POESII

DE

MIHAIL EMINESCU

JSd.ttu.pa L ibrăriei

SOCECU & Comp. — BUCUREŞTI

1SS4.
Cm

Stafctll^entuJ gpâtib
SOC ECU & TECJLU BUCURF^TI
SS Hrada Bote! 96
 C o le c ţ ia de faţă cuprinde toate poesiile lui Eminescu
publicate in „Convorbiri L ite ra re <c de vre-o doisprezece
ani iricoace t precum şi cel o aflate pânâ acum numai in
m anuscript pe |a unele persoane par ticul fire.
Publicarea se face in lipsa poetului din Ţara. E l a fost
totdeauna prea impersonal şi prea nepăsător do soarta
iu or firii ot sale, pentru a li putut fi indu plecat să se în­
grijească ins^şi de o asem enea culegere, cu toată stă­
ruinţa amicilor s&i literari|
P o esiile. aşa cum se prezintă in paginele următoare,
nu sunt dar revăzute de Emiuescu şi sunt prin urmare
lipsite de Îndreptările ce avea de gănd să lo facă, ce!,
puţin la cele Teolii fV enere §i M adonă, M orkta est, E ţ ţ
pctulţ Noaptea, Ânger de pasa.. Im peral şi proletar, R u g ă ­
ciunea* u n u i T /ac, A n g e v şi T) u m on ).
"Dacă totuşi am publicat şi aceste poesii. im preunăr-.
celelalte, a ş f feum se găsesc, am fă c u t a dintr’un simţi-
m Snt do d^toriS lite ra ri. Tr&BiiiăiJ, sa devie mai uşor
accesibile penrru iubitorii de lite r a ţi^ - uoastra toate
scrierile poetice, chiar şi cele incepfctoare, a le unui
autor, oare a fost inzeatrat cu darul de a întrupa adunea
^a sim ţire şi te Io mai in al te lăndirc iu tro fm mu seta de
torm e, f f j Ş a 3 cărei farm ec lim ba romana pare a prim!
o nonă viata.

Bursures^i, Decemvrie LSS3.

T. ^AIORESCU.

VI
 SIN G U R Ă m i E ;

/ ( j t i perdelele lasatd
U q ^ cc] la m asa m e a Se. Iiirad,
F o cu l g â lp ă d iri soba,
Iuru cu pe g.lm lun cad.

S t a l u r i, stoluri troc pnira miluţe

D u lc i iluzii. A m in ti ci.
Ţici csc iiK'ct. cei grecm .
Pintrc negre, vcclii zidiri,

l'M l 1
S a u cad g re le , m ă n g ă ip a s e
Ş i se s fa rm ă ’n suflet Lrist,
C u m in picu ri c a d e c e a r a
D a pici o a rele iui C rist.

In o d a e prin u n g h ere
S ’a ţesut painjen îs
Şi prin cărţile in vra v u ri
U m b !ii ş p a rec ii fu ri ş .

in a ce a sta d u lce p a ce
.fuii rid ic p l iv i r e a n p o d
Ş i ascult ciui) iiivelXşuJ
D e la cărţi ei pii ie rod.

A li ! de căte-orV voit ani

C a s% spân zu r Jiva, n cui
Şi un c a p £ l poeziei
Şi pustiului s a pui !
Har atancea grecrî, şoareci.
Cu uşor-mămntul mers,
R e a d u c EneUiiH'o! ia-mi,
Iară ea se face v£rs.

C ăte-odată..........prea arare,
A târziu dmd arde Jampa,
inima diti loc imi sare,
Cand aud că sună clcampa :

K ste H a. De^arla casa

D iiiir'o dată-mi pare p]ind..
In ]>rivaxnl negru-al viciiî
K icoană !de Euminn,

Şi mc mir eu, cum de vremea

Sft mai treacă se înduri,
Gătid jeg st;tu şoptind ca draţ>a
Mâna 'ti mană, gura :n gu.rffi

3 i'
L A S A Ţ I I îU M lfK T A U IT A T A

t
r a s a ţ i * l u m e t a uitata,
k Mi te dă cu totul mie;
D e ţi ai da via$a to aia,
\ ir n c ’n lume na ne

V i n ’ cu mine, rătăceşte
IV carari cu cotituri*
U nde noaptea ei o ţ r e & ş t e
Glasul voci ti lor păduri.
 Piiitre i r e n g i scautee slelc,
F a r m e c dand cărării strim te,
Ş i afară d o ar d e ele
Ni m c ’n hurie nu ne Simte,

Pon.il teu ţi se desprinde

Şi frumos ţi se mai şcde.
N u z i b^i d e te-oi cuprinde —
\
iSfime Jn lume nu ne vede.

T ă n g u jo a u j bucium suna,
I/ a s c u lta m cu atătiă; d ra g ,
P e cănd iese dulcea funa
JUmtr’ o rarişte de Fag-.

Şi respunde codrul verde

F e riffgeal şi dureros,
I a r a sufletu-mi se pierde
D u p ă chipul teu frumos.

G
T e d esfaci c ’o dulce stlăt
M a i nu vrei şi mai te laşi»
s)cbii lei suni. plini de milă,
C’liip de 1-d ră gă laş.

I ată lacul, I .un ă pfin;i

P o t e i n d u -1 el s t r ă b a t e ;,
E l apririş de-a ei lumină
S im te -a lui sin gurătate.

T re murând cu undd ’n sp u m e
Ini;re tresl.ie le (arma,
Şi visând o 'n t r e â g s lume
T o t nu p o a te să adoarm ă.

D e -a l teu e l i i p el s e p C L m n d e ,
C a o g î i n d a el a l q g e —
■ Ue p live şti zjhiblnd in unde?
E şti frumoasă, se foţelege.
înalţi mîEc a lb a s tre
P l e a c i z a r e a lo r p c d ea lu ri,
A r ă t â n d privirii n o a stre
S t e le Jn ceruri, ste le fn valuri.

H-un in jros d e t d u in c râ n g u r i.
Hulce i u m b r a d e răcii iii,
Si sun tem a ta t de singuri
ţfl a tat d e fericiţi,

N u m a i lim a p m tre c eaţa

V a r s ă a p e lo r v e p a c .
Ş i te afla strin sa 'n b raţe,
D u lc e d r a g o s t e bă lac.

8
%l TJAiA RAMURI B A l IN S E A ii

d;idi ntmuri bat 111 geam

Ş i s e c u t r e m u r p lo p ii,
K ţia in minte; s ă t e k m
Ş i BiG.et s ă te a p r o p i i .

Şi dacă stele bat m lac

Adancu-i Km ii ti analii' 1,
E ca durerea mea s ’o 'mpac
I nseniri ăn ga nr1ul.
Şi dacft norii deşi se duc
D e iese ’n luciu hm a ,
K ca. aminte să mi-aduc
D e tine 'n tot d e a u ţ ^
 rfiJU L C U P ID O N ..

ajul Cupidon viclcanu)

Mult e, rt:u |i ftfintîit.
Cu copii s e hârjoneşte,
Iar Ja dam e doarm e ’ ri pat.

De huni nu ca talhavîi
Sc fereşte binişor,
P e fereşti sue noaptea
Dibuind mceti^or,

n
 A.

C o rd elu ţă şi nimicuri
Tată m a t e l hti a ve ri,
1)arnic cănd nu vreai nici una
Ş i s g ă r d t dacă le cen.

Tu volumul ros de m d ji
Cânţi noaptea adevur,
$ i 'ntălne^ti lipită ’ n file
Viţ.a-i g alb en a de per.

El d a g â n d u r i n e 'n ţelese
V e r s t e i c r u d e şi n ecoap te:,
Cu icoane lu;minoas|
, O in g a na ’n tre a g a noapte.
i

Când de-o sete sufletească

E cuprinsă fata m ică —
A dormit, cu ea alături
C a doi pui de turturica.

12

■
 >

H sfios ca şi copii.
D a r zim birca-i c v ic lea n ă ,
D a tlf Gfalcs Si kunt ochii)
l_
C a şi ochii de vădană.

G at şi um ere fnimoa.se,
Simiri albe şi rotunde,
E l Ic ţine 'm brăţişate
Şi c i l manile le-ascunde.

D e (.e rogi frumos dc deiisuB

îndestul e de hain
V elul alb de peste toate
Să i inlăture puţin.

ÎS
 CE T E LEGENI CODRULE

(l/t foriarî poptfUtră)

Lc legefi:î| c o d ru ]cs
ară ploaie, fără veut,
u crengile la păm ent ?

— D e ce nu in 1aş legaiia.
D a că trece vrem ea m ea 1
Z io a scade, n o a p t ^ create
Şi frttţ££jşul 111 i l ră r e şte
B a t e \i:nln l frunza ’n d u n g ă —
C ân tăreţii mi i ahiftgtt ;

ii
B a te veni ui dintv’ o parte —
Iarna-i iei, v a r a i QPparie.
Ş i clc ec sîr tui mc plec,
I)acă pasările l.rec !
Peste verf de ramurele
T re c în stoluri riîn durele,
Ducând g'Şndiifile melc
Şi norocul meu cu ele,
Şr se dric pe rând pc rihid
Z a re a lunii 'iiliinccanJ.
Şi se duc ca clipele*
Scuturând aripele,
Şi mg )HjSă pustiit,
Vestejit şi amorţit —
Şi eu doru-mr .singurel,
D e mo ’ngdfri numai cu el 1

15
<V
§
r o

M E tig N C O iQ E
O

e ,/ă te a ca p in ttc nouri to s t d e s c h i s o p o a r l a ,

( care trece a|b ă Cg||n.a nopţii m oarta ■—
A O floi-mi, î dormi in pace pintre făclii o mic
Şi in moi m eni albastru şr !j| ^ f a z e a r g t m i ^
In mausoleu-ţi mândru, al cerurilor arc,
1 u a d o rat şi dulce al nopţilor m o nare I
B o g a t ă in intinderi stă uimea :n prornoroaca,
C e sa te şi c â m p ie - c \m luciu vei îm b ra c ă ;

19537

CtA ^o\
U h fS S !? 4 u r

E i I 1
V e z d u h u l Scân teiază, H c a g n s e cu v a r
L u c e s c zidiri, ru ine p e cănrpul solitar,
.Şi p i t i r i mul sin g u r cu s t m n b e cruci. v e g h ia z ă ,
O cu cu va e su ra pc una. se aşa'/ă,
C lo p o tn iţa tr o s n e ş t e , iii stilpi isb c şte to a c a ,
Şi fttfiSveizml d em o n , prin a er c;1nd s ă t r e a c ă ,
A t i n g e n cet a r a m a ca zitţiţl-aripei sale,
D e auzi ( 3in ea un v a i e r ; un p-iirit de jale.

B i s e r i c a ’n m i ii a
S t ă c u v io a să , triată, pustie şi betrănft '
Ş i p rin fe r e stre s p a r t e , p rin uşi ţine v â n tu l —
S e p a r e că v r ă je ş t e cft-i a l b i cuvântul —
N ău n tru l ei pe stidpi-i, p ă re ţi; ic o n o sta s
A b i a c o u tu re triste şi u m b r e au r e m a s ;
D r > p t p re o t to arce-u n g r e c r un g ă n d fin şi obsctf||
D r e p t dâŞeăl to a c ă c a r i ® s u b in vechil: ui mur.

C r e d in ţ a z u g r ă v e ş t e ic o a n c lc '11 biserici -
Ş i ’ n sufletu-mi p u s e s e povesteie-i feerici,
D a r d e-alc vieţii v a l u r i , de al furtpnei p a s,
A b i a contuve teiste şi um bre-an mai rem as.

13
In van igaţ că lit lumea mi in obosita! crcer,
Gtci răguşit, to n m atce vt'iijosle trist un g re e r ;
] Je ÎEiiina mE pustie zadarnic? măna-mi ţin,
l i a b ate ca şi pariul incet in tr’im sicriu.
Ş i c:and g ân d e sc la viaţa-mi, im i p a re că ca cură
Inced rep ovestită dc o străină g u ră ,
C a şi găîid n ’a r fi viaţa-mi, c a $1 cănd n ’a ş fi fiSst.
Cine-i acel ce-mi spfm e p o v e ste a pe de rost,
D e-m i ţi ii Ja el urechea şi rid de căte-ascult
C a de dureri stră in e? . . . . P a r c ’am m urit de mult!

19 2 ;
 R .U G Ă C fC X E A U N U I D A C

1/ e cănd nu era m o arte, n im ic : n e m u rit o r

^ N'ici simburuJ l u m i n i i d e v i a ţ i i ^ a t â t o r ,
/C Nu era a M nic:i m ane, [iici c r i nici totdeauna ,
Caci un itI erau toate* ţ;i totu l era u n a ;
Pe eand p a m e n tu l, c e riu ], v ă z d u h u l* hnuen toata
E ra | d in reu d u i c e lo r, ce u ’; lu l o s t T iîc i-o d iitjL ,
Pe atunci firrii T u sin g u r , inent mc 'ntreb in sine-nri :
Au ţ j U car ni plecăm a n oastre inimi r1
E l singur zeu stătht-ţa ’n S i i t a d ’i p zeii
^îi din noian de ape puteri au dat scânteii,
ICI zeilor dă suflet şi lumii fericire,
E l este-al omenirii isvo r d e npiăntuire,
S u s inimile voastre! C antare aduceţi-i,
ICI este m oartea morţii şî iu vi ere a v i e ţ i i !

.^i el imi dete ochii sft ved lumina zilei

ipj inima-mi umplut-au cu farmecele milei,
Iii vnetul de venturi a u s it S m a lui m ers
Si 'îi glas, purtai de cântec, simţii duio-Su-î v fîg ,
^i tot p e !Sngs acestea cerşesc ăncă un adăj&s :
S a ’n g ăd u e iut.rarca-mi in veciaicul re pa os

S a b lestem e pe-ori cine de mine-o avea milă,

S ă bine-cuvinteze pe cel ce mc impîlă|
S ’ asculte ori ce gura ce-ar vrea ca sa mc rida,
Puteri să pue 'n braţul, ce-ar sta să m e ucichi,
Ş ’aceki intre oam eni d evin ă cel ăntai.
C e ini-ar răpi chiar piatra cc-oiu pune-o căpătai.

22
G o n it de to ată lumea prin anii riieî să trec
l'itn' ce-oîu simţi d i ochiu mi de lacrim e e WS*
C a n ori ce om d.Lp lume mi duşm an m i se naşte,
C 'aju n g pe mint: jn$U-mi a mr m c mai cu n oaşte,
C ă cheiul şi durerea simţirea-mi a ’m p e t r ît '^
C ă pot să-mi blestem m am a, pe care am iu b it o
Când ura cea m ai cruda mi s a r păru a m o r , , , ,
l 3oalc-oiu uita durerea-mi şi voii! fetite s% mor.

Străin şi făr' de lege du voi li muri atuuce,

Nevrednicii-mi cadavru in uliţă I'aruncc,
Ş ’aceluia,! r a d u l e , sa-i dai coroan ă scumpă.
Ce-o să am uţe câinii, ca imma-wii s ’o rm npăj
Iar cclui ce cu petru mu v a îsbi in faţă
Indură-Lu stăpănc şi dă i pe vuci viaţă!

23
 A

AsH’el numai, Părinte, cu pot sa ţi mulţumesc

Gă. Iu n)L-fLi dai i 11 lume norocul m trăese:
i ă cer fi laie' daruri, gen unchi si f r u ii te plec,
Spre ura şi b l ă s t e m u t l aş vrea sa te i adu plec.
Sa simt M de safiareaţi s u flă r ii m ea se curmă
Şi n stingerea eterna, .dispar t'lrâ tic urm;t[

24
 /

PE A C E E A Ş I U U C tO A R Â

ifit/ eacc
accca^i ulicioara
ţ tj Hfite tuna in fereşti,
■% Numai tu de după gratii
Vccitiic nu te liiai iveşti.

Şi | :c.|.!.aş.i pomi. iu floare

Crengi iutiiid peste y.apfoz,
N u m ii bilele trecute
N u lc fac :s ă fie azi.

Itfî
A lt u l este al teu suflet,
Alţii ochii tei acum ,
R u in a i eu, rem as acel aş
B a t m ereu acelaşi drum.

A h : su b ţire şi giiig^aşâ
' l u p ă ş e a i încet, incct.
D u lce imi veneai in u m b ra
'fa in n itu lu i bosch et,

Ş i la sandu-Le la pieptu-m i
N u ştiam ce-i p e p â m e n t,
N e sp u n e a m atat. de m ulte
F a r ' a /,ice un cuven t.

Săruturi erau p i p ţiifiŞliI

L a m treb ări indecisebi
Ş i de a lte ccle :n lume
î s 'a v e a i v re m e s Il întrebi.

26
Şi in farmecul vieU-mt
X u itia n î că-i tot acilea
])<: te razi mi de o umbra
Sau d i crezi ce-a zis femeca.

VeriţilI trem ură h perdele

A stă zi ca şi alte daţi.
X u m a i tu de du pa ele
V e d n ie nu Le mai araţi'
 D E C Â T E OKI I U B I T ! . .

c căte ori, iubito, de noi mi-aduc aminte,

( Jeeanul ecl de ghiaţă şni-apare Maintfe:
Te bolta alburie o stea mi se araM-*
D eparte cioară luna eea galbenă — o p ată;
Iar peste mii tic sloiuri de valuri răpezite
O pasere pluteşte cu aripi ostenite.
Pe cinţj a ci pereche nainte Lot s'a dus
C ’ un pale in tre " de paseri, perzându-se ’n apus.

29
A ru n că p e -3 ei urm ă priviri .suferitoare,
Nilfl ren nud feare-acum ® nici j|me n i | — ea moare
Visam hi-se ’u tr’o p i p ă cu anii înapoi.

Sun,teii fcot mai c Şp arte d e d a l Ui amendui,

Din ce in cc mai singur riiŞ :nttnice şi ir.cjbt.-ţ,
Ciind tu te perzi in zarea e t e r n e i d i m i n e ţ i,

30
 O ROTAI .

tSmciîj rcmai la mine

«Tc: iubcsc a tâ t dc niull,
« A le tale doruri (.oale
Numai ca ştiu să le-ascult,

' Iu al umbrei întuncric

cT.e asumCn ntuii prinţ
*C c sc uit 1 adune in ape
(;Ch ochi negri şi cuminţi,
 *§ i prin v u c tn l de vîihiri,
jgVrin m işb g rea h a jîe i erbi
■s-Kij t e f:ic s m v /a jri taină
^M ersu l cordului de cerhj,

| '% î t e v f d ntpii: de faricpeJ

K 11^ j n g ă n l cu g lâ l cloiţiol,
pl n a apei strfikicire,
■;:lntiiTJîoncl piciorul gol.

*-Şl privind in juna p]rn <1

* L a văpaia de p e lacuri
' A n ii tei se pac ca clipe,
fC J jp e dulci pai- ca veacuri.

A stfe l zise lin pădurea

Ko||i: jjpisujpra ml d ătitiăn d l
Ş u e ra m Ta a ci ch em are
ăiiî eşit in pim|> n z ca d ,

32
Astăssi chiar de m a l întoarce
A 'n ţd e g e n'o mai pot . . . .
U n d e eşti. copiîSric,
Cu p ădu rea ta cu to t:
-m M m
S ă cer un semn. iubit©; spre a n u te mai ilîL ;l?
Te-as cere dc|âr pe rine, d a r nu mai c^ti a ta ;
li flfprea yeştejit& din pi: ml teu bălai >
Ca ci sing-iua nîea rugă i : uitării să m c dai.

La. cc simţirea crudei a stinsului norne

S S tui se stin g’aâDemenij ci ’ n veci s i -stea pc loc?
i'ot gfljte imde-i suna aceluia^ parcu ;
L ; l CC! sl a t o n i i cin p l i e r i l o r d e rŞ u ,

35

*
C ă n d prin a c e a s t ă lu m e s ă trec em ne e scris
C a visul finet u m b re şi u m b r a utiui vis ?
L a ce de-acu ’ nainte tu g x ija m e a s j | porţi ?
L a ce s ă n i& iii'i anii c c sb o a ră p e s te m o rţi?
Tot; una-: d a c ă astăzi sau m an e o ş ă m or,
C ăn d voiri să-mi p ia r ă u rm a in m in tea tu tu ro r,
C ă n d voiu să uiţi norocul v is a t d e a m e n d o L
T re z i udu-te, iu bito, eu anii inapoi,
S ă fie n e a g r ă umbra- in care -o m fi perii.
C a şi c ă n d n ici-o d a tă noi nu ne-ani ii g ă sit.
C a ţii c ă n d rin ii m ândri de d o r ar b deşerţi
C ă te-am iubit atSita pulea-Vei tu s ă ierţi 1
C u fa ţa spre p ă re te m £ la să prin străini
S ă iigh eţ.e s u b p le o a p e a b c h jlo r lumini»
Ş i c ă n d sc va* in to a ree p ă m â n tu l in p ă m e n t,
A.u cin e o să ^Lie de im de-s, cine s u n t ?
C ă u tă ri t ă n g u it o a r e prin zidurile re ci
Cer^i v o r p en tru m in e re p ao su l d e v e c i.
Ci eu v r e a ea imul, ve n in d d e m in e-a p ro a p e.
Să-m i sp u e al teu n u m e p e ' n c b i s d e ’ mi p le o a p e ,
Apoi — de vor tiv a ru n c e in m a r g in e .de d ru m ..
T o t im i v a fi mai b in e ca 'n ci asul d e acum .

30
Din y/c\re depărtată ră sa r' 1.111 sloi de corbi.
S ă ’ ntunece tot cerul pe ocini mei cei orbi,
R e ş a r ’o vijelie din margini de ©ăm£riţ,
D aud pulberea-mi ţ£rirm şi inima-mi la vîint..........

Ci lli rSmai in floare ca luna lui April,

Cu ochii mari şi umezi, £11 /im bet de c$jip,
Uin căt eşti de copilă se 'nimereşti mereu,
S a nu mc ştii pe mine, cum nu m oin şti nici eu.
 CRĂIASA D I N PO VEŞTI

egyri albe, .stritluciLe

Xa^te liana aţsgsntie „
E a je scoate pfeste ape,
L e întinde pc ckmpic ;

S 'a d u n ’ flori ih şezătoare

D e painjen tort l a nim pa
Şi anină 'n haina nopţii.
B o a b e mari jjjle piatră scumpa.

m
L ă n g ă lac, pe | ă r e norii
A u urziţ o u p b r â fina,
Kupta de inişcăi'î d e valuri
C a <ie b u lgări de lumina,

D an d u şi trestia i n t r a p arte
S t a copila li ti plecata,
T ra n d afiri arunca roşit
Peste unda ferm ecată.

C a sa v a d 'un chip, se uită

Cam a le a r g ă apu 'n cercuri,
C ăci vrăjii, d e mult e lacul
De-mi c u vân t al sfintei M e re u ri■

C a sa ia sa cliipu n faţă,
l'caWdafiri aruncă tineri.
Căci v r o i ţ i suni* trandafirii
Ue-uti ciivent al sfintei V ineri.

40
Ka se uitiî. . . . P<L'ru i galben,
Kaţa ci lucesc iiî 11 l i ,
Tar în ocliîf ei albaştri
T o a t e b asm ele s ’achma.

4-1
4
 ODA

firi jnetnt unfkj

li ţredeam sa : nv<iţ ;l m uri v r ’^ a t j i ,

Plauri timtir, infă^urat in manta aii,

O c h ii mei ’ nai fam v i c t o r i la stcŞiba
Sing'u latăţii.

C;1nd dc o dalii Ui resftrişi ia eale-mi,

Suferinda tu, dureros de dulce..........
P ă r ’ in fund beni voluptatea morţii
Ne ’ntkmlUxLrt:.

4*

t
J a l nic ard de viu d i iimit. ca N|Şsuşv
Or ca Hercul înveninat dtş h a i n a i ;
Kocul meu a ’J Stinge nu pot. tui Loale
A p e le marii,

l J c a l meu propriu vis mistuit mc va iu ,

i?t>rlI meu propriu ru g m e topest: in flacăr: .. . .
l ’ot s a mai re'nviu lum inos din d ca
P a sere a P h o enix ?

Pjnra-mi O.ţhii t u r b u r ă t o r i din cale,

V in o :; ltj in sin, n e p ă sa re triata.
C a sa p o t muri liniştit:, pe mine
M ie redă-me 1

44
L A U rjL O C DL C O D R I? DKS

(h> formă imjyttbtn'i)

t iJ) a mijl&e de c o d i i des

(■■.'roate pSserile ies
D in huceajgi ele aluniş
L a voiosul himiriL,
1,umimş de lângă balta,
C a re 'n trestia inalta
1,egănan'(iu se din .unde
In adăncu-i se pCţţu^de

45
Şi de lună şi de soare
Şi de pitstîrî ddetOAre,
Şi dc lună şi de stele
Şi de sb o r d e răndunele
Şi de cili pul drâgei nnilt:.

lij
 V K N E R M ŞI M A D O N A

deal perdnt in no aptea unei lumi ce nu maţ este$

I.im ie ce ţ'ăndea. in b a ^ n e ţ;î vo rb ea in poezii,
O ! t | ved, te-audj te cu^et, tcnent şi dulce ^ s t e
Dintr'un c er cu aJtu stele, eu-atv.e raiuri, cu uiţi zei.

Y e n urc, m gpm j&t cald ă, ochiu de piatra ce stiintee.

B r a ţ m olatic ca g ân d irea unui im perat poet.
T u ai fost divinizarea frumuseţei de fem ee,
A teme ei, ce si astăzi tot fru m oasă o rev£d.

47

i
Râtjjljsl pe||lut in viguri ca ’ntr'o noapte înstelată,
S u f f e ţ i îm bătat de raze şi d :eterne primăveri.
Te mi vc'/Ait şi-a visat laiul cu grădini îmbălsăm ate,
T e-a vCzut plutind regină printre ăn^ern din cer;

Ş i-a creat pe pănza g o ală p e M adona Dum11e7.ce

Cu diadem ă dc stele, cu suri sul blănd, ve rg in ,
l a t a pala ’n raze blonde, cbip de an^er, d ai femec,
Căci femeea-i prototipul angeftlor din senin.

Astfel |(i, perdut in noaptea unei vieţi, dc poesie,

Te-am vSzut femcc stearpa fără suflet| fttră foc
Şi-;tm făcut din tin eu n ăn ger blănd ca ziua de magie,
Cănd in viaţa pustiită ride o rasa de noroc.

Acri vSzi.it faţa ta pală de o bolnavă beţie,

lkiza ta învineţită de-al corupţiei muşcat,
Ş.am sverlit asupra-ţi, crudo, v£lul alb de poezie
Şi pal orei tale raza inocenţei eu i am dat.

4S
Ţ i am dat palidele jsaze ce iioffiajoară cu m agic
Fruntea. augurului-geniu, ăngeruhu id ealf
Din demon făcut o sfântă, dintr’iin; chiot simfonie,
D i ® ochirs 1c-ţ.i murdare ochiu aurorei matinal.

Daţi a/J vGlul cadc, cruzio! desmeţit din visuri sece

F r u n z a m ea este trezita de a bu'/ei tale 'rtgbeţ..
Şi privcsc la line, demon, şi amoru-mi stins şi rece
Me învaţă cum asupra-ţi eu sa caut cu dispreţ!

'Tu inii [jari ca o bacantă, ce a luat cu 'n^elăciune

J )e pefişj frunte de fecioara mirtul verde de martir,
O fe c io a ra cărei suflet era sfanţ ca rugăciunea.
Pe că ml inima bacantei e spasnţ.§ţ.ie lung delir.

O R afael creat-a pe M adona jDiininezee

ciut]

Cai diadema-i de stele, cu suri sul bl and. vergin,

!Cli fiîcut am zeitate dint:''o palidă femee.
Cu inima stearpă, rece şi cu suflet de venin!

H35S7 49 4
PîŞîţgi copilă? LVo privireŞ um ed^ .şi rugătoare
J>(>ţi din nou sdrobl şi frânge Şpastat inima me;'i :
f,:-i pidoare-ţi dail şi'vi caut iii ochi ne^ri-ndănd ca
m.areif
Şi s^rnt ;l tnlc m ane, fi tc 'n tre b .d e poţi ierta.

Ş t e r g e ţi och ii, n u m ai p lS n Se! , .. , A fo str'c ru d îL

'nvinuiren,
A fost crudă şi nedreaptă, fară raz cm, fără fond.
Suflete?.! dc ar Ji eh'i'ap demon, tu' eşti sfin tâ prin iubire.
Ş i ador pe acest dem on cu. ochi mari, eu perul blond.

tjO

f
(“ £ u b i iu l in taina am păstrat tăcere,
C/ăjidind ca nst io] o s& ţi p % â ţie,
C a d in priviri ceteam o vectuitic
D e-ucigătoare visuri de p l ă c i i

D a r mi m ai pot. A dâruliii tărie

C uvinte dă duioaselor m istere.
V re a u să m c :nee d e dulcea f n văpăi ero
A cehii suflet, ce pe al meu ie.

51 4'
N u v.ezj ieă gura-m i a rsă c d e .sete
Şi ti ochii mei se v e d e n f r i g u r i c Iii nu mi,
C o p ila m ea cu lungi g b lon d e plete }

C u o suflare recoreşti suspinu-m i,

( . n u zimbeL făci g ân d irea -mi se 'm b e le ;
f a un sfgrşiţ dureni vin la Imu-mi?

5S
 S G M i T:

jfară-i tnasrma, fYunza 'mprăştiată*

| t a r vcntul sverie ' \ \ geam uri ^rele picii ti
Şi Lu ci ie ş t i s c r i s o r i ti in r o a s e p l i c u r i
Şi iu te 'u n c i a s g p i d e ş t i la v i a ţ a t o a t ă .

Pierz&idit-ţi timpul t e u cil d u lc i ui in icu ri.

V a i v rea ca nime 'ti uşa 1:l sa bat^t;
D ar şi. tnai bînc-i, când afara 1 sloatâL,
S a st.ii visând la foc, de som n să picuri.

sa
Şi cle astfel mii nil. din jeţ pe gânduri.
V is e z la basmul vecii iu al zinci Dochii,
In juni mi ceaţa erecte riinduri-rânduri ;

D e od at’ aud foşnirea unei rodiii,

Un moul£ pas abia atins de *sc;indnri...........
Ia r mâni Subtjri şi reci mî-acopăr ochii.
 S O N E T

unt ani lai mijloc şi ’iijjă 111111 si v o r trcice

Din clasul sfânt in cârc ne 'rifctlnirSţm,
Oafe tot mereu gân desc feum ne .iubirăm.,
Miiînnc cu ochi mari şi mână tccc.

O vino iar! Cuvinte <In Ici. inspiră mi,

Privirea ta asupra m ea să l^işte,
S u b rassa ci mc lasă a petrccc
Ş i cânturi none sm ulge tu tlîn lira-mi.

ăo
T u nici lhl ştii a ta apropiere
Cum de-aditric o jinistcţ.tc,
Ca recitirea ^Lek:i iti pt.cere;

Tur Gfind te veci zimbind capiUlrt^te,

Sf: stiiiyti-atunci o viaţit dc durerir.
lJrivirt:;i-im Eirde, sufletul îmi create;.
 Ioanei in su şî g l|^ u ! y ă n d u rilo r tace,
t M d % găni£ c ă n tu l unei dulci e v la v ii,
Atunci te chem; chema rea-ah pculta-yei:?
Din neguri reci plutind te v|i desface?

l^Bterea nopţii b lăn d hi se ni na-vei

C u ochii g ă r i şi purtători de p ace ?
R e s a i din u m b ra vremi lor încoace
C a Mă te ved venind- ca n vis, a,?a- p i l

07
dobori inc o t . . , , aproape, mai aproape,
I u gleacâ iar ziiiibmd peste-a iîifea faţp
A ta iubite c’xrn suspin arat-o,

Ca g;eani£S ta m'atin^e pe plmpe

sinU ilnni strângerii ia braţe,
I’e veci perduto, vecinie adetfato!
 S O N E T

/l rcc:itl-rtn finii cm no n iungi pe «esnri

I Ş i nici o d a t ă n 'o r sa v ie iara,

<Jrtci mi mi: 'ncanta azi cum tn£ m işcata
Povesti şi doine) g h ic ito ri, eresuri

C c fiiuiitea mi d c oopif o nseninarăj

A lfp 'nţclcsc, pline 'uţelesil^i,
Cţî-a talc umbre azi in van mc Inftpresuri,
O ceas al tainei, asfinţit de sară!

&9
Sii s'tti|ilg- un sunet din ţrecutu vieţii,
Să f;ic, o s u f l e t , c a din negi s a t r e m u r i i1
C i 3 m ă n a m t a in v a n p e lir ă lu n e c :

Pierdut c totu Jn gs*rea Şnereţîi

Şi inută-i g u ra dulce-a altor «iremuri,
Iar1 timpul erecte n urma m e a . . , , mc 'ntuncxL

m
 S O N E T

’a â t in s v i ; iţ a f a ln ic e i V e n e ţ ii,-

S X 'a u z i c â n t ă r i, iu i v e z i lu m in i p e v a l u r i ;
P e .scări d o m a r m u r ă ? p r in
P S t r u iM e iu n a , i n ă lb in d p ă r e ţ i i.
v e d i i p o r t a l li r i

O k e a n o s s e p l p i g e p e ca n a l uri.
E l n u m a ’n v e c i c ’® f lo a r e a tin ere ţii,
M ire se i dulci i-ar d a au Marca v je ţii,
Isb eşte n ziduri v e c h i, s u n â n d dii| v a h ilţ

61
O i ’n ţintirim tăcere c 'n cet;ite.
Preot rSmas din a yechlmei ^:1o
Sun Marc sifiistru miezul nopţi: Iute,

Cu glas adatic, ou graiul dc Şi|>iie,

R<^t^şte tin in ctipe cadenţate:
« N u ’ n v ic m o rţii c 'n z a d a r c o p i l e l ­

or
 D O R I N T A3

1 m o 'ii cotim la isvon.ii

C a re treniurfi pe prund,
fJîid e prispa cea de brazde
Crengi plecate o n sam d .

Şi in braţele-mi Întinse
S ; l. alergi, p e piept sa-mi caz,
S ;fţi desprind din creştet velul.
Sa I ridic de pe ©braz,

i
Pe genunchii mei şed e-vei,
V o m fi sin guri-singurei#
iar in pf£r in fi o rate
O să-ţi cază''fl<jn de tei.

F ru n tea al bit ’n p£rul ga£$en

Pe-al meu braţ încet s ’o culci,
L ă sâ n d p ră jii gurei melc
A le tale buze dulci . . . .

Vom visa; un vis fericc,

[n găna-iie-^or c’uri cant
S in g u r a te c e isvo are,
B lin d a batere dc vent;

Adorm ind de armonia

Cocirului bătut de g&vdi.tri. . . .
Idori dc feiu dt?-asupra noastră
Ori să cadă ren duri raiduri.

64
D.ar po ate acolo si* fie castele
Cu arcuri de aur zidite din stele.
Cu Huri de foc şi cu poduri de-argint,
0 ii ţernjurl de smirna, £u flori care cant f

Sa treci ţn prin ele, o sfăuta reciti a,

Cu per lung de raze, cu ochi de hmiinft,
In haină albastra stropita cu aur,
IV- fruntea ta uulndra cunună de laur r1

O mortrtea e-un ohaos, o mare de stele,

C.tud yjaţfi-J o baiUi de vise |ebele-;
Q moartea-i un secul cui son jnflprit,
Cand viaţa i un b a s m ® pustiu şi urit. ■—

Dur p o a t e . . . . o\ capu-mi pustiu, cu furtune,

C în d u ri le-nii jrele sugrum cele bune.
Când sorii se steng şi cănd stehde pica.
Îmi vine a crede, că tnaic-s u i m ică.

fi? 5*
Se poate ca bolj^a dc M | sft sp a r g i,
Să cadă nimicul cu noaptea lui Iar gel.
S ă v£d ceru! negru, eă lunule-^i cerne
Ca p r ^ i trecătoare a morţii eterne.

Ş'atunci, de a fi a stfe l.. - atunci | vecie

Suflarea ta c a l ® ea n o să invic,
Atunci graitf-ţi dulce in veci este m ii®
Atunci acest ănger i f | fost decât lut.

Şj totuşi, ţcrină frumoasă şi moartă,

D e racla ta razi ni l a harfa m e a spartă
Şi m oartea ta ii'o f e i î f ^
O rază fugita din chaos hunele.

Ş’atfebi cine ştie, dc este fnai bme

A li san a nu fi? dar ştie o n -d n e :
Că ceea ce m c, nul simte dureri
Şi multe dureri-s, puţine plăceri.

OH
A fir N eb upie tristă şi g o a la ;
U rec h e a te m inte ochiul te 'nşala;
Ce-uti secol ne ziccs ceilalţi o deszic
D ecăt un vis sa rb iid , m ai bine nimic,

v £ d vist: 'n tru pale gonind după vise.

P a n 1 dau iii m orm inte c e a ş t e a p t ă deschise.
Şi nu £tiu găndi rea-mi iu ce să o StJilg:
S a rid ca n e b u n i i s ă - j b lestem ? să-i p lân g?

L (ţ c e O a re totul nu e nebunie |
A u m oartea ta, auger, de ce fu să fie?
A.u e sc jis in lu m e ? . , , T u chip zimbţitor
T r ă i t e i anum e ca astfel să mori?
De e sen s intr’asta, c în tors ateu
Pe palida li frunte nu i. scris Dum nezeu.
Ş 'in s e r e a v;A. Nilul d o arm e ies stelele dîii stru n g ă ,
L u n a n mare' i^i aruncă chipul şi prin nari le-afungâ. -
Cine-a d esch is piram id ă Şi immtru a in tra t:
Iiste regele;; In haina de-aur roş şi pietre scu m p e
Iii intra sa v a d 'a c o lo tot trecutul. I se rum pe
A Ini suflet, cănd p riveşte peste-a vrem urilor vad.

Iii zadar gu ve rn ă regii lum ea cu înţelepciune :

S e 'nmtflţesc sem nele rele, se "npuţin faptele bune,
In z;idar can t al vieţii inţeles n ed esleg aL
’n n o a p te ....... s';t lui u m b ră lu n g in tin s se desfa^oara
Pe-ale Nilului luiigi valuri. .Astfel pe-unde d e p o p o a r ă
U m b ra gândurilor regii se aruncă 'nt.unceat.

A le piram idei visuri, ale Nilului reci unde,

A le trestiilor sunet:, c e sub luna ce p e t r i e u de
l*ăr -A li | ii opuri g ig a n tic i de lungi suliţe de-argint.
T o a t a apei, a pustiei şi a nopţii m ăreţie
S e unesc sa !m br;ice m ândru ve ch i’ -acea im pa raţie,
Sii in vie in deserturi şir d e visuri ce te mint.

7o
R ru î sfâ n t ne p o vesteşte cu-ale undelor lui g u re
D e-a rsvoruiuE sen taină, d esp re vrem i apuse, sure ;
Sufletul se 'minată ’n visuri care-aluneea in sb o r,
Palm ii risipiţi in crânguri auriţi de-a lunei rază
‘N a l ţ i sveltele lor t r u n c h iu r i; n oap tea-i clarii
lum inoasa ţ
U ndele visează sp u m e, cerurile ’ nşiră nori.

Şi in tem plele m ăreţe, colo n ad e ’ n m ar muri albe,

N o a p te a zeîi se p re u m b lă in veştm intele lor d albe
Ş ’ale preoţilor căn tec sună 'n h arfe de a r g in t ;
Şi la ventul din p u s t ie , la recoarea nopţii brună,
P iram id ele din creştet aiurind şi ja ln ic suna,
Ş i se 1batec se plăti g regii ici g igan ticul m orm ent.

In zidirea cea a n tic i, su s in fru n te i turnul m aur.

M agul priivea pe g |h d u r i in oglinda lui de aur,
U nde-a cerului mii stele ca 'n tr’ un centru se adun.
E l in mic priveşte-acolo caile lo r tăinuite
Ş i cu v a r g a z u g ră v e şte drum urile lor găsite.
A u aflat sam b u ru l hunei, tot ce-i drept, frum os şl bun.

71.5
Ş i se p o a te că, sp re reul unei ginţi efem inate,
R eg ilo r! Ifătkţi d e crim e, p reo ţi mei desfrân ate,
M a g u l, p a z a resbvm ării, a cetit seninul in t o r s ;
Ş ' atu ti ei ve litu l rid ica t’a tot nisipul din pustiuri,
A s t u p â n d ea ol oraşe, ca g ig a n t ic e sicriu ri
Unei ginţi , ce fără v ia ţă ’ n greu ia pamenti.il
sto rs.

U ra g a n n - a c u m a le a r g ă M n ’ ce caii Jui iM crapii,

Ş i in _\ii numai deşertul, nisipuşui şi-l a d a p ă t
A şte r n ă n d u 1 p e s te câm pii cei o d a t ă înfldriţi.
AlemfiS, T c b a , ţarii 'n t r e a g ă copcrita-î d e ruine,
Prin desert, stră b a t selb atec mari familii bed u in e
Cu v ia ţa lor d e b a sm e pe căni pic risipiţi.

D a r ş’acu m , tu rb u râ n d stele pe-ale N ilului lungi unde,

N o ap tea - fla m in g o cel roş a p a ’ ncet, incet. pf;t runde,
Ş 'a c u m luna a rg in te şte tot U gip ctu ! a n tic ;
S'atu n c i sufletul visea ză toaL' istoria s tră v e c h e ,
C lasu l din trecut s tră b a te l 'a presentuiui urech e,
Diiij a valu rilor sfa d ă p roro ciri se aridic.

77
Ş'atunci Memfis se inălţat, argintos ggild a] pustiei,
în ch cg arc măestrita din suflarea v ije lie i. . . .
Reduitâ cc stan in lună o mitiund o privesc:,
Poyestindu ş.i bnsime m ajidre im bracate ’ n flori ^.i
l>c oralul oare iese din p u p iile du j e l e ;
Din păm ânt şi d silfi m are ^ai.id s u n e te ce cresc.

tpote ;\iv, c a fe suîkl i i ori ce noapte ;

Idiote aret pom i cu mere de-atir coapt.e ;
din pustie cufundat e uis po p or
. îe-i de-odata se irtizeştc şi se d u et
curţile din M em hs, unde 'n săli luminii hicc ;
,eire.c in vin şi-u chiot ori .de n o a } 3 e păn' in /or,

ii
 Din a lo r tfg a c ă t să apuc
A c e le dulci cuvinte,
D e pari a d ;ibiu mi-aduc
Aminte.

Căci astăzi dacii mar ascult

-Xiînrcunle aceste,,
lini pare-o v e ch e dc deimih.
P oveste,

Şi d acă luna b ate 'n h m d

Şi trem ură p e Incuri,
l’ot.u^i imi parc c a de-atunci
S i]111: veacuri.

Cu ochii stirij cei de ’ntffi

Uti ri'o voiu mai privi-o,
D e-accea n urm a m ea r£m ăil
— A d io !

195S7 81
 CE E AM ORUL

[>)i c c amonit ? K un lan g

Prilej pentru durere ;
Clicj mii dc lacrim i n u ’i ajun^
Si tot mai m ulte Bere’:

D e un semn in treacat dc Ia ::a

Iii sufletul ţî-l iş a g ă ,
Jncat .sft n 1o mai poţi viita
V iaţa ta intrea^a,

as u*
D a r ăneă me te-a şt c a p tă ’ n p r a g
In u m b ră d e u n g h ere ,
D e se "ntălneştc d ra g eu d ra g ,
Citm ifaîma ta cere :

D i s p a r şi ceruri şi p Sm en t
Ş i pieptul t£u se bate,
Şi tot le-ate&nă de un cuvân t.
Ş o p tit p e ju m etate.

T e u rm ăreşte septăm ăni

U n p a s făcut a lene,
Q dulce strin g e re de măni,
Un trem u rat de g e n e ;

T e u rm ă re s c In turnători
C a so a rele şi luna
Şi p este zi d e-atătea ori
Ş i n o a p te a totdeauna,

84
 L \ C U L

Q/âctil Ş t i r i l o r albastru
U Nuferi galbeni il ii$arca,
T r|sarm d in c e r şir i albe
li! cutremura o

Şi cu trec de-alnrtj£ dc maluri

PrLr'c’ascLill ţ;j p a r c 'ş j t e p t
H a din trystii s;l rosarit
Ş i sit mi cadă lin pe piept.

^7
S ă sărim 111 lM trea mica,
îngânaţi de glas p a aj|e]
Şi sa, scap din măn^ c S tm |
Şi lopeţile sa-mi s c a p e ;

S ă pluti ni cuprinzi de farmec

S u b lumina fctfăndeî l.un e ;
W fttu !n trestii, lin foşnească,
Undoioasa bpă s u n e 1

Dar mi vine, singuratic

In zada.f suspin şî sufer
Lăn^ă lacul cel Sfeastru,
încărcat cu flori dc nuftir.

88
 Ă N G E R ŞI DEM OK

■| ( oaptea ‘n Dorim intristattt prin lumini iw â lb e iiite

ţ j ^ A fad!clor de ceara, cart1; ard lângă altare
Pc c^hd bolta ’n fundul pom'ei stă întunecoasă,
mare
X cpelrunsă S e -o stii rqşii de pe mucuri ostenite.

Tn bistriţ:;! pustie langit arcul ia foăretC

Genunchiată stă pe Lrepic o copila, ca im ap^er,
Pelâ altarului icoana in de raze ironii frângeri
Palidă ^i mo hor iţii maica Domnului se vede;
 *

O făclie c înfiptă intr’ un slalp de p ia t r ă surii.

picături de sMoală Ia păment cad sf£ri$|d
ÎA tc ij
Şi cununi de Hori uscate fă şe i& c ami roşind,
Ş 'a co p ile i ru g ă c iu n e t a in ic im şo p tit m u rm u ră.

Cufuffîdat in întuneric, lăng'o’ cruce mărimi rM ,

Lntr’o unîfeţâţ neagra, deasă, ca an demon E l veghi axa,
Coatele pe braţul erucii le destinde şi le-aşa^L
Ochii cufundaţi in jŞapu-i, fruntea tristă şi ncreţită.

Şi bărbia lui s'apffi» pe al pietrei umer rece,

l’erul s<M negru ca noaptea peste-al nfiSuoţinei braţ alb;
A b ia candela cea triştii cu reflectul ei ros-nib
Blând o fază mai arunca ce peste-a Tui faţă t.rece.

J\a un ănger, ee se rd agă E J un demon, ce vise a z ii:

Ju i o inimă de aur ■ E l un suflet a p o sta t;
Eâ in umbra Jui fatalii stă ndărătnie răzrmat —
La picioarele M adonei triştii, sfântă E a v e g h e a t .

90
Ochit ci cei mari albaştri, de blândeţe dulci şi moi.
Cu adăn c petrund in ochii lui cei neŞflj fuvtuuoşi,
Şi pe faţa lui cea slabă trece-uşor un n o u r roş
Ş e iu li esc - şi cc departe su n t deolaltă am en doi 1

A venit un rege palid, şi coro an a sa antică.

G re a de glofrii şi putere, !'a ei poale ar i\ deprim,
P c a l c tronului covoarc* ea piciorul de-a| fi pus
Şi in măna-i in s c e p t r a t ă , m ana ei şng u stftî
mica.

D arîi nu - ■ mută rSnias-au buzelc-i abia deschise,

Mută inima iii pieptu-t, m ana ei tra să lulărcl
[n a suBelului taină ea mbea, Clar şi |rice|
S e ivea fa ţa de demon fecioreştilor ei vise.

Ea-I ve d e a mişcănd poporul cu idei rceit indrăzneţe.

Ce puternic e! găndi ea cu-am o ro asă dulce spaim ă,
E l prcscntul el rescoală cit-a gândirilor iui faim ă
Contra tot ce grăm ăd iră veacuri lungi şi frunţi măreţe.

93
Kt ades suit pe-o piatră cu turbare sc ntăşoara
l:i stindardul roş şi fruntea-; i|spră-adănq|j, încreţită
Părea ca o noapte neagră de furtune-aeopcri6.it.
Ochii fulgerau şi \orba-i trezea furia vulgar#.

Pe un pat sărac asudă inii-’ o lungă agonie

TPSjjSSrx.il. C) lampă ntinde lim b'avară şi subţire
S fe ra ib d in aer bolnav — nimeni nu-i şi\c de ştire,
\im e n i soarta-i n’o '■nbhliiKeşte, nimerii fruntea nu ■
m angăe.

A h ! acele gânduri toate îndreptate co n tra 1unici.

Contra legilor ee-.s scrise, contra ordinii 1îmbrăca Le
(A l -a lui D-zeu numire — astăzi toatc-s in dreptate
Contra iminei murinde — sufletul vor sa i su g ru m e [

A muri fără. speranţă! Cine ştie-ara&r ăcitţhea

C e a kscunsă 'n aste vorb e? — S a te si uiţi neliber, mie,
Să vezi mare le-as pi raţii că-s reduse la nimic,
Că domnesc in lume rele, căror nu te poţi opune.

m
Şi c â n d mori* să vezi că 'n l u n i vieţuit-af in z a d a r :
astfel de m o a r t e i iad u l. A lt e la c rim i, alt. a m a r
Mai m u l , nici c cu putinţa. S n n ţ i că n im ica nu c şii.

Si a cele g â n d u ri n e g r e mai nici a nasuri n u -1 Easă :

C u m a intrat ci in v i a ţ a ! Q tt a m o r de d re p t şi
bine,
C a t ă sin c era frăţie a d u s e s e cl cu s in e l
Şi re sp lata i - A m ^ r ir e a j cart; sufletu-i apasă.

D a r prin n eg u rile n eg re , c a re ochii Ci acopfir,

S e a p r o p ie a r g in fb a s ă u m b r a n a lt’ a unui ănger*
S e a şa z ă lin p e § a t u | | ; ochii lui orbiţi d e p l â n g e r i
Ka-i s ă r u t a ; de pe denşii n e g u rile se d e s c o p e r ........

K st^ H a — Cu-o mulţ.unîîre a d ă n c ă , ne m ai sim ţită,

Ml in ochii ei se uită. M ăndră-i de induiosere,
C e a su l ultim 6i îm p a c ă to a tă yiaţa-i de d u re re
A iu l .şopteşte el p c m o a r t e , cine e.şti g ă c e s c , iubita.
A m voit viaţia nLreagă sâ pot t^sculâ. pogiprul
(Jn gS^dirilt'-ini rebele contra carului Şeschis
E l ti':l vn.il ca să condam ne pe d e m o n , ci a t r i m i s
Vc lui angtir, s;i ’ m pace, şi ’ m păcarea — e amorul.

i
 FLO ARE A LBA STRĂ

(j J
J , . a r te-ai cutiincUit in stele
(r')J T* *T1 1lor‘ V *n ^eril!‘i :
D e mi m a l uitLi î n c a l ţ e ,
S u fle tu l v i c ţ c i i n e le .

In zad ar riuri in .^oare

^ ra r n ă d e ş ti fn ;l t;i g â n d ir e

Şi dimpiil.e A.srre
Şi Întunecata rn;<re.

n+53-7 97
Piram idale ’ivvechite
U rc ă n cer- verful lor m are —
Nit câta in d epărtare
F e ric ire a ta, iubite ! -

A stfel zi.se m ititica .

D u lc e n etezin d u r i ii pSn.il,
A h î ea spuse a d e v c m l ;
Ku am riss, n'am zis munca.

I lai in codrul cu verdeaţă,

Und' isvoare plăjig; in vale,
Stânca sta sa se p r â v a ^
Iu prăpastia atâreaţâ.

A c o lo 'ii oclii de pădure

U iixim boR a cea senină
Şi sub trestia cea lină
V om şede ia Joi dc am re.

98
Şi mi i s punt: atunci poveşti
Şi minciuni t:iE a ta guriţă,
Ku pe-un fir de romoniţS
V o i eercâ de m e iubeşti.

Ş i de-a Soarelui căldură

V oi % roşie ca mcrul,
Mi-oi desface dt?-ai.tr pih-ul
S ă ’ ţi astup cu densul gura.

D e mi i da o sanitare,
Ni mc 'n iunie n-a| s'o ştie.
C aci va ti .sub pălftric ■
Ş'apot cmc treabă are !

Cătm prin crengi s'a ii ivit

L u n a n noaptea cea de vara,
Mi i ţinu de subsuoara,
T e oi ţine de dupa gât.
V e j||t*are 'n bolţi d c frunză
A p u c ă n d sp re sat in Vale,
N e-om d a scrutări dc c;de
Dulci ca florile Ascunse,

Şi so s ind l'al porţii p^&g,

V o m vorbi ’ n întunecime.
G r ij a n o a stră n ’u ib ’6 n itiie :
( u t c e i pasa cit iui eşti cpig?>

I n c 'o gurii ■ ■şi d isp are . . . .

Ca. ân stâlp cu stă m iu Urnit!
L\: f r u m o ^ ă , ce nebunit
J ’ ulbastr^jjmi d.uice f l o a r e !

Şi ttpai dus dulce iui nune,

S7 ’a hi unt iubirea nciasVra,
l'ln are ;i Ibasirâ 1 floare albaştrii ! .
T o i uşi este trist in iu mc.

100
 S li B $ T E M IK Z U L N O P Ţ I® ■

^ e bate mie/.ui nopţii in d o p o tu l de-ara;nă

somnul, vatiţic^ vieţii, nu v id a sit mi ioc vamŞjL
Pe cai M tu te-a d ’e sea vrea m oartea s ă m e poarte,
S 'asem ăn intre okiltă v ia ţă şi cu m oarte;
U . ciimpem;! gândiri-mi şt ;i/i nu se mai schim ba;
Căci intre atnendoue stă neclintita limbă.

101
T e duci, ş hatii înţeles prea bine,
Să. nu m c rin de pasul ţf:M
l^erdută vecin ic pentru mine,
M irea sa sufletului Meu [

£Ta 0 n /JtriL e a m e a vina.

Ş i vecinic n ’o să m i-o mai iert.
Spăşi-voii visul de himina
Tmz£ndţi-mi dreapta in deşert.

Ş ’ o sa ’ mi resai pa o icoana
A pururi verginii M arii,
Pc fruntea ta purtam! coroana
Unde te duci ? Când o să vit ?

Vil
 O MAMA . . .

m am a, pujjpe maiţjîî, Sirţ i ® g t i r ă d e vrem i

fPe fream ătul de fnm ze la tine tu mc chemi :
D e a su p ra criptei n c ^ rc a sfânt ului m orm ent
S e sc u tu ri nai câinii i de to am n a şi de vent,
S e bat inect din ram uri, ingânit glasu l toji . . .
M ereu se v o r tot b ate. tu vei dorfni m ereu.

109
Gând voi muri, iubito, la creştet să nu mi p l ă ^ i ;
Din teiul sfii ut şi dulce o ra m y ră să trăngi,
L a capul meu cu grijii tu ram ura s'o ugropi.
A s u p r a oi s ă cad ă a ochilor tei stro p i;
Simţi-o-voiu odată umbrind m orm ântul meu . . .
Meretil b% erecte um bra i, eiţ voiu dormi mereu.

Kar dacă îm preuna va fi ca sa utuHm,

S ă nu ne ducff 'u triste kîdiri de ţintiritri :
Mornicntul s l ni 1 sape la m argin e do rin,
Xu pună 'n incapcrea a |e lu ia ş sicriu.
De-apuntren ap roap e vei ii |jg sinul meu . . ,
Mereu v a plânge a p a, noi vo m dormi mereu.

110
 FHTFRUM OS IM N T H I

r } ] atica, ştii c ă din iubire

F a r 1 ele le ^ e te-ai nă$put,
■ A in jurat de la ’ ncejîpţ
Pe H risto s să ’ ( iei de mire |

Im b ră ciiiid u i e 'n v e Ş h u ^ t u - i,
L c p c d ă n d viaţa lum ii,
V e i .spaţii greoaia mumii
d e o crim ă tu n \6 m â n tu i.

IU
 - * Traiul lumii, d ra g ă t â ţ ^
|C in e '/or, .aceia lese \M
D ară sufletul mi e vesel.
/H n e re ţa luminată,

Datiţulj tjţusica, pădurea

lJe acestea le ’n d r ^ i i ,
Nu ehiJiile pustii
■ L.’u d e a lă iig î, g â n d in d a iu r e a ! -

Ştiu mai bine ce-ţi prieşte,

Cum ani spus, aşa Tema ne ;
Pentru |ru m u l cel de mane
.De eu n/a te :p r e g ă t e | | e ' :

Mana ca la oclii şi-o ţin cL

T o a te tni nţi le-şi aduna.
S a ia lumea ’n cap, nebuna.
P a r’ c’atăta-i mai remăne;

112 ■
 Ca!u-i alb, un bun tovarfts.
Jnşelaţ 1 afară,
L a pici o r a ’1 p u n e ’ n s c a r ă
Ş l la codris p l e a c ă earfrjt.

Sa ra vi iu: din ari ni şti,

Cu miroase o im balX
Ccrijl std ek-şi arata,
Solii dulci ai lit ig ii linişti;

D ar prin codri ea pătrunde

Lnnjvă teiul vtxliiu şi sfânţ,
Ce cu Hori pŞîi^ in pămcnt
Un isvor vrăjit ascunde.

Iii;g|iiiai dc glas do ape

C ă rit' un corn cu 'nduiosare,
T o t mai tare şi p a i taro,
Mai aproape, mai aproape ;

1SK7 IV?,

A
E a isvom l, prins de vraja,
R e s ă re a sunând din valuri ;
S u s in codri de pe dea]uri
L u n a blândă ţine s t r a jă

C a din farm ec ea tresare

Ş l, privind minţiţi ’ n lâtuţi,
Vede-un Luier chiar alaiuri,
Pe m l cal negru e calare. . . .

Oare ochî 5 ei o mint,

S;tu aievea-i, adt.-vcîni-i ?
F Iqti de teîu cl arc n p£ru i
Şi Ili ;old un corn de Mrghit,

li

E a privi atunci in jo s ,
u r e c e măna pe Ia tâmple,
L a r ă inima-i se ămple
De im farmec dureros.

114
CU M Ă N E Z U ,E L E 'Ţ t A D A L rG I

u m âne zilele-ţî a d a u g i.
Cu ieri. viaţa t a o wca/.i.
^>i aî cu to ate îLStCH n fa ţt
D c-ăpui'nn iij.u;i cea de azi,

Ciind unul Hrece, alUi! viril

In astă lum e a I u rin a:
lYccu m când poarele apurigjj
E l |i ros u re an de-va.

117
S e part; cutii căii alte valuri
C o b o r m ereu p e acelas va d ,
Se pere cum că-i altă toamnă,
Ci % v jitiei a c e l e a ş i fru n te cad.

Nainflea nopţii noastre ămbwfl

Crăiasa dulcii dimineţi ;
C h ia r m o a rte a uisa^i c-o p ă rere
■Şi un vistt:ijuic de vieţi.

Din ori ce clijj^ treceto are

A .st a d e v g r ii inţeleg.
Cit sprijină v e cia 'ntreagu
Şi 'u vertc universu "ntreg,

D e a ce e a sb o are a nu acest a
Ş i se cufunde in trecut,
T u ai ş'asiam c o m o a ra ^ritreagă
C c ' n şiiflet pururi ai avut.

m
Cu mâne zilele-ţi ad a o g i,
Cu ieri Viaţa La o scazi,
A v ă n d cu to ate a s te a 'n faţă
D e apururi ziua cea de azi.

Privelişte te sclipitoare
C c 'n repezi giruri se di^tern,
R.epausă nestrăm utate
S u b raza gândului etern.

1L9
 D IN V A I A J K I L K V R K M E 'i

(ffilin valurile; vrerneî, î u ^ t n m ea, resai,

^ I^ C u b ra ţe le d e m arm ur, cu perul lung. b ăk u
Şj faţă s tră v e z ie ca iaţa albei ceri ■ -
S lă b it ă e de u m b ra d u io a selo r dureri !
( a zimb^tul teu dulce tu m Sn găî ochii mei,
i'e m e e intre stele şi stea isitre femei.
-i intoreandiL-ţl faţa spre um erul teu stan
! n ochii fericirii me nit p ie rd u t ^i pîăn g.

L-2-1
(.'uni <>;ire din noianul ţ p neguri să le ruin]),
Sii te ridic Ta giepţ-y-mî, iubite ănger scump,
Şi faţa mea in lacrimi pe faţa ta s'o p lc e h
Cu sărutări aprinse sufiarea-slj ţi-o 'ncc
Şi mă na fri|p |b asa s 7o încălzesc la sin,
A p ro ap e mai aproape pe inîma ‘mi s 6 ţin.

P a r vai, un d u p aievea nu ieşti astfel <Je treci,

Şi umbra ta se pierde in jjiegurile reci
D e mi: găsesc iar sin g u l tai 13raţele in jos
în trista amintire a visului frumos !
Z ad arn ic dupa um bra ta dulcc lc intind :
!)in valurile v re mei nu pot să te cuprind.
 l ’O V K S T K A COHT-iULUT

Q jj
jjţnpdnife slăvit £ codrul,
/^ I Ncan^iri mii ci cresc sub po^Ie,
T o a t e înflorind din mila
Codrului, Măriei Sale.

L u n ă , S o a re ^i Luceferi
Kf le p o a r t ă 'n a lui herb,
Imprcghiru-i a re <l;-uue
Ş i curteni din neamul cerb,

*33
C rainici, iepurii cei repezi,
Purtători ei sunt de veşti,
F i l o m e f e l ţin o rc h estra l
Ş i iz v o a re sp u n poveşti,

P este flori, ce cresc in umbrii.

I :ă g g â ap ei Pe poti c i,
V e z i Bej an ii de albine,
A rm ii g re le de furnici.

H ai ^i noi ia craiul, draţrfi,

Şi să hm din uoii copii,
C il p q r o c u l ş i iubirea
Să. ne para jucării.

Mi i i f păre con ! t:ă natu ra

T o a tă m intea ei şi-a pus,
D e gat ori şi ce păpuşă
S ă te fiică m ai presus.

124
 LYN’K R A T Ş l f ' R O I J - T A U

(»YţV
1 / £ bănci de lemn in scunda hivtiniă mohontă,
ţ p U h d c pStru n i# /joa p n t r e fereşti murdar:;,
[Je lăngă mese lunge stătea posomoriţii,
Cu i'cţc 'iHunecoa.şe, o ceai.ă pribegită.
CtSbii saraci şi scep tici a; p ld ie i p roletare.

A h [ zise unul, spuneţi c ă i om u l o lumină

IV1 lu m ea asta J>1îlia de-amaruri şi â e d iin r
\ rid o iscăm ee h u r ' ^ d y nu-i candida şi plina,
Viind ară este raza-i ca g lo b a l cel d e tină,
A s u p r a cărui densaI d o m n e ş te p e deplin.

127
Spuncţi-mi cc-i d re p ta te a * — Cei tari se în g ră d iri
Cal-a verea ş m ărirea in cercul lor de legi,
['rin turnuri ce furare in veci vezi cum con spiră
Contra celor ce dânşii Ia lucru ■ osândiră
Şi le subjugă munca vierii lor Intj&gi.

Unii plini de plăcere petrec a lor viaţă,

T re c zilei j voioase şi orele sursd;
In cupe vin de a m b r ă i a m a grădini, verd eaţă,
V a r a petreccn , M p ii cu frunţile de ş j | a ţ | |
E i fac din noapte ziuă zilei oclu includ.

V irtutea pentru dânşii - c a m esistâ. A n se

V ’ o predică, căci trebui p fie braţe tari
A statelor greoaie, cari t robite mpin^e.
Ş i treb tt£ sc lu p tate rc sb o a e le a p rin se ,
Căci voi murihd in sânge, ei pot să lic inafL

Si flotele p Lite m ic e ş 1ar m a tele tăioase,

C o ro a n e le ce regii le pun p e fru n te a l o g
Ş»acele m ilioane, ce in grămă-/i lu x o a se
S u n t s& h fee Ja b o g a tu l, p e ce! # r a c a p a ş ?
Şi s i i p t e din sudoarea prostitului popor.

L28
R e lig ia — o frază dc: dthi^ii in v en tată
C a cu ;i ei pu tere să vti a p le c e 'n ju g ,
QŞei de-ar lipsi din inimi sp e ra n ţa e resplatft,
iXipă ce-a m a r m uncireţi, mi seri viaţa loaUt,
Aţi mai purta osânda, ta vita de la plu^r

Cu u o r e , care nri sunt, v ’ a ntunecat v e d e re a

Şi v ’ a facnt SiS credeţi c a ^eţi fi resplătiţi . . .
N u . m o a rte a cu v ia ţa a stins t o a tă j§Jăcerea
Cel cc in a s t ă lu m e a dus lui mai d u re re a,
N im ic n'aru dific<Mo, căci îrearţi s u n i Seeî muri;i.

Minciuni şi frase i ţptul ce Stalele su sţin et

Nu i ord mea fireasca ce ei a fi susiin.
Vvei-ea sa le ftperit mărirea s ’a lor bine
[’ i braţul teu iuarmă, ca ^ă loveşti in |inet
Şi ]k: \<>\ contra voastră !a lupta ei vrc mau.

De cc sa w voi sclavii milioanelor nefaste,

Voi, cc din numea voastră abia puteţi trăi ?
■le cc boa|;Şi şi moartea. să fie parte;i vostră.
( aiul t:i iii b o g ă ţia t e a splendidă ^i vastă
I'ctrec că şi in ceruri, n'au tim p nici de a mi ir)

lflfŞ? 1^9 9
D e cc fătaţi că 'n voi e numer şi putere?
Cinci vreţi, puteţi prea. lesne pltmcniul să ‘iu părţn ..
-\ii le mai tăceţi Riduri unde Să ’neliid' avere,
Pe voi unde să 7ncbidă, cănd itnpinşi de durere
\ eţi crede c'aveţi dreptul şi voi ca l ă trăiţi.

E î t in gratii ţi de lege, plăcerilor se lasă

Şi sufeni eel. mai dulce păm^ntulM i-l sug,
E i p i a m ă fn voluptatea orgiei zgom otoase
D e instrumente- oarbe a voastre ti ici fru m o a se ;
JrriiTD.scl]le-ne
s tiîieri bot rănii lor distrug,
O

Şi de ntrebăfi atuncea, voue ce vS remăne r

Munca, din care cleuţdi se :mbată in plăceri.
Robia viaţa toată, lacrimi pe o neagră pline,
Copilelor pătate mizeria n ruşine.
Di tot |H voi a in iic;i ; ei cerul, voi tfureri J

D e lege ik u i nevoe virtutea e uşoară,

Cănd ai ce-ţi trebue^te---- t ’ ar legi sunt. pentru voi,
V oue vE pune lege, pedepse ve me.soară.
O m d mănii v ’o jntindeţi la bunuri zimbitoare,
C l ® nu-i iertat nici braţul teribilei nevoi*

130
Sd robi ţi orămUiutht £ea crudă şi nedreaptă
C e lumea o importe in miscri şi b o g a ţi.
A tun ci cănd tlupa m oarte resplată nu v ?aşteaptă,
Fă^Şţi ca 'n astă lume să aibă parte greapţă,
E g a lă fie care, şi să trăim ca Iraţi!

SFărmaţi stat nea goalSj a V enerci antice,

A rd eţi acele jpănze cu corpuri de ninsori !
Iile stârnesc in suflet idea neferice
A perfecţiei um ane şi ele; fac să pice
In # i i arfele uzurei copile diu p o p o r :

S far maţi tot ce aţiţă inima lor bolnavă,

St armaţi palate, temple, ce crim ele ascund,
S verii ţi statui de tirani, in foc sâ curgă lava.
S ă spele de pe pietre pănăi pi urma sclavă
Celor ce le urmează pari In al hunei fund]

S larma ţi tot ce arată măndrie şi avere,

( ) [ desbrăcad viaţa; de haina-i de granit,
D e purpura, de aur, de lacrimi, de unt.
S ă tie un vis numai, să fie o părere
C e I t f de patimi trecc in timpul nesfirşit.

m
Zidiţi p p darrnăture g i g p i t ^ i piramide
Ca ut) ţn e m e n to m o r i pe sil istorici plan —
A cea sta gfst| arta ce p fleU i-ţi d |s p i l d e
Xaiiitea v'eciniciei ; Jiu corpul go l t e ride
Gu niutra d e vendutu, cu ochiu vi! şi viclean,

O ! aduceţi potopul, desfiiţ voi aşteptarăţi

p i ,s3 vedeţi cc bine prin bine o să eas'
Xîm ic ! Locul hienei il lua e d vorbăreţ,
L o c i l cruzimii vechiu cel lin si pjsmătareţ,
i^phnefe se schim bare, dar r | il a rennis.

v¥
A tunci v l veţi intoarce t i vrem il e aricite
|.'e mitele albastre ne Ic şoptesc ades;
blăcerile c^ate egal vor t'i ’mpărţite,
Chiar m oartea cănd v a stinge lam pa vieţii linite,
\'i s’a păre nn ăn^er cu perul blond şi des,

A tu n ci v e ţi m u r i le s n e fă r.l d e a m o r şi g r ijă ,
h 'e c i< B or- trai. ’n lu m e c n m v o i a ţi v ie ţ u il,
Chiar clopotul n a plânge cu limba lui de sprja
Peştru acel de care norocul avu grjjă |
Nimeni d e a p l t % e n ’are : el trai ui şi a trăit,

isa
Ş i b o a Ie ce m is e riă .jş'averea nefireasca
I .e n a sc in o a m e n i, t o a te cu 'n cetu l s ’o r topi..
V a create toi. ce ’ n fume i s t e m en it să c re a sc ă,
\ ;î b e a p a n ' in fiind cupot p u n ’ v a v r e a s ’M sd r o b e a s c ă ,
Căci v a m uri c ă n d nu v a a v e Ja tie trăi.

7*0 m alurile Seinei in faeton de g a lă

C o şaru l tr e c e palid, in g ă n d u ri adâncit-;
A l u n d e lo r greii $ u e t, v ui rea in. g r a n it
A s u t e d 'e c h ip a ju ri. gănd irea-i fl|o i n ş a | | ;
Poporui fui e l f a c e t ă c u t ş i | m i J i t .

/■imbirea lui deşteaptă, ădăncă şi tăcută,

Privirea-i co citeşte in suflete o m e n e ş ti
Şi m ăna-i c a r e p o a r t ă d estin ele lu m eşti,
Cea grupă zdrenţuită in cale i o salută.
M ărirea-} e in ta in ă le g a tă de aceşti.

Convins ca voi ci este ■$. nălsiuiea-j soJitâră

1 Jp sită de iubire, cumcă principiul reu,
Nedreptul şi minciuna al Uimei duce frou,
Istoria umană in veci .se desfăsoară,
P o vestea-i 1 ciocanului ce c a d e p e ilău.

133
Şi e] — d vCrful mândru %] celor ce apasă,
Saluta li a lui cale fp a p p fă to ţu l mat.
E)e a^i. Spsi, §in lum e, voi eau sa ntun ecoasă
D e răsturnări m ăreţe — mări rea-î ra d io a să
C # a j | i 1, chiar Cesarul de mult ar fi că /au.

L’u alte vo a stre tim bre siimica cţfezctdare,

C u zioâbetU'Vj^ rece, de mila părăsit.
C u rniiSea de d reptate şi bine rizStoare?
Cu um bra v o a s t r ă num ai, p u teri Îngrozitoare,
L a jugu-i el s i l E t e pe cei, ce l’ au urit.

1’a i'is-i.11 ardei! valuri, [urtuna ti el se scalda,

l'u rn urj W fa e l| n egre trăsn esc arzeiul hi vent ■
Prin limbile de flăcări, ce ’n valuri se frăm ânt,
R ăc n ete, vu et d e-arm e pCtrund m area cea cald ă.
E v u l e un c ad avru — Paris al lui m orm oni.

g e stra d e le 'ncrusite de flăcări orbitoare.

Suiţi pe b arica d e de bulgări de g ra n il.
S e mişc îMtalioame a plebei proletare
Cu guinee frigiene ?i a rm e lucitoare,
Şt clopote de-al ar mă resuna răguşit.

134
 i

C a marmura de albe, m ea fcepăsătoâre

Prin aerul cel r<şşti fetiifel troc cu-arme n braţ
Cu per b o g a l şi negru ce pe-umeri se coboară
Şi sinii lor acoper - c urât şi turbare
Tn ocliii lor cci negri, adănei desperaţi.

O ! luptă- Le ’tivtîlEta in pletcle-ţ^ bogate,

Hroic este astăzi copiii]I cel p ie rd u t!
Căci flamura cea roşii cu umbra-i dc p rop tite
SfînţcşLc-a ta viaţă de tină şi pecate,
N n ! tui e ş ti lll d e vină, ci cei c e te-au vCndut 1

Senii tec marea lină, ^i placcle ei sure

S e mişc una pc alta ca paturi de cristalI
Prin kmec ^fcevelite, din tainica pădure
A p are luna mare câmpiilor azurc ;
L'mpîencki-lc eu ochiul ci măndru, triumfal,

Ve undele încete îşi mi^eă legănate

Corăbii invecbite scheletele de le m n ;
Trecend incct c^i umbre, ţin pauzele umflate
.In fa ţj |.inei care prin ele atunci străbate,
Ş i 'n roată dc foc g a l b S | stă faţă-i ca un semn.

im
i'e maluri ■sdrumicate de aiurtrea mării
Cesaru ’ nea veghi la trunchiul nJecat
A l sălciei p le t o r e , £Î :ntiiise-a apei ani
Tn cercuri iulgerănde se plcaca lin suflării
A zefirului noj&ii $j sună .cadenţat.

h i piire, că prin aer in noaptea înstelată

Călcând pe verf’ de codri, pe-a apelor măriri
T recea cu barba alba ■ - pe ir unica nti înecata
CumLna cea de |>ae ei atărna uscata —
Moşneagul rege Lear.

Uimii privea Cezarul la umbra cea din nouri,

Prin creta-i cârci stele lin ircnmrand Iransjiar.
1 se deschide n minte tot sensul din tablouri
A vieţii sclipitoare ; a popoarelor ecouri
Pâr glasuri ce îmbracă o lume de amar :

fti ori ce om o lume işi face incerea rea,

I-îelYamif D cm iu rg o s şe opinteşte ’n van.
In ori cc minte lumea işi pune întrebarea
Din nou: de unde vine şi unde m e r g e ? Floarea
Dorinţelor obscure sădite m noian.

136

J&
A l lumi 'ntregul simbutr, dorinţa-i şi inSrirea,
fn inima ori cărui i-ascuns şi trăitor, ţ
S verii re li;i/,ardata, cum pomu ’ n înflorire
fn ori ee floare 'ncearcă intreagă a M fire,
Ci ’ n calea de-a da roade cele mai multe mor.

Astfel um ana roadă in c alea ei inghiaţa,

S e petri ii ca unu! ;in sc la v altu ’ m perat,
Acoperind cu noime l$ienmna îu i viaţă
Ş i aretănd la soare-a mizeriei Iui l’aţă —
F a ţ ă , căci inţelesul i aeelaş la toţi dai.

In veci aceleaşi doruri Bfiaşcate cu-altă haină

Si ’ n toată om enirea in veci ac el aş o m ;
In multe form e-apare a vieţii crud ă taina,
Pe toţi ea Si irea lă , la nime se distaină,
D oriuţi nem ărginite plantănd intr'un atom .

(..’ănd ştii că p s u - a c e s t a cu m oarte se sfirşeşie,

C ă 'n ui mă-ţi rfţ'năn to a te astfel cum sunt. de dregi
Ori-căt ai d re g e u Jume, atuuci te obo.strşte
E t e r n a a le rg are ş'uu gănd te a d e m e n eşte:
Că v is a l -uiorfi.-etenie e viaţa lum i ' utregi.

137
PE L A N G A P L O P II F A R A S O T ■■■

1 / pl opi i fărâ soţ

/ jJ A d e ra i am trccu t;
M£ cunoşteau nii toţi.
T u nu m 'ai cunoscut.

L a geam u l ton ce .st ivi Iu tica.

Privii atiîţ d l des .
O lume toata n ţd e^ ca.
T u nu m'ai înţeles,

Mă
p e ciU^ ori nm aşteptat
O cit; respuns !
O z i din viaţă să 'mi fi dilt,
O zi mj-eni de-ajuns;

0 oara să fi (ost ai nici,

S a ne iubim cu dor,
S ’a&cuil |ţe glasul gurii mici -
O Oara, şi să tu or.

1 );indu-mi din ochiul plai senili

O raHet din adins,
En cal^a timpilor ce vin
O stea s ar fi a p rin d ;

A i fi tră it in veci d e veci

Şi re ad u n do vieţi,
Cu ;.î io tale braţe reci
în m ărm u reai măreţe

VÂ
U n chip d e - a p u r im a d o r a t ,
C u m iui m ai perechi
A ce le zine ce străbat
D i n timpurile: ve ch i

Cil ci te îţrbeaiS cu ochi p ă g | r u

Şi plini d e su ferin ţi,
p mi i L isară din betrani
P ă rin ţii diiţ pririnţj.

A z i tiicî tn ă c a r îsni pafce ren

C a tre c cn tu uit m ai rm%
S a cu m ste ţă cupuj teu
S e 'n to a r c e iu zadar*

Caci azi Ic ş c p ie n i lutui-oj-

U a umblet şi la port,
Şi te p riv e sc n e j| | s ă lo r
C ’ un rece ochiu de m ort.
T u trebuia sa Itfe Cuprinzi
J.)e ac tl Far mec sfăiiî
Şi noaptea candelă s'aprinzi
Iubirii pe pămîinL
4
 G I, O S S A

ifji
l i remca trece, vrem ea vine,
J Toate | vechi f i notte toate;
( e e ren şi ce c dine
l'u te ' ntreabă şi so coate.
iVu spera .u nil ai tea m ă ;
Ce e vet/, ea v a ln l trece:
D e te ' n deaw tiă. de te chîm nă,
Tti r fn iă i ia toate rece.

143
Multo trec pe dinainte,
1n ru z nc multe;;
Cine ţine toate minte
Şi ar sta să le asculte ?
Tu aşaz& te dc-o parte,
Reţjfisindu te pe tine,
Când cn Zgomote departe
/ 'r e n u r i t n 'i v , 'p re m e a ? v i n o .

Nici inciine ja ei limba '

K ecea iŞâmpSn!!; a gândirii
In spre clipa ce sc s ch im b ă
Pentru irtasca fericirii,
Ce din moartea ei st: na^te
$5 o clipă ţine poate :
Iglntru cine o cunoaşte,
lo a t i'- s vechi ş i n M ? io a lc .

Privitor ca la teatru
Tu in lum e sil le 'n ch ip u i:
jo a c e uimi ^i pe patru,
'l otuşi tu gbici-vci chipu-i

144
Şi de de se ceartă,
T u iii colţ petreci in tine
Şi ’ nţelegi din a lor artS^
C'4 c rta şi ce s. bine*

Viitorul şi trecutul
Sim t a filei dou£ feţe,
V ed e 'n capet Siceputiit
Cîne ştie .să le ’nvcţe.
l ot ce-a fost ori o să fie
fn present le-avem pe toate.
D a r de a lor zădărnicie
T e iu i r ea bă ş i socoatr.

Căci acei oraş mijloace

S a sujpîurt cate există,
Şi de mii de .ini încoace
Lum ea-i vesela şi tristă ;
A lte măşti, aceeaşi piesa.
A lte guri aceeaşi g şm ă ,
Amăgit, atăt de-adese
Mu -$ţpe$a- ş l nu a i teamă.

I4ti
Nu spera cănd vezi mizerii
L | isbăndă facend punte,
Te-or întrece nătSrăii
D e ai iî cu stea iii frunte.
T e a m ă u 'a i; cat a-vor iarăşi
intre denşii să se plece ;
N n te prinde lor tovarăş ;
O.' e v a l, ca va lu l trece.

C m im căntee de SprenS
L u m ea 'minele lucii m reje;
C a şŞ sţlîimbe-actori 'n scena,
T e momente Eu verteje.
T u pe-alături te strccoară ;
\ \i b ă^ a nici chiar de seamă,
L i n cărurea ta afară
De te 'ndmmnă, de te chtaină.

D e tc-atlng-, să feri in Jeturi,

D e hulesc; să taci din gură.
Ce mai vrei cu a tale sfaturi,
Dacă ştii a lor mCsură ?

146
Z ic ă toţi ce v o r sa zijeâ|
Îneacă Jn lume cine-o trece :
Ca să nu 7nd răgeşti ni mică,
Tu rcjnăi la iau te rece.

Tu fhnUi la toate rece.

De te ' ndemnnă^ de te efilâm ă;
Ce e val, ca v a lu l îrecfy
ATu spera şl nu ai. teamă.
Te întreabă ş i sv coate.
Ce e reu ş l ce c b in e:
l.'oatc 's vechi ş l noitP toate:
\ r>'eviea trece, vremea &&?<:.

Uî Ui1
 s% D U S A M O R UT,

fc*' n dus amorul, un amic

^ S u p u s aincndurora ;
l)e d cântărilor mele /Ac
Adio tuturora.

U itarea le inchide 'n scrin

Cxi măna ei eea rece,
Si nici pe buze nu-mi mai vin
Şi nici prin găn d mi-or trece.

U9
Atitta murmur de isvor,
A tS t seiii 11 de stele
Şj ui! atâit de trist amor
A m ingtopSjt in !

Din ce fioian iudeparlat

A u re^irit in mine 1
Cu cate lacrimi le -am udnA,
iubito, p e n im vinei

C um stră b a tea atăt d e g reu

D i n ja lea m e a ad ăn câ !
Ş i cat de mult imi pare reu,
Cft au mai şufer itnca,

Ca nu mai vrei să te jaraţi,

l,i.imina de 'ndepartt:,
Cu ochii tei întunecaţi,
Ren auditori din moartei

■50
Şi cu acel smerit suris,
C it acea blândă faţă,
S ă faci. din viaţa m ea un vis,
D in visul meu o si â ţp !

Sii mi sâ p ară cum-că creşti,

D e cum resare luna,
!n u m b ra d u lcilo r p o v e ş ti
p i n nopţi o m ie u n a !

I’j ja un v i | misteri<g$
Şi Mijind d i n c a l e - a f a r ă .
Şi prea era de tot fru m o s
D e a trebuit să piară.

P re a cinslt un ă n g e r mi-ai părut

Şi prea puţin femee,
Ca fericirea ce am a v a t
S ă fi putut să atee.

ir>i
P rea nti p ie r d u r a m t ii | î cu
In al ei fa r m e c p o a te ,
Prea am uitat pc D um nezeu,
Preeum uitarăţi! to aie.

Şi p o a te ca nici eâfce îoc

Pe-o lume de mizerii
Peţitr 3 un alat ele sfânt noroc,
S tră b ă tă to r durerii.

153
 J J K 1U R T . K SUNT? D E T I N E

l&ÎWpai'te -iunl de line şi singur lăncii foc

ţ j j Pştrec in minte viaţa-mi lipsit?; de noroc.
O ptzeei de ani jrui p a r e în fnme c 'a m trăitt
Că simt bCtrăn c i\ iarna, că tu vei fi murit.
A ducerile aminte p e suflet cad in picuri,
R ed eşte p tâ n d in fa ţa jv i trecutcle nimicuri;
t\i degetele i vSntul loveşte in fereşti.
S e to a r c e n g ăn d u-m i firul dutisteseloi- p o v esti,

153
Ş ’atuncea dinamte-mi i>riEi |e a ţ ă par' că treci,
Cu ochii mari in lacrimi, cu nfiăni subţiri şi reci,
Cu b raţeie-am£ndoue de gătuf meu te -a ni ni
| î p M i-a î vre a 'mi spune ceva, apoi suspini.
Ku string ia piopt averea iiii de-a mor, de frumuseţi,
[ii sărutări iui im noi ser manele v ie ţ i. , . .
O! glasul amintirii rem ă c pururi mut,
S a uit p e vtx:i norocul be-e: ctipă i'am avu t.
S a uit, cum dup' o clipa din braţele-mi te-ai sm uls.. . .
Voi Ti betrăn şi singur, vei Ii murit dc mult!

s .‘ i

lo4
 FREA M KT D E CODOT

// i-cs;iriiid scaijitee Lacul

se leagăn ă su b s o a r e ;
Eu, p riv in d u 'l d in p ă d u r e ,
L a s a le a n u l s ă m e fure
Şi a s c u lt d e Ih răcoare
Pi Lpalacul.

155
Din isvo are şi din gărle
A p a gu n ă s omn o r oasă ;
U n d e j p a r e l e p erru n d e
Prin tre ruin u n a ei unde,
E a Îti valuri s p e r i ® să
S e asv^rle.

Cucul cântă, mierle, p re su ri;

Cine Mie să le-asculte r1
A le paserilor neamuri
Ciripesc pititI in ramuri
Ş j vo rb esc cu aUiE. ele multe
înţelesuri 1

Cucu ’nţreabft: ?Ln d e-j sora

V is e l o r n o astre de v a ră ?
M lădioasă si iubită,
C u p riv irea o s te n ita ,
■ C a o z in ş s ă re s a ră
i T uturora, ş

156
T e iu l v^chiu un ra m injtins-a
E a să p o a tă să ’1 indoae,
R a m u l tSner v'Şnt: sŞ: 'şi dev.
Şi de b raţe 'n su s s !:o iee.
Eară: fl ori Le sa pi o ac
Peste densa.

S e în treab ă trist Isvortil :

U n d e vni-ă c răiasa o a r e ?
Perul m oa le d e sp le tindu şi.
F a ţ a ']) a p a m ea prî$indu-||,
S ă m ’a tin g ă v isă to a re
«C u piciorul. ■.

Am răsp u n s : P ă d u re d ra g ă ,
E a nu vin e, nu m ai vin e !
■ S in g u r : voi stejari vemaneţi
P)e visaţi la ochii vineţi,
s C e luciră pentru m in e
■Vara 'ntreagâ. *

L57
C c frum os era in crângu ri,
C ă ud cu ea nVam ptins to v a ră şi
O poveste Incăiit^ţă]
Care azi '§ ’nţj& n ecată...........
De-nnde eşii, revinjQ iarăş,
Sa fim singuri |
 n ivO R L T k l - X K A N II

c-ori t r e c i anii c u m tre c u ră .

E a |q t mal mult im va place,
P c n t r u c a -ii t o a t ' a > e i fitp tu ra
K un nu ş tiu c u m . ş ’m i nu ş tiu CC.s

M 'au fcrm ecaţ cu v ’o stan tec

D in clip a ’n care ne v Eizum ?
D e şi nu e do căt îeirrae,
E Totaltfel, n u ^tiu c u m .

1-59

\
D e aekea, una-mi esite mie
D c ar vorbi h dc-ar tace;
D a c ’ al ei 'glas e ark io n i^
l i şi 7n Utccre mi stiu cc.

A isU el r o b it d e -a ijp e a ş î ja le
P e t r § c m e re u a c e lşiş d r u m . . . .
In taina farmecelor salu
K un -ini ştiu c e > --un %i\\\ ştiu Cum.?:

j 60
 T p E!) U C ]

8 ' e d uci, şî ani d o Suferinţa

^ N ’o r să te vază. ocilii-mi tiişti,
în am o raţi dc-a la fiinţă,
l | e cum m n b e şli. clc cum Ic mişti.

Şi nll e b lănci ca o poveste

A m o r u l m eu ce! puiperos,
Uri demon suilcUil leu este
Cu chip de m arm u ră frumos,

161 u
In laţii far înecul i taior Li
S i octu ce sc^întet; du \rii.
Sunt umezi;, p ifio ră to r^
D e Unguşiri, de viclenii.

Cănd mi: ,atmg| cu m $ cutremur,

T re sar la pasul teu cănd treciT
De ai getici tale ginga$ tremur
A tSrn ă viaţa mea pe veci.

T e duci, şi r&i n 'o să mi mai para

D i jjtcum de ziua cea de ieri,
Q î: am fo jjj vin timă iară
N e in du ra tc Uî r dureri,

CaiEŞu-mi a să I niai intutieci

Cu a gurii dulcii suflări fcrbinţt,
Pe frunte-mi măna n’ o s'o luneci
G a s& mai faci să mi ies din minţi.
I’uţeam numiri defaim 8t©aijg
In £'ăndul m ea să 'ţi iscodcsc,
Şi te uram cu 'nverşunare,
T u b las 1;cmam - căci Ic iubesc.

l.)e-acum nici asta nu-mi remăne

Şi n'o să ani cc blăstcma,
Ga iv/.i v a li |iu a de mane,
C a miini toţi anii s'or urma

O toamnă, care intărzic

Pepin istovit şi trist is v o r;
D e astipra-i frunzele p u stie —
A mele visuri„ oare mor.

Viaţa-mi parc o nebunie

Sferei ta f;ir: ;i li ’nceput,
bi toată neagra vecinicie
O clipă ’n l)iJaţe tc-am Simt.

!tj3 ir
])e oituiid, pornind a lui aripe,
S 'a dus [ie voci. no vocal m e u ;
Rcdft 111 i e o mo ara miei clipe
Cu ani da părere de f £ u !

164
 PESTE VERFURT

vor furi trece Ujîţa,

/I) J Codru bate frunza
in ling
) )intre ramuri d e arin
Melancolic cornul sună.

Mai departe, mai d cp a ilc ,

Mai incet, tot mai incet,
Sufl'etu’mi nera&ng&iet
îndulcind cu dor de moarte.

105
De ce taci, citnd fermecaţii
Inima’ mi spre line ’iitum ? -
Mai sufta-veîj dulce corn.
Pentm mitie vre ot laţii ?

166
 s o M rlb r o â s e r A s k r i*:l e

ort m or o a s e p a sa r e le
iP h la c u ib u r i s c a d g h ă ,
ric a sc n m l iii r a m u r e l f -
N o ap te hm ui !

L-'r,.. '
D o a r i s v u a r d e suspin,!.
P e canei c o d f a l n e g r u f e e ;
D o rm şi e1o ri]o 'n g ră d in ă
D o r m i in p â c e l

m
Trcce It:bet la pe apa.
Intre trestii sa se ealcg
Fîe-ţi aiig'crii aproape,
Somnul tlulce I

Peştera nopţii feerie

Se ridica măndîa luna.1,
Tetu-i vis armonie —
Noapte buna!
 R E V E O E R E

{în ft>rhliţ |

/ ly n d r u le , codruţule,
U L G S xnai faci d r ă g u ţ u le ?
C a de c a i ® nu ne-am vezut,
M ultă v r e m e a trecut,
Ş i dc când m ’am d ep ortat,
M ulta Iunie a m âm biat.

I a c u ia c c e fac d e mnll. ;
I a r n a v i s t o j u 7i a s c u lt
C re u g ile - m i rn p c n d u Ic,
Apele-astupândiirJie,
T r o e n in d c ă r ţ i l e
Şi gQmnd ^Kntăţile,

im
Şi mai Tac ce fac de m u l t :
V a r a M n a mi-o ascult;
Y*e eărarea spre isvor
C e le-am dat o tuiuror,
UmpleLicfeşi cofeilc
M i-or cânta femei U:.

Codrule cu riurj line,

V r e m e a trece, vr£nie:i v in e :
T | clin ten 61 precum eşt:i
T o t mereu intinere^U,

- C c mi i vrem ea, d iii ci tic veacuri

Stele-mi scăntec p e lacuri„
C ă de-i vremea, rea sau buna,
y f f i t u mi bate, frunza-mi suna.
Ş i tEe-i vrem ea buri#; rea,
Mie-mi cu rg e Urmarea.
Numai ormi-l schim bător,
Pe pam ciit rătăcitor.

t70
E a ® noi locuiţi ne ţinem.
Cum am tost aţsa remănem :
M area ţii cu riurile,
L u m e li cu pustiu iile,
1 ,u n a ţii cu .soarele,
Codrul cu isvoajele,

1.71
*
 C Â N D A M IN T IR IL E

(Vând amintirile u trecut

Încearcă s;t cheme,
p e drumul lung şi cunoscut
MaS( trec din vrem e ’n vreme.

De-asupra casei tale ies

Şi azi aceleaşi & tde;
Ce au luminat aOăft de des
Indui^fării îîiele.

173
 Ş i p e s te arbori resfiraţi
R e s a r e b fanda lună,
C e ne Ipişea imbrifţbşaţî,
)p b n d u ■116 ' in p re l ina„

A n o a stre inimi işi ju rau

C red in ţă p e toţi vocii,
C ă n d p e cărări se sculuraii
J ) e floare JiJiecii.

Putukaţu o a re atăta doi*

In no apte s 3 se
Catid v a lu rile de îsv o r
N -au i n c c L a l să p lân gă,

Canei luna trecc prin stejari

U m iă n d m ereu in c a le z i]
C ă n d ochii t£i to t ănefi mari
S e uită dulci şi galeşi t

174
 li O [ N A

a Nistru păn Ijjî T fesa

i Romanul plănsu-mi-s’ia,
nu mai p o a te străbate
J)^-atăta străinătate.
B i n H o tiu şi p â n ’ la Mare
Vin Muscalii de-a călare,
De la Mare la H o l in
M ereS calea u 6 -o arin
T :f

175
Din Boi an !:i T a t r a Dorn îi
A u umplut om id ă cornii,
Şi străinul Ic tot paste
D e nu te mai poţi cunoaşte.
S u s la munte, jo s j>e '■■ale
ŞjjŞu făcut d u ş m ^ i i cale,
Din S a t m ar păns iii Sac ele
Numai vaduri ca aceîe.
V a i dc biet R o m ă i î s S racul J
I n d u r a t t o t d ă cfl r a c u l,
Niqi ci m erge, nici ^e ’ndeamna,
Nici ci este to a m n a toam na,
Nici e vara vara lui,
Şi-i strein in ţara hui.
D c h\ T urnu ’n Dorohoi
C u rg duşmanii jti puhoi
Şi s !aşează pe la noi ;
T o a t e cântecele pier,
Sboarăi păsurile toate
D e îiea gm strainătr-u.c ;
Num ai am bra spinului
Da ii|a creştinului.

176
 {şi dt.'sbracă ţara sinul.
Codru! — frate cu lom ănu) —
D c sCcurc se! tot plcac^i
Şi isvoarele ci seacă
S ă ra c in ţară s ă ra c ă !

p n e - a u m d răg it străinii,
Mănca-i-ar inima eăinijj
M ă n c a i a r c a s a pustia,
Şi neamul n em ern icia!

S | | ia n e Măria T a ,
l ’u la Pulna nu mat sta,
L a s ' A rch im a nd ri tu 1u i
H oaţă grija schitului,
L a s ă g r ija S fin ţilo r
In s a m a p ărinţilor,
Ci op< it.de s ă le t.ragă
Z io a 'ntreagă, no aptea 'ntreagă,
D o a r s ’ a 'ndura Dum nezeu,
C a să !ţi m ă n tu i n e a m u i t£u !

19687 177
Tu te 'nalţă din mormiint,
S ă t e aud din corn siiftănd
Şi M o ld o v a adu nărui,
De-i suna din corn udaţii,
Ai £$adimi M oldova toatei,
l)e-i su n a d o d o u e o r ih
iţi v in codri ’n aju tor>
D e i suna: a trefo. oară
Tqţîi duşm anii or piara
Din hotari: in hotarS
liidrâgi-j-ar ciorile
Si spânzurătorii ii !
MAI A M UN S I N G U R DOR

ai am un singur dor ;
In liniştea surii
M mi: lăsaţi rrto|
L a margma mărfi;
S ; l mi fie somnul lin
Şi codrul aproape,
Pc n tim sd e apt:
§& atri im c e r senin.
Nu mi tr d m ie fla m u ri,
\u v o t 14 s i c r i u b o g a iţ.
Ci-mi impletiţ'i un pat
Din tinere ramuri.

179 12*
Ş i ni rine 'ti u rm a m ea
Nu ’ mi p lăn gă l j c r e ş t e t ;
1jb a r to a m n a g la s să de;<
F ru n zişu lu i veşted.
P e când cu s g o m o t fcad
Lsvoarele ’ n tr’una,
A lu n e c e luna
Prin vârfuri lungi de brad.
l’ etrunză tal au g a
A l serii re ce v £ h t ;
.De-asupra-mi teiul stănt
Să-şi scutu re c re a n g a .

| u m n ’ om m ai fi p r ib e a g
D e-atunci înainte,
M ’oc troeni cu d ra g
Aduceri a m in te ;
L u c e fe ri ce resar
Din um bră de cetini,
Fiind u-m i prietini,
O să 'mi zim b ea sc ă iar.

180
 V a gem e de paterni
\1 m i r i i a s p r u c S n t . . .
Ci £U voi U fi pani cil t
In singuratate-mi.

1.81
V A R I A N T A A C E L E E & Ş I P O E SII

(fmc-oiu ad o rm i $ u r£ n d
In n o ap tea uitării,
S a m c duceţi tac ii ud
L a marginea? mării.

Nu voiu sicriu b og at
F ă c lie ţii flamuri.
Ci mi împletiţi un pai.
D in tinere ramuri.

183

"V
S ă ’ mi tone so m n u l lin
|>i| g o d r u l a p r o a p e ,
L n c e a s c ' vin c e r s c r i n
}■’ ternei or a p e ,

C a r e 'n durei'! udă nes

S e 1n alţă la m ai uri,
S ' a f a tă rn a d e stăriei
C u b r a ţ e d e v a lu ri.

S e ’ n alţă, d a r recud
Ş i m u r m u r ă 'n tr 'u n a ,
C ă n d p c p ă d u r i d e b ra d
.A lu n ec ă luna.

S i n im e ’ n u r m a m e a
N u 'n u p lâ n g ă la c re ş t e t ,
D o a r m o a r t e ei £ l a s s ii d ea
F r u n z iş u l u i v e ş te d .

184
S a treacă lirî prin vSnt
A tot şt intoarsa,
1>c asupra-]ni teiul ,sfant
Sa ’ţii scu tu r e floarea.

Cum n (jiu mai li p r ib o i”

Do atunci înainte,
M 'or troeni cu d ra g
Aduceri amihte,

Ce n 'ar |ti e i privesc

O ]aine de paterni,
Pe când liane cresc
Pe singurătate-mi.

\B-y
 ALT A V A R IA N T A

,'oiu [îiormeiU bogat,

Eăn tare şi flamuri,
'Ci-mi împletiţi un p;tt
Din lin ere cam uri;
Şi nime n un iul mea
N u -111 i plimbă hi crezut >
Frunzişului veşted
D oar vt:jitul glas sS-i dfea.
In linişten scrii
S;i m £ 'n^ropaţi, p e când
T r e c stnhiri «burând
L a m a rg in ea mării;

1*7
S ă 'mi fie som nul tlii
Şi cod nil a p ro a p e ;
L u c e a sc ă cer se n in
Hterne lor ape.
Căci din văi adănci
S c 'nalţii ia maluri,
C u b r a lc de valuri
S ’ ftr atârna de stăhci
Ş i m u r m i l ă 'm runa,
Cănd s p u m e g a u tl recad ;
far pe păd uri de braţ!
A lu n e că hma.

R e v e r s e dulci scăntej
A tot ştiutoarea,
D e-asu p ra-mi c re n g i d e tei
S ă -şi scuture floarea.
N e m ai fiind p r ib e a g
D e - a tu n c i m a m tc .
.A d u c e d a m in te
M 'o r c o p c r i cu d r a g

188
 Şl stinsele paterni
L e - # ţroeni cftzend.
Uitare^ itUîiizend
Pe s i n g u r ila t c - t m .
 ALTĂ V A R IA N T Ă

' Y a r cărui voi l i fi ptlmuiiU

In liniştea serii
ţip a ţi-m i an mormoni
Lli m aigînea; rciărSi.

\ i ! voiu sicriu bog^tt-,

P o d o a b e şi flamuri,
Ci-mi împletiţi un p at
Din v e şte d e rumuri.

191
S tf-jîii fie so m n u l lin
Şi codrul a p r o a p e ,
S ă a m llii cei' sen in
P e -a d a n c e lc ap e.

S'au d £'iim blânde cad

IsvoareEe ’ ntruna,
Prin vM fu ii lungi do big.dj
A l u n e c e luna.

pi1aud p c valuri v en t.
D in m u n t e ta la n c a ,
D e - a s u p r a m t teiul stant
$ ă -şi s c u tu r e cre a n g a .

Şi em u n'oiit suferi
]>e a tu n c e a 'munte:.
Cu flori m 'o r jtroeni
A d u cori a m i n t e .

192
 Şi cu ci va in câta
A l inim ei sbucium ,
Ce dulce-mi v a sonii
C â n tarea de bucium !

\'<n- a r d e 'n p re a jţiia m e a

Lu m inele ’n dealuri,
isbind s'o r Frrmienia
Hterne le valuri.

Şi iiiiiu’ 'n urm a m ea

Nu nu kt creştet,
Ci codrul vent ,sa dea
Frunzişului veşted.

Luceferii de ioc-
Pi■ivi or din cetini
M ormânt i;ir d e noroc
Şi Iară prietâhi.

î'.i-.t; 19:1
 E P I G O N rI

and privesc ^ik:lo de-HLir scripţiirelor i'ouiiine,

MS a i fund ca intr'o m are de visări dulci ^ senine,
Şi ii^ u rlfii-’ c^-niicoJind^ dulci ^i m an ^ rep riţM vcn ,
Sau ved nopţi ^ e - ’ntiiiddea^upră:imi. o e c a u d b d e Iţ e le ,
f i l e cu trei sori in frunte, verzi; dumbrăvi cu iilrundr,
Cu f l o a r e a l | gândire! ţi ou riuri de cămări.

19-“) 13*
Voci poeţi, ce-au se n s o lim ba ca un fa g u re tic m iere;
C ir fiijid e a l gairâţ de-aur, M u m iile m i jgMs eu durere,
P r a le firea oca îpţoatsâ, D a n iil cel trist şi mic,
Vădţfcrgscu cântând dulce a iubirei prim ăvară,
Caute ui i r croind ia planuri din cuţite şi pahaili,
ih-ldhncni vestind in jşii huri du tipsboiul inimic.

3, tra d o u rg ifit S i/i (caii u ; — Do n ici c i lib d e ' nţe 1£ j >ciu ne

C a re , cum r;nJ se mtCmplŞ., ca să mediteze pune
Urechile ce-s j p e i lunge ori coarnek: de la c e rb ;
Unde-i boul Ini cu minte, nude-i vuly>ea diplom ată r
S ' 111 dus toţi şi s ’au dus toate pe o calc ne 'nturna.t:i|
S 'a dus P a n , fimil Pepcîeil cel isteţ ca nu p roverb .

f i l i a d zidţşţ din viguri şi din basme: sccul a re

Delta biblicelor siinte, pr o feţii lor amare-, ■—
A dever scâlciat in mite, sfinx pătrunsa de 'nţeîes.
Munţe cu capul du piatră de fo r t u r ® detunată,
S t a şi elz| in faţa 1utilii, o e n ig m ă ne a p lic a t ă ,
Şi v e g h iu /A ) s t â n c a arsă d intre nouri de eres.

la i
Ho/hac călită id b âg iS l .ş^a Iui linţuM dc a ra m ii;
L aie Ltirii flamuri nc^re C a r f o v a | w ^ a c:hiamă,
Tn preseiit vrăjeşte um bre d in tr’al secu M o r ppm ;
Ş i c a B y r o n , trea^ ide vântul cel se! b a tic al d u r erei.
Palid s tin g e ^ letim m ieM ţL s fX n t l c a n d e l 3 a sporarei,
I Jesci frănd e tern itatea din Suina unui an.

P e -un. pat alb ca un linţoliu /,ace lebeda murinda,

7 ;lc^: palida, virgină cu km^L gene, voce blândă —
V iaţa-i fu o prima vară, mc. ar tea-o părere dc r c u ;
K ar poetul ei cel Lcner o p rivea cu inibâtaie,
Ş i din liră curgeau n ote şi din ochi ]acri mi am are
Şi astfel m ilintineanu- incepu cântecul seu.

M u ri^ tn scutură lanţul c a a fui v o c e r u g in it ^

R u m p e c o a rd e de a ra m ă cu o m ană am orţita,
Ci)iarnă p iatra să in vie ca şi m iticul p o e t,
S m u lg e m urgilor durerea, b ra z ilo r destinul sp u n e
Ş i, b o g a t ifi sărăci a-i, c a un astru el apu n e.
P r e o t deşteptării, noastre, seninelor vrem ei profet.

1H7
î£a_r N eg rttp z i |terg;e colbul d £ pe cronice bSţrane,
(Taci pe m ucedele pa||inj. stau dom si iile romane,
S c rise de inânşţ cca vocii io a 'ii vomiţi lor | | i r e m :
M oae in c o lo a re ş unor vremi do mult trecute,
fhgr& vjeşte din | o u earăşi pânzele p o so m o rite
Ce-;< ratau faptele crunte unor domni tirani, vicleni,

Ş ’aeel re g e al p o e s 5e it; vecinic t£h £r şi ferice,

Co din frunze iţi doineşte, ce cu flueruţ iţi zice,
C e cu basm ul p o v e s t e ş t i ---\ esolul A lecsaţŞfiri,
Ce nşirănd m â rg ă n t a rg pe-a sLeloi b lăn d a razS
A c u m secnlii străbate, o mi nune luminoasă.
A c u m ride pintre lacrim i; oănd o căntă po J M d r i ;

S a u visaiul o um bră dulce cu do argint arip e albe,

C | doi od ii ca dou&j b asm e mistico, adânce! dalbe,
C u jzimbirea de virgiinS-,- cu g'las blănd, duios, incul,
EI oi pune pe a ei fruiiLc mândru diadem d e stele,
O aşează ii tron do jauiî sa d om n ească lumi rebd t:
Ş i iubind'o fârâ nîargini ser io : t in s u l d e p o e t : y
Sau visatul cu doina trista a vornicului ele munte
Visul apelor adânce p a stunedor cărunte.
Visul selbelor bStră.he de pc umerii de deal,
Bj deşteaptă ’n sinul nostru dorul ţerei cei sti$bu n ||
M rcvoacă ’n dulci icoane a istoriei minune,
Vroi nea lui Ştefan cel mare, zimbrul sombru şi -regal!

KrLră n o i ; noi e p i ^ i i i i r , ... Simţiri reci, h a r# sd ro b ite ,

Mfei de z\]c, m ari de patimi; inime bftrănc-uriLc,
Muşti rixtnde puse bine pe-un caracter inimic;
Dumnezeul nostru: umbra, piaEria noastră: o frază.
1n noi totul c spoiala, t o t e lustru fără bază;
Voi crcdcaţi in scrisul vostru, n o h m c r e d e m im. u i n u c !

Şi Ş e acce;i spusa voastră era stanţă şi frumoasă,

Căci de minţi era gândită, căci din inimi era scoasă*
Inimi mari, tinere ânca, de şi voi sunteţi b£tr;ini.
S 'a intors marina lumii: ou voi v iito ru l t r e c e ;
N v i suntem; iarăşi trecutul fără inimi, trist şi r e c c ,
Noi in noi n'avem nimica, totu-i calp, totu-i străin:

mi
V o i, perduţi in p an d u risfin te*co n vo rb eaţi cu idealuri;
N o i cârpim cerul c | stel^, noi mânjim m are a cu valuri,
C^ci al nostru-c sur ş j rece— m area noastră-i de in g h e ţ
f o i urmaţi cu răpejm ie cugetările regine,
C ănd , plutind p e aripi sfinte pintre Stelele Şfivtne,
Pe-a lor u rm e lum inoase voi asem en e m e r g e ţ i

Cu a ei candela de aur palida înţelepciune

Cu xjm birea ei regala, ca o stea ce nu apune,
.1aunina a vieţei vo astre drum de rose s e m e n a t ;
Sufletu l vostru nti ănger, inima voastră o lira,
Ce la vântul cald ec-o m işca cantori m olcom e respiră;
Ochiul vostru vedea 'n lum e d e icoane un palat.

N o i? Privirea scrutătoare, ce nim ica nu viseazas

Ce tablourile minte, ce simţirea, sim ulea/â,
P rivim reci la lum ea a s ta — v£ numim visionari :
O convenţie e t o tu l; ce e azi, măne-i m inciună —
A ţ i luptat luptă- deşartă. aţi venut ţintă nebună.
A ţ i visat zile de aur pc-astă lum e de a n k-lc.

300
■■Moartea su cced e v ie ţ i® v ia ţa succed e la m oarte*
AU ţrilns n 'arc lum ea &sta, n ’are alt sc o p , altă s o a r t c ;
O â $ m h h din toate cele fac i e i i n S şi s i m b o l ;
N u m esc sfanţ, frum os şi bine ce nimic nu însem nează,
im p ar ţese a lor ţ i n t i i re pe sistem e numeroasit
Si pun haine dc im ag iia p e cad avru l trist şi gol.

C e £ c u g e t a r e a s a c r ă ; C o m b in area m ăiestrită
l ’ nor lucruri n 'esisteute, carte trista st 'ncitLcihi,
C e mai mult o mei Ireala cel cc vrea a descifra,
l ’c e p o e sia ? A u g e r palid eu priviri curate,
V o lu p to s jo c cu icoane şi cu glasuri trem urate,
Strai de purpura |j a u r peste ţarina feeg grea.

R ă m â n e ţi dara cu bine, slînte ftri vi si oua re,

C e laceaţt valul | ă canto, ce puneaţi steaua să sb o a re ,
(|e creaţi o a ltă lum e pe-astă lume de n o r o i ;
Noi reducem tot la praful, azi iţi noi, m ăine 'ii ruimt;
P râ ş ti şi genii, mic si m arc, si.met, sufletul, lumină
I oate-s pral... I.u în r a -i a n a e s tt, şi c a d e n ţ a suntem n o i.

201
 C Ă L I N

/Fi'-: tiil- ...... .SfW

GblEiwl- LţaţpiH rnrn^tlc colindă

Sliu1i:n sucr sil'.i o tţ'jTnirLâ.
VcoiiTl iftltiLţ; b:ue 'ii gesimiri
(.■ii (j mâna ireiuuTiii'iJlîi,
Eara tu La pura sobei
Sini, ca stimntil ;j ui prindă
Ce trrt-ţri,rE <^ln vi;, BiîOflilft -5
Tii auii jjŞşînC in tiii^i —
Jv iubi!al. cârc vine
0<; mijloc 5a tc cupriiiclă,
Ş i l« fisiţ* l& fŢLiaififtiă
O tic- o ojjandi
?Hă te v-^ki jjc (ine iiiiîtş
Yi.^t-Oiirc, s tirin c n Jî.

I
B 1/ e iui deâl resare luna, t"i o vatra de jâia| 1c
^ J Rum enind străvechii codri şi cartelul Singi^ptic
/ \ Ş a l e nurilor a p ® sclipesc fugind in ropot;
l.)c departe rn văi coboară tânguiosul g\ss de clopot.
Pe de-asu||ra de prăpăstii suiil zidiţii de c^tăţue.
A c ăţa t de pietrei sure uiî voinic cu greu le
A-.icziiLul ţţenuncliivi şî mana cănd pe-un colţ cănd pe
alt colţ,
A u ajuns s i rupă gratii ruginite-a unei bolţi
Şi pe-a degetelor verfuri iii iatacul tăinuit
Intră, unde zidul negru intrăm are a 'nc re menit.
Ci prin fiert întreţesute printre g r g | luna moale, ,
Sfiicioasă şi sŞierită; şî-au versat razele sa le ;
Unde-a j ung, par văruite zid, podele ca de cri dă,
I’e-unde nu, părea că umbra cu cărbunc-i zugrăvită.
Har de sus pănJ ia podele un painjen, prins de vrajă,
A ţesttţ subţire pânză, străvezie ca o mreajă,
Tremurănd ţ a 1ic urcate şi se pare a se rumpe.
Încărcată d l o bura, d e un colb de petre scumpe.
D u p ă pan za de pai nj tăi doarm e irita de 'm p m iL ;
î n e c a ţ i de lumină e întinsă in criva t;
A l ei chip .se 'zugrăveşte plin si alb | cu ochiu 1
mesu ri
Prin uşoara ’n vi neţi re a subţirelor m ă tă su ri;
Ici şi < fp i a ei haină s ’a desprins din sponci g a ra tă
Trupul alb in goliciunca-i, curăţia ei de fată.

204
R esfira tul p e r d e aur peste peri iii se 'm pntştic,
T c m p la bate liniştită ca o um bră viorie,
Şi spri ncenele arc&te irunLca alb a i'O incheie,
Qe o sin g u ra trăsu ră m ăestrit Ic incon d eie j
S u b p leo ap ele m chise globii o ch ilor se bat,
Braţul ei a le rn ă l e n e ş p este M î t g i n e a d e | â t ,
I >o a verstii ei căldură f f e f i sinului f<| coc,
A ei g u ră d e s d e ş t a l ă d e -a su nării s a le foc,
[■!a v\ m b i n d ş | i m işcă dulce a ei buze m ici, s u b ţ i r i ,
Har pc patu-i şi la c a p - u -i presuraţi s t r a n s a iui,

Mar voinicul s'a p ro p ie .şi cu mima sa el ru m p e

[’ăn^a c e a aco perită de un colb d e p etre s c u m p e ;
A frumuseţii haruri goale, ce simţirile-i adapă,
Încăperile g ân d irii m ai nu po t să le încapă,
Hl in braţe p rind e fata, peste faţă i se ’ noiină.
Pune g ura lui forbmte pe-a ei buze ce suspină,
Ş i inelul scum p i ’ ! scoai.e de pe d e g e tu l cui mic
Ş i p 01 pleacă ear jn lume, năzdrăvanul cel voinic.

20 3
 11

E a a d oua zi Se mira, cum de lirele sunt inaptei

Şi n oglind' ale cl buze se v£d vinete şi supte —
K a zimbindu-şî trist se uita şi şopteşte blând din gură :
S b u n ito r cu n egre plete, vin la noapte de uit:

10

Fie-eine, cum i e vrerea, despre fete samă deie-şi ■

f t ţ r ea sam enă celoi^ indrăgiţi de singuri ci-si,
Si ^ îa ic i| vcz-eudn-şi faţa iii oglinda sa, isvon.iL
S in g u r Fise î n d r ă g i t ^ Singitl el indrăgitorul.
Si 1.1u s'ar pute pe d£nsa cineva ca sa o prindă,
Şjpănd cu ochii mari selbatiei se priveşte m oglindă,
Subi imdn-şi g u ra m ica ?i chemăndu-se pe nume
Ş i liindu-şi şic dragS, cum n u | este iiime 'n hime :
A lunei el cu o p liv ire nălucirea 1-a.r i b c o a s ă
Cu mea ea 1rumoas;i fată — a ghici L| bă e frii moaşă.
Idol tul răpire minţii! cu oehi mari. şi părul d e sh
i ^ n l r 'o inima fecioară mândru idol ^:i ai a l e s 1
Ce şopteşte ea in taină, cănd priveşte cu mirare
A l ei chi]> gingaş ş.i u.ner, de Ja cap pan' la picioarc?

206
ţ/Vis fa im o s avut am noapLea. A venit un sburăfeor,
Şi stringSndu 1 ţarfc 'n braţe, e ta mai ca să-l omor.
Şi deaceea, cSnd nu: caut ia peretele de-oglinzi.
Singurică ăi cămăruţă braţe albe: eu întins
Şi mc 'nbr a c in perul g a lb e n , ca in strai u ş o r ţesut,
Şi zărind rotii adu-mi nm er. mai că-mi v in e să ! sărut.
Si au ili ci d t .-ăiiciune mi-esc £ ă n g ej| 'n obraz
(_um lhl vine sburătonil, ca la pieptul lui __ ff- -
Dacă boiul mi'! immlădiiu, daca ochii mei imi plîţt,
I ‘ temeiul ca acestea J'cricit pe ci jj fac,
Şi mi-s d r a g a m ie ins ia ni, pen truca i su nt d r a g a iui —
( u n a t u | înva ţă minte, im m c s p u n e uimă-ia.
Nici chiar hii, cănd vine n o a p te a 3augapati.il meu tiptil,
i)o vitor ca o fem ee şi viefean ea un copii.

IV

Astfel vine '11 ţ o a la n o a p t e a s b u r ă l o r la al ei pat.

St: trezi din somn deodată tic sărutiţ i iennecai.
Şi atuncea, cănd s p r e uşă el se ’ntoarce ca să fugă,
i:a '1 opreşte i\ loc cu ochii c’ o mult smerita ruga;
O rentai, iernai la ni ine, cu cli vers duios de ioc,
■( S bură tor cti pfete negre, imibră fără dc noroc,

207
■Şi nu crede eft jn Jume singurel şi rătăcit
Nu-i gasj un suflet tener ce de iţine-i iiip răgit —
O tu um bra p critoare cu adaucii, triştii m p i,
Dulci ’s ochii umbrei taie ■ mi le fie de di Ochi! *
E l s ’a ^ a z ă lan g a dSnsa şi o prinde dc mijloc,
Ha şopteşte vorb e ar.se de al buzelor ei foc :
O şopteşte-mi— zice densul tu cu ochii plini d'crcs,
c Hulei Q.ivinte ne 'tiţclesc, insă pline de 'tiţeles.
A l pieţei vis dc aur ca un fulger, ca o clipă-i t
S i ’1visez, cănd cu-a me;i m^nttal teu braţ rotmn d i -1pipai.
O u u l pui capul tu pe pieptu-mi şi bătăile ei numeri.
Catul sărut cu 'npaUmire ai tei albi ni netezi umeri.
.■;Si cand sorb a l teu resuflet. in suflarea vieţei chele.
Ş i cSăd inima ne creşte de un dor, de-o dulce jele,
sCăndl pierduta r a z i iui faţa de arzetom l meu obraz,
■■.Perul teu balaiu şi moale de mi -1 legi Mipâ grum az.
Ochii tei pe ju m etate de-i ilichizi, mi ’nlinzi o g u r a :
H erid t m e sim t atm icea cu asupra dc mCstirâ,
' f u 1! .. \ mi vezi ! . . . nu-ţi aflu nume. . = . lim ba 7n
gura uii .se leagă
-Ş i mi pot sFi-li spun o dată cat .ah: cat im i eşti
de d ragă H

2QS
 Ki - ş o p t i i nuilt^şi-ar spun e |i nu ştiu Se -u n d e să jjnc^'ăpă,
C.ăei pe rân d şi-astupă guta,- cân d cu jjLir;i se a d a p ă ,
L'nu 'n b raţe le a lt u ia trem u rân d ei se s ă r u t ă ,
ŞNumai ochiul e v o rb ă re ţ, cavă lim ^ â lor o m ută.
Ka-ş.i A co p ere cu m ă n a faţ;i ro şă de sfieală,
O chi ţi îacrinu şi-j a scu n d e in tră m puir ca de peteâSă.

v
S ' a făcut ca Seard alba fa ţa roşă c a un m or 1
Şi ăt'ăta du subţire, să o! tai c'uti fir de p u ri
Şi cosiţa l a bălae <| aduci la ochi plăn geu d ,
Inimă făr' de nădejde, suflete b ătut d i g â n d ;
Io a l;s | i o a la fereastră s u s p in â n d im s p u i n im ic a ;
R id ic â n d a ta lc g e n e , al tun s u fle t s e r id ic ă ;
L rm arind pe ceruri limpezi, cum pluteşte-o c io c â rlie /
t u ;ii vr-u să .spui să ducă cătră dCnsi.il o s o ţ ie i ,, .
D a r ea sb o a ră ! T u , cu ochiid p lu tit o r şi ’ntu neco.s,
ŞtŞa cu b u z e d e s | ) e ş ţ £ t e d e iţii t r e m u r d u r e r o s .
X u-ti m al s c u r g e o cin i tin eri, d u lcii cer u lu i f i a s t l p
N a uita c ă n lacrim i e s t e ta in a o c h il o r a lb a ş tr i,
Su.:l<j r a r e din t ă r i e c a d e a pic uri d e a r g i n t
Şi s e n in u l c e r iill>asl:ru m â n d r u laerimele-1 p r i n d ;

209 M

1
4

D ar daca & d k i c toate, eî lijn a n e triat si g o j ;

N a | A e s;l fa c i cu o c h ii inălţim ilor o c o l ;
N o a p t e a stelelor, a lunci, a oglin zilor tio rin
N u i c a n o a p te a cea m o cn ita şi p u stie din sicriu:
Si din c a n d in c ă n d v e rs a te , m â n d r u lacrimii e-ţi :
! ) a r d e s e c i i n t r e g isv ro r n i. a t u n c i c u m o s ă te v e d r
P rin oi c u r g e n i m e n i re a , m a n d r a c a d o t r a n d a firi- ,
Şi z ă p a d a viorie din obrajii |£i subţiri ,
A p o i n o a p t e a lo r a lb a s t r ă , a l o r d u l c e v e c in ic i c,
Ce uşor fie m i s t u i t e prin plângerile p u stiei
femei c nerod, să ardă in cărbuni smarandul rar
Ş 'a lui vecini că Ii.icirt.-; s ’cr strivească in z a d a r r
Tu-ţi aţii. p e h ii şi fn.imscra, dulce noaptea lor se sLange,
Şl n i c i ş t i i c c perdelum ea. Njgm a i plânge, n u m a i plăigpşj

vi
0 tu crai ca barba !n noduri ca şi căldi cand nu i perii.
Tu in c;ţp nu ai grăunte, numai pleavă şj pusderii.
Binc-ţi pare să fii singur, crni betran fără do minţi.
Sa ofte'zi d u p ’ a ta fat& eu ciubucul intre dinţi ?
S;. te primbli şi să numeri scănduii albe in cerdac?
Mult b e g a t ai fost o dată, mult remas-ai tu s#rac 1

aiy
Aluifefal o -ai p e densa, ca departe' do părinţi
fu coliba impistrit.î e a să n a s c ’ un pui de prinţ;
In ia d a v ca s't> m ai c a t e Ui trim iţi in i m e crainic —
N im e n i n'a afta? locaşu l, u n d e c a s ra s c u n d e tainic,

VII
Sură l sara cea dc toam nă; de p | iacul apa sură
înfunda mişcarea i. crcaţa intre s t u f l a ic tură,
iCar jpădiiren. lin suspină şi prin frunzele uscate
Rânduri, rânduri trece-mt l’r e a m e tc c Ic scutura pe toate,
1 )e cănd codru:, dracul codru, troenindu şi frunza toată
Işi deşchi.de-a ini ndancuri faţa Iun ei sa. îe bată,
Trista-i firea î carii ventuj sperios o creangă larmă,
Sin guratec^ isvoare iac cu valurile larmă.
P e p o t ic a d in s p r e codri c in e o a r e s e c o b o a r ă :
Un v o in ic cu ochi dc vuit tui lunga vale o mesoarS ;
Ş e p t e ;mi, de cănd plecat-ai sburător cu negre plete
S'ai uitat tic soarta mandrei, iubitoarei tale fote !
Si p e c â m p u l <*ol e! v e d e un copjl u m b lâ n d d e s c u lţ
Şi c e r c â n d c a s ă a d u n e i m r ’un card b o b o c ii m ulţi.
Buna v r e m e , m a i b ă e t e 1. — ■M u lţă m im , v o in ic străin i
C lini Lc ch ia m ă , măi c o p ile ? — C a p e tată m e u , La lui.

211
 M a m ^ itu spune căic-odata, p e Ointreb |: a cui ’&j mania?
S b u r ă t o r u ţ j Orile ţatăj şi pe fel Călin iJ chiama. ■>
Cănd ra iw p , numai densul işî |tt'| inima luih
U le i copilul cu bobocii era chiar copilul lui.
Atunci intră in colibă, şi pe capătu miei lai ţi
Lum ina cu mufcul negru intrăm hărb un roş o p a iţ;
S e cocea pe y a tra sură doue turte in cenuşă ;
Un papuc c sub o grinda, cară altul după u ş ă ;
I Unită, noduroasă s ta in corb r ă n i t a v e c h i e ;
In c o t l o l torcea motanul peptertănduşi o urechic;
S n b icoana afu m ată unui sfănt eu com a n ac
A i-de 'n caft^l'l’ o lumină căt un sim bure do m a c ;
lă>a icoanei policioară bu sioc şi mint' uscată
Umplu casa 'ntunecoasă de-0 m ireasm ă pip erată;
Pe cuptorul uns cu humă şl pe coşcovii păreţi
Zugrăvi t-ag c'un cărbune copilaşul cel isteţ
Putceluşi cu c oa d a sfredel ş.j cu beţe ' n loc de labă,
C um mai bine î se şede unui purpfthig dc treabă ;
O beşica iu roc dc sticiă e intinsă Jh fcrăslruic,
IViutre care trece-o dungă m oh orită şi gălbuie -
Pe un pat d e scânduri goale1 d oarm e t.cuci'ă n e v a stă
in mocnitul întuneric şi cu Eăţa spre fer castă.

0 4
ţ i s ?a ş a z | tănyă densa, fruntea ei Ş n etezeşte,
0 ^esm iard ă cu durere, suspinând o drag oşteşte,
pleacă g u r a la urechc-i, blând pe nusne el o c h i a m i
Hm ridica ho in no roasă lu n g a genelor ni aramă,
S p ă l ă ; la ci s e u i t ă . . . i s e pare ca visea /ă ,
A r zimbi şi iflu s a ’ncrcde, ar §ăj$ii şt nu enteaza.
ţ i din patu-i o ridică şi pe pieptul Iuţi şi-o pune,
hiima-i svecneşte tare, viaţa-i par ea se repnnc.
E a se uită. se tot u i t l uri cuvânt m ăcar nu 0 m c s
R id e d o # cu ochi 'n lacom i, speriată de-o minune,
A p o i i £1 s u c e ^ e perul pe-al ci d eg et alb p t ţ ţ ir e ,
îşi ascunde faţa roşă l a iui piept duios tic mire.
HI ştergarul i-f desprinde şi;I if j p m g e Sin la vaie,
D r ep t in creştet O sărută pe-al ci per tic aur m oaie
Şi bărbia i-o ridica, s'nită ’ii ochi-i plini de apa,
Şi pc rănd şi-astupă gura când cu gura S C adap?1,

vin
1 >e treci codri dc arama, de departe v c /i albind
Ş ’^uzi măndra glăsuire a pădurii de aryinL
A colo, lăiîgâ isvoarc\ iarba parc de omeL
F lori albastre tremur1 ude in ve/d u h u l ta m aiet;

313
Parc-că H tirmiehii vecmici i>r^rta sunete sif| eonjă
Ce suspină printre ramuri eu a glasului lor vrajă;;
Ear prin m&ndrul int.unerie al pădurii dc argint,
Ve^i j|v o a re sdrunueate peste petro liciirind,
Eto trec cu harnici undi: şi suspina n flori mobilie,
Cănd coboară n rop ot dulce din tăpşanul prăvălatic ;
K:j | sar iu bulgări fluizi p e s t e fcrundul din rCstptiMJ
In cuibar rotind d £ a©e> p e ste Care luna zace.
Mii de finişuri mici albaştri, mii dfc roiuri tic albine
Curg in riun sclipitoare pdSSte flori dc miere pline,
|lniplu aerul varatre do mireasmă ţii recea re,
\ popoarelor de tiiuŞîl serbâtori murmuiUiare,
I lacul care ’n tremur şomnor®5 şi lin sc bale,
\ :c?i o masă maro ’ntinsă cu făclii prea luminate :
Căci din patru părţi a lumii iniperaţi şi mperătese
Au venit ea sa serbeze nunta g i n g i e i mirese,
Feţi-fn.imiŞŞl cu por de aur, smei cu solzii do Mele,
Cititorii coi de zodii si şa^alnicul Pqperle.
La tă craiul, socru m aro raziuiat in jeţ ou spatii,
!■ I pe capu-l poârtă mitră şi-i eu barba pieptănată
Ţap£n, diej)t, ou şkîptm !u mănă şetle u perine de puf,
Şi cu crengi il aptir pagii de muscuţe şi zăduf

214
Acum eată d i cLi3i cotiră işti Călin m irele jgse,
Care ţine ’ n a tui iiuTna mana g in g aşe i m ire le ;
Iii foşnea uscat pe frunze poala lu n g 7 a albei rochii,
F a ţ iii roşie ca merui. de noroc i-s umezi ochii.
L a păm ent mai că aju nge al ci per de aur înoate,
Care-i c a ||e p e ş te braţe, p e ste mu orele g o a le
Astfel vine îtilădroasâ, Uupu' ei frumos ii poartă,
l-'lori albastre are :n pent'i Şi o I ţ e a in frunte poartă,
Socrul ro;i^[ 'ti capiii m esei să poftească să s e pun a
Xunul m âţe, mândrul soare, şp p e nuna, ntandra luna.
Si s%şazâ toţi la m asă, cum 1i-s anii, cum li i r a n g u l;
I .in vioa rele resunâ, eară c o b z a lin e hangul.
D a r ce isgomot se a u d e 1 Bă^iit ca de albine! "
Toţi se uita eu m irare şi nu Ştiu, de unde vine,
Bănii v e d painjini^ul in tr e tu fe ca un pod.
Peste care trece n s^Omot O mulţime d'€ş norod :
T rec furnici ducend in gură de faină m at fi saci.
Ca sa coacă pentru mţntă şi plăcinte şi colaci :
Şi albinei e-adiic miere, aduc colb mărunt de aur\
Ca cercei din el să facă c;iriu[, care-i m eşter faur.
E a t ă vine nunta ’n t r e a g ă : vo m icei e-un g r ier el,
E i sar purici înainte cu potcoave de oţelj

llo
I n v e ş m o n £ d c c a ^ ife L e u n b o n d a r r o t u n d iii p â n t e c
S o l ii m i r o s p e n a ş c a p o p i i g U lş u .e ^ tc ’ n c c t tu i’ ;c ă n i e | j
0 cj|jiţ.â d e :dnna tra^ lo c u s tc . p o d u '1 s c u t u r ;
Cu m u steaţa rcsucită şcde % ea u i m ire flutur ;
1 uturi ni^lfi d o m u l ţ i n eam u ri vin in ferma lui un lanţ.
Toţii cu ini m c u ş o a r e , toţi ş ă g a ln ici şi berb an ţi ;
F i n ţânţarii lautariL găndăeeil- p r ă b u ş i i '
Mar m ireasa viorica i-aştepta ’ndărStul u ş j j ;
Şi p e m a sa 'n ip eru tea sd isarc-u n grccr. crainic sprinten,
R idicat in don c lab e *'a aichinat bătund din p in te n ;
h. tu şeşte, işi încheie ii ai na plîuă d c şireturi;
Sil iertaţi, boeri, c a n u n ta rA> p o r i^ m şi n o i a l ă t u f a

216
 S T R r G O I 1

, , r . că trece ngc.rla ca fum ui

|i:rc pămersi. C a floarea au în florii, ca
ia rb a srau |Af ăt, cu pftnzii su in faţu rii,
un pynj^nt sc acopere.

0 )\ib bilJta t;ea iiuika a §nei yechi biserici,

ţ ^ f n t r e t"ad ii de ceara, aigşend in .sfetnici mari,
F, ’n tin sî n haine albe cu fş ja spre aJtarui
L o g o d n ic a lui A raid, stăpăn p este A v a i î ;
încet; acUfrtc rcsi^iă t ă n t ^ i l e Pe dorici.

217
Pe pieg$dl moartei juce de petre s c u i p e salbă,
Ş i pdru-i dt>aur l u r g e d i | racla la p ă m e n t ;
Căzuţi in cap s i S ţ oeliu ; nn d n fb e t trist şl'.slănt
Pe bubele-i ) ipife ce pi s u n t ;
Dar faţa ei fru m o a sa c a varul e s t e albii.

Şi lângă ea fn jceinunche c A raid, mândrul ru g a ,

S c ă n te e desperarea in ochi i crunţi de sănge,
^i incălcit e perul lui negru, g u r e ş i strânge,;
pl ar reciti ca leii, dar v a C nu p o a te p l a n t e ;
D c i i le trei işi spune p o v e ste a vieţi ’ntrege :

Dram un copilandru. Din codri vecbi de jbrad

Klămănzii ochi rotindu-i |j§| m istuiam painentul,
lui Sesvrâtt||m imperii, popoarele eu g â n d u l;
V isând, ca toata lumea itni asculta cuventul,
In valurile V o lg a i ccrcam cu spad a vad ;

■ Domnind sum eţ şti t£ri£r pe ro id c e le stoluri.

C ă ro r a m ea fiinţa un Sem izeu părea,
Sim ţeam ca universul la păsu-tw tresărea,
.Ş i naţii căletoare, im pinse de a m ea,
Umplut-au speri oase pustiul p ăn J la poluri.

213
■ C 3ci Odin părăsire d e ^hiaţă n;dta-i domă :
W\ zodii s ă n g e r o a s e p o r n e a u a lui p o p o a r ă ,
Cu creştetele albe preoţi cu pl'eatşi rara
Trezeaţi d§p ŞSŞ&dri veciniei, din ^tice şeculară
Mii roiuri vorbitoare, curgend spre vech ea Rotilă,

Pd X istru tă b ă c is e m , g o p o f u l fttiu iinpi I.

Cu sfcinici veşăii do zile mS 'ntinipiuaşi in cale
Ca m arm ura de alba, cu per dc aur moafe ■■
In jos plecat am ochii ’nainteaj: foţii itale,
S lă te n d un îndărătnic, im sfiicio s copil,

L a b lă n la ta m ustrare simt glasul cum îmi s e a c ă ;

E u caut a respundo, un ştiţi cc sa respund.
Mi a r fi părut mai bine 'n păinent să mc cufund l
Cu măriei e-amendoue cu faţa îmi ascund,
Şi 'ntăia-dată ’n v ia ţă un p lâ n s am ar m c neaeă.

■ţ-Zimbirc iiitre denşîi biitrănir tei p rietini

Şi singuri ne lăsare. . . „ T e utreb intrăm tăr/iu
..C’ iLăndu-me la tine, privind fără să ştiu :
S.a ce-ai venit, regină, aicia in pustiu?
■C e cauţi la barbarul sub streşina-i de cetini?

319
.Cu glasul plin dc lacrimi, dc 1adiţionare cald,
■iVivindu-mt- cu dşHiiî in care-aveai lin cei',
M l ai zis: A şte p t din parte-ţi, o rege cavaler.
-Că-mi vei da prins p c ^ c c la , cc umilit ţi-l cer.......
■Eu vreau să-mi dai copilul zburdalnic, pe A raid.

Şi jntorceiulii-mi faţa, eu spada ţi-am intins !

Pe Haiuri dunărene poporu-ţâ opri mersul,
A raid copilul rege uetal-a U n iv e r s u l:
Urechea'i fu menită c;t sa-ţ.i asculte versul
.. 1)e-atunci, iţii^iiigetcaveg> iubit-ai p e invins.

■.15c atunci, fecioară blonda ca spicul col de g râu,

«Veneai la mine noaptea ca nimeni să te Vadă
■■.Şi 'nlănţuindu nu .gatul cu ţjrâ^e de zăpadă
îmi jntindeai o guru deschisă pontru şjiădă;;
d ' u vin la tine, rege| Să cer pe-A raid al jmeu.

c ! )e-ai fi cerut pământul cu R o m a lui antică,

c Coroanele cc regii pe frunte le a^i^ă,
„Şi stelele cc vecîn ic po ceruri colind oază:
P e toate la picioare-ţi ou le puneam in vază. ., .
«D ar nu '3 mai vrei pe Arald, căci nu mai vroi nimica.

im
.A h 1 unde-i cee;i, când e a c erc am bn v a d
<sSa. ies l â lum ea îa g g k :! Şi fosfea# fi m âi bine
■î; Ca; niei-odata n viaţă sa nu te ved p e line,
Să fu m e g e nainte-m i o r a le le ‘n m in e ,
«Să .se 'nip^ineaâca visu-mi din codri cei de brad!

f ă c l i i l e 1-idioă, se m iş)f iu tine păsuri,

D u cE n d Ja g r o a p ă tru p a ! r e g in e i d u n ă r e n e ,
M o n a c h i, e im o s c e t o r ii Pieţei p â n ic n t c n e .
Cu b arb ele lor albe, eu oebii stingi sub g en e,
Preoţi betrani ca inrua cu. g â n g a v e le glasuri

O d a c p n tă iT d prin tainiţi şi j>e .sub Şjegre bolii.

A m isticei religii intuneco& se c e te
Pe funii lungi c o b o a r ă sicriul sub p â r e le,
Pe peatra prăvălită pu:i cră c e a d rept p ec ete
S u b cand ela ce arde in um bra unui eolţ.
 In mjftkele smutjilHU
Tjiţg iVu»L Cui;i l;ttr:'i
C ăţelul p<Ş$lelltiilui
Ş u S tru fie i de ituftîrit.

n
A raid pe un cal negru sbură| şi dealuri, vale.
In |uru-i fug ca visuri; prin nouri joacă lună;
L a peptu-i m ania neagră in falduri şi-ţ) adună,
Movili de frunze "n drum ifi Ic spulbera de sună,
E ă r stea oa cea polară i -arată a Uii cale.

Ajjirts-a el la poala de codru ’n munţii v e c h i ;

Isvoare vii murmură şi saltă de sub pcatră,
C olo ncnuşa aură in părăsita vatra,
In codri-adăn ci căţelul pământului tot lat™.
Lătrat cu idas de zimbru resună in urechi.
o

Pe-un jeţ tăiat in stă ncă stă ţap an, palid, drept,
Cu cărja Iui in mănă, preotul cel păgăn.
De-un ve^ic cl şede astfel! de m oarte uitat bot ni n ;
In plete-i erecte muşchiul .^i muşchi u pe a lui si}#*
B a rb a 'n pămCnt i-ajiing© ţi genele la pept.
Aşăţ fel zi şi n o a p t e d c ^eaci^ri ci stei orb ,
P i c io a r e le lui v e c h i e eu peat.ru ' m p r e u n a t e ;
E l num eră în g'ătiiiu-i p l e n e n u m ă r a t e ;
Şi fălfae d e a su p r a -i; ^onindu-se iu ro a te
Cu-uripele-ostenite, un a lb ş ’un ne^ru corb.

A r a l â atunci c o b o a r ă de p e - a iui caJ. C ’ o m ana

B l .seuturâ din visu-i m o^nea^u ’ n c r e in e n it :
1 O ţd ag , de ?ile v e d n ic , la tin e nm vţj|îiit§
,. U ă-m i inapoi p e -a c e e a ce m o a rtea mi-a răpit.
-.■Şi de-azi a m e a y ia ţă la zeii tei sc 'nebină.

Betrăn u i eu a lui cărjă sus genele-şi ridică,

S e uita lung- la d an sul, d a r g u r a ’ nchisă-i t a c e ;
C if g reu a lui pi d o a r e din p e a tră le d esface,
D in tromi-i se c o b o a ră , c\\ mu'tna sem n Si face
C a 'ţi sus să ii urm eze pe a co d rilo r potieft,

in p o a r t a prăbu^itjii ce d uce ’ n fund de m unte,

C u cărja lut c e a v e c h ie el b a ie d e trei ori -—
Cu s g o m o t sare p o a rta din vechii ei iişorj ;
Hetrănul sc indaina. . . , p e r e g e 'I prind fiori.
U n stol de panduri asp re trecu peste -a lui frunte.

223
Ini cloni d c u ia rm u r n e g r u ci iiiţia riŞapriţi,
Si S o r ţ if e în u r m ă in v ech i ţiţim s ’a n m c ă ;
0 c a n d e lă b £ tr ă n n l a p rin d e, p a n i lu iig ă
S e 'n aiţa fii s u s aJl^istrâ, d c fieca re d u n g a
Lucesc n iLit ii-i zidu ri Ş a Luciul Instruiţi,

Şi in tă c e r e cru d ă ci n a ştiu c e aştedgj!

Cu m ân a 711 ti lis;i m agul Ci face semn să şa da.
A r a ld , cif m oartea 'n suflet, a gân durilor p raclă.
Pe jeţ tăcut ne lasă, cu d re ap ta pe a Ini spadă,
In zid de m ariniir n e g ® sc uită crunt şi drept.

F a n t a s t ic p a rc -a crcştc b e tră n u l a lb şi b lâ n d ;
Jti a er îşi ridică a fa rm e c e lo r v a r g ă —
Şi o suflare t e ce prin dom atunci a le arg ă ,
Şi mii de g lasuri slab e incep sub b olta largat
Un eăiifi iVumos şi dulce, a d ^ m i t s r .sunând.

1'>in. ce in ce căutarea .in valuri ea tot creşte,

S e p^ire ca furtuna ridică al ci g la s .
Că vcn tu l tre ce 'n s p a im ă pe dl m ă r ilo r t a la z .
Că 'n s u f l e ® “i p ă t v t e iit u l se sb atc cu n ecaz,
C ă ori ce-i viu in Îlm ic a cu m in crem ericste.

234
S c sgud ue Lot tio mul de p a re a A de s c ă n d # i (
Şi stKnei in temelie clătindu-se vedem ,
Plansori sfâşietoare îm pinsă de frlăsteS i
S c urm ăresc prin boite, sc chiam&| fulger’J g£ni
Şi cresc tum ultoase in valuri rânduri, rănduri.

D in inimă-i pămSnf.ul la morţi sa dee viaţii,

Sn ochi-i sît se sc u rg ă scântei din stea o a lina,
A perului lucire s ’o d ee luna pîmiîj
■K a r duh dă-.i tu, Z a m o lx e , scmCnţă tle lumirft,
şi Din duhul Surei tale cc arde şi in^hiaţă.

■ Stihii a Uimei patru supuse lui A r a ld ,

Străbateţi voi păment.ul şi a lui maruntaie.
. I-'ăceţi din peatră aur şi din in^heţ vapae,
S e "ncheqe apa ’n san^e, din petre foc să Saie,
.D a r inima-i fecioară hrăniţi cu să n g e cald,*

Ai.uncea dinaintea lui A raid zidul piere :

E l v e d e to a tă fire a ^ m e s te c a t 1 afa ra ,
N insoare, fulger, ghiaţă vent arzetor de Miră,
D e p a rte vede-oraşui p e sub un arc de p a ră
Şi lu m ea nebunită gom end din resputere.

IU:,37 225 îs
Hi serica Creştina, a ci calapiteasm ă
D e im fulger drept tn dmj£ e rupta şi tresare,
Din tainiţă mormentul atuncca ei apare
Şi peafcrâ de pe g ro a p ă era pan d in doue s a r e . . . -
încet plutind se 7nalţă mireasa-i, o fantasmă.

O du lc e i n t r u p a i ^ d e - o m ă t ; p e p e p tu -i s a t e #
D e petre sc u m p e ; peSrg.I L-ajunge la c ă lc ă e ;
Ochii căluţi in capud M buze C arie ,
Cu niănite-i de ceară e a tem pla şi-o măngăe?,
D ar faţa ei frumoasă ca vand este aibă.

Prin vent, prin neguri vine, şi nourii s ’aştern,

F u g fulgerele n lături iăsănd-o ca să treacă,
Şi luna inegreşte şi ceriu fncet se pleacă
Şi apele cu spaim ă Ihg in jpăment şi seacă —
Părea că n somn un ănger ar trece prin infern.

Priveliştea se s linge, [n negrul zid g a r a tă

Venind ca ]n somn lunatie in păsuri line ea.
A r a ld nebun se uită, cu ochii o 'nghiţea,
Puternicele braţe spre densa intindea
Şi ’n nesimţire cade pe-a jeţului .seu spată.

22fi
îşi Simte gatu-atuneea cuprins de braţe reci,
Pe j|]eptul gdl ci |im te un |ni|g ;săruf dc g h iaţă,
Pai ea un |lm ghiu că-i curmai suflare şi viaţS,
iMfi in ce mai vie o sim te 'n a lui braţu
Ş i ştie că deacunia a ini rem^nc ’ n veci,

Şi Siiflettji ei dulce din ce in ce-i mai cald . . .

P e e a a p n e -a c u m a , c e fu a m orţii p ra d a ?
K a 'nlăntneşte £ătu-i cu braţe de xapada,
în tin d e a ci £ură, deschi.sa pentru f | a d ă :
■ S-âge-â venit M arja si ţi cere pe A ra ld !

A rald , nu vrei tn fruntea pe si util meu s ’o culci?

3n zeu cu ochii jiegri, o ce frumoşi ochi ai !
L a ® s 3 p inlănţui g’ătui eu perul meu bulai,
V ia^ i, tinereţea mi-ai prefăcut-o ’n tai,
L a s sa mi.' uit in ochi-ţi uclzetor de

Şi blafidc triste glasuri din vuet se Sesfac,

A c u m a la nrcclie-i un cftntee v ecliiu s tr ă b a t e
Ca m u rm u r din is v o a r e prin frunzele u ^ a t e ,
A c uiţi o armonie de-am or şi voluptate
C’a m olcom a cadenţa a undelor pe lac.

ir>*
 . . . . Cum <U imtltc u rif cît-iici nulv
Oiiincmi, nmlţi <l!utr'aOt.Li morţi zic cit
ic o jili du se fac Stvijjcî , . . ,
Indrţ£f£i'C% ifrj J .

111
In. ^aJele pustie Imn inc roşi tic torţii
R ă n e s i întunecimea ca pete de j e r a t i c ;
A r a ld se primbla singuri riy-end, vorbind s ci b al ic
A rald , t taurul rege, e-nii rege singuratic,
Pajatu-i p a rc 1aşteaptă in vcci să-i vie morţii.

P e oglinzi de mar muri negre un negru nimitez,

A faclelor lucire, resbind prin pânza fină,
K esfrăn g o dureroasă lumină din lumiuă,
Zidirea cea pustie de jale p a re plină
Şi chipul morţii pare că 'n Ori c e colţ îl vezi.

D c cand căzii un trăsnet in dom , de-alun ci iu sdmn

C a plumbul surd şi rece e! doarm e zioa toată,
Fe ini m ă-i. de-atunci .s’a Jfus o neagră pată |
D a i noaptea se trezeşte şi ţine ju d e c a ş i
Şi ’n negru 'm bracă toate, al nopţii palid domn.

2L28
Un §ferazar de ceară părea că poartă el,
A t â t dc albă faţa-i fla ta t nemişcată,
D a r ochi i a rd m triburi şi buza-i s â n g e r a tă ,
Pe inima? s ă p o a rtă d ea tune i o n e a g r ă p ată ,
E a r ă p f frunte poartă coroană de oţ.el.

Deatunci. în haina morţii el jşi-â. 'm b răcat v ia ţa ,

E i ptac adăuce canturi, ca glasuri dc furtună,
A d e s căi arc pleacă in mandre: nopţi cu lună,
Ş i căn d se ’ ntoarce, ocliii lucesc de voie bună,
P ă n ’ ce-un fior de m oarte ’l coprinde dimineaţa.,

A ra ld , ce însemnează pe tine lie g iu l port

Ş i faţa ta cea albă ca ceară, n esch im b ată ?
Ce 'm l de cănd pe sin uiţi tu pojţi' o n e a g ră p a tă
i ) e | i | l a c făclii de moarte, căutare ’ntuuec^tă i
A r a ld 1 de nu m c ’nşală privirea, tu c^ti m o rt!

Şi azi el se avân ta pe calul seu arab

Ş l drumul, ca săgeţii, ei d ă peste pustie,
Care sub luna p l i n ă luceşte argintie
E l v e d e de departe pe m andra Jur M ărie
Ş i ventu ’n codri suna cu g las duios ţ . slab.
 In perul ci de aur îmbine ’ nfţăcăralc
Şî 'îl ochii oi s'adună lumina, sfintei mări ;
S'ajimg' curGnd in oaie, sa lă tu ia cSIăîri|-
Şi imul înspre altul se pleacă "n d esm erdăg -
D a r buzjâe eî roşii păreau că ’s sângerate.

ICi trec ca vijelia cu aripi fără numer,

Căci caif lor M eargă alătureâ 'lisp.uinaţi,
Vorbesc de-a lor iubire, iubire fără saţ ;
E a se lăsase dulce şi greu pe a lui braţ
Şi-fi făzimase capui bălai dc a Jui umer.

'A ra ld , nu vrei pe sinu-mi tu fruntea t a s ' o cu lci'

* I li ^eii cu o c h i negri, o ce frumoşi behi a i 1
■L a s să-ţi inlănţui gătu/ cu f&rul meu bălai,
Via ta, tinereţea mi-ai prefăcut-o ’n rai,
IH a s să mc uit n o cin ii ucizetor dc dulci!-,

Miroasc-iubmiitijaro vOzduihsl il iu grena',

Căci v cu tul ad u n ata de flori dc tei troiene
Ş: Je alterne '11 calea reginei dunărene;
Prin frunze aiurează şi;ptirile-i a lene,
Cănd purele ’nsetate ’n sărutări se mpreun\

260
Cum ci m ergân d ca vSntîil se cearta şi se ’ntreabft,
N u v e d in fundul nopţii o u m b r i de ro şe aţi,
D a r sim t că ’ n a lor suflet trecu-im fior de ghiaţii,
D a a morţii galben cată periţi ei sunt la faţa . - -
E i simt c a lor vorbire e slabă, tot mai slabă,

A ra ld ! strig a crăiasa, las1 faţa să-mi ascund.

; N ’iuizi tu d e departe cu coşul r % u ş i ţ ?
.O zare de lumina s ’&rată ’ n răsărit,
■;Viaţa trecetoare din g g p tu mi a rănit,
A silei raz3 roşii in inimă-mi petrund.*

A r a l d încremenise pe calu-i - uit stejar,

Păiţijenit e ochiu-i de-al movţu glas etern.
F u g caii, duşi de spaim a, şi velitului s :aş tern,
C a umbre străvezie ieşite din infern
E i sboara, ventul g em e prin codri cu amar.

E i s b o a r - o vijelie, trec ape far' ele vad,

N;iin(.ea lor se 'nalţă puternic vechii munţi,
E i trec in răpejune prin nuri fară punţi,
Coroanele de fuga le fulgeră pe frunţi,
Nauitea- lor sc m işca pădurile de brad,

281
'niii tronul lui jqe p e a ir ă betranul preot vecie.
Şi 'n v i i t u r i el ridică adancul g la s de-a ramă,
P e soare săi] oprească el n o ap tea o rechiam a,
F a r tun el or d ii sb orul pănieutul de '1 d istram a i . i
T â r z ia ! căci faptul zilei in s la v ă se repede l

Porneşte vijelia âdăncu-i ca n t de jale,

C ă n d ei so sea u alături p e cai încremeniţi,
C u genele lăsate pe ochi p ă i n j i i f e —
F r u n p ş i erau şi astfel dc m oarte logodi fi. —
Şi 'n doue lături tem plul deschiseră Jui p a rtale.

Călări ci in tră thuntrii şi porţile r e c a d ;

P e v e ci perire 'n n o ap tea măreţullie m orm oni
Tn sun ete din urm ă petrunde 'n fire cant,
Jelineho pe c r ă ia s s L eu chip frumos ş i. sfanţ,
P e - .\ r a 3d, copilul rege al codrilor de brad.

B 3trănu-şi pfeaca g ea n ă şi eur rom ane orb,

l ’iciorelc lui vechie cu p e a tra se 'm preuna,
E I a u m eră in gandu-i fi anii Ci aduna,
C a o poveste-uitata A r a l d in mint.e-i sună.
Şi pesLe capu-i sb o a ră un alb ş’un n eg ru corb.

832
Pe jeţul Ivii dc pcLitra înţepeneşte drept
Cu cărja mi ceu vech e preotul cel p a g ă ii
Ş i CLi veacuri nainte el ş e d i p î l a t b etnin,
I i i p le t c - i c r e ş t e i^ t u ^ h iu l ş i u iu ş e h iu p e a lu i fei®,
B a rb a ’ n p $ n e n t i - a ju n g e ş i g e i p i e d c p e p t.

£>3
 S A TR A I

an d cu g en e Qstcnite .3ara suflu u lunxişşjjare,

D o a r ceasornicul n n u c a/ă luţigs timpului cărare :
Câci perdelele ’ntr'o partu cand lo dai, |i in odac
Luna v a r s ă p a s t e t o a t e v o lu p t o a s a ci vapae,
.K;i din nuap te a ami nUrii 0 veci© ’nl.rcaga scoate
D r dureri, pe care insă le simţim ca n vis p e toate.

2m
Lună i k s ta fp n a mării, pe a lumii bolta luncci
Şi gândirilor d Ş i d viaţă, suferinţei! în tun eci;
Mii pustiuri ŞscănJtl^ză sub lumina ta fecioară,,
Şi căţi codri-a scund in umbră strălucire de isvoară
P.esLfc căte mii d<| valuri stapăniroa ta străbate,
Cănd pluteşti H | mişcătoare a mărilor singurătate \
Cate ^nuurj. inflorite, ce palate şi cetăţi
Străbătute de-al ten farmec ţie singura-ţi a r ă ţ i !
Şi in căte m l de ca.se lin petruns-ai prin fereşti,
Căte frunţi, pline de găndun , gânditoare lo priveşti I
Ve/.i pc-im rege cc 1mpănzeşte globu "n planuri pe un veac,
Cănd la ziua cea de mane abea cuget' un |ă r a c - -
l)c şi trepte osebite le-au eşit din urna soiţii,
Deopotrivâ-i stăpâneşte raza ta ş i — geniul morţii.
Da acelaş şir de patimi deopotrivă fiind robi,
F ie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi.
Unul caută ’n oglindă de-şi buclează al seu p e r ;
Altul caută in lume şi in vrem e a d e v e t,
D e pe galbenele I i l e el adună mii dc coji.
A lor nume trecetoare le insamnă pe r o b o j;
D ară al tu 'm partc lumea dc pe scândura tărăbii^
Socotind cat aur m area poartă ’n negrei e-i corăbii.
E a r colo bStrăâuI dascăl, c il a lai haină roasă 'n coate,
In tr’un calcul fără capet Tot S c o a t e şi socoate
Şi de frig la piept şi'nchec Lremurănd halatiij vechi,
îşi i afundă gătu ’n g uler şi bumbacul iri urechi ;
Uscăţiv asa cum este, gârbovit şi de nimic,
Universal fără margini c in eiegetul lui m ic 1
Căci sub frunte-i viitorul şi trecutul se in d ic a r ă :
Precum A tla s fa vecilime sprijinea eoriitl pe um.Şr,
Aşai ci sprîjinS ium ca şi vecia intr’un numen
1\: cănd Iu ti a străluceşte peste-a tomuri lor bracuri,
Intr’o chpă -3 poartă gănduî indărăt cu mii de
veacuri
La ’neeput, pe cănd fiinţă nu era, nici neliin^ă,
lJe cănd totul era lipsă de viaţa şi voinţă,
Cănd nu s fascm idca nimica, deşi Lot ;eija ascuns,
Cănd petruns de sine m suş odih nea cel nepetrun.s.
F u prăpastie? g em m ă ? I'u noian întins de apa?
\ ' a fost lum e pricepută şi nici m inte s ’o priceapă.
Căci era im întuneric ca o mare făr' o rază.
Dar nici de viJzuL nu iase şi nici ochiu care s'o
vază.
L mbra Celor ne făcute nu 'n e c p u s c a se desface,

.237
Şi in sine îm păcata ştăj^pea. eterna pace !
D a r d codat' un punct se m i ş c a ... ce! întâii] şi singur!
Kata-1
Ip N cb a os fâjeel ţ 'u m ă j eara ei devine T a tal.
r mictii-aceki dc mişcare, mult tnr.ii slab ca boaba.
spu m ii.
E s t r a i u l fără margini p e s t | im rg in ilc lumii.
De-atunci n egura eternă *c desface in fâşii,
D e atunci redare lumea, luna, soare şi stihii,
D c atunci si pana astăzi colonii de kimi pierdute
\ ia din .sure văi de ebao.s pe cărări necunoscute
Şi, in roiuri luminoase isvorind din infinit,
Sim t atns.se in viaţa dc un dor nemărginit.
E a r in lumea a lt a m â ţe noi, copii ai ternii mici-
1‘ acem pe pamentul nostru muş.unoae <Je furnici ;
M icroscopice popoare, regi, osteni | i invrţnţi
Ne succedein generaţii şi ne credem mim maţi.
Muşti de>o zi pe-o fumc m ică de ,sc m en iră cu
cotul.
In acea nem ărginire ne ’nvelim, uitatul cu totul
Cu mea lumea asta ’ntreaga e o clipă suspendata,
C ă ’ndiărăţu-i 'nainte-i întuneric se arata.
Precum pu lb erea ?;e jo a c a in im periul iiiiei raza,
Mii de fire viorie ce cu raz-a Încetează :
A s t fe l i n t r a vecm iciei n o a p te p u ru re a adăn ca
A v e m clipa, a v e m raza, care t o t m ai ţine ancă.
Cum s 'o Stinge, totul piere ea o um bră 'n întuneric :
C ăci e vis al nefiinţei universul cel cliimcric.

In p r e s e | t cugetătorul nu-şi opreşLe a s a minte,

Ci ’ntr'o clipă g ăn d u '1 duce mii de veacuri înainte,
S o a re le , cc azi e tnăndru, el el vede trist şi roş,
Cum se 'nchide ca o rană printre nori m tunecoşi,
Cttm planeţii toţi ingh eaţă şi s'u.svcrl rebeli in spaţiu,
Hi, din frlfîele luminii şi ai soarelui sc ăp a ţ.i;
r',ar c a ta p ite a sm a lumii in adănc pjau inegrit,
C a fi frunzele de to a m n ă to ate stei ele-au p e rit;
1 impui m ort ^’m tiiide trupul şi d evin e vecYnicie,
C ă ci nim ic nu ş e iu tem pla in itUinderea pustie,
Si in n o a p te a nefiinţei totul cad e, totul tace.
C ă ci in sine îm p ă c a tă reincepe-eterna pace.

339
începe nil la talpa; jnsaşii â mulţimii om eneşti
Şi .suind in s u i ® scurt i pSn’ Ia frunţile era eşti,
De a vieţii lor enigm ă ii vedem pe toţi munciţi,
Far" a şti să spunem care ar fi. mai nenorociţi.
Umil e in toţi, toi. astfel precum una e in toate ;
D e asupra tuturora se ridică cine poate,
PŞ p n d aiţii Stand in umbra şi cu inima smerita,
Neştiuţi se pierd în taină ca şi spum a nezărită.
Ce-o să-i pese şoaptei oarbe cc vor ei sau c:e g ândesc t.
C a şi ventu 'n valuri trece peste traiul amenosc,

Feri'i:ească -1 .scriitorii, toată lumea jacuri pască-j —

Ce-o să aibă din acestea] pentru ci betrămil dascăl r
Nemurire, se v a zice. K s t e drept cu viaţa nt.rt.^^,1 .
Ca şi e i e r a dc un arbor, de-o idee i se leagă.
«De oiu muri - i|| zice ’n sine ' - al meu nume o
s M p oarte
s S e c Ş ® din gura ’n g # S . şi l’ or duce mai departe
D e a p u r u r i . pretu tin d eni ; in u n g h e r u l unor crieri
|Ş i- o r g ă s i, cu al meu num e, adăpost a mele
ie d e r i! ?

Şgg
 O scrm ancl ţii tu minte cate ’n Uime-ai auzit,
Ce-ţi trecu pc dinainte, căte sin gur ai vorbit?
Prea puţin. D e ici, d | colo dc im agini o fâşie,
^Vre o umbră dc găndire, ori un pctec dc hărtie,
i Şi cănd propria ta viaţă singur n'o ştii pc dc ros a
O să-^i bată alţii capul s ’o petrunză cum a fost ?
Poate v r \ m pedant cu ocliîi cei v e m ii. peste uri veac,
Printre tomuri brăcuite aşezat, şi el un brac,
Aiieisnuil liiribei talc o să-l pună la cantari,
Colbul ridicat din car le-ţi l’ o sufla din ochelari.
Şi te o slră n g e u douB şiruri, ;L^ezăndu-U: kt Coada
I;ti vr'o notă prizărită sub o p agin ă ucroadă.

Poţi *idi o lume 'ntreagă, poţi s'o sl’ă rimi : ori cc-ai
spune,
Peste toate o lopată dc ţerina se depune.
Mătia care-au dorit sceptrul universului, şi gânduri
Ce- ; l u cuprins tot universul, încap bine ’n patru
scă n d u ri.
O r să vie p l i a ta urmă, ia con voi u de ’n morman ta re
Splendid ca o ironie, eu priviri nepăsătoare ;

19537 241 iii

E a r deasu p ra tu tu ro ra va vorbă v r uri m ititel,
N u slăvi n d u -te p e tine, - - lustrum du-se pe el
S u b a n u m e lu i teu u m b ră. E a t ă Lot ce te a şteap tă.

B a sâ v e z i . . . p o s te rita te a este ă jlc ă şi m ai d re ap tă.

N eputtind să te a ju n g ă , crezi c ' o v v r e a să te a d m ir e ?
E i v o r a p la u d a de s ig u r b io g ra fia su b ţire,
C a r e s !o fn c c r c a ş a r e t e că n'ai fost v r 1un lucru m are,
C ai fost o m c u m sunt şi denşii. M ă gu lit e fiecare
C a n'ai fost m a i "mult cu dansul. Şi p ro sta te c e le nări
Şi le umflat ori ş \ cine in s a v a n te a d u n ări,
C ă n d d e tine se vo rb e şte . S ’a înţeles d e mai nainte,
C o ironică g r im a s ă să te laude n cuvinte.
A s t f e l încăput p e m â n a a ori cărui, te vo r d re g e ,
K ele-or zice că sunt to a te căte iili v o r înţelege.
D a r a fară de a c e s te a , v o r c ă ta vieţei tale
S ă i g ă s e a s c ă p ete m ulte, reutăţi şi mici s c a n d a l e :
A s t e a to a t e te a p ro p ie de denşii. N u lum ina
C e in kftne-ai re versat-o , ci p c c a te le şi vina,
O b o se a la , slăb iciunea, t o a t e relele ce sunt
Isitr’ un m o d fatal le g a l e de o m ăna d e păment',

242
T o a te micele mizerii unui suflet chinuit
Mult fffai mult ii vor atrage de cat tot ce ai gândit.

Intre ziduri, pintre arbori ce se seu tură de (io a re.

(,’ um revarsă luna plina liniştita ei splendoare I
Şi din noaptea amintirii mii de doruri ea ne scoate.
A m o rţita !i-i durerea, le sim ţiiS ca ’if vis pe toate,
Caci in pr opri a-ne lume ea descinde po arta 'uţrarii
Ş i ridică mii de umbre după stinsul luminării.
Mii pustiuri scănteiaza. sub lumina ta fecioară,
Şi că ţi codri ascund in umbră strălucire de is v o a r ă !
Peste cate mii de valuri stapănirea ta străbate,
Că ud pluteşti pc tni^cătoarea marilor singurătate,
Şi pe toţi ce ’n astă lume sunt supuşi puterii sorţii,
Deopotriva-i stăpâneşte raza ta ş) geniu? m orţii!

243
o
 S A T 1R A n

(VîAi : ce p an a m a rem ănc ia cerneală, inii inttebî r

^ J^ D e ce ritmul nu m ’a b a te cu ispitn-i dc la trebi ?
E)e ce dorm, ® grăm ăd ite intre g alb enele iile.
Iambii suitori, trocheii, săltăreţele dactile ?
D a c a tu ^tieai problem a a a t ^ vieţi cu caro lupt,
A i vede, că am cu v ia te pana cluar să o fi rupt.

2 io
Căci, întreb, la ce-aş mce|>e să |ficerc in lupta dreapta
A turnă; in forma noua limba veche şi ’n ţd e a p ţă ^
A c e a tainică simţire, care doarm e ’n a m ea harfa,
în cuplete de teatru s ’o desfac ca pe o m a rft >
Sau cu 3ete sa caut forma ce să poată bă le ’ncapă?—
S a le acriiij cum ccrc lumea* v r ’o Istoric pe apăr1!

Insa tu îmi vet respundc, că e bin e ca in fu mc

Prin frumoasă stihuire sa petrun/ă al meu nnuie,
ga-m i a tra g luarai-am inte a bărbaţilor din ţara,
Să-mi dedic a mele versuri, la cucoane bunăoară,
Şi descusuţi meu din suflet .şă I împac prin a mea minte.- —
D rag u l meu, cărarea asta s ’a bătut de mai n a iite.
N oi avem in veacul nostm ;tce1 lo j ciudat de b a r z i
C a re ’ncearcă prin poem e să devie cumularzi;
înclin ân d ale lor versuri Ja puternici, la cucoane,
Su n t cântaţi i:i cafeneîc hic zgom ot iu saloane;
F a r cărările vieţii fiind grele si ănguste,
E î inceareă să ie treacă prin protecţie de fuste.
Dedicând broşuri la dame, a căror bărbaţi ci speră
C a ji m g e n d cănd va miniştri le-a deschide carieră.

243
D e ce nu voi pentru niinie, pentru g lo rie s a Ipriu !
O are glorie să fie a vorbi in Ir'un pustiu ?
A /j. cănd patim ilor proprii muritorii toţi şim t robi,
Gloria-i închipuirea ce o m ic de neghiobi
Idolului lor închină, numind m are pc-un pitic
Ce-o beşică e de spum ă intr'un secul de nimic.

Încorda-voi â m ea liră s a c a n t d r a g o s t e a ? U n lanţ

C e se ’ m partc cll frăţie intre doi şi trei amanţi !
Ct:? s ă ’n g S n i pe: coard a dulce, că de v o e te-ai a d a o s
L a cel co r c e :n operetă e condus dc M enelaos ?
A z i adeseori femeea, ca şi iu m e a s e o şcoală1^
Unde uveţi num ăi d u r e r ^ înjosire şi s p o ia la ;
L a aceste academii de şti in ţi a zinei Vineri
T o i mai des se perhidează şt din t in e ® in mai tineri.
T u le vezi prim in d elevii cei im berbi in a lor clas,
P ăn ă cănd din şcoala to a tă o ruină a remas.

V a i ! L ot mai gândeşti la anii, cand visam in academ ii"

Ascultând pe vechii dascăli c â rp o cind la haina vrem ii,

'24-7
A l e clipelor c a d a v r e d in volum e stâ n d s ’a d u n c
Ş i 'n a lucrurilor peteci c M t ă â ţ l înţelepciune ?
Cu m unnurele lor blănde} un is y o r dc honmi-liurum,
Ca^Ugănd cu clipocea lă n c r v u m r e n im g e r e n d a r u m ,
Cu evlavie adăjfîcă no mveţau ai minţii seri p et,
L e g Ş n g n d cănd o planetă, cănd pc-vui re g e din
E g ip e t.

Par’ că-1 ved pe astronomul cu a! negurii repaos,

C u m uşor, cu din cutie, scoate lumile din eh aos
Şi cum n ea g ra vecînicie n c o întinde ş.î ne ’nvaţa.
C a e poc ele se ’ uniră că m ărgelele pe aţa.
Atunci lumea 'n căpăţină se 'nvertea ca o mort^că
D c sim ţeam , ca Galilei, că com edia sc mi^că.

Am eţiţi dc limbe m oarte, de planeţi, dc colbul şcolfi,

Confundam pe bietul dascâJ cu un crai m ăncat de
molii
Şi, privind pamjiniţiul din tavan de pe pilaştri.
A scultam pe craiul R a^isesjpi visam — la ochi. albaştri,

148
Şi pc margini de caete ociiarn versori dulci, de pilda
jpUră vre-o- Iran d afipg şi selb atica CJutildă.
îm i plutea pe dinainte cu al timpului am cstic
B a un soare, ba un rege, ba alt aijîrgal domestic.
Scarţiirea de condee dădea farmec astei linişti,
V e d e a m valuri verzi de grănc, undoiaroa unei inişli,
Capul greu cădea pe banca, păreau Loate 7n jq li n it...
Cănd si inii, Itiatn c'â R a m se s trebuia sa fi murit.

A tun ci lumea cea gândită pentru noi avea fiinţă

Şi, din contra, c ea aevea ne piirea en neputinţă.
Azi abia vedem , ee stearpă şi ce aspra ea le este
C ea ce poate să convie unei inime oneste.
K a r în lumea cea com ună ci v is a e un per icul,
Şi de ai cum va i!usii. eşti pierdut şi eşti lidieuJ.

Şi dc aceea de-a^i na Lite poţi să nu mc mai intrehi.

D e ce rjtnm 1 mi m 'a b a te cu ispita-i de la trebi,
J J e ce dorm Îngrăm ădite int're galbenele file
Jambii suitori, trochcii, silita reţele dactile.

MS
D e o i u r m a s3 scriu îrt ve rs ur i, Leşină-mi e ca rm
c u m -v a
C a m e l i i di 11 ziua dc astăzi să mc 'nceap' a lauda.
D a c a port cu u^urinţ^ şi cu zimbet sl lor ură,
L a u d e le lor de sigur m 'ar mălini pt’stc măsură,

2M
 S !A T I K A I [ \

I n Su ltan, dintre aceia c c daim ieag peste vr'o limbii

rj eţâ-a tu rm elor |>ăşunet a e i pja^rie ^'o schim bit,
L a g ăm S n t do rn ica, ţitiGndu-şd capotai m âna c e a
flreapta;
h;n-a o c l i i n nchis afara, m lăantr| |e ik^toapta.
V ed e, enna din c cri uri lu na Ji:necâ ^i se coboară
Şi s'apropic de densui prese ii im bat ii ia fecioara.

251
[nil or ca c ăra rea ca de pasul b lân d ei prim ăveri.
O chii ei sunt plini de tim b ra tăinuitelor dureri.
Codrii se înfiorează de a tăia frumuseţe,
A p e l ® ’ncreţeiîc in t r e m u r străveziile lor feţet
Pffibere de d iam an te c ad e fină ca o bură,
S c ă n t d n d p lu tea prin aer şi pe teşite din natură,
Ş i prin m an d ra Tăunecare sun i o m uzică de şoapte,
K a r pe ceriuri se înalţă c u rc u b e e le de n o a p t e . . .
E a , şezend cu el Eticituri, m ă n a frnă i-o întinde;]
Perul ci cej n e g r u ’n valuri de m ă ta să s e d esp rin d e :
r-as ^ă le g a m ea viaţa de a ta. In braţu-mi vino,
Ş i durerea m e a cea dulce cu d u ra re a ta alin-o.
S c ris in c a rte a vieţii] aste şi de veacuri şi de stele :
E l i să im a ta sfcapănâ, tu stăpân vieţii m e le . s-
p cum o p riv e a Su ltan u l, ea se ’nlunccă, d isp art;;
h a r din inima Iui sim te un cop ac cum că resare,
C nre creşte intri o clipă ca in veacuri, mereu creşte,
Cu-a luî ram uri p este lume, p e s te m a r i se lăţeşte,
U m b r a lui cea uriaşă orizonul iî cuprinde
.sub densul universul in.tr’o u m b ră se în t in d e ;
ICar in patru părţi a lumii v e d e şiruri munţii m ari,
A tlasul, C aucazul, 'l a u r u l şi Balcanii seculari,

253
V ed e Bufratiil .şi Ti gris. XîluJ, D unărea &£trăn£—
L-mbra arborelui falnic :p este toate: e ^titpănă
A stfel A sia] l ’ uropa, A fric a cu-a ci pustiuri
Ş | corăbiile negre legânttndu-se pc riuri,
Valurile vevzi de1 g ră e legănând lm^c pc Ja miri,
Marile ţ£rm uitoare şi cetăţi lângâ; limanuri,
T o ate se întind nainte i. Ca p e -un uria| covor
V ed e ţară l ă â m ţ a r ă ; ki popor lăngă p^por
Ca prin neguri alburie se streved şi se prefac
In intinsit 'mpiirillie sub t> umbră de copac.

Vulturii, pafcniţi la eeniri, b a n ’ ia ramuri nu aju n g ;

Har un vent ţie biruinţă sc porneşte îndelung
Şi loveşte rânduri, rânduri in frun/Jşul sunător,
Strigăte: de Allaljt! AII ah! se aud pe sus prin nor,
Sg Şn io tg i ere şt oa ca m area turburată şi in alta,
Urlete de bătălie s 1alunga li °dup& ol altă;
Insă frunzele- ascuţite sc in do ac după vent
Şi deasupra Rom ei none sc indină la pament.

m
■Şei cutremură S u lta n u l... se d e ş te a p tă ... şi pe cer
V ed e luna ce pluteşte p este plaiul Eschişer,
Ş i priveşte trist la casa Ş ei b ul ui E d eb a li.
Du$>& grati-ţ d c fereastră o copilă el zări
Ce-i zimbeşte, rolădiosa ca o creangă de alun :
E a Şcihului copilă, e in im oasa Mal cat un.
A t L i n c i el pricepe visul c ă - i trimis de la pro iot.

Că pe o clipa se :na!ţase chiar in rai la M oham et,

( | | in d ra g oştea-i lum ească un imperiu se va naşte,
 i căruia ani şi margini numai eerul le cunoaşte.

Visul seu se 'nftripea/.ă .şi se ’ntmde vulturcslc.

A n cu an imperăţia tot mai larga sc sporeşte,
Kară flamura cea verde se înalţă au eu au.
N eam oii neam urmăudu-i sborul şi sultan după sultan.
A stfel ţară după ţafă drum de glorie-i d e s c h id ..,
Pană ’n D unăre ajunge furtunosul Raiazid.
>■

1 ,a un sem n ]lin ţentt de altul iegăud vas de va s se leagă,

Ş i In sunet de fanfare trece oastea lui iu treabă,

'■IU.
Jcniccri, copii de suflet ai lai A llghl şi Spahii
Vin de 'ntunccă pământiii la R ovin e in c ă m p iî;
ffrespăndindu-se iu roiuri, intind corturilc mari —
hi să ’n zarea d e p ă S a ţa tă Bună codrul de stejari.

Katâ \ iEie-iîn sol de pace c o năframă 'n v £ r f de bi'-L

Baiasidj privind la dfn-ş.ul, ii întreabă cu dispreţ :
C c vrei tu ? i.
CV ™ ? B u n ă p a c e î Şi de n'o fi cu bănat;
Domnul nostjru-ar vrea sft va '/A pe măritul iniperat.-

Lţâ un semn dcschisă-i calca, ^.i s*apropîc de cori.

Un bStrăn atăfe de simplu după vorbă, după port,
eşti Mareea?*
«D a ’ m p e r a t e ls
A i venit să mi te ’ nchim,
S ă nu schimb, a ta coroana intr:o ramură de spini r
■ Ori cc gâtnd ai, Im perate, ^i ori cum vei li sosit.
Căt suntem ăncă pe p®ce, eu iţi / ic : bine ai ven it!

255
D e sp re p a rte a i n c h i n a r ii in s ă | D oam ne, s& t ic ie r ţ i. -
D ar acu, v e i ir e a l cu o a s t e | î r e s b o i c a s# n c c e r ţ i,
O ri vei v r ia sa f a c i î n t o a r s ă d e p e - a e u m a a ta c a le .
Sa ne dai un sem n şi nouă de M ă r i 'e i - T a t e —
D e -o fs u n a , d e -o i i a l La : c e e s c r is şi p e n tru noi
K if C u R k -o m d u c i to a te , de e p a c e , d e -i r e s b o i- *
- C u m ? C ă n d lu m e a m i'-e d e s c h i s ^ a p r i v i g â n d e ş t i c ă p o t
Ca |it r e | A lio t m a n u l s ă se: 'm p i e d e c c d c - u n d o t r
■O tu n ic i v is e z i, b ă trâ n e , c S i n c a le m i s % u p u s !
T o a tă flo a r e â ce a v e s t it ă a in t r o d u iui A pus,
■ T o t c c s t ă i r i u m b r a c r u c i i , im p e r a ţ i si r e g i s ’ a d u n ă
■S ă dea p ie p t cu u r a g a n u l, r id ic a t de ş e m i- iu n ă l
s 'S ’ S 'm b r ă c a t in z a le lu c ii c a v a le r ii de la M a lt a ;
■■ P a p a cli a lu i t r e i co ro a n e , p use una p e ste a lt a ,
F u lg e r e le a d m u it - a u co n tra fu l g e r u l u i, ca re
■ Xn; t u r b a r e a - f l u m i n o a s ă a c u p r i n s p ă m e n t şi m a r e ;
■ X ' a u a v u t d e c a t c u o c h iu l o r i c u m ă n a s e m n :i f a c e .
Şi apusul îşi împinse toate neam urile ’ ticoace ;
■ ! Je n t r u a c r u c ii, b i r u i n ţ ă se m iş c a r ă m n - i - r iu r i ,
.O ri d in c o d r i r ă s c o l i t e o r i s t e n i i t e d in p u s t i u r i ,
S g u d u in d d in p a ce -a d ă n că a le h u n ii în c e p u t u r i,
< I n e m 'i u d t o t o r i z o n u l c u - a l o r z e c i d e m ii d e s c u t u r i ;

2u6
 ' Se m işcau in g p iz it o a r i ca păduri de lănci ş\ săbii,
■ T re m u r a în spăim ântată m area de-aîe lor corăb iiI
L a X ieo p ole vezui-ai c ă || tab ere t e u ^ r in s ,
Ca st ce înainte-rm ca si zidiri neînvins.
Cand } C z d a lor mulţime cătă frunza, câta eatbă,
A . u o ura ne ’m p acM ă m l am şoptit atunci in b arb a,
A m ju rat că p este d€nj§i să trec falnic fără pes.
Din pnsLoIul de la R o m a să dau cal ul ui o v e s ! . . .
■.Şi dc crunta-mi vijelie te aperi c'tm t o e a g ?
Şi, purtat dc biruinţă, să m c 'm pîedec de un m oşn eag?
Dc-uii m o ş n e a g , .l a > îm p ă rate ! Căci m oşneagul ce

r
/
jriv e ffl
\ u e om d | rănd, el este D om nul J.'ern R o m an eşti.
I 11 im ţi aş dor: v r ’o d ată sa ajungi să no cunoşti,
Xici ca D u n ă re a să ’itece sp u m e g â n d a talc oşti.
D up ă vrem uri mulţi venire, începând cu acel o a sp e
Că: din veesii se p o m e n e ş t i; cu D ariu al lui LstU^pe.
Mulţi du rari:, d upă vremuri, p este D u n ăre v r ’ un pod,
J.)e-au trecut; cu spaim a lumii şi muiţime de norod ;
Imperaţi, pe care lum ea nu p u tea să i mai încapă,
A u venit ş% ăi ţara noastră de-au ceru t pămeiit:
$i apă.
i 17
«Şi nu voi ea s ă me laud, nici cft voi .săle 'n s p S in ia n t:
: Cu m venire, se facurc toţi o a p ă ş.'un pKment.
T e făleşti că inainte-ţi resUimai ai val-vertcj
Ostile leite 3ii zale de ’mperaţi jsi de v ite ji?
t T u te lauzi ct Apusul inainte ţi s a p u s r . . .
Ce-i măna pe ei in luptă, ce-au voit acei Ap u s ?
Laurii voiau să-i s m u l s a dc pe fruntea t a de fer,
A credinţii biruinţă că ta p d ce cavaler,
|.E ms| Îmi a p ă r siirftcia şi nevoile fi neamul!
Şi d e a ceea t o t cc mişca ’n ţara asia, fi ui, ramul.
M i e prieten mimai mie, ea ră ţie du ş m an es te ;
■D uş m ănit vei fi d e ţoa le Sar' a prinde j:hiai de
veste.
\ " a v c m oşti, dan i iubirea de moşie e un zid
-Cur e sui .se ’nfiore&aă d e a t a faimă, Baia^kD-

Şi abia pleca b | ţ i ă n u l : ce mai freamăt, ce mai

sbuduui !
Cndrul clocoti de .sg o n ^ ţ şi dc a r m e .şi de bucium,
Kar Ja poala lui cea verd e mii de cap et e pletoasă,
Mii de coifuri Mfeitoari i<*| din um b ra ’num eroasă.
Călăreţii umplu cămpuf ^i roesc după un somn.
Şi in caiF lor se] bat ici b a t cu scările de j e m | ;
Pe c o p ite j Liu I u fug ă faţa n e g ru lu i p ă u ie n t,
I-ănci scăutce lung! in -soare, arcuri se întind in venU
Şi ca nouri de aramă ş.i ca ropotul dc gri n den i,
Qrizouii 'utunccăndu-!, vin săgeţi dc pretutindeni
Yăjdtnd ca vijelia şi ca plesnetul de ploae,
L rlă că mp ui şi de tropot ş i dc strigat de pitac.
hi zada| striga ’mpo raiul ca Şi leul in turbare,
L:riibi'a morţii se inţmde tot mai mare şi mai Inarî;
In zadar flamura verde o ridica inspre oaste.
Căci euprinsă-i de f e r e şi in faţă şj in coaste.
Căci sc clatină rărite gjmr| lungi dc bătălie.
Cad Arabii ca şi pâlcuri lişipite pe c£nipid|
In genunchi cădeau pedestri', colo caii .se rp M |m ă |
Cad săgeţile in valuri, care şuieră, se toarnă,
Şi lovind in faţă, 'u spate, ca .şi crivăţul şi gerul,
IV; pămetU loc !i se pare că se .năruc tot ccrul.
Mire ca insuş tnănă ’n lupta vijelia ’ngrozitoare,
(..are vnic, vine, vine, calcă totul in picioare ;
Uurduind soseau călării ca un pil înalt de snliţi,
I‘intre betele păgâne trec rnpendu-şi large u l i i ;

W® :i7-
Risipite sc 'mprăştie a duşmanilor ş i r a g i | g
Ş it gonind biruitoare, tot veneau a |Srii .steaguri
Ca ijotop ce prăpadepte, ca o m are turburată.
Peste-un ctas păgănătatea e ca pleava venin rată.
A c e a IgriridM- oţeiită in spre D unăre o mănă,-
Har in ii rin a lor sc ntinde tainic armia română.

Pe când oastea sc a^azăj cată h o a r d e apune,

Vroind creştetele ’nalte ale terii să 'ncimnnc
Cu un l i m b dc biruinţa; ® | e | lung încremenii
M ărgineşte munţii negri in i^regid, ashn^ii,
Păn' ee isvorese din veacuri stele una cate una
Şi din neguri dintre codri tremurând s'urată lu n a;
D o a m n a mărilor şJa nopţii varsă linişte' şi .somn.
L ă n od i cortu-i unu) î m t r e fii falnicului Domn
St:a dm bind de-o amintire, pe genunchi scriind o carte,
S ’ o t ram iţă dragei sale de la A r g e ş mai d ep a rte:
D e din vaîe de R o v in e
.Grăim , D oam na, cutră Tine,
‘ N u din gură, ci din carte,
<Că ne eşti aşa departe.

2jBQ
 d ’e-am ruga, mari, ruga
Sa [ni l.rimiti pi lTl ţrtneva
<pe-i mai mândru 'n valea T a :
<:Codrul cu poeneie
■Ochiul c u spriu ceu d e;
Că şi eu l.rimite-voi
Ce i mai mândru p e la noi
O astea mea cu flamurile,
Codrul şi cu runurih:,
Coiful nalt cu pende,
Ocliii cu sp.rMcenele>
Si să ;ş.jţp că ’s sănătos,
Că, mvilţărrtiiid lui ClirisLo.s,
;.'Yc s ă r a t , D o a m n a , frum os.

ÎD& aşa vrem i se ’n v r e d n id re cro n icarii şi ra p so z ii.. , r

V e a c u l nostru ui 1 um plu re sa ltim b a n cii şi Iro z ii.

2 |1
In is roadcl e b£ţrăfie p c croi nia l p o t să caut.
:\u cu li ra visătoare ort cu sunete dc flaut
Toţi să 'ntimpjni patrioţii c e -au venit de-atunci
in c o lo }
Inaintc;i. acestora tu ascundc te, A p o llo !
0 c r o i 1 cu re n trecutul B l măriri vre adumbri neţi,
Aţi ajuns acum de modă de p ; scot din letopiseţ
Ş | Ctf voi drapăndu-şi nula, ve citeaz^t toţi nerozii,
Mestecând vcîlcuI dc aur in noroiul greu al prffeci.
Rciuancţi in umbră sfăntă, Bassţrâbi şi voi M u fatin iy
D e s c ă l e c ă r i de ţară, dătători de legi fi datini,
Cc cu plugul şi cu spad a aţi întins moşia voastPâ
D e la munte pan' la marc .fi la Dunărea a lb a s tr ă '

K u f ir e u u ţ id nu ui-i m arer N ’o să-mi dee ce-o

să cer ?
N 'o s;L aflu intre-aî noftrii vre ufi. falnic juvaer r
Alt la Syli.iris nu suntem lungă capistea apoelii r
\ u sc nasc glorii pc stradă fi la uşa cafcnelii ?
X avem oameni ce se luptă cu retoricele suliţa
In aplauzele grele a canaliei dc uliţir

262
Panglicari in ale terii ^arc jo a c a ca pe funii,
Măşti cu toate de renume din com edia minciunii ?
Au de patrie, virtute nu vorbeşte liberalul
De ai crede că viaţa i e curată ca cristahi: ?
Mici visezi ca inainte-ţi s t a un Sţăjp de c a f e n e le ,
Ce işi r i d e de -a st e v o r b e i n g ă n ă n d u - l e |>c eie..
V e z i colo pc uriciimea fară suflet. Tării cuget., ^
Cu privirea :mptiroşată şi ]a falei um flâj şi Jjiig’-et,
N egru, cocoşul şi lacom, un isvor de şjrctlicuri,
L a tovarăşii sei spiţine vcninoascle-i nimicuri.
rl\ m pe buze au |irtu te, car in ei m onedă calpă,
Quintesenţă de mi serii de la creştet pană ’n talpa 1
deasupra tuturora, oastea să şi-o recunoască,
îşi aruncă pocitura bulbu caţii ochi de b r o a s c ă .„ .
[ )mt.r’aceştia ţara noastră i.şt |Ie g e astăzi so lii!
Oameni, vrednici ca să 'm zidirea sfintei Golii
In cămeşi cu mancei Junge şi pe capcte scufie,
N e lac legi şi ne pun biruri, ne vorb esc lilosolie,
Patrioţii 1 V irtu o z i, ctitori |le aşezăminte,
U nde sp u m eg ă d o ăreu l in mişcări şi in cuvinte,
C u evlavie de vulpe ca in strane şed pe locuri
Şi aplaudă frenetic sehime, cântece şi jocuri.
Şi apoi in. Sfnhil ţeni se adun' să sc admire,
BulgSrbi cu cea ia gŞbâsăf grecotei cu nas subţire.
T oate ţniitreîe I c e ^ e a sunt prelinse dc Rom an,
T o a tă g c e c o p u lg ă r im e j e nepoata lui Traian !
Spuma asta înveninat^ asta plebe, a st gunoi
S ă ajung1 a li stăpână şî pc ţară | i pc noi }
T j$| cc: ’n ţările- v e c in e e smintit- şi sUăpiuiriL
Tot! ce-i in s e m n a t cll p a ta p u trejunii dc natura.
T o t t:e c p erfid ^i Ia<SDm-, tot. T u n a m l, toţi Uo.ţii,
T o ţ i s e s cu tu r e a ic e a şi fo r m e a z ă p atrioţii,
i g c ă t fonfii ş.i ileea iii, g ă g S u ţi şi guşaţi;,
lut!băit;i cu g u t a strim b ă , s ig lt stăpănii astei naţii !

Voi sunteţi urmaşii Romei? Miştfe roi şi: nişte

fhmeiii !
I c rviţiide omenirii să ve zică voue oameni. !
Şi aeeastă ciumă ’n lume şi accstc creaturi
\ i e i ruşine n'au să iee in smintitele Iov g u n
G lorii neamului nostru spre-a o face dc p'cară,
! rid r ă n e s c ea s ă r o s t e a s c ă p ă n ' şi nirniclc te u,
ţara J

204
JLa PaiPis, in lu p a n a re d e .cinism e şi d e lene,
Cu femeile-i pierdute şi ’n or^ rilci o b s c e n ^
A c o lo v 'a ţi pus averea, tinerctele Ja st o s :
C e a şco£ din voi Apusul, cănd nimic sui c de scosi1

Mc-aţi venit apo i, d re p t minte o sticluţa d e potuadă,

Cu monoclu 'n ochi, ^Irept a r in i beţişor de prom enad a,
YestiŞji^i Tara dc vrem e, dar cu ere cri de copii,
D rep l ştinujg avend in minte vre-srn Vals dc Jial-Mabil.
h a r in schim b cn-averca tn;U;t vr'im papujş de cu rte­
zana ..........
O te-admir, progenitură dc origine R o m a n ă !

Şi acum pliviţi cu spaim ă f;iţ;i noastră sceptic rcce,

V e miraţii cum dc minciuna astă/i nu vi se mai
trece ?
C ănd vedem ca toţi aceia, care vo rb e mari aruncă,
N um ai bănui ci ven ează şi căşligul fără m uncă,
A z i, cănd fraza lustruită nu nc. poate iiisefa,
A s t ă z i alţii sunt de vină, dom nii mei, nu este-aşa*;?

36-5
Prea v' a l i su^tat arama, sfâşund a c e s t a ţarii,
PrS.a făcu re ţi nea mul nostru dc vuşine şi ocară,
Prea v'aţi bătut J o c d e lisnbâ, dc străbuni şi obicei.
C a Să nu i ^ r a t l odată, cc su n te ţi: nişte mişei!
\)A, d^Ligul rariî -imuică, cată sin gu ra p o r n ir i:;
V irtu te a ? c-o nerozie ; g e n iu ]; o nefericire.

B a r p s a ţ i m ăcar s t r ă m o ş i ca sa d o arm ă 1n colb dc

cro n ici :
Din trccuUil de m ărire v 'a r privi cel m ult ironici.
Cum fiu vii iu, Ţ ep eş-1 îo am n e, ca puneţid m âna pe ei,
Să-i im p a rti in doue c e t e : in smintiţi şi in mişei,
Şi in doue temniţi Jar^e cu !le-p sila să-i aduni,
S ă dai foc lu puşcărie şi la fcasa de nebuni 1

266
 S A T I R A IV

tă castclul şişguratie; njrlmdiridiL se In hicin-,

1r,ar i]i funditi apei cl;iFŞ d o a rm | 'umbra ini tio
Şeacm i,
S e in .il^ in EiCj|r| dintre rariştea de brazi
Dând âtăta in Lu ne ret; rotitorul ni talaz.
Prin ferestrele argate după geamuri se ved nu n u
T ur||i perdele încreţite care sc;i.nU:ic ca bruma.

267
L u n a Lrer|feă- p c codri, se aprinde, se m ăreşte,
Muchi dc şJŞEnca, viM'dt: a rb o r ea p e ceruri zugrăveşte,
Mar stejarii par o strajă dc gigan ţi ce-o inconjoarit,
Rf'isiiritul ei pgzindurî ca pe-o la in îd l com oara,
NfţSnai lebedele albe, cand plutesc incet din trestii,
J&owiîfeoaeb peste a p £ oaspeţi liniştei sjgestij,
f u aripele in tim e se mai scutura ţ;i-o tac,
Cap.d in cercuri unduioase, cand in brazde de vapae.
Papura se m işcă ’ n freamStj d e al undelor entreer,
Mat' i n curbai înflorită som noros suspin- un greci',
E atăta vară ’n aer, e atât de dulce z v o n u l . . . .

S in g u r mimai cavalerul s^spinănd p riv e a balconul.

Ce Jnareat era eu frunze, de p spânzur1 prin o streţe
R o s e roşie dej Şi ras şi .liane Jn fel d e feţe.
R esp ira rea cea dc ape CI im bată, ea şi s a r a ;
I ’este farjnecuJ n atu roi dulce-i picura g h it a r a :

.O araL;i-ini-te c;ir;i ’n hafna lungă

O de matasă.>
*X'are parc încărcata de o pulbcre-argiutoasa.

-JOS
■sTe-aş privi o viaţă ’ nU'eagă in cununa t a de ţ;aze,
£’e cănd m ăna ta cea albă ^ | ;r ul galbeif e] net ea/ă.
V m o l Joacă-te cu mine, cil n^rgcul meu, mi aruncă
<.-:l)e la sinul teu Cel tlulcc floarea veştedă dc lunca.
C a pc coardeie ghitarei resunănd incet să cadă.
A h [ h’ -atăt de albă no apt ea f p a r1 c-ar fi că/ut
zăpadă.
■ Or ia um bra parfum ata a budoarului să vin?
S ă in e ’m b ete acel miros de la M i z e l e dc in ?
* Cap i do, un pa j ş ă g a l n i c , va a s c u n d e eu-a lui
măna
■: Vioriul glob al lampei, m lădioasa m ea s t ă p ă n ă !
Şi uscat foşni iriătasa p e podele, intre glastre,
la tre roşele de Şi ras fi lianele albastre,
Diritre flori copila ride şi sc 'nebină peste g r a t i i :
C a un cliip uşor de fi uger e-a vet arca adoratei ;
D in balcon i-arunca-o roză şâ, cu manile la gură,
l’are că iii dojeneşte cănd şopteşte cu căldură ,
A p o i ear dispare 'n luritru| au/,i păsuri ce coboară.
Ş i eşhid pe uşă iuie^ ci s ’au prins de su b su o a ră ;
Braţ; de braţ păşesc alături, Ic stă bine Ja olallă,
Ha frumoasă fi el tener, cl iii alt si ea i naltă,

2$9
I - # din u m b ra ® e la m aluri se desface-acum la la r g
L u n tr e a cu-ale ci vintrele s p ^ j^ u r a t e dc c a ta rg ,
Şi in c e t in a in t e a z ă in lo v ir e de lo p e ţ .i,
Lşşgănănjd a tă ta fa rm e c Şj S tă t e a

Işiin;a, hula iese 'n lre a g ă , se inalţ.’ a şa bălae

Şi din ţ e n n in ţerm d u rează o cărare de vitpac
Qe pe-o r e p e d ® iimii[je dc mici unde o aşterne
E a , co p ila cea dc a u r, visul negurii eterne,
Şi cu cat gunina-i d ulce tot mai mult se lăm ijfeşte,
Cuşatăfc v a lu rile apei, ju - a ţ ă t ţermu! p a r 1că create,
L o d ru ! pare to t m ai m are, p a r că vine m al a p ro a p e
D im p reu n ă cu al Urnei disc, stă p â n ilo r de a p e ;
C ară tui cu u m b ra [ata fi cu fiori pană ’n pămOnt
în sp re a p a ntunecată lin se scutu ra de vesit...
[ 'e s t e capul b lo n d a l fe t e i s b o a r ă f lo r ile fo p lo f c
Iia se p r in d e de ^ n tm a /u -i cu m ă im ţ e le a m e n d o u e
Ş i p e s p a te şi lasă c a p u l : M c uim eşti, d a c a n u m a i H u i î
■■ A h , c e f io r o s de d u lc e de pe buza ta cu v e n tu -i 1
(.ă t dc s u s r id ic i a c u m a in | g | b d i rM\ l a p e - o r o a b a ,
C ă n d d u re re a t a (.Lin s u f l e t e s t e s i n g u r a m i p o d o a b ă .

270
■Şi cu locul bktnd din glasiii-ţi tu mi: dori Şi m |
cutremuri
D e îmi fMite o puve^tc de amor djjţ alte vremuri ;
■V isuri Ic la ic toate, ochiul t£u atăL dc tristu i,
Cu-a lui a d â n c im i toata mintea mea o mistui,
Oa-mi-i mie ochii ŞfegriJ nu privi cu ci in 1'âturi,
Căci do noaptea lor cea dulce v com ic h p să m t
mai saturi,
A ş orbi privitul intr’imşih O, ascultă numa ’ncoaee,
(’om la vorba mii de valuri stau cu stelele proroace,
Codrii licori aiurează şi izvoarele î albastre
povestesc ele 'n dc ele numai dragostele noastre,
Şi luceferii cc tremur aşa reci prin negre cetini,
lot pămentul, jacul, corul, toate, toate ni s prietini.
Ai putea sil lepezi canna ş-i lopeţiîe să lepezi,
i.hipa propria lor voc să ne ducă unde repezi;
Caci oii undo numai ele ar dori ea să ne poarte,
IVelutiiideii fericire ■ ele i viaţa, ţie o moarte,:

1 anţa^ie, fantaziel eănd su ntem mimai noi sjngm i,

( :■ adirs m | porii pe* lacuri şi pc m are si prin c r i c u r i !

ÎU
U n d e ai $2zut vr o daţii aste ţeri necunoscute?
Cănd se petrecur' aceste r L a O m ic patrii su te?
A A n ’ ai chip in Loată v o ia in privirea i sa te pesvi,
Gum iţi vine, cum iŞj place pe copila s ’o desmend,
1 >upă găt să-i aşezi braţul, ^ r ă ’n gură, piept Ia piept
S :o întrebi mimai cu o c h i i : Me iubeşti tur Spu n e
drept 1
A -şi \ abia ţi-ai întins jnăna, sare ivenii \n uş:ă|
['.-un con gres de rubedenii,- vre un un chiu, vre o
mătuşa.
iute capul intr'o p arte şi te uiţi in jo s smerii
O are no-i in lumea asta y r'u n ungher pentru iubit?
Şi ea mumii egiptene stau cu toţii ’n scaun ţepeni.
T u cu manile ’tM eştate, mai cu degetele depeni.
Mai s u c i ţ i fere-o ţigară, numeri fire dc musteţi
Şi ’n problem e culinare te incerci a fi isteţ.

Su n t satul <D-aşa v i a ţ ă . . . nu sorbind a ci pahară,

D a r mizeria aceasta, prosa asta e amară.
S ă sfinţeşti cu inii de lacrimi un instinct a tâ t de van,
Ce le-abiâi© şi la păseri d e vre-o don 5 ori pe an ?

27 2
 < § y y K âs

iP P S i ■

Nu trăiţi voi,; ci un aftu! § € inspiră, cl trăeşte,

E l cu ^ura voastră rede, cl s c 'neant;!, cl şopteşte.
Căci a voast||| vieţi c l l toate sunt ca undele cc c u r ^ ;
p e c i’nic este numai t in i: r i d este D e m iu r g
Nu simţiţi c am arul vostru e-un am or strein r jS’d x m i [
Nu simţiţi că 'n proaste Ju c n m voi vedeţi mimai
minuni ?
N’ u vedeţi c acea iubire s e r v ’o causă din natură?
Că e leagăn unor vitrţe cc seminţe sunt dc u ră?
NTu vedeţi că nŞţil vostru e in Iii voştri plăns.
Că'i de vină cumcă neamul Cain ancă nu s ’ a stins f
O teatru de păpuşe ! zvon de vorbe omeneşti !
P o v e s g : ^ ca papagali: mii de ^hmie ţsi povesti
l'ăvă ea | ă le priceapă. D u p ă d e un actor
S tă d e vo rb ă cu el însumi] s p iih f zeci de mii de ori
Ce-a spus veacuri dup' olajtă, ce va spune veacuri
ancă,
Pan ce soarele s'o ştin ge in genunea cea ;j.dăneă.
C e ' cand luna sc strecoară pititre nouri, prin ]>ustir,
T u cu lum ea ta d e g u d u r i după ea să te aţii \
Să aluneci pc poleiul de pe uliţele ninse,
S ă pr.iveşLi prin lucii geamuri la luminele aprinse

yVi37 WB !S
Şi s ro vezi în con jurata dc an voi dc pierde vani,
C u m zim heşte tuturora cu -gândirea d
5 auzi cornetul d e pinteni ş i foşnirile de rochii,
P e cand ei su cesc m usteaţa, e â ră clc fac cu ochii ?
C ănd încheie cu-o privire a m o ro a se le m ţ^legeii,
C il ridicula-ţi sim ţire tu la p o a rta ei s ă degeri ?
E Ş tim a s şi îndărătnic -^o iubeşti ca un copii,
C ă n d e a p rece şi cu to an e ca şi | u n | lui A p r il ?
încleştând a talc b raţe to a tă m intea să ţi-o perzi.
D e la creştet la p ic io a re s'o adm iri şi s 'o desmier/.i
C a pc: o m arm ură dc Păros sau o păi^pŞ de C o rre^ io ,
Cănd ca-i rece şi c o c h e tă ? j f ş t i ndicul, inţclcge-o.
D a visam odin ioară pe acea ce m a r iubi,
C ă n d aş sta pierdut pe g â n d u r i,p e ste uţnSr mi-ar p riv i,
A ş simţi-o ca-i aproape, şi a r şti c fo în ţeleg
Miri se rm a n a n o a stră viaţă am d ura rom an întreg.
N 'o m ai canl:. C e să c a u t ? K a celaş can tcc v e c h i
S e te a liniştei eterne care-mi sună in u rech i;
D a r o rg a n ele 's sfarm ă te, şi 'n strigări î regu lare
V e d u u i eăn lec mal pătrunde, cum în nopţi isvoru j sare.
! ici p e coi o m ai stră b a te căte-o v o c e mai c u ra tă
D in t r ’ un C a rm e n s e c u la r e ce ’ ! visai şi cu o d a tă ;

£74
D a r tot! fueră şi strîg^, scapără m nipt resuna,
S c Împinge tum ultoasa fi se lb a te d i pc strună,
Şi in găiwiu-mi trece ventul, capul arde pustiit.
Vspru, rece sună oftfitu! cel etern n e is p r ă v it . .

t in d e ’s finirile chn'e din viaţa-mi sa le spun :

A h : o rg an ele ’s s forma te şi maestru e nebun!
 LUCEAFERUL

fost ot.UtiH ca 'ci poveşti,

A fost ca nici oda ta
I >in rude mari im păratcfti
O. prea frum oasă ia La.

Şi t:r;i una ia părinţi

Ş i m andra ’n toate ce le,
Oiim e F e c io a r a intre sfinţi
Şi luna intrt: stele.
Din umbni falnicelor bpl^i
K a gaisfl şi’ l rndrcaptă
L a u r i i fei:eatş|f<| undo n colţ
I.ucealcrul afteapta,

Privea in zare cum pe mări

Rcsaru fi Itrăluce,
l'c 11 ii fcăt oarele cai ari
Corăbii negre duce.

E l vede azi, cl vede mării,

A^iTel dorinţ-i gata-
El car privind de septemăni,
p | cat ie dragă fata.

C um ca p c coatc-si fâizipia
V is ă n d ale ei L^mple,
!) e dorul lui fi in im a
Şi snflem -i s e u m p le.
Ş i | ă t tio viu ^'aprinde §J
In ari ţji t a r e sară
S p r e um bra nc^ritlni c a s td ,
Cant! ea o. s& i aparaş
*
fi *

Şi p a s cu p a s pc urma ci
A l Line cit 'n odae,
"J’escnd Cu rtroite i s c ă n lu
0 îŞireajă de vapae,

Şi căind 111 p a t sc ţiltinde drept

Copila sa culoc,
î n t i n g e manile pc piept,
1 n e h id e g e a n a d u lc e ,

Ş i din oglindă luminiş

P e trupu-i sa revărsă,
l he o d fji m ari, batend închini,
P e faţa ei in toarcă,

27U
E a £1 privea cu un sui'JŞj
FJ t r e n u s S n oglindă.
Cădi o urrna adine in vis
Ue suflat să sc prindă;:

Iar ea^ io rb itid cu el iu somn,

Oftând din greu suspina :
O. dulcea) nopţii inele Domn,
î l ) e ce jnu vii tu > V in ă !

Cobori in jps, luceufer blând,

■A Hm cc a iul p e # raza,
I V;trunde ’n casă şi! in gâfcd
Şi viaţa-mi iu minează ! ■

JC1 asculta tremurător,

S e aprindea m ai tare
Şi s !aruncă fulgerător,
Se cufunda in măreţ;

mi

\ t
Ş i apa, unde-au fost caz ut,
In cercuri ro tate.
Şi clin adănd n eci|ipscu|
U n m ândru t^ni:r erecte.

U ş o r e! t r e c e cu p e p r a g
Pe m a rg in e a f'crcstii
Ş i ţine rn m ana un iM a g ,
încununat cu trestii,

P ă re a un tener V o e v o d
Cu per dc aur moaie,
LTn vSnSt giiilgT ^e 'uchc-ie nod
Pc unic rele goale.

Tar um b m feţei striveştii

E aJbă ca de ceara —
Un mort frumos cu ochii vii
Ce scânteie n afară,
.D in sfera m ea venii cu g reii
C a ăŞlţi urmez clîem area,
far cerul este tatăl meu.
| Ş | mupfâi-mef| e |iiarea.

Ca in căm ara ta sa vin,

S a te privesc d e -a p îo a p e ,
A n i coborit eu-al hi eu şeii in
■ijŞşl tn'am născut din ape.

■'€) vin ’ , odorul meu nesptte,

: Şi lumea ta o l a s ă ;
Hu sunt lucealerul de sus.
■I a | tu să-rn ffi mireasă.

Colo ’ n palate de m ărgean

:T i:o i duce veacuri multe.
Şi to a tă lum ea ’iî ocean
î D 6 tine o ^ a s c u lte .*

232
 -.0 eşti friMios, cum nima) ’n
Un ăn gcr se arată.
D ară pc calea ce-ai d escllîf
N ’o.i m erge nici o d a lă ;

Străin la v o rb ă ^i la port
■Ip iG eştl ta r’ de via ţă .
Căci cu suni vie, tu eşti mori,
cŞ.i ochiul leu me 'ng|hea|ă,
H
H *

Trecu o /,L trecure trei.

Şi earăţi noaptea viile
lai cea ferul deasupra ci
Cu razde-i senine.

E a trebui d e e( in somn
A m inte să-^i. aducă,
Şi dor de-al valurilor D o m n
D e inim’ o apucă 3

28S
— «Cobor! in jos, luceiifCr blSnd,
■■Alunecând pe-o raza,
Petru ude 'n casa. şi in gănd
Ş i viaţa-mi lu m m e a z ^ [>

Cum eJ din cer o a u 4 ,

S c stinse eu d u re res
Iar ceru 'ncepe roti
In locul unde pieţe.

In aerj rum ene văpăi

S e ntind p c hi m ea 'nlrua^a,
Ş i din a ci moşului văi
U n mândru chip sc 'ncheaga.

Pe viţele-i n eg re d e p er
Coroana-i arde pare,
V e n e a plutind in adever,
S c ă ld a t in foc d e soare.

'28-1
Din negru giiilg! se desftşjjpr
MarmoreM^ b raţii,
Hîl vine trist şi gânditor,
Şi palid c ia faţă;

D a r ochii mari şi m inunai

p|icesc adăhd; ţliimef^e.
Ca dtmr patimi tara s a |
Şi pline d e 'numeric.

- - Din sferă mea venii tai g^eii

G a sa te-ascult f'acuiiia,
Şi soarele! e tata! meii,
$Iar n o ap tea 'mi uste muma..

O v in \ odorul m eu nespus,
■Şi limitia ta o lasft ,
Eu sunt luceaferul de syj;
■Iar tu săîini iii m ire as®
\

■ () vin', in perul teu bălai

i S ’anin cununi dc sLclc,
l ’e-a melc ceri uri sft ros ai
«M;iî măjfldră de cât; ele.:?

- - O e p . frumos, cum num a 'n vis

xlin demon se a r a t ă .
■ Dară pe calea ce-ai deschid
. N"oi m erge nici odatft 1

Mt! dor ele crudul teu am or

« A pieptului m 6U coarde,
«Şi ochii mari şi grei m e dor,
« Privi rea ta mS arde.»
f

■sDar cum ai vrea sS cobor ;

A u nu 'iSţelegi tu oare,
«Citm dî eu sunt nem uritor
« Ş i U l eşti muritoare -1? >

■2S(j
— (î.N u c a u t. v o r b e pe â le ş ţ
iN ip i |t i u cum a ş în c e p e ;
De^i vorbeşti pe înţeles,
■Îm i n u t e pot p r ic e p e .

■I)a iş d a c ă v re i c ll c r e z c iin /n t
Să te ' 1 3clr iiy e .s e pe lin e ,
Tu te co b o a ră pc p ftm e n t,
k l ’ fi m u r it o r c a m in e ..

— *1 ţi-mi cer Mi iar nem urirea m ea

.'In schit»ib pe o sanU;ire ?
D a r voi ş ă ştii asem en ea,
«Căt te iubesc de tare.

D a, m c voi mişte din pe cat,

|k P r i m i n tl o a lt ă leş^e.
C.ai veeîm cia’ sunt legai*
tC i voi s a m £ ^ le s le g e ^

20$
f|i .sc tot duet;, fe'a to t pus
D e dra^u-unei copile,
S a rupt & t locul Kii de suŞ
Perind mai n1ni(:c zile.

Ln vrem ea jăsţl Cătălin,

V ic le a n c o p il de c a ^ 'i,
(Y l u i i ] >1c c u p e le c u | rin
M e s e n i l o r Ia fifiasă,

1
U n paj ce poartă pas cu pas
A ’ra p ^ ă tesii rochii,
Băiat din flori şi de pripas,
D a r m t ln is n e ţ cvi o c h ii,

Cu obrăjei ca doi bujori

D | ninu-:m, 13iitîi-i viita,
S e fu r i ş c a zîţ p â n d i t o r
P r iv in d ja C ă t ă lin a ;

i&R
- - D a r ce fiMmoââa. sc p ^ 't
Ş i mandră, | r z ; 6: făcut 1
Ki, G ttă îin j acu-i acu
C a să-ţi incerci norocul.

Ş i ’n tre a ce l. o c u p r in s e lin
I n i r ’ un u n g h e r ele g r a b ă ;
■.Da ce vrei, idftri Cătălin :
- In! las’ , cată-ţi de treaba,

C c vrii ; A ş v rea să nu mai stai

Pe g’Sniâuri to td ea u n a ,
S ă ţiyJi mai bine şi l a - mi dat
■A) gură, n i m a i u n ă p

D a r nici iui ştii! m ăc ar ce-mi ceri,

1 >am i pace, fugi departe
■■O, de luceafenil din cer
■M ’ a prins un d o r dc m oarte, u
— 4D a că im ştii, ţi-a^ at‘Cla
g)ih bob in bob a m o r a l ;
p i numai nu te mani?!,
I O stai cu binişoruli

Cum vOnatoru ’ntinde ’n crSngj

-.La pasc rele laţ.nf,
Când ii-oi in tinde braţul
S a mS cuprinzi cu b rac u l;

■Si
j> ochii tCi nemişcători
r
■Sub ochii mei re n iă ie ;
■D e te im de subsuori,
'Le ’n a l ţ ă ti in M lcăie,;

■ Când faţa mea pleacă 'n jos,

- In sus reniSi cu faţă,
S a ne privim nesăţios
Si [.luk:e toată viaţă
J s :
 Şi ca sa-ţi fit: pc deplin
Iubirea cunoscută ;
xCttnd sărutându te mc 'nclin,
i f u iarăş mC săruta.

Ea 1 aşQijlta p e c o p ila ş
U im it# şi şisfcrăşă,
Şi iţi|inp| şi drăgălaş
Mai n u vrea, mai ke l^să*

Şi-i zice ’ iicet.: i A n c a de mic

T e cunoşteam pc ţine,
Şi guraliv şi de nimic
Te-ai potrivi eu Qiine ;

■Dur an luceafăr, răsărit

Din liniştea uitării.
Da orizon nem grgin:!
Singurătăţii marii ;

'291
 Ş i tainic genele Ic plec,
Caci mi Ie um ple plânsul,
■Cănd ale 'apei valuri trec
Călătorind spre d a n s u l;

L u ceşte c ’un am or nespus

D u rerea s ă :mi aiun^e,
D a r sc în alţi tot mai sj$s
c:Ca sa nud pot ajun ge ;

PGtrunde trist cu raze reci

: D in lum ea ce-f desparte :
Iii veci Si voi iubi şi n veci
V a remEtnea. de parte.

D e aceea zilele imi stint

«Pustii ca nişte stepe,
« D a r nopţile ’s de-un farm ec sfânt
«Ce rtu-1 mai pot pricepe.»

292
 - T u eşti copilă, asta c !
■ITai. ş’o m fugi in lume.
. Doar ni s ’or pierde urmele
*.Şi nu ne-or şfci de ruune :

-Căci ameiidoi vom fi cuminţi,

LVotieţ ti voioşi şi teferi,
V e i pierde dorul de părinţi
Ş l visul J e luceferi.»
*
a k

Porni Luceafărul. Creşteau

In cer a lui aripe,
Şj căi de mii de ani treceau
In to t atătea clipe.

Un cer dc stele de desupt,

D easup ra-’: cer de stele,
r ă r e a lin fulger ne !ntrerupt,
R ă tă cito r prin ele,

'■m
Şi din a c lu so s u lu i V ăi,
Jur îm prejur tic sine.
V e c ie , c a ’n z io a c e a d ' i n ta i,
Cum is v o r a u f u m in c ,

Cnm , f s \||n n d . 0? i n c o i i j o f
| ’a n i^ ite m a r i. de a ’ n c ffc lii;
i ’.l s b o a d t , g a rd p ţu iE a t d e d o r,
lin ' p ie r e L o tu l, t o t u l.

Glci vmde-ajuiigp n u l hotar,

Nici ochiu spre a cunoaşte,
Şi vremea :ncearcă ia zadar
Din goluri a -se uaşte,

\u e n im ic , ţii l o t u s e
O se te ca re ’i so a rb e }
1'. un a d a m \ a s e m e n e
U ită rii cel ci oarbe.
 ;; D e negrei vecTnicii,
«Părinte, mc deslcagă,
Şi tău dat pc voci să fii
. Pe-a lumii scară ’n treag a.

O cere-mi, Doamiu:, ori ce preţ,

D ar da-mi o altă soarte.
Căci t.u isvor eşti fie vieţi
f Ş i dătător de moarte.

R eia-mi al nemuririi nimb

.Şi focul din pi'ivire,
.Ş i pentru toate d||m i in schimb.
A.) oara d e iubire'

Din chaos D o a n m e a ift aparul

■ Şi m 'aş întoarce 'n d ia o s,
Şi din repaos m ’am născut.,. .
«Mi-e sete de repaos.-s

2&o
 H yperîon, cc din geivuiii
Resai c'o intr^agâ lume,
Nu fe r e semne şi minuni
■Caro n'au chi]> şi nume.

Tu vreai un om să tc socoţi,
■Cu oi şŞ. tc asameni ?
D ar piară oamenii cu toţi,
. - 5 ’ar H&ştc ;earSş; oatiieni.

E i doar mi stele cu noroc

Şi prigoniri <.fe s o a r t e ;
- Noi nu avem nici li mp, nici loc,
««Şţi nu cunoaştem moarte*

Din sinul vecîmtmlui ieri

$ 1’răeşU: a^i e<: mome,
« Un soare tic s'ar stinge ’n ceri,
. S'aprinde iatăş soare.
l
296
«* T'urend pe veci a r t s lr i,
. Din urma! m oartea 'I paşte,
C ad toţi sc puse spre a muri
m or spre a se naşte.

«j£lar tu, ITyptirion. remai

■■"Ori unde ai apune,
« î l eşti din form a cc:i d'ki^îi.,
sk E şti vecm ica mimuie.

«ijjîŞi p e n tr u cin e vrei s a mori r

=;- fn to arc e-te , te 'n d r e a p t ;1
■■îSprc-acei păm ent. ră tă c ito r
■s*Şi vezi, c e te a ^ te a p tS .* »
v
* *.

In locul iui m enit din ceri

Hyperiojji se 'ntoarşft
Ş i, ca ki ’n zioa cea de ieri,
L u m in a şi-o revarsa.

29 7
C ă c i e s t e s e a r f r "n a s f i n ţ i t
Ş l noap tea. o să 'n e e a p ă ,
R esare îm i a l i n i ş t i t
Ş j trem urând dtn apă,

Şi utKple cu-î-ile ei scâ n tei

Cărările din crănj^uri, . . .
S u b W m \ lu fig d e m ăndri Ici
Ş e d e a u d o i tineri singuri.

- O ia s ă -m i m p u l m eu p e s in .
I u b i t o , s ă jse c u l c e
S u b nma| ocRmiuî senin
i Ş i n e g ră it de d||tfre.

Cu fa r m e c u l Ju m iiiu rcci
( i â n d i r i l e s Lra b a te - m i ,
, R e v a r s ă lin i a t e d c v e c i
l ’e noaptea m ea d e pate

298
 Şi d easu p ra m ea remiii
D urerea m ea de-o curm a.
C ăci eşti iubirea meu d'm tai
Ş i visul m eu din u r m i?

I fy p e rio Ş v e d e a de sus
U im irea 'n a lor faţa..
A b ia un bra^ pe i a pus,
Şi ea la prins in bra^î.

M ir o a să flori le -a r g in tii
Şi c a d , o d u lc e p io u e,
l’ c c re ^ te te le a doi copii
Cu p ie le lun^i Slăiae.

E a , im b el a la de a m o r.
R id ic ă ochii, v e d e
Lu ceaferul, şi ’ n celişo r
p o rin ţe le -i încrede :

299
 C o b o ri in jo s, iu ccafiir blând.
«. A lu n e câ n d pc rază,
d 'e t r u m k : 'ii cod ru şi in g ă n d ,
■N o ro cu ■ni l lu m in ează ! ■.■

I1,; tre m u ră c;t alto d;tţj

Fu cod ri ţ.i p e dealuri,
C a lă u m id ^mgfur&ţăţi
D c m işc ă to a re v a lu ri ;

1>rtr mi m ai c a d e cii ’n trecu t

h\ mari din tot inaltul :
<0 §-ţi p ă să ţiel chip d c iul,
: D ac' oi ii cu sa u a lt u l!

1’ram d in cercul vo stru strim t,

X oro c u 1 v c p e tre ce —
C i eu in lu m ea m e a m c sim |
N e m u rito r re c e .*

■&WÎ
 C R I T I C I ] , 014 M E I

ori sunt, d a r pii|in u

n k m ie o p o a rte :
baL la p o a rta vie ţe i\
D ar se şctjtur timlte moarU;.

!■' or a scrie v e rsu ri,

Cuiul ni mic nu ai a spune,
bişinind Guvintfe goale,
C'lj din coackt au sa sune.

A
D a r elinei inima ’ţi Iramentă
Doruri vii şi patim i multe
Ş.’a lor glasuri a t a m in ţ i
S t | pc toate să ||rasciilte :

C a ş \ Hori in p o a rta vieţei,

Ral ia porţile &&hdîrii,
T o a t e cer intrare ’n Iţim™
L’er veşmintele vorbi fii.

i
Pjgntrji-a tale proprii patimi,
J\:m.ra propria* ţi v-iiaţŞ
U n d e ai judecătorii.
N e 1ndu raţii ochi dc gliiaţa f

\ l i ! |tu n c e a ţi se pare,
Că p e cap iţi cade ceru] :
Unde vei găsi cuvântul
L’e ex p rîm ă a d e vc m l ?

3< >1
Critici voi, cu flori deşerte,
j|a re roade n'ati adus -
R u ş o r a serie versuri,
G'itid iii mic nu ai de .spus.
 C U P R I N S

Tag-
P refaţa editorului - ........................ . . m
I , Singur&latc . 1
2. T,as£i-ţi lumea, ta u i t a t ă .................................... s
3- !^i (IelcS ramuri bat in g e a c n ........................ - ■ 9
4- Pajul Cupidon ...................................................... 11
5- Ce te legeni, codrule . ........................ - . T4
6. M e la n c o lie ............................................................ [7
'J:7- Rugăciunea unui D a c .................................... 2\
s. Pc aceeaşi uliCLo&rS........................................ - ■ =5
P Do cSte ori, i u b i t o .......................................... ■ - 29
i a 0 rem&i........................ - ................................... ■ - 31
1 1. D e s p ă r ţ i r e ............................................................ ■ ■ 35
I 2. Crăiasa din p o v e s t i .......................................... ■ - 39
r3- O t l K ....................................................................... - - 43
l 4 . T,a mijloc dc codru d e s .............................. - ■ 45
15- Vcnere ţi Miulortft ■ - 47
16. Sonet (Iu Li ud in tain îi).................................... 51
1 7 - Sonet (A-fartt-i 1oa.iunît).................................... ■ ■ 53
i3. Sonet (Sunt aţii In m ijloc).............................. ■ - 55
Sonet (C and însuţi glasul)........................ ■ - 57
■20. Sonet (Trecut-au. a n i i ) .................................... - ■ 59
21, Sonet (S 'a stms viaţa lainicei Veneai). 61

sos
 Pag.
22. D o r i n ţ a .........................
63
■ 23 ■ M ort ui esl . ^5
24. N o ap te a ....................... 71
25. EgirâjMgul.................... 73
26. Adio . . . , , . 79
2 j . Ce e am o ral .
&3
2S. Lucni]...............................
*7
29 . Angnjr ţii dem on ■ .
Ş:
30. Floare a lb a ştri
97
j r . Se hale miezul nopţii 101
■j
32. An ger pe psiiS. . . 103
3 3 . Atăt de frageda .
P5
34. O mam^i, dulce mamă loy
.55, F £ t frum os din T e i , l J T

■56. Cu inKne s ile le - a d a u g 117

3 7 - Din vsiUirile vranei ; 12 I
j S . Povestea Cod rid mi. .
J35
39. îm b r a c pi Proletar . 127
40. Pc Ş£jijg& p topii soţ
41. G l o s s a .......................
*43
42. T a dus amorul 149
43- Departe sunt dc tine i 53
44. Freamăt do codru,
*55
45 . Dy-or ueiio anii ,
:59
46. T e d u c i ....................... 161
47. Pt;ste vârfuri . . 165
48. Som noroase M sfejdfc 167
49. R eved ere.........................
, n50
50- Cănd am intirile . .
173
5 1 . D oina...............................
175
52. M p ajn lui singur rtor 179
, V îtrianlJi ...................... i S|
Altă variantă . 187
Altă variantă . ICJI

Sae