la tractor [i cu ro]i de sus]inere, cutia de
alimentare cu semin]e, prev\zut\ `n general cu agitator, aparate de distribu]ie, tuburi de
conducere a semin]elor, br\zdare, transmisie, mecanism de trecere din pozi]ia de lucru `n
pozi]ia de transport, scormonitoare, ro]i
de tasare, organe de nivelare [i
marcatoare.
~n timpul lucrului, s\mân]a din
cutia de alimentare ajunge `n casetele
aparatelor de distribu]ie, de unde
distribuitorii o trimit uniform [i `n
cantitate reglat\, prin tuburile de
conducere `n rigolele deschise de
br\zdare, dup\ care urmeaz\
acoperirea cu sol, nivelarea [i eventual
tasarea solului `n p\r]ile laterale ale
rândurilor sau chiar pe rândul Fig.21 — Schema unei ma[ini de sem\nat
semin]elor. universal\

3.1.1. Cutia de alimentare cu semin]e -reprezint\ rezervorul din care se alimenteaz\

aparatele de distribu]ie `n timpul lucrului. Dimensiunile, forma [i materialul din care se
construiesc difer\ de la ma[in\ la ma[in\. Agitatorul este montat `n cutia de alimentare,
`n partea inferioar\ [i asigur\ curgerea continu\ a semin]elor spre aparatele de distribu]ie.
El este reprezentat printr-un ax orizontal, prev\zut cu degete (palete) `n dreptul
orificiilor de trecere a semin]elor spre aparatele de distribu]ie. Dup\ mi[carea pe care o
are `n timpul lucrului agitatorul poate avea mi[care de rota]ie sau oscilatorie.

3.1.2. Aparatele
A 2 de 1 distribu]ie — efectueaz\ dozarea [i evacuarea semin]elor spre
tuburile de conducere, denumit [i proces de distribu]ie. Condi]iile care se pun aparatelor
de distribu]ie sunt: s\ asigure uniformitate de distribu]ie pe rând, pe l\]imea de lucru,
stabilitate debitului, s\ poat\ fi reglate u[or, s\ nu vat\me semin]ele [i s\-[i men]in\
2
reglajul f\cut.
Dup\ cum realizeaz\ distribu]ia semin]elor, aparatele de distribu]ie se clasific\ `n:
aparate de distribu]ie de tip mecanic, aparate de distribu]ie de tip mecanic cu transport
pneumatic al semin]elor, aparate de distribu]ie de tip centrifugal [i aparate de distribu]ie
de tip mecano-pneumatic.
A
Aparatele de distribu]ie de tip mecanic pot fi: cilindrii cu pinteni, cilindrii canela]i,
discuri cu orificii, A-A
discuri cu alveole. 3
Aparate de distribu]ie cu cilindrii cu pinteni – organul principal al acestui tip de
aparat de distribu]ie este reprezentat printr-un cilindru (fig. 22a) pe suprafa]a c\ruia sunt
prev\zu]id pintenii
d1 1. Ace[tia sunt dispu[i pe dou\ rânduri, câte 12 pinteni pe rând [i `ntre
rândurile de pinteni este prev\zut\ nervura continu\ 2.
1

40 la

a. b.

Fig. 22 — Aparat de distribu]ie cu cilindru cu pinteni

Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

~n vederea asigur\rii uniformitâ]ii distribu]iei pintenii se dispun `n zig-zag.

~n\l]imea pintenilor este de 5-6 mm iar diametrul exterior al cilindrului este de 55-65
mm. Cilindrii cu pinteni se dispun pe un arbore comun, iar distan]a dintre ei este egal\ cu
distan]a minim\ `ntre br\zdare (12,5 cm).
Cilindrul cu pinteni se monteaz\ `ntr-o carcas\ ce se fixeaz\ la partea inferioar\ a
cutiei de semin]e (fig. 22b). Clapeta (sau fundul mobil) 1 al carcasei este reglabil\ iar
leg\tura `ntre cutia de semin]e [i carcasa aparatului de distribu]ie este realizat\ printr-un
orificiu a c\rei sec]iune se poate regla cu ajutorul suberului 2.
Prin rotirea cilindrului, semin]ele ajunse `n zona de ac]iune a pintenilor sunt
antrenate de ace[tia [i evacuate din carcas\.
Debitul se poate regla numai prin modificarea tura]iei cilindrilor, respectiv a
raportului de transmisie `ntre roata ma[inii [i arborele aparatului. ~n acest scop ma[inile
de sem\nat cu astfel de aparate se prev\d cu transmisii care asigur\ ob]inerea unui num\r
de 24-126 rapoarte de transmitere.
La unele ma[ini de sem\nat (cele cu l\]imi mai mari de 3,6 m) transportul
semin]elor de la aparate la br\zdare se face pneumatic (fig. 23), caz `n care ma[ina este
prev\zut\ cu un ventilator 1 care debiteaz\ aer `ntr-o conduct\ 2 dispus\ de-a lungul
cutiei cu semin]e. Conducta 2 este prev\zut\ cu conductele 3 num\rul lor fiind egal cu
acela al aparatelor de distribu]ie.
Semin]ele debitate de fiecare cilindru cu pinteni sunt dirijate spre conductele 3. Din
momentul intr\rii `n conducte semin]ele sunt antrenate de curentul de aer debitat de
ventilator spre br\zdare prin intermediul tuburilor de conducere 4.
Aparate de distribu]ie cu cilindrii canela]i — organul principal al acestui tip de aparat
de distribu]ie este reprezentat printr-un cilindru pe suprafa]a c\ruia sunt prev\zute
caneluri (cu sec]iune semicircular\ sau triunghiular\), dispuse paralel cu generatoarele
acestora (fig. 24).

2 1

3
4

Fig.23 - Schema sistemului de distribu]ie cu cilindru cu

pinteni [i transport pneumatic al semin]elor

Aparatul este format din carcasa 1 [i cilindrul canelat 2 montat pe un arbore. Pe

butucul cilindrului canelat
2 este montat\ liber 4buc[a 3 prev\zut\
3 cu proieminen]e care
intr\ `n peretele lateral din dreapta al carcasei.

1
c 41
l

Fig. 24 — Aparat de distribu]ie cu cilindru canelat

Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

~n peretele din stânga al carcasei este prev\zut un orificiu circular prev\zut cu o

rozet\ 4 ale c\rei proieminen]e intr\ `n caneluri `mpiedicând scurgerea lateral\ a
semin]elor. ~n partea inferioar\ carcasa este prev\zut\ cu o clapet\ (fund mobil) a c\rei
pozi]ie este reglat\ `n func]ie de dimensiunile semin]elor.
Cilindrul canelat poate fi deplasat axial (deplasând arborele) prin aceasta
modificându-se lungimea de lucru (l) a canelurilor. ~n acest caz buc[a 3 cu
proieminen]ele sale limiteaz\ zona de antrenare a semin]elor. Semin]ele din cutia de
semin]e ajungând `n zona de ac]iune a canelurilor sunt antrenate de acestea [i evacuate
spre tuburile de conducere.
Canelurile pot antrena semin]ele pe partea inferioar\ sau pe cea superioar\, primul
sistem fiind cel mai r\spândit.
~n cazul cilindrilor cu distribu]ie inferioar\ (fig.23), `n timpul rotirii lor pe lâng\
semin]ele intrate `n caneluri [i antrenate de acestea este antrenat [i un strat activ de
semin]e. Grosimea (c) a acestui strat activ depinde de forma [i dimensiunile cilindrilor [i
de tipul semin]elor. Reglarea debitului (q) la aceste aparate se face prin modificarea
lungimii de lucru (l) a canelurilor. Aparatele de distribu]ie cu cilindrii canela]i sunt
folosite `n mod deosebit la sem\natul semin]elor mici (leguminoase, ierburi).

Sem\n\toare cu distribu]ie centralizat\ - acest tip de sem\n\toare prezint\ o l\]ime

de lucru mai mare decât la sem\n\torile clasice (pân\ la 12 m). Sem\n\toarea cu
distribu]ie centralizat\ (fig. 25) este alc\tuit\ dintr-o cutie de semin]e de form\
tronconic\, un sistem de distribu]ie (un singur rotor cu caneluri), transportor pneumatic,
repartitor, tuburi de conducere a semin]elor [i br\zdare. Semin]ele antrenate de rotorul cu
caneluri cad `n conducta de transport pneumatic care le duce la repartitor, iar de aici prin
tuburi ajunge `n [an]urile create de br\zdare.

tuburi de conducere a
semin]elor
Aparate de distribu]ie cu palete —
divizor de constructiv aceste aparate sunt
flux(repartitor) realizate diferit, diferen]ele constând
`n forma [i modul de dispunere a
cutie de
paletelor. Astfel exist\ aparate cu
semin]e palete radiale drepte (fig. 26a) folosite
la sem\natul semin]elor de culturi
silvice, aparate cu palete dispuse
tangen]ial (fig. 26b) sau aparate cu
palete `nclinate (fig. 26c) folosite la
sem\natul semin]elor greu curg\toare.
distribuitor ventilator

ejector

Fig.25 – Sem\n\toare universal\ cu

distribuitor centralizat [i transportor
ti

a. b. c.
42
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

Fig. 26 — Aparate de distribu]ie cu palete

3.1.3. Tuburile de conducere a semin]elor (fig. 27) - au rolul de a asigura curgerea

semin]elor ce vin de la aparatele de distribu]iela organele de introducere a lor `n sol. Ele
fac leg\tura `ntre caseta aparatului de distribu]ie [i br\zdare. La ma[inile de sem\nat
cereale p\ioase (universale) se utilizeaz\ urm\toarele tipuri de tuburi: din band\ de o]el
spiralat\ (fig. 27a), telescopice (fig. 27b), din material plastic armat
cu inser]ie [i spiral\ de plastic dur (fig. 27c), din cauciuc sau pânz\ cauciucat\ (fig. 27d)
[i din pâlnii suprapuse (fig. 27e). Cele mai folosite sunt tuburile telescopice [i tuburile din
material plastic armat.

a. b. c. d. e.

Fig. 27 — Tuburi de conducere a semin]elor

3.1.4. Br\zdarele
La ma[inile de sem\nat
1 1 2 universale se `ntâlnesc
diferite tipuri de br\zdare
2 4 care se deosebesc `ntre
3 ele dup\ forma p\r]ii ce
3 se introduce `n sol, dup\
construc]ie [i dup\
a. destina]ie. Partea
b. br\zdarului care se
3 2 introduce `n sol poate
1 1 avea forma ascu]it\ sau
rotunjit\ (unghiul de
p\trundere `n sol obtuz).
2
4 3
c. d.
Br\zdarul cu vârf
Fig.axul
28distribuitor
– Tipuri de br\zdare folosite la ma[inile ascu]it (fig. 28a) este
de sem\nat cereale p\ioase format dintr-un vârf 3
ascu]it [i curbat spre
`nainte, prins de o pâlnie care
Axul intermediar formeaz\ corpul br\zdarului.
Corpul br\zdarului este din tabl\ [i
este montat la un bra] – suport 1,
Axul ie[ire prins articulat de cadrul
sem\n\torii. Acest tip de br\zdar
nu asigur\ o `ngropare a
Axul intrare semin]elor la adâncime uniform\ [i
`nlesne[te strângerea p\mântului
[i a resturilor vegetale.
Br\zdarul cu unghi obtuz
denumit [i cultural (fig. 28b) este
format dintr-un corp de font\ 3 ce
43

Fig.29 – Schema cinematic\ a

mecanismului de transmisie de la o
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

se prelunge[te la partea inferioar\ cu un vârf rotunjit. De corpul de font\ se prind pâlnia 2

[i barele de trac]iune 1, prelungite la partea din spate formând suportul pe

care se a[eaz\ greut\]i suplimentare. Acest tip de br\zdare are o larg\ r\spândire la
lucr\rile de sem\nat `n rânduri pentru c\ realizeaz\ un pun pat germinativ semin]elor,
favorizeaz\ o bun\ scurgere a p\mântului [i a resturilor vegetale, are o construc]ie simpl\
[i robust\.
Br\zdarul monodisc (fig. 28c) — este prev\zut cu un disc sferic 1 ce se rote[te pe un
ax 2. Discul este a[ezat vertical `ns\ planul lui de rota]ie este `nclinat fa]\ de direc]ia de
`naintare a ma[inii. Semin]ele vin prin tuburi `n pâlnia 3 [i apoi cad printre disc [i placa 4
`n rigola deschis\ de disc. Placa 4 are rolul de a cur\]a discul `n timpul lucrului. Aceste
br\zdare sunt mai pu]in r\spândite.
Br\zdarul dublu-disc (fig. 28d) — este format din dou\ discuri plate a[ezate `nclinat
pe un ax comun. ~n partea din fa]\ la o `n\l]ime egal\ cu adâncimea maxim\ de lucru
discurile se ating `ntr-un punct care constituie vârful br\zdarului.
Pâlnia 2 de conducere a semin]elor este a[ezat\ `ntre cele dou\ discuri. Prin
deplasarea sem\n\torii, discurile se rotesc [i deschid [an]uri `n care cad semin]ele.
3.1.5. Transmisia la ma[inile de sem\nat universale — mi[carea la axul
distribuitorilor [i axul agitatorilor se realizeaz\ prin transmisii cu lan] [i ro]i din]ate de la
ro]ile de transport iar la ventilator (cazul SUP-48) de la priza de putere a tractorului.
Pentru ca debitul distribuitorilor s\ poat\ fi reglat, s\ asigure norma de
s\mân]\ cerut\ de cultura respectiv\, mecanismul de transmisie cuprinde [i o cutie de
viteze ce poate realiza 72 de rapoarte de transmisie (fig. 29). Sem\n\torile universale mai
vechi sunt echipate cu cutie de viteze, având dou\ manete pentru schimbarea vitezelor, iar
cele mai noi sunt echipate cu cutii de viteze cu 24x3 trepte, având o singur\ manet\ dar
are ro]i din]ate de schimb.
3.1.6. Marcatoarele de urm\ - sunt de tipul cu ac]ionare manual\ sau cu ac]ionare
prin mecanism hidraulic cu cilindru de for]\. Sunt amplasate `n partea anterioar\ a
ma[inii la extremit\]ile cadrului. Organul activ al marcatoarelor este de tip disc sferic.
3.1.7. Scormonitorii de urm\ - sunt de tipul dalt\ cu lam\ reversibil\ [i sunt fixa]i pe
câte un paralelogram articulat montat pe tronsonul central al cadrului. La fiecare urm\ de
roat\ a tractorului lucreaz\ doi scormonitori.

Tabelul 9
Caracteristicile tehnice
ale sem\n\torilor de construc]ie româneasc\

Nr. Caracteristica SUP-21 SUP-29 SUP-48 SPC-6,8,12

crt.
0 1 2 3 4 5
plante pr\[itoare,porumb,
cereale p\ioase,plante de nutre],plante floarea-
1 Destina]ia
textile,ierburi,legume soarelui,sfecl\,soia,castrave]i
,pepeni etc.
L-445,
Tractorul cu care
2 lucreaz\
U-445 U-650M U-650M U-650M
U-650M
3 Tipul sem\n\torii purtat\
4 Nr. maxim de rânduri 21 29 48 6-8-9
5 Distan]a `ntre rânduri 12,5 12,5 12,5 30-100
(cm)
4,8-6rânduri la 80 cm `ntre
rând
6,4-8rânduri la 80 cm `ntre
6 L\]imea de lucru (m) 2,625 3,625 6,0
rând
9,6-12rânduri lla 80 cm `ntre
rând

44
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI
mecano-pneumatic, disc
Tipul aparatelor de cilindru cu pinteni,suber [i clapet\ (fund
7 distribu]ie mobil)
vertical [i camere de
depresiune [i de semin]e
Tabelul 9 (continuare)
0 1 2 2 4
8 Mecanism de reglare a ro]i de lan] schimbabile [i
cutie de viteze cu 72 trepte
debitului discuri cu nr. de orificii
9 Cum se realizeaz\
gravita]ional direct `n scutul
deplasarea semin]elor `n gravita]ional pneumatic
de br\zdar
tuburi
10 Tipul br\zdarului ancor\ cu unghi obtuz patin\
11 Adâncimea max. de
sem\nat (cm) 12 12 12 12

12 Viteza de deplasare
(km/or\)
- `n lucru 5-9 5-9 5-9 4-8
- `n transport max. 20 max. 20 max. 20 max. 12
13 Masa constructiv\ (kg) 600 750 1060 735-cu 6 sec]ii
964-cu [ase sec]ii+EF-6
14 Capacitatea de lucru 6-8 12-16 20-28 21-cu 6 rânduri la 80 cm
(ha/sch) 16,5-cu 6 rânduri+EF-6
15 For]a de trac]iune `n 200-250 300-400 600-750 300-550
lucru (daN)

3.2. Sem\n\tori pentru culturi pr\[itoare.

Se mai numesc [i sem\n\tori de precizie, deoarece repartizeaz\ semin]ele `n
condi]ii bine stabilite ca num\r [i ca distan]\ pe rând. ~n majoritatea cazurilor,
sem\n\torile pentru plante pr\[itoare sunt ma[ini combinate, putând executa `n acela[i
timp cu sem\natul [i lucrarea de `ncorporare a `ngr\[\mintelor minerale, lucrarea de
administrare a
diferitelor substan]e chimice pentru distrugerea buruienilor [i combaterea d\un\torilor
(fig. 30).

`ngr\[\minte

pesticide

semin]e erbicide

Fig. 30 — Procesul de lucru la o ma[in\ combinat\ care execut\ simultan patru lucr\ri:
`ncorporarea `ngr\[\mintelor chimice, sem\natul, `ncorporarea pesticidelor [i aplicarea erbicidelor
lichide.

Ma[inile de sem\nat culturi pr\[itoare folosite `n ]ara noastr\ sunt de tipul (privind
aparatul de distribu]ie) mecanic cu disc cu alveole a[ezat orizontal (fig. 31) sau mecano-
pneumatic cu disc cu orificii (fig.32). ~ntr-o parte a discului se g\se[te camera de
depresiune, din care se aspir\ aerul cu ajutorul unui exhaustor (ventilator) iar `n partea
opus\ se g\se[te camera de alimentare (cu semin]e).
Antrenarea semin]elor `n dreptul orificiilor de pe disc se realizeaz\ sub ac]iunea
for]ei ce apare datorit\ depresiunii. Camera de depresiune este sub form\ de semilun\ [i
vine `n contact cu discul pe o por]iune de 1,5πR (R fiind raza cercului pe care se dispun
orificiile).
Sub ac]iunea acestei for]e semin]ele sunt ap\sate pe disc [i men]inute `n dreptul
orificiilor. Desprinderea semin]ei de pe disc se face `n partea inferioar\ a acesteia, când
orificiul iese din dreptul camerei de depresiune.
45
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

Vedere lateral\

cutie de depresiune
semin]e

disc semin]e
rotativ
tub

alveole

evacuarea
semin]elor semin]e

Vedere de sus

Fig. 31 – Principiul de func]ionare a Fig. 32 — Aparat de distribu]ie mecano-

sem\n\torii de plante pr\[itoare cu disc pneumatic cu disc cu orificii.
orizontal.

Ma[inile de sem\nat echipate cu astfel de aparate de distribu]ie se prev\d cu discuri

de schimb cu orificii de diferite dimensiuni corespunz\toare dimensiunilor semin]elor [i
cu num\r de orificii diferite. M\rimea
selector depresiune orificiilor este mai mic\ decât
dimensiunea minim\ a semin]elor.
zon\ Precizia de sem\nat la aceste
de aparate este influen]at\ atât datorit\
ejec]ie
A faptului c\ desprinderea semin]elor de
pe disc nu se face strict `n acela[i
punct cât [i datorit\ faptului c\
semin]ele desprinse `n zborul lor spre
rigola deschis\ de br\zdare descriu
traiectorii diferite. ~n scopul evit\rii
B acestor efecte ce modific\ distan]ele
`ntre boabe pe rând `n construc]ia
acestor aparate se manifest\ unele
tendin]e de perfec]ionare.
~n figura 33 se arat\ schema
alimentarea cu semin]e unui astfel de aparat, format din disc
cu orificii dar [i un al doilea disc cu
Fig. 33 — Aparat de distribu]ie mecano- palete. Semin]ele desprinse de la
pneumatic [i rotor cu palete pentru nivelul orificiilor cad `n spa]iul delimitat
transportul semin]elor de dou\ palete iar c\derea semin]ei
dintre aceste palete se face `n acela[i
punct.

3.3. Preg\tirea [i reglarea pentru lucru a sem\n\torilor

3.3.1. Preg\tirea [i reglarea pentru lucru a ma[inilor pentru
sem\nat cereale p\ioase
Pentru executarea sem\natului, `nainte de `nceperea lucrului se execut\ urm\toarele
opera]ii de preg\tire [i reglare a ma[inii:
1. Aranjarea [i montarea br\zdarelor conform schemei de sem\nat.
Pentru culturile care se seam\n\ `n rânduri echidistante la 12,5 cm se
monteaz\ toate br\zdarele cu care este prev\zut\ ma[ina, aranjându-se la
46
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI
distan[a de 12,5 cm unul de altul, conform montajului ini]ial f\cut de uzina
constructoare.
Pentru culturi care se seam\n\ la distan]a `ntre rânduri diferit\ de 12,5 cm
aranjarea [i fixarea br\zdarelor pe bara suport necesit\ executarea urm\toarelor
opera]ii:
- stabilirea num\rului necesar de br\zdare;
- repartizarea [i prinderea br\zdarelor, care se face `ncepând cu
mijlocul sem\n\torii;
- montarea tuburilor de conducere a semin]elor [i scoaterea din
func]iune a distribuitoarelor care nu sunt necesare;
2. Aranjarea [i fixarea scormonitoarelor de urm\.
3. Reglarea adâncimii de `ns\mân]are. Se realizeaz\ prin reglarea
cursei de coborâre a br\zdarelor. Pentru aceasta se a[eaz\ sem\n\toarea pe o
platform\ orizontal\ [i sub ro]ile de sprijin se pun cale de lemn cu o grosime egal\ cu
adâncimea de sem\nat, mai pu]in 2-4 cm, cât reprezint\ afundarea ro]ilor `n solul
afânat [i cu ajutorul manivelei sau a unei chei fixe, se rote[te tija mecanismului de
reglare a adâncimii pân\ când br\zdarele ating suprafa]a platformei. Se efectueaz\
`nc\ 2-3 rota]ii complete a tijei, dac\ ma[ina lucreaz\ `ntr-un teren cu mici denivel\ri.
Pentru asigurarea p\trunderii `n sol a br\zdarelor la adâncimea reglat\ se tensioneaz\
mai mult sau mai pu]in arcul de la tija fiec\rui br\zdar `n func]ie de afânarea
respectiv tasarea solului.
4. Reglarea debitelor aparatelor de distribu]ie, respectiv norma de sem\nat.
Se pozi]ioneaz\ manetele cutiei de viteze, pentru a se distribui cantitatea de s\mân]\
necesar\ la hectar, dup\ indica]iile tabelului existent pe peretele cutiei de semin]e. Tot
pe tabel sunt trecute pozi]iile suberelor [i a fundurilor mobile (clapete)
corespunz\toare culturii.
~nainte de a se fixa maneta de reglare a clapetelor `n pozi]ia indicat\ `n tabel, trebuie
s\ se ferifice [i s\ se corecteze pozi]ia clapetelor la fiecare caset\. Condi]ia este ca
atunci când maneta este fixat\ la prima crest\tur\, clapeta s\ se g\seasc\ la cca. 1 mm
de fârful pintenilor.
5. Verificarea normei de s\mân]\ (proba sem\n\torii). Pentru proba
sem\n\torii se introduce `n bunc\r o cantitate de semin]e, se monteaz\ jgheabul de
colectare a semin]elor [i cu ajutorul manivelei se rote[te axul aparatelor de
distribu]ie. Pentru a realiza sem\natul unei suprafe]e de 100 m2 se rote[te axul de
12,5 ori pentru SUP-21, de 7,5 ori pentru SUP-29 [i de 5 ori pentru SUP-48. se
cânt\re[te cantitatea colectat\ `n jgheab [i aceasta trebuie s\ fie egal\ cu a 100 parte
din cantitatea de s\mânt\ ce urmeaz\ a fi sem\nat\ la hectar. Dac\ cantitatea
colectat\ are valoare mai mic\ se m\re[te viteza prin alt\ pozi]ionare a manetelor de
la cutia de viteze.
~n cazul când nu se cunoa[te num\rul de rota]ii la manivel\ se face verificarea
astfel: se suspend\ ma[ina pentru ca roata de transport motric\ s\ r\mân\ liber\ [i se
rote[te aceasta de un num\r n ori, aceasta ar corespunde sem\natului unei suprafe]e
egale cu
S=BπDn `n care
B-l\]imea de lucru a sem\n\torii (m);
D-diametrul ro]ii metrice (m).
Cunoscând cantitatea ce urmeaz\ a fi sem\nat\ la un hectar (N) se
determin\ cantitatea de s\mân]\ (q) necesar\ suprafe]ei.

NBπDn
q= kg
10000
Dac\ q1 ,cantitatea rezultat\ prin cânt\rire, coincide sau este foarte apropiat\ de
cea ob]inut\ din calcul `nseamn\ c\ reglarea debitului sem\n\torii este bun\. Aceast\
verificare se face [i `n câmp `n timpul lucrului. Se umple co[ul de semin]e, se
execut\ 3-4 treceri pe parcela a c\rei lungime e cunoscut\ dup\ care se umple la
acela[i nivel cutia de semin]e a sem\n\torii cânt\rind s\mân]a folosit\ la umplere.
Suprafa]a sem\nat\ se poate determina
47
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

S=Bl `n care:
B-l\]imea de lucru a sem\n\torii (m);
l- lungimea parcelei (m).
Pentru suprafa]a respectiv\ cantitatea corect\ de s\mân]\ este :
Q=SN
`n care: N-norma de s\mân]\ (ka/ha).
Prin compara]ia acesteia, cu cantitatea folosit\ la umplere ne d\m seama cu
exactitate dac\ reglarea ma[inii este corect executat\.
6. Verificarea uniformit\]ii de distribu]ie pe l\]imea de lucru a
sem\n\torii.
Pentru a se putea stabili dac\ s-a executat corect reglarea [uberelor [i a
clapetelor, se determin\ gradul de uniformitate a distribu]iei semin]elor pe
l\]imea de lucru a ma[inii. se regleaz\ sem\n\toarea pentru norma cerut\ la
hectar, se introduce `n bunc\r o cantitate de semin]e, se rote[te axul
distribuitorului cu manivela sau se rote[te roata de sprijin [i se colecteaz\
cantit\]ile distribuite de fiecare aparat `n parte. Se cânt\resc semin]ele [i se
calculeaz\ gradul de neuniformitate a distribu]iei cu formula:
i=n

∑q
i =1
m − qi
q= 100% `n care:
qm n
q-este neuniformitate medie de distribu]ie a semin]elor pe l\]imea de lucru
(%);
qm-cantitatea medie de s\mân]\ distribuit\ printr-un br\zdar (g);
qi-cantitatea distribuit\ la fiecare br\zdar `n grame;
n-num\rul de distribuitori de la care sau colectat semin]ele.
Sem\n\toarea realizeaz\ o bun\ uniformitate, dac\ gradul de neuniformitate are
valoarea de maximum 4%.
7. Reglarea marcatoarelor. Pentru a se ob]ine `ntre dou\ treceri de
sem\n\toare o distan]\ egal\ cu distan]a dintre dou\ br\zdare, marcatoarele
se regleaz\ `n felul urm\tor: `n cazul când tractorul se conduce cu roata din
dreapta pe urma l\sat\ de marcatorul din partea dreapt\ la ducere, iar la
`ntoarecere se conduce cu roata din
stânga pe urma l\sat\ de marcatorul din stânga (metoda cea mai folosit\,
adic\ conducere alternativ\), lungimile marcatoarelor stânga –dreapta sunt
egale [i determinate `n felul urm\tor: se m\soar\ cu o sfoar\ jum\tate din
distan]a dintre br\zdarele extreme din care se scade jum\tate din
ecartamentul fa]\ a tractorului [i la m\sura r\mas\ se adaug\ distan]a dintre
dou\ br\zdare. Aceast\ lungime a marcatorului se m\soar\ de la ultimul
br\zdar pân\ la urma l\sat\ de discul acestuia.

3.3.2. Preg\tirea pentru lucru [i reglarea ma[inilor pentru

sem\nat culturi pr\[itoare.
Succesiunea opera]iilor [i felul cum se execut\ se vor exemplifica cu referire la
sem\n\toarea purtat\, combinat\ SPC-6(8).
1. Aranjarea [i montarea sec]iilor de lucru se efectueaz\ conform schemelor de sem\nat
astfel:
- se stabile[te num\rul de sec]ii la sem\nat `n func]ie de distan]a `ntre rânduri cerut\;
- se repartizeaz\ [i se monteaz\ sec]iile de sem\nat repartizarea
f\cându-se de la mijlocul cadrului ma[inii pentru a se realiza o a[ezare
simetric\;
- se monteaz\ tuburile de aspira]ie a aerului.
2. Reglarea adâncimii de sem\nat se execut\ astfel:
- se monteaz\ la fiecare sec]ie br\zdarele indicate pentru cultura ce urmeaz\ a fi
sem\nat\ (br\zdare mici prev\zute cu limitatori pentru adâncimi de sem\nat de pân\
la 4 cm [i br\zdare mari pentru adâncimi `ntre 4-12 cm); la br\zdarele mici se va
regla pozi]ia `n `n\l]ime a t\lpilor limitatoare fa]\ de c\lcâiul br\zdarului;
- se regleaz\ `n `n\l]ime pozi]ia barei cadru a sem\n\torii fat\ de suprafa]a
solului, opera]ia se execut\ cu ajutorul mecanismelor cu tij\ filetat\ de la
fiecare roat\ de sprijin a ma[inii, dup\ ce `n prealabil s-au a[ezat cale de lemn
48
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

(de grosime egal\ cu adâncimea de sem\nat mai pu]in 2-4 cm, cât reprezint\
afundarea ro]ilor `n terenul afânat) sub ro]ile de sprijin;
3. Reglarea num\rului de boabe respectiv a distan]ei `ntre boabe pe rând.
Pentru a se efectua acest reglaj, trebuie mai `ntâi calculat\ distan]a `ntre boabe sau
cuiburi pe rând [i dup\ aceea se caut\ aceast\ distan]\ `n tabelul care stabile[te ro]ile
de lan] [i num\rul de orificii de pe disc
10000n
d= 100 (cm) `n care:
Na
n-num\rul de boabe `n cuib;
N-num\rul de plante dorit a fi ob]inute la hectar;
a-distan]a `ntre rânduri (m).
4. Reglarea dispozitivului pentru `ndep\rtarea surplusului de semin]e se face la
verificare func]ional\ a fiec\rei sec]ii de lucru, cu s\nân]a ce urmeaz\ a fi sem\nat\.
Dac\ la rotirea discului `n timp ce exhaustorul func]ioneaz\ la tura]ia
de regim se constat\ mai multe semin]e la un orificiu sau c\ unele orificii nu
au semin]e se regleaz\ furca de r\zuire pân\ ce r\mâne o singur\ s\mân]\ la
fiecare orificiu.
5. Reglarea marcatoarelor se face la fel ca la sem\n\torile universale.
3.4. Sem\n\tori combinate.
Ast\zi se d\ o mare aten]ie folosirii `n produc]ie a sem\n\torilor
combinate care execut\ concomitent mai multe lucr\ri la o trecere. ~n figura 34 este
prezentat\ un agregat complex care la o trecere preg\te[te patul germinativ [i execut\ [i
sem\natul. Este alc\tuit dintr-un cadru pe care se monteaz\ freza, t\v\lug [i
sem\n\toarea.
3.5. Ma[ini de plantat
Ma[inile din aceast\ grup\ sunt destinate plant\rii tuberculilor, bulbilor, r\sadurilor
[i puie]ilor de pomi. Sunt [i ma[ini care execut\ plantarea ghivecelor nutritive precum [i
plantarea buta[ilor pentru seminceri. Ma[inile pentru plantat se clasific\ dup\ destina]ie :
ma[ini pentru plantat cartofi, ma[ini pentru plantat bulbi, ma[ini pentru plantat r\saduri [i
ma[ini pentru plantat puie]i.
sem\n\toare cutia de
semin]e

frez\ t\v\lug

Fig. 34 — Agregat combinat pentru sem\nat

3.5.1. Ma[ini pentru plantat tuberculi

1
Cerin]ele impuse ma[inilor de plantat cartofi sunt:
2
- s\ asigure distribuirea
5 tuberculilor pe rând, la distan]a necesar\;
- s\ `ngroape tuberculii la o adâncime dorit\, iar dup\ trecerea ma[inii suprafa]a solului
s\ r\mân\ bilonat\ sau neted\;
- aparatele de distribu]ie s\ nu vateme tuberculii

49

3 4
Fig.35 — Schema ma[inii de plantat tubercule
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

Ma[inile de plantat tuberculi (fig.35) `n general, include `n componen]a lor

urm\toarele subansambluri: bunc\rul pentru tuberculi 1, aparatul de distribu]ie 2,
br\zdarele 3, organele de acoperire a tuberculilor 4, ro]i de sprijin 5, mecanisme de
ridicare, transmisia [i marcatoarele, toate montate pe un cadru.
Aparatele de distribu]ie pot fi: cu cupe montate pe lan] (fig. 36), cu cupe montate pe
disc [i degete (fig. 37), cu palete (fig. 38) [i cu ace (fig. 39).
3.5.1.1. Procesul de lucru. Prin deplasarea ma[inii, ro]ile de sprijin se rotesc [i pun
`n mi[care aparatele de distribu]ie care antreneaz\ câte un tubercul din bunc\r [i-l
transport\ pân\ deasupra br\zdarului, unde `i d\ drumul s\ cad\ `n rigola deschis\ de
br\zdar. Organele de acoperire — rari]e sau discuri sferice — acoper\ tuberculii cu sol,
formând biloane.

A A-A

Fig. 36 — Aparat de distribu]ie Fig. 37 — Aparat de distribu]ie cu

cu cupe [i degete montate pe disc palete

30

50
35

70 Fig.39-Aparat de
Fig. 38 — Aparat de distribu]ie cu palete distribu]ie cu ace
(degete)

3.5.1.2. Preg\tirea pentru lucru [i reglarea ma[inilor de plantat cartofi.

Reglarea ma[inii se refer\ la:
- reglarea distan]ei `ntre rânduri, se face prin montarea sec]iilor precum [i a br\zdarelor
la distan]a dorit\;

50
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

- reglarea distan]ei `ntre tuberculi pe rând se face prin montarea la mecanismul de

transmisie a ro]ilor din]ate corespunz\toare distan]ei
- dorite. Distan]ele ce se pot ob]ine [i ro]ile corespunz\toare sunt date de cartea
tehnic\;
- reglarea adâncimii de `ngropare a tuberculilor se face prin reglarea `n `n\l]ime a
br\zdarelor, precum [i prin reglarea deschiderii [i pozi]iei `n `n\l]ime a aripilor de la
rari]e;
- reglarea marcatoarelor se face ca [i la ma[inile de sem\nat.

3.5.2. Ma[ini pentru plantat r\saduri.

Unele culturi de legume cum sunt: tomatele, varza, ardeiul, p\tl\gelele vinete, se
seam\n\ mai `ntâi `n r\sadni]e sau sere `nmul]itor, se produce r\sad [i acesta se planteaz\
`n câmp.
Cerin]ele agrotehnice impuse
lucr\tor ma[inilor de plantat r\saduri sunt
urm\toarele:
scaun
- s\ asigure distribuirea r\sadurilor pe
rând la distan]a necesar\;
- s\ `ngroape r\d\cina r\sadului, `n a[a
fel `ncât planta s\ r\mân\ vertical\, iar
contactul dintre sol [i r\d\cin\ s\ fie cât
mai intim;
- concomitent cu plantarea s\ execute [i
udarea cu ap\ a solului de la r\d\cina
plantei;
Fig. 40 -Principiul de func]ionare a
ma[inii de plantat cu prinz\toare - s\ nu vateme plantele.
(cle[ti) a[ezate pe disc. Ma[inile de plantat r\saduri,
constructiv sunt realizate dintr-un cadru (sub
forma unei bare cu sec]iune p\trate sau circular\) pe care sunt montate articulat 2-6 sec]ii
de plantare. Pe fiecare sec]ie, lucreaz\ un muncitor care introduce r\sadurile `n rigola
deschis\ de br\zdar sau `n aparatul de plantat `n func]ie de tipul ma[inii. O sec]ie (fig. 40)
este format\ din: cadrul, aparatul de plantare, br\zdare, ro]i de tasare care sunt [i ro]i
motrice pentru aparatul de plantat, dispozitivul de comand\, robinetul pentru udarea
solului [i scaunul pentru muncitor.
Tot pe cadrul ma[inii mai sunt montate rezervoarele pentru ap\, platformele pentru
l\di]ele cu r\sad [i marcatoarele.
3.5.2.1. Procesul de lucru. Prin deplasarea ma[inii de plantat pe parcel\, br\zdarele
p\trund `n sol [i deschid rigole, iar ro]ile de tasare prin intermediul transmisiei pun `n
mi[care de rota]ie discul vertical al aparatului de plantare. Muncitorii care stau pe scaunul
fiec\rei sec]ii, iau r\sadul din l\di]e [i-l a[eaz\ unul câte unul `ntre pl\cu]\ (clem\) [i
discul vertical. A[ezarea r\sadului se face `n a[a fel `ncât r\d\cina lui s\ r\mân\ `n
exteriorul discului `mpreun\ cu cca. 8 cm din tulpin\.
Prin rotirea discului, cle[tii (clemele) se `nchid, prind r\sadul [i-l transport\ pân\ la
rigola deschis\ de br\zdar. Aici, r\sadul ajuns `n pozi]ie vertical\ [i cu r\d\cina pe fundul
rigolei este eliberat de c\tre aparatul de plantare. Simultan robinetul declan[eaz\
cantitatea de ap\ reglat\, la r\d\cina plantei, iar ro]ile de tasare ale sec]iei `nchid rigola,
acoperind cu p\mânt r\d\cina r\sadului.
Viteza de deplasare `n lucru a ma[inii este cuprins\ `ntre 0,5-1,2 km/or\.

3.5.2.2. Preg\tirea pentru lucru a ma[inilor de plantat r\saduri

const\ `n:
- reglarea distan]ei dintre rânduri — prin deplasarea [i fixarea sec]iilor de plantare pe
cadrul ma[inii;
- reglarea distan]ei `ntre plante pe rând — prin stabilirea num\rului [i pozi]iei
prinz\toarelor, precum [i prin modificarea raportului de transmisie;
- reglarea adâncimii de plantare — prin ridicarea sau coborârea br\zdarului precum [i a
ro]ilor de sprijin ale cadrului ma[inii;

51
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

- reglarea cantit\]ii de ap\ necesar\ la fiecare plant\ - prin stabilirea num\rului [i

pozi]iei [tifturilor de pe discul care declan[eaz\ clichetul robinetului de udare;
- reglarea marcatoarelor [e face ca la ma[inile de sem\nat.
Vedere
1 2 din A 4
A
1 3 25

30
230

Fig. 41 – Schema ma[inii de

plantat bulbi Fig.42 – Aparat de distribu]ie
cu cupe

3.5.3. Ma[ini de plantat bulbi.

Ma[inile de plantat bulbi
func]ioneaz\: pe principiul ma[inilor de sem\nat, adic\ realizeaz\ distribu]ia bulbilor
(arpagic, usturoi, arahide) `n flux continuu. Aceste ma[ini sunt formate din mai multe
sec]ii montate pe un cadru comun (fig. 41).
Fiecare sec]ie este format\ din cutia pentru bulbi, aparatul de distribu]ie, tubul de
conducere, br\zdarul tip patin\ [i organele de acoperire (aripioare [i roata de tasare).
Agitarea materialului din cutie se realizeaz\ prin intermediul unui agitator 1, care
prime[te mi[care de oscilare de la arborele aparatului de distribu]ie prin intermediul unei
came 2. Aparatul de distribu]ie 3 este format din dou\ discuri cu cupe (fig. 42), fiecare
disc fiind prev\zut cu zece cupe. Discurile cu cupe sunt montate pe arbore decalat, astfel
`ncât cupele unui disc sunt dispuse `ntre cupele celuilalt disc.
~n procesul de lucru cupele antreneaz\ bulbii, fiecare cup\ luând 1-2 bulbi. Ace[tia
sunt transporta]i pe partea superioar\ [i desc\rca]i `n tubul de conducere ajungând `n
rigola deschis\ de br\zdar. Datorit\ desc\rc\rii succesive a bulbilor din cupe se realizeaz\
o distribu]ie relativ\ a acestora pe rând. Reglarea debitului aparatului de distribu]ie se
face prin modificare raportului de transmitere `ntre roata ma[inii [i arborele
distribuitorului. Reglarea adâncimii de plantare se realizeaz\ prin modificarea pozi]iei `n
`n\l]ime a br\zdarelor fa]\ de planul de sprijin a ro]ilor de tasare, precum [i prin
modificarea tensiunii arcurilor de la fiecare br\zdar.
Caracteristicile ma[inilor de plantat folosite `n ]ara noastr\ sunt prezentate `n tabelul
10.
Tabelul 10
Caracteristicile ma[inilor de plantat folosite `n ]ara noastr\
Nr. Caracteristica Valoarea (indica]ia) pentru ma[ina:
crt. 4SaBP-62,5 SN-4B MPB-8 MPR-5
0 1 2 3 4 5
1 Destina]ia Plantat tuberculi de Plantat tuberculi de Plantat bulbi de Plantat rânduri de
cartofi pe 4 sau 2 cartofi pe 4 rânduri, arpagic [i usturoi legume cu [i f\r\
rânduri, la distan]ele la distan]ele de 60 [i ghivece nutritive,
de 60; 62,5 [i 70 cm. 70 cm. Administrat cartofi pre`ncol]i]i [i
Administrat `ngr\[\minte buta[i. Administrat
`ngr\[\minte chimice solide concomitent ap\.
chimice solide
2 Tractorul cu care poate U-650 U-650 L-445 L-445
U-651 U-650 U-650 cu reductor
lucra
3 Panta pân\ la care se 8-100 când lucreaz\ 60 (teren [es) 60 (teren [es) 60 (teren [es)
cu o sec]ie cu 2
poate lucra (grade) rânduri
4 Tipul ma[inii Semipurtat\ la Purtat\ pe ridic\torul Purtat\ pe ridic\torul Purtat\ pe ridic\torul
ridic\torul hidraulic hidraulic al hidraulic al hidraulic al
al tractorului. tractorului. tractorului. tractorului.
5 Sistemul de ac]ionare a De la ro]ile de sprijin De la priza de putere De la ro]ile de sprijin De la ro]ile tasatoare
a tractorului prin ale ma[inii ale sec]iilor
organelor de lucru intermediul unei
transmisii sincrone
sau independente
6 L\]imea de lucru la
2,8 2,8 3,6 2,8
distan]a maxim\ `ntre
52
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI
distan]a maxim\ `ntre
rânduri (m)
7 Tipul aparatelor de Discuri metalice Discuri verticale, cu Discuri rotative cu Discuri metalice
verticale, cu degete linguri pentru cupe. verticale c\ptu[ite cu
distribu]ie de prindere [i [tifturi apucarea tuberculilor poliuretan expandat
de re]inere a [i degete de prindere pentru r\saduri.
cartofilor. a acestora. Discuri orizontale cu
Stelu]e cu gheare cu Talere orizontale [i conpartimente pentru
tura]ie variabil\ discuri verticale de cartofi.
pentru `ngr\[\minte distribu]ie pentru
`ngr\[\minte.
8 Tipul br\zdarelor Combinate, compuse Ancor\ cu unghi patin\ prev\zut\ cu Patin\ cu aripi
din:cu]it ascu]it [i deflector tij\ [i resort. prelungite
s\geat\,pan\ pentru acoperirea
prelungit\ [i aripi `ngr\[\mintelor
laterale.
Rari]\ cu aripi Discuri semisferice. Lame rigide montate Ro]i de tasare [i gheare
9 Tipul organelor de de strângere a
reglabile `n spatele
acoperire Discuri semi-sferice. br\zdarelor..
p\mântului, pentru
r\saduri
Discuri semisferice
pentru cartofi

10 Adâncimea maxim\ de
12 12 7 15
lucru (cm)
11 Adâncimea de `ngropare
7-17 6-18 4-7 -
a tuberculilor (cm)
12 Num\rul de rânduri 2 [i 4 4 8 2-5

13 Distan]a minim\ `ntre

60 60 30 30
rânduri (cm)
14 Distan]a `ntre tuberculi
21,5-40 `n 5 trepte 15-34 `n 16 trepte [ir continuu 17-157 `n 18 trepte
sau plante pe rând (cm)
15 Capacitatea bunc\rului 180x2 pentru 180x2 pentru
tuberculi tuberculi 20 -
(kg) 170x2 pentru 24x2 pentru
`ngr\[\minte `ngr\[\minte
16 Capacitatea bunc\rului
250x2 pentru - - -
cu ram\ suplimentar\ tuberculi
(kg)
17 For]a necesar\ pentru
1200 1100 350-400 450-500
trac]iune (kgf)
18 Viteza de deplasare:
0,3-0,7-r\saduri
-`n lucru; 4-6 4-6 5-6 0,5-1,2 —cartofi
-`n transport. max.15 max. 15 8-20 max. 10
19 Capacitatea de lucru 5-7(f\r\
`ngr\[\minte) 4,5-5 5 0,8-1
(ha/sch) 4-5(cu `ngr\[\minte)
20 Masa, `n kg:
810 1020 560 535(cu echipamentul
-f\r\ echipament de de plantat r\saduri)
`ngr\[\minte;
-cu echipament de
980
`ngr\[\minte.
21 Indici calitativi:
92-95,5 - - -
-precizia de plantare ca
num\r de tuberculi, `n
%;
-precizia de plantare ca 60-86 - - -
distan]e `ntre tuberculi
(d+0,5d);
-v\t\marea, `n %;
-r\saduri plantate corect,
`n %; 0,5 - - -
-r\saduri bine fixate `n - - - 87-98
sol, `n %.
- - - 83-97

53
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

CAPITOLUL 4
MA{INI DE ADMINISTRAT ~NGR|{|MINTE {I AMENDAMENTE
Solul agricol este un mijloc fizico-chimic complex unde sunt cultivate toate plantele
vegetale. Fertilizarea const\ `n `ntre]inerea [i sporirea poten]ialului solului prin aport de
`ngr\s\minte [i amendamente.
Ma[inile de administrat `ngr\[\minte [i amendamente sunt utilizate pentru
`mpr\[tierea pe suprafa]a solului sau pentru `ncorporarea `n sol `n mod uniform
[i `n cantit\]i determinate pe unitatea de suprafa]\ a `ngr\s\mintelor [i
amendamentelor.
Amendamentele sunt utilizate pentru `ntre]inerea sau corijarea structurii
fizice a solului [i sunt `n general produse minerale (calcar, marn\) pulverulente
sau concasate, iar `ngr\[\mintele ajut\ solul [i deci vegeta]ia cu elemente
chimice indispensabile dezvolt\rii plantelor – azot, fosfor, potasiu.
~n func]ie de felul `ngr\[\mintelor care se administreaz\, ma[inile se
clasific\ astfel:
- ma[ini pentru administrarea `ngr\s\mintelor organice solide;
- ma[ini pentru administrarea `ngr\[\mintelor lichide (chimice sau organice);

4.1.Ma[ini pentru administrarea `ngr\[\mintelor

chimice solide [i a amendamentelor.
Acestea au urm\toarea componen]\: cutia sau bunc\rul de `ngr\[\minte,
agitator, dozatoare, aparat de distribu]ie (organe de `mpr\[tiere sau de
introducere `n sol).
La ma[inile de `mpr\[tiat `ngr\[\minte sau amendamente, bunc\rele au
forme diferite: trunchi de con, trunchi de piramid\ - capacitatea acestora fiind de
0,5-10 m2. Pentru asigurarea scurgerii `ngr\[\mintelor sau amendamentelor spre
aparatele de dozare pere]ii din partea inferioar\ a bunc\relor se dispun `nclinat
sub un unghi de 45-600.
La echipamentele de incorporat `ngr\[\minte, cutiile au form\ cilindric\ sau
prismatic\ având capacitatea de 20-40 dm3.
Cutiile, bunc\rele [i benele sunt executate din materiale plastice sau o]el
inoxidabil.
Agitatoarele au rolul de a `mpiedica formarea boltelor `n masa de
`ngr\[\minte din cutii [i bunc\re [i asigurarea scurgerii continue a
`ngr\s\mântului spre aparatele de distribu]ie.
Ele pot fi rotative, realizate sub forma
bunc\r reglajul unor axe cu degete sau vibratoare.
de debit Dozatoarele folosite la ma[inile de
`mpr\[tiat `ngr\[\minte sau amendamente pot
fi cu fante reglabile, cu fante [i vitez\ de
trecere reglabil\, cu cilindrii cu pinteni, cu
caneluri, cu discuri cu alveole, ro]i stelate, rolul
lor fiind acela de a determina cantitatea dorit\
de `ngr\[\mânt pentru unitatea de suprafa]\.
agitator
Aparatele de distribu]ie au rolul de a
punct realiza o repartizare uniform\ a
de prindere `ngr\[\mintelor. Acestea pot fi centrifugale,
la tractor pneumatice [i mecanice.
tub oscilant Aparatele centrifugale – pot fi cu tub
oscilant (fig. 43) la care `mpr\[tierea este
Fig. 43 – Distribuitor de asigurat\ de un tub conic orizontal care are o
`ngr\[\mânt cu tub oscilant mi[care oscilatorie primit\ de la priza de
putere a tractorului prin intermediul unui
mecanism cu excentric.

54
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

Aria de `mpr\[tiere arat\ ca `n figura 44. Ma[ina `n acest caz e format\

dintr-o ben\ de form\ prismatic\ care are la partea inferioar\ agitatorul [i
dozatorul.

Fig. 44 – Suprafa]a de `mpr\[tiere a

unui distribuitor cu tub oscilant

Dozatorul este de tipul cu fante reglabile [i este

constituit din dou\ discuri suprapuse, unul fix [i altul mobil
prev\zute cu fante fiecare. prin rotirea discului mobil, cu
ajutorul unui levier, se modific\ sec]iunea de trecere a
`ngr\[\mântului [i deci debitul. Cantitatea de
palete `ngr\[\mânt la hectar va fi dependent\ de felul
`ngr\[\mântului, m\rimea activ\ a fantelor [i viteza de
disc deplasare a agregatelor.

Fig. 45 – Distribuitor
centrifugal cu dublu disc bunc\r `ngr\[\mânt transportor
[i alimentare gravimetric\
suber
gur\ de
evacuare

discuri
La ma[inile Fig. 46 – Distribuitor centrifugal cu dublu
modernizate s-a adaptat un disc [i alimentare mecanic\
dispozitiv de reglare a debitului care s\ nu fie dependent de viteza de deplasare
numit DPA (Debit Propor]ional cu Avansul).
Distribu]ia centrifugal\ cu discuri rotative. ~ngr\[\mântul ajunge pe
discuri gravimetric când sunt montate sub bunc\rul de `ngr\[\mânt (fig. 45) sau
mecanic (fig. 46).

Distribuitorul `n acest caz poate fi un

singur disc (fig. 47) sau dou\ discuri (fig.
46).
Ma[inile de `mpr\[tiat prin centrifugare
asigur\ l\]imi mari de lucru 6-30 m [i respectiv
capacitate de lucru mare. L\]imea de lucru la
aceste ma[ini este influen]ate de starea [i
granula]ia `ngr\[\mintelor, ceea ce constituie
unul din dezavantajele acestei ma[ini, un alt
dezavantaj fiind neuniformitatea de distribu]ie
a. b.
`ntre dou\ treceri al\turate. Discurile sunt
Fig. 46 – Scheme de ma[ini de prev\zute cu palete, iar la unele discuri pozi]ia
`mpr\[tiat `ngr\[\minte prin [i num\rul paletelor se poate modifica. Aria de
centrifugare: `mpr\[tiere la un distribuitor centrifugal cu dou\
a-cu un singur disc, b-cu tub discuri este prezentat\ `n figura 48.
oscilant.

55
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

Distribu]ia pneumatic\. ~ngr\[\mintele

dozate (ro]i stelate) ajung `n tuburi prin care
trece aerul cu o vitez\ de 30-35 m/s, refulat de
un ventilator( capacitate 2000-5000 m3/or\).
Ele sunt antrenate, de aer [i când ajung la
cap\tul tubului, sunt `mpr\[tiate de un
Fig.48 –Suprafa]a de `mpr\[tiere deflector (fig. 49). Ma[inile de `mpr\[tiat
la un distribuitor cu dou\ discuri `ngr\[\minte chimice solide [i amendamente
cu distribu]ie pneumatic\ func]ioneaz\
corespunz\tor realizând l\]imi de lucru constante [i uniformitate mare de
distribu]ie pe l\]imea de lucru, numai `n cazul `ngr\[\mintelor cu umiditate
sc\zut\. ~n caz contrar neuniformitatea este relativ mare.

a. b.
Fig. 49 – Ma[in\ de administrat `ngr\[\minte chimice solide [i
amendamente cu distribu]ie pneumatic\;
a-vedere din spate,b-vedere lateral\.

Echipamentele de `ncorporat
`ngr\[\minte sunt montate pe ma[inile de
sem\nat, plantat [i pe cultivatoare, iar
principiul de func]ionare este similar cu cel al
ma[inilor de sem\nat `n rânduri.
~n figura 50 se arat\ schema constructiv-
func]ional\ a unui echipament de `ncorporat
`ngr\[\minte pe un rând, format din cu]ite,
agitator [i aparat de distribu]ie. ~ncorporarea `n
sol a `ngr\[\mântului se face prin intermediul
unui dozator montat pe un mecanism cu
paralelogram deformabil.
Fig.50 – Echipament de
`ncorporat `ngr\[\minte organe de
montat pe cultivator `mpr\[tiere
transportor
4.2. Ma[ini de `mpr\[tiat cu racle]i
`ngr\[\minte organice solide.
Ma[inile de `mpr\[tiat
`ngr\[\minte organice solide sunt
destinate pentru `mpr\[tierea pe
suprafa]a solului `n special a
gunoiului de grajd.
Ele sunt construite din remorci transmisia
cu dou\ sau patru ro]i. Pe fundul ma[inii
benei remorcii este montat un
transportor cu racle]i, iar `n partea Fig. 51 – Ma[in\ de `mpr\[tiat gunoi de
posterioar\ a acesteia sunt prev\zute grajd

56
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

organe de `mpr\[tiere (fig. 51). Ma[inile de `mpr\[tiat gunoi de grajd, folosite `n

prezent, difer\ `ntre ele dup\ capacitatea benei [i tipul organelor de `mpr\[tiere.
Capacitatea benelor este de 2,5-20 m3.
~n figura 52 se arat\ diferite tipuri de aparate de `mpr\[tiat gunoi. Astfel, ele
pot fi formate din: tob\ de `mpr\[tiere 2, tob\ de nivelare 3 [i melc de `mpr\[tiere
4 (fig. 52a), melc de `mpr\[tiere 5 (fig. 52b) format din palete zim]ate dispuse pe
elice, melc de `mpr\[tiere 6 cu elice cu pinteni [i cu]ite 7 de m\run]ire [i nivelare
(fig. 52c). Indiferent de tipul organelor de `mpr\[tiere, procesul de lucru este
similar. Stratul de material de `n\l]ime h este transportat de c\tre transportorul cu
racle]i cu vitez\ mic\
vm 3

2
vt
4

a.
vm 5 vm 7 6

1
1 vt

b. c.

Fig.52 – Scheme de aparate pentru `mpr\[tiat gunoi de grajd

spre organele de `mpr\[tiere.

vm
Acestea antreneaz\ materialul
adus `n zona lor de ac]iune [i
1 1 evacueaz\ din ben\,
realizând m\run]irea [i
2
`mpr\[tierea lui pe sol.
Ma[inile construite pe
vt acest principiu realizeaz\
zone de `mpr\[tiere egale cu
1-1,5 l\]imea benei.
Pentru a m\ri l\]imea
Bt zonei de `mpr\[tiere (3-5 ori
Fig. 53 – Schema ma[inii de `mpr\[tiat gunoi l\]imea benei) cât [i pentru a
de grajd, cu rotoare dispuse vertical m\ri capacitatea de `nc\rcare
se folosesc aparate de
`mpr\[tiere a[ezate vertical (fig. 53). Aparatul de `mpr\[tiere `n acest caz este
format din patru rotoare a[ezate vertical,fiecare rotor fiind prev\zut cu palete
dispuse pe o elice. ~n timpul lucrului, paletele rotoarelor antreneaz\ materialul de
`n\l]ime h, adus de transportorul 2, `l fragmenteaz\ [i `l evacueaz\ din ben\.

4.3. Ma[ini de `mpr\[tiat `ngr\[\minte lichide [i semilichide.

~n func]ie de felul `ngr\[\mântului, ma[inile folosite pot fi:
- ma[ini pentru administrat `ngr\[\minte chimice lichide cu tensiune de vapori
(amoniac anhidru) [i f\r\ tensiune de vapori (ape amoniacale);
- ma[ini pentru administrat `ngr\[\minte organice lichide sau semilichide.

4.3.1. Ma[ini pentru `ncorporat `ngr\[\minte chimice lichide.

~ngr\[\mintele chimice lichide (ape amoniacale, amoniaca]i, amoniac
anhidru) se administreaz\ `n cantit\]i de 50-200l la hectar prin `ncorporare `n sol
la adâncimi de 10-15 cm, `nainte de sem\nat sau `n perioada de vegeta]ie. ~n
prezent utilizarea acestor `ngr\[\minte a c\p\tat extindere datorit\ avantajelor
57
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

pe care le prezint\ fa]\ de `ngr\[\mintele chimice solide [i anume sunt mult mai
ieftine.
Ma[inile de `ncorporat `ngr\[\minte chimice lichide, `n general sunt
compuse dintr-un rezervor (cistern\) de `ngr\[\mânt, montat pe un cadru sprijinit
pe ro]i, organe pentru circula]ia lichidului, organe de dozare [i organe de
`ncorporare a `ngr\[\mântului `n sol.
~n figura 54a se arat\
1 5 schema de principiu a unei
4 ma[ini de `ncorporat ape
1
2 amoniacale. Din rezervorul 1
lichidul trece prin filtru 2, este
aspirat de pompa 3, refulat spre
2 6 4 3 rampa de distribu]ie 4 [i dirijat
spre organele de `ncorporat 5.
Men]inerea presiunii constante
3 5 `n re]eaua de distribu]ie se
realizeaz\ prin intermediul
supapei de siguran]\ 6.
~n cazul `ngr\[\mintelor
cu tensiune de vapori (amoniac
Fig. 54 – Scheme de ma[ini de anhidru) circula]ia lichidului din
`ncorporat `ngr\[\minte chimice rezervor spre rampa de
distribu]ie se realizeaz\ datorit\
presiunii ce se creeaz\ `n rezervor (fig. 54b).
Din rezervor amoniacul anhidru este evacuat prin robinetul 1 (cu sec]iune
reglabil\), regulatorul de debit 2 [i corpul de distribu]ie 3 spre organele de
`ncorporat. Ducând la temperaturi diferite ale mediului ambiant, presiunea `n
rezervorul ma[inii se modific\ putând atinge valori de 7-13 daN/cm2 [i pentru a
asigura debite constante de lichid (indiferent de varia]ia presiunii din rezervor)
ma[inile de administrat astfel de `ngr\[\minte se prev\d cu organe de dozare
adegvate-regulatoare de debit cu c\dere de presiune constant\, sau pompe
volumetrice ac]ionate de la ro]ile ma[inii. Umplerea rezervorului cu lichid se face
`n propor]ie de 8,5% prin racordul 4, robinetul de aeresire 5 fiind men]inut
deschis `n timpul umplerii.

4.3.2.1. Ma[ini de `mpr\[tiat `ngr\[\minte organice lichide.

Aceste ma[ini sunt folosite pentru umplerea cisternei prin absorb]ie,
transportul [i `mpr\[tierea `ngr\[\mintelor organice lichide (must de grajd, urin\).

7 9

5 3 8

10

4 6

2 1 11 12 13

Fig. 55 – Schema de func]ionare a remorcii cistern\ pentru

administrat `ngr\[\minte organice lichide

58
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

Aceste ma[ini sunt construite ca remorci cistern\, cu dou\ sau patru ro]i,
prev\zute cu una sau dou\ pompe pentru distribu]ia [i refularea materialului,
conducte, filtre, precum [i dispozitive de `mpr\[tiere.
Cisternele sunt de form\ cilindric\ având capacitatea de 2-10m3. Ele se
prev\d cu un capac de vizitare, vizor pentru indicarea nivelului, manometru [i
pomp\ de presiune.
~n figura 55 se arat\ schema func]ional\ a unei remorci cistern\, prev\zut\
cu dou\ pompe. Alimentarea cisternei se face prin absorb]ia aerului din interiorul
acesteia prin intermediul pompei de vacuum 1 aerul fiind refulat `n admosfer\
prin conducta 2 (robinetul 3 este deschis iar robinetele 4 [i 5 `nchise). Dat\rit\
creerii depresiunii `n cistern\ (0,85 daN/cm2) lichidul este aspirat din bazinul de
colectare prin furtunul armat 6. Umplerea cisternei continu\ pân\ `n momentul
când plutitorul 7 `nchide comunicarea `ntre interiorul cisternei [i conducta de
aspira]ie.
~mpr\[tierea materialului din cistern\ se poate face folosind dispozitivul de
`mpr\[tiere `n evantai 8 (pentru materialul grosier) sau aspersorul 9 (pentru must
de grajd decantat).
~n primul caz, `n interiorul cisternei se creeaz\ o presiune la cca. 1,5
daN/cm2, pompa de vacuum func]ionând ca un compresor (vana 10 fiind rotit\ cu
900 pozi]ie punctat\). Robinetul 3 fiind deschis, se realizeaz\ `mpr\[tierea
materialului.
~n cel de al doilea caz, pompa centrifugal\ 11 aspit\ materialul din cistern\
(robinetele 3,4,12 sunt deschise) `l trece prin filtrul 13 [i `l refuleaz\ spre
aspersor, `n acest caz robinetul de comunicare a interiorului cisternei cu
admosfera este deschis.

Fig. 56 – Schema
constructiv-func]ional\ a
unei ma[ini de `mpr\[tiat

Pompele sunt ac]ionate de la priza de putere a tractorului prin intermediul

unui reductor.

4.3.2.2. Ma[ini pentru `mpr\[tiat `ngr\[\minte organice semilichide.

Aceste ma[ini sunt tot de tipul unor cisterne, dar rezervorul acestora este
prev\zut cu o fant\ practicat\ `n lungul rezervorului [i amplasat\ lateral `n partea
superioar\ a acestuia (fig. 56). Organul de `mpr\[tiere este de tipul ax pe care
sunt montate lan]uri. Rotorul respectiv prime[te mi[care de la priza de putere a
tractorului [i prin rotirea lui lan]urile antreneaz\ materialul din cistern\
aruncându-l `nafar\.
Ma[inile de administrat [i `ncorporat `ngr\[\minte folosite `n ]ar\ [i
principalele lor caracteristici tehnice sunt prezentate `n tabelele 11 [i 12.

59
 Tabelul 11
Caracteristicile tehnice ale echipamentelor de `ncorporat `ngr\[\minte

Valoarea (indica]ia) pentru:

Nr. Echipamentul ptr. Echipamentul ptr. Echipamentul ptr. Echipamentul ptr. Dispozitivul ptr. Echipamentul ptr.
aplicat `ngr\[\minte aplicat `ngr\[\minte admin. aplicat erbicide de admin. aplicat `ngr\[\minte
crt. Caracteristica chimice F-6 montat chimiceEF montat `ngr\[\minte de pe pe sem\n\toarea `ngr\[\minte chimice solide `n vie
pe pe cultivatorul ma[ina de plantat SPC-6 (M) chimice solide, u[or EIV montat pe
sem\n\toareaSPC- CL-2,8 cartofi 4SaBP-62,5 solubile, `n plugul cultivator [i
6 sau cultivatorul conductele inst. subsolier
CPS-6 iriga]iei prin
aspersiune
Aplicarea Aplicarea Aplicarea Aplicarea Aplicarea Aplicarea
`ngr\[\mintelor `ngr\[\mintelor `ngr\[\mintelor ierbicidelor `n stare `ngr\[\mintelor `ngr\[\mintelor
chimice granulate la chimice glanulate la chimice granulate la lichid\ prin chimice solide u[or chimice solide `n vie
1 Destina]ia culturile pr\[itoare culturile legumicole, cultura cartofului pulverizare pe sol, solubile, odat\ cu prin `ncorporare `n
concomitent cu concomitent cu concomitent cu pe rânduri irigarea prin sol, sau prin
sem\natul sau pr\[itul prin plantatul, prin concomitent cu aspersiune folosind `mpr\[tiere la
pr\[itul, prin `ncorporarea `n sol incorporarea `n sol sem\natul inst. cu conducte suprafa]\
incorporarea `n sol transportabile
Sem\natul [i Pr\[itul culturilor Plantatul Sem\natul plantelor Udarea cu fertilizare Aratul,cultivatul [i
2 Domeniul de utilizare pr\[itul culturilor legumicole tuberculilor de pr\[itoare la culturile agricole, afânatul solului `n
pr\[itoare de concomitent cu cartofi concomitent concomitent cu `n timpul vegeta]iei profunzime,la vi]a
câmp,concomitent fertilizarea cu fertilizarea aplicarea de vie concomitent
cu fertilizarea ierbicidelor lichide cu fertilizarea
SV-445
3 Sursa de energie U-650M L-445 U-650(651) U-650M - V-445 numai pe
soluri u[oare [i
teren [es
4 Tipul ma[inii dup\ forma de purtat\ purtat\ semipurtat\ purtat\ deplasabil\ manual purtat\
agregare
5 Sistemul de ac]ionare De la ro]ile de De la ro]ile de De la ro]ile de De la priza de Folosind presiunea De la priza de
sus]inere a cadrului sus]inere a cadrului sprijin ale ma[inii putere a tractorului apei din conducta putere a tractorului
de iriga]ie
6 Capacitatea unei cutii de -200-bunc\r normal
`ngr\[\minte sau rezervor 30 53 85 300 100 -350-bunc\r cu
ram\ de
de erbicide (dm3) supra`n\l]are

3
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

Continuare la tabelul 11

7 Num\rul de cutii pe ma[in\ 6 4 2 1 1 1

8 Nr. de aparate de distribu]ie
pe o cutie de `ngr\[\minte 2 82 82 - - 1
9 Tipul organului de distribu]ie stelu]\ cu gheare stelu]\ cu gheare stelu]\ cu gheare pomp\ cu role [i robinet cu sec]iune -ferestre reglabile;
duze de pulverizare variabil\ -disc centrifugal
10 Tipul organului de -br\zdar patin\ la br\zdar combinat -corman\ la plugul
`ncorporare sem\n\toare br\zdar dalt\ tip lab\ de gâsc\ [i - - PCV;
-br\zdar dalt\ la pan\ alungit\ -dalt\ de subsolaj la
cultivator subsolier
11 Adâncimea de `ncorporare 3-5 cm mai adânc corespunz\toare
(cm) 4-15 5-15 decât tuberculii de - - ma[inii pe care este
cartofi montat
Distan]a lateral\ a -la mijlocul
12 `ngr\[\mintelor fa]\ de -3 [i 6,5 la sem\nat; 15-20 - - - intervalului când
-10-15 la pr\[it lucreaz\ cu
rândul de plante (cm) subsolierul;
-lâng\ rând când
lucreaz\ cu plugul
13 Viteza de lucru (km/h) 4-8,5 4-7 4-6 4-8,5 - 2-8
14 Normele ce se pot aplica, `n
kg/ha:
105-100 51-1140 76-510 70-885 l/ha 70-600 150-400
-azotat de amoniu granulat; 98-940 45-980 60-518 - 100-350
-uree granulat\; 120-1120 60-1300 78-583 - 200-800
- `ngr\[\mânt complex
NPK granulat; 120-1110 62-1408 85-650 - 200-800
- -superfosfat granulat.
-160ptr. plug PCV;
15 Masa echipamentului (kg) -233 f\r\ ro]i 205 168 cu br\zdare 100 48 -150ptr. subsolierul
-70 ro]ile SPV-45M;
-186 ma[ina
centrifugal\
16 Masa total\ a ma[inii, -640 cu PCV-1,8;
inclusiv echipamentul (kg) 964 500 920 865 - -760 cu PCV-2,2;
-245 cu SPV-45M

4
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

Tabelul 12
Caracteristicile tehnice ale ma[inilor de administrat `ngr\[\minte
Valoarea (indica]ia) pentru:
Nr. Caracteristica
crt. Echipament
MA-3,5 pneumatic MIG-5 MIG-2,2 MIGV-1 MIG-12 RC-4
ptr. MA-3,5
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Aplicarea prin Aplicare prin Aplicarea prin Aplicarea prin Aplicarea prin Aplicarea prin ~nc\rcarea din
`mpr\[tiere la `mpr\[tiere la `mpr\[tiere la `mpr\[tiere la `mpr\[tiere la `mpr\[tiere la fosele de la grajduri
1 Destina]ia suprafa]a solului a suprafa]a solului a suprafa]a solului a suprafa]a solului, suprafa]a solului suprafa]a solului, a sau platforme
`ngr\[\mintelor `ngr\[\m. chimice gunoiulyui de grajd prin rândurile de `ntre rândurile de gunoiului de grajd amenajate de gunoi
chimice solide sub granulate cu proasp\t sau pomi [i vie a vie, plantate la proasp\t [i de grajd,a mustului
form\ de pulbere, umiditatea STAS fermentat gunoiului de grajd. distan]a de 1,7-2,25 fermentat de grajd, transportul
cristale sau granule m, a gunoiului de [i `mpr\[tierea pe
[i a grajd fermentat câmp sau
amendamentelor desc\rcarea `ntr-un
m\cinate loc colector
La culturi de câmp, La culturi de câmp, Culturi de câmp Livezi [i vii cu Vii cu distan]a `ntre Culturi de câmp Culturi furajere,
p\[uni [i fâne]e p\[uni [i fâne]e pe situate pe teren [es distan]a `ntre rânduri de 1,7-2,2 m situate pe teren [es p\[uni [i fâne]e
2 Domeniul de utilizare situate pe teren [es teren [es (`ncinarea (`ncinarea max. 6 rânduri de min. 3 m (`ncinarea max. 6 situate pe teren [es
(`ncinarea max. 6 max. 6 grade) grade) situate pe [es [i `n grade)
grade) pant\ de pân\ la 10
grade
3 U-650M
U-651
U-650M
U-651
U-650M
U-651
U-445
U-445DT
V-445
SV-445
A-1800A U-650M
U-651
Sursa de energie
4 Tipul ma[inii dup\ tractat\ pe patru ro]i
`n tandem oscilant
tractat\ pe patru ro]i
`n tandem oscilant
tractat\ pe patru ro]i
`n tandem oscilant
tractat\ pe 2 ro]i tractat\ pe 2 ro]i tractat\ pe patru ro]i
`n tandem oscilant
tractat\ pe 2 ro]i
forma de agregare
-de la priza de -de la priza de de la axul prizei de de la axul prizei de de la axul prizei de -e la axul prizei de de la axul prizei de
putere, prin ax putere prin ax putere prin ax putere prin ax putere prin ax putere prin ax putere prin ax
cardanic c\tre dicul cardanic c\tre cardanic cardanic cardanic cardanic c\tre cardanic
5 Sistemul de ac]ionare de `mpr\[tiere; ventilator; tobele de
-de la roata de -de la roata de `mpr\[tiere;
transport din transport dreapta -de la priza
dreapta spate c\tre spate c\tre lan]ul hidraulic\ prin motor
lan]ul transportor transportor [i axul hidraulic c\tre
distribuitor de transp cu racle]i
`ngr\[\m.
6 Capacitatea benei sau
4 4 4 1,9 1 8,5 4
a rezervorului (m3)

5
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

Continuare la tabelul 12
3,5 tone chimice 3,5 tone chimice 5 tone gunoi de 3 tone gunoi de 1 tone gunoi de 12 tone gunoi de 4 tone urin\ sau
Cantitatea de granulate granulate grajd fermentat grajd ferementat grajd ferementat grajd ferementat must de grajd
7 material ce poate fi 5 tone
amendamente
`nc\rcat (t)
-disc centrifugal cu -distribuitori stelu]e cu -transportor cu -transportor cu -transportor cu -transportor cu -ejector `n evantai;
6 palete; gheare ptr. dozare; racle]i; racle]i; racle]i; racle]i; -aspersor cu duz\
8 Tipul organului de -transportor cu zale -palate deflectoare ptr.
`mpr\[tiere;
-tob\ cu palete -3 tobe orizontale -tob\ cu [nec [i -dispozitiv cu patru
metalice tip omid\. zim]ate pentru nivelare, cu]ite pe periferie tobe verticale cu
lucru -lan] cu zale metalice
omid\ ptr. aliment. m\run]ire [i palete `nclinat c\tre
distribuitorilor `mpr\[tiere `n fa]\ cu 150
9 L\]imea de lucru 8-17 12 3,25 2,2 0,6-1,1 7-9
-14-15 prin evantai;
-23-24 prin aspersor
(m)
10 Debitul - 3500 - - - - -
ventilatorului (m3/h)
-85-3680 `ngr\[\m.
pulbere; -75-850 `ngr\[\m. -7-100 t/ha -20-60 t/ha 8-80 t/ha 10-100 t/ha -
Cantit\]ile de -45-2280 `ngr\[\m. granulate
11 `ngr\[\mânt ce se granulate [i
cristalizate;
pot aplica (kg/ha) -130-5020
amendam.
raportul de -348-toba de
Viteza de rota]ie a 675 transmisie `ntre axul 285 nivelare; 518 300 -
12 organelor de ro]ii de antrenare [i -395 toba de
axul distribuitor este dislocare [i
`mpr\[tiere de 0,043-3,0 m\run]ire;
(rot/min) -625 toba cu palete

Viteza de rota]ie a - 4800 - - - - -

13 ventilatorului
(rot/min)
14 Viteza max. `n lucru 8,5 8,5 8,5 6,5 5,6 8 8,5
(km/h)
-26-42 la `ngr\[\m
Capacitatea de chimice; -36-41 la `ngr\[\m. 1,4-2 1,3 0,5-0,8 3,8 34-68 t/sch
15 lucru (ha/sch) -4,5-12 la chimice granulate
amendam.
16 Ma[a cu toate 950 1680 1400 4230 440 7708 2115
anexele (kg)

6
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

CAPITOLUL 5
MA{INI {I APARATE PENTRU COMBATEREA BOLILOR {I
D|UN|TORILOR.
~n cadrul ansamblului de m\suri necesare pentru ob]inerea unor produc]ii mari [i de
calitate superioar\, lucr\rile de protec]ie a plantelor `mpotriva bolilor , d\un\torilor [i
buruienilor, ocup\ un rol important. Dintre metodele de combatere s-a generalizat [i se
aplic\ pe scar\ larg\ metoda chimic\. Aceasta const\ `n distribuirea pe plant\, pe sol sau
pe semin]e a unor produse chimice care pot fi insecticide, fungicide sau ierbicide, dup\
cum se folosesc pentru combaterea insectelor, bolilor, respectiv a buruienilor. Toat\
gama produselor chimice folosite `n protec]ia plantelor este inclus\ `n denumirea de
pesticide.
Pesticidele pot fi lichide, sub form\ de pulbere foart\ fin\ (praf), granulate
sau microgranulate.
Dup\ starea pesticidelor, deosebim [i tipul de ma[in\ sau aparat folosit
respectiv ma[ini [i aparate de stropit, ma[ini [i aparate de pr\fuit [i ma[ini [i
utilaje pentru stropit [i pr\fuit.

5.1. Ma[ini de stropit.

Ma[inile de stropit difer\ `ntre ele `n special `n func]ie de modul de
pulverizare al pesticidelor [i de modul de transport spre plante a pic\turilor
rezultate.
Cerin]ele care se impun acestor ma[ini [i aparate sunt:
- s\ realizeze pic\turi cu diametrul cuprins `ntre 100-1000 microni;
- s\ distribuie minim 150 pic\turi pe cm2 de suprafa]\ tratat\;
- s\ realizeze norme de lichid cuprinse `ntre 30-2000 litri la hectar;
- s\ asigure reparti]ia cu uniformitate de minim 80% a produsului chimic pe
ambele fe]e ale frunzelor;
- s\ asigure o `n\l]ime de 6 m `n livad\ intensiv\ [i de pân\ la 20 m `n livad\
clasic\;
- s\ asigure men]inerea omogenit\]ii lichidului din rezervor pe toat\ durata de
func]ionare.
Dup\ modul cum se realizeaz\ dispersarea lichidului `n pic\turi fine
deosebim: ma[ini de stropit cu pulverizare hidraulic\, pneumatic\, combinat\
hidro-mecanic\ [i mecanic\.

5.1.1. Ma[ini de stropit cu pulverizare hidraulic\ - `n figura 57a se arat\

schema unei ma[ini de stropit cu pulverizare hidraulic\. Lichidul, din rezervorul 1
este aspirat de pompa 2 prin robinetul 3 [i refulat `n corpul distribuitorului 4,
prev\zut cu un manometru 5 [i supapa de siguran]\ 6. Din corpul de distribu]ie
13 o parte de lichid, prin conducta 7 este dirijat spre rezervor, fiind folosit pentru
agitarea lichidului, iar o alt\ parte este dirijat spre dispozitivul de pulverizare 8
trecând prin filtrul 9 [i robinetul 10.
Ma[inile care func]ioneaz\ dup\ aceast\ schem\ [i la care pompa are un debit
pulsatoriu se prevede [i o camer\ de egalizare a presiunii 11 ce se monteaz\ pe circuitul
de refulare.

3 6 5 11 7
9 10 8
2
13 12

a. b.
Fig.57 – Schema func]ional\ a unei ma[ini cu pulverizare hidraulic\:
a-cu pulverizare hidraulic\; b-cu pulverizare hidraulic\, cu jet purtat.

50
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

Pulverizare hidraulic\ a lichidului `n pic\turi este realizat\ prin turbionarea [i

scurgerea total\ a lichidului prin orificii calibrate. Pic\turile rezultate sunt proiectate direct
pe plante, ma[inile din acest grup fiind ma[ini cu pulverizare hidraulic\ cu jet proiectat.
~n general, ma[inile cu pulverizare hidraulic\ cu jet proiectat func]ioneaz\ la
presiuni de 2-5 daN/cm2. Când sunt folosite pentru tratamente cu ierbicide [i de 5-50
daN/cm2 când sunt folosite pentru tratamente cu insectofungicide.
~n figura 57b se arat\ schema unei ma[ini cu pulverizare hidraulic\ ,cu jet purtat. ~n
acest caz `n afara p\r]ilor componente men]ionate `n schema din figura 53a, este
prev\zut ventilatorul 12, curentul de aer debitat de acesta având rolul de a transporta
particulele pulverizate spre rândurile de pomi sau vi]\ de vie.

2 3 5
4

a. b.
Fig.58 – Schema func]ional\ a unei ma[ini de stropit:
a-cu pulverizare pneumatic\; b-cu pulverizare hidropneumatic\.

5.1.2. Ma[ini de stropit cu pulverizare pneumatic\ - `n figura 58a se arat\ schema

unei ma[ini de stropit cu pulverizare pneumatic\, format\ din rezervorul 1, pompa 2,
corpul de distribu]ie 3, ventilatorul 4 [i dispozitivul de pulverizare 5. ~n acest caz
pulverizarea pneumatic\ se realizeaz\ prin aducerea lichidului cu presiune mic\ (0,5-1,5
daN/cm2) la dispozitivul de pulverizare unde intr\ sub ac]iunea unui curent de aer cu
vitez\ mare (80-150 m/s) debitat de un ventilator centrifugal. ca urmare, lichidul este
fragmentat `n pic\turi fine [i transportat spre plante.

5.1.3. Ma[ini de stropit cu pulverizare combinat\ (hidro-pneumatic\) - `n acest

caz (fig. 58b) `n construc]ia ma[inii sunt incluse toate p\r]ile componente ale ma[inilor cu
pulverizare hidraulic\ cu jet proiectat, precum [i un ventilator centrifugal.
~n cazul acestei ma[ini, lichidul este pulverizat pe cale hidraulic\ la presiuni de 5-15
daN/cm2, pic\turile rezultate fiind supuse unui curent de aer, cu viteza de 80-120 m/s,
care realizeaz\ o fragmentare suplimentar\ [i le transport\ spre plante.
4 5.1.4. Ma[ini de stropit cu
pulverizare mecanic\ - `n figura 59 se
1 3
arat\ schema unei ma[ini de stropit cu
pulverizare mecanic\ [i jet purtat. Lichidul
toxic (solu]ie sau suspensie `n ulei) din
rezervorul 1 este dus prin intermediul
pompei 2 la dispozitivul de pulverizare 3,
format din dou\ discuri suprapuse.
Aducerea lichidului la dispozitivul de
2 pulverizare se face cu presiune mic\ (0,2-
Fig.59 – Schema unei ma[ini de stropit 0,7 daN/cm2.
cu pulverizare mecanic\

Dispozitivul de pulverizare rotindu-se cu 10000-15000 rot/min sub ac]iunea for]ei

centrifuge. Lichidul este transportat `ntr-o pelicul\ foarte sub]ire care, la p\r\sirea
discurilor `n contact cu aerul, se dezintegreaz\ `n pic\turi. Pic\turile rezultate sunt
preluate [i transportate de curentul de aer debitat de ventilatorul axial 4.
Rezervoarele ma[inilor [i aparatelor de stropit se execut\ din alam\, o]el inoxidabil,
duraluminium, poliester armat cu fibr\ de sticl\ [i polietilen\ - materiale ce rezist\ la
ac]iunea coroziv\ a pesticidelor. Forma rezervoarelor [i capacitatea acestora este diferit\
`n func]ie de tipul ma[inii sau aparatului de stropit. Ele sunt prev\zute cu o gur\ de
51
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI
alimentare prev\zut\ cu filtru [i un bu[on de golire. Solu]ia din interior este permanent
agitat\ pentru a evita sedimentarea suspensiilor [i respectiv pentru a men]ine aceea[i
concentra]ie. Agitarea se poate face mecanic (cu ax cu palete), hidraulic\ (prin
introducerea continu\ `n rezervor a unei p\r]i din lichidul refulat de pomp\), pneumatic
(prin introducerea aerului sub presiune).
Pompele au rolul de a deplasa cantit\]i determinate de lichide toxice de la rezervor
spre organele de pulverizare, realizând presiunea necesar\ atât pentru vehiculere cât [i
pentru pulverizare.
La ma[inile de stropit se folosesc urm\toarele tipuri de pompe: cu un piston (fig.
60a), cu dou\ pistoane plunjere (fig. 60b), cu pistoane [i membrane (fig. 60c), cu
membran\ (fig. 60d), cu role (fig. 60e) [i centrifuge (fig. 60f). Alegerea unui anumit tip de
pomp\ se face `n func]ie de debitul [i presiunea pe care le poate realiza. Pentru a realiza
uniformitatea presiunii, respectiv a debitului de lichid, `n re]eaua de refulare la ma[inile [i
aparatele de stropit care au pompe cu piston [i membran\ sunt prev\zute cu camere de
uniformizare a presiunii.

membran\

refulare
supap\

a. b.

cilindru piston
pies\ oscilant\ excentric
c.

evacuare
carcas\

d. rotor

aspira]ie
e. f.

Fig.60 – Pompe folosite la ma[inile [i aparatele de stropit

De asemenea pe re]eaua de refulare când lucreaz\ presiuni mai mari de 5 daN/cm2 se

monteaz\ supape de limitare [i reglare a presiunii (regulatoare de presiune) (fig. 61).

retur `n spre rampa reglajul

rezervor de stropire returului
manometru
rampa de
stropire
ajutaj
membran\

arc
suportul duzei

intrare distribuitor duza

52
Fig.61 – Regulator de presiune [i Fig. 62 – Schema unui
distribuitor cu calibru pe retur cap de pulverizare cu
antipicur\tor
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

Dispozitivele de pulverizare reprezint\ organele prin intermediul c\rora se

realizeaz\ pulverizarea solu]iilor [i anume: ele determin\ ie[irea lichidului sub form\ de
pelicule sau filoane foarte sub]iri, care prin intrare cu vitez\ mare `n masa de aer fix\ sau
prin supunerea acestuia unui curent de aer cu vitez\ mare se transform\ `n pic\turi fine.
Fragmentarea peliculelor de lichid se produce `n momentul `n care faloarea for]elor
aerodinamice dep\[esc valoarea for]elor de tensiune superficial\.
Dispozitivul de pulverizare este constituit dintr-un corp de pulverizare sau mai multe
(numite [i duze) montate pe ]evi, conducte sau corpuri de form\ special\.
Principalele tipuri de duze sunt prezentate `n figura 63, iar pentru a preveni
scurgerea lichidului dup\ ce ma[ina a fost oprit\ din func]ionare se folosesc [i capete de
pulverizare cu antipicur\tor (fig. 62).

cu orificiu tip fant\ orificiu circular orificii multiple cu deflector

Fig.63 – Principalele tipuri de duze

Principalele opera]ii pentru preg\tirea ma[inilor de stropit:

- reglarea pozi]iei dispozitivelor de pulverizare (fa]\ de sol, de plante);
- reglarea debitului de lichid prin duze (qs) se face fie prin robinete de reglaj sau prin
reglarea presiunii de lucru;
- reglarea cantit\]ii de solu]ie stropit\ pe unitatea de suprafa]\ (norma de stropire Ns).
Aceasta se va calcula cu rela]ia
qs x10 4
Ns= l/ha
60 xBm xVm

5.2. Ma[ini [i aparate de pr\fuit.

Ma[inile [i aparatele de pr\fuit efectueaz\ dispersarea substan]elor toxice sub
form\ de praf fin (diametrul 15-30 µm) [i repartizarea acestora `n cantit\]i determinate pe
suprafa]a plantelor sau pe sol. Datorit\ antren\rii particulelor de praf de c\tre curen]ii de
aer, aderen]\ mic\ a prafului pe plante, ponderea tratamentelor prin pr\fuire a sc\zut
mult `n ultimul timp.

4 4 6
1

7 2

Fig.64 – Schema func]ional\ a ma[inii de pr\fuit cu dozare pneumatic\

Aparatele [i ma[inile de pr\fuit au `n general urm\toarea schem\ func]ional\ [i

constructiv\ (fig. 64) fiind formate din rezervorul de praf 1, agitatorul 2, dozatorul de praf
7, ventilatorul 3 [i dispozitivele de pr\fuire 6.
Rezervorul se `ncarc\ cu praf 80-85% din capacitae [i se `nchide etan[. ~n timpul
lucrului o parte din aerul debitat de ventilator p\trunde prin ]eava 2 `n rezervor, str\punge
coloana de praf, se `ncarc\ cu particule de praf [i prin ]eava 4 este evacuat `n conducta

53
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI
5. Sub ac]iunea curentului de aer debitat de ventilator, acest amestec de aer [i praf este
dispersat [i transportat spre dispozitivul de pr\fuire 6.
Reglarea debitului de praf se face prin modificarea sec]iunii de trecere a aerului
spre rezervor, prin intermediul clapetei 7.

5.3. Ma[ini combinate de stropit [i pr\fuit.

Aceste ma[ini combin\ avantajele ma[inilor de stropit [i ale ma[inilor de pr\fuit
l\rgind domeniul de utilizare ale acestora.
Ma[inile combinate de stropit [i pr\fuit sunt formate dintr-un cadru pe care se
monteaz\ instala]ia pentru stropit [i cea de pr\fuit. Cu aceste ma[ini se pot executa
lucr\ri de stropit, de pr\fuit, de pr\fuire umed\, precum [i tratamente mixte
(stropire+pr\fuire). De cele mai multe ori ele sunt universale fiind destinate pentru
efectuarea lucr\rilor de stropit [i pr\fuit `n culturi de câmp, de legume, `n vii [i livezi, [i
pot fi purtate sau tratate.
Principalele tipuri [i caracteristicilor tehnice ale ma[inilor [i aparatelor de stropit [i
pr\fuit sunt prezentate `n tabelul 13.

5.4. Ma[ini de tratat semin]e.

8 9 Ele sunt folosite pentru tratamente de
dezinfectare a semin]elor pe cala chimic\
folosind substan]e toxice lichide sau sub
10 form\ de praf. Procesul trat\rii semin]elor
5 const\ `n acoperirea suprafe]ei acestora
2 cu substan]e toxice. ~n func]ie de metoda
6 de tratare folosit\, tratare uscat\,
3 7 semiumed\, umed\ sunt [i tipurile de
ma[ini. ~n prezent se construie[te [i se
folose[te o ma[in\ de tratat combinat\ cu
func]ionare continu\ (fig. 65). Ma[ina este
1
format\ dintr-un cadru sus]inut pe patru ro]i
pe pneuri, co[ de alimentare 1, elevator 2,
rezervor de praf 3 cu capacitatea de 15
dm3, rezervor de lichid 8 cu capacitatea de
Fig.65 – Schema func]ional\ a unei 50 l, tob\ de amestecare [i motor electric
ma[ini de tratat semin]e de ac]ionare cu puterea de1 kw. Toba de
amestecare a ma[inii este format\ dintr-o
carcas\ cilindric\ cu termina]ie tronconic\, `n interiorul c\reia este prev\zut un arbore cu
dou\ discuri 5 [i 7 [i o pâlnie fix\ 6.
Func]ionarea unei astfel de ma[ini se desf\[oar\ `n felul urm\tor: la trecerea
semin]elor spre elevator, din rezevorul de praf, sub ac]iunea agitatorului [i dozatorului
(cilindru cu palete), se descarc\ cantit\]i determinate de praf, care sunt antrenate
`mpreun\ cu semin]ele [i desc\rcate `n toba de amestecare, c\zând pe primul disc.
Discul având mi[care de rota]ie (n=110 rot/min), semin]ele `mpreun\ cu praful sunt
deplasate spre periferie, cad pe pâlnia 6 [i apoi ajung `n partea central\ a celui de al
doilea disc 7, unde procesul se repet\. ~n timpul deplas\rii semin]elor `mpreun\ cu praful
`n interiorul tobei, acestea se rostogolesc [i se acoper\ cu un strat fin de praf. Semin]ele
tratate sunt evacuate din tob\ prin dou\ guri de evacuare.
~n cazul tratamentului cu substan]e toxice lichide, din rezervorul de lichid 8, `nchis
etan[ [i prev\zut cu ]eava 9 de comunicare cu admosfera, lichidul prin robinetul 10
ajunge tot pe primul disc al tobei. ~n procesul de deplasare al semin]elor `n interiorul
tobei, acestea sunt acoperite cu un strat sub]ire de lichid toxic.
~n cadrul preg\tirii ma[inii pentru lucru se regleaz\ debitul de semin]e cu ajutorul
[uberului, respectiv deschiderea ferestrei de curgere din co[ul de alimentare, se regleaz\
debitul de lichid `n func]ie de norma de lichid prescris\ pentru 100 kg semin]e prin pozi]ia
robinetului [i reglarea debitului de praf. Acest reglaj se realizeaz\ folosind mecanismul de
reglare a deschiderii orificiului prin care curge praful din bunc\r, [i valorile medii ale
debitului de praf variaz\ `ntre 0,028-0,435 kg/min.

54
 Tabelul 13
Principalele tipuri [i caracteristicilor tehnice ale ma[inilor [i aparatelor de stropit [i pr\fuit
Nr. Caracteristic Valoarea (indica]ia) pentru ma[ina:
crt. a MSVA- MSPP- MST-900 MSV- MSL-300 EEP-600 MET- EEV-2 EEL-2 MTS-4
200 3x300 700 1200
1 Destina]ia Stropit `n Stropit [i Stropit `n Stropit `n Stropit `n Adm. Adm. Adm. Adm. Tratarea
vie pr\fuit cu vie [i livad\ vie livad\ erbicide `n erbicide `n erbicide `n erbicide `n chimic\ a
insecticide culturi culturi vie livad\ semin]elor
[i fungicide nepr\[itoar nepr\[itoar
`n toate e e
culturile
2 Domeniul de Distan]e Cereale,leg livezi cu Distan]e Pante de tratament tratament Distan]e Distan]e Semin]a de
utilizare `ntre ume,cartofi, pant\ pân\ `ntre 200-300, total [i `n total `n `ntre `ntre cereale,
rânduri de vii cu la 100 [i vii rânduri de teren benzi cu culturi de rânduri de rânduri de maz\re,
1,4-1,7 m [i distan]a cu dist. 1,1-1,3 m [i accidentat ma[inile cereale 1,8-3,6 m 4-10 m [i fasole,
pante pân\ `ntre `ntre `n\l]. ptr. preg. p\ioase cu ma[ina pante pân\ porumb,
la 200 rânduri de rânduri de butucilor de patul MPSP- la 200 cu soia
1,8-2,2 m [i 2,5-3,5m 1,4 m germinativ 3x300 ma[ina
livezi cu [i MPSP-
panta de cultivatoare 3x300
10-200.
3 Sursa de energie Motor cu un L-445 U-445DT V-445HC SM-445 L-445 L-445 V-445 U-445DT motor
cilindru, pe U-650 U-650 U-650 U-445 SV-445 electric de
benzin\, 6 V-445 V-445 U-650 1 KW la
CP la 3000 SV-445 930 rot/min
rot/min U-445DT
SM-445
4 Tipul ma[inii tractat\ purtat\ tractat\ purtat\ purtat\ purtat\ purtat\ tractat\ purtat\ deplasabil\
dup\ modul de `n incinta
agregare unit\]ii prin
tractare
manual\
5 Sistemul de motor de la priza de la priza de la priza de la priza de la priza de la priza vezi MPSP- vezi MPSP- cu motor
ac]ionare propriu de putere de putere de putere de putere de putere de putere 3x300 3x300 electric
6 Capacitatea 200 Culturi de 900 700 300 600 1200 300 300 50
rezervorului de câmp-900l
lichid (l) vie [i livad\
300l
7 Capacitatea - 40 - - - - - - - 15
bunc\rului de
praf (dm3)

3
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

continuare la tabelul 13

8 Tipul capului de tangen]ial de de tangen]ial tangen]ial -Teejet -Teejet -Teejet Polijet -

pulverizare [i φ1,5 depresiune; depresiune; φ1,5 jet reglabil 11004 11004 11004 albastru
diametrul duzelor -vie-φ4; -vie-φ4; φ1,5;2;2,5 -8004 E; -8004 E; -8004 E; sau ro[u
(mm) -livad\-φ7 -livad\-φ7 -Hardi -Hardi -Polijet
1110-30 1110-30; albastru
Delevan
LF-4
9 Tipul pompei centrifugal\ centrifugal\ centrifugal\ cu 3 cu role cu role cu role - - -
pistoane
150 la 4800 150 la 4800 150la4800 34 la 300 100 la 540 100 la 540 100la540rot - - -
Debitul pompei rot/min la 2 rot/min la 2 rot/min [i 2 rot/min [i rot/min [i 5 rot/min [i 5 /min [i 5 at
10 (l/min) at at at 20 at at at
11 Presiunea de 1-3 - - 5-20 4-12 0,5-5 1,5-5 0,5-2 0,5-2 -
lucru (at)
12 Tipul axial centrifugal centrifugal - - - - - - -
ventilatorului
Debitul 8000 la 3500 la 6000 la - - - - - - -
ventilatorului 3000 4800 3650
13 (m3/h) rot/min rot/min rot/min
L\]imea de lucru 1 rând -7 `n culturi 1 rând 4 rânduri - 2,8-12 12 1 rând -1 rând ptr. -
(m) de câmp; distan]a de
-1 rând `n 8 [i 10 m;
14 vie;
-0,5 rânduri
`n livad\.
15 Sistemul de mecanic cu pneumatic pneumatic mecanic cu mecanic cu mecanic cu mecanic cu mecanic cu mecanic cu -
pulverizare jet purtat jet proiectat jet proiectat jet proiectat jet proiectat jet proiectat jet proiectat
Sistemul de pomp\ pomp\ cu pomp\ cu ejector prin c\dere cu ejector cu ejector vezi MPSP- vezi MPSP- manual
alimentare cu proprie proprie proprie sau manual 3x300 3x300
16 lichid
Capacitatea de 3-3,5 -22culturi -10-17 `n 6-8 3-5 8-25 3-5 4,5 6-8 3-4 tone
lucru (ha/sch) de câmp; livad\; om
17 -4,5-6 vie; -10-12 `n
- 6-7 livad\ vie.
Masa ma[inii cu 207 415 660 260 130 270 510 - -
18 toate echipamentele
(kg)

4
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

CAPITOLUL 6
MA{INI DE RECOLTAT PLANTE FURAJERE
~n ]ara noastr\ sunt folosite mai multe tehnologii de recoltare [i conservare
a furajelor [i anume:
- recoltarea [i uscarea furajelor pe câmp, pân\ la umiditatea de 20-22% [i
conservarea sub form\ de fân uscat, baloturi sau c\pi]e;
- recoltarea [i uscarea furajelor pe câmp, pân\ la umiditatea de 35-40%,
definitivarea usc\rii pe instala]ii de ventilare activ\ cu aer rece [i conservarea
sub form\ de fân uscat;
- recoltarea [i uscarea furajelor pe câmp, pân\ la umiditatea de 55-65%,
tocarea [i `nsilozarea (semisiloz);
- recoltarea [i tocarea furajelor verzi [i `nsilozarea.
~n ceea ce prive[te criteriile de preferin]\ sau selectare a uneia sau alteia
din tehnologiile existente, experien]ele efectuate pe plan mondial [i `n ]ara
noastr\ au ar\tat c\ nu se poate considera una dau dou\ tehnologii ca fiind cele
mai eficiente economic, ci se aplic\ `n mod diferen]iat `n func]ie de: cerin]ele
privind calitatea furajului, con]inutul de protein\ [i caroten; posibilit\]ile de
conservare [i de distribuire `n hran\ a furajelor; specia sau categoria de animale;
posibilit\]ile de mecanizare a lucr\rilor din cadrul tehnologiei; condi]iile
climaterice `n perioada recolt\rii.
Pentru a mecaniza lucr\rile din cadrul tehnologiilor de mai sus se folosesc
urm\toarele ma[ini: cositori, vindrovere, ma[ini de strivit, greble mecanice,
ma[ini de adunat [i `nc\rcat, ma[ini de adunat `n c\pi]e, remorci pentru transport
furaje, prese de balotat, combine pentru recoltat furaje, cu men]iunea c\ una sau
mai multe din aceste ma[ini particip\ la mecanizarea unei tehnologii.

6.1. Cositori
Cositorile sunt folosite pentru
recoltarea prin t\iere a plantelor furajere,
9
10
trifoi, lucern\, borceag, ierburi de pe paji[ti
naturale etc. [i a[ezarea plantelor `n brazd\
continu\.
Dup\ tipul aparatului de t\iere cositorile
8 pot fi: cu aparate de t\iere cu mi[care
7
3 6 rectilinie alternativ\ a cu]itului, sau a cu]itelor
1 5 (t\iere prin forfecare) [i cositori cu aparate
4 de t\iere rotative (prin lovire).
2 O cositoare este format\ dintr-un cadru
Fig.66 – Cositoare cu aparat de pe care se monteaz\ aparatul de t\iere [i
t\iere cu cu]it cu mi[care rectilinie
mecanismele de ac]ionare, ridicare [i
alternativ\
reglare.

carcas\ angrenaj conic

~n cazul cositorilor prev\zute cu
articula]ie aparate de t\iere cu cu]it cu mi[care
transmisie rectilinie alternativ\, aparatul de
prin curele t\iere este montat (fig. 66) articulat
de cadrul ma[inii fiind sprijinit `n lucru
pe patine. ~n cazul cositorilor
prev\zute cu aparate de t\iere
paravan rotative, rotoarele cu cu]ite sunt
cu]it
montate pe o carcas\ care reprezint\
cadrul propriuzis al ma[inii [i `n care
tambur se g\se[te transmisia pentru
triunghi ac]ionarea acestora (fig. 67).
de prindere la tractor ~n figura 68a se arat\
96 Fig.67-Cositoare rotativ\ purtat\ cu tamburi
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

construc]ia unui aparat de t\iere cu un cu]it cu mi[care rectilinie alternativ\ [i

contracu]it (t\iere prin forfecare). Acest tip de aparat este format din bara suport
sprijinit\ pe patine de unde se regleaz\ `n\l]imea de lucru (t\iere), degete care
despart lanul `n fâ[ii, pe degete se nituiesc pl\cu]ele contrat\ietoare [i cu]itul
format din bara suport pe care sunt nituite pl\cu]ele t\ietoare. ~n func]ie de
distan]a dintre dou\ degete al\turate (t), pasul cu]itului (t0) [i cursa cu]itului (s)
deosebim:
- t\iere normal\ s = t = t0=76,2 mm;
- t\iere mijlocie s = t = 3/2t0=76,2 mm unde t0=50,8 mm;
- t\iere joas\ s = t = 2t0 = 76,2 mm unde t0=38,1 mm.
Ac]ionarea cu]itului se face cu mecanism biel\ manivel\ sau cu mecanism
cu [aib\ oscilant\.

bara suport a cu]itelor

bara suport a mecanismului

plac\ de ghidare
plac\ de uzur\

cu]it plac\ de
ghidare cu]it
superior
deget contracu]it
aripioar\ cu]it
bar\ suport plac\ de ghidare inferior
a. b.
Fig.68 – Vedere par]ial\ a unui aparat de t\iere:
a-cu]it [i contracu]it; b-cu dou\ cu]ite.

~n figura 68b este prezentat un aparat de t\iere cu cu]it dublu care are
mi[care rectilinie alternativ\. Aparatul este format dintr-o bar\ suport sus]inut\ pe
dou\ patine [i dou\ cu]ite superior [i inferior sus]inute [i ghidate de bra]e
montate articulat `n lag\re. Lamele de t\iere a acestor aparate `ndeplinesc pe de
o parte rol de elemente t\ietoare, iar pe de alt\ parte rol de elemente
contrat\ietoare.
~n acest caz, procesul t\ierii plantelor se realizeaz\ prin prinderea plantelor
`ntre dou\ lame ce se deplaseaz\ `n sensuri opuse.
Ac]ionarea celor dou\ cu]ite ale aparatului de t\iere se face de la acela[i
arbore cotit, coturile manivelelor fiind decalate la 1800.
Aparatele de t\iere rotative realizeaz\ t\ierea prin lovire [i sunt de form\
dreptunghiular\ [i montate articulat pe disc sau tambur. Pentru a ca s\ nu existe
zone neacoperite (plante net\iate) este necesar ca avansul ma[inii ha s\ fie mai
mic decât lungimea activ\ l a t\i[ului cu]itului. Avansul ha este spa]iul parcurs de
ma[in\ cu viteza vm `n timpul t când discul se rote[te cu unghiul ψ=2π/z, z fiind
num\rul de cu]ite pe disc.Respectiv
2πvm
ψ
ha=vmt=vm =deci condi]ia de mai sus este
w zw
2πvm
lf
zw
Aparatele de t\iere rotative func]ioneaz\ la viteze de rota]ie de 3000-3500
rot/min, t\ierea plantelor f\cându-se la viteze de 45-80 m/s.
Pentru cositul plantelor de pe suprafe]e mici sau terenuri cu pant\ peste
15% se folosesc motocositori (fig. 69) prev\zute cu motoare `n 2 sau 4 timpi de
4-10 kw, ro]i mici (ca centrul de greutate s\ fie cât mai jos) [i aparat de t\iere cu
l\]ime de 0,9-1,6 m [i ac]ionat central sau pe lateral.

97
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

a. b.

Fig.69 – Dou\ tipuri de cositori:

a-cu ac]ionare central\; b-cu ac]ionare
lateral\.

La noi `n ]ar\ sunt folosite cositorile pentru recoltarea fânului care au

caracteristicile [i indicii de lucru prezenta]i `n tabelul 14.
Tabelul 14
Caracteristicile [i indicii de lucru ale cositorilor folosite `n ]ar\

Tipuri de cositori folosite

Nr. Caracteristicile tehnice [i Cositoarea Cositoarea cu Motocositoarea
crt. indicii de lucru purtat\ dublu cu]it CARPATINA
CP-40 CDC-1,8
1 L\]imea de lucru (m) 1,8 1,8 1,2
2 Ac]ionarea U-445 U-445 motor 6 CP
3 Pasul cu]itelor (mm) 76,2 38,0 50,8
Num\rul de curse ale
4 735 1035 820
cu]itului (curse/mm)
5 Masa ma[inii (kg) 145 156 100
6 Viteza de lucru (km/h) 3-6 3-10 1-2
7 ~n\l]imea de t\iere (mm) 50-60 40-60 50-60
8 L\]imea brazdei cosite (m) 1,5 1,5 0,8
9 Capacitatea de lucru (ha/zi) 8,0 10.0 2,3

6.2. Ma[ini de strivit plante.

Ma[inile de strivit plante pentru fân efectueaz\ strivirea tulpinelor plantelor,
opera]ie ce se execut\ imediat dup\ cosire sau concomitent `n scopul acceler\rii
procesului de uscare a plantelor. Prin strivirea tulpinelor, ]esuturile acestora sunt
par]ial distruse permi]ând astfel evaporarea apei, ceea ce duce la scurtarea
perioadei de uscare cu aproximativ 40-50%, contribuind la reducerea pierderilor
de frunze [i de substan]e proteice [i caroten.

Organele de lucru ale ma[inilor de strivit

plante sunt reprezentate printr-o pereche de
val]uri netede sau riflate presate `ntre ele,
montate pe un cadru (fig. 70). Strivirea
plantelor se poate face imediat dup\ t\ierea
lor de c\tre aparatul de t\iere sau cu ma[in\
de sine st\t\toare care lucreaz\ `n agregat cu
cositoarea strivind plantele l\sate `n brazd\ de
Fig.70-Dispozitiv de strifire a
la trecerea anterioar\ a
plantelor cu val]uri
98
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

cositorii.
Prin `naintarea ma[inii, val]urile rotindu-se `n sensuri diferite (conform
s\ge]ilor) antreneaz\ plantele [i le trec prin spa]iul dintre ele strivindu-le. Plantele
strivite cad `n spatele ma[inii. Pentru ca trecerea plantelor prin spa]iul dintre
val]uri s\ se fac\ `n straturi sub]iri este necesar ca viteza val]ului inferior s\ fie
mai mare decât viteza de `naintare a ma[inii. Viteza periferic\ a val]ului inferior
este de 10-13m/s iar cea a val]ului superior de 1,2-3 m/s. Lungimea val]urilor
este corelat\ cu l\]imea brazdei supuse strivirii fiind `n general de 1,8 m.
Presiunea `ntre val]uri este reglabil\ fiind de 0-15 daN/cm2.

6.3. Cositori combinate sau vindrovere.

Vindroverele sunt destinate pentru cosirea plantelor [i dispunerea acestora
sub forma unor brazde continue de l\]ime mai mic\ decât l\]imea de lucru (de
cosire).
Concomitent cu opera]ia de cosire, acestea efectueaz\ [i strivirea plantelor.
Acestea pot fi tractate, purtate sau autopropulsate. Indiferent de tip sunt compuse
din cadru. ro]i de sprijin, aparat de t\iere prin forfecare (cu]it-contracu]it), rabator,
transportor de tip melc, val]uri de strivire.
L\]imea brazdei l\sat\ de vindrover este de 0.3-0,6 din l\]imea de lucru
care poate fi de 3-6 m. Caracteristicile tehnice principale [i indicii de lucru ale
vindroverelor folosite `n ]ara noastr\ sunt prezentate `n tabelul 15.
Tabelul 15
Caracteristicile tehnice principale [i indicii de lucru
ale vindroverelor folosite `n ]ara noastr\

Nr. Caracteristicile tehnice Tipuri de vindrovere folosite

crt. principale [i indicii de
VRF-4,2 VTF-3,6 VAF E-301
lucru
purtat pe
1 Tipul ma[inii tractat autopropulsat autopropulsat
tractor
2 L\]imea de lucru (m) 4,2 3,6 4,2 4,2
3 Puterea necesar\ (kw) 47,8 47,8 47,8 40,4
L\]imea dispozitivului de
4 1,4 2,0 2,0 2,0
strivire (m)
51
5 Tura]ia rabatorului (rot/min) 42 71 -
76
Tura]ia transportorului cu 190
6 230 190 -
melc (rot/min) 219
Viteza periferic\ a val]urilor
7
de strivire (m/s) 9,1 7,9 9,2 8,1
Diametrul val]ului (mm):
8 -superior; 240 168 165 -
-inferior. 200 195 196 -
9 ~n\l]imea de t\iere (mm) 60-70 50-70 50-60 60-70
10 L\]imea brazdei strivite (m) 1,2 1,3 1,3 1,3
Capacitatea de lucru
11 1,2-1,5 1,3-1,8 2,0-2,5 1,8-2,0
(ha/ore)

6.4. Greble.
Greblele sunt folosite `n principal pentru strângerea plantelor cosite `n
brazd\, preg\tind astfel condi]ii de lucru pentru ma[inile de strâns, adunat,
`nc\rcat [i presat fân. Dar ele sunt folosite [i pentru `ntoarcerea sau r\v\[irea
brazdelor `n vederea acceler\rii usc\rii plantelor `n condi]ii naturale.
Greblele difer\ `ntre ele adât dup\ modul de dispunere a organelor de lucru
[i forma acestora cât [i dup\ procesul de lucru.
Dup\ procesul de lucru deosebim greble cu desc\rcare continu\ [i cu
desc\rcare discontinu\ (brazdele l\sate sunt transversale pe direc]ia de
`naintare). Acest proces de lucru este `ntâlnit numai la greblele cu trac]iune
animal\ GA-1,8.
Cele folosite `n prezent sunt cu desc\rcare continu\ [i au ca organe de
lucru, degete montate pe transportorul cu band\, tamburi, discuri sau rotoare.
99
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

Degetele folosite `n construc]ia acestor greble sunt executate din vergele de o]el
cu diametrul de 5-8 mm [i lungimea de 200-400 mm.

~n figura 71 este prezentat\ o grebl\

cu degete a[ezate pe o tob\
format\ din 4 bare prinse la capete
la 2 discuri. Toba este montat\ pe
un cadru ce se sprijin\ pe dou\ ro]i
de la care se regleaz\ `n\l]imea
acesteia fa]\ de sol [i care face un
unghi cu direc]ia de `naintare.
Fig.71 – Grebl\ oblic\ Montarea barelor pe discuri se face
prin intermediul unor lag\re. Acest
mod de montaj, permite degetelor `n timpul rota]iei tobei s\-[i men]in\ pozi]ia
vertical\ tot timpul. Ca urmare degetele intrând `n masa brazdei de plante,
antreneaz\ plantele [i le deplaseaz\
lateral, pe distan]\ egal\ cu l\]imea de
lucru. L\]imea de lucru este dependent\
de pozi]ia tobei fa]\ de direc]ia de
`naintare iar pentru reglarea ei aceste
grebla se prev\d cu mecanisme care
asigur\ modificarea pozi]iei barei de
trac]iune fa]\ de cadrul greblei.
Pentru afânarea brazdelor [i
pentru r\v\[irea acestora sensul [i
viteza de rotire a tobei se modific\,
Fig.72 – Ma[ini de adunat [i `nc\rcat greblele de acest tip fiind prev\zute cu
fân `n remorc\ transmisii care permit aceste modific\ri.
Unghiul de `nclinare poate fi de 35-650, tura]ia tobei de 50-150 rot/min iar viteza
periferic\ a degetelor poate fi de 3-8 m/s.

6.5. Ma[ini de adunat [i `nc\rcat fân.

Pentru adunat [i `nc\rcat fân din brazde se folosesc ma[ini de adunat [i
`nc\rcat, montate `n fa]a remorcilor.
~n figura 72 se arat\ schema unei ma[ini de adunat [i `nc\rcat furaje,
format\ dintr-un cadru sus]inut pe 4 ro]i (dou\ principale [i dou\ de copiere ) pe
care se monteaz\ un transportor cu racle]i. Acesta este format din suprafa]a
purt\toare fix\ (un jgheab din tabl\ de sec]iune dreptunghiular\) [i dou\ lan]uri
pe care sunt fixa]i racle]ii. Pe racle]i sunt montate degetele elastice. Viteza
transportorului este de 2,1 m/s. Ac]ionarea arborelui motor al transportorului se
face de la priza de putere a tractorului, prin intermediul unei transmisii cardanice,
a unui reductor [i a unei transmisii cu lan].
~nc\rcare fânului se face `ntr-o remorc\ cuplat\ `n spatele ma[inii. Aceste
ma[ini se prev\d cu posibilitatea regl\rii distan]ei transportorului fa]\ de sol (de la
ro]ile de copiere) [i a `nclina]iei acestuia fa]\ de orizontal\. Viteza transportorului
este de 1,8-2,3 m/s.

6.5.1. Remorci auto`nc\rc\toare.

Remorcile auto`nc\rc\toare de furaje sunt folosite pentru adunatul,
`nc\rcatul [i transportul fânului, a plantelor proasp\t cosite sau cu umiditate
sc\zut\.
~n general o remorc\ auto`nc\rc\toare este constituit\ dintr-o ben\ de
volum mare 15-25 m2, sus]inut\ pe un cadru prev\zut cu ro]i, dispozitive de
adunat [i `nc\rcat [i un transportor cu racle]i, montat pe fundul benei. La unele
remorci auto`nc\rc\toare se prev\d [i aparate de tocare care realizeaz\ `n timpul
`nc\rc\rii [i fragmentarea plantelor adunate (fig. 73).
100
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

ben\

cu]ite

contracu]ite
ridic\tor ridic\tor
ben\

Fig.73 – Remorc\ auto`nc\rc\toare prev\zut\ [i cu echipament de

fragmentare a plantelor
Plantele ridicate de degetele ridic\torului sunt preluate de cu]itele a[ezate
pe tob\ care realizeaz\ fragmentarea [i aruncate `n interiorul benei.
Fragmentarea se produce `ntre cu]ite [i contracu]ite fixe. ~n timpul `nc\rc\rii
transportorul cu racle]i de pe fundul benei, deplaseaz\ materialul spre partea
posterioar\ a benei, efectuându-se astfel umplerea acesteia. Desc\rcarea benei
se face tot cu ajutorul transportorului.

6.6. Ma[ini de adunat [i presat.

Aceste ma[ini sunt destinate pentru adunarea (ridicarea) fânului din brazde,
a paielor l\sate de combinele de recoltat cereale, a tulpinelor de porumb [i
presarea acestora `n baloturi de form\ paralelipipedic\ sau cilindric\. Baloturile
pot fi legate sau nelegate.
Dup\ tipul organului de lucru care execut\ presarea plantelor, ma[inile de
adunat [i presat pot fi:
- cu piston;
- cu benzi sau rulouri;
- cu camer\ de presare cu volum mare.
Dup\ gradul de presare realizat, exprimat din masa volumic\ a balotului
ob]inut, aceste ma[ini pot fi: de presiune mic\ (densitate 40-60 kg/m3), de
presiune mijlocie (100-250 kg/m3) [i de presiune mare (densitate mai mare de
250 kg/m3). ~n general sunt ma[ini tractate.

6.6.1. Prese cu piston.

Sunt formate dintr-un cadru sus]inut pe organe de rulare pe care se
monteaz\, ridic\torul de plante, organele de alimentare, dispozitivul de presare
(format din piston, camer\ [i canal de presare) [i aparatele de legat. Mi[carea la
organele ce necesit\ mi[care, este primit\ de la priza de putere a tractorului. ~n
partea anterioar\ a cadrului este prev\zut dispozitivul de trac]iune (fig. 74).

mec.biel\-manivel\ piston stelu]\

transmisie mec. reglare a
volant dimensiunilor balotului

cardan ridic\tor melc alimentare ghiare ace

Fig.74 – Pres\ cu piston pentru balo]i paralelipipedici

101
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

Ridic\toarele de plante folosite `n construc]ia preselor, sunt cu degete elastice,

montate pe 4-6 bare, dispuse pe un tambur. L\]imea de lucru a ridic\toarelor de
plante este de 1,2-1,6 m. ~n timpul func]ion\rii degetele primesc pe lâng\
mi[carea de rota]ie a tamburului [i mi[care `n jurul axelor barelor suport. Astfel,
`n partea inferioar\ degetele sunt dispuse radial [i antreneaz\ materialul prin
ridicarea [i transmiterea acestuia spre organele de alimentare. Odat\ materialul
ridicat degetele se deplaseaz\ pe vertical\ datorit\ unei came [i materialul nu
mai este antrenat.
Organele de alimentare servesc pentru preluarea materialului ridicat de
ridic\tor [i introducerea acestuia `n camera de presare. Ele pot fi realizate sub
forma unor transportoare cu melc sau furci rotative.
Mecanismul de presare este format din camera de presiune, piston ac]ionat
de un mecanism biel\ manivel\ [i volant. Camera de presare este reprezentat\
printr-un canal de form\ paralelipipedic\ la care prima por]iune este de sec]iune
constant\. ~n partea superioar\ a camerei de presare este montat\ o roat\
stelat\ care fiind ac]ionat\ de balot `n mi[carea acestuia comand\ cuplarea
mecanismuli de transmitere a mi[c\rii la arborele aparatului de legat.
Volantul acumuleaz\ energie transmis\ `n perioadele când pistonul
lucreaz\ `n gol [i o `napoiaz\ când pistonul execut\ presarea materialului.
Aparatele de legat indiferent de materialul folosit pentru legare este format din
urm\toarele p\r]i: mecanismul acelor `nod\toare [i transmisia.
bobin\ stelu]\ clichet
mec. de prindere
a sforii piston

sfoar\
`ntins\

balot materialul atinge legarea eliberarea

sfoara balotului

Fig.75 – Formarea balotului [i principiul leg\rii

Formarea balotului [i principiul leg\rii sunt prezentate `n figura 75.
Acele au forma unor bare curbate. ~n corpul acului este prev\zut un canal
semicircular pentru ghidarea sforii, la extremitatea acului sunt prev\zute 1-2 role.
pozi]ia normal\ a acelor (caz `n care legarea balotului se face `n dou\ planuri)
este sub nivelul camereide presare cu 10-30 mm. Rolul lor este acela de a aduce
sfoara la nivelul `nod\toarelor. Ridicarea acelor `n vederea leg\rii balotului se
face când capul pistonului trece de nivelul vârfurilor acelor, mi[carea acestora
fiind u[urat\ de existen]a canalelor longitudinale din piston. Mi[carea acelor este
deci corelat\ cu mi[carea pistonului. ~n cazul bloc\rii acelor, când acestea se
g\sesc `n camera de presare pentru a evita deformarea lor sub ac]iunea
materialului deplasat de piston este prev\zut cu un dispozitiv de siguran]\ cu
clichet care blocheaz\ deplasarea pistonului.
~nod\toarele au ca piese principale prinz\toarele, degete `nod\toare, cu]it,
degajor de nod [i camere cu sectoare [i ro]i din]ate care determin\ anumite
mi[c\ri ale acestora.
Rolul prinz\toarelor este de a efectua prinderea (fixarea) sforii aduse de
ace. prinderea sforii se face `nainte de `nceperea form\rii balotului. Prinz\toarele
de sfoar\ pot fi cu disc cu canale sau cu discuri cu degaj\ri semicirculare.
Degetul `nod\tor folosit la aparatele de legat cu sfoar\ este fotmat dintr-o
tij\, prev\zut\ cu o prelungire curbat\, falca inferioar\ [i falca superioar\ care
este montat\ articulat de corpul tijei [i prev\zut\ cu o rol\. Prin rotirea cu 3600 a
degetului `nod\tor, rola deplasându-se pe o cam\ fix\ for]eaz\ deschiderea
(`ndep\rtarea) sau `nchiderea (apropierea) celor dou\ f\lci ale degetului
`nod\tor.

102
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

Fig.76 – Procesul de formare a nodului

Procesul form\rii nodului la un aparat de legat cu sfoar\ (fig. 76) se

desf\[oar\ astfel. Un cap\t de sfoar\ fiind prins `n prinz\tor, acul `nf\[urând
balotul aduce cel\lalt cap\t a sforii [i-l depune `n prinz\tor. Dup\ prinderea sforii
`ncepe formarea nodului prin rotirea degetului `nod\tor care antreneaz\ `n
aceast\ mi[care capetele sforii. Dup\ ce degetul `nod\tor s-a rotit cu 2700, falca
superioar\ se dep\rteaz\ de cea inferioar\, cele dou\ capete ale sforii fiind
introduse `ntre cele dou\ f\lci. Prin rotirea `n continuare a degetului rotativ, falca
superioar\ se apropie de cea inferioar\ (se `nchide) prinzând cele dou\ capete
ale sforii. dup\ prindere, cele dou\ capete ale sforii sunt t\iate cu ajutorul unui
cu]it. Definitivarea nodului se face prin smulgerea acestuia de pe degetul
`nod\tor datorit\ deplas\rii balotului [i a degajorului de nod. Dup\ formarea
nodului, `n prinz\tor r\mâne prins un cap\t a sforii.

6.6.2. Prese de balotat cu presare continu\(balo]i cilindrici).

~n cazul acestor prese procesul form\rii balotului este continuu [i este
realizat prin `nf\[urarea stratului de material. baloturile realizate de aceste prese
au forma cilindric\.
Presele de balotat cu presare continu\ pot fi: cu camer\ de presare cu
volum constant (fig. 77) [i cu camer\ deformabil\ (fig. 78).
Presa cu camer\ constant\ - este format\ din ridic\tor de plante din
brazd\ [i camera de presare propriuzis\. Ea este format\ din mai mul]i cilindrii [i
comport\ o parte fix\ (cea din fa]\) [i o parte articulat\ (cea din spate) cu
posibilitatea de a fi ridicat\ atunci când se evacueaz\ balotul pe sol dup\ ce a
fost legat.
Ridicare p\r]ii posterioare se face prin intermediul unei ac]ion\ri hidraulice.
Aceste prese lucreaz\ `n felul urm\tor:
-`n primul timp, furajul ridicat [i condus `n camer\ este antrenat `n mi[care
neregulat\ pân\ la umplerea camerei moment `n care masa furajului este

Fig.77 – Pres\ cu camer\ de presare cu volum constant

antrenat\ `n mi[care de rota]ie [i materialul care este introdus `n camer\ se
`nf\[oar\ progresiv presând spre centru balotul `n formare. Atunci când s-a
realizat gradul de presare dorit ma[ina se opre[te, sistemul de antrenare
continu\ s\ func]ioneze [i se realizeaz\ legarea.
-`n al doilea timp partea din spate a camerei se deschide datorit\ unei ac]ion\ri
hidraulice comandat\ de conduc\torul atelajului, iar balotul este evacuat pe sol.
Presa cu camer\ de presare cu volum variabil – la aceasta camera de
presare este format\ din curele late [i paralele antrenate printr-o serie
103
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

de rulouri plasate la periferie. Aceste prese `nf\[oar\ permanent furajul [i cu

presiune constant\ pe toat\ durata form\rii balotului. Legarea [i evacuarea
balotului se face `n acela[i fel ca la presa cu camer\ cu volum constant. Ele
formeaz\ balo]i cilindrici cu `n\l]imea de 0.9-1,8 m, diametrul 1,0-1,8 m [i
greutatea de 600 kg pentru fân [i 400 pentru paie.

Fig.78 – Pres\ cu camer\ de presare deformabil\

6.6.3. Ma[ini de adunat [i c\pi]at

Sunt destinate pentru adunarea [i presarea tulpinilor de porumb, paielor
r\mase `n urma recolt\rii, [i a fânului din brazde [i formarea c\pi]elor. Sunt
ma[ini de presat cu camer\ de volum mare.
Ma[ina de adunat [i c\pi]at este format\ dintr-un echipament de adunat [i
transportat plante `ntr-o remorc\ monoax a c\rei ben\ reprezint\ de fapt camera
de presare.
Schema constructiv func]ional\ a unei astfel de ma[ini este prezentat\ `n
figura 79. Echipamentul de adunat [i transportat plante este format dintr-un rotor
1, cu cu]ite articulate, [i tubulatura 2, prin care plantele ajung `n camera de
presare.

12 13
2

4 5

8 9 16

10 11 15

1 3 6 19 17 18

Fig.79 – Schema constructiv-func]ional\

a unei ma[ini de adunat [i c\pi]at

Transportul acestora prin tubulatur\ se face pneumatic, rotorul cu cu]ite are

[i rolul unui ventilator. Camera de presare 4 e prev\zut\ cu trei pere]i fixi
(peretele anterior [i pere]ii laterali), peretele 5 (posterior) fiind mobil. Pe
fundul benei este prev\zut transportorul cu racle]i 6 care serve[te pentru
evacuarea c\pi]ei format\ `n camera de presare. Organul de presare este
reprezentat prin capacul 7. Deplasarea capacului 7 pentru efectuarea pres\rii
periodice a materialului adunat `n ben\ se face cu un mecanism ac]ionat prin
intermediul a doi cilindrii hidraulici CH1, dispu[i pe cele dou\ p\r]i ale
camerei de presare.
Mecanismul de ac]ionare este format din bra]ele oscilante 8 [i 9 prev\zute
104
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

cu sectoarele din]ate 10 [i 11, antrenate `ntre ele [i bra]ele 12 [i 13 ce fac

leg\tura cu capacul 7.
Peretele mobil 5, la desc\rcarea c\pi]ei formate este deplasat pe vertical\
printr-un mecanism cu paralelogram deformabil ac]ionat prin intermediul a doi
cilindrii hidraulici CH2.
Pentru deplasarea pe vertical\ a peretelui mobil 5, prin intermediul pârghiei
14 [i tijei 15, se dez\vor\sc cele dou\ z\voare 16, pârghia 14 rotindu-se `n jurul
articula]iei 17 pân\ ce atinge opritorul 18. Dup\ dez\vorâre `ncepe deplasarea
pe vertical\ a peretelui mobil 5.
Pentru desc\rcarea c\pi]ei bena se `nclin\ prin intermediul cilindrului CH3
pân\ se sprijin\ pe patine. Se pune `n func]iune transportorul cu racle]i 6 [i
agregatul se deplaseaz\ cu vitez\ mic\ spre `nainte. Avantajele folosirii acestor
ma[ini sunt:
- economie de for]\ de munc\ cu aproximativ 30% fa]\ de folosirea ma[inilor
de balotat;
- economie de sfoar\ [i combustibil.
6.7. Combine de recoltat furaje.
Combinele de recoltat plante furajere (combine de siloz) sunt folosite pentru
recoltarea [i tocarea plantelor masa tocat\ fiind `nc\rcat\ `n remorci.
Dup\ destina]ie, acestea pot fi:
- universale, când sunt prev\zute cu echipamente de recoltat direct din lan;
- de adunat [i ridicat plante din brazd\ [i de recoltat porumb `n vederea
`nsiloz\rii;
- speciale, destinate numai pentru recoltarea anumitor plante (exemplu:
combine de recoltat porumb siloz).
Dup\ procesul de lucru
deosebim:
tubulatur\
de refulare
- combine care taie [i toac\ plantele
cu acela[i echipament;
transmisia - combine care `ntâi taie plantele [i
rotor cu apoi le toac\ (echipamente
cu]ite diferite), numite [i cositori-toc\tori.
Cele din prima grup\ sunt ma[ini
simple constructiv, proces de lucru cu
consum mic de energie dar gradul de
tocare neuniform. Cele din grupa a
contracu]ite cu]ite
doua sunt mai complexe constructiv,
Fig.80 – Schema constructiv-func]ional\ consum de energie mai mare dar grad
a unei combine care taie-toac\ [i arunc\ de tocare uniform.

6.7.1. Combine care taie [i toac\ concomitent.

Ma[ina de baz\ este format\ dintr-un cadru sus]inut pe doua ro]i cu pneuri,
prev\zut cu triunghi de trac]iune, pe care este montat conducta pentru transportul
materialului tocat. Pe aceast\ ma[in\ se pot monta urm\toarele echipamente de
lucru:
- echipament pentru recoltarea plantelor ierbivore (fig.80);
- echipament pentru recoltat porumb pe un rând sau pe dou\ rânduri.
Echipamentul pentru recoltat plante erbivore este format dintr-un cadru, pe
care se monteaz\ aparatul de t\iere-tocare. Acesta este format dintr-un arbore
pe care sunt montate articulat cu]itele. Dispunerea acestora pe rotor se face pe o
elice. Cu]itele au l\]imea de 30-75 mm, fiind sub forma unor palete curbate
ascu]ite, ele pe lâng\ rolul de t\iere-tocare realizeaz\ [i curentul de aer necesar
transportului pneumatic al toc\turii.
Aceste combine sunt `n general tractate [i ac]ionate de la priza de putere a
tractorului.

105
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

6.7.2. Combine cositori-toc\tori.

Sunt `n general ma[ini autopropulsate [i sunt echipate cu motoare termice
cu ardere intern\ cu puteri peste 100 CP.

Fig.81 – Cositoare-toc\toare autopropulsat\.

Aceste combine (fig. 81) sunt formate din cadrul sprijinit pe ro]i, transportor
pentru transportul plantelor la aparatul de tocare, cilindrii de uniformizare a
aliment\rii aparatului de tocare, ventilator [i tubulatur\ pentru transportul toc\turii
`n remorc\. ca parte principal\ component\ intr\ [i echipamentul care poate fi:
- de t\iere [i conducere a materialului spre transportorul de alimentare de
ridicat din brazd\ plantele;
- echipament special pentru t\ierea porumbului pentru siloz.
Aparatul de tocare este de tipul cu]ite a[ezate pe tob\ [i contracu]it.
A[ezarea cu]itelor fa]\ de contracu]it se face sub un unghi de 20-250 pentru a
avea o t\iere prin alunecare. lungimea de tocare dorit\ se ob]ine prin modificarea
vitezei transportorului de alimentare [i a cilindrilor de uniformizare a aliment\rii cu
ajutorul unei cutii de viteze [i prin modificarea num\rului de cu]ite.
Caracteristicile tehnice ale acestor combine sunt prezentate `n tabelul 16.
Tabelul 16
Caracteristicile tehnice [i indicii de lucru ale combinelor
pentru recoltarea furajelor
Tipurile de combine
Nr.c Caracteristica
rt. CSU CRF-2,1 CAF E-280

tractat\ tractat\ autopropulsat\ autopropulsat\

1 Tipul ma[inii
2 Puterea motorului (kw) 47,8 47,8 132,3 88,2
L\]imea de lucru (m);
-ierboase; 1,5 2,1 3,6 4,2
3 - 1,6 1,8 2,2
-adunat din brazd\;
-porumb de siloz(0,8m). 2 rânduri 2 rânduri 2 rânduri -
Tura]ia tobei de tocare
4 1500 860 1000 870
(rot/min)
Tura]ia ventilatorului
5 - 750 920 -
(rot/min)
!n\l]imea de t\iere (mm);
6 -ierboase; 70 60 60 60
-porumb de siloz. 120 120 150 -
Gradul de tocare
7 (lungimea de 1-20 mm) 7-40 80 80 60
(%)

8 Viteza de lucru (km/h) 8-6 3-6 2-8 2-8

Capacitatea de lucru
(t/or\);
9 -ierboase; 6,0 8,0 9,0-15,0 12,0
-adunat din brazd\; - - 8,0-15,0 12,0
-porumb de siloz. 8,0 10,0 16,0-20,0 -

CAPITOLUL 7
106
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

COMBINE DE RECOLTAT CEREALE

Procesul de recoltare a cerealelor este un proces complex, care const\ `n
realizarea urm\toarelor opera]ii: t\ierea plantelor, treieratul acestora
(desprinderea semin]elor [i separarea acestora de p\r]ile plantei), colectarea [i
transportul produselor rezultate (boabe, pleav\, resturi de plant\).
Recoltarea trebuie efectuat\ `ntr-un timp scurt, corespunz\tor cu etapa
optim\ de recoltare a fiec\rei culturi `n parte (6-8 zile), cu pierderi minime de
boabe [i f\r\ v\t\marea acestora.
Ma[inile folosite la recoltarea cerealelor se numesc [i combine [i se clasific\ `n
func]ie de culturile pe care le recolteaz\, respectiv: combine pentru recoltarea culturilor
de cereale p\ioase, combine pentru recoltarea porumbului.
Domeniul de utilizare a combinelor de recoltat cereale p\ioase, treptat a
fost extins, acestea prev\zându-se cu diferite echipamente ce permit utilizarea
lor [i la recoltarea altor culturi: porumb, floarea-soarelui, maz\re, soia,
semincerilor de ierburi etc, modificându-se atât componen]a organelor de lucru
cât [i regimul de func]ionare.
7.1. Combine de recoltat cereale p\ioase
Acestea difer\ `ntre ele prin: modul de ac]ionare (tractoare [i
autopropulsate), fluxul tehnologic (flux direct [i indirect), metoda de recoltare
(direct din lan), o singur\ lucrare sau divizat\, din dou\ lucr\ri.

bunc\r postb\t\tor
elevator motor uniformizator

rabator
transportor melc

despic\tor aparat b\t\tor ventilator melc melc site scutur\tori

de lan de t\iere transportor contrab\t\tor
Fig. 82 – Schema constructiv-func]ional\ a unei combine autopropulsat\
Cele mai folosite combine sunt cele autopropulsate, datorit\ avantajelor pe
care le prezint\ `n compara]ie cu cele tractate [i ac]ionate de la priza de
putere a tractorului, [i anume: manevrabilitatea mai ridicat\, l\]ime de lucru
mai mare, vitez\ de lucru mai mare, posibilitatea de a fi adaptate [i pentru
recoltarea altor culturi.
Combina este format\ din secer\toare (heder), batoz\, colector de semin]e
(bunc\r), montate pe un cadru prev\zut cu organe de rulare. O combin\
autopropulsat\ este prev\zut\ cu motor propriu [i include `n componen]\ [i
organele specivice unei ma[ini autopropulsate, respectiv: transmisia la organele
de rulare, ambreiaj, cutie de viteze, diferen]ial, organe de conducere, mecanism
de direc]ie, mecanism de frânare, instala]ie hidraulic\ pentru comand\ [i reglare,
instala]ie electric\, cabin\.
Combinele de recoltat cereale, indiferent de tipul acestora au o structur\ a
construc]iei comun\, dispunerea organelor componente f\cându-se dup\ o
schem\ tehnologic\ determinat\ care asigur\ executarea opera]iilor necesare
107
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

pentru ob]inerea produsului final-semin]ele.

~n figura 82 este reprezentat\ schema constructiv func]ional\ a unei
combine autopropulsate. Succesiunea opera]iilor executate de organele combinei
este urm\toarea:
- fâ[ia de plante supus\ recolt\rii este separat\ de c\tre separatoarele de lan,
plantele fiind rabatate de c\tre rabator [i t\iate de c\tre aparatul de t\iere;
- plantele t\iate, sunt preluate de c\tre transportorul melc, cu degete
excamotabile, [i aduse `n partea central\ la transportorul oscilant care le
transport\ [i introduce `n aparatul de treier;
- prin trecerea plantelor prin spa]iul dintre b\t\tor [i contrab\t\tor se
efectueaz\ treieratul propriuzis;
- o parte din frac]iunile rezultate (semin]e, pleav\, paie scurte) trec prin gr\tarul
contrab\t\torului [i cad pe un plan `nclinat ce determin\ ajungerea acestora
pe site. Restul materialului este dirijat prin intermediul uniformizatorului pe
scutur\tori;
- pe scutur\tori se continu\ separarea de paiele lungi, semin]ele, pleava [i
paiele scurte. paiele lungi sunt evacuate din combin\ [i cad pe sol, iar
materialul separat la nivelul scutur\torilor este condus tot prin planul `nclinat
la sistemul de cur\]ire;
- cur\]irea boabelor netreierate, paie scurte [i pleav\ se rializeaz\ pe baz\ de
dimensiuni cu ajutorul a dou\ site [i dup\ greutate cu ajutorul curentului de
aer debitat de un ventilator;
- de la nivelul sistemului de cur\]ire materialul ajuns aici se `mparte `n dou\.
Boabele ce trec prin site ajung la un transportor melc [i un transportor
elevator cu racle]i care le conduce `n bunc\rul combinei; pleava [i paiele
(frac]iunile u[oare) sunt evacuate din combin\ de curentul de aer iar spicele
netreierate [i frac]iunile mai grele sunt preluate de un transportor melc [i
elevator cu racle]i [i introduse din nou la aparatul de treier;
Unele combine se prev\d [i cu un al doilea sistem de cur\]ire (dezaristator,
site [i ventilator) realizându-se `n final un produs mult mai curat.
7.1.1. Construc]ia organelor componente ale combinei
Secer\toarea (hederul) combinei (fig. 83) este format\ dintr-un cadru
executat sub forma unui schelet metalic c\ptu[it cu tabl\ pe care sunt montate
organele componente ale acesteia: separatoare de lan, rabator, aparat de t\iere,
transportor melc cu degete escamotabile [i transportor oscilant.

organe de t\iere organe de transport

rabator transportor oscilan

cilindru
hidraulic

arc

ridic\tor
de plante patine melc transportor cilindru hidraulic
despic\tor de lan aparat de t\iere

Fig.83 – Schema constructiv-func]ional\ a hederului

Dispunerea secer\torii fa]\ de batoza combinei se face frontal sau lateral

(mai pu]in folosit\). Indiferent de modul de dispunere a secer\torilor fa]\ de
batoza combinei, acestea sunt montate articulat fa]\ de cadrul batozei, fiind
prev\zute cu mecanisme pentru modificarea pozi]iei acesteia, asigurându-
108
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

se astfel posibilitatea regl\rii `n\l]imii de t\iere [i trecerea secer\torii `n pozi]ie de

transport.
Separatoarele de lan folosite `n construc]ia secer\torilor pot fi fixe sau
rotative. ~n prezent sunt folosite aproape `n exclusivitate separatoare de lan fixe
formate dintr-un corp de tabl\ prev\zut `n partea anterioar\ cu un vârf de
despicare.
Rabatorul este organul de lucru destinat pentru `nclinarea plantelor c\tre
aparatul de t\iere [i men]inerea acestora astfel `nclinate `n timpul

t\ierii lor, pentru ca ele s\ cad\ pe platforma de t\iere dup\ ce au fost t\iate.
Rabatorul este alc\tuit dintr-un arbore, pe care prin intermediul unor rozete sunt
fixate palete (rabator simplu) sau axe cu degete elastice
sau palete articulate (rabator universal). Acestea din urm\ sunt cele folosite
pentru rezultatele bune pe care le ob]in, chiar [i atunci când cultura prezint\
plante culcate pentru c\ `n timpul lucrului axele cu degete au o mi[care `n jurul
axei lor [i una de rota]ie `n jurul arborelui rabatorului p\strând aceia[i `nclinare
reglat\ a degetelor elastice sau paletelor fa]\ de sol.
~n procesul de lucru se urm\re[te respectarea raportului dintre viteza
periferic\ a axelor cu degete sau palete [i viteza de `naintare a combinei care
trebuie s\ fie cuprins `ntre 1,5-2,1. O vitez\ periferic\ mai mare duce la
fenomenul de scuturare a boabelor din spice, iar o vitez\ mic\ duce la pierderi de
plante t\iate ce cad `n fa]a platfornei de t\iere.
Acest raport se ob]ine prin reglarea tura]iei rabatorului `n func]ie de viteza
de deplasare a ma[inii, reglare ce se poate face `n trepte sau la combinele
moderne `n mod continuu. Reglarea pozi]iei rabatorului fa]\ de aparatul de t\iere
`n plan orizontal [i vertical (`nainte, `napoi, sus [i jos) se face prin mecanisme
hidrostatice `n func]ie de starea culturii: plante culcate, cultur\ `mburuienit\,
plante de talie mic\ sau mare etc.
Aparate de t\iere. La majoritatea
spira melcului combinelor pentru recoltarea cerealelor
degete
excamotabile t\ierea plantelor se face prin forfecare
`ntre cu]it cu mi[care rectilinie alternativ\
[i contracu]it fix. ~n acest caz aparatul de
t\iere (fig. 84) este format dintr-o bar\
suport fix\ pe care sunt montate
degetele cu contracu]it, o bar\ suport
mobil\ pe care sunt nituite segmentele
t\ietoare [i un mecanism de ac]ionare.
Pentru ca t\ierea plantelor s\ se
produc\ cu rezisten]\ minim\ [i f\r\
rupere este necesar ca t\i[ul muchiilor
t\ietoare s\ fie bine ascu]it, având o
grosime de 0.1-0,3 mm, iar jocul `ntre
cu]it [i contracu]it s\ fie de 0,3-0,5 mm.
Transportorul cu melc cu degete
aparat de t\iere excamotabile (fig. 84). Transport\
plantele din extremit\]ile aparatului de
Fig.84 – Aparatul de t\iere [i t\iere c\tre centrul platformei cu ajutorul
transportorul melc
spirelor sudate pe tambur. Spira, pe
jum\tate din tambur are un sens de
`nf\[urare iar pe cealalt\ jum\tate are sens opus astfel `ncât materialul cosit este
adus spre centru, unde este antrenat de c\tre degetele excamotabile [i predate
transportorului oscilant.
Transportorul oscilant (fig.83) transport\ plantele la aparatul de t\iere,
este un transportor cu racle]i, format de obicei din trei lan]uri pe care se
monteaz\ decalat dou\ rânduri de palete zim]ate. transportorul, `n func]ie de
masa de material, partea sa anterioar\ poate oscila `n plan vertical (lag\rele
109
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

arborelui anterior fiind montate pe arcuri), fapt ce face s\ contribuie la

uniformizarea materialului pe care `l transport\.
Aparatul de treier este destinat pentru a desprinde boabele din spice sau
panicule, datorit\ ac]iunii de lovire [i frecare a mesei de plante ce trece for]at
printr-un spa]iu cu dimensiuni descresc\toare. Aparatul de treier este format din
b\t\tor, contrab\t\tor [i dispozitive de reglare a tura]iei b\t\torului [i a distan]ei
dintre b\t\tor [i contrab\t\tor.
Aparatele de treier pot fi cu [ine sau cu cuie, cea mai mare r\spândire
având aparatele de treier cu [ine.
b\t\torul Aparatul de treier cu [ine (fig. 85)
este format dintr-un b\t\tor cu [ine [i
un contrab\t\tor sub forma unui gr\tar.
B\t\torul este format dintr-un arbore
sus]inut pe dou\ lag\re cu rulmen]i pe
care sunt montate discuri iar pe
acestea sunt montate [inele. O [in\
este realizat\ dintr-o band\ de o]el pe
a c\rei suprafa]\ de lucru sunt
prev\zute nervuri. Nervurile pot fi de
forme diferite fiind dispuse sub un
unghi de 35-450 fa]\ de axa [inei. Rolul
nervurilor este de a m\ri capacitatea
de lucru printr-o agresivitate mai mare.
{inele se monteaz\ pe b\t\tor astfel
jgheab contrab\t\torul
`ncât nervurile a dou\ [ine al\turate s\
Fig.85 – Aparat de treier cu [ine fie dispuse `n sensuri diferite, sistem
ce evit\ deplasarea axial\ numai `ntr-
un singur sens a materialului supus treieratului.
Contrab\t\torul este alc\tuit din 1-3 sec]ii articulate realizate sub forma
unui gr\tar curbat [i cvare `nf\[oar\ b\t\torul sub un unghi de 90-1500. B\t\torul
este astfel montat, `ncât s\ asigure o descre[tere treptat\ a distan]ei dintre
b\t\tor [i contrab\t\tor, distan]a la intrare fiind de 3-4 ori mai mare decât cea de
la ie[ire. Este format din [ine paralele cu [inele b\t\torului [i vergele
perpendiculare pe [ine realizându-se un gr\tar cu spa]ii de form\ dreptunghiular\
prin care trec boabele, pleava [i fragmentele mici de plant\.
Aparatele de treier se prev\d cu uniformizatoare de alimentare [i cu
uniformizatoare de evacuare de forma unor rotoare cu palete.
Procesul de lucru se realizeaz\ `n
caii
arbori coti]i felul urm\tor: materialul adus `n zona de
ac]ionare a [inelor este antrenat prin
lovire [i introdus for]at `n spa]iul dintre
b\t\tor [i contrab\t\tor, fiecare [in\
antreneaz\ câte o parte de material, `n
spa]iul dintre b\t\tor [i contrab\t\tor
paiele sunt comprimate iar o parte din
boabe sunt desprinse din spice. Dup\
trecerea unei [ine, materialul se va
destinde fiind supus apoi ac]iunii [inelor
urm\toare. La `ntâlnirea [inelor b\t\torului
cu cele ale contrab\t\torului, materialul
este comprimat suplimentar [i destr\mat
Fig.86 – Scutur\tori cu cai accentuându-se astfel procesul
desprinderii boabelor de spice. ~n timpul
procesului de treier propriuzis concomitent cu procesul desprinderii are loc [i
separarea boabelor prin gr\tarul contrab\t\torului `n procent de 60-90%.
Ob]inerea unor indici de calitate ai procesului de treier, este `n strâns\
dependen]\ cu propriet\]ile fizico mecanice ale plantelor respectiv umiditate, soi,
110
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

grad de maturitate etc. rezult\ concluzia c\ fiec\rei culturi `i corespunde un

anumit regim optim de treier, respectiv o anumit\ tura]ie a tobei, o anumit\
distan]\ `ntre b\t\tor [i contrab\t\tor la intrare [i la ie[ire. Din aceste motive,
aparatele de treier se prev\d cu mecanisme pentru reglarea tura]iei b\t\torului,
variatoare cu ro]i [i fulii reglabile [i cu mecanisme pentru reglarea distan]ei dintre
b\t\tor [i contrab\t\tor.
Scutur\torii de paie. Ace[tia au
rolul de a separa paiele lungi din
materialul ce rezult\ de la aparatul de
treier [i de a le evacua din combin\, iar
boabele, pleava, paiele scurte ce
trec prin orificiile practicate `n ace[tia s\
ajung\ la organele de separare [i cur\]ire
ale combinei. Construc]ia scutur\torilor
este diferit\: cu cai (fig. 86) sau cu tobe Fig.87 – Scutur\tori cu tobe
(fig. 87).
Scutur\torii cu cai sunt forma]i din 4-6 elemen]i de lucru dispu[i pe doi
arbori coti]i. Un element de lucru este format din doi pere]i laterali (de tabl\), un
gr\tar la partea de sus [i la partea de jos, tabl\.
Gr\tarul poate avea forme diferite, `nclina]ii diferite [i poate fi dispus `n mai
multe trepte. El formeaz\ suprafa]a activ\ de separare.
Elementele de scuturare (caii) primind o mi[care complex\ preiau [i antreneaz\
materialul `n mi[carea lor. Datorit\ ac]iunilor succesive exercitate asupra materialului de
c\tre cai, acesta se desprinde de pe suprafa]a lor fiind deplasat `n salturi [i r\v\[it `n
acela[i timp. frac]iunile mici (semin]e, paie scurte, pleav\) trec prin gr\tarul scutur\torului
`n timp ce frac]iunile mari (paie lungi) sunt transportate spre spatele combinei [i aruncate
pe sol. la unele combine acestea sunt tocate [i apoi aruncate pe sol, cu ajutorul unor
toc\tori montate `n spatele combinei. Eficacitatea separ\rii frac]iunilor mici, depinde de
grosimea stratului de material, de regimul cinematic [i de suprafa]a golurilor de la nivelul
gr\tarului.
Scutur\torii cu tobe (fig. 85) sunt caracteriza]i constructiv prin mai mul]i
cilindrii rifla]i ce se rotesc iar sub ace[tia exist\ gr\tare. Procesul de separare `n
acest caz este mult mai eficace.
Unele combine moderne, caracterizate prin productivitate mare, au sistem
de batere (treier) [i separare combinat. Acest principiu este aplicat `n dou\
moduri:
- cu aparat de treier transversal [i separator longitudinal (fig. 88);
- cu aparat de treier [i separator longitudinal (`n lungul combinei)(fig. 89).

Fig.88 – Combin\ de cereale Fig.89 – Combin\ de cereale

p\ioase cu proces de treier [i p\ioase cu proces de treier [i
separare combinat – aparat de separare combinat – aparat de
treier transversal [i separator treier [i separator longitudinal
longitudinal

~n primul caz dup\ o prim\ trecere printr-un aparat de treier a[ezat

transversal marerialul ajunge pe un transportor ce-l conduce la cap\tul unui rotor
a[ezat `n lungul combinei. se continu\ baterea [i separarea materialului, pentru
c\ rotorul se rote[te `ntr-un contrab\t\tor prev\zut cu [icane circulare. ~n cel de-
111
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

al doilea caz baterea [i separarea sunt realizate de un rotor longitudinal ce se

rote[te `ntr-un cilindru format din bare [i vergele care formeaz\ contrab\t\torul.

melc de desc\rcare melc de umplere [i Organele de cur\]ire.

uniformizare Pentru cur\]irea semin]elor
bunc\r de paie scurte, pleav\. praf,
semin]e de buruieni etc. se
elevator
transp.melc folose[te un grup de organe
postb\t\tor scutur\tori format din site [i ventilator.
b\t\tor Combinele pot fi prev\zute
cu unul sau dou\ grupuri de
organe, denumite cur\]irea I-
plan `nclinat site
a [i cur\]irea a-II-a.
Schemele tehnologice
ale sistemelor de cur\]ire
melc
folosite la combine sunt
plan `nclinat melc oarecum similare. Cur\]irea
contrab\t\tor ventilator semin]elor de paie scurte [i
Fig.90 – Organe de separare [i cur\]ire la o pleav\ se face `n general
combin\ de recoltat cereale concomitent prin intermediul
a dou\ site (montate pe un
batiu comun sau pe batiuri separate) [i a unui ventilator (fig. 90).
Materialul supus cur\]irii este adus la organele de cur\]ire cu ajutorul unui
plan `nclinat. ~n c\derea materialului de pe planul `nclinat pe site curentul de aer
produs de ventilator antreneaz\ particulele u[oare, având loc o prim\ separare
dup\ greutate.
Separarea semin]elor de restul impurit\]ilor se face dup\ dimensiuni cu
ajutorul a dou\ site suprapuse.
Sita superioar\ este de tipul cu jaluzele reglabile [i care re]ine spicele
netreierate, fragmentele de plant\ iar sita inferioar\ de tipul cu orificii circulare
sau dreptunghiulare. Ele sunt montate pe un batiu ce prime[te mi[care prin
intermediul unui mecanism biel\-manivel\. Sunt `nclinate , de regul\, `nclinat fa]\
de orizontal\, la un unghi de 1-70.
Materialul ce r\mâne pe prima sit\ cade pe un plan `nclinat cel conduce la
un transportor melc [i de aici printr-un elevator cu racle]i este returnat la aparatul
de batere.
Sita inferioar\ are orificiile (ochiurile) mai mari decât semin]ele rezultate `n
urma treierului [i cad pe un transportor melc ce le conduce la elevatorul ce le
transport\ `n bunc\rul de semin]e sau la unele combine prev\zute [i cu cur\]irea
a-II-a, la aceast\ cur\]ire.
Dimensiunea orificiilor la site este diferit\ `n func]ie de cultura care se
recolteaz\, iar dimensiunile sitelor sunt dependente de capacitatea de lucru a
combinei.
Ventilatoarele sunt de tip centrifugal, iar debitul de aer, cât [i viteza
curentului de aer la nivelul cur\]irii se poate regla prin m\rirea sau mic[orarea
tura]iei ventilatorului, respectiv mic[orarea sau m\rirea sec]iunii de refulare a
aerului.
Transportoarele de material. Planurile `nclinate sunt realizate sub forma
unor platforme din tabl\ putând fi fixe sau mobile. Cele mobile primesc mi[care
oscilatorie.
Transportoarele elicoidale se folosesc pentru transportul amestecului
boabe, spice putând fi dispuse orizontal (transportorul melc de boabe, de spice)
sau `nclinat (transportorul de desc\rcare a boabelor din bunc\r).
Indiferent de destina]ie [i modul de dispunere, construc]ia transportorului
elicoidal are urm\toarea componen]\: un jgheab sau cilindru din tabl\ `n interiorul
c\ruia se rote[te un rotor, format dintr-un ax pe care se `nf\[oar\ tabl\ sub form\
de elice. Jocul `ntre cilindru [i marginile elicei este de 4-7 mm.
Alimentarea cu material a transportorului se face la un cap\t (`n cazul când
112
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

suprafa]a purt\toare este cilindrul) sau pe toat\ lungimea (când suprafa]a

purt\toare este sub form\ de jgheab).
Elevatoarele cu racle]i sunt folosite `n construc]ia combinelor pentru
transportul semin]elor [i a spicelor. Sunt formate dintr-un corp metalic, prev\zut
cu dou\ canale cu sec]iune dreptunghiular\, separate `ntre ele printr-un perete,
canale `n care este montat lan]ul cu racle]i.
Bunc\rul de semin]e. Acesta e un rezervor de form\ prismatic\, executat
din tabl\, având capacitatea de 1,5-3 m3 [i este montat `n partea superioar\ a
combinei. Transportul semin]elor, dup\ cur\]ire, se face cu un transportor cu
racle]i, care pred\ materialul unui transportor melc, amplasat la partea superioar\
a bunc\rului. Pentru uniformizarea umplerii bunc\rului se folose[te deasemenea
un transportor elicoidal f\r\ carcas\.
Desc\rcarea bunc\rului `n mijloace de transport se face deasemenea cu un
transportor melc, care-i format dintr-o por]iune orizontal\, a[ezat la partea
inferioar\ a bunc\rului [i o por]iune `nclinat\. Por]iunea `nclinat\ a melcului de
desc\rcare este rabatabil\.

7.1.2. Sisteme de propulsie [i sisteme hidraulice de ac]ionare [i

comand\.
O parte principal\ a combinelor de recoltat p\ioase o formeaz\ sistemele de
ac]ionare [i comand\.
~n construc]ia combinelor autopropulsate se folosesc motoare cu ardere
intern\ cu aprindere prin compresie, cu putere cuprins\ `ntre 35 [i 135 KW, `n
func]ie de l\]imea de lucru [i capacitatea de lucru a combinei.
Transmiterea mi[c\rii de la arborele motor se face pe dou\ c\i: pentru
ac]ionarea organelor de rulare [i pentru ac]ionarea organelor de lucru ale
secer\torii [i batozei.
Transmiterea mi[c\rii la organele de rulare se face prin intermediul
ambreiajului, cutiei de viteze, transmisie central\, diferen]ial [i transmisie final\.
Ac]ionarea organelor secer\torii, respectiv ale batozei se face prin curele
de transmisie (lat\ [i trapezoidal\) [i lan]uri cu zale.
~n construc]ia actual\ a combinelor de recoltat cereale se utilizeaz\ pe
scar\ larg\ ac]ion\ri [i comenzi hidraulice. Astfel, se utilizeaz\ sisteme
hidrostatice pentru ridicarea [i coborârea hederului, reglarea pozi]iei rabatorului,
ac]ionarea diferitelor variatoare de tura]ie, u[urarea conducerii (servodirec]ie).
~n cazul combinelor destinate pe terenurile `n pant\, se utilizeaz\ sisteme
hidraulice pentru reglarea orizontalit\]ii batozei. Unele combine sunt prev\zute cu
transmisii hidraulice chiar [i pentru ac]ionarea ro]ilor motrice, transmisii care
asigur\ [i modificarea continu\ a vitezei de `naintare.
Ac]ionarea hidraulic\ a diverselor mecanisme [i organe se face cu cilindri
hidraulici cu simpl\ sau dubl\ ac]iune sau cu motoare hidraulice rotative.
Tipurile constructive [i principalele caracteristici ale acestora sunt
prezentate `n tabelul 17.
Condi]iile tehnice care trebuie respectate de organele componente ale
combinelor `n vederea ob]inerii de indici calitativi corespunz\tori sunt prezentate
`n tabelul 18.
Principalele defec]iuni ale organelor active ale combinelor de recoltat
cereale p\ioase sunt prezentate `n tabelul 19.

Tabelul 17
113
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

Tipurile constructive ale combinelor[i principalele

caracteristici ale acestora

Nr. Denumirea
crt. Caracteristica Claas- TC-59
C-12 C-15
MEGA NewHolland
0 1 2 3 4 5
1 L\]imea de lucru (m) 4,2 5-6-7 3,9-6,6 5,8

2 ~n\l]imea de t\iere (cm) 4-100 6-100 - -

3 Nr. degete la aparatul de t\iere (buc) 55 79 - -

4 Diametrul melcului de la platform\ 550 550 - 610

(mm)
5 Tura]ia melcului (rot/min) 178 178 - 135-170

6 Diametrul rabatorului (mm) 1020 1020 - 1070

7 Tura]ia rabatorului (rot/min) 15-54 15-54 12-47 16-50

8 Nr. de curse simple ale cu]itului 950 950 1060 1100

(curse/min)
9 L\]imea b\t\torului (mm) 1190 1500 1580 1320

10 Diametrul b\t\torului (mm) 560 560 450 603

11 Nr. de [ine la b\t\tor (buc) 8 8 - 8

12 Tura]ia b\t\torului (rot/min) 400-1250 420-1250 -f\r\ reductor 650- 425-1150

1500
-cu reductor 280-
1500
13 Lungimea scutur\torului (mm) 3500 3500 4400 -

14 Supraf. total\ a scutur\torului (m2) 4,16 5,20 7,0 -

15 Tura]ia la scutur\tor (rot/min) 180-228 180 - -

16 Suprafa]a de cur\]ire a sitelor (m2) 2,33 2,91 5,65 -

17 Suprafa]a prelungirii sitelor (m2) 0,30 - - -

18 Suprafa]a total\ de cur\]ire (m2) 2,63+0,95 - 8,67 8,53

19 Tura]ia ventilatorului (rot/min) 600-800 600-800 - 350-1000

20 Tura]ia melcului de boabe (rot/min) 330 330 - -

21 Dimensiuni l\]ime 4650 - - 5800

de gabarit
22 lungime 8000 - - 9630
`n lucru
23 (mm): `n\l]ime 2900 - - 4305

24 Puterea motorului (KW/CP) 101 180 199/270 135/100,7

25 Tura]ia motorului (rot/min) 2200 2200 - -

26 Capacitatea rezervorului (l) 220 300 500 270

27 Viteza I 1,3-3,3 continu\ `ntre

1,8-25,0
- 2-5

28 II 3,1-8,4 - 4,5-11,5
de
29 III 7,9-23,3 - 10-26
lucru
`n
trepte
(km/h)
30 Capacitatea bunc\rului (l) 2500 5000 7500 4400

31 Masa combinei (kg) 6500 9000 11370 9060

32 Reglaje `n hidraulice 5 6 - -
timpul
33 mecanice 3 - - -
lucrului
(buc)
34 Pierderi totale de boabe (%) 2,5 2,0 - -

35 Puritatea boabelor (%) 99 99,5 - -

36 Boabe sparte (%) 6-8 3-4 - -

37 Capacitatea de lucru (t/sch) 35-45 55-70 - -

Tabelul 18
Condi]iile tehnice care trebuie respectate de organele
componente ale combinelor `n vederea ob]inerii de indici
calitativi corespunz\tori
Nr.c La ce se refer\ reglajul Condi]ia tehnic\ care trebuie respectat\
rt.
0 1 2
Pl\cu]ele contrabt\ietoare s\ fie `n acela[i plan; jocul `ntre
1
Jocul la aparatul de cu]it [i ghidajul s\u s\ fie de 0,5 mm iar cu]itul s\ alunece
u[or; jocul transversal s\ fie de 0,3-0,5 mm.
t\iere
Transportorul cu melc al platformei de Melcul s\ fie paralel cu aparatul de t\iere, distan]a `ntre
t\iere carcas\ [i spira melcului 20 mm putând fi m\rit\ sau
2 mic[orat\ `n func]ie de cultur\; distan]a `ntre degete [i
carcas\ este de 3-5 mm; r\zuitorul s\ fie distan]at de spir\
cu 3-4 mm.
3 Cuplajul de siguran]\ al S\ permit\ scoaterea din func]iune a transportorului cu melc
t t l i l d l l tf â d \t d it i` t i\ i \ d t i
114
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI
transportorului cu melc de la platforma când p\trund corpuri tari `ntre spir\ [i carcas\ sau degete [i
de t\iere carcas\.
Transportorul central Lan]urile cu racle]i s\ fie `ntinse moderat; lan]urile s\ fie
4 `ntinse egal; racle]ii nu trebuie s\ ating\ fundul
transportorului.
0 1 2
Pozi]ia rabatorului fa]\ de aparatul de S\ loveasc\ plantele deasupra centrului de greutate; la
5 t\iere culturi culcate se aduce mai `n fa]\.
Tura]ia rabatorului Nu se admit pierderi de boabe datorit\ ac]iunii rabatorului; la
6 viteze mari de `naintare se m\re[te tura]ia, la viteze mici
tura]ia se reduce.
Tura]ia b\t\torului Boabe `n spice netreerate (sub 0,4%); boabe sparte `n
7 bunc\r (sub 1,5%);paiele rezultate s\ fie sp\râmate cât mai
pu]in.
Distan]a dintre b\t\tor [i contrab\t\tor Boabe `n spice netreerate (sub 0,4%); paiele s\ fie cât mai
pu]in sf\râmate; raportul dintre distan]a la intrare [i la ie[ire
8 este 6/1 pentru condi]ii normale, mai mare pentru cereale
uscate [i mai mic pentru culturile care se treier\ greu.
Montarea de [ine dezaristoare pe Nu se admit semin]e nedezaristate
9 contrab\t\tor
10 Tura]ia arborelui cotit al scutur\torilor Pierderile de boabe nu trebuie s\ dep\[easc\ 0,3%
11 Sitele cur\]irii I Pierderile `n pleav\ trebuie s\ fie sub 0,4%
Tura]ia ventilatorului Pierderile `n pleav\ trebuie s\ fie sub 0,4%; curentul de aer
12 s\ antreneze numai corpurile mai u[oare decât semin]ele.
Direc]ia curentului de aer produs de Curentul de aer trebuie s\ fie suficient de puternic `n spa]iul
ventilatorul cur\]irii I de deasupra sitei superioare ca s\ antreneze pleava u[oar\
13 din amestec `nainte ca aceasta s\ cad\ pe sit\; curentul de
aer s\ fie uniform repartizat pe suprafa]a sitelor superioar\
[i inferioar\.
Dezghioc\torul S\ asigure `ndep\rtarea paleelor de pe semin]ele `mbr\cate
14 [i s\ asigure treerarea spicelor r\mase netreerate; nu se
admit sp\rturi la dezghioc\tor mai mari de 0,3%.
Reglarea organelor de la cur\]irea a-II- Nu se admit pierderi `n pleav\; puritatea materialului ob]inut
a peste 98%; curentul de aer nu trebuie s\ antreneze
15 semin]ele afar\ [i s\ fie uniform repartizat pe suprafa]a
sitelor.
Frânele Pedala de comand\ trebuie s\ aib\ pentru frânarea
16 combinei mai pu]in din jum\tate din curs\.
Variatorul de vitez\ Curelele sunt bine reglate dac\ atunci când lucreaz\ pe
17 diametrul maxim spatele lor este sub marginea ro]ilor de
cura cu 3-4 mm.
18 Ambreiajul Cursa `n gol a pedalei de ac]ionare s\ fie de 20 mm.
Cutia de viteze Cursa manetei de viteze spre volan trebuie s\ asigure
19 mi[carea complet\ a pârghiei de comand\ a vitezelor

Tabelul 19
Principalele defec]iuni ale organelor
active ale combinelor de recoltat cereale p\ioase

Nr. Defec]iunea Cauza Remedierea

crt.
0 1 2 3
Aparatul de t\iere nu taie Corp tare blocheaz\ cu]itul; Se `ndep\rteaz\ corpul str\in;
1 plantele cuplajul de siguran]\ al cu]itului se strânge cuplajul de siguran]\
slab
R\mân plante net\iate pe miri[te Lipsesc segmente de cu]it sau Se `nlocuiesc segmen]ii sau
2 degete la aparatul de t\iere degetele lips\
Plantele culcate nu sunt ridicate Lipsesc ridic\toarele de spice; Se monteaz\ ridic\toarele de
3 degetele rabatorului nu atac\ spice; se regleaz\
corect plantele corespunz\tor rabatorul
Despic\toarele de lan se `ncarc\ Se taie plantele prea jos Se ridic\ platforma de t\iere mai
4 cu material sus
Alimentarea neuniform\ a Rabatorul nu este reglat Se regleaz\ rabatorul [i melcul
aparatului de treier corespunz\tor; melcul platformei platformei astfel ca transportul
5 nu este reglat corect materialului la aparatul de treier
s\ se fac\ `n mod uniform
Rabatorul se `nf\[oar\ cu plante Pozi]ia rabatorului nu Se regleaz\ corect rabatorul
6 corespunde cu condi]iile de lucru
Rabatorul nu se rote[te Cureaua de ac]ionare este slab\ Se `ntinde cureaua transmisiei
7 de ac]ionare
Rabatorul scutur\ boabe multe Rabatorul se rote[te prea Se reduce tura]ia rabatorului
8 repede
Transportorul cu melc al Este blocat cu corpuri tari sau Se opre[te motorul, se rote[te
9 platformei nu se rote[te `nf\[urat cu plante invers transportorul cu melc [i se
`nl\tur\ `nfundarea
B\t\torul se `nf\[oar\ cu plante Tura]ia prea sc\zut\; Se m\re[te tura]ia; se apropie
contrab\t\torul prea `ndep\rtat; contrab\t\torul; se `ntind
10 curelele de antrenare ale curelele de antrenare; se reduce
b\t\torului slabe; combina este viteza de `naintare a combinei
prea `nc\rcat\

115
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI
Multe boabe sparte Tura]ia b\t\torului este prea
mare; contrab\t\torul este prea
11 aproape de b\t\tor; multe boabe
retur
Spicele nu sunt complet Tura]ia b\t\torului este mic\;
treierate contrab\t\torul este prea
12 `ndep\rtat; combina este prea
`nc\rcat\
0 1 2 3
Pierderi mari de boabe Contrab\t\torul este `nfundat;
scutur\torul `nfundat; tura]ia
`n paie axului de antrenare a
13 scutur\torului este
necorespunz\toare; [or]urile de
deasupra scutur\torului lipsesc
Pierderi mari de boabe `n pleav\ Sitele sunt `nfundate; sita superioar\
este `nchis\; sita inferioar\ are orificii
14 prea mici; curentul de aer este
puternic; prea multe paie scurte
Curentul de aer slab; deflectorul de
Sitele se `nfund\ schimbarea direc]iei de aer este prea
15 frecvent coborât; sita inferioar\ cu orificii prea
mici
Mult\ pleav\ [i paie scurte la Curentul de aer slab; sita cu
16 retur jaluzele prea deschis\
Multe boabe la retur Sita cu jaluzele prea `nchis\; sita
17 inferioar\ cu orificii prea mici;
sitele sunt `nfundate
Organele de lucru ale combinei Lanul `n care ser lucreaz\ este
18 sunt `nfundate cu multe buruieni
~nfundarea transportorului de Murd\rie depus\ pe melc; nu
boabe lucreaz\ la tura]ia de regim
19
~nfundarea elevatorului de Patineaz\ cureaua; nu
20 boabe func]ionaz\ normal; combina
prea `nc\rcat\
Multe impurit\]i `n materialul Alegerea necoresp. a sitelor la
colectat `n bunc\r cur\]irea II; curentul de aer la
21 cur\]irea II redus
Dezaristarea incomplet\ Didpozitivul de dezaristare nu
22 este folosit sau nu este reglat
corect
Dispozitivul de dezaristare se Material depus pe rotor [i
`nfund\ carcas\; mult\ verdea]\ `n
boabe; semin]ele au umiditate
23 mare
Bunc\rul de boabe nu se Obturatoarelor orificiilor de
descarc\ uniform alimentare ale melcului nu sunt
24 corect reglate; cureaua de
ac]ionare este slab\
Motorul porne[te greu Bateria de acumulatoare este
25 desc\rcat\
Mers neuniform al combinei, Dezechilibrarea b\t\torului din
pere]ii [i organele `n mi[care cauza depunerii neuniforme a
vibreaz\ murd\riei; [uruburile de la
26 lag\rele scutur\torilor sau de la
alte organe `n mi[care sunt
slabe
Curelele patineaz\ Curelele sunt murdare de ulei
sau motorin\; canalele ro]ilor de
27 curea sunt `nfundate; curelele
sunt uzate; curelele nu sunt bine
`ntinse
Instala]ia hidraulic\ nu Patineaz\ cureaua de ac]ionare
func]ioneaz\ a pompei; filtrul de ulei este
28 `nfundat; uleiul `n rezervor este
sub nivelul indicat
Ampermetrul de bord nu indic\ Cureaua de ac]ionare a
29 `nc\rcarea bateriei dinamului prea slab\ sau defect\
Temperatura motorului este prea Filtrul de aer este `nfundat;
mare sistemul de alimentare este
murdar [i dereglat
30
Motorul se opre[te Filtrul de aer este `nfundat; filtrul
de motorin\ este `nfundat;
31 pompa de motorin\ este defect\
7.2. Ma[ini pentru recoltarea porumbului.
116
Se reduce tura]ia b\t\torului; se
dep\rteaz\ contrab\t\torul; se
deschide sita superioar\
Se m\re[te tura]ia b\t\torului;
se apropie contrab\t\torul; se
reduce viteza de `naintare a
combinei
Se cur\t\ contrab\t\torul [i
scutur\torul; se verific\ tura]ia
axului scutur\torului [i se aduce
la tura]ia de regim; se monteaz\
[or]urile de deasupra
scutur\torului.
Se desfund\ sitele; se deschide sita
superioar\; se schimb\ sita inferioar\;
se reduce curentul de aer; se
regleaz\ aparatul de treier astfel ca s\
nu f\t\mi]eze paiele
Se m\re[te debitul de aer la
ventilator; se ridic\ deflectoarele de
dirijare a curentului de aer; se
schimb\ sita inferioar\ cu alta cu
orificii mai mari
Se m\re[te debitul de aer al
ventilatorului; se `nchide sita cu
jaluzele
Se deschide sita cu jaluzele; se
schimb\ sita cu alta cu orificii
mai mari; se cur\]\ sitele
Se monteaz\ ridic\toarele de
plante [i se taie cerealele cât
mai sus posibil f\r\ pierderi
Se cur\]\ transportorul; se
`nl\tur\ cauze care fac ca
transportorul s\ nu func]ioneze
la tura]ia de regim
Se regleaz\ cuplajul de
siguran]\; se reduce viteza de
deplasare a combinei
Se monteaz\ sitele
corespunz\toare la cur\]irea II;
se m\re[te intensitatea
curentului de aer
Se trece materialul treierat prin
dispozitivul de dezaristare [i
acesta se regleaz\ corect
Se cur\]\ dispozitivul [i `n cazul
când nu func]ioneaz\ se
schimb\ rotorul cu [ine cu cel cu
palete, iar carcasa din sit\ de
sârm\ se schimb\ cu alta oarb\
din tabl\
Se cur\]\ transportorul cu melc
de murd\rie [i de semin]e
umede; se `ntinde cureaua de
ac]ionare
se verific\ [i se `ncarc\ bateria
de acumulatoare
Se `nl\tur\ cauzele
dezechilibr\rii b\t\torului; se
strâng toate [uruburile slabe de
la organele `n mi[care
Se cur\]\ curelele de ulei sau
motorin\; se cur\]\ canalele
ro]ilor de curea; se `ntind
curelele [i se `nlocuiesc cele
uzate
Se `ntinde cureaua de ac]ionare;
se cur\]\ filtrul de ulei; se
completeaz\ uleiul
Se `ntinde cureaua sau se
`nlocuie[te
Se cur\]\ de 2-3 ori pe zi
paharul de praf; se schimb\ mai
des uleiul de la filtrul de aer; se
opre[te motorul [i se love[te
u[or filtrul; se verific\ nivelul
apei [i uleiului
Se cur\]\ filtrul de aer; se cur\]\
filtrele de motorin\; se
remediaz\ defec]iunea de la
pompa de motorin\
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI
Recoltarea porumbului se poate face dup\ tehnologii diferite, produsul final ob]inut
putând fi sub form\ de [tiule]i (dep\[una]i sau nedep\nu[a]i) sau sub form\ de semin]e.
~n func]iie de opera]iile tehnologice pe care le execut\ ma[inile de recoltat porumb se pot
grupa `n :
- culeg\toare de [tiule]i, care efectueaz\ numai recoltarea [tiule]ilor, caz `n
care tulpinele r\mân nedesprinse de sol, frânte [i rupte ;
- combine de recoltat porumb, care efectueaz\ deta[area [tiule]ilor dup\ ce
plantele au fost t\iate, iar acestea sunt tocate [i `nc\rcate `n remorc\;
- echipamente de recoltat porumb, ce se adapteaz\ pe combinele de recoltat
cereale p\ioase, ce efectueaz\ fie recoltatul [tiule]ilor, cu dep\nu[are sau
treieratul acestora `n care caz tulpinele r\mân pe sol, fie recoltatul tulpinelor
`mpreun\ cu [tiule]ii, când se ob]in boabe colectate `n bunc\r iar resturile
vegetale `n brazd\.
~n afar\ de ma[inile de recoltat porumb propriuzise, care sunt ma[ini
mobile, tractate sau autopropulsate, pentru dep\[unare [i treieratul [tiule]ilor
exist\ [i ma[ini sta]ionare:
- ma[ini de dep\nu[at [tiule]i numite dep\nu[\toare;
- ma[ini de treierat [tiule]i denumite batoze de porumb.
7.2.1. Culeg\toare de [tiule]i.
~n figura 91 se arat\ schema constructiv func]ional\ a unui culeg\tor de [tiule]i,
prev\zut cu aparat de dep\nu[are. Culeg\toarele de [tiule]i pot fi cu 1-4 sec]ii de
recoltare (corespunz\toare num\rului de rânduri recoltate la o trecere), dispozitiv de
dep\nu[are, transportare. Aceste ansambluri sunt montate pe un cadru prev\zut cu ro]i [i
sunt antrenate prin transmisii cu ro]i din]ate, curele [i lan]uri cu zale de la priza de putere
a tractorului (majoritatea culeg\toarelor
sunt ma[ini tractate).
Sec]iile, sau `n cazul combinei
dep\nu[\tor elevator din figura 91, sec]ia, este format\ din
separatoare de rând, lan]uri de
transportor alimentare [i aparat de deta[are.
cu racle]i Organele pentru dirijarea [i
transportul tulpinelor spre val]urile de
deta[are pot fi cu lan]uri cu degete sau
aparat
de
melci elicoidali. Totodat\ lan]urile [i
deta[are melcii de dirijare efectueaz\ [i
transportul [tiule]ilor deta[a]i spre
organele de transport a [tiule]ilor.
Aparatele de deta[are (fig. 92) au rolul
arbore cardanic de a efectua desprinderea [tiule]ilor de
val]uri pe tulpinele de porumb.
separatori
de lan

Fig.91 – Culeg\tor de [tiule]i, pe un

singur rând, tractat\

racle]i
Constructiv, aparatul de deta[are este format
din dou\ val]uri ce se rotesc `n sensuri opuse,
prin spa]iul dintre ele, fiind obligate s\ treac\
tulpinele de porumb. Prin trecerea prin spa]iul
dintre val]uri tulpinele de porumb sunt laminate.
{tiule]ii având diametrul mai mare decât cel al
tulpinei sunt deta[a]i prin ruperea peduncului,
care `n timpul tragerii tulpinei printre val]uri este
solicitat la `ntindere. val]uri
Val]urile de deta[are pot fi dispuse sub un
unghi fa]\ de orizontal\, `n acest caz,
Fig.92 – Dispozitiv cu val]uri
117 pentru deta[area [tiule]ilor
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

alimentarea val]urilor se face direct din lan, tulpinele intrând `ntre val]uri cu partea
lor anterioar\ la distan]a h=10-20 cm fa]\ de sol.
Pentru ca val]urile de deta[are s\ lucreze normal, f\r\ a se `nfunda, este
necesar ca ele s\ aib\ o capacitate de tragere corespunz\toare debitului de
plante ce intr\ `n ma[in\. Ma[ina lucreaz\ `n condi]ii bune `n cazul `n care `n
procesul de deta[are plantele sunt trase printre val]uri pe direc]ie vertical\.
{tiule]ii deta[a]i sunt prelua]i de un transportor care `i duce la dispozitivul de
dep\nu[are (fig. 93).
Dispozitivul de dep\nu[are este format din mai
multe perechi de val]uri pe suprafa]a c\rora sunt
prev\zute diferite proeminen]e. Val]urile perechi se
rotesc `n sensuri inverse, unul având suprafa]a de
lucru metalic\ iar cel\lalt suprafa]a de lucru din
cauciuc. Val]urile se dispun fa]\ de orizontal\ sub un
unghi de 10-350 [i val]urile perechi se dispun la
`n\l]imi diferite, distan]a dintre ele fiind de 15-30 mm
(fig. 94).

val]uri 15-30 mm

Fig.93 - Dispozitivul de
dep\nu[are
Fig.94 – A[ezarea val]urilor de dep\nu[at
[tiule]i
~n timpul deplas\rii
[tiuletelui pe val]uri, concomitent se produce [i rotirea acestuia iar p\nu[ele sunt
antrenate de proieminen]ele val]urilor [i trase printre acestea, efectu`ndu-se
astfel dep\nu[area. Gradul de dep\nu[are al [tiule]ilor va fi cu atât mai mare cu
cât [tiule]ii `n deplasarea lor pe val]uri, se vor roti de un num\r de ori mai mare.
P\nu[ele fie sunt colectate sau cad pe sol, iar [tiule]ii dep\nu[a]i sunt prelua]i de
un elevator [i transporta]i `n remorca ce intr\ `n agregat cu culeg\torul.

elevator bunc\r

transport+
dep\nu[are batoz\

heder
cur\]irea semin]elor

Fig.95 – Combin\ autopropulsat\ pentru recoltarea

porumbului sub form\ de semin]e

7.2.2.Combine de recoltat porumb.

Sunt ma[ini autopropulsate [i realizeaz\ t\ierea plantelor, deta[area
[tiule]ilor, treieratul lor, cur\]irea semin]elor [i transportul lor `n bunc\r, tocarea
tulpinelor [i a resturilor de plant\ rezultate `n urma treierului [i transportul
materialului m\run]it `n remorc\. ~n figura 95 este prezentat\ o combin\
autopropulsat\ care realizeaz\ recoltarea porumbului sub form\ de semin]e. Este
format\ dintr-un culeg\tor de [tiule]i (cu p\r]ile componente tratate anterior),
aparat de treier, dispozitiv de cur\]ire a boabelor, bunc\r de colectare a
semin]elor, [asiu, ro]i [i motor care ac]ioneaz\ atât ro]ile motrice cât [i organele
118
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

componente care necesit\ mi[care.

Aparatul de t\iere este de tipul cu melc [i realizeaz\ desprinderea boabelor
de pe [tiule]ii de porumb. B\t\toarele cu melc sunt realizate sub forma unui melc
cu palete montat pe un arbore [i care se rote[te `ntr-un cilindru ce joac\ rolul de
contrab\t\tor. Contrab\t\torul este realizat sub form\ de sit\ cu orificii circulare
cu diametrul de 14-16 mm, ori sub forma unor vergele dispuse paralel cu
arborele b\t\torului. Distan]a `ntre vergele fiind de 9,5-12 mm.
Unghiul de `nf\[urare corespunz\tor dispunerii vergelelor este de 2000.
Distan]a `ntre b\t\tor [i contrab\t\tor, la majoritatea aparatelor de treier este fix\
fiind `n general de 50-90 mm.
Procesul de treierare a [tiule]ilor const\ `n introducerea for]at\ a acestora
`n spa]iul dintre b\t\tor [i contrab\t\tor unde sub ac]iunea loviturilor exercitate de
elementele active [i frec\rii ce apare `ntre [tiule]i [i p\r]ile metalice ale aparatului
se produce desprinderea semin]elor. Acestea sunt separate prin gr\tarul
contrab\t\torului fiind transmise organelor de cur\]ire.
Cur\]irea semin]elor de fragmente de plant\ se face dup\ dou\ principii,
respectiv dup\ dimensiuni cu ajutorul sitelor [i dup\ greutate cu ajutorul
curentului de aer produs de un ventilator centrifugal.
7.3. Batoze de porumb.
Ele func]ioneaz\ ca ma[ini independente care lucreaz\ sta]ionar [i sunt destinate
pentru desprinderea semin]elor de pe [tiule]i.
~n figura 96 este prezentat\ schema constructiv-func]ional\ a unei batoze
de porumb. Este format\ din co[ de alimentare, b\t\tor cu palete a[ezate `n
spiral\, contrab\t\torul a c\rei por]iune din partea de jos este sub form\ de sit\
cu orificii mai mari decât semin]ele, transportor de tip melc a c\rui suprafa]\
purt\toare este tot sit\ dar cu orificii mai mici decât semin]ele, arunc\tor de
ciocal\i de tipul cu palete, ventilator pentru transportul pneumatic al semin]elor [i
care realizeaz\ [i separarea frac]iunilor u[oare, gurile de desc\rcare a semin]elor
[i motorul electric care ac]ioneaz\ organele ce necesit\ mi[care.
Procesul de lucru decurge `n felul urm\tor: [tiule]ii din co[ul de alimentare
sunt antrena]i de rotorul cu palete [i datorit\
loviturilor date de acestea, cât [i datorit\
frec\rii [tiule]ilor de rotor [i contrab\t\tor,
boabele se desprind [i cad prin orificiile
contrab\t\torului pe transportorul melc.
Ciocal\ii ce ies din aparatul de batere, ajung
la paletele care-i arunc\ `n exterior. Gradul
de batere este dependent de timpul cât
[tiule]ii stau `n aparatul de batere de aceia
Fig.96 – Batoz\ de porumb sec]iunea prin care oes ciocal\ii se poate
modifica cu un oblon reglabil.
Transportorul melc duce a.
semin]ele la ventilator, iar acesta
face [i transportul la gurile de
desc\rcare [i separare a
impurit\]ilor u[oare.
~n produc]ie se `ntâlnesc mai
multe tipuri de batoze de b\tut
porumb-BP-1,6;6M;12M;40-care b.
au capacitate de lucru `ntre 1,6-40
t/or\. Pierderile de boabe pe
cioc\l\i sunt de max. 1%;boabe
v\t\mate [i sparte max. 3%;
puritatea boabelor 96-97%.
7.4. Ma[ini pentru recoltat
floarea-soarelui.
119
Fig.97 – Echipamente de recoltat
floarea-soarelui
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

Pentru recoltarea culturii de floarea soarelui se folosesc de regul\

combinele autopropulsate pentru recoltarea cerealelor p\ioase cu echipamente
specifice acestei culturi.
~n figura 97a se arat\ schema unui echipament de recoltat floarea-soarelui
(RFS). Acest echipament este format din: rabator cu trei palete, ridic\toare
dirijoare de plante, pl\cu]e contrat\ietoare la aparatul de t\iere, despic\toarele
de lan, tabla de acoperire a contrab\t\torului [i sitele de dimensiuni
corespunz\toare.
Procesul de lucru al combinei este urm\torul: plantele de pe fiecare rând
intr\ `ntre ridic\toarele-dirijoare de plante, sunt `nclinate, iar când capitulele ating
ridic\toarele sunt dirijate cu ajutorul rabatorului spre aparatul de t\iere. Dup\
t\iere capitulele urmeaz\ fluxul tehnologic ca [i `n cazul cerealelor p\ioase.
~n figura 97b se arat\ schema unui alt echipament pentru recoltarea florii
soarelui RIFS-6). ~n cazul acestui
echipament, plantele sunt preluate de transportoarele cu benzi ondulate [i
transmise spre organele de transport ale secer\torii. Reglajele se refer\ la
`n\l]imea de t\iere a platformei, reglarea tura]iei rabatorului (15-18 rot/min), a
tura]iei b\t\torului (450-700 rot/min), a distan]ei dintre b\t\tor [i contrab\t\tor (la
intrare 25-30 mm, la ie[ire 10-18 mm) [i a organelor de separare [i cur\]ire.
7.5. Ma[ini pentru recoltarea orezului.
Pentru recoltarea culturii de orez se poate utiliza combina autopropulsat\
pentru recoltarea cerealelor p\ioase dar cu unele organe modificate [i anume:
- transportorul cu melc de la bunc\r este prev\zut cu `n\l]ime mic\ a spirei;
- puntea ro]ilor din spate este modificat\, pentru a permite utilizarea unor ro]i
cu dimensiuni mai mari;
- capacele de la reductoarele celor dou\ ro]i motrice sunt modificate [i
prev\zute cu garnituri care `mpiedic\ p\trunderea apei;
- cai suplimentari la scutur\tori;
- tabl\ de dirijare a paielor [i a plevei;
- aparat de treier cu b\t\tor [i contrab\t\tor de tipul “ cu cuie”;
- sistem cu [enile pentru deplasare, `n locul ro]ilor motoare;
- sit\ tip Closz la cur\]irea I-a [i cu orificii evazate la cur\]irea II-a;
Pentru a ob]ine o cur\]ire bun\ a materialului se impune s\ se lucreze cu
un regim cât mai constant.
7.6. Ma[ini pentru recoltarea semincerilor de ierburi.
Se poate realiza recoltarea semincerilor de ierburi tot cu combina pentru recoltarea
cerealelor p\ioase, cu urm\toarelor modific\ri:
- montarea `n primele spa]ii dintre barele contrab\t\torului a unor [ine speciale
pentru ierburi (lucern\, trifoi, etc.) cu rolul de a intensifica procesul de treier [i
pentru a evita trecerea acestora prin spa]iile contrab\t\torului;
- montarea la ventilatorul principal a unui obturator pentru a reduce intensitatea
curentului de aer sau `n acela[i scop `n unele cazuri se pot demonta dou\
palete opuse;
- montarea sitelor corespunz\toare la cur\]irile I [i II `n func]ie de s\mân]\
(dimensiuni, umiditate, produc]ie la hectar);
- introducerea `n circuit a decorticatorului;
- transportorul cu melc se apropie de fundul platformei (distan]a dintre spira
melcului [i platform\ 5-10 mm);
- tura]ia b\t\torului 1000-1200 rot/min.
7.7. Ma[ini pentru recoltarea culturii de soia.
Pentru recoltarea direct din lan a culturii de soia, se pot folosi ma[inile
utilizate la recoltarea cerealelor p\ioase, dar reglate corespunz\tor condi]iilor de
lucru. La recoltarea culturii de soia se are `n vedere c\, plantele au p\st\ile
`ncepând de la nivelul solului, iar semin]ele se sparg u[or. Pentru a reduce
pierderile [i sp\rturile de boabe se vor efectua urm\toarele reglaje combinei de
recoltare a cerealelor p\ioase:
120
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

- reglarea `n\l]imii de t\iere, se urm\re[te ca aparatul de t\iere s\ fie men]inut

`n zona 4-6 cm de la suprafa]a solului;
- reglarea rabatorului astfel `ncât acesta s\ nu scuture boabele [i s\ ajute la
ridicarea plantelor c\zute [i introducerea lor `n combin\ (reglare care se
refer\ la tura]ie [i pozi]ia fa]\ de aparatul de t\iere); `n unele cazuri când
plantele au talie mic\, degetele paletelor se acoper\ cu fâ[ii de cauciuc;
- reglarea aparatului de treier; distan]a `ntre b\t\tor [i contrab\t\tor 25-30 mm
la intrare [i 12-15 mm la ie[ire; tura]ia b\t\torului este 500-700 rot/min.

7.8 Ma[ini pentru recoltarea culturii de fasole.

Recoltarea culturii de fasole se face `n dou\ faze:
- `n prima faz\ se taie [i se las\ `n brazd\, opera]ie ce se execut\ cu ma[ini cu
cu]ite rotative sau cu cu]ite sub form\ de L;
- `n faza a doua se folosesc combinele pentru cereale p\ioase, cu reglaje
corespunz\toare [i echipate cu ridic\tor de brazd\.
Reglajele combinei C-12 cu echipament pentru recoltat fasole boabe sunt
prezentate `n tabelul 20.

Tabelul 20
Reglajele combinei C-12
cu echipament pentru recoltat fasole boabe

Nr.
Reglajul Cum se efectueaz\
crt.
- distan]a la intrare 19-24 mm, la ie[ire 14-15 mm, când
Distan]a `ntre b\t\tor [i
se lucreaz\ cu scutul de protec]ie al contrab\t\torului;
contrab\t\tor la primul
1 - distan]a la intrare 24-30 mm, la ie[ire 14-15 mm, când
aparat de treier se lucreaz\ f\r\ scut.
- se vor demonta toate paletele de pe post b\t\tor [i `n cazul
2 `n care se produc `nfund\ri se monteaz\ 3 [ine folosite la
Postb\t\tor
porumb
Reglarea tura]iei - se scot sau se adaug\ rondele de reglaj la roata mare a
3 b\t\torului de la primul reductorului de tura]ie:
aparat de treier - tura]ia optim\ este de 200-220 rot/min.
Sita superioar\ de la - se deschide ½ sau mai mult la nevoie cu ajutorul
4
cur\]irea I mecanismului de reglare
Sita inferioar\ de la - se monteaz\ sita cu orificiile de Φ 14,Φ 16 [i Φ 18 `n
5
cur\]irea I func]ie de m\rimea boabelor
Tura]ia ventilatorului de - se regleaz\ c\tre max. `n func]ie de greutatea boabelor cu
6
la cur\]irea I ajutorul mecanismului de reglare
Distan]a dintre b\t\tor
7 [i contrab\t\tor la al - se allege 22-24 mm la intrare [i 14-16 mm la ie[ire
doilea aparat de treier
- se regleaz\ `n func]ie de cultur\ `n limitele 600-700 rot/min
Tura]ia b\t\torului la al
8 prin m\rirea sau mic[orarea diametrului activ al ro]ii de
doilea aparat de treier curea pe axul acesteia
Pozi]ia gr\tarului fa]\ - se regleaz\ la 40 mm de aripile rotorului prin sl\birea
9
de rotorul separatorului [urubului de fixare
- prelungitoarele se introduc `n interior iar tura]ia se alege `n
10 Scutur\torii
limitele 190-200 rot/min
Viteza de `naintare a - se alege `n func]ie de m\rimea brazdei astfel ca combina
11
combinei s\ fie alimentat\ la un debit mediu de 2,5 kg/s

CAPITOLUL 8
MA{INI DE RECOLTAT CARTOFI
121
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

Pentru recoltarea mecanizat\ a cartofilor se folosesc dou\ metode: metoda

de recoltare divizat\ [i metoda de recoltare direct\.
Metoda de recoltare divizat\ const\ `n dislocarea tuberculilor, separarea
par]ial\ a lor de sol [i vreji [i l\sarea acestora `n brazde continue pe sol, urmând
ca strângerea acestora s\ se fac\ ulterior manual.
Metoda de recoltare direct\ const\ `n dislocarea cartofilor, separarea
acestora de sol [i vreji [i colectarea lor `n bunc\re. Ma[inile respective se
numesc combine de recoltat cartofi.

cardan reglarea `n\l]imii de lucru

pct. rotor
prindere
la tractor

a. b.

Fig.98 – Schema ma[inii de tocat vrejuri

a-rotor cu degete prinse articulat; b-rotor cu cu]ite prinse articulat

Men]ion\m c\ [i culturile de ceap\ [i usturoi, folosesc metodele de

recoltare men]ionate, iar ma[inile care particip\ la realizarea recolt\rii au acelea[i
principii de lucru.
tambur

bilon Fig.99 – Principiul de func]ionare

a unei ma[ini de scos cartofi

cu]ite disc
cartofi
br\zdar

tambur

cu]it disc cartofi

teren recoltat
bilon br\zdar transportor cu vergele

~n cazul `n care cultura ce urmeaz\ a fi recoltat\, prezint\ o vegeta]ie

bogat\ (vrejuri, buruieni), pentru ca ma[inile folosite la recoltare s\ nu se `nfunde
cu aceast\ vegeta]ie [i pentru o separare mai bun\ a cartofilor de p\mânt, se
folosesc mai `ntâi ma[ini de tocat vrejuri.
Acestea sunt alc\tuite de regul\, dintr-un cadru sprijinit pe ro]i pe care este
montat un rotor cu ciocane sau cu]ite de lungimi diferite pentru a copia profilul
terenului.
~n figura 98 se arat\ schema constructiv-func]ional\ a unei ma[ini tractate
[i antrenate de la priza de putere a tractorului pentru tocat vrejuri. Organul de
122
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

lucru este format din rotor cu cu]ite montate articulat, carcas\, ro]i de sprijin [i
mecanisme de reglare a `n\l]imii de lucru. Rotorul cu cu]ite, rotinduse cu viteze
mari (viteza periferic\ a cu]itelor fiind de 35-50 m/s), realizeaz\ tocarea vrejurilor
[i a buruienilor iar fragmentele rezultate r\mân pe sol.

8.1. Ma[ini de scos cartofi.

Acestea pot fi de tipul cu rozet\ [i furci arunc\toare sau cu transportoare-
separatoare de tip lan]-gr\tar rulant. Aceste ma[ini efectueaz\ dislocarea
stratului de sol `n care sunt dispu[i tuberculii, destr\marea acestui strat [i
separarea par]ial\ a cartofilor de sol [i vrejuri. Cartofii [i vrejurile tocate r\mân
dispuse pe sol sub forma unei fâ[ii continue.
~n figura 99 se arat\ schema constructiv-func]ional\ a unei ma[ini de scos
cartofi cu transportoare cu vergele. Stratul de sol dislocat de br\zdare este
preluat de transportorul separator. ~n timpul de plas\rii stratului de sol dislocat, pe
transportor are loc destr\marea acestuia, separarea particulelor de sol care trec
prin spa]iile dintre vergele [i desprinderea par]ial\ a tuberculilor de vrejuri. De pe
transportor care are [i o mi[care vibratorie, dat\ de ro]i stelate care pe care se
sprijin\ lan]urile transportorului, cartofii cad pe sol. Transportorul cu vergele este
a[ezat `nclinat fa]\ de sol, desc\rcarea p\mântului r\mas pe acesta [i a cartofilor
f\cându-se la o anumit\ `n\l]ime fa]\ de sol. Adunatul cartofilor se face manual.
Ma[inile de scos cartofi de acest tip, se construiesc de obicei pentru recoltarea a
dou\ rânduri de cartofi [i sunt ma[ini tractate [i ac]ionate de la priza de putere a
tractorului.
Ca reglaj principal, este pozi]ia br\zdarului de a[a natur\ `ncât s\ p\trund\
`n sol sub nivelul de existen]\ al tuberculilor, acest lucru se poate realiza de la
ro]ile de copiere [i dispozitiv de reglare a br\zdarului, sau cu ajutorul unor
tamburi ce urm\resc profilul bilonului.

8.2. Ma[ini de scos [i adunat cartofi.

Spre deosebire de ma[inile de scos cartofi, ma[inile de scos [i adunat, se
prev\d cu organe suplimentare de sf\râmat bulg\rii [i de separat vrejuri. ~n cazul
acestor ma[ini, produsul final ob]inut – cartofi par]ial separa]i de buruieni – este
`nc\rcat `ntr-o remorc\ ce se deplaseaz\ paralel cu ma[ina [i sunt transporta]i la
o sta]ie fix\ de sortare [i separare, sau sunt l\sa]i pe sol unde sunt sorta]i
manual.
transportor-elevator

tambur arunc\toare

cu]ite disc
br\zdar

transportoare cu vergele rulouri

Fig.100 – Principiul constructiv-func]ional al unei ma[ini de
scos [i adunat cartofi

~n figura 100 se prezint\ schema unei ma[ini de scos [i adunat cartofi.

Ma[ina este prev\zut\ cu tambur copiator de bilon, br\zdare, cu]ite rotative
pentru t\ierea pere]ilor brazdei, dou\ transportoare cu vergele a[ezate `n
cascad\, rulouri de cur\]ire a cartofilor de p\mânt [i vrejuri [i de sf\râmare a
bulg\rilor [i un transportor elevator tot din vergele. Datorit\ lungimii drumului
parcurs de cartofi `mpreun\ cu p\mântul dislocat, procesul de separare a
tuberculilor este mai bun [i depinde foarte mult de tipul solului. Pentru solurile
u[oare `n care se planteaz\ cartofi, se poate folosi cu succes aceast\ metod\.
123
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

Pentru solurile medii [i grele folosirea ma[inii nu este recomandat\.

8.3. Combine de recoltat cartofi.

Combinele de recoltat cartofi include `n componen]a lor pe lâng\ organele
[i mecanismele existente pe ma[ina de scos [i adunat [i o sortare f\cut\ de
muncitori (2 sau 4) pe parcursul tuberculilor spre bunc\rul de colectare sau
remorca `n care se `ncarc\ cartofii. Ace[tia `ndep\rteaz\ pietrele [i bulg\rii de
p\mânt care au forma apropiat\ de cea a cartofilor.
~n figura 101 se arat\ schema constructiv-func]ional\ a unei combine de
recoltat cartofi. De obicei combinele lucreaz\ pe 2 sau trei rânduri [i sunt ma[ini
tractate [i ac]ionate de la priza de putere a tractorului. ~n partea anterioar\
combina este prev\zut\ cu un copiator de bilon, br\zdar [i transportor cu
vergele. Pentru limitarea l\]imii brazdei dislocate de o parte [i cealalt\ a
br\zdarului sunt prev\zute cu]ite disc.
bunc\r transportor separare transportor cu degete
manual\ de
cauciuc

tambur

cu]it disc br\zdar transportor-scutur\tor transportor vreji

Fig.101 – Principiul constructiv-func]ional al unei combine de

recoltat cartofi
Materialul dislocat preluat de transportor, care face o prim\ separare,
ajunge la un transportor sub forma unui tambur cu cupe care ridic\ materialul [i-l
descarc\ pe un transportor format din tuburi crenelate (fig. 102). Acesta
realizeaz\ pe de o parte separarea cartofilor de p\mânt prin sf\râmarea
bulg\rilor [i pe de alt\ parte cur\]area cartofilor de p\mânt prin frecarea acestora
cu cilindrii. Spa]iile dintre cilindrii sunt mai mici decât dimensiunile cartofilor.

cilindrii
cartofi+bulg\ri+pietre

Fig.103 – Transportor-separator cu
degete de cauciuc Fig.102 – Transportor
separator-cur\]itor cu rulouri
(cilindrii) profila]i
De pe acest transportor materialul cade pe un transportor de separare cu
degete din cauciuc (fig. 103). La nivelul acestui transportor a[ezat sub un unghi
de c\dere [i care are mi[care invers\ fa]\ de mersul cartofilor,este realizat\ o
nou\ separare de pietre [i o nou\ cur\]ire a cartofilor de p\mânt. Cartofii de pe
acest transportor cad pe un alt transportor cu vergele care-i conduce spre
mijlocul de colectare (bunc\r sau remorc\).
124
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

Pe o parte [i de alta a acestui transportor se afl\ muncitorii care fac

separarea final\, ei elimin\ bulg\rii de p\mânt ajun[i pân\ aici, pietrele [i cartofii
bolnavi [i t\ia]i.
La nivelul tamburului rotativ care are suprafa]a lateral\ realizat\ din vergele
de sârm\ c\ptu[ite [i 20-30 compartimente (cupe) se efectueaz\ [i separarea
cartofilor de ma[a vegetal\ (vrejuri, buruieni), acestea fiind preluate de un
transportor ce le conduce `n afara combinei [i cad pe sol.
Combinele de recoltat cartofi construite `n prezent, difer\ `ntre ele `n special
prin construc]ia organelor componente [i par]ial prin schema tehnologic\ de
dispunere a acestora. Orice combin\ este prev\zut\ cu cele patru grupuri de
organe de lucru: de dislocare, de separare, de separare a vrejurilor [i de
`nc\rcare.

125
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

CAPITOLUL 8
MA{INI DE RECOLTAT CARTOFI
Pentru recoltarea mecanizat\ a cartofilor se folosesc dou\ metode: metoda
de recoltare divizat\ [i metoda de recoltare direct\.
Metoda de recoltare divizat\ const\ `n dislocarea tuberculilor, separarea
par]ial\ a lor de sol [i vreji [i l\sarea acestora `n brazde continue pe sol, urmând
ca strângerea acestora s\ se fac\ ulterior manual.
Metoda de recoltare direct\ const\ `n dislocarea cartofilor, separarea
acestora de sol [i vreji [i colectarea lor `n bunc\re. Ma[inile respective se
numesc combine de recoltat cartofi.

cardan reglarea `n\l]imii de lucru

pct. rotor
prindere
la tractor

a. b.

Fig.98 – Schema ma[inii de tocat vrejuri

a-rotor cu degete prinse articulat; b-rotor cu cu]ite prinse articulat

Men]ion\m c\ [i culturile de ceap\ [i usturoi, folosesc metodele de

recoltare men]ionate, iar ma[inile care particip\ la realizarea recolt\rii au acelea[i
principii de lucru.
tambur

bilon Fig.99 – Principiul de func]ionare

a unei ma[ini de scos cartofi

cu]ite disc
cartofi
br\zdar

tambur

cu]it disc cartofi

teren recoltat
bilon br\zdar transportor cu vergele

~n cazul `n care cultura ce urmeaz\ a fi recoltat\, prezint\ o vegeta]ie

bogat\ (vrejuri, buruieni), pentru ca ma[inile folosite la recoltare s\ nu se `nfunde
cu aceast\ vegeta]ie [i pentru o separare mai bun\ a cartofilor de p\mânt, se
folosesc mai `ntâi ma[ini de tocat vrejuri.
Acestea sunt alc\tuite de regul\, dintr-un cadru sprijinit pe ro]i pe care este
montat un rotor cu ciocane sau cu]ite de lungimi diferite pentru a copia profilul
126
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

terenului.
~n figura 98 se arat\ schema constructiv-func]ional\ a unei ma[ini tractate
[i antrenate de la priza de putere a tractorului pentru tocat vrejuri. Organul de
lucru este format din rotor cu cu]ite montate articulat, carcas\, ro]i de sprijin [i
mecanisme de reglare a `n\l]imii de lucru. Rotorul cu cu]ite, rotinduse cu viteze
mari (viteza periferic\ a cu]itelor fiind de 35-50 m/s), realizeaz\ tocarea vrejurilor
[i a buruienilor iar fragmentele rezultate r\mân pe sol.

8.1. Ma[ini de scos cartofi.

Acestea pot fi de tipul cu rozet\ [i furci arunc\toare sau cu transportoare-
separatoare de tip lan]-gr\tar rulant. Aceste ma[ini efectueaz\ dislocarea
stratului de sol `n care sunt dispu[i tuberculii, destr\marea acestui strat [i
separarea par]ial\ a cartofilor de sol [i vrejuri. Cartofii [i vrejurile tocate r\mân
dispuse pe sol sub forma unei fâ[ii continue.
~n figura 99 se arat\ schema constructiv-func]ional\ a unei ma[ini de scos
cartofi cu transportoare cu vergele. Stratul de sol dislocat de br\zdare este
preluat de transportorul separator. ~n timpul de plas\rii stratului de sol dislocat, pe
transportor are loc destr\marea acestuia, separarea particulelor de sol care trec
prin spa]iile dintre vergele [i desprinderea par]ial\ a tuberculilor de vrejuri. De pe
transportor care are [i o mi[care vibratorie, dat\ de ro]i stelate care pe care se
sprijin\ lan]urile transportorului, cartofii cad pe sol. Transportorul cu vergele este
a[ezat `nclinat fa]\ de sol, desc\rcarea p\mântului r\mas pe acesta [i a cartofilor
f\cându-se la o anumit\ `n\l]ime fa]\ de sol. Adunatul cartofilor se face manual.
Ma[inile de scos cartofi de acest tip, se construiesc de obicei pentru recoltarea a
dou\ rânduri de cartofi [i sunt ma[ini tractate [i ac]ionate de la priza de putere a
tractorului.
Ca reglaj principal, este pozi]ia br\zdarului de a[a natur\ `ncât s\ p\trund\
`n sol sub nivelul de existen]\ al tuberculilor, acest lucru se poate realiza de la
ro]ile de copiere [i dispozitiv de reglare a br\zdarului, sau cu ajutorul unor
tamburi ce urm\resc profilul bilonului.

8.2. Ma[ini de scos [i adunat cartofi.

Spre deosebire de ma[inile de scos cartofi, ma[inile de scos [i adunat, se
prev\d cu organe suplimentare de sf\râmat bulg\rii [i de separat vrejuri. ~n cazul
acestor ma[ini, produsul final ob]inut – cartofi par]ial separa]i de buruieni – este
`nc\rcat `ntr-o remorc\ ce se deplaseaz\ paralel cu ma[ina [i sunt transporta]i la
o sta]ie fix\ de sortare [i separare, sau sunt l\sa]i pe sol unde sunt sorta]i
manual.
transportor-elevator

tambur arunc\toare

cu]ite disc
br\zdar

transportoare cu vergele rulouri

Fig.100 – Principiul constructiv-func]ional al unei ma[ini de
scos [i adunat cartofi

~n figura 100 se prezint\ schema unei ma[ini de scos [i adunat cartofi.

Ma[ina este prev\zut\ cu tambur copiator de bilon, br\zdare, cu]ite rotative
pentru t\ierea pere]ilor brazdei, dou\ transportoare cu vergele a[ezate `n
cascad\, rulouri de cur\]ire a cartofilor de p\mânt [i vrejuri [i de sf\râmare a
bulg\rilor [i un transportor elevator tot din vergele. Datorit\ lungimii drumului
127
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

parcurs de cartofi `mpreun\ cu p\mântul dislocat, procesul de separare a

tuberculilor este mai bun [i depinde foarte mult de tipul solului. Pentru solurile
u[oare `n care se planteaz\ cartofi, se poate folosi cu succes aceast\ metod\.
Pentru solurile medii [i grele folosirea ma[inii nu este recomandat\.

8.3. Combine de recoltat cartofi.

Combinele de recoltat cartofi include `n componen]a lor pe lâng\ organele
[i mecanismele existente pe ma[ina de scos [i adunat [i o sortare f\cut\ de
muncitori (2 sau 4) pe parcursul tuberculilor spre bunc\rul de colectare sau
remorca `n care se `ncarc\ cartofii. Ace[tia `ndep\rteaz\ pietrele [i bulg\rii de
p\mânt care au forma apropiat\ de cea a cartofilor.
~n figura 101 se arat\ schema constructiv-func]ional\ a unei combine de
recoltat cartofi. De obicei combinele lucreaz\ pe 2 sau trei rânduri [i sunt ma[ini
tractate [i ac]ionate de la priza de putere a tractorului. ~n partea anterioar\
combina este prev\zut\ cu un copiator de bilon, br\zdar [i transportor cu
vergele. Pentru limitarea l\]imii brazdei dislocate de o parte [i cealalt\ a
br\zdarului sunt prev\zute cu]ite disc.
bunc\r transportor separare transportor cu degete
manual\ de
cauciuc

tambur

cu]it disc br\zdar transportor-scutur\tor transportor vreji

Fig.101 – Principiul constructiv-func]ional al unei combine de

recoltat cartofi
Materialul dislocat preluat de transportor, care face o prim\ separare,
ajunge la un transportor sub forma unui tambur cu cupe care ridic\ materialul [i-l
descarc\ pe un transportor format din tuburi crenelate (fig. 102). Acesta
realizeaz\ pe de o parte separarea cartofilor de p\mânt prin sf\râmarea
bulg\rilor [i pe de alt\ parte cur\]area cartofilor de p\mânt prin frecarea acestora
cu cilindrii. Spa]iile dintre cilindrii sunt mai mici decât dimensiunile cartofilor.

cilindrii
cartofi+bulg\ri+pietre

Fig.103 – Transportor-separator cu
degete de cauciuc Fig.102 – Transportor
separator-cur\]itor cu rulouri
(cilindrii) profila]i
De pe acest transportor materialul cade pe un transportor de separare cu
degete din cauciuc (fig. 103). La nivelul acestui transportor a[ezat sub un unghi
de c\dere [i care are mi[care invers\ fa]\ de mersul cartofilor,este realizat\
128
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

o nou\ separare de pietre [i o nou\ cur\]ire a cartofilor de p\mânt. Cartofii de pe

acest transportor cad pe un alt transportor cu vergele care-i conduce spre
mijlocul de colectare (bunc\r sau remorc\).
Pe o parte [i de alta a acestui transportor se afl\ muncitorii care fac
separarea final\, ei elimin\ bulg\rii de p\mânt ajun[i pân\ aici, pietrele [i cartofii
bolnavi [i t\ia]i.
La nivelul tamburului rotativ care are suprafa]a lateral\ realizat\ din vergele
de sârm\ c\ptu[ite [i 20-30 compartimente (cupe) se efectueaz\ [i separarea
cartofilor de ma[a vegetal\ (vrejuri, buruieni), acestea fiind preluate de un
transportor ce le conduce `n afara combinei [i cad pe sol.
Combinele de recoltat cartofi construite `n prezent, difer\ `ntre ele `n special
prin construc]ia organelor componente [i par]ial prin schema tehnologic\ de
dispunere a acestora. Orice combin\ este prev\zut\ cu cele patru grupuri de
organe de lucru: de dislocare, de separare, de separare a vrejurilor [i de
`nc\rcare.

129
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

CAPITOLUL 10
MA{INI DE CUR|}AT {I SORTAT SEMIN}E
Semin]ele ob]inute prin recoltare [i treierare, `n scopul asigur\rii unor
condi]ii impuse privind puritatea, masa specific\ [i uniformitatea dimensiunilor, se
supun unor procese de cur\]ire [i sortare.
Cur\]irea ca proces const\ `n separarea din semin]ele culturii principale a
tuturor frac]iunilor str\ine: buc\]i de paie, pleav\, bulg\ri, semin]e de buruieni,
semin]e ale altor culturi, praf, buc\]i de metal. Prin cur\]ire de cele mai multe ori
se realizeaz\ [i separarea semin]elor sparte [i a semin]elor si[tave a culturii
principale.
Sortarea semin]elor ca proces const\ `n divizarea masei de semin]e
cur\]ite pe calit\]i dup\ anumite criterii, dimensiuni, greutate, form\, culoare.
Separarea semin]elor pe frac]iuni dup\ dimensiuni (lungime, grosime,
l\]ime) cuprinse `n anumite limite poart\ numele de calibrare. Acestui proces se
supun semin]ele unor culturi (porumb, sfecl\) ce urmeaz\ a fi sem\nate cu
ma[ini de sem\nat prev\zute cu aparate de distribu]ie cu discuri cu alveole.
Cur\]irii [i sort\rii sunt supuse atât semin]ele pentru consum cât [i cele
pentru s\mân]\. La majoritatea ma[inilor destinate acestui scop, cur\]irea [i
sortarea se efectueaz\ concomitent de multe ori cele dou\ procese fiind
inseparabile.
Principiile de lucru care stau la baza proceselor de cur\]ire [i sortare sunt:
- dup\ dimensiuni cu ajutorul sitelor;
- dup\ greutate cu ajutorul unui curent de aer refulat sau absorbit de un
ventilator;
- dup\ form\ cu ajutorul cilindrilor triori;
- dup\ culoare cu ajutorul camerei de luat vederi;
- dup\ propriet\]ile organice cu ajutorul magne]ilor permanen]i sau
electromagne]i;
- dup\ capacitatea de `nmagazinare a radia]iilor.
Clasificarea ma[inilor de cur\]at [i sortat semin]e se face [i dup\ num\rul
de opera]ii pe care le execut\ aceste ma[ini [i anume:
- ma[ini de cur\]at [i sortat simple care execut\ cur\]irea dup\ 1 sau 2
principii-vântur\tori;
- ma[ini de cur\]at [i sortat universale, care execut\ paralel cu cur\]irea [i
dou\ trei opera]ii de sortare-selectoare.
10.1. Vântur\tori.
Sunt ma[ini de cur\]at [i sortat ale c\ror organe de lucru sunt formate din
site [i ventilator.
~n figura 109 se arat\ schema tehnologic\ a unei vântur\tori. Separarea
semin]elor de corpuri mai mari se face pe o sit\ 1 (dup\ grosime) [i pe sita 2
(dup\ l\]ime), materialul de baz\ trecând prin orificiile celor dou\ site.
Concomitent cu trecerea materialului prin sitele 1 [i 2 se face separarea
materialului de impurit\]ile u[oare (a) sub ac]iunea curentului de aer debitat de
ventilatorul 3. Frac]iunile r\mase pe sitele 1 [i 2 sunt evacuate prin gura b.
Separarea semin]elor mici [i a impurit\]ilor mai mici decât semin]ele principale se
face pe sitele 4 [i 5, dispuse `n prelungire, acestea trecând prin orificiile sitelor [i
sunt evacuate prin gurile de evacuare c [i d. Semin]ele de baz\ alunec\ pe
suprafa]a sitelor [i ajung la transportorul 6 putând fi desc\rcate prin gura 7 sau
gura 8.
Ca reglaje principale la vântur\toare sunt:
- alegerea sitelor cu dimensiuni ale orificiilor `n func]ie de cultur\;
- debitul de aer refulat de ventilator;
130
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

- `nclinarea sitelor.
Sitele se monteaz\ pe un batiu care prime[te o mi[care oscilatorie dat\ de
un mecanism biel\-manivel\.

6 3 1 2

7
b a
8
c 4

d5

Fig.109 – Schema tehnologic\ a unei vântur\tori

10.2. Selectoare.
Selectoarele sunt ma[ini care efectueaz\ separarea semin]elor dup\
dimensiuni cu ajutorul sitelor, dup\ greutate cu ajutorul curentului de aer [i dup\
form\ cu ajutorul cilindrilor triori (cilindrii cu alveole).

2 3 7 4 5 6
Fig.110 – Schema tehnologic\ a unui
a b
selector

c I II III d

~n figura 110 se arat\ schema tehnologic\ a unui selector prev\zut cu

ventilatorul 1, sita 2, doi cilindrii cu alveole 3 [i 4 [i o sit\ de sortare 5. ~n interiorul
celor doi cilindrii cu alveole este prev\zut jgheabul 6 [i transportorul cu melc 7.
Separarea frac]iunilor u[oare (a) din material se face sub ac]iunea
curentului de aer debitat de ventilator. Separarea frac]iunilor mari (b) se face pe
sit\. ~n primul cilindru cu alveole 3 se face separarea semin]elor de alt\ form\
decât cele de baz\ [i care ies prin orificiile dintre cei doi cilindrii (c). Semin]ele de
baz\ `mpreun\ cu cele mici sunt antrenate de alveole [i desc\rcate `n jgheabul 6
iar de aici ajung `n cel de-al doilea cilindru `n care se face separarea de
semin]ele mici, care sunt evacuate de melc prin gura a. Semin]ele culturii de
baz\ ajung pe sita cilindric\ 5 care face sortarea dup\ grosime pe calit\]i. ~n
acest caz principalele reglaje sunt:
- alegerea sitelor;
- reglarea vitezei curentului de aer;
- alegerea cilindrilor cu alveole `n func]ie de dimensiunile [i forma semin]elor
de baz\.

10.3. Sortare dup\ culoare.

Pentru a fi vândute `n condi]ii bune, numeroase semin]e care sunt destinate
alimenta]iei sau pentru s\mân]\ trebuie s\ aib\ aceea[i culoare. Exemplu
s\mân]a de maz\re poate avea culoarea galben\ sau verde. Chiar dac\ se
131
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

seam\n\ soiul a c\rei s\mân]\ are culoarea verde dup\ recoltarea culturii
respective `n s\mân]a de baz\ apar [i semin]e de culoare galben\. Ori pentru
puritatea culturii este necesar\ o sortare a semin]elor ce se vor sem\na dup\
culoare.

Principiul sort\rii dup\ culoare se

face cu ajutorul unei camere de luat
vederi sau celul\ fotoelectric\ care
comand\ un curent de aer la apari]ia `n
d câmpul ei a altei culori(fig.111).
Semin]ele sunt dispuse pe un
transportor pe un singur rând, iar c\derea
l
acestora s\mân]\ cu s\mân]\ se face
prin dreptul unei celule fotoelectrice (d)
care comand\ un curent de aer debitat
prin tubul I care schimb\ traectoria de
c\dere a celor care au alt\ culoare.
Fig.111 – Ma[in\ de sortat dup\
culoare

10.4. Ma[ini de calibrat.

Comercializarea a numeroase fructe [i legume face obiectul unei legisla]ii
care devine din ce `n ce mai severe. Vinderea lor este asigurat\ când sunt
prezentate pe grupe de m\rimi. Cartofi, portocale, tomate, pepeni etc., sunt
vându]i `n prezent sub forma a numeroase grupe determinate de m\rimi.
Calibrarea se poate face cu: benzi, cu tuburi [i dup\ greutate.
Calibrarea cu benzi – dou\ benzi de cauciuc antrenate prin acela[i arbore
motor [i `ntinse pe doi tamburi. Benzile nu sunt paralele ci au ecartament
progresiv. Fructele cad `ntre cele dou\ benzi. Când diametrul fructelor este
inferior ecartamentului benzilor, ele trec [i cad `n co[ul corespondent calibrului
lor.

Fig.112 – Calibrare cu tamburi

Calibrarea cu tamburi (fig. 112). Tamburii sunt prev\zu]i cu orificii de

m\rime diferit\ variind de la diametre mici, la primul cilindru, la diametre mari la
ultimul cilindru. Ei sunt antrena]i `n mi[care de rota]ie lent\ iar fructele sunt
sortate dup\ m\rime `n mai multe grupe (num\rul grupelor este mai mare cu una
decât num\rul tamburelor).

132
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

CAPITOLUL 11
NORME DE PROTEC}IA MUNCII {I P.S.I. LA
FOLOSIREA MA{INILOR AGRICOLE
Pentru evitarea accidentelor de munc\ la lucr\rile executate cu ma[inile agricole
este necesar s\ se respecte ur\toarele reguli:
- `nainte de `nceperea lucrului trebuie s\ se fac\ recunoa[terea terenului
pentru a `nsemna [i ocoli zonele periculoase;
- pe dealuri, unde agregatul se deplaseaz\ `n direc]ia curbelor de nivel, trebuie
s\ nu se lucreze cu tractoarele pe ro]i pe pante mai mari de 10-120 iar cu
tractoarele pe [enile nu se va dep\[i max. 200;
- la agregarea ma[inilor bol]urile de cuplare trebuie bine asigurate;
- nu se admite urcarea persoanelor pe ma[ini `n timpul lucrului, `n timpul
expluat\rii acest lucru este admis numai la acele ma[ini care sunt prev\zute
cu post normal de conducere sau de supraveghere;
- `ntoarcerile la cap\tul parcelei trebuie f\cute cu mare aten]ie [i diferen]ialul
deblocat din timp;
- pe terenurile `n pant\ mai mare de 100 pentru tractoarele pe ro]i [i 150 pentru
tractoarele pe [enile, `ntoarcerile nu se for face `n “bucl\” ci cu manevrarea
`nainte [i `napoi cu respectarea p\str\rii tractorului cu fa]a spre vale (cazul
agregatelor tractor+ma[in\ agricol\ purtat\);
- `n timpul sta]ion\rii ma[inile purtate se vor l\sa pe sol;
- agregatul sau ma[ina autopropulsat\ va fi deservit\ numai de personal
calificat;
- nu este permis\ apropierea de ma[in\ a persoanelor neinstruite;
- urcarea persoanelor pe pro]ap, cadru sau `n bunc\rul ma[inii este interzis\;
- toate interven]iile de remediere sau reglaj se fac numai cu ma[ina oprit\ [i
ac]ionarea `ntrerupt\;
- pentru interven]ii mai mari se va opri [i motorul tractorului;
- deplasarea ma[inilor `n mijloacele de transport trebuie s\ se fac\ numai dup\
ce au fost bine ancorate;
- deplasarea de la o parcel\ la alta a ma[inilor nu este permis\ dac\
br\zdarele nu sunt ridicate sau alte organe care compun ma[inile agricole;
- urcarea rampelor `n pant\ cu ma[ini purtate grele care produc cabrarea
tractorului este interzis\;
- viteza `n transport nu trebuie s\ dep\[easc\ limita admis\;
- muncitorii care lucreaz\ cu ma[inile pentru stropit [i pr\fuit ca [i ma[ina
pentru tratat semin]e trebuie s\ fie instrui]i `n prealabil spre a cunoa[te
perfect ma[inile, produsele chimice cu care acestea lucreaz\ [i ce m\suri
trebuie luate `n cazul de intoxica]ie;
- `n timpul lucrului muncitorii trebuie s\ poarte echipament de protec]ie special
impus de lucr\rile pe care le execut\;
- fumatul este strict interzis `n timpul recolt\rii culturilor de cereale;
- `n apropierea parcelei care se recolteaz\ se organizeaz\ un punct pentru
stingerea incendiilor conform normelor `n vigoare;
- se va urm\ri permanent `mbun\t\]irea condi]iilor igienice de munc\;
- ma[inile ac]ionate electric vor fi legate la p\mânt [i la nulul re]elei;
- circuitul de alimentare a motorului electric s\ cuprind\ elemente de protec]ie-
siguran]e fuzibile calibrate corespunz\tor, relee de protec]ie pentru tensiune
nul\, pentru suprasarcin\;
- sec]iunea conductorilor de alimentare cu curent electric s\ fie
corespunz\toare prevenind incendiile.

133
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI

BIBLIOGRAFIE

1. Babiciu P. [i colab., 1965 - Considera]ii privind criteriile de stabilire a

transmisiei la aparatele de distribu]ie ale ma[inilor de sem\nat.
Revista “Studii [i cercet\ri de mecanizarea agriculturii”, nr.2.
2. Bria N. [i colab., 1976 – Mecanizarea lucr\rilor `n cultura sfeclei de zah\r.
Edit. Ceres, Bucure[ti.
3. Buzatu I. [i colab., 1971 – Ma[ini combinate pentru lucrarea solului [i
sem\nat. Edit. Ceres, Bucure[ti.
4. Buzea I. [i colab., 1974 – Mecanizarea aplic\rii `ngr\[\mintelor. Edit. Ceres,
Bucure[ti.
5. C\proiu {tefan [i colab., 1982 – Ma[ini agricole de lucrat solul, sem\nat [i
`ntre]inerea culturilor. Edit. Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti.
6. Cedra Camille, 1991 – Lexique illustre du mechanisme et des equipements
agricoles. Editura Cemagref-Dicova, France.
7. Costache N., 1972 – Instala]ii [i ma[ini pentru combaterea bolilor [i
d\un\torilor din culturile agricole. Edi. Ceres, Bucure[ti.
8. Cuenot Guy, 1971 – Serres, machines, outils horticoles. Edit. Bailliere et
fils,Paris- France.
9. Nic[ulescu I. [i colab., 1982 – Mecanizarea agriculturii (Manual pentru liceele
agroindustriale). Edit. Ceres, Bucure[ti.
10. Neagu Traian [i colab., 1982 – Tractoare [i ma[ini horticole. Edit. Didactic\ [i
Pedagogic\, Bucure[ti.
11. Neagu Traian, Cojocariu P., 1998 – Ma[ini agricole. Edit. Ion Ionescu De La
Brad, Ia[i.
12. Necul\iasa V. - Ma[ini de recoltat.
13. M\ni[or P. 1994 – Mecanizarea [i automatizarea lucr\rilor `n zootehnie.
Edit.Ceres, Bucure[ti.
14. Ruxandu C. [i colab., 1971 – Mecanizarea lucr\rilor `n pomicultur\. Edit.
Ceres, Bucure[ti.
15. Scripnic V. [i Babiciu P. 1968 – Ma[ini agricole. Edit. Agrosilvic\, Bucure[ti.
16. Scripnic V. [i Babiciu P., 1979 – Ma[ini agricole. Edit. Ceres, Bucure[ti.
17. Toma Drago[, 1975 – Ma[ini [i instala]ii agricole. Edit. Didactic\ [i
Pedagogic\, Bucure[ti.
18. Vâlcu Victor, 1997 – Aparat de distribu]ie mecano-pneumatic pentru
sem\n\torile universale. Tez\ de doctorat.
19. x x x - ~ndrum\torul mecanicului agricol. Edit. Ceres, Bucure[ti.1980

134
CUPRINS

INTRODUCERE ............................................................................................ 2
CAPITOLUL 1 - CONSIDERA}II GENERALE
1.1. Destina]ia [i clasificarea ma[inilor agricole .................................................... 3
CAPITOLUL 2 - MA{INI PENTRU LUCR|RILE SOPLULUI ................................... 4
2.1. Pluguri.............................................................................................................. 4
2.1.1. Preg\tirea plugurilor pentru lucru .......................................................... 4
2.2. Freze agricole ................................................................................................. 8
2.3. Grape .............................................................................................................. 9
2.3.1. Grape cu col]i ....................................................................................... 9
2.3.2. Grape cu discuri ................................................................................... 9
2.3.2.1. Preg\tirea pentru lucru a grapelor cu discuri ................................................ 10
2.3.3. Grape stelate, sape rotative [i grape elicoidale ................................... 10
2.3.3.1. Grape stelate ............................................................................ 10
2.3.3.2. Sape rotative ............................................................................ 11
2.3.3.3. Grape elicoidale........................................................................ 11
2.4. T\v\lugi .......................................................................................................... 11
2.5. Cultivatoare...................................................................................................... 12
2.5.1. Componen]a cultivatoarelor .................................................................. 13
2.6. Combinatoare .................................................................................................. 14
2.7. Ma[ini pentru afânarea adânc\ a solului......................................................... 15
CAPITOLUL 3 - MA{INI PENTRU SEM|NAT {I PLANTAT....................... 24
3.1. Sem\n\tori universale ..................................................................................... 24
3.1.1. Cutia de alimentare cu semin]e ............................................................ 24
3.1.2. Aparatele de distribu]ie ......................................................................... 24
3.1.3. Tuburile de conducere a semin]elor ..................................................... 27
3.1.4. Br\zdarele ............................................................................................. 28
3.1.5. Transmisia la ma[inile de sem\nat universale ..................................... 29
3.1.6. Marcatoarele de urm\ .......................................................................... 29
3.1.7. Scormonitorii de urm\ .......................................................................... 29
3.2. Sem\n\tori pentru culturi pr\[itoare .............................................................. 30
3.3. Preg\tirea [i reglarea pentru lucru a sem\n\torilor ....................................... 31
3.3.1. Preg\tirea [i reglarea pentru lucru a sem\n\torilor universale ............ 31
3.3.2. Preg\tirea [i reglarea pentru lucru a sem\n\torilor pentru
culturi pr\[itoare .................................................................................. 33
3.4. Sem\n\tori combinate..................................................................................... 34
3.5. Ma[ini de plantat ............................................................................... 34
3.5.1. Ma[ini de plantat tuberculi..................................................................... 35
3.5.1.1. Procesul de lucru ..................................................................... 35
3.5.1.2. Preg\tirea de lucru [i reglajele ma[inii de plantat cartofi......... 36
3.5.2. Ma[ini pentru plantat r\saduri .............................................................. 36
3.5.2.1. Procesul de lucru...................................................................... 36
3.5.2.2. Preg\tirea pentru lucru a ma[inii de plantat r\saduri .............. 37
3.5.3. Ma[ini de plantat bulbi .......................................................................... 37
CAPITOLUL 4 - MA{INI DE ADMINISTRAT ~NGR|{|MINTE {I
AMENDAMENTE ................................................................ 40
4.1. Ma[ini pentru administrat `ngr\[\minte chimice solide [i
amendamente.................................................................................................. 40
4.2. Ma[ini de `mpr\[tiat `ngr\[\minte organice solide ........................................ 42
4.3. Ma[ini de `mpr\[tiat `ngr\[\minte lichide [i semilichide ................................ 43
4.3.1. Ma[ini pentru `ncorporat `ngr\[\minte chimice lichide ........................ 43
4.3.1.1. Ma[ini de `mpr\[tiat `ncorporat `ngr\[\minte organice
lichide .............................................................................................. 44
4.3.1.2. Ma[ini pentru `mpr\[tiat `ngr\[\minte organice
semilichide ...................................................................................... 45
CAPITOLUL 5 - MA{INI {I APARATE PENTRU COMBATEREA BOLILOR {I
D|UN|TORILOR ............................................................................ 50
5.1. Ma[ini de stropit .............................................................................................. 50
5.1.1. Ma[ini de stropit cu pulverizare hidraulic\ ........................................... 50
5.1.2. Ma[ini de stropit cu pulverizare pneumatic\ ........................................ 51
5.1.3. Ma[ini de stropit cu pulverizare combinat\ ........................................... 51
5.1.4. Ma[ini de stropit cu pulverizare mecanic\ ............................................ 51
3
Victor VÂLCU, Lauren]iu NORI
5.2. Ma[ini [i aparate de pr\fuit ............................................................................ 53
5.3. Ma[ini combinate de stropit [i pr\fuit ............................................................. 54
5.4. Ma[ini de tratat semin]e ................................................................................. 54
CAPITOLUL 6 - MA{INI DE RECOLTAT PLANTE FURAJERE................. 59
6.1. Cositori............................................................................................................ 59
6.2. Ma[ini de strivit plante ................................................................................... 61
6.3. Cositori combinate sau vindrovere ................................................................ 62
6.4. Greble ............................................................................................................ 62
6.5. Ma[ini de adunat [i `nc\rcat fân ..................................................................... 63
6.5.1. Remorci auto`nc\rc\toare ................................................................... 63
6.6. Ma[ini de adunat [i presat ............................................................................. 64
6.6.1. Prese cu piston ..................................................................................... 64
6.6.2. Prese de balotat cu presare continu\ .................................................. 66
6.6.3. Ma[ini de adunat [i c\pi]at ................................................................... 67
6.7. Combine de recoltat furaje ............................................................................. 68
6.7.1. Combine care taie [i toac\ concomitent .............................................. 68
6.7.2. Combine cositori – toc\tori .................................................................. 69
CAPITOLUL 7 - COMBINE DE RECOLTAT CEREALE.......................................... 70
7.1. Combine de recoltat cereale p\ioase ............................................................ 70
7.1.1. Construc]ia organelor componente ale combinei ................................. 71
7.1.2. Sisteme de propulsie [i sisteme hidraulice de ac]ionare
[i comand\............................................................................................ 76
7.2. Ma[ini pentru recoltarea porumbului ............................................................. 79
7.2.1. Culeg\toare de [tiule]i ......................................................................... 80
7.2.2. Combine de recoltat porumb ............................................................... 81
7.3. Batoze de porumb ......................................................................................... 82
7.4. Ma[ini pentru recoltat floarea-soarelui .......................................................... 82
7.5. Ma[ini pentru recoltarea orezului .................................................................. 83
7.6. Ma[ini pentru recoltarea semincerilor de ierburi ........................................... 83
7.7. Ma[ini pentru recoltarea culturii de soia ......................................................... 83
7.8. Ma[ini pentru recoltarea culturii de fasole ..................................................... 84
CAPITOLUL 8 - MA{INI DE RECOLTAT CARTOFI................................................ 85
8.1. Ma[ini de scos cartofi .................................................................................... 86
8.2. Ma[ini de scos [i adunat cartofi ..................................................................... 86
8.3. Combine de recoltat cartofi ............................................................................ 87
CAPITOLUL 9 - MA{INI PENTRU RECOLTAT SFECL| DE ZAH|R ................. 89
9.1. Ma[ina de decoletat sfecl\ ............................................................................ 89
9.2. Ma[ini de recoltat r\d\cini de sfecl\ .............................................................. 90
9.3. Combine de recoltat sfecl\ ............................................................................ 91
CAPITOLUL 10 - MA{INI DE CUR|}AT {I SORTAT SEMIN}E ........................... 92
10.1. Vântur\tori ................................................................................................... 92
10.2. Selectoare .................................................................................................... 93
10.3. Sortare dup\ culoare ................................................................................... 93
10.4. Ma[ini de calibrat ......................................................................................... 94
CAPITOLUL 11 - NORME DE PROTEC}IA MUNCII {I P.S.I. LA
FOLOSIREA MA{INILOR AGRICOLE ........................................ 95
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................ 96