www.referat.

ro

UNIVERSITATEA TEHNICA “GH.ASACHI” IASI

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA GEODEZIE SI INGINERIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA: IMBUNATATIRI FUNCIARE SI DEZVOLTARE RURALA

PROIECT BETON
ARMAT

2010-2011
 TEMA PROIECTULUI

Sa se priecteze structura de rezistenta din beton armat a unei constructii cu forma in

plan Lx5T si inaltimea H.
Structura de rezistenta consta in cadre din beton armat cu 2 deschideri L=2l , cadrele fiind
dispuse la distanta T.
Cadrul din beton armat va fi realizat monolit cu stalpi castrati in fundatii izolate din beton
armat.Acoperisul va fi realizat din placa,grinzii secundare care sunt dispuse perpendicular
pe grinda principala (rigle cadrului).
Acoperisul va prelua o incarcare suplimentara provenita din instalatii speciale pu (daN/m2).
Constructia va fi amplasata intr-o zona seismica de la A la E.

PIESE SCRISE
1. Note de calcul,calculul planseului de acoperis,placa grinda secundar;
2. Calculul cadrului transversal;
3. Calculul fundatiilor izolate.

PIESE DESENATE

1. Plan cofraj si armare placa planseu monolit;

2. Plan cofraj si armare grinda secundara;
3. Plan cofraj si armare cadru monolit;
4. Plan cofraj si armare fundatii.

DATE NUMERICE
L=30m
T=9m
H=11.5m
Putil=>Pu=150+n=150+17=167daN/m2
Bc 30
Pc60
ά=1
gi=120KN/m2 ->zona (A) zapada
SECTIUNEA: A – A

SECTIUNEA: B – B

Distributia grinzilor
dGS=a=2÷3.5m => dGS=a=2m
T=9m
ds=L/2=30/2=15m
°deschiderea placii lp=a= dGS=2m
°lungimea grinzii secundare lGS=T= dGS=9m
°lungimea grinzii principale lGP=ds=L/2=30/2=15m

Caracteristici geometrice
a)grinda principala (rigla cadrului):
-din conditia de rigiditate :
hGP=(1/12÷1/15)lGP => hGP=1/14*15=1m
hGP/bGP=(1.5÷3)
hGP/bGP=2 => bGP=1/2=0.5m
b)grinda secundara:
lGS=T=9m
Observatie:
Placa se armeaza pe o directie daca raportul T/a=9/2=4.5>2m.
-din conditia de rigiditate:
hGS=(1/15÷1/20)lGS =>hGS=1/15*9=0.6m => hGS=0.6m
hGS=(0.4÷0.6)hGP =>hGS=0.6*1=0.6m
hGS/bGS=1.5÷2.5 => hGS/bGS=2.5 =>bGS=0.6/2.5=0.24m
Se adopta: bGS=0.25m
Observatie:
Se recomanda: bGS=(0.4÷0.6)bGP
bGS=0.5*bGP=0.5*0.5=0.25m
Din hGS,bGS => hGS=0.6m=600mm
bGS=0.25m=250mm
Observatie:
Se adopta valori modulate pentru b si h ale grinzii astfel:
b=120,150,180,200,220,250,300,350,400 etc.
h=150,200,250,300,350,….,800,900,1000 etc.

c)placa planseului:
hp min=60mm –din turnare;
hp min=110mm –din izolatie fonica;
Obisnuit:
hp min=110÷150 mm=hconstructiv =>hp min=hconstructiv=130mm

d)stalpii:
-stalpii laterali: hs=(0.7÷0.8)hGP=0.7*1=0.7m
bs≈0.7*hs =>bs=0.7*0.7=0.49m => bs≈0.5m
bs=bGP  0.5=0.5m
-stalpii centrali: hs=bs si min 30 cm x 30 cm  0,3 m x 0,3 m
Sectiunile transversale ale stalpilor vor respecta conditia:
bs * hs = As ≥ N/n*Rck
unde: N – efortul axial de compresiune in stalpi;
n – are valori intre 0.15÷0.35, functie de gradul de protectie seismica;
n=0.35
Calculul placilor monolite
Grosimea placilor din beton armat se determina prin ……. armare a verificarilor in
starile limita ultime sau de exploatare normala precum si tinand seama de conditia
economica de tipizare a cofrajelor si conditiei tehnologice de executie.
Dimensionarea grosimii placilor trebuie sa asigure:
-realizarea a unui procent mediu de armare sub 0.8% pentru placii armate pe o directie si
sub 0.5% pentru cele armate pe ambele directii;
-deformatii (sageti) in limitele prevazute de reglementari;
-grosimea planseelor monolite variaza din 10 in 10 mm la cele prefabricate din 5 in 5 mm.

Elemente geometrice

Schema de calcul devine:

1 2 3
A B C
-Placa se va deschide cu o grinda continua cu ,,n,, deschideri de dimensiuni:
bp*hp=1000(cm)*hp
-se adopta:bGL=30cm=0.3m=300mm
hGL=40cm=0.4m=400mm
Deschiderea de calcul:
l01=a-(bGL+bGS)/2=200-(30+25)/2=172.5cm
l01=1725mm=1.725m
l02=a-bGS=200-25=175cm
l02=1750mm=1.75m

Evaluarea actiunilor (a incarcarilor)

a)Actiuni normate pe m2 de placa.
°actiuni permanente:-greutatea proprie a placii:
gpn=1*hp*1*γb=1*0.13*1*2300=2300daN/m2
γb=2300kg/m3;
-terasa:
gterasan=g1n+g2n+……+g7n
Unde:
-beton de panta din granulit;
γgranulit = 900 daN/m3
g1n = 1*1*γgranulit*hmediu=148daN/m2
-sapa egalizare, 1 cm grosime;
g2n = 20 daN/m2
-hidroizolatie 2p+1c+4b (panza, carton, bitum);
g3n = 25daN/m2
-izolatie terminca BCA;
g4n = 65daN/m2
-bariera vapori 1ca+2b (carton asfalt, bitum);
g5n = 10daN/m2
-sapa egalizare, 1cm grosime;
g6n = 22daN/m2
-protectie nisip, 2cm grosime;
g7n = 35daN/m2
Rezulta :
gterasan = 325daN/m2
°actiuni temporare de lunga durata (cvasipermanente):
-actiunea zapezii conform STAS 10101/21-92:
Pzn = Ce*Czi*gi
Unde:
Ce-coeficientul prin care se tine seama de conditiile de expunere a constructiei, se adopta
Ce = 0.8 (pentru conditii normale de expunere si acoperisuri cu profil plat sau putin agitat).
Czi-coeficientul prin care se tine seama de aglomerarea de zapada pe suprafata constructiei
expusa zapezii, se adopta Czi = 1 (0<ά≤30°).
gi- corespunzator zonei (A) de zapada, greutatea de referinta a stratului de zapada, in
KN/m2 si se ia conform tabelului cu datele initiale de calcul.
Pzn = 0.8*1*120=96daN/m2
In cocnluzie : actiunile normate totale sunt:
qpn = gpn+gterasan+Pzn+Pun+…..=299+325+96+167=887daN/m2
Actiuni-incarcari de calcul pe 1 m latime de placa
gp = ng*gpn*1=1,1 *299*1 = 328.9daN/m2
gterasa = nt*gterasan*1=1.2*325*1=390daN/m2
pz = nz*pzn*1 = 1.4*96*1 = 134.4daN/m2
pn = nn*pnn*1 = 1.2*167*1 = 200.4daN/m2
Incarcarea maxima de calcul:
qplaca = gp+gterasa+pz+pn = 328.9+390+134.4+200.4= 1053.7daN/m2
qplaca = 1053.7daN/m2 = qp

Calculul eforturilor M maxime:

 M1 + M2 + M3 +

Se selecteaza momentele incovoietoare M in campuri prin metoda in stadiul plastic. Pentru

placi nu se calculeaza T dimensionarea nefiind necesara.
In campul 1:
M1+ = (1/11)qp*l012 = (1/11)*1053.7*(1.725)2 = 285.04daN*m
Reazeme:
MB- = (1/14)qp(l01/2+l02/2)2 = (1/14)*1053.7*[(1.725+1.75)/2]2 = daN*m
MC- = (1/16)qp*l022 = (1/16)*1053.7*(1.75)2 = daN*m
Campuri intermediare:
M2+=M3+=……=(1/16)qp*l022=(1/16)*1053.7*(1.75)2 =201.68 daN*m

Dimensionarea si alcatuirea placii

Pentru a se putea lucra cu tabelul din Dan Dumitrescu sau Traian Onet,se vor transforma
eforturile din (daN*m) in (N*mm).
Dimensiunile placii sunt bp*h p=1000 (mm) astfel ca se termina armatura Aa necesara in
campuri si pe reazeme ,ca fiind apoi distribuita pe latimea bp=1000 (mm).Daca eforturile
sunt mari (a se vedea M1+) ,se poate determina mai intai si apoi se compara cu hp constructiv.

Determinarea lui hp
M1+ = 285.04daN*m =285.04*104 N*mm
Calculul se face in stadiul limita ;se compara eforturile sectionale maxime produse de
incarcari de calcul cu eforturile sectionale ale structurii betonului cu ajutorul rezistentii de
calcul ale betonului si armaturii.
1)Impunem un procent de armare :P=0.3% ÷ 0.6%
2)ξ=(P/100)*(Ra/Rc)=(0.5/100)*(350/18)=0.097
3)B=ξ(1-0.5*ξ)=0.097(1-0.5*0.097)=0.092
4)Din M=b*B*ho2*Rc => ho=√M1+/b*B*Rc=√(285.04*104/1000*0.092*18)= 41.49mm
b=1000mm
5)hp=ha+ab+φ/2
Unde : ab=2.5cm=25mm (acoperirea cu beton);
φ=8
hp=41.4+25+8/2=70.4mm
6)Daca :hp>hp min constructiv se adopta hp;
hp=70.4mm  se adopta hp min constructiv=130mm
hp min=130mm
-stim Bc 30 si tipul Pc 60 din tabelul dupa Onet se scoate valoarea lui
 -stim B=0.092 p%=0.497
Aa1+=10*p*ho=10*0.497*41.49= 206.2 mm

b)Calculul armaturii , campurile interioare

M2+=M3+=…..= 201.68*104 N*mm
b=1000 mm
1)M=b*B*h02*Rc => B=M2+/b*ho2*Rc=201.68*104 /1000*41.492*18=0.065
ho=ho efectiv=hp- ab-φ/2=130-25-8/2=101 mm

-stim Bc 30 si tipul Pc 60 din tabelul dupa Onet se scoate valoarea lui

-stim B=0.011 p%=0.056
P/100=Aa/Ab=Aa/1000*ho=Aa/b*ho =>
Aa=P*1000*ho/100=10*P*ho=10*0.056*101=56.56 mm

M2+=M3+=…..=2016800 N*mm
Aa2+=Aa3+=…..=56.56 mm
Asadar corespunzator fiecarui efort sectional determina M sau determina cantitatea de
armare corespunzatoare.
M1+Aa1+  285.04*104 N*mm 206.2 mm
MB- AaB- 
M2+=M3+=…..=Mc-  Aa2+=Aa3+ 2016800 N*mm  56.56 mm

Principii de alcatuire a placii din b.a.

a)Grosimea placii “hp” rezulta din calculul la stare limita de rezistenta si va avea valori
minime:
-hp ≥ l1/30  hp≥2/30  hp ≥ 0.067 m
0.0704 m ≥ 0.067 m
-hp ≥ l1/35  hp≥2/35  hp ≥ 0.057 m
0.0704 m ≥ 0.057 m

-incastrare pe toate laturile;

-hp ≥ l1/25  hp≥2/25  hp≥ 0.08 m

0.0704 m ≤ 0.08 m

-incastrare pe q laturi si simplu

rezematepe celelate q laturi;
-la placi armate pe ambele directii :
hp ≥ l1/40 ÷ l1/45  hp ≥ 2/40 ÷ 2/45
hp ≥ 0.05 ÷ 0.04
0.0704 ≥ 0.05÷0.04
-grosimea placii va fii minim 60 (mm) pentru plan monolit si 110 (mm) pentru carosabil.
-70 (mm) (cel mult 14 φ/m) la placi pentru armatura la partea
inferioara (camp);
minima -100 (mm) (cel mult 10 φ/m) pentru armatura la partea superioara;
-25 (mm) la placi sudate in camp;
-30 (mm) la placi sudate in reazem.

Procente de armare recomandate la placi:

Armatura de rezistenta OB 37 Pc 52 Pc 60
Pe o directie 0.4 ÷ 0.8 0.3 ÷ 0.6 0.25÷0.5
Pe ambela directii 0.3 ÷ 0.6 0.25÷0.5 0.2 ÷ 0.4

c)Armatura de repartitie
φmin repartitie -6 (mm) la bare
-4 (mm) la plase

Aa repartitie (OB 37)= 0.1*Aa rez (Bc)* Ra rez / Ra repartitie

Sau min 3φ/m

Aa repartitie ≥ 0.1 Aa rezistenta

Totadata φmin repartitie => -6 (mm) la bare

-4 (mm) la plase

CALCULUL GRINZII SECUNDARE

Elemente geometrice
Lo1=T-bGL+bGP/2
Lo2=T-bGP
L01=9-0.3+(0.5/2)=8.9 m
L02=9-0.5=8.5 m
Evaluarea actiunilor gGS
a)Actiuni normate pe (ml)de grinda:
-permanente: 1)transmise de placa:
gntg=(gnplaca+gnterasa)*a=(299+325)*2=1248 daN/m
2)din greutatea proprie a grinzii secundare:
n
g GS=(hGS-hp)*bGS*1*γb=(0.6-0.0704)* 0.25*2300=304.52 daN/m
3)total:
g perm=g tg +gnGS=1248+304.52=1552.52 daN/m  temporare de lunga durata
n n

4)actiune zapezii:
n
p zg=pzp*a=96*2=192 daN/m
5)actiuni utile:
p ugs=pnup*a=167*2=334 daN/m
n

6)actiuni totale normate pe (ml) de grinda secundara:

g GS=gntg+gnGS+pnzg+pnugs=1248+304.52+192+334=2078.52 daN/m
n

b)Actiuni de calcul pe (ml) de grinda (necesare pentru calculul la starea limita de rezistenta
).
-permanente: 7)transmise de placa
Gtg=(1.1*gnp+1.2*gnterasa)*a=(1.1*328.9+1.2*390)*2=1659,58 daN/m
8)greutatea proprie a grinzii secundare
gGS=1.1*gnGS=1.1*270.25=297.27 daN/m
-temporare de lunga durata: 9)actiunea zapezii:
pzg=1.4*pnzg=1.4*192=268.8 daN/m
10)actiuni utile:
Pug=1.2*pnug=1.2*pnug=1.2*330=396 daN/m
11)gGS=gtg+gGS+pzg+pug=1437+297.27+268.8+396=2399.87 daN/m

CALCULUL EFORTURILOR M SI T
Grinda secundara se calculeaza cu o grinda continua ,cu deschideri egale l0 ale carei
reazeme sunt grinzi principale.
 q
A

lom B loc C

TA
TBdr

TBst TC

MB MC

M2
M1

a)Valorile M date de incarcarile (actiuni normate gng) necesare pentru calculul la

fisurare:aceste valori sunt necesare pentru calculul grinzii secundare la deschiderea
fisurilor si la starile limita de o grinda continua cu “I” constant.
Se vor folosi tabelele din ‘’grinzi continue’’ de C Avram.
Pentru determinarea eforturilor Mmax se iau:
Mn1 max  din schemele α + β;
Mn1 max=0.078*gnperm*l201+0.100*pnug*l201=0.078*1552.52 *1.7252+0.100*396*1.7252 =
11478.17 daN*m
Mn2 max  din schemele α +β;
Mn2 max=0.33*gnperm*l202+0.079*pnug*l202=0.33*1518.25*8.52+0.079*330*8.52
= 28082.43 daN*m

Mn-B max  din schemele α +δ;

Mn-Bmax=-(0.105*gnperm+0.120*pnug)*l20=-(0.105*1518.25+0.120*330)*8.552
=-16748.58 daN*m

Unde:
l0=l01+l02/2=1.725+8.52/2=5.11
Mn-C max  din schemele α +η;
Mn-C max=-(0.079*gnperm+0.111*pnug)*l20=-(0.079*1552.52+0.111*398)*0.552 =- 50.46
daN*m
Calculul la fisurare se va face pentru o sectiune de camp si una de reazam cu cele mai mari
valori ale lui Mn.
b)Valorile M date de actiunile de calcul gg
Aceste valori vor fi folosite pentru calcul la starea limita de rezistenta.Calculul valorilor M
si T se vor face in studiu plastic.
-in campuri:
 M1+=(qgs*l012)/12=(334*8.62)/12=2058.55daN/m
M2+=M3+=…=(qgs*l022)/14=(334*8.52)=1723.67daN/m
-pe reazeme:
MB_=(qgs*l022)/10=(334*8.52)/10=2413.15daN/m
MA_=(qgs*l022)/11=(334*8.52)/11=2193.77daN/m

Valoarile fortelor taietoare

QA=0.45*gg*l01=0.45*2399.87*8.6=9287.5daN
QBst=0.65*gg*l01=0.65*2399.87*8.6=1345.27daN
QBdr=QCst=…..=0.55*gg*l02=0.55*2399.87*8.5=11219.39daN

CALCULUL LA STARE LIMITA DE REZISTENTA

1)Dimensionarea si alcatuirea la moment (M) in sectiuni normale.
a)Dimensiunile grinzilor secundare bGS x hGS au stabilite din conditii de rigiditate.Ca
atare vom efectua o dimensionare la MB_ (pe reazem grinda lucreaza ca o sectiune
dreptunghiulara).
Asadar pentru sectiunea b-b ,avem:
|MB_| =2413.15daN/m
Rc=18N/mm2=18*105 daN/m2
Ra=350 N/mm2=350*105 daN/m2
Impunem un procent de armare optim p%=1%.
Din p=1%  B=0.176
Luam valoarea in calcul a lui bGS determinata din conditia de rigiditate.
bGS=0.25 m
M-B =bGS*B*ho2*Rc => ho=√M-B / bGS * B * Rc=√2413.15 / 0.176*0.25*18*105=
=0.24
hGS=h0+ab+φ/2 ,unde : ab=2.5 cm=2.5*10-2 m
φ/2=10*10-3 m
hGS=0.24+2.5*10 +10*10-3 =0.27 m
-3

Daca hGS / bGS =1.5 ÷ 3 atunci se adopta definitiv sectiunea.

hGS / bGS =0.27/0.25=1.8 m
hGS x bGS se adopta sectiunea

b)Calculul armaturii in campul 1.

In campuri ,sectiunea “T” ,ca atare trebuie cunoscute elementele sectionale:
bgp

a
•••

Aa h0
bgs

Δb=lc /6
lc =0.8*l01 ,pentru deschideri marginale;
lc =0.6*l02 ,pentru deschideri intermediare;
Δb=(0.8*l01)/6=(0.8*8.6)/6=1.15 m
bp =b + 2Δb=0.25+2*1.15=2.55 m
-se pune intrebarea ,pe unde trece axa neutra?
-sa presupunem ca axa neutra trece pe la baza placii ,deci x=hp :

Mcapx=hp=Rc*bp*hp(h0 – hp/2)

Daca : M+1 < Mcapx=hp ,atunci axa neutra trece prin placa (x<hp);
M+1 < Mcapx=hp ,atunci axa neutra trece prin inima (x>hp);

In general x<hp ,adica axa neutra trece prin placa.

Mcapx=hp=18*105*2.55*0.13(0.47 – 0.13/2)=241664 daN*m

Revenind la calculul armaturii in campul 1:se armeaza sectiunea in campul 1 ca o sectiune

dreptunghiulara de latime bp.
M+1=14791.2 daN*m
Bp=M+1 / bp*h02*Rc =14791.2 /(2.55*0.472*18*105)=0.015
Bp=0.015 ------(Bc 30,Pc 60) ----> pp=0.079
A+a1 =pp/100 * bp*h0 =(0.079/100)*2.55*0.47=0.000947m2=9.47cm2

Cel puntin 2Φ sau 1/3A+a1 se va duce continuu la partea inferioara a grinzii.

c)Calculul armaturii pe reazemul B.

bgp
 a’
•••

Aa X h0 MB -

bgs
A’a =(1/3)*A+a1 =(1/3)*9.47=3.156 cm2
b=bGS =0.25 m
hGS =h=0.6m
h0 =hGS – a’=0.6-0.035=0.565 m
Din campul 1 ,unde s-a determinat cantitatea de armatura A+a1 ,am precizat ca cel putin
2φ sau 1/3A+a1 se prelungeste la partea inferioara a grinzii ,armatura care in zona
reazemelor va fii amplasata in zona comprimata.
Asadar A’a B =(1/3)A+a1 =3.156 cm2 =Aa
M2 =A’a B *Ra =Aa2 *Ra =A’a * Ra (h0 – a’)=3,156*10-4*350*105(0.47 – 0.035)=
=4805.01 daN*m
M1 =M-B – M2 =17339.06-4805.01=12534.05 daN*m
B=M1 / b*h02*Rc =12534.05 /(0.25*0.472*18*105)=0.126
B=0.126 -----(Bc30,Pc60)----> p%=0.688
Aa1 =p/100 * b*h0 =(0.688/100)*0.25*0.47=0.0008084 m2=8.084 cm2
Dar Aa2 *Ra =A’a *Ra  Aa2 =(1/3)*A+a1 =3.156 cm2
Asadar A-a B =Aa1 +Aa2 =8.084+3.156=11.24 cm2

d)Calculul armaturii in campurile interioare.

Calculul se face in mod asemanator cu cel de la punctele precedente in care axa neutra
trece prin placa deoarece M+1 >M+2 ,se modifica doar “bp”.
Δb=(0.6*l02)/6=(0.6*8.5)/6=0.85 m
A’a =3φ 14 – impus;
Δb=lc /6 ---> lc =0.6*l02
Totodata : Δb < 6*hp ---> 0.85<6*0.13
Bp =b + 2*Δb =0.25+2*0.85=1.95 m
M2+=12385.04 daN/m
Bp=(M+2 =M+3.....) / bp*h02*Rc =12385.04 /(1.95*0.472*18*105)=0.016
Bp =0.016 ----(Bc30,Pc60)---> pp %=0.085
A+a2 =A+a3 =……=(pp /100)*bp*h0=(0.085/100)*1.95*0.47=7.79 cm2

e)Calculul armaturii pe reazemul C.

-se efectueaza la fel ca la punctul c).
b=0.25 m
h=0.6 m
h0 =0.47 m
A’a C =(1/3)A+a2 =3.89 cm2 =Aa 2
M2 =Aa2 * Ra (h0 – a’)=3,89*10-4*350*105(0.47 – 0.035)=
=5922.5 daN*m
M1 =M-C – M2 =15762.78 – 5922.5=9840.2 daN*m
B=M1 / b*h02*Rc =9840.5/(0.25*0.472*18*105)=0.099
B=0.099 -----(Bc30,Pc60)----> p%=0.528
Aa1 =p/100 * b*h0 =(0.528/100)*0.25*0.47=0.000620 m2=6.2 cm2
Dar Aa2 =A’a C = (1/3)*A+a1 =(1/3)*7.79=3.89 cm2
Asadar :A-a C =Aa1 +Aa2 =6.2+3.89=10.09 cm2

CALCULUL IN SECTIUNI INCLINATE LA ACTIUNEA FORTELOR

TAIETOARE
a)Dispozitii de armare transversala:
-distanta dintre etrieri;
ac min =100 mm
ac max =[(0.8*b*h02 *Rt)*a]* √p *[1+(a*h0) / M]
-se va adopta cea mai mica valoare intre:
ae ≤ (3 /4)*h
ae ≤ 300 mm
ae ≤ 15φ -armatura longitudinala de rezistenta ;
Pe restul deschiderii deschiderii (1/2)*l0 si se dispun la ae ≤ 500 mm .
Pentru riglele de cadru ale structurii de rezistenta la constructiile cu G.P.A. ≥ 7 se adopta:
ae ≤ 200 mm
ae ≤ (1/4)h numai G.P.A.-grad de protectie antiseismic.

b)Calculul la forta taietoare ,in sectiuni inclinate:

QA =9287.5 daN
QstB =13415.27 daN
Q drB=QstC =11219.39 daN
-se efectueza calculul atunci cand:
0.5*b*h0 *Rt ≤ Q ≤ 4* b*h0 *Rt
Rt =0.80 N/mm2 =0.8*105 daN/m2
°pentru Q < 0.5*b*h0 *Rt ,etrierii se dispun constructiv ;
°pentru Q < 4*b*h0 *Rt ,se face calculul la M;
0.5*b*h0 *Rt =0.5*0.25*0.47*0.8*105 =4700 daN
4*b*h0 *Rt =4*0.25*0.47*105 =37600 daN
4700(daN) ≤ Q ≤ 37600(daN)
-impunem ae =(1/4)*h=(1/4)*600=150 mm pentru G.P.A. ≥ 7.
Aae =(π*φe2)/4=(π*62)/4=28.27 mm2
Verific daca Aae =(π*φe2)/4 ≥ (ae *b)/1000*n ,unde n=2 (numarul de brate verticale).
Aae =28.27 mm2 28.27(mm2)
>18.75(mm2)
(ae *b)/1000*n =(150*250) / 1000*2 =18.75
°pe =Aae /(b*h0)*100 =28.27 / (250*470)*100 =0.024
°qe =(n*Aae *Rat) / ae ,unde Rat =mat *Ra ,unde mat =8
Rat =8*350 =2800 N/mm
qe =(2*28.27*2800) / 150 =1055.41 N/mm
Verific daca si ≤ 2.5h ,unde si =√[b*h02 *(√p)*Rt] /qe .
si=√[250*4702*(√0.025)*0.8] /1055.41=81.35 mm  81.35 ≤ 1500
2.5h=2.5*600=1500 mm
°Qeb =2√[b*h02*Rt*qe*(√p)] =2√[250*4702*0.8*1055.41*(√p)] =171726.95 daN
Din relatia : Q ≤ Qeb +ΣAai *Rat *sin α ,rezulta:
Aa i1 =(Q1 – Qeb) / Rat*sin α
Aa i2 =(Q2 – Qeb) / Rat*sin α
ALCATUIREA GRINZILOR DIN BETON ARMAT

Obisnuit ,sectiunea transversala a grinzilor monolite este “T” ,rezultata din

conlucrarea cu placa.In lungul grinzilor ,sectiunea este constanta.In cazul prefabricatelor se
poate adopta si forme variabile in lungul grinzii ,in conformitate cu diagrama de moment
“M”.
Exemplu :grinda burta de peste:
°Raportul b / h se ia 1.5 ÷ 3 la sectiuni dreptunghiulare;
2.0 ÷ 3 la sectiuni “T”;
°Daca stabilitatea laterala a grinziilor este asigurata (la plansee casetate) ,acest raport poate
avea valori si mai mari.
°Grinzile solicitate la incovoiere cu torsiune cand: Ψ’t0 ≥ (1/3)Ψ’incov ,se recomanda
adoptarea raportului h/b ≤ 2 (sectiune aproape patrat).
°La (sectiuni) solicitari si deschideri mari ,grinzile pot avea ingrosari pe latime atunci cand
reazemul este o grinda sau un stalp din beton armat.
-Δhmax ≤ (1/3)h
-lungimea lv =(1/6 ÷ 1/10)l
Se mai recomanda Δh < 0.4h
°Inaltimea minima a grinzilor h se ia:
-(1/15)l ,la rigle si grinzi principale;
-(1/20)l=hmin ,la grinzi secundare;
°Pentru modulare se vor lua dimensiuni variabile :
-pentru h =20 ,25 ,30 ,35 ,…..80 (cm) apoi 90 ,100 ,110,…
-pentru b =12 ,15 ,18 ,20 ,25 ,30 ,35 (cm) ….
°Grosimea straturilor de acoperire :
ab =1.5 (cm) ,pentru grinzi cu h ≤ 25 (cm);
ab =2.5 (cm) ,pentru grinzi cu h >25(cm);
ab+1 la grinzi expuse la intemperii;
ab=4.5 (cm ) ,la grinzi in contact direct cu pamantul.
La prefabricate ab se poate lua 0.5 cm.
°Armarea grinzilor:
Grinzile se pot arma cu :-bare independente ;
-carcase sudate ;
Armatura de rezistenta : φmin =10 (mm)
φmax = 40 (mm) la bare drepte;
25 (mm) la bare indoite;
°Procente de armare:
Procente de armare minime:
A+a Pmin % =0.1% la constructii cu G.P.A. ≤ 7
Pmin % =0.15% la constructii cu G.P.A. >7
Procente maxime de armare :
ζ ≤ 0.25 pentru zonele plastice potentiale ale grinzilor ;
ζ < ζlim =0.6 in celelalte cazuri ;
A’a / A-a = 0.3 ,pentru G.P.A. ≤7
0.4 ,pentru G.P.A. >8
In general A’a =(1/3)A+a (1/3 barele din camp se prelungesc pe reazeme ).
Observatii:
1)Armatura A’a se ridica la o distant de cel putin 0.5h0 de sectionarea in care aceasta a fost
utilizata integral la moment incovoietor.
2)Daca din reprezentarea grafica se obesrva ca:
Ψ’cap < Ψ’ext  sectiune subdimensionata;
Ψ’cap ≥ Ψ’ext  sectiune binedimensionata;

Barele ridicate din camp pe reazem preiau eforturi unitare principale de intindere τ ,din
apropierea reazemelor precum si momente incovoietoare pe reazem.
Se pot ridica gradat pana la 70% din barele din camp cu conditia ca minimu 2φ sa fie
duse pe reazem la partea inferioara.

ARMATURA DE MONTAJ

Se dispune pentru preluarea eforturilor de contractii ,temperatura ,pentru fixarea

etrierilor si pot fii luate in calcul ca armatura A’a.Barele de montaj se inadesc prin
suprapunere pe o lungime de 100 ÷ 150 (mm).La grinzile cu h ≥ 70 (cm) ,pe fetele laterale
se pun bare longitudinale de montaj la distante de 30 ÷ 40 (cm).Sectiunea lor trebuie sa
reprezinte cel putin 0.1 din sectiunea grinzii:
Pmontaj =0.1%

CALCULUL CADRULUI
 Predimensionarea cadrului din conditia de rigiditate

Pentru cadre parter cu o deschidere si rigla franta fara tirant,dimensiunile riglei se iau:
-inaltimea: hr=(1/12 ÷ 1/16)*l
hr=1/15 ÷ 15 =1m=1000 mm
-latimea:br=(1/2 ÷ 1/3.5)*hr
br=(1/2)*1=0.5m=500 mm
La cadrele cu un singur nivel,se vor lua:
-pentru stalpii marginali:hs=0.6*hr
hs=0.6*1=0.6m
(0.6 x 0.5)
-pentru stalpii: hs=0.5*hr=0.5*1=0.5m
(0.5 x 0.5)
-latimea sectiunii stalpilor se ia de obicei egala cu cea a riglei (bs=br)
 Evaluarea incarcarilor

Incarcari permanente:
a)uniform distribuite:din greutatea proprie a riglei=grinda principala a planseului.
gGp=gr=1.1(hr-hp)br*γ*1=1.1(1-0.13)*0.5*2300*1=1100.55 daN*m

b)incarcari concentrate :
-transmise direct stalpilor ca eforturi axiale in stalpii centrali si marginali.
 G1=(1.1*gpn*1.25*gterasan)*(a/2)*T+1.1(hGL-hp)*T*γb=
=(1.1*299+1.25*325)*(2/2)*9+1.1(1.4-0.13)*9*2300=12764 daN
 G2=(1.1*gpn+1.25*gterasan)*a*T+1.1(hGL-hp)*bGL*T*γb=
=(1.1*299+1.25*325)*2*9+1.1(0.4-0.13)*0.3*9*2300=15077 daN
-transmisa de grinzile principale secundare in campul riglei=grinda principala
 G=(1.1gpn+1.25*gterasan)*a*T+1.1(hGS-hp)*bGS*T*γb=
=(1.1*299+1.25*325)*2*9+1.1(0.6-0.13)*0.25*9*2300=15908daN

Incarcari temporare de lunga durata:

a)din actiunea zapezii:
-direct stalpilor:
P1z=1.4*pzpn*a/2*T=1.4*96*2/2*9=1209.6 daN
-transmisa in campul riglei:
Pz=1.4*pzpn*a*T=1.4*96*209=2419.2 daN

b)incarcari utile (pe o singura deschidere) :

-transmisa direct stalpilor marginali si centrali:
P1u=1.2*pup*a/2*T=1.2*165*2/2*9=1782 daN
-transmisei in campul riglei:
Pu=1.2pupn*a*T=1.2*165*2*9=3564 daN

Predimensionarea cadrului din conditia de rezistenta:

Q=G+Pz+Pu=15908+241.2+3564=21891.2 daN
Mmax=(1/8)*gr*l2+Q*(l/2) – (Q*l)/6=
=(1/8)*1100.55*152+(21891.2 *15)/2 - (21891.2*15)/6=140408.97 daN
Tinand seama si de solicitarile orizontale,se sporeste aceasta valoare a lui Mmax cu 15 ÷
30% si rezulta M0=1.3Mmax .
M0=1.3*Mmax=1.3*140408.97=182531.66 daN*m
Considerand un grad de incastrare φ=1/2 se poate scrie:
M- =(1/12)*g*l2+(1/9)*Q*l
M+=(1/12)*g*l2+(1/9)*Q*l
a)predimensionare riglei centrale (conditia de rezistenta) :
-se cunoaste :M+ , Ra , Rc
M+=0.6*M0=0.6*182531.66=10951 daN*m
Ra=350N/mm2
Rc=18N/mm2
-se impun:p%=1.2 ÷1.4% => p%=1.2% => B=0.209
 b=30 ÷ 50cm => b=40cm=400mm
-se calculeaza : ho=√M+/(b*B*Rc) =√109519*104/(400*0.209*18)=853.1mm
hr=h0+a
a=ab+Φ*d/2
d-se ia mai mare sau cel mult egal cu Φ,db=25 mm
a=25+20+30/2=60mm
ab=25
hr=853.1+60=913.1mm
-se verifica daca hr/br=2 ÷3.5 si se compara cu hr determinat din conditia de rigiditate:
hr/br => 903.7/500=2 ÷3.5
Rigla:1000x500
h0ef=1000-60=940mm
-se poate determina si Aa:
Aa=(p*b*h0ef) /100=(1.2*400*940) /100=4512 mm2

b)predimensionarea stalpului marginal (armare nesimetrica):

Stim: M-=0.4*M0=0.4*182531.66=73012.664 daN*m
N1=G1+p1z+gr*l/2=12764+1209.6+1782+1100.55*15/2=24009.725 daN
l0=M-/N1=73012.664/24009.725=3.04m
la=20mm
loc =la+l0=0.02+3.04=3.06m=3060mm
Se determina Aa:
Aa’=(N1*loc - Blim*b*h0*Rc) /Ra(h0-a’)=
=(24009.725*3060-0.42*400*4702*18) /350(470-35)= -3904.97mm
Daca Blim*h02*b*Rc>N*l atunci se impune Aa’=0.002*b*h0 .
A=Aa’+(ζlim*b*h0*Rc) /Ra - N1/Ra=
=376+0.097*400*470*18/350-24009.725/350=1245.25mm2 =12.45cm2

c)Predimensionarea stalpului central:

Stim : M-=0.3*M0*
M0*=M0 => M-=0.3*M0=0.3*182531.66=54759.498 daN*m
N=G2+Pz+P1u+gr*l=15077+2419.2+1782+1100.55*15=35786.45 daN
Armare simetrica => Aa=Aa’
Aa=Aa’=[N(loc-h0)+ N/(2*b*Rc)]/ R(h0-a’)=
=35786.45(3060-470)+35786/2*400*18/350(470-35)=60.87mm2

CALCULUL EFORTURILOR

1)Ipoteza 1-a:incarcari verticale dispuse simetric in ambele campuri.

DIMENSIONAREA SI ARMAREA GRINZII PRINCIPALE

Bara 1(camp).
 Acoperirea cu beton de calcul ( distanta de la centrul de greutate al armaturii Aa, la
marginea intinsa a sectiunii ) se considera : a≈50mm. Se cunosc: ° Rc –
2
rezistenta la compresiune a betonului: Rc = 18 N/mm ;
° Ra – rezistenta la intindere a otelului: Ra = 350 N/mm2;
° hp – grosimea placii: hp = 130mm;
° ho – inaltimea utila: ho = h-a = 1000 - 50 = 950mm.
Se determina momentul capabil Mp corespunzator situatiei in care inaltimea zonei
comprimate x = hp .
Mp =bp * hp *Rc (h0 –hp /2)=2550*130*18(950-130/2)=5280.8*106 N*mm
=5280.8 KN*m
Deoarece Mp > M  x < hp

bp

Rezolvarea se efectueaza ca pentru sectiuni dreptunghiulare simplu armate cu latimea

∆b bgp ∆b
bp .Se determina:
ξ = 1- √1-(2*M)/bp*h0 *Rc=1-√1-(2*284.4*104)/2550*9502*18=0.000068
2

Aa =bp*h0*ξ*Rc / Ra =2550*950*0.000068*18/350=8.55 mm2

Valoarea efectiva a acoperirii de calcul, “a” ,este mai mare decat cea avuta in vedere
la dimensionarea armaturii, ca atare calculul efectuat este usor neacoperitor.
Totusi, asemenea mici abateri intre ipotezele de calcul si realitate sunt admise in proiectare.
Daca se doreste un calcul absolut riguros, este necesara evaluarea momentului capabil
corespunzator alcatuirii efective a grinzii.
Inaltimea zonei comprimate rezulta:
x=Aa *Ra / bp*Rc =8.55*350/2550*18=0.065mm
Mcap =Aa*Ra*(h0 -x/2)=8.55*350(950-0.065/2)=284.2*104 N/mm=284.2 KN*m

Bara 1(reazem stanga)

In zonele de reazem,solicitate la moment negativ (care intind fibra superioara a
grinzii), sectiunea de calcul este de forma dreptunghilara.Pentru determinarea armaturii
necesare de la partea superioara a grinzii, Aa , este necesara cunoasterea armaturii
comprimate de la partea inferioara a grinzii, Aa’, care a fost determinata dintr-o etapa de
calcul anterioara.Tinand seama de faptul ca o parte din armaturile de la partea inferioara a
grinzii se ridica in dreptul reazemelor, pentru reducerea numarului de iteratii se poate
admite in mod acoperitor sa nu se tina seama de aportul armaturii din zona comprimata.
Se cunosc:
°momentul de calcul: M=201.2*104 N*mm
°a’- distanta de la centrul de greutate al armaturii Aa’,la marginea comprimata a sectiunii a’
=58.22mm ;
°h0 – inaltimea utila: h0 =h –a=0.6-0.035=0.565m=565mm
° Aa’ – armatura din zona comprimata: Aa’=3.156 cm2=315.6mm2
Se verifica daca armatura comprimata Aa’ ,ajunge la curgere.Pentru aceasta se
calculeaza momentul capabil corespunzator situatiei x=2*a’.
Ma =2*b*a’*Rc*(h0 – a’)+Aa’*Ra*ha =2*0.25*0.05822*18*105(565-0.05822) +
+3156*350*105*0.565=6243950 N*mm > M=201.2*104 N*mm
Deoarece x < 2*a’,armatura intinsa rezulta :
Aa =M/Ra *ha =201.2 /350*10*0.0565=1.01m2
Se dispune armatura aleasa in sectiune, ca in figura urmatoare:
Momentul capabil al sectiunii este:
Mcap=Aa*Ra*ha=982*300*899.28=264.93 kNm>M=260.34 kNm
Se calculeaza momentul capabil corespunzator fiecarei bare:
Mcap(1Φ25)=Mcap/2=132.46 kNm

Bara 1 (reazem dreapta)

Se cunosc:
-momentul de calcul:M=1029.3 kNm
-a=70 mm si a’=42.5 mm
-h0=h-a=1000-70=930 mm
-A’=3Φ 25 (1473 mm2);(o parte din armaturile de la partea inferioara a grinzii se ridica in
zona reazamului.
-ha=h0-a’=930-42.5=887.5 mm.
Se verifica daca armatura aomprimata Aa’ ajunge la curgere.Pentru aceasta se
calculeaza momentul capabil corespunzator situatiei w=2*a’.
Ma=2*b*a’*Rc*(ho-a’)+Aa’*Ra*h0=2*400*42.5*15*(930-
42.5)+1473*300*887.5=844.8kNm<M=1029.3 kNm =>x 2*a’ si σa’=Ra
Succesiunea operatiilor este urmatoarea:
-M1=Aa*Ra*ha=1473*300*887.5=392.18*106 Nmm=392.18 kNm;
-M2=M-M1=1029.3-392.18=637.12 kNm
-ζ=1- 1-2*M2/b*h02*Rc=1- 1-2*637.12*106/400*9302*15=o.1314;
-Aa2=b*h0*ζ*Rc/Ra=400*930*0.1314*15/300=2444.17 mm2;
-Aa=Aa1+Aa2=1473+2444.17=3917.17 mm2.
Se alege:Aa=3927*mm2 (8Φ25)
Se dispune armature aleasa in sectiune,ca in figura 6.8:

s s s

c
d
c

a=42.5*2945+97.5*982/3927=56.25 mm
h0=h-a=1000-56.25=943.75 mm
ha=h0-a’=943.75-42.5=901.25 mm
Observatie :
In sectiune s-au indicat si barele ridicate la fata reazamului pentru preluarea fortei
taietoare.Contributia acestor bare la preluarea momentelor incovoietoare in sectiunea de la
fata reazemului este mica si se neglijeaza.
Se determina inaltimea zonei comprimate:
x=Aa-Aa’/b*Ra/Rc=3927-1473/400*300/15=122.7 mm.
Momentul capabil al sectiunii:
Mcap=b*x*Rc*(h0-x/e)+Aa*Ra*h0=400*122.7*15*(943.75-
122.7/2)+1473*300*901.25=1047.88 kNm>M=1029.3 kNm.
Contributia fiecarei bare reprezinta un moment:
Mcap(1Φ25)=1047.88/8=130.98 kNm
Calculul la forta taietoare urmareste in acest caz numai dimensionarea etrierilor.
Calculul se face pentru jumatate din grinda principal si anume in sectiunile
semnificative pentru dimensionare.Sunt identificate urmatoarele tipuri de sectiuni:
-sectiunea de tipul (D) de la reazemul din stanga al grinzii(unde armarea este realizata
numai cu etrieri).
-sectiune de tipul (A) de langa stalpul central.
-sectiunea de tipul (B) careia ii corespunde o fisura inclinata care intersecteaza al doilea
plan de armature inclinate;
-sectiunea de tipul(C) din zona centrala a grinzii unde forta taietoare este mult mai mica
decat in zonele de reazem.
Fisurile inclinate se identifica prin sectiunile “piciorul fisurii” situate la partea
inferioara a grinzii.
Bara 1 (reazem stanga)
Se cunosc:
Rt-rezistenta la intindere a betonului:Rt=1.10N/mm2
Ra-rezistenta de calcul al etrierelor:Ra=210 N/mm2
Ra-rezistenta de calcul a armaturii inclinate:Ra=300 N/mm2
a-acoperirea cu beton de calcul:a=42.5 mm
h0-inaltimea utila:h0=h-a=1000-42.5=957.5 mm.
Forta taietoare de calcul este in acest caz:Q=473.8kN
Ordinea operatiilor este urmatoarea:
Q=Q/b*h0*Rt=473.8*103/400*957.5*1.1=1.125;
Daca Q 0.50=>nu este necesar calculul etrierilor.
Daca Q>4=>se marestesectiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q 4.
-procentul de armare longitudinal:p=Aa/b*h0*100%,unde:
Aa-suma ariilor sectiunilor barelor drepte din zona intinsa,intersectate de fisura inclinata
din sectiunea de verificare;
Aa=982mm2 (2Φ25)=>p=982/400*957.5*100%=0.256%
-procentul de armare transversala necesara corespunzator etrierilor:
pc=Q2/3.2* p*Rt/Ra*100%= 1.1252/3.2* 0.256*1.10/210*100%=0.409%>pe
min=0.1%
se verifica :si?ho= 100*0.256/0.409*1.10/0.8*210=0.90<2.5
=>pe calculate anterior este correct.
Daca pe<0.1% se ia pe=0.1%.
-se alege etrier Φ8 cu aria sectiunii unei ramuri:Ae=50.3 mm2
-se propane ηe=4 (numarul de brate vertical ale unui etrier0;
-distanta intre etriere ae 100*ne*Ae/pe*b=100*4*50.3/0.409*400=122.98 mm;
Diametrele minime ale etrierelor si distantele maxime intre acestia se aleg pe baza
regulilor detaliate in paragraful 4.6.2.
Astfel:ae 15*d=15*25=375 mm
ae 300 mm }=>ae<300 mm
ae 3/4*1000=750 mm
-se stabileste:ae=100 mm=>Φ8/100.

Sectiunea C.
Se cunosc:
-a~58.2 mm
-h0=h-a=1000-58.2=941.8 mm
Forta taietoare de calcul este in acest caz:Q=143.27 kN
Se parcurge urmatoarele etape:
-Q=Q/b*h0*Rt=143.27*103/400*041.8*1.1=0.345<0.50=>armature transversal se dispune
constructiv.
-se stabileste ae=300 mm =>Φ8/300

Bara 1 (reazem dreapta).

Sectiunea A(armare cu etrieri si bare inclinate).
Se cunosc:
-a~56.25 mm
-h0=h-a=1000-56.25=943.75 mm
Valorile fortelor taietoare de calcul se gasesc in diagram infasuratoare de forte taietoare
din figura 5.14.Forta taietoare de calcul este :QA=640.5kN
In cazul grinzilor obisnuite din cladirile civile si industriale,prin respectarea regulilor
constructive curente privind distantele intre punctele de coborare a armaturilor inclinate de
la fata reazemelor,se poate admite ca fisura inclinata cea mai periculoasa intersecteaza un
singur plan de armatura inclinate (ipoteza acoperitoare),aceasta fisura fiind cea in lungul
careia se obtine capacitatea minima betonului si etrierelor.Forta taietoare ce urmeaza sa fie
preluata de beton si etrieri este:
Qeb=Q-Qi=Q-Aai*Rat*sinα,
in care Aai reprezinta suma ariilor sectiunii barelor inclinate aflate intr-un plan inclinat cu
unghiul α la axa grinzii.
In continuare,calculul etrierilor se face pe schema aratata anterior la sectiunile cu
armare transversal formata exclusive din etrieri.
Ordinea operatiilor este urmatoarea:
-se calculeaza Qi=Aai*Rat*sinα=982*0.8*300*0.707=166.63 kN
-rezulta Qeb=Q-Qi=640.5-166.63=473.87 kN
-Q=Qeb/b*h0*Rt=473.87*103/400*943.75*1.1=1.141; 0.50<Q<4
-p=Aa(A)/b*h0*100%,unde
Aa(A)=3927 mm2 (8Φ 25) (barele de marca 4,5,6,8)
=>p=3927/400*943.75*100%=1.04%

PREDIMENSIONAREA STALPILOR
EVALUAREA FORTELOR AXIALE IN STALPI
Stalpul central
Se aprecieaza initial ca dimensiunile stalpului sunt 600x600 [mm].Incarcarile aferente
ale stalpului central provin:
-din incarcarile planseului de acoperis:L*t*qα=9.00*6.00*2.75=148.5kN;
-din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperis:η*GEP=6*15=90kN;
-din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperis:η*Gα=1*40=40kN;
-din greutatea proprie a stalpului la etajul 1:
b*h*H*γb*1.1=0.60*0.60*4.20*25*1.1=41.58 kN;
-din greutatea plamseului peste parter: q*t*L=21.775*6.00*9.00=1175.85 kN;
-din greutatea propie a grinzilor secundare de la planseul peste parter:
ηgs*bgs*(hgs-hp)γb*1.1*t=4*0.25*(0.50*0.09)*25*1.1*6.00=67.65 kN;
-din greutatea proprie a grinzilor principale de la planseul peste parter:
ηgp*bgp*(hgp-hp)*γb*1.1*L=1*0.4*(1.00-0.09)*25*1.1*9.00=90.09 kN;
-din greutatea proprie a stalpului la parter:
b*h(H-hp)*γb*1.1=0.60*0.60*(4.20-0.09)*25*1.1=40.69 kN.
TOTAL aprox =1695 kN

Stalpul marginal
Se aprecieaza ca dimensiunile stalpului sunt 500x500 [mm].Incarcarile aferente stalpului
marginal provin:
-din incarcarile planseului de acoperis:qα*t*L/2=2.75*6.00*9.00/2=74.25 kN;
-din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperis:η*GEP=3*15=45 kN;
-din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperis:η*Gα=1/2*40=20 kN;
-din greutatea proprie a stalpului la etajul 1:
b*h*H*γb*1.1=0.50*0.50*4.20*25*1.1=28.87 kN;
-din incarcarile planseului peste parter: q*t*L/e=21.775*6.00*9.00/2=587.92 kN;
-din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planseul peste parter:
ηgp*bgs*(hgs-hp)*γb*1.1*t=2.5*0.25*(0.50-0.09)*25*1.1*6.00=42.28 kN;
-din greutatea proprie a grinzilor principale de la planseul peste parter:
ηgp*bgp*(hgp-hp)*γb*1.1*L/2=1*0.40*(1.00-0.09)*25*1.1*9.00/2=45.04 kN;
-din greutatea proprie a stalpului la parter:
b*h*(H-hp)*γb*1.1=0.5*0.5*(4.2-0.09)*25*1.1=28.26 kN;
-din greutatea proprie a elementelor de inchidere:
b*t*Htotal*ηgoluri*γbca*1.1=0.20*6.00*6.40*0.8*8*1.1=54.07 kN.
TOTAL: N aprox =925 kN/m

Stalpul de colt
Se aprecieaza ca dimensiunile stalpului sunt 500x500[mm].Incarcarile aferente stalpului
de colt provin:
-din incarcarile planseului de acoperis:qα*L/2*t/2=2.75*9.00/2*6.00/2=37.12 kN;
-din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperis:
η*GEP=3/2*15.00=22.5 kN;
-din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperis:1/2*Gα~20 kN;
-din greutatea proprie a stalpului la etajul 1:
b*h*H*γb*1.1=0.50*0.50*4.20*25*1.1=28.87 kN;
-din incarcarile planseului peste parter: q*t/2*D/2=21.775*6.00/2*9.00/2=293.96 kN;
-din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planseul peste parter:
ηgs*bgs*(hgs-hp)*γb*1.1*t/2=2.5*0.25*(0.50-0.09)*25*1.1*6.00/2=21.14 kN;
-din greutatea proprie a grinzilor principale de la planseul peste parter:
ηgp*bgp*(hgp-hp)*γb*1.1*L/2=1*0.40*(1.00-0.09)*25*1.1*9.00/2=45.05 kN;
-din greutatea proprie a stalpului la parter:
b*h*(H-hp)*γb*1.1=0.5*0.5*(4.2-0.07)*25*1.1=28.26 kN;
-din greutatea elementelor de inchidere:
b*(t/2+D/2)*Htotal*ηgoluri*γbca*1.1=0.20*(6.00/2+9.00/2)*6.40*0.8*8*1.1=67.58kN;
TOTAL: N~565 kN.
Stalpii structurii sunt solicitati la compresiune excentrica.In faza preliminara a
proiectului se aprecieaza dimensiunile necesare ale stalpilor pe baza unui calcul simplificat
la compresiune centrica.Pentru a tine seama de efectul momentelor incovoietoare,cu valori
necunoscute in aceasta faza,de a intinde partial sectiunilor stalpilor,se considera o
rezistenta inferioara celei efective.Valorile echivalente ale rezistentelor la compresiune se
iau:0.4*Rc, la stalpii centrali si 0.3 *Rc,la stalpii marginali si de colt,pentru a tine seama de
ponderea diferita a momentelor in cazul celor doua categorii de stalpi.
Sectiunile stalpilor rezulta astfel:
-stalp central:b=h= N/η*Rc= 1695* /0.4*13=570.93 mm=>600x600
3
-stalp marginal:b=h= N/η*Rc= 925*10 /0.3*13=487.01 mm=>500x500
-stalp de colt:b=h= N/η*Rc= 565*103/0.3*13=380.62 mm=>400x400
Rezistenta de calcul,Rc,folosita tine cont de solicitarea la care este supus elemental de
beton armat,de dimensiunea cea mai mica a sectiunii si de pozitia de turnare a elementului.
(anexa C-“Rezistenta de calcul in elemente de beton armat”).
Pentru asigurarea unei rezemari cat mai buna a grinzilor de acoperis pe capatul stalpilor si
pentru a evita realizarea in acest scop a unei console,mai dificil de realizat la stalpii
monoliti,stalpul de colt se va realiza cu aceleasi dimensiuni ca si stalpul marginal
(5oox5oo).

PREDIMENSIONAREA FUNDATIILOR IZOLATE SUB STALPI.

Fundatiile isolate sub stalpi se proiecteaza sub forma de bloc din beton simplu si
cuzinet din beton armat.In acest sistem,eforturile de la baza stalpilor se transmit la teren in
doua trepte,respective printr-un transfer la baza cuzinetului pe talpa caruia se pot dezvolta
presiuni pe care le poate suporta betonul simplu si apoi printr-un transfer la talpa blocului
de beton simplu,sub care se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta terenul.
Constructii constructive:
H 400mm
h 300mm
Lc=(0.55...0.65)*L
h/Lc 0.25
tgβ=h/l 2/3(recomandabil 1
tgα=H/L1 1
incarcarea gravitationala la nivelul talpii fundatiei se aproximeaza:Nf~1.2*N,pentru a tine
seama de greutatea proprie a fundatiei si de neuniformitate distributiei presiunilor pe talpa
fundatiei,ca efect al momentelor incovoietor.
 Cunoscand din tema pconv=0.3/mm2,latura blocului de beton simplu se determina din
relatia:L= Nf/pconv.La stabilirea inaltimii blocului de beton simplu se tine seama si de
adancimea minima de fundare,astfel incat cota fundatiilor isolate sub stalpi va fi -1.50 m.
La alcatuirea fundatiilor se vor respecta regulile de alcatuire constructiva prevazute in
P10-86 [13].O parte din aceste reguli sunt reproduse in chenarul din figura.
Operatiile de dimensionarea ale elementelor fundatiilor celor trei tipuri de stalpi sunt
prezentate in continuare intr-o maniera succinta.

FUNDATIA STALPULUI CENTRAL

-N=1695 kN=>Nf=1.2*N=1.2*1695=2034 kN;
-L Nf/pconv=2034*103/0.30=2603.8mm=>L=2.70m;
-Lc=(0.55...0.65)*L= 1485...1755mm=>Lc=1.50m;
-rezulta l=450mm si L1=600mm;
-din conditia tgα=H/L1 1=>H=800mm
-din conditia tgβ=h/l 1=>h=500mm

FUNDATIA STALPULUI MARGINAL

-N=925kN=>Nf=1.2*925=1110kN;
-L Nf/pconv= 1110*103/0.30=1923.5mm=>Lc=1.10 m;
-rezulta l=300 mm si L1=450 mm;
-din conditia tgα=H/L1 1=>H=900mm;
-din conditia tgβ=h/l 1=>400mm.
Pentru stalpul de coolt se adopta aceeasi fundatie ca si pentru stalpul marginal.
Dimensiunile elementelor structurale rezultate din operatiile de predimensionare sunt
indicate in polansa 1,care reprezinta sectiunea traansversala prin cladire.Asa cum se va
vedea in continuare dimensionarea finala a structurii nu a impus modificarea dimensiunilor
stabilite in faza de predimensionare.

DIMENSIONARE SI ARMAREA STALPILOR

Armarea longitudinala
Stalpii structurii sunt solicitati la compresiune excentrica.Stalpii avand sectiunea si
armarea constanta se dimensioneaza in sectiunea cea mai solicitata,corespunzatoare
momentului incovoietor maxim.Aceasta este sectiunea aflata imediat sub grinda planseului
peste parter.
Stalpul marginal(500x500)
Momentul incovoietor de calcul:M=164.48 kN
Forta axiala corespunztoare este:N=925-54.07/2-28.26~870 kN
Acoperirea cu beton de calcul se considera :α=α’=25=d/2~35mm.Se cunosc:
-Rc-rezistenta la compresiune a betonului:Rc=13 N/mm2 (beton Bc 25)
-Rα-rezistenta la intindere a otelului:Rα=300 N/mm (otel PC 25)
-h0-inaltimea utila:h0=h-α=500-35=465 mm
-eα-exentricitatea aditionala:eα=h/30 20mm=>eα=20mm
-Mc-momentul corectat:Mc=M+N*ea=164.48+870*0.02=181.88 kNm.

M
M

αf αf
λf
 Deoarece se considera cazul armarii simetrice Aα=Aα’ , inaltimea zonei
comprimate,x,rezulta din ecuatia de proiectie pe axa barei:
X=N/b*Rc =>x=870*103/500*13=133.85mm.
Aria necesara de armatura rezulta din ecuatia de momente in raport cu axul armaturii
intinse:Aα’=A’=Mc+N*ha/2-b*x*Rc*(h0-x/2)/Ra*ha =>
Aa’=Aa=181.88*106+870*103*430/2-500*133.85*13*(465-133.85/2)/300*430=175.15
mm2
Procentul minim de armare pe fiecare latura a sectiunii,conform STAS 10107/0-90
este 0.10%:p=Aa/b*h0*100%=0.1% =>Aa=0.1*500*465/100=232.5 mm2.
Se alege:Aa=Aa’=515mm2.
Aria de armatura aleasa se dispune pe toate laturile.Dispozitia barelor in sectiunea
transversala este prezentata in figura 7.2.
Procentul total de armare trebuie sa fie mai mare de 32%
p=Aa(total)/b*h*100% =>p=1256/500*500*100%=0.50%>0.32%
S-au adoptat armaturi mai groase decat cele strict rezultate din calcul,pentru a se obtine o
carcasa de armaturi mai putin deformabila la manipulari si montaj.
Stalpul central
Momentul incovoietor de calcul:M=201.9 kN.
Forta axiala corespunzatoare este:N=1695-40.69~1655 kN.
Acoperirea cu beton de calcul se considera:α=α’~25+d/2=35mm.Se cunosc:
-h0=h-α=600-35=565mm
-hα=h0-a’=565-35=530 mm
-eα=h/30 20mm=>eα=20mm
-Mc=M+N*ea=201.9+1655*0.02 kNm
Rezulta succesiv:
X=N/b*Rc=1655*103/600*13=212.18 mm
Aa=Aa’=235*106+1655*103*530/2-600*212.18*13*(565-212.18/2)/300*530=-540.4 mm2
Rezulta ca armatura longitudinala nu este necesara,betonul simplu putand prelua
solicitarea de compresiune excentrica.
-p=Aa/b*h0*100%=0.1%=>Aa=0.1*600*565/100=339mm2.
Se alege Aa=Aa’=628 mm2
Aria de armatura aleasa se dispune pe toate laturile.Dispozitia barelor in sectiunea
transversala este prezentata in figura.
Procentul total de armare trebuie sa fie mai mare de 0.32%
p=Aa(total)/b*h*100%=1709/600*600*100%=0.47%>0.32%
 Armarea transversala
Stalpul marginal(500x500)
Se cunosc:
-Rt-rezistenta la intindere a betonului:Rt=0.95 N/mm2(beton Bc25);
-Ra-rezistenta de calcul a armaturii:Ra=210 N/mm2 (otel OB37);
La elementele comprimate excentric,rezistenta de calcul a betonului la intindere,utilizata
in calculul la forta taietoare se determina astfel:
Rt’=Rt*(1+0.5*n) unde η=N/b*h*Rc;
=>η=870*103/500*500*13=0.27 =>Rt’=0.95*(1+0.5*0.27)=1.078 N/mm2
Forta taietoare de calcul este:Q=79.28 kN
Ordinea operatiilor este urmatoarea:[8],[10]
-Q=Q/b*h0*Rt=79.28*103/500*465*1.078=0.316<0.50=>nu este necesar calculul
etrierilor.
Armatura transversala se dispune constructiv.Pe directia fiecarei laturi,procentul de
armare transversala trebuie sa fie 0.1%.Se alege un etrier perimetral θ 8 (Ae=50.3 mm2)si
un etrier interior θ 6 (Ae=28.3 mm2).
-numarul de brate verticale ale unui etrier:
{ne=2 (pentru etrierul perimetral)
{ne=1.41 (pentru etrierul neperimetral)
-procentul de armare transversala:pe=Ae*ηe/ae*b*100% 0.1%
-distanta intre etriere,corespunzatoare procentul minim de armare:
ae 100*ne*Ae/pe*b=100*(2*50.3+1.41*28.3)/0.1*500=281 mm
Distantele maxime admise intre etriere:
-distanta intre etriere pe latimea stalpului trebuie sa fie 15*d (d este diametrul minim al
armaturii longitudinale):=>ae 15*=25*12=180 mm;
-la stalpi din clasa C,din zona seismica F: ae 300 mm.
Dicteaza deci conditia,care conduce la cea mai mica distanta:ae=150 mm.

Stalpul central (600x600)

Forta taietoare de calcul este:Q=97.54 kN.
Se urmareste aceeasi ordine a operatiilor ca la stalpul marginal:
-n=1655*103/600*600*1.12=0.35=>Rt’=0.95*(1+0.5*0.35)=1.12 N/mm2
-Q=Q/b*h0*Rt’=97.54*103/600*565*1.12=0.257<0.50 => nu este necesar calculu etrierilor
Armatura transversala se dispune constructiv.Pe directia fiecarei laturi,procentul de
armare transversala trebuie sa fie 0.1%.Se alege un etrier perimetral θ 8 (Ae=50.3 mm2)
si un etrier interior θ 6 (Ae=28.3 mm2).
-numarul de brate verticale ale unui etrier:
{ηe=2 (pentru etrierul perimetral)
{ηe=2 (pentru etrierul neperimetral)
-procentul de armare transversala:pe=Ae*ηe/ae*b*100% 0.1%
-distanta intre etriere ae 100*η*Ae/pe*b=100*(2*50.3+2*28.3)/0.1*600=262mm
Distantele maxime admise intre etriere:
-distanta intre etiere pe inaltimea stalpului trebuie sa fie 15*d (d este diametrul minim al
armaturii longitudinale):=>ae 15*d=15*12=180 mm;
-la stalpi de clasa C,din zona seismica F:ae 300 mm.
Dicteaza deci conditia(ii) , care conduce la cea mai mica distanta:ae=150 mm.
Prevederi constructive pentru stalpi.
Clase de stalpi.
Prevederele prezentului paragraf se refera la stalpi cu eforturi axiale
semnificative(η=N/b*h*Rc 0.05).In acest paragraf se prezinta,numai prevederile specifice
stalpilor neparticipanti la structuri seismice(stalpilor di clasa C).
Sectiunea de beton.
Dimensiunilor laturilor sectiunilor la stalpii cu sectiunea dreptunghiulara sau de alte forme
ortogonale (L,T,cruce) trebuie sa fie multiplu de 50 mm.Dimensiunile minime:250mm
pentru stalpi monoliti si 200 mm pentru cei prefabricati cu solicitari reduse.
Armaturile longitudinale.
Diametrele minime:12 mm pentru bare din PC 52 sau PC 60 si 14 mm pentru bare din
OB 37.Diametrele maxime recomandate:28 mm pentru stalpii din beton cu agregate
obisnuite.
Distanta libera minima intre bare:50 mm.Distanta maxima intre axele barelor:250
mm.Se admite armaerea cu numai 4 bare dispuse la colturile sectiunii,la stalpi avand
laturile sectiunii 400 mm.
Procentul total de armare longitudinala p:
p=Aa(total)/b*h*100% si procentele de armare pe fiecare latura trebuie sa se inscrie in
urmatoarele limite:
-procentul total de armare trebuia sa nu fie,de regula,mai mare de 2.5%;
-procentele totale de armare minime,conform tabelului 7.1;
-procentul minim de armare pe fiecare latura a sectiunii 0.20%.
In cazurile cand,din motive de asigurare a rigiditatii necesare la deplasari laterale sau
din alte motive justificate,sectiunea de beton a stalpilor este majorata fata de cea impusa de
dimensionarea la compresiune excentrica, astfel incat armatura longitudinala rezulta
dimensionata constructiv, procentele totale de armare pot fi reduse cu 20% fata de cele
minime date in tabelul 7.2,cu conditia ca procentul de armare pe fiecare latura sa nu scada
sub 0.10% .

Armaturile transversale.
Distanta maxima intre etrieri pe latimea stalpului se stabilesc,la fiecare nivel separat
pentru:
-zona curenta a stalpului;
-zonele cu etrieri indesiti la una sau la ambele extremitati.
A-Zona curenta.Distanta maxima intre etrieri:15*d (d-diametrul minim al armaturilor
longitudinale),dar cel mult 200 mm la stalpii din clasa A si cel mult 300 mm la cei din
clasele B si C.
B-Zona cu etrieri indesiti.Indesirea etrierilor rezulta necesara la stalpii neparticipanti la
structuriantiseismice in zonele de innadire a barelor longitudinale (de regula,la extremitatea
inferioara a stalpului,la fiecare nivel),pentru imbunatatirea conditiilor de transmitere a
eforturilor intre barele care se innadesc si preluarea solicitarilor transversale generate de
necoaxilitatea lor.
C-Inaltimile zonelor cu etrieri indesiti.
Pentru stalpii din clasa C,etrierii se indesesc pa latimea lungimii de suprapunere
(ls=40*d).Pentru stalpii di clasela A si B , care nu fac obiectul acestui proiect indesirea
etrierilor se face conform STAS 10107/0-90.
D-distantele intre etrierii indesiti vor respecta conditiile:ae 8*d (d-diametrul minim al
armaturii longitudinale),ae h/5 (h-dimensiunea laturii marii a sectiunii stalpului) si ae
100 mm.
Diametrul minim al etrierilor trebuie sa fie mai mari decat ¼ din diametrul maxim al
armaturilorc longitudinale,dar cel putin 6 mm,cu exceptia diamtrului etrierilor perimetrali
ai stalpilor din grupa A care sa fie cel putin 8 mm.
Necesitatea utilizarii etrierilor neperimetrali se stabileste tinand seama de urmatoarele:
-de regula,fiecare bara longitudinala,trebuie sa fie legata de un colt de etrier sau de
agrafa.Se admite ca barele longitudinale sa fie legate din doua in doua colturi de etrier sau
de agrafa daca distanta intre doua ramuri consecutive ale acestora este 200 mm.La stalpii
neparticipanti la strucrturi antiseismice se admite sa se prevada numai etrieri perimetrali in
afara zonelor plastice potentiale,pe laturile cu marimea 400 mm,cu trei bare pe latura;
-la stalpii din clasa C se prevad etrieri neperimetrali in cazurile cand au peste 3 bare
longitudinale pe latura,daca marimea laturii mari a sectiunii este .400 mm si cand au peste
4 bare longitudinale pe latura,daca marimea laturii mari a sectiunii 400 mm.
Procentul de armare transversala pe directia unei laturi b a sectiunii stalpului se
calculeaza cu relatia:
pe=Ae*ηe/ae*b*100%,in care:
-Ae-aria sectiunii unei ramuri de etrier;
-η2-numarul de ramuri de etrieri intersectate de un plan paralel cu latura b;
-ae-disrtanta intr etriere pe latimea stalpului.
Procentul de armare transversala,pe,pe directia fiecarei laturi,la stalpii din clasa C
trebuie sa fie 0.10%.

DIMENSIONAREA FUNDATIILOR

In prezentul capitol se exemplifica calculuyl si dimensionarea fundatiilor

corespunzartoare stalpilor cadrului transversal din axul L,ale carui eforturi sectionale au
fost determinate in capitolul 5.
Cota de fundare este -1.50 m fata de cota 0.00 care este cota pardoselii finite a
parterului,iar stratul de fundare este constituit din nisip prafos cu indesare medie.Valoarea
presiunii conventionale de calcul corespunzatoare acestui strat este:pconv=300 kPa.

Fundatia stalpului central.

Dimensionarea blocului de beton simplu.
Stalpul central are sectiunea de 600x600,iar la baza se actioneaza o forta axiala de calcul
N=1695 kN si un moment incovoietor M=118.5 kN.Dimensiunile cuzinetului si ale
blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare.
 Cosiderand coeficientul de incarcare η=1.2 si greutatea volumica medie normala a
betonului din fundatie si a umpluturii γ=20 kN/m3,se calculeaza greutatea proprie a
fundatiei.
Gf=1.2*2.70*2.70*1.50*20=262.44 kN~263 kN
Incarcarea totala transmisa pe teren rezulta:
Mf=N+Gf=1695+263=1958kN.
Momentul incovoietor la nivelul talpii fundatiei:
Mf=M+Q*(H+h)=118.5+97.54*(0.8+0.5)=245.3 kN.
Relatiile de verificare,la solicitarile excentrice dupa o directie,pentru dimensiunile
fundatiei sunt:
p12=N+Gf/S Mf/W=N+Gf/L*B(1 6*e/L)=>{p1=pefmax 1.2*pconv
{p2=pefmax 0(recomandabil)
pef=p1+p2/2=N+Gf/S=N+Gf/L*B pconv
S-suprafata talpii fundatiei,L fiind dimensiunea pe directia de actiune a momentului
incovoietor,iar B dimensiunea pe directia normala;
Gf –greutatea proprie de calcul a fundatiei si a pqamantului de umplutura;
N- incarcarea axiala de calcul transmisa de stalp si provenita din gruparea fundamentala;
M-momentul de incovoiere la nivelul fundatiei,rezultat din incarcarile de calcul din
gruparea fundamentala;
W- modulul de rezistenta in directia solicitarii Mf(W=L2*B/6)
e-excentricitatea in directia solicitarii Mf(e=Mf/N+Gf).
Presiunea medie efectiva pe teren rezulta:
p1,2=1958/2.70*2.70*(1 6*0.12/2.7)=>
{p1=pefmax=340.2kN/m2=340.2 kPa<1.2*pconv=360 kPa
{p2=pefmin=196.96kN/m2~197 kPa>0
Conditia de nedepasire a presiunilor convetionale de calcul,este indeplinita si in
consecinta dimensiunile impuse blocului de fundatie corespund.

Dimensionarea cuzinetului.
Greutatea cuzinetului este:
Gc=η*b*b*h*γbeton=1.2*1.50*1.50*0.5*25~34 kN.
Incarcarea totala transmisa blocului de beton simplu este:
Ne=N+Gc=1695+34=1729 kN
Excentricitatea corespunzatoare acestei incarcari este:
e1=Mc/Nc=M+Q+h/Nc=167.27/1729=0.096m.
Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul talpii cuzinetului se calculeaza
astfel:
p1.2=1729/1.50*1.50*(1 6*0.096/1.50)=>
{σ1=1063.5 kN/m2=1.07 N/mm2<Rc=6.5 N/mm2
{σ2=473.4 kN/m2>0
Avand in vedere ca nu apar eforturi unitare de intindere intre cuzinet si blocul de beton
simplu,nu se efectueaza calculul armaturii de ancoraj,dispunandu-se constructiv cate 2 bare
Φ 10 pe fiecare directie.

Armarea cuzinetului
 Pentru determinarea armaturii din talpa cuzinetului se recalculeaza presiunile,fara
greutatea proprie a cuzinetului Gc , obtinandu-se:
e1=Mc/Nc=167.27/1695=0.097 m
p1,21695/1.50*1.50*(1 6*0.097/1.50)=>{p1=1046 kN/m2
{p2=461 kN/m2
Pentru calculul armaturii din cuzinet se incarca talpa cuzinetului cu diagrama de presiuni
pe teren provenita din incarcarile exterioare,considerand ca reactiune.Talpa cuzinetului se
descompune in patru console,delimitate de conturul fundatiei si de patru drepte,duse din
colturile sectiunii stalpuluyi,care includ cu laturile acestuia unghiuri de 45o.Cele patru
console se considera incastrate in sectiunile de la marginea stalpului,momentele
incovoietoare date de reactiunile terenului calculandu-se in aceste sectiuni.
Pentru cuzinetul de forma patrata,sub un stalp cu sectiune patrata solicitat la sarcini
excentrice dupa o directie,momentele incovoietoare,cu ajutorul carora se calculeaza
armatura din talpa fundatiei dupa cele doua directii,se pot determina cu formulele de mai
jos:
{M1=Bc*lx2/6*(2*p1+p0)-lx3*(p1+p0)
{M2=pmed*ly2/6*(2*Bc+b) in care:
-lx,ly-distantele de la sectiunile de calcul pana la marginea cuzinetului;
-pmed=p1+p2/2=N/Bc2
-p0=p2+Bc-lx/Bc*(p1-p2)
Asadar: pmed=1046+461/2~754 kN/m2;
p0=461+1.50-0.45/1.50*(1046-461)~870.5 kN/m2 =>
{M1=1.50*0.452/6*(2*1046+870.5)-0.453/6*(1046+870.5)=120.9 kNm
{M2=754*0.452/6*(2*1.50+0.60)=91.6 kNm
Inaltimile utile ale sectiunii de beton a cuzinetului rezulta:
h0x=h-a-d/2=500-35-10/2=460 mm
h0y=h-a-d/2=500-40-10/2=455 mm
Aria de armatura pe directia x este:
Aax=M1/0.875*h0x*Ra=120.9*106/0.875*460*300=1001 mm2
Numarule de bare in directia x rezulta:ηx=1500/100...250=6...16 bare.
Se aleg 13 bare Φ 10 cu aria Aa=1021 mm2.Procentul de armare rezulta:
p%=1021/460*1500*100%~0.15%>pmin%=0.05%
Aria de armatura pe directia y este:
Aay=M2/0.875*hoy*Ra=91.61*106/0.875*455*300=767mm2
Numarul de bare in directia y rezulta:ηy=1500/100...250=6...16 bare.Se aleg 10 bare Φ 10
cu aria Aa=785 mm2.procentul de armare rezulta:
p%=785/455*1500*100%=0.115%>pmin%=0.05%

Fundatia stalpului marginal

Stalpul marginal are sectiunea de 500x500,iar la basa se actioneaza o forta axiala de calcul
N=925 kN si un moment incovoietor M=96 kNm.Dimensiunile cuzinetului si ale blocului
de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare.
Dimensionarea blocului de beton simplu.
Cunoscand η=1.2 si greutatea volumica medie normala a betonului din fundatie si a
umpluturii γ=20 kN/m3,se calculeaza greutatea proprie a fundatiei:
Gf=1.2*2.00*2.00*1.50*20=144 kN.
 Incarcarea totala transmisa pe teren rezulta:
Nf=N*Gf=925+144=1069 kN
Momentul incovoietor la nivelul talpii fundatiei:
Mf=M+Q*(H+h)=96+79.28*(0.9+0.4)=199 kN.
Relatiile de verificare,la solicitarile excentrice dupa o directie,pentru dimensiunile
fundatiei sunt cele din relatiile (8.1).
Presiunea medie efectiva pe teren rezulta:
Pefmed=1069/2.00*2.00=267.2kN/m2=267.2 kPa 300 kPa
Excentricitatea incarcarii este: e=Mf/Nf=199/1079=0.19 m.
Valorile presiunilor efective pe teren la extremitatile fundatiei rezulta:
p1,2=1069/2.00*2.00*(1 6*0.19/2.0)=>
{p1=pefmax=419.6kN/m2=419.6 kPa<1.2*pconv=360 kPa
{p2=pefmin=114.9kN/m2~115kPa>0
Conditiile nefiind verificate se maresc laturile blocului de beton simplu de la 2.00 m
pana la 2.20 m,dimensiune ce verifica.
p1,2=1069/2.20*2.20*(1 6*0.19/2.20)=>
{p1=pefmax=335.3 kPa<1.2*pconv=360kPa
{p2=pefmin=106.4 kPa>0
Conditia de nedepasire a presiunilor conventionale de calcul,este indeplinita si in
consecinta dimensiunile impuse blocului de fundatie corespund.

Dimensiunile cuzinetului.
Greutatea cuzinetului este:Gc=η*b*b*h*γbeton=1.2*1.10*1.10*0.4*25~14.5 kN
Incarcarea totala transmisa blocului de beton simplu este:
Nc=N+Gc=925+14.5~940 kN
Excentricitatea corespunzatoare acestei incarcari este:
e=M+Q*h/Nc=96+79.28*0.4/940=127.7/940=0.135 m.
Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul talpii cuzinetului se calculeaza
astfel:
p1,2=940/1.10*1.10*(1 6*0.135/1.10)=>
{σ1=1349kN/m2=1.35N/m2<Rc=6.5N/mm2
{σ2=205kN/m2>0 (beton Bc 10)
Avand in vedere ca nu apar eforturi unitare de intindere intre cuzinet si blocul de beton
simplu,nu se efectueaza calculul armaturii de ancoraj,dispunandu-se constructive cate 2
bare Φ 10 pe fiacare directive.

Armarea cuzinetului.
Pentru determinarea armaturii din talpa cuzinetului se recalculeaza presiunile,fara
greutatea proprie a cuzinetului Gc,obtinandu-se:
e=M+Q*h/N=127.7/925=0.138 m
p1,2=925/1.10*1.10*(1 6*0.138/1.10)=>{p1=1340 kN/m2
{p2=189 kN/m2
Calculul momentelor incovoietoare care apar in cuzinet,datorita reactiunii blocului de
beton simplu se efectueaza utilizand relatiile (8.1),(8.3)si(8.4)
Asadar:pmed=1340+189/2=765 kN/m2;
p0=189+1.10*0.302/1.10*(1340-189)=1026 kN/m2
 {M1=1.10*0.302/6*(2*1340+1026)-0.303/6*(1340+1026)=50.5 kNm
=>{M2=765*0.302/6*(2*1.10+0.50)=31 kNm
Inaltimile utile ale sectiunii de beton a cuzinetului rezulta:
hox=h-a-d/2=400-35-10/2=360 mm
hoy=h-a-d/2=400-40-10/2=355 mm
Aria de armatura pe directia x este:
Aax=M1/0.875*hox*Ra=50.5*106/0.875*360*300=534 mm2.
Numarul de bare in directia x rezulta:ηx=1100/100...2500=5...11.Se aleg 7 bare Φ 10 cu
aria Aa=550 mm2.Procentul de armare rezulta:
p%=550/360*1100*100%=0.14%>pmin%=0.05 %.
Aria de armature pe directia y este:
Aay=M2/0.875*hoy*Ra=31*106/0.875*335*300=333 mm2.
Numarul de bare in directia y rezulta:ηy=1100/100...250=5...11 bare.Se aleg 5 bare Φ 10
cu aria Aa=393 mm2.Procentul de armare rezulta:
p%=393/355*1100*100%=0.10%>pmin%=0.05%.
Prevederi constructive.
Cele mai importante prevederi constructive pentru alcatuirea fundatiilor izolate sub
stalpi au fost prezentate .O parte din ele se detaliaza in continuare odata cu prezentarea
altora.
Blocul de beton simplu poate fii alcatuit din 1...3 trepte,astfel alese incat sa se asigure o
repartitie corespunzatoare a presiunilor pe teren.Clasa betonului din blocul de fundatie
trebuie sa fie cel putin Bc 3.5,in cazul cand cuzinetul nu este ancorat in bloc sic el putin Bc
7.5,cand este ancorat.
Inaltimea H a fundatiei trebuie aleasa in asa fel incat sa se asigure o rigiditate suficienta
a fundatiei in raport cu terenul de fundare,pentru a putea considera repartizarea plan liniara
a presiunilor effective pe teren.Aceasta rigiditate se asigura prin respectarea valorilor
minime pentru tgα din tabelul 8.1:
tgα=Hi/Li (tgα)min
-Hi-inaltimea blocului de fundatie sau a unei trepte;
-Li-deschiderea in consola a blocului de fundatie sau a unei drepte.
Inaltimea totala H a blocului de fundatie cu o singura treapta va fi de cel putin 400
mm.Daca blocul este format din doua sau trei trepte inaltimile fiecarei trepte vor fii de cel
putin 300 mm.
Dimensiunile in plan ale cuzinetului (Lc,Bc) se aleg pe considerente economice,cu
satisfacerea urmatoarelor valori ale raportului Lc/L,respective Bc/B:
-Lo/L=0.55...0.65 pentru blocul cu o singura treapta
-Lc/L=0.40...0.50 pentru blocul cu 2-3 trepte.
Inaltimea h a cuzinetului,care nu va fii mai mica de 300 mm trebuie sa satisfaca
conditiile:
tgβ=h/l>2/3
h/Lc>0.25.
Daca tgβ=h/l 1,nu mai este necesara verificarea la forta taietoare.
Betonul utilizat in cuzinet trebuie sa aiba clasa minim Bc 7.5 si pana la clasa betonului
din stalp.Cuzinetul se armeaza la partea inferioara cu o plasa alcatuita din bare dispuse
parallel cu laturile pe cele doua directii.Distanta maxima dintre bare este 25 cm,iar
procentul minim de armare,pe fiecare directive,are valoarea 0.05%.
 In cazul in care din unele ipoteze de incarcare,apar eforturi unitare de intindere intre
cuzinet si blocul de fundatie,dar zona activa a talpii cuzinetului reprezinta cel putin 80%
din aria totala a acesteia,calculul armaturii de ancorare a cuzinetului in blocul de beton
simplu nu este necesar.
Daca insa zona activa rezulta intre 70...80% din aria totala a talpii cuzinetului,acesta va
fii ancorat in blocul de beton simplu prin armaturi capabile sa preia rezultanta eforturilor
unitare de intindere.Armaturile de ancorare se dimensioneaza considerand sectiunea de la
baza cuzinetului ca fiind o sectiune din beton armat solicitata la compresiune excentrica si
introducand in calcul rezistentele de calcul ale betonului simplu din blocul de fundatie.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate