Facultatea de Arhitectură și Urbanism
Seminar Teorie Proiectuală Fenomenologică
PETRODAVA/ BÂTCA DOAMNEI
CETATE DACICĂ
1. Analiză istorică
Numele de geți și daci sunt la origine
nume de triburi mai mari și mai puternice, care
s-au impus treptat ca și nume generice pentru
întregul neam al tracilor nordici. Geto-dacii au
stăpânit vreme de secole teritoriul dintre Marea
Neagră, Munţii Balcani, Tisa şi Nistru. Istoricul
roman de origine gotă Iordanes i-a descris ca
fiind un popor de războinici, savanţi, care, în
răgazul dintre lupte, se îndeletniceau cu filozofia
şi ştiinţa. „Putem vedea pe unul cercetând cerul,
pe altul însuşirile ierburilor şi ale fructelor, iar
pe acesta studiind creşterea şi scăderea lunii, pe
celălalt observînd eclipsele Soarelui…“
Deşi a avut la dispoziţie surse antice
valoroase despre geto-daci, acesta i-a confundat
pe geţi cu goţii şi a exagerat pe alocuri, ca în
citatul de mai sus. În realitate, principalele lor
ocupaţii erau creşterea vitelor şi agricultura.
Conform arheologului german Manfred
Oppermann.
Dovada unirii triburilor din arealul sus
amintit este textul geografului Claudiu
Ptolemeu. În opera căruia se enumera 15
comunităti ale Daciei preromane, denumiri care
dovedesc că organizările dacice iau numele unei
localități învecinate, centru economic și
administrativ al unei regiuni (ex: Predavensioi
de la localitatea Predava, Bouridavensioi de la
Buridava, Kaukoensioi de la Cota).
Astfel se trecuseră de la o organizare
tribală la alte forme de comunități teritoriale. În
antichitate, ca o țară să fie considerată a avea
condiția unui stat, era necesară existenta unei
armate permanente. Apelând astfel la sursele
arheologice identificăm cetățile dacice situate la
mari înalțimi, întărite cu ziduri de piatră, al căror
caracter de garnizoană permanentă nu poate fi
supus îndoielii, afirmația fiind susținută și de
armele aflate în aceste cetăți. Existența
garnizoanelor este valabilă începând cu vremea
lui Burebista (80 î.Chr- 44 î.Chr). Printre
garnizoane se numără și cetățile din jurul orașului
Piatra Neamț, de pe înălțimile Cozla și Bâtca
Doamnei.
În lucrarea sus amintită a lui Ptolemeu,
Indreptarul, acesta menţionează existenţa unei
aşezări dacice, cu numele de Petrodava, situată la
53°45' longitudine şi 47°40' latitudine.
Conform acestor informații, s-a presupus că
Petrodava s-ar afla în vestul sau sud-vestul
Moldovei. Pentru o identificare exactă, s-a
încercat o triangulare a poziției acesteia în raport
cu alte dave pomenite de Ptolemeu pe Siret:
Piroboridava, Tamasidava şi Zargidava. Astfel s-
a ajuns la concluzia ca Petrodava ar trebui să se
afle în zona subcarpatică, la Piatra Neamţ sau la
Piatra Şoimului. Lingvistic vorbind, s-a pus
problema dacă prima parte a denumirii Petro, ar
avea aceeași semnificație în limba dacică ca și
grecescul petra, care înseamnă piatră. Având în
vedere că numele orașului Piatra Neamț provine
de la Muntele Pietricica, formă de relief care
domină orașul s-a stabilit că este o mare
probabilitate ca şi locuitorii antici ai regiunii să fi
numit aşezarea Petro iar zona fortificată
Petrodava.
Conform argumentelor istorice,
georgrafice şi lingvistice, s-a concluzionat că
Petrodava ar fi una şi aceeaşi cu cetatea dacică de
la Bâtca Doamnei situată pe creasta unui deal
stâncos aflat la cca 3-4 km de oraş.
 Cetățile din Moldova erau asezări puternic
întărite, datând din sec I î.Chr - I d.Chr, perioadă
în care cultura și puterea politică a dacilor
ajunsese la apogeu. Aceste cetăți au depășit faza
cetăților primitive din lemn și pământ, fiind
contemporane cetăților dacice cu ziduri de piatră
de pe teritoriul Transilvaniei, respectiv cele din
Munții Orăștiei.
bronzului, compus din vestigii dacice cărora le
aparţine şi cetatea, şi care se încheie cu un strat
ultim, aparţinând feudalismului timpuriu de la
sfârşitul secolului XIII şi începutul secoulului
XIV.

Img 2. Cetățile dacice din jurul orașului Piatra

Neamț.

Cetatea dacică de la Bâtca1 Doamnei, sau, așa

cum am observat mai sus, Petrodava, se află la
457 m altitudine absolută, şi la aproximativ 140
m de nivelul actual al Bistriţei.

Img 1. Harta cetăților dacice din zona Moldovei

2. Analiză morfo- tipologică

În vecinătatea actualului oraşului Piatra
Neamţ, sunt două înălţimi utilizate de strămoşii
noştri pentru a ridica aşezări puternice, care să
Img 3. Amplasarea cetății Bâtca Doamnei
domine Valea Bistriţei şi să protejeze accesul în
trecătoarea cunoscută astăzi de Cheile Bicazului.
Prin configuratia terenului, Bâtca Doamnei
Una dintre aşezări a fost descoperită în anul 1904,
se detașează în mod aparent de înălțimile de care
pe înălţimea Cozla, cetate care din păcate, a fost
este legată. Această înălțime și-ar fi luat numele
distrusă odată cu lucrările de amenajare a parcului
de la satul actual, satul Doamnei2, sau de la
Nicu Alba (actual Parcul Gospodinelor) și a unui
Pârâul Doamnei ambele aflate in apropiere.
restaurant. A doua aşezare dacică din zona
oraşului Piatra Neamţ este cea de la Bâtca
Doamnei, aflată în imediata apropiere a orașului.
În anul 1928, au apărut primele indicii
ale unei aşezări în zona Bâtca Doamnei, unde s-
au identificat elemente care aparțin contextului
1
„Bâtca, regionalism intalnit in zona de munte a
Moldovei, inseamna un munte izolat, mai mult sau mai
neolitic-cucutenian. Săpături arheologice la putin inalt” Nicolae Gostar, Cetățile dacice ale Moldovei.
scară largă au început în anul 1957, conduse de 2
N. Gostar de la Universitatea „Alexandru Ioan „Toponimicul acesta s-ar putea pune in legatura cu o
veche proprietate a unei soții de voievod moldovean. În
Cuza” Iaşi, și au confirmat existenţa unei aşezări acest sens, unii cercetători și-au exprimat părerea că ar
dezvoltate pe Bâtca Doamnei. Primul, şi cel mai putea fi vorba de epoca lui Alexandru cel Bun și a doamnei
vechi nivel de locuire identificat datează din Ana, îngropați la mănăstirea Bistrița, ctitoria lor care se
epoca neolitică, aparţinând fazei Cucuteni A, află în apropiere, peste apa Bistriței.”, precizează Nicolae
peste care se găseşte un strat aparţinând epocii Gostar, în lucrarea sa, Cetăți dacice din Moldova.

Img. 4 Perspectivă asupra cetății
Vârful pe care cetatea este construită se
găseste exact deasupra Bistriţei, poziţie din care
orice apărător ar avea o largă perspectivă asupra
văii în care se găseşte oraşul Piatra Neamţ,
asupra văii Bistriţei, cât şi asupra drumului către
Cheile Bicazului. Această caracteristică
sugerează că fortificaţia ar fi avut, printre altele,
și rolul de a proteja accesul dinspre şi înspre
Transilvania, şi comerţul care avea loc pe râul
Bistriţa.
Cetatea se întinde pe o suprafaţa de
20.000 m2 pe creasta înălţimii, această suprafaţă
incluzând platoul central, terasele din partea de
vest şi suprafeţele nivelate.
Petrodava fructifică la maximum
capacitățile defensive ale mediului şi terenului.
Astfel, înspre est se găseşte valea Pârâului
Doamnei, iar panta este aproape verticală, așa
cum este şi la nord, înspre valea Bistriţei. Spre
vest, înălțimea coboară în trei terase, ca niște
trepte. Apoi începe panta de vest, abruptă și
împădurită.
În vârf s-a amenajat un platou de formă
eliptică metit sa adapostească edificiul cel mai
important din interiorul cetății. Accesul se
realizează prin deschiderea zidului sudic al
cetății.
Img,5 Planul ruinelor cetății
Ruinele se înscriu într-un patrulater
neregulat, cu laturile de 170 si 110 m. Panta de
răsărit este plantată cu brazi, iar cea de nord este
plantată cu fagi și alte foioase.
3. Etape
Urmele de viață dacice încep de la adâncimea
de 25 cm, și merg până la cca 50 cm adâncime,
mai rar până la 75 cm sau chiar un 1 m.
Acest strat a avut mult de suferit din cauza
construcţiilor realizate în epoca feudală, a
tranşeelor sistemelor de fortificare din cele două
războaie mondiale, şi din cauza plantaţiilor
recente de conifere.
Din punct de vederea arheologic, primul
nivel dacic de locuire ar data din secolul II î.Chr.
iar cel de-al doilea nivel de locuire dacică ar data
din perioada cuprinsă între sec I î.Chr. şi sec I
d.Chr. „Nu peste tot s-au surprins insa cele 2
perioade, deoarece lucrarile de nivelare si de
amenajare a teraselor din vremea etapelor mai
noi au distrus pe alocuri nivelul cel vechi.”
mărturisește Nicolae Gostar în Cetăți dacice din
Moldova.
Prima fază se remarcă prin puţine
construcţii de piatră, întreaga suprafaţă locuită
fiind înconjurată de o palisadă groasă (circa 6
metri), întărită pe alocuri cu piatră.
Săpăturile arheologului Nicolae Gostar au
dovedit că au existat ziduri de piatră și în faza
mai veche a cetății. Pe terasa I-sud s-a descoperit
temelia unei construcții cu zid de piatră, ce părea
a fi un turn ce străjuia intrarea în cetate, acesta
fiind demolat odată cu construirea sanctuarului,
păstrându-i-se doar temelia.
În a doua fază, pe traseul palisadei s-a
suprapus zidul de piatră, de peste 3,5 metri în
grosime.
Aşezarea a beneficiat de valul de
dezvoltare şi înflorire care a cuprins întreg
teritoriul dacic sub domniile lui Burebista şi
Decebal, cunoscând cea mai puternică dezvoltare
în acea perioadă.
Prima distrugere a cetătii se încadrează
între anii 62 şi 66 sau 87 şi 88. Indiferent care ar
fi fost motivul primei distrugeri a cetăţii, s-a
început aproape imediat o intensă muncă de
reconstrucţie, lărgire şi întărire a zidurilor şi
turnului sau turnurilor de piatră, la care s-a
adăugat o lărgire a teraselor, probabil tot în
această perioadă s-a ridicat şi palisada vestică, cu
rol în a întări sistemul defensiv de bază.
Cea de-a doua distrugere a aşezării, plasată
în cadrul celui de-al doilea război daco-roman a
pus capăt vieţuirii autohtone în această aşezare,
pentru mai multe sute de ani.
Chiar daca regiunea Moldovei a facut parte
din Dacia liberă, romanii au lichidat orice
avanpost care le-ar fi putut periclita securitatea
frontierei răsăritene. Astfel, este posibil ca ei să îi
fi forţat pe locuitorii daci din zona oraşului Piatra
Neamţ, să abandoneze aşezările lor fortificate,
cea de la Cozla şi Bâtca Doamnei, şi să se aşeze
în zone deschise, cum ar fi terasele descoperite în
apropiere, în zonele Dărmăneşti şi Lutărie, nu Datorită adâncimii reduse la care se aflau ruinele
departe de fostele cetăţi. și a distrugerilor ulterioare, nu li se mai poate
identifica forma și planul locuințelor decât
4. Descrierea ruinelor cetatii aproximativ, acesta fiind rectangular în forma de
Zidul de piatră îngrâdește construcţiile dreptunghi sau pătrat. Orientarea caselor din
interioare, iar azi se păstreaza cel mai bine în interiorul cetății era S-V și N-E, acestea fiind
partea de sud. Laturile de est și nord, fiind cele amplasate la o anumită distanţă una de alta, în
mai vulnerabile au mai primit o întăritură vederea evitării aglomerării edificiilor şi a
datorită înclinârii acestora, astfel construindu-se construcţiilor adiacente caselor.
o palisadă care urmărea panta de vest, din Locuințele aveau temelie de piatră de
direcția nord-sud pe o lungime de 240 m, urmele stâncă, peste care se asezau bârne. În interior,
acesteia fiind evidente și azi. In spatele palisadei peste pereții de bârne sau scânduri s-au aplicat
s-a descoperit un drum (rond) pentru apărătorii nuiele pe care s-au lipit un strat gros de lut
cetății. amestecat cu pleavă, amestec cu o grosime de 10-
La construirea zidului s-a folosit în special 15 cm. Ușile erau din lemn, iar acoperisul din
piatră locală, fasonată sumar cu dalta. Temelia șindrilă, îmbinările lemnului rezolvându-se
acestuia a fost consolidată într-o manieră probabil cu cuie de lemn.
ingenioasă, prin două straturi de pietriş şi lut, Cea mai mare locuintă a fost localizată pe
care au permis ca zidul să aibe temelia direct pe platoul superior al cetăţii. Având în vedere
stâncă , fără a-i fi afectată structura superioră. dimensiunile acesteia, se presupune ca avea mai
Blocurile pastreaza anumite dimensiuni, în multe încăperi. Iar raportat la celălalte locuințe,
partea de jos sunt mai mari, ajungând până la 60 era destul de impunătoare, putând indeplini
cm lungime, iar pe măsură ce zidul se înalță, funcția unui palat, reședința probabilă a unei
blocurile se micșorează, căpătând aspectul unui căpetenii locale. Pe terasa IV-vest s-au găsit
opus quadratum, alt tip de zid față de murus urmele a cel puțin 4 locuințe și urmele unui
dacus des întâlnit in fortificarea cetăților dace. cuptor de ars ceramică, bănuindu-se astfel că
Opus quadratum este tipul de zid întâlnit atât în această terasă ar fi fost locuită de meșteri.
Grecia Antică cât şi în Imperiul Roman, și se
caracteriza prin întrepătrunderea cărămizilor
dispuse în rânduri paralele pentru a asigura
rezistentă. În cazul Petrodavei, s-a utilizat un
liant între blocurile masive format dintr-un
amestec de pietre de stâncă şi lut.
Exteriorul zidului este îngrijit şi neted,
executat din blocuri masive. La interior, zidul
era mai puțin îngrijit, blocurile sunt mici și nu
poartă urme de cioplire. Între cele 2 paramente
au fost așezate pietre de stâncă și lut galben, Img. 6. Ruina zidului fortificației
amestec care formează emplectonul (umplutura
zidului). Arheologii au mai descoperit şi stâlpi Cea mai importantă zonă din interiorul
masivi de lemn, care arseseră, lucru care cetăţii este sanctuarul, alcătuit din aliniamente de
sugerează că zidurile ar fi avut o suprastructură tamburi de piatră, foarte asemănătoare cu cele
de bârne, întâlnită la multe construcţii antice. descoperite în complexul de aşezări dacice din
Zidul descris închidea cetatea pe 4 laturi. Munţii Orăştie. Primul ansamblu descoperit in
Înălţimea exactă a zidurilor nu poate fi 1961 se găsește în afara cetății, la 1,35 m
calculată cu exactitate, intuindu-se că aceasta ar departare de zidul de incintă și ocupă jumatatea
fi avut între 4 şi 5 metri. dinspre sud a terasei I-sud. Acesta datează din
Poarta de intrare deschidea zidul sudic al cea de-a 2-a fază a cetății dacice și din el se
cetății. Aceasta fusese construită din lemn și păstrează 2 rânduri cu tamburi rotunzi cu
fixată cu ajutorul barnelor groase în stancă, avea orientarea N-S. Tamburii sunt ciopliți din piatră
o deschidere de 2,50 m și era poziționată cu fața de gresie, scoasă din carierele de pe dealul
înspre răsărit Pietricica sau de pe dealul de la Văleni. Aceștia
La adăpostul zidurilor se aflau locuințele. au o rază între 50-55 cm, și o înălțime între 15-20
Acestea au fost descoperite pe platoul central, pe cm. Primul rând se păstrează într-o formă
terasele din interiorul cetății, pe porțiunea dintre completă, având 5 tambururi, initial asezați la
platou și terasa I sud, în afara cetății găsindu-se distanța de 1,90 m. Cel de-al doilea șir din care s-
urme ale locuințelor doar pe terasa III-vest. au mai păstrat doar 2 tamburi se află la o distantă
de 6,50 m față de primul. Potrivit calculelor
arheologilor, acest ansamblu este primul şi cel
mai vechi sanctuar dacic aflat în afara centrului
politico-militar din sud-vestul Transilvaniei,
Munţii Orăştie.

Img. 8 Vasele ceramice de la Bâtca Doamnei

expuse la Muzeul din Piatra Neamț

Printre mărturiile civilizației dacice se

Img. 7 Aliniamentul primului sanctuar si zidul
vestic
Cel de-al doilea ansamblu este descoperit
pe capătul nordic al terasei I-sud și datează
dintr-o epocă mai veche, ansamblul fiind parțial
distrus de temelia zidului de piatră. Tambururile
ansamblului sunt asemănătoare ca materialitate
și dimensiune cu cele ale primului ansamblu.
Chiar dacă momentan se pot observa 3 rânduri
de tambururi, urmele sugerează existenta a 4
rânduri, cu câte 5 tambururi fiecare dispuse est –
vest, tot la distanta de 1,90 m. Urmele de foc
identificate în primul ansamblu, sunt o dovada
că deasupra acestora se ridicau coloane de lemn
pe care se ardeau ofrande aduse zeilor. Acest
fapt relevă importanţa centrului de locuire de pe
Bâtca Doamnei, tinand cont ca sanctuarele sunt
destul de rare, ele fiind prezente doar in
asezarile cu un mare potential economic si
militar.
În urma săpăturilor efectuate în incinta
cetăţii, s-au descoperit un număr important de
artefacte specifice cetăţilor dacice. Găsite printre
ruinele cetatii, vasele de lut se împart în 2
categorii: vase lucrate cu mâna și vase lucrate la
roată. Predomină ceramica fină, lucrată la roată,
de culoare brună şi cafenie, decorată cu benzi
sau alte motive geometrice, cu precădere de
culoare roșie. Ceramica se deosebește de cea
găsită în alte aşezări dacice, ce aveau simplu
caracter civil, şi se apropie de ceramica găsită în
Munţii Orăştie, în ceea ce priveşte modalitatea
de realizare şi decorare.
numără și unelte de fier, obiecte de podoabă,
râşniţe, etc. Obiectele de fier nu sunt numeroase.
Explicaţia constă în importanţa şi preţuirea
acestora, motiv pentru care la părăsirea
locuinţelor oamenii îşi luau cu ei uneltele
respective. Rămâneau doar cele uitate sau
deteriorate.
Obiectele de fier aparţin în special sferei
ocupaţionale din timp de pace, fiind utilizate in
principiu în agricultură: coase, seceri, fiare de
plug. Însă, s-au descoperit şi un număr redus de
obiecte militare, cum ar fi vârfuri de lance şi
vârfuri de săgeţi, obiecte utilizate de meşteşugari
care îşi desfăşurau activitatea în incita cetăţii,
cum ar fi o nicovală, un cleşte şi un dorn de
fierărie, o teslă de mână, securi, sfredele şi dălţi,
utilizate în prelucrarea lemnului sau dulgherit,
foarte asemănătoare cu obiectele găsite în zona
Grădiştea Muncelului. De asemenea s-au găsit şi
un număr de râşniţe rotative. Ca şi obiecte de
podoabe, putem enumera câteva fibule de argint,
bronz şi fier.
Img 9, 10 Obiecte de metal, gasite la Bâtca
Doamnei si expuse la Muzeul de la Piatra Neamț

Toate acestea, demonstrează un nivel

ridicat în ceea ce priveşte dezvoltarea socială, şi
o viaţă economică foarte dezvoltată. Tot odată,
artefactele găsite aici, împreună cu câteva
monede, plasează cu precizie aşezarea în timp:
secolele II î.Chr. – I d.Chr..

5. Concluzii
Cetatea de la Bâtca Doamnei se aseamănă
cu restul fortificațiilor dacice importante
descoperite în jurul Munțiilor Orăștiei, din punct
de vedere cultural si economic. Între acestea
există și diferențe. În ceea ce priveste tipul de
zid al fortificațiilor, cel de la Bâtca Doamnei
asemănându-se din punct de vedere tehnic cu
ziduri din vestul Europei, şi cu cele din zona
Europei mediteraneene. Această asemănare
sugerează o strânsă legătura între spaţiul locuit
de daci şi restul Europei, care se baza pe
schimburi comerciale, culturale, şi tehnice.
O altă diferenţă constă în utilizarea precară
a materialului feros în construcţiile interioare
cetăţii Petrodava, cum ar fi în cazul caselor.
Lipsesc și cărămizile iar ţiglele sunt în număr
relativ mic.
Chiar dacă cetatea dacică de la Bâtca
Doamnei nu beneficiază de atata atenție ca și
cele din Transilvania și nu impresionează prin
grandoare, în ea se regăseşte aceeaşi ideea e unei
culturi dacice dezvoltate, care a fost unitară
plecând din Transilvania şi continuând până în
Moldova, şi poate chiar mai departe.
Locul numit Bâtca Doamnei este unul
foarte important în ceea ce privește istoria și
arheologia, deoarece aici, tocmai datorita
avantajelor geografice si-au lasat amprenta
comunități care datează din mai multe perioade
istorice.
 ab&dcr=0&source=lnms&tbm=isch&sa=X&v
6. Bibliografie ed=0ahUKEwjp2eLgyJbXAhUGOJoKHS_eC
XQQ_AUICigB&biw=1536&bih=756#imgrc=
JtxDr9Nk0AdnEM:
1. Nicolae Gostar, Cetati dacice din
Moldova, Editura Meridiane, Bucuresti 12. https://romaniadacia.wordpress.com/201
1969;
4/07/04/batca-doamnei/ ( poza 2)
2. Nicolae Gostar, Vasile Lica Societatea
13. http://www.am-cb.net
Geto-Dacica de la Burebista la Decebal,
14. http://media.digitalarti.com
Editura Junimea, Iasi, 1984;
15. http://www.voir-et-dire.net
3. Viorica Crisan Dacii din estul 16. http://sortir.telerama.fr
Transilvaniei, Editura Carpatii Rasariteni, 17. www.espacemalraux-chambery.fr
Sfantul Gheorghe 2000; 18. http://www.palais-decouverte.fr
19. http://cmuems.com/2016/60210b/what-
is-new-media-art/
4. https://aroibu.wordpress.com/tag/dacians/
20. http://www.palais-decouverte.fr
5. http://www.cimec.ro/arheologie/expo/html
/bitca.html
6. http://www.infoturism-
moldova.ro/location/cetatea-dacica-de-la-
batca-doamnei

7. http://www.infoturism-
moldova.ro/location/cetatea-dacica-de-la-
batca-doamnei

8. http://adevarul.ro/locale/piatra-
neamt/povestea-cetatii-petrodava-neamt-
misterioasa-fortificatie-dacii-ardeau-
ofrandele-aduse-zeilor-
1_5512b3f6448e03c0fde4fcd2/index.html

9. https://www.natgeo.ro/istorie/civilizatii-
stravechi/9461-cine-au-fost-dacii-cu-
adevarat-2 Text: Cătălin Gruia (Articol
publicat în ediţia revistei National
Geographic din noiembrie 2004)

10. http://www.widewalls.ch/new-media-art-
definition/

11. https://www.google.ro/search?q=batca+doam
nei,+petrodava&client=firefox-b-