Bal Tea Nu Alexandru

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV
FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICA SI MANAGEMENT

INDUSTRIAL
Ing. BĂLTEANU Alexandru
CERCETARI TEORETICE ȘI STUDII DE CAZ

APLICATIVE SAU SIMULATE IN DOMENIUL
FABRICAȚIEI SCHIMBATOARELOR DE CALDURA
PENTRU INDUSTRIA AUTO
THEORETICAL RESEARCHES AND APPLICATIVE OR

SIMULATED CASE STUDIES IN THE FIELD
OF HEAT EXCHANGERS MANUFACTURING
FOR AUTOMOTIVE INDUSTRY
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr. ing. POPESCU Ion
BRAŞOV 2011
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI
ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-dul EROILOR, Nr. 29, 500036
Tel. 0268413000, Fax.+40-0268410525
D-nei/D-lui …………………………………...............
COMPONENŢA
comisiei de doctorat
numită prin Ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov nr. 4824 bis/30.09.2011
Preşedinte: Prof. univ. dr. ing. Nouraș-Barbu LUPULESCU

Decan al Facultăţii de Inginerie Tehnologică și
Management Industrial
Universitatea „TRANSILVANIA” din Braşov
Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. ing. Ion POPESCU

Referenţi ştiinţifici: Prof. univ. dr. ing. Constantin MILITARU

Universitatea „POLITEHNICA” din București
Prof. univ. dr. ing. Ion CRISTEA

Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
Prof. univ. dr. ing. Valentin DIȚU

Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 21 noiembrie 2011, ora 11:00,
Sala V-III-6, Str. M. Viteazul, nr. 5.
Eventualele aprecieri sau observații asupra conținutului lucrării, vă rog să le transmiteți, în
timp util, pe adresa Universității „Transilvania” din Braşov sau pe adresa de e-mail
alexandru.balteanu@yahoo.com
PREFATA
Prezenta teza de doctorat se inscrie pe linia preocuparilor actuale privind optimizarea
costurilor calitatii produselor industriale, atat la nivel national cat si la nivel international. Sub
acest aspect, in contextul economiei globale, sincronizarea proceselor de productie cu cerintele
explicite ale clientului devin un avantaj competitiv. Mijlocul cel mai eficient de reducere a
variatiilor procesului fata de cerintele clientului este implementarea unui sistem de management
al calitatii bazat pe instrumentele de control statistic al procesului, analiza a sistemului de
masurare, analiza a modului de defectare, planificarea avansata a calitatii produselor.
Aceste instrumente, la care am facut apel si in cadrul lucrarii de fata, identifica in mod
corect si precis cerintele clientului, identifica corect si precis posibilitatile procesului eliminand
atat posibilele pierderi generate de calitatea scazuta a produselor cat si cele generate de posibila
supracalitate a acestora.
In concluzie, intr-o organizatie de fabricatie a schimbatoarelor de caldura pentru
industria auto, este necesara proiectarea, documentarea, implementarea si certificarea eficienta
si mai ales eficace a unui sistem de management capabil atat sa satisfaca cerintele exprimate si
implicite ale clientului cat si sa permita dezvoltarea continua a resurse umane.
Tinand cont de aceste aspecte, se poate spune ca prezenta lucrare are un caracter
interdisciplinar si pluridisciplinar respectiv de natura tehnica, economica si de dezvoltare a
resursei umane.
*
* *
Pe aceasta cale, doresc sa adresez, cu deosebit respect si consideratie, multumirile mele
domnului prof.dr.ing. Ion Popescu, in calitatea sa de conducator stiintific al acestei teze de
doctorat pentru indrumarea stiintifica competenta, recomandarile facute cu inalt profesionalism
si tot sprijinul acordat de-a lungul perioadei de elaborare a prezentei lucrari.
Multumesc conducerii Universitatii “TRANSILVANIA” din Brasov, Facultatii de
Inginerie Industriala si Management Industrial, precum si cadrelor didactice si personalului
tehnic din cadrul catedrei pentru sprijinul acordat pe tot parcursul realizarii tezei de doctorat.
Aduc de asemenea multumiri conducerii SC ROMRADIATOARE SA care m-a sprijinit
in partea de documentare si in partea experimentala, sotiei mele pentru rabdarea si increderea
acordata si tuturor celor care, direct sau indirect m-au incurajat si stimulat pe toata perioada de
elaborare a tezei.
Brasov, 2011 Autorul

CUPRINS
Pagina: teză / rezumat
Prefata 3/3
Cuprins 4/4
Notatii si terminologie 6/-
Introducere 8/-
CAP.1 CONSIDERATII ASUPRA STADIULUI ACTUAL AL 11 /6
CERCETARILOR PRIVIND PROCESUL DE FABRICATIE AL
SCHIMBATOARELOR DE CALDURA PENTRU INDUSTRIA AUTO
1.1 Structura constructiva functionala a schimbatoarelor de caldura 11 /6
1.2 Procesul tehnologic de fabricatie a schimbatoarelor de caldura 62/11

1.3 Analiza modurilor de defectare a schimbatoarelor de caldura 83/-
1.4 Capacitati de testare a tehnologiei de fabricatie a schimbatoarelor de caldura 86/16
1.5 Concluzii 88/-
1.6 Obiectivele tezei de doctorat 89/16
CAP.2 CONTROLUL CALITATII IN PROCESUL DE FABRICATIE A 91/19
SCHIMBATOARELOR DE CALDURA PENTRU INDUSTRIA AUTO.
2.1 Calitatea produselor industriale. 91/19
2.2 Metode si tehnici de imbunatatire continua a calitatii. 101/22
2.3 Sistemul informational de control al calitatii proceselor de fabricatie 136/25
2.4 Concluzii 148/30
CAP.3 STUDII PRIVIND CAPABILITATEA SI VARIABILITATEA
149/31
PROCESELOR DE FABRICATIE A SCHIMBATOARELOR DE CALDURA
PENTRU INDUSTRIA AUTO.
3.1 Capabilitatea proceselor tehnologice 149/31
3.2 Variabilitatea proceselor tehnologice 151/31
3.3 Evaluarea tolerantelor naturale specifice proceselor tehnologice 153/32
3.4 Indici de capabilitate ai proceselor tehnologice 155/33
3.5 Indici de capabilitate specializati ai proceselor tehnologice 171/-
CAP.4 CERCETARI PRIVIND MANAGEMENTUL RISCULUI 173/36
UTILIZAND METODA FMEA IN PROCESUL DE FABRICATIE A
SCHIMBATOARELOR DE CALDURA PENTRU INDUSTRIA AUTO.
4.1 Managementul riscului-consideratii teoretice 173/36
Ing. BALTEANU Alexandru – Teză de doctorat

4
Cuprins
4.2 Studii privind evaluarea riscului in calitatea si fiabilitatea proceselor de 174/36

fabricatie a schimbatoarelor de caldura
4.3 Evaluarea riscului utilizand analiza modului de defectare si a efectelor 179/37
FMEA
CAP.5 MANAGEMENTUL CALITATII IN PROCESUL DE FABRICATIE A 193/40
5.1 Evolutia conceptului de calitate. Orientari actuale in definirea calitatii. 193/40
5.2 Evolutia sistemului de management al calitatii. 197/-
5.3 Sistemul de management al calitatii conform familiei de standarde ISO 201-
9000.
5.4 Proiectarea si documentarea sistemului de management al calitatii. 213/42
5.5 Auditul si certificarea sistemului de management al calitatii. 222/44
CAP. 6 CERCETARI EXPERIMENTALE SI STUDII DE CAZ PRIVIND 229/46
PROCESUL DE FABRICATIE A SCHIMBATOARELOR DE CALDURA
DE TIP RADIATOR PENTRU INDUSTRIA AUTO
6.1Elemente de intrare ale proiectarii si dezvoltarii schimbatorului de caldura 229/46
de tip radiator pentru tractorul CLAAS 80 HP
6.2 Planificarea realizarii preseriei de fabricatie 230/-
6.3 Proiectarea procesului si realizarea produsului 233/46
6.4 Studii de caz privind analiza riscului si a sistemului de masurare al 251/56
procesului de fabricatie a schimbatorului de caldura pentru reperul Claas 80
HP
6.5 Validarea produsului si procesului 253/58
CAP.7 CONCLUZII, CONTRIBUTII PERSONALE, DEZVOLTARI 257/61
VIITOARE SI MODALITATI DE VALORIFICARE A REZULTATELOR
CERCETARII
7.2 Contributii personale 258/62
7.3 Dezvoltari viitoare 259/63
7.4 Modalitati de valorificare a rezultatelor cercetarii 260/64
BIBLIOGRAFIE 263/65

5
CAPITOLUL 1- CONSIDERATII ASUPRA STADIULUI ACTUAL AL
CERCETARILOR PRIVIND PROCESUL DE FABRICATIE A SCHIMBATOARELOR
DE CALDURA
1.1. Structura constructiv-functionala a schimbatoarelor de caldura

1.1.2. Constructia schimbatoarelor de caldura
Indiferent de modul in care sunt clasificate schimbatoarele de caldura utilizate in tehnica
frigului, exista patru modalitati tehnice de realizare a acestora
1.1.2.1. Schimbatoare de caldura multitubulare
Aceste aparate sunt construite in principiu dintr-un fascicul de tevi, montate in doua
placi tubulare si inchise intr-o manta prevazuta cu capace, asa cum se observa in figura 1.1.
Fig. 1.1. Schema functionala a unui schimbator de caldura multitubular

In general tevile sunt laminate si destinate special constructiei schimbatoarelor de
caldura. Cele mai utilizate materiale sunt:
- oteluri pentru temperaturi medii sau joase;
- cupru;
- aliaje cupru-nichel in diferite compozitii (de exemplu 70/30%, sau 90/10%);
- aliaje cupru-aluminiu in diferite compozitii (de exemplu 93/7%, sau 91/9%);
- diferite tipuri de aliaje cu zinc intre 22 si 40%;
- oteluri inoxidabile.
Utilizarea intensa in ultimii ani a freonilor, caracterizati prin coeficienti de transfer
termic mai redusi, a dus intre altele si la producerea de schimbatoare multitubulare, dar nu
numai, in care se utilizeaza tevi speciale pentru imbunatatirea conditiilor de transfer termic.
Uzura si deteriorarea tevilor in exploatare
Calitatea materialelor din care se realizeaza tevile, ca si materialele din care se
realizeaza acestea trebuie sa fie dintre cele mai bune deoarece in timpul functionarii, acestea
sunt supuse coroziunii si unor solicitari care le pot distruge, sau le pot diminua capacitatea de
transfer termic.
6
Capitolul 1-Consideratii asupra stadiului actual al cercetarilor privind procesul de fabricatie a
schimbatoarelor de caldura
In figura 1.10 este prezentata o teava nervurata corodata in exterior pe durata

functionarii, iar in figura 1.11 este prezentata o teava nervurata corodata in interior.
Fig. 1.10. Teava nervurata corodata la Fig. 1.12. Teava uzata datorita suportului
exterior
1.1.2.2. Baterii schimbatoare de caldura cu aripioare

Bateriile cu aripioare se utilizeaza atat pentru constructia condensatoarelor racite cu aer
cat si pentru cea a vaporizatoarelor racitoare de aer si sunt realizate din tevi pe care se monteaza
aripioarele. Constructiile rezultate sunt de tipul celor prezentate in continuare.
Fig. 1.18. Detalii constructive ale bateriilor cu aripioare

In vederea protejarii anticorozive a mediului in care vor functiona aceste aparate (aerul
atmosferic, aerul marin, aerul din diverse localuri), se realizeaza diverse tipuri de acoperiri:
- galvanizare – utilizata in cazul tevilor si nervurilor din otel in vederea protejarii
impotriva ruginirii prin acoperire cu zinc si a asigurarii unui contact termic foarte bun;
- ematare – utilizata in cazul tevilor si nervurilor din cupru,pentru acoperirea acestora cu
rasini poliuretanice.
Dupa montare, bateriile sunt supuse unor probe hidraulice de etanseitate, apoi sunt uscate si
deshidratate, incarcate cu azot la presiune scazuta, inchise si pastrate in vederea livrarii.
Asigurarea contactului termic dintre tevi si nervurile plane continue se realizeaza in

7
Cercetari teoretice si studii de caz aplicative sau simulate in domeniul fabricatiei schimbatoarelor de caldura pentru
industria auto
____________________________________________________________________________________________________
general prin gonflare hidraulica, sau mecanic, prin trecerea fortata prin interiorul tevilor, a unor
bile calibrate, de diametru ceva mai mare decat cel interior al tevilor. In acest al doilea caz se
imprima bilelor o energie cinetica foarte mare, iar aceastea trec prin tevi intr-o maniera
asemanatoare unor gloante si forteaza gonflarea tevilor, respectiv asigurarea contactului termic
dinte tevi si nervuri.
1.1.2.3. Schimbatoare de caldura cu placi
Aceste aparate sunt realizate prin imbinarea de placi care realizeaza intre ele spatii prin
care circula agentii care schimba caldura. Acesti agenti ocupa alternativ spatiile dintre placile
schimbatorului de caldura, astfel incat sa nu se amestece intre ei. In consecinta, spatiile dintre
placi trebuie sa fie etansate fata de exterior si fata de spatiile in care se gasc alti agenti. De
asemenea sistemul de etansare trebuie sa permita trecerea agentilor dintr-un spatiu in altul,
uneori prin traversarea spatiilor destinate altor agenti. Aceste schimbatoare trebuie sa aiba cel
putin doua placi, ca in cazul unor tipuri de vaporizatoare.
a. Schimbatoarele cu placi si garnituri demontabile sunt de tipul prezentat in figura
1.27. Placile intre care se introduc garniturile, se monteaza impreuna intre o placa de baza si
una mobila. Placile pot sa fie demontate in vederea curatarii. Fixarea placilor se realizeaza cu
ajutorul unor tiranti. Din punct de vedere hidraulic se pot realiza curgeri in contracurent sau in
echicurent.
Fig. 1.27. Schimbator de caldura cu placi si garnituri demontabile
In figura 1.28 este prezentata schema de curgere a agentilor de lucru intr-un schimbator de

8
caldura cu placi.
Fig. 1.28. Schema de curgere in schimbatoarele cu placi

Presiunile nominale maxime de lucru pot sa ajunga pana la 16…20 bar, iar diferenta
maxima dintre presiunile circuitelor poate sa ajunga pana la 9…12 bar si in mod exceptional la
20 bar.
e. Schimbatoare de caldura coaxiale
Aceste schimbatoare de caldura, de tipul celor prezentate in figura 1.32, sunt utilizate in
special pentru lichide, fiind realizate din doua tevi coaxiale. In cazul vaporizatoarelor, cand
agentul frigorific circula prin interior, teava interioara poate sa fie prevazuta cu nervuri, sau
poate fi inlocuita cu mai multe tevi, situatie in care teava exterioara are rolul unei mantale.
Ansamblul acestor tevi este infasurat elicoidal pentru a mari suprafata de transfer termic fara a
mari sensibil gabaritul aparatului.
Fig. 1.32. Tevi si schimbatoare de caldura coaxiale

1.1.2.3 Vaporizatoare
In orice masina frigorifica, vaporizatorul este aparatul care absoarbe caldura din mediul
racit, realizand efectul util al masinii. Din acest punct de vedere se poate considera ca este unul
din cele mai importante aparate ale instalatiilor frigorifice si simplificand, se poate considera

9
industria auto
____________________________________________________________________________________________________
chiar ca restul instalatiei nu are decat rolul de a permite intoarcerea agentului frigorific lichid in
vaporizator.
c. Vaporizatoarele cu circulatie fortata a aerului
Aceste aparate sunt cele mai raspandite pentru realizarea de puteri frigorifice in
domeniul frigului comercial 10…20 kW, sau industrial pana la cateva sute de kW. Exista mai
multe tipuri de asemenea vaporizatoare.
h. Vaporizatoare innecate
Caracteristic este faptul ca agentul racit circula printre tevi si se raceste pana la temperaturi in
general pozitive (ca sa nu inghete in tevi). Spatiul dintre tevi este ocupat de agentul frigorific
lichid, care vaporizeaza. Vaporii sunt colectati in domul separator din partea superioara a
aparatului, de unde sunt aspirati de compresor. Picaturile de lichid care pot sa fie antrenate, se
reintorc din dom inapoi in spatiul dintre tevi.
Fig. 1.62. Schema de curgere a agentilor intr-un vaporizator multitubular innecat

Pentru puteri frigorifice sub 1200 kW, unii constructori monteaza in mantaua
fasciculului de tevi pentru vaporizator si mantaua condensatorului(Fig. 1.62), realizand astfel
constructii foarte compacte.
Daca se utilizeaza acest tip de vaporizator, in instalatii avand compresoare cu piston sau
elicoidale lubrifiate, este necesar sa fie prevazut si un sistem de colectare a uleiului si de
reintoarcere in compresor. In cazul utilizarii amoniacului, constructia este realizata din otel, iar
uleiul este recuperat dintr-un colector amplasat in partea inferioara.
Alimentarea cu agent frigorific se poate realiza in doua moduri:
- Prin ventil de reglaj de joasa presiune, caz in care nivelul lichidului din
vaporizator este mentinut constant prin intermediul unui ventil de reglaj cu flotor si a
unui sistem de vase comunicante, care sa asigure acelasi nivel al lichidului in ventilul de
reglaj si in vaporizator. Acest sistem implica utilizarea unui rezervor de lichid pentru
alimentarea vaporizatorului in perioadele de suprasarcina (sau de sarcina maxima).
- Prin ventil de reglaj de inalta presiune, caz in care nivelul lichidului din
vaporizator nu mai este mentinut constant, aici ajungand intreaga cantitate de lichid

10
obtinuta in condensator. La calculul volumului vaporizatorului se va tine seama de acest

aspect, astfel incat sa fie eliminat riscul ca picaturi de lichid sa fie aspirate in compresor
datorita umplerii vaporizatorului.
1.2. Procesul tehnologic de fabricatie a schimbatoarelor de caldura
1.2.1 Fluxul de lipire
Fluxul utilizat in tehnologia de fabricatie a schimbatoarelor de caldura joaca un
rol foarte important in procesul de lipire. Importanta fluxului este definita de capacitatea de a
indeplini urmatoarele obiective:
- umezirea suprafetei metalului
- decaparea si degresarea suprafetelor
- prevenirea reoxidarii suprafetelor
- umectarea suprafetei metalice in vederea lipirii
1.2.1.5 Alegerea fluxului
Lipirea poate compensa diferite tipuri de fluxuri pentru lipirea cuprului si a alamei la
schimbatoarele de caldura ale automobilelor care depind de cerintele de executie. Fluxurile se
pot clasifica in functie de acidul sau sarea utilizata ca agent component activ. Doua dintre cele
mai comune clasificari au la baza acizi (clorhidric sau bromhidric), dar pot fi utilizati si alti
acizi organici sau anorganici. Clasificarea sarurilor primare cuprinde: zinc, amoniu, alte saruri
metalice haloide si amine organice. Tipul de flux utilizat este edificator in performantele de
curatare, coroziune si alte evenimente controlate. Prin utilizarea combinarii proprietatilor
componentelor, se pot produce fluxuri care vor fi cel mai des intâlnite in industria producatoare
de automobile.
1.2.2 Aliajul de lipit
Cositorirea joaca mai multe roluri importante in lipirea radiatoarelor pentru automobile
si instalatii de incalzire. In primul rând, lipirea trebuie sa aiba o structura rezistenta cu metalul
de imbinat care poate da ansamblului rigidizarea ceruta. In al doilea rând, aceasta trebuie sa
curga in interior si sa umple toate golurile pentru realizarea unei asamblari prin presiunea de
apasare a lichidului. In al treilea rând, trebuie sa se asigure o buna transmitere a caldurii si in al
patrulea rând, trebuie sa reziste la coroziunea factorilor externi si interni. Este important de
inteles cum se formeaza legaturile structurii sudurii si mecanismul de curgere implicat in
aplicarea lipirii. Pentru obtinerea unei imbinari care sa satisfaca cerintele unui schimbator de
caldura pentru industria auto trebuiesc indeplinite urmatoarele caracteristici: unirea

11
industria auto
____________________________________________________________________________________________________
componentelor, etansarea elementelor, buna conductibilitate termica, rezistenta crescuta la

coroziune.
Lipirea se alege in functie de utilizarea la operatiile specifice si in functie de
proprietatile fizice. Una din proprietati este in functie de punctul de topire(Tab. 1.2). Un factor
care se va lua in considerare atunci când privim la diagrama de topire a aliajelor este intervalul
in care acesta are consistenta pastoasa. Aceasta este diferenta dintre temperaturile de stare
solida si lichida, când aliajul este partial topit.
Procesul de asamblare dicteaza considerentele ce vor da lipirii caracteristicile propuse a
fi utilizate. Fiecare operatie va putea utiliza punctele de topire scazute pentru operatiile
urmatoare acestora. Acestea vor reduce cantitatea de material de lipit de la operatiile anterioare,
care pot fi considerate a fi sursa majora a crapaturilor la ansablurile schimbatoarelor de caldura.
1.2.3 Diagrama caracteristica a unui radiator de racire
Radiatorul standard (Fig.1.74) raceste lichidul de racire (antigelul) care a colectat

caldura de la blocul motor. Eficacitatea acestuia este determinata de cât de eficient caldura se
transfera de la lichidul de racire la corpul radiatorului.
Fig.1.74 Radiator de racire

Etapele de baza in constructia unui radiator sunt:
a) fabricare tub
b) fabricare aripioara
c) fabricare placa de baza
d) impachetare corp
12
e) cositorire corp
f) fabricare bazine
g) fabricare laterale
h) fabricare racorduri intrare/iesire
i) fabricare gura de umplere
j) fabricare robinet de scurgere
k) asamblare radiator
1.2.3.2 Lipirea corpului de racire
In cuptorul de topire procesul de lipire este cunoscut ca o revarsare a adaosului de lipit.
Aliajul de lipit se aplica pe tubul din alama si se realizeaza astfel imbinarea cu aripioarele de
cupru. Fluxul se aplica prin imersare totala a corpului intr-o baie de flux sau prin pulverizarea
acestuia pe exteriorul corpului. Procesul de topire este facut prin trecerea corpului printr-o zona
fierbinte care face cositorul de lipit sa curga (se continua coacerea in cuptor) sau prin asezarea
corpului in cuptor si incalzirea acestuia la temperatura de fuzionare (punere in cuptorul de
coacere). Legatura dintre tuburi si aripioare trebuie sa fie suficient de buna pentru pentru a
sustine un transfer de caldura de la agentul de racire, prin intermediul tuburilor si aripioarelor in
vederea disiparii caldurii(Fig.1.76). Corpul care a fost recopt trebuie sa fie suficient de solid
pentru a mentine aripioarele si tuburile impreuna.
Fig.1.76 Lipire corp de racire

13
industria auto
____________________________________________________________________________________________________
1.2.3.3 Asamblarea placii de baza

In procesul de executare a imbinarii lipite dintre tub si placa de baza, cunoscut sub
denumirea de “scufundarea” placii de baza, cositorul este coborât prin capilaritate in spatiul
format intre tub si placa de baza. Fluxul este aplicat prin expunerea la imersare totala a
tuburilor in vederea imbinarii cu placa de baza. In câteva operatii, etapa de preincalzire
utilizeaza pentru evaporare cea mai mare parte de apa de la flux, inaintea lipirii prin scufundare
pentru reducerea stropirii. Cositorul este aplicat partial sau total scufundând placa de baza intr-o
baie de cositor topit. Timpul de imersare in baia de cositor topit este cuprins de obicei intre 20
si 120 secunde, in functie de masa termica care va fi incalzita.
Noile imbinari care vor fi formate intre tuburi si placa de baza(Fig.1.77) sunt apoi racite
prin suflare cu aer, impreuna cu corpul in pozitie stationara, pentru a preveni aparitia
crapaturilor. Cositorul formeaza o imbinare in spatiul capilar inchis de suprafata tubului si placa
de baza. Imbinarea lipita trebuie sa fie bine executata pentru a rezista la comprimarea sau
dilatarea acestor elemente critice in functionare.
Figura 1.77 Asamblarea placii de baza

1.2.4.1 Etapele de baza in executia radiatoarelor celulare
a) Banda de alama se formeaza intr-o dispozitiv dreptunghiular, banda care va forma
exteriorul celulei radiatorului.
b) Banda de cupru taiata si pliata va forma aripioarele ondulate. Aripioarele din alama vor fi
puse in interiorul celulelor executate prin prelucrarea benzii de alama, denumita linia de
apa a alamei.
c) Rezervorul din alama este stantat, apoi curatat de obicei intr-un curatator de alama

14
inainte de asamblarea cu corpul de racire

d) Corpul este asamblat prin plasarea mai multor celule impreuna cu rezervorul sau alta
terminatie a corpului. Se asambleaza mecanic intr-o rama, apoi se acopera cu flux si se
scufunda in vederea lipirii.
e) Prin fuzionarea cositorului de lipit se acopera marginile benzii de alama si se executa
lipirea imbinarilor capilare dintre banda de alama si corpul radiatorului care asigura
corpul racire impotriva craparii. Cositorul inchide de asemenea suprafata marginilor
rezervorului pe corpul de racire. Celulele din alama sunt construite pentru aceasta cu
spatii deschise formate intre benzile de alama acoperite care permit agentului de racire sa
curga sau sa treaca prin corpul de racire. Aripioarele din cupru sunt lipite de banda din
alama prin curgerea capilara a cositorului de lipit. Formarea unei bune legaturi aici este
esentiala in vederea realizarii unui bun transfer de caldura.
f) Capetele rezervorului cu tevile montate se sudeaza inainte de operatia de scufundare.
g) Radiatorul asamblat este testat pentru depistarea fisurilor. Toate fisurile se repara inainte
de asamblarea acestuia.
h) Radiatorul complet asamblat se poate spala sau nu, dar nu se va vopsi.
1.2.4.3 Asamblarea finala a radiatorului
Procesul de inchidere si asamblarea pieselor de corpul radiatorului, implica trecerea
sudurii prin spatiile capilare formate intre partile de alama. Fluxul este de obicei depus cu
pensula prin aplicarea unei pelicule subtiri de flux pe partile din alama care urmeaza a fi lipite.
Piesele sunt asamblate apoi cu acid si sârma de cositor pentru lipit care va fi topita cu flacara si
se vor lipi pe exteriorul rezervorului. Cositorul de lipit patrunde in spatiile capilare formate
intre cele doua piese de alama. Imbinarea trebuie sa formeze o buna etanseitate la apa intre
rezervor si piese(Fig. 1.82).
Figura 1.82 Pozitionarea imbinarilor

15
industria auto
____________________________________________________________________________________________________
1.4 Capacitati de testare

1.4.1 Testul de lipire
Testul de lipire masoara fortele intervenite intre lipirea topita si elementele care se vor
lipi, in esenta, masoara capacitatea de curgere a sudurii sau umezirea acestei suprafete(Fig.
1.88). Definitia comuna a capacitatii de lipire este “capacitatea metalului de a fi umezit de catre
aliajul de lipit care este in stare topita”.
Figura 1.88 Testul de lipire
Testul de lipire este unicul care permite evaluarea simultana a metalului de baza, a
lipiturii si a fluxului care determina efectele acestor factori in procesul de lipire. Doi dintre
acesti factori sunt mentinuti constanti si al treilea este variabil. In cazul testului, tipul de banda
metalica acoperita de flux este tinuta deasupra aliajului topit si imbinata prin incarcarea
celulelor. Recipientul cu aliaj de lipit este ridicat in vederea imersarii controlate a adâncimii
pentru alegerea perioadei de timp optime pentru realizarea lipirii. Celulele incarcate reprezinta
ponderea schimbarii cu lipire umeda a esantioanelor de proba. Masurarea schimbarilor sunt
apoi convertite la fortele de umezire prin analiza. Recipientul cu aliaj de lipit este apoi inlaturat
la sfârsitul ciclului de imersare, efectuându-se tragerea in afara a probelor aliajului de lipit.
Evaluarea rezultatelor, sageata in timpul imersarii la testarea capacitatii de lipire este masurata
in termenii fortei de umezire. Forta de umezire este o masura a curgerii aliajului de lipit. Aliajul
de lipit care curge mai mult va avea ca rezultat o mai buna capacitate de lipire.
1.6.Obiectivele tezei de doctorat
1.6.1 Tendinte actuale ale cercetarilor in domeniul abordat
Sarcina imbunatatirii produselor si a diminuarii costurilor de fabricatie precum si a celor
conexe, reprezinta o prioritate pentru orice firma angrenata in mecanismul economiei de piata.

16
Un prim pas pe calea optimizarii proceselor de fabricatie, il reprezinta identificarea

corecta a tuturor surselor de variatie ce pot interveni pe tot parcursul procesului de fabricatie a
produsului.
Ca atare, specialistii in domeniu recomanda factorilor responsabili din cadrul oricarei societati
comerciale sa studieze atent toate segmentele de activitate in scopul identificarii si precise a
toate surselor de variatie ce pot afecta functionarea eficace si eficienta a organizatiei.
Tendinta in acest sens, este de a conferi fiecarui proces atat atributul de client cat si
acela de furnizor.
Cu alte cuvinte, orice disfunctionalitate aparuta in cadrul unui proces va influenta
negativ procesele din aval avand repercursiuni directe atat asupra competitivitatii firmei pe
piata cat si asupra modului de functionare a organizatiei.
O optimizare a procesului de fabricatie a schimbatoarelor de caldura reprezinta formarea
unei simbioze intre partea operationala de dezvoltare a proceselor de fabricatie, dezvoltarea
resursei umane si implementarea unui sistem de management al calitatii eficace.
Raspunsul concret al societatilor comerciale la provocarile pietei schimbatoarelor de
caldura, caracterizate prin versatilitate, complexitate si incertitudine trebuie sa se dea prin:
 Anticipare si flexibilitate
 Realizarea unor produse de inalta tehnologie, care necesita competenta,calitate si
adaptare la cerintele pietei
 Diversificarea produselor pentru a raspunde nu numai cerintelor dar si unor
constrangeri ale diferitelor piete
 Informatizarea activitatilor si produselor nu ca o moda, ci pentru a asigura o
maniabilitate si o fiabilitate sporita
 Apelarea de tehnologii de mare productivitate si precizie conventionale sau
neconventionale
 Utilizarea unor materiale mai bine adaptate functiilor cercetate
 Stabilizarea capabilitatii proceselor de fabricatie si a proceselor suport a caror
activitate concura direct sau indirect la realizarea unui produs fiabil si competitiv
1.6.2 Delimitarea domeniului de cercetare

Problematica tehnologiei si fiabilitatii echipamentelor tehnologice de fabricatie a
schimbatoarelor de caldura este deosebit de complexa in contextul sincronizarii ei cu un sistem
17
industria auto
____________________________________________________________________________________________________
de management al calitatii bazat pe cerintele automotive definite prin ISO/TS 16949:2009,

aparand necesitatea delimitarii domeniului de cercetare intr-un cadru specific si abordabil unei
teze de doctorat.
In acest context lucrarea de fata se va axa asupra urmatoarelor domenii de cercetare:
 Analiza tehnica si tehnologica a fabricatiei schimbatoarelor de caldura
 In cadrul schimbatoarelor de caldura de uz general, focalizarea fiind facuta pe
tehnologia de fabricatie aschimbatoarelor de caldura pentru industria auto
 Analiza mecanismelor de identificare a posibilelor riscuri potentiale ale
disfunctionalitatii proceselor, identificarea corecta a cauzei radacina,
mecanismele de analiza a problemelor identificate si implementarea solutiilor de
eliminare a acestora in conformitate cu cerintele ISO/TS 16949:2009
1.6.3 Obiectivele cercetarii

Avand in vedere ca domeniul fabricatiei schimbatoarelor de caldura atat pentru industria
auto cat si pentru industriile conexe sunt parte integranta a tendintelor europene si mondiale
avand ca finalitate reducerea consumurilor energetice, utilizarea energiilor redundante din
functionarea motoarelor (electrice sau cu combustie interna) si transferarea energiei termice
pentru a fi utilizata ca materie prima pentru alte procese, fabricarea schimbatoarelor de caldura
si imbunatatirea proceselor de fabricatie a acestora este un element de baza in cadrul industriei
constructoare de autovehicule.
Prezenta teza de doctorat ca urmare a unei activitati de documentare si studiu in
domeniul de cercetare abordat, isi propune urmatoarele obiective:
1.Consideratii asupra stadiului actual al cercetarilor privind managementul calitatii in
procesul de fabricatie al schimbatoarelor de caldura pentru industria auto
2.Contributii privin capabilitatea si fiabilitatea proceselor de fabricatie a
schimbatoarelor de caldura pentru industria auto
3.Contributii privind managementul riscurilor aplicand metoda FMEA in procesul de
fabricatie a schimbatoarelor de caldura pentru industria auto
4.Studii privind tehnologia de fabricatie a schimbatoarelor de caldura
5.Cercetari experimentale si studii de caz privind managementul calitatii proceselor de
fabricatie a radiatorului de racire pentru tractorul Claas 80 HP

18
CAPITOLUL 2-CONTROLUL CALITATII IN PROCESUL DE FABRICATIE A
2.1 Calitatea produselor industriale

2.1.1 Consideraţii generale
Comportarea în utilizare a produsului poate fi influenţată de:
 calitatea rezultată din definirea cerinţelor referitoare la produs;
 calitatea conceptiei procesului;
 calitatea concepţiei produsului;
 calitatea conformităţii produsului realizat cu ceea ce s-a conceput;
 calitatea care rezultă din susţinerea produsului pe durata întregului ciclu de viaţă.
Atât în cazul produselor cât şi al serviciilor pot apare diferenţe între produsul/serviciul
aşteptat şi produsul/serviciul perceput de client. Dacă aceste diferenţe sunt mari atunci calitatea
produsului/serviciului este puternic afectată şi trebuie luate imediat măsuri pentru diminuarea
sau chiar eliminarea acestor neconcordanţe astfel încât prin produsul/serviciul oferit să fie
satisfăcute în totalitate aşteptările clientului.
Interdependenţa dintre calitatea concepţiei, a proiectării produsului, calitatea producţiei
şi calitatea produsului fabricat poate fi pusă în evidenţă prin triunghiul calităţii reprezentat în
figura 2.1 [PLR03]:
Calitatea
Calitatea concepţiei
produsului Cerinţele
clienţilor
Caracteristicile
Caracteristicile de calitate din
de calitate ale documentaţia
produsului tehnică
Calitatea
producţiei
Figura 2.1 Triunghiul calităţii
2.1.2 Caracteristicile de calitate ale produselor industriale

Odată cu dezvoltarea societăţii s-a trecut la caracterizarea mai complexă a calităţii
printr-un număr tot mai mare de caracteristici. Conform [***08], ”calitatea reprezintă măsura în
19
industria auto
___________________________________________________________________________________________________
care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplineşte cerinţele”, termenul intrinsec

referindu-se la „prezenţa în ceva a unei caracteristici în special permanentă”.
Caracteristica reprezintă o însuşire a produsului care îl diferenţiază de altele şi care
derivă din proprietatea acestuia de a satisface anumite cerinţe ale clientului. Trebuie menţionat
faptul că în standardul SR EN ISO 9000:2006 se face următoarea precizare: „o caracteristică
atribuită unui produs, proces sau sistem (de exemplu: preţul unui produs, proprietarul unui
produs) nu este o caracteristică a calităţii acelui produs, proces sau sistem”.
a) Caracteristici tehnice
b) Caracteristici economice
Caracteristicile
de calitate ale c) Caracteristici psiho-senzoriale
produselor
industriale
d) Caracteristici de ordin social
e) Caracteristici de disponibilitate
Figura 2.2 Caracteristicile de calitate ale produselor industriale

Aceste caracteristici constau în:
- comunicare eficientă între prestatorul serviciului şi client;
- curtoazie, onestitate, respect, credibilitate;
- precizie, promptitudine;
- timp de acces, timp de aşteptare, durata prestării serviciului.
Pentru identificarea caracteristicilor de calilate ale unui serviciu trebuie avute în vedere
următoarele:
- de cele mai multe ori unele servicii sunt prestate în prezenţa clienţilor ceea ce conferă
posibilitatea de a analiza imediat calitatea;
- serviciile trebuie să raspundă unor necesităţi variate ale clienţilor ceea ce presupune
existenţa unei game diverse de tipuri de servicii din aceeaşi categorie;
- existenţa pe piaţă a unor servicii similare oferă clientului posibilitatea de a face
comparaţii astfel încât de de multe ori preţul nu mai reprezintă un factor important în
alegerea serviciului dorit;

20
Capitolul 2- Controlul calitatii in procesul de fabricatie a schimbatoarelor de caldura pentru
industria auto
___________________________________________________________________________________
- prestarea serviciului trebuie să se încadreze în limitele impuse de standarde sau alte acte
normative;
- personalul trebuie să aibă capacitatea de a presta serviciile la nivelul de calitate stabilit.
2.1.3 Factorii ce influenţează calitatea produselor industriale
Calitatea produselor industriale depinde de numeroşi factori a căror influenţă este dată
de condiţiile în care se desfăşoară procesul de producţie.
Aceşti factori se clasifică conform criteriilor redate în figura 2.3 [MAN09a]:
Factorii care influenţează calitatea
procesului de producţie
După natura influenţei După gradul de După nivelul de dezvoltare

asupra calităţii producţiei obiectivitate al factorului al forţelor de producţie şi
caracterul acestora
 Factori cu acţiune  Factori obiectivi: sunt  Factori care depind de

pozitivă: dependenţi de natură şi nivelul de dezvoltare a
perfecţionarea tehnică forţelor de producţie:
tehnologiilor, a  Factori subiectivi: tehnica şi tehnologiile
utilajelor, instalaţiilor sunt dependenţi de utilizate, nivelul de
 Factori cu acţiune executant pregătire al
negativă: multiple personalului, etc.
schimbări în procesul  Factori care depind de
tehnologic, dezvoltarea caracterul forţelor de
rapidă a fabricaţiei. producţie: sistemul de
management, sistemul
motivaţional, etc.
Figura 2.3 Factorii care influenţează calitatea procesului de producţie
2.1.4 Indicatori de evaluare a calităţii produselor industriale

Pentru aprecierea calităţii se poate folosi un sistem de indicatori dintre care cei mai
importanţi sunt:
a) indicatorii parţiali ai calităţii produselor;
b) indicatorii claselor de calitate;
c) indicatorii produselor neconforme;
d) indicatorii reclamaţiilor clienţilor.
În urma analizei reclamaţiilor se pot obţine informaţii utile cu privire la natura şi
21
industria auto
___________________________________________________________________________________________________
frecvenţa defectelor, comportarea produselor în exploatare, etc. şi pot fi adoptate măsuri pentru
eliminarea deficienţelor din activitatea de producţie.
Aplicând sistemul de indicatori pentru exprimarea calităţii produselor, firmele pot
măsura nivelul calitativ al acestora luând apoi măsurile ce se impun pentru îmbunătăţirea
calităţii:
- identificarea defectelor / deficienţelor care au generat scăderea calităţii produselor
- înlăturarea defectelor de soft, modificări în tehnologia de fabricaţie, corecturi de design, etc.
- controlul, monitorizarea şi analiza eficienţei acţiunilor corective întreprinse pentru a constata
dacă ele generează rezultatele aşteptate.
Lipsa unui sistem de măsurare a calităţii face imposibilă coordonarea şi orientarea
proceselor în vederea satisfacerii cerinţelor clientului, fiind deosebit de important să se
cunoască nivelul calitativ real al unui produs pentru ca apoi acesta să poată fi comparat cu
valoarea ţintă.
2.2 Metode şi tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii
2.2.1 Metode organizationale
Dintre funcţiile managementului calităţii, îmbunătăţirea calităţii are un rol semnificativ
în reducerea costurilor şi creşterea competitivităţii. O dovadă în acest sens o reprezintă şi faptul
că standardele internaţionale ISO 9000 pun un accent deosebit pe îmbunătăţirea calităţii; se
recomandă ca întreprinderea să implementeze un sistem de management care să favorizeze
îmbunătăţirea continuă a calităţii proceselor si a rezultatelor acestora pentru a asigura
satisfacerea cât mai bună a cerinţelor clienţilor şi a societăţii în ansamblul său. Îmbunătăţirea
continuă reprezintă îmbunătăţirea treptată, continuă a calităţii produselor şi serviciilor, a
productivităţii şi competitivităţii, cu participarea întregului personal al întreprinderii respective.
Performanţe Performanţe
p6 p1
p5
p4
p3
p2
Kaizen Inovare
p1
t1 t2 t3 t4 t5 t6 Timp t1 Timp
Figura 2.4 Îmbunătăţirea calităţii Figura 2.5 Îmbunătăţirea calităţii

prin strategia Kaizen prin inovare
22
industria auto
___________________________________________________________________________________
Strategia Kaizen are ca principal factor de succes, factorul uman în timp ce inovarea este
orientată spre factorul tehnic şi financiar, după cum reiese din tabelul 2.1 [MAN09c].
Tabelul 2.1 Principalele elemente de diferenţiere
a strategiei Kaizen de strategia inovării
Criterii Strategia Kaizen Strategia inovării
Complexitatea
Mică mare, radicală
schimbării
Frecvenţa schimbării Mare mică
Delimitare în timp Continuă în salturi
Gradul de risc Mic mare
persoanele „alese” pentru
Participanţi fiecare angajat al întreprinderii inovare
renunţare la situaţia anterioară şi

Deviza menţinere şi îmbunătăţire reconstruire
modificare tehnologică
know-how convenţional şi
Tehnologii utilizate importantă, soluţii noi
nivelul existent al tehnicii
investiţii importante, mobilizare
investiţii mici, mobilizare
Efort slabă
puternică
factorul tehnic
Factorul principal de
factorul uman
succes
creştere economică rapidă
Efect creştere economică lentă
Strategia Kaizen se bazează pe o serie de metode, tehnici şi instrumente cum sunt: ciclul
lui Deming, cercurile calităţii, sistemul de sugestii, mentenanţa productivă totală, metoda celor
„3S”, metoda celor „5S”.
Avantajele cercurilor de calitate [STR02]:
- Schimbarea atitudinii angajaţilor, de la „nu îmi pasă” la „îmi pasă”, contribuind la
îmbunătăţirea calităţii muncii prin implicare emoţională.
- Dezvoltare personală respectiv dezvăluirea potenţialului „ascuns” al salariaţilor,
dobândirea unor noi abilităţi de către lucrătorii implicaţi.
- Dezvoltarea spiritului de echipă prin trecerea de la „eu nu pot” la „noi putem” şi
eliminarea conflictelor între departamente.
- Dezvoltarea culturii organizaţionale prin crearea unui climat de muncă favorabil,
implicarea într-o măsură mai mare a personalului, stimularea managementului
participativ.
23
industria auto
___________________________________________________________________________________________________
Punerea în valoare a capacităţilor angajaţilor prin antrenarea lor la rezolvarea

problemelor întreprinderii caracterizează ceea ce se numeşte management participativ.
Introducerea în organizaţii a sistemului de lucru în echipă face ca şi executanţii
proceselor operaţionale să fie antrenaţi în sistemul decizional. Această mobilizare a
personalului este asociată cu creşterea iniţiativelor şi abordarea creativă a problemelor
organizaţiei.
Mentenanţa productivă totală (MPT)
Mentenanţa productivă totală este o metodă utilizată în cadrul strategiei Kaizen în
scopul creşterii gradului de folosire şi a duratei de viaţă a aparaturii din dotare, a
echipamentelor prin participarea tuturor angajaţilor deci nu doar a echipei de întreţinere.
MPT are trei semnificaţii care conturează trăsăturile principale ale acestui tip de mentenanţă:
- Eficacitatea totală, adică obiectivul MPT este creşterea eficienţei economice, a
rentabilităţii firmei.
- Este un sistem total de mentenanţă care include prevenirea defecţiunilor, mentenanţa
corectivă şi mentenanţa preventivă.
- Participarea totală a personalului care vizează mentenanţa autonomă efectuată chiar de
angajaţii care utilizează echipamentele respective.
Avantajele MPT:
- creşte preocuparea angajaţilor cu privire la utilizarea corespunzătoare a echipamentelor;
- se asigură o funcţionare mai bună a acestora, cu implicaţii favorabile asupra produselor
şi serviciilor oferite clienţilor;
- scad cheltuielile de întreţinere şi reparaţii.
Deşi un număr mare de firme din Japonia şi Asia de Sud-Est au asimilat deja sistemul
MPT, posibilitatea de îmbunătăţire a calităţii prin utilizarea acestei metode a fost explorată,
până în prezent, într-o măsură redusă de ţările europene dezvoltate, fiind chiar neglijată în
SUA. Absenţa interesului american faţă de această metodă ar putea fi explicată prin puterea
organizaţiilor sindicale americane care se opun cu vehemenţă ideii de transferare a sarcinilor de
mentenanţă personalului direct productiv. Conceptele metodei MPT sunt mai răspândite însă în
Franţa unde numeroase firme au experimentat cu succes această metodă (ex: Philips Eclainage,
Group Solvay, Valeo, Societe Generale, Citroen, Renault). În cadrul strategiei de îmbunătăţire
continuă a calităţii, companiile utilizează şi alte metode şi tehnici manageriale, de regulă în
combinaţie cu cele prezentate anterior, printre care metoda celor „3S” şi respectiv „5S”.

24
industria auto
___________________________________________________________________________________
2.3. Sistemul informaţional de control al calităţii proceselor de fabricatie
2.3.1. Sistemul informational concept si coordonate
Informaţia poate fi definită ca un element de cunoaştere care poate fi transmis şi
conservat datorită unui suport şi unui cod. Procesul de conducere prin utilizarea unui sistem
informaţional reprezintă culegerea, transmiterea şi prelucrarea automată a informaţiilor.
Procedeul de identificare, prin care se caracterizează informaţiile de care o instituţie
are nevoie, cuprinde în mod necesar câteva etape înlănţuite logic, ca în figura 2.40.
Etapele procesului
Stabilirea priorităţilor pentru achiziţionarea susrselor

Cunoaşterea cerinţelor beneficiarilor informaţiilor
Evaluarea necesităţilor cu caracter global
Volum
eterogen INFORMAŢII
UTILE
Definirea destinaţiei informaţiilor
de ORGANIZATIEI
informaţii
Consultarea beneficiarilor
generatoare de informaţii.
Metode de lucru corespunzătoare fiecărei etape
Reevaluarea necesităţilor
informatice
Fig. 2.40. Procesul de identificare a informaţiilor necesare organizaţiei

El este în măsură să armonizeze permanent obiectivele cu resursele, prin intervenţii

25
industria auto
___________________________________________________________________________________________________
eficiente pentru eliminarea promptă a perturbaţiilor. Toate acestea nu pot fi realizate decât pe
baza cunoaşterii în orice moment, cu un grad de încredere acceptabil, componenta
informaţională manifestandu-se cu pondere egală cu cea conceptuală [PRU98].
Factorii care determină necesităţile managementului informaţional sunt factori
generali (factori de mediu, dimensiunea instituţiei şi complexitatea organizării acesteia),
precum şi factori specifici (domeniul de acţiune al managementului, nivelul de conducere).
2.3.2. Analiza unui sistem informational din industria auto

2.3.2.1. Definirea sistemului informaţional
Sistemul informaţional realizează legătura dintre sistemul decizional şi celalalte
subsisteme. Prin componentele sale, sistemul informaţional asigură atât transmiterea
informaţiilor necesare diverselor nivele de decizie cât şi a conţinutului deciziilor către nivelele
operaţionale.
În accepţiunea majorităţii specialistilor în management sistemul informaţional este definit
ca ansamblu interconectat într-o concepţie sistematică a datelor, informaţiilor, circuitelor şi
fluxurilor informaţionale, procedurilor informaţionale şi a mijloacelor de culegere , prelucrare
, transmitere şi stocare a informaţiilor care acţionează intercorelat în vederea realizării
obiectivelor fundamentale ale instituţiilor publice care contribuie prin conţinutul lor, la
satisfacerea necesităţilor generale ale populaţiei.
El reprezintă o componentă a sistemului de management al oricarei organizaţii, alături
de sistemul organizatoric şi decizional.
Sistemul informatic se rezumă în esenţă la culegerea, transmiterea şi prelucrarea cu
ajutorul mijloacelor automatizate a informaţiilor.Raportul dintre sistemul informaţional şi cel
informatic este de întreg - parte. Sistemul informatic nu este decât un instrument printre altele
în serviciul sistemului informaţional.
Se consideră un sistem informatic integrat, când pentru tot sistemul informaţional
prelucrarea este automată
2.3.2.2. Componentele sistemului informaţional
Utilizarea sistemului informatic asigură pe de o parte, reducerea timpului de elaborare a
informaţiei şi a celei de reacţie, iar pe de altă parte, oferă raţiunea existentei sistemului
informaţional, aceea de a asigura baza informaţională necesară pentru derularea eficientă a
proceselor de management, cât şi a celor de execuţie.
Componentele de bază ale sistemului informaţional sunt prezentate în figura. 2.42.

26
industria auto
___________________________________________________________________________________
Fluxurile
Datele
inormaţionale
Componentele Procedurile
Informaţiile sistemului infomaţionale
informaţional
Circuitele Mijloace de
informaţionale tratare a datelor
2.42 Componentele sistemului informational

Sistemul informaţional poate ajuta o instituţie să modeleze relaţiile cu fiecare
dintre detinătorii de interese (utilizatori, furnizori, alte instituţii cu obiect de activitate
similar, instituţii coordonatoare, comunitate etc. ) [ GUG 08 ].
2.3.3. Funcţiile sistemului informaţional

Funcţia decizională exprimă menirea sistemului informaţional de a asigura
elementele informaţionale necesare luării deciziilor.
Dată fiind importanţa sa deosebită există tendinţa de a utiliza denumirea de Sistem
Informaţional Managerial - SIM (MIS - Management Informaţional System), ştiut fiind
că decizia constituie elementul specific cel mai important al conducerii.
Funcţia operaţională sau de acţiune exprimă declanşarea acţiunilor necesare
îndeplinirii obiectivelor instituţiei.
Funcţia de documentare a sistemului informaţional exprimă menirea sa
gnoseologică, în virtutea căreia se înregistrează o serie de informaţii ce servesc îmbogăţirii
cunoştinţelor personalului şi care, numai ulterior , este posibil să fie utilizate pentru a lua
decizii sau pentru efectuarea anumitor operaţii.
Funcţiile sistemului informaţional sunt prezentate în figura 2.43.
INFORMAŢIONAL
Decizionale
SISTEMULUI
FUNCŢIILE
Operaţionale
Documentare
Fig. 2.43. Funcţiile sistemului informaţional

27
industria auto
___________________________________________________________________________________________________
În condiţiile ritmului rapid al progresului tehnic, al ştiinţei în general, această funcţie

devine din ce în ce mai importantă. În realizarea acestor funcţii, sistemul informaţional este
confruntat cu probleme foarte complexe, dată fiind tripla dimensiune a informaţiilor.
2.3.3.1 Tipuri de sisteme informaţionale

Prin sisteme informaţionale de management se înţelege concepţia organizatorică a
întregului sistem de informaţii care urmăreşte să pună la dispoziţia conducerii organizaţiei
toate informaţiile necesare din trecut, prezent şi viitor cu un conţinut corespunzător scopului,
la momentul potrivit şi în urma luării în considerare a principiului competitivităţii.În funcţie
de nivelul de management la care sunt folosite, se întâlnesc următoarele tipuri de sisteme
informaţionale, prezentate centralizat după cum urmează:
Satisfacerea cerinţelor de informare
Decision Support System (DSS)

Sistem de ajutor managerial
Executive Support System (ESS) Manageri de vârf
Sistem de susţinere pentru management
Executive Informaţion System (EIS)
TIPURI DE SISTEME
INFORMAŢIONALE
Sisteme de fundamentare a
deciziilor manageriale
Management Support System (MSS)

Sistem de susţinere managerial
Management Inormaţion System (MIS) Manageri de tip mediu
Sistem informaţional managerial
Structura şi resursele instituţiei
Fig. 2.44. Tipuri de sisteme informaţionale
2.3.3.2. Principiile sistemului informaţional din instituţiile de informare şi documentare

Sistemul informaţional [ROH 01], din instituţiile de informare şi documentare, care au la bază
oferirea de servicii specifice îndeplinirii acestei activităţi funcţionează pe următoarele principii
ce sunt prezentate în figura 2.45, iar apoi vor fi descrise individual [ROH 01].

28
industria auto
___________________________________________________________________________________
PRINCIPIILE SISTEMULUI INFORMAŢIONAL
1. Principiul conceperii şi restructurării sistemului informaţional potrivit cerinţelor de

informare şi documentare universitară, care sunt în permanentă schimbare şi evoluţie.
2. Principiul corelării strânse a sistemului informaţional cu organizarea structurală şi cu

sistemul decizional
3. Principiul unităţii metodologice a tratării informaţiilor.
4. Principiul concentrării asupra informaţiilor esenţiale.
5. Principiul asigurării unui timp corespunzator de reacţii componentelor sistemului

serviciului de informare şi documentare.
6. Principiul asigurării de maximum de informaţii finale dintr-un fond limitat de informaţii

primare
7. Principiul flexibilităţii
Figura 2.45. Principiile sistemului informaţional din instituţiile de informare şi

documentare
2.3.4. Proiectarea sistemului informaţional
Proiectarea unui sistem informaţional asigură un management eficient al informaţiilor
interne şi externe acesteia, având consecinţe directe asupra calităţii serviciilor de informare
prestate şi a diminuării impactului negativ al activităţilor desfaşurate necorespunzător.
Proiectarea sau reproiectarea sistemului informaţional este un proces complex, care
presupune implementarea unui nou set de proceduri de procesare a informaţiei. Acest proces
necesită alocarea unor importante resurse materiale, umane şi financiare.
Prima etapă, premergătoare proiectării propriu-zise o constituie identificarea cauzelor care
determină slaba funcţionare a sistemului informaţional, în ansamblul sau a părţilor sale
componente.
Procesul de proiectare, care este întâlnit în literatura de specialitate şi sub termenii de
raţionalizare sau reproiectare, este un proces complex, care poate sa afecteze întreg sistemul
organizaţiei sau părţi componente ale sale. Criteriul de bază al proiectării constă în eliminarea
redundanţelor informaţionale. Privit la nivelul întregului sistem al organizaţiei, procesul de
eliminare a redundanţelor este orientat pe următoarele etape: [CEA 00].

29
industria auto
___________________________________________________________________________________________________
 Analiza comparativă a componentelor structurii organizaţionale în vederea

identificării unor subcomponente care au atribuţii funcţionale similare sau identice (dacă
apar situaţii de acest gen se impune o redimensionare a subcomponentelor în cauză, pentru a
se respecta criteriul unicităţii atribuţiilor funcţionale);
 Analiza competentelor specifice fiecărei atribuţii funcţionale a componentelor
organizaţionale, cu scopul eliminării paralelismelor în exercitarea sarcinilor;
 Analiza activităţilor specifice fiecărei competenţe, cu eliminarea redundanţelor
derivate din existenţa unor activităţi care servesc aceluiaşi obiectiv, dar care se găsesc pe
niveluri diferite de competenţe sau funcţionale (criteriul aplicat este acela al unicităţii
activităţilor;
 Construirea unei diagrame de relaţii care să cuprindă, pe de o parte, relaţiile dintre
activităţile specifice fiecărei competenţe funcţionale, iar pe de altă parte, relaţiile dintre
activităţi complementare, dar care se găsesc pe niveluri de competenţă funcţionale diferite
(criteriul utilizat este cel al unicităţii relaţiei, iar scopul este acela al eliminării relaţiilor care
 ar putea să genereze suprapuneri de circuite informaţionale sau dublări de fluxuri;
 Reprezentarea grafică a circuitelor informaţionale specifice fiecărei relaţii, care este o
activitate orientată către definirea conţinutului fiecărei informaţii, a purtătorilor de
informaţii şi a traiectoriilor acestora (criteriul utilizat este acela al unicităţii locului
producerii unei informaţii, iar prin reproiectarea purtătorilor de informaţii se pot elimina
eventualele informaţii inutile sau eventualele dubluri de informaţii;
 Informatizarea sistemului informaţional astfel, îmbunătăţit.
2.4. Concluzii:
În proiectarea unui proces de fabricatie al unei organizatii care a implementat un sistem de
management al calităţii sau de mediu (conform standardelor SR EN ISO 9001:2008, ISO/TS
16949:2009 şi SR EN ISO 14001:2005) trebuie să se integreze elementele procedurale ale
acestor standarde .
Calitate înseamnă competitivitate şi eficienţă, atât pentru executant (prestator), cât şi pentru
beneficiar, deci, exprimarea nivelului tehnic al activităţilor ca un indicator sintetic; înseamnă
determinarea cu precizie a competitivităţii sistemului caracterizat de aceste activităţi
comparativ cu sisteme similare. În aceste condiţii, rezultă că pe baza indicatorilor de
performanţă se poate defini un indicator sintetic şi cumulativ de calitate sau un indicator de
evalure a performanţelor activităţilor sistemului economic.
30
CAPITOLUL 3 – STUDII PRIVIND CAPABILITATEA ŞI VARIABILITATEA
PROCESELOR DE FABRICATIE A SCHIMBĂTOARELOR DE CALDURA PENTRU
INDUSTRIA AUTO
3.1 Capabilitatea proceselor tehnologice

Practica şi teoria capabilităţii proceselor de fabricaţie începe să fie legate nemijlocit de
modul în care este abordată problema controlului proceselor tehnologice. Se pune accent pe
SPC (Statistical Process Control), fiind considerat un element cheie în managementul
producţiei moderne. Conform lui E. P. Box, SPC utilizează cu precădere tehnici de
monitorizare a proceselor, propuse iniţial de Shewhart, iar EPC (Engineering Process Control)
se concentrează pe proceduri de reglare a acestor procese.
Indicii de capabilitate au avantajul că exprimă sintetic printr-o familie de numere, mai
multe trăsături ale comportării procesului respectiv, printre care:
 Variabilitatea naturală a procesului în raport cu cea impusă prin proiectare, norme
interne, standarde etc.;
 Poziţionarea procesului faţă de propriul său nivel mediu, estimat prin observare în timp;
 Distanţa nivelului mediu al procesului faţă de o anumită valoarea ţintă, considerată de
cele mai multe ori optimă;
 Distanţa nivelului procesului faţă de mijlocul câmpului de împrăştiere, T = (Ti+Ts)/2,
când această mărime are importanţă din punct de vedere tehnic.
Analiza capabilităţii ar trebui să debuteze cu stabilitatea parametrilor centrării şi
preciziei procesului deoarece - stabilitate statistică. Dacă procesul nu se află în stare de control
statistic, indicii de capabilitate calculaţi, vor fi cel mult orientativi.
3.2 Variabilitatea proceselor tehnologice
Ca obiect principal de studiu, variabilitatea este în esenţă un derivat al factorilor
tehnologici ce acţionează şi interacţionează în cadrul proceselor industriale. Din punct de
vedere al teoriei capabilităţii, variabilitatea se transformă într-un adevărat factor tehnologic
întrucât este de fapt sursa capabilităţii proceselor.
Variabilitatea se manifestă prin oscilaţia valorilor unei anumite caracteristici de calitate,
în jurul unei valori centrale, cea mai probabilă, ce descrie comportarea dinamică a
caracteristicii respective, valoare cunoscută sub denumirea de medie. Caracterul mediei este dat
de faptul că în anumite cazuri media (aritmetică) nu este obligatoriu să se regăsească printre
valorile seriei statistice din care a provenit [MIL 02a], [CRI 02], [BÂR 02], [VOD 02a], [VOD

31
industria auto
____________________________________________________________________________________________________
02b], [VOD 02c].

Precizia se referă la gradul în care este prezentă variabilitatea corelată cu toleranţele
într-un anumit proces tehnologic.
Capabilitatea cuprinde variabilitatea şi formele ei de manifestare, dar şi gradul în care
un anumit proces reuşeşte să furnizeze caracteristicile produselor respective la anumite
poziţionări fie faţă de o valoare medie, fie faţă de o valoare ţintă ce ar constitui optimul pe care
ar trebui să-l atingă caracteristicile respective [MIL 02a], [CRI 02], [VOD 02a].
Din figura 3.1 se poate observa că deşi intervalul natural de toleranţă (INT) este mai mic
decât intervalul specificat de toleranţă (ITS) - valoarea naturală este mai mică decât cea impusă
- totuşi, caracteristica respectivă nu este conformă, deoarece există o proporţie însemnată de
valori ce depăşesc toleranţa specificată superioară Ts .
ITS
INT
Ti Li Ts Ls
fracţiunea defectivă
Fig. 3.1. Situaţie de încadrare a capabilităţii procesului

Variabilitatea naturală este sursa de capabilitate ce trebuie să se manifeste nu doar ca
valoare, ci şi ca poziţionare faţă de ITS.
Conformitatea - un produs fie el simplu sau complex este considerat conform dacă toate
caracteristicile sale de calitate (atributive sau măsurabile) satisfac toate restricţiile specifice
impuse, restricţii care de regulă privesc marja de variabilitate permisă pentru fiecare
caracteristică în parte.
3.3 Evaluarea toleranţelor natural specific proceselor tehnologice
Aspectul evaluării toleranţelor naturale ale unui proces priveşte două cazuri:
 Caracteristica de calitate urmează o lege de repartiţie statistică Gauss - Laplace;
 Caracteristica respectivă urmează o lege de repartiţie continuă oarecare, cu parametrii
necunoscuţi.
În mod curent, se lucrează cu cantităţile ( X ±3s) care evident, nu pun nici un fel de
probleme de calcul. Pornim, de cele mai multe ori, de la ideea că parametrii proceselor pe care
32
CAPITOLUL 3 – Studii privind capabilitatea si variabilitatea proceselor de fabricatie a schimbatoarelor de
caldura pentru industria auto
___________________________________________________________________________
îi înregistrăm, se supun legii de repartiţie Gauss – Laplace, motiv pentru care intervalul 6
conţine 99,73 % din valorile caracteristicii investigate.
Problema pusă de Shewhart era de fapt următoarea: să se determine parametrul k,
eventual întreg, astfel încât:
 X  ks   x    
2
 1 2 
Pr ob   e 2  dx  p   , (3.5)
  2  X  ks 
 
unde 0 < p,  <1, X  n 1  xi , s 2  n  1   xi  x 2 .
Constanta k depinde în final de n, p şi , deci k = k(n, p, ), şi la ora actuală există tabele
ce oferă valorile respective pentru diverse combinaţii n, p şi ,.
Cercetările recente s-au concentrat îndeosebi pe ajustarea INT = 6s astfel încât să se ţină
seama de eventualele asimetrii ale curbei de măsurători şi/sau de distanţa nivelului mediu al
caracteristicii, faţă de valoarea ţintă.
3.4 Indici de capabilitate ai proceselor tehnologice
Capabilitatea procesului de fabricaţie este asociată cu intervalul natural de toleranţă
(INT), care determină limitele naturale de variaţie ale procesului. Indicii de capabilitate sunt
mărimi de descriere rapidă a relaţiei dintre variabilitatea procesului (limitele naturale ale
procesului) şi aria limitelor specificate. Capabilitatea procesului de fabricaţie se cuantifică prin
indicele potenţialităţii procesului (Cp) şi prin indicele capabilităţii procesului (Cpk).
Indicele potenţialităţii procesului (Cp) este valoarea raportului dintre intervalul de
toleranţă specificat (ITS) pentru o anumită caracteristică de calitate şi intervalul natural de
toleranţă (INT) realizat pentru aceeaşi caracteristică a procesului de fabricaţie (fig. 3.4).
ITS
Ti Li μ Ls Ts
Fig. 3.4 Reprezentarea limitelor de toleranţă
33
industria auto
____________________________________________________________________________________________________
Montgomery defineşte indicele Cpksup ca fiind „proporţia capabilităţii procesului”

caracteristică limitei specificată superioară şi recomandă câteva valori minimale care sunt
similare cu cele din cazul Cpkinf .
Curba de transformare corespunzătoare indicelui Cpk prezentată în fig. 3.5 poate fi un
instrument folositor pentru interpretarea indicelui Cpk şi nivelul de defectare corespunzător
(unităţi de produs neconforme [ppm]).
Unităţi de produs neconforme [ppm]
Cpk
Fig. 3.5 Curba de transformare corespunzătoare indicelui Cpk
Valorile indicelor Cp şi Cpk, se pot compara în funcţie de poziţia mediei. În cazul în care
indicele Cp < 1,33, trebuie căutate cauzele responsabile de această dispersie mărită. Dacă
indicele Cp  1,33 şi indicele Cpk < 1,33, trebuie găsite cauzele descentrării procesului şi
corectată această derivă naturală (figura 3.7) [VAC 00].
În cazul proceselor de fabricaţie modelate de distribuţia normală, INT conţine o
proporţie de 99.73% din unităţile de produs realizate în acel proces.
Când valoarea indicilor de capabilitate este mai mare decât 1.00, atunci fracţiunea
defectivă pentru caracteristica de calitate respectivă este mai mica de 0,27%.
Pentru decizia asupra capabilităţii procesului de fabricaţie se iau în considerare
următoarele elemente:
 Normalitatea procesului
 Indicii de capabilitate
 Acţiunile corective
În tabelul 3.1 sunt prezentate deciziile asupra potenţialităţii, cât şi asupra capabilităţii
procesului de fabricaţie în concepţia lui Kane şi Taguchi [KAN 86].
34
CAPITOLUL 3 – Studii privind capabilitatea si variabilitatea proceselor de fabricatie a schimbatoarelor de
___________________________________________________________________________
Tabelul 3.1 Decizii asupra potenţialităţii şi capabilităţii procesului de fabricaţie
cu ajutorul indicilor Cp şi Cpk
Potenţialitatea procesului Capabilitatea procesului Performanţa reală a procesului
Neconfirmată Neconfirmată Necorespunzătoare
Ĉp < 1 Ĉpk < 1 (inacceptabilă)
Confirmată Confirmată Redusă
Ĉp  1 Ĉpk < 1.33 (acceptabilă)
Confirmată Confirmată Bună
Ĉp  1.33 Ĉpk  1.67 (acceptabilă)
Confirmată Confirmată Foarte bună
Ĉp  1.67 Ĉpk  3 (acceptabilă)
Nivelul de performanţă statistică poate fi exprimat numeric prin cerinţele simultane

C p  1 şi C pk  1 , adică indicele de potenţial şi cel de capabilitate să fie cel puţin 1. Aceasta
este o cerinţă minimală. Industria modernă tinde să se asigure cel puţin un NPS  1,67 pentru a
spune că există o capabilitate foarte bună a procesului.
Limitele de control optimale se pot evalua pornind de la valoarea centrală T = (Ti +
Ts)/2 cu o abatere standard opt = (Ts – Ti)/q, unde q = 5 pentru a atinge un nivel de
performanţă statistică de 1,67.
Capabilitatea procesului de fabricaţie se mai poate cuantifica prin: indicele Taguchi
(Cpm); indicele Pearn – Kotz – Johnson (Cpmk); indicele Wright (Cs); indicele Luceňo (Cpc);
l 
indicele Vännman (Cp(u,v)); indicele Militaru – Crişan ( Ĉ pk2 ).
Concluzii
Analiza capabilităţii este strâns legată de controlul proceselor deoarece prin stăpânirea
procesului de fabricaţie se pot depista şi studia factorii tehnologici care determină capabilitatea.
Modelele statistice utilizate la studiul capabilităţii sugerează ce acţiuni corective trebuie
întreprinse pentru obţinerea unei capabilităţi convenabile din punct de vedere tehnic.
Indicii de capabilitate au avantajul că exprimă sintetic printr-o familie de numere, mai
multe trăsături ale comportării procesului respectiv. S-au urmărit în principal, două elemente:
 constituirea unui sistem de indicatori care să ofere o imagine cât mai realistă a stării de
fapt a procesului
 identificarea acelor factori tehnologici ce acţionează în proces sau din afara acestuia şi
care contribuie fie la destabilizarea procesului, fie la o capabilitate slabă a sa.

35
CAPITOLUL 4 – CERCETARI PRIVIND MANAGEMENTUL RISCULUI APLICAND
METODA FMEA IN PROCESUL DE FABRICATIE A SCHIMBĂTOARELOR DE
CALDURĂ PENTRU INDUSTRIA AUTO
4.1. Managementul riscurilor – considerații teoretice

Riscul este probabilitatea efectului cumulat a evenimentelor incerte care pot sau nu să se
întâmple şi au impact pozitiv ori negativ asupra obiectivelor s-au rezultatelor proiectului.
Dificultățile cauzate de natura subiectivă a proceselor riscului în sine nu trebuie să ducă
la concluzia că managementul riscului este o activitate misterioasă, desprinsă de managementul
curent. Dimpotrivă, managementul riscului este o activitate organizată si planificată,
întrepătrunsă cu managementul general si subordonată acestuia. Managementul riscurilor
cuprinde totalitatea metodelor sau mijloacelor prin care se gestionează incertitudinea, ca bază
majoră a factorilor de risc în scopul îndeplinirii obiectivelor planificate. Procesul de
management al riscurilor permite identificarea, analiza și tratarea riscurilor identificate.
4.2. Studii privind evaluarea riscului în calitatea şi fiabilitatea proceselor de
fabricație a schimbatoarelor de căldură
Concentrarea pe calitate totală (TQM) se referă la problemele privind calitatea pe tot
parcursul existenţei produsului. Se pune mare accent pe calitatea proceselor de fabricaţie,
deoarece calitatea produsului este determinată de calitatea procesului tehnologic, [KIF 02].
Istoria a demonstrat o evoluţie paralelă a practicilor şi tendinţelor în domeniile
managementului riscului şi managementului calităţii (figura 4.1) [MOC 04]:
RISC CALITATE
Identificare - Control Control - Inspecţie
Gestiunea riscurilor Menţinere sub control Gestiunea calităţii
Managementul TRM + TQM = Managementul

riscului Managementul excelenţei calităţi totale
MANAGEMENTUL RISCULUI TOTAL

MANAGEMENTUL CALITĂŢII TOTALE
Fig. 4.1 Evoluţia paralelă a managementului calităţii şi managementului riscului

36
Capitolul 4 – Cercetari privind managementul riscului aplicand metoda FMEA in procesul de fabricatie a
____________________________________________________________________________
4.3. Evaluarea riscului utilizând analiza modului de defectare şi a efectelor -FMEA

Calitatea şi fiabilitatea produselor sunt de o importanţă critică pentru rezultatul
procesului de fabricaţie. Din această cauză calitatea şi fiabilitatea unui produs/proces tehnologic
trebuie construită încă din primele faze ale proiectării produsului [*** 95], [*** 02], [*** 00a].
Etapele managementul riscului în FMEA sunt prezentate în figura 4.6.
Definire proces
Identificarea
modurilor de
defectare potenţiale
Identificarea efectelor Identificarea cauzelor Identificarea

potenţiale ale modurilor potenţiale ale modurilor controlului current
de defectare de defectare al procesului
Determinarea nivelului de Determinarea

Determinarea nivelului de nivelului de detecţie
apariţie al cauzelor
severitate al defectărilor
Determinarea indicelui de Clasificarea şi

prioritate-risc (NPR) prioritizarea riscurilor
Aplicarea acţiunilor
Tratarea riscurilor
corective sau preventive
reziduale
Fig. 4.6 Procesul de management al riscului în FMEA

În procedura FMEA există trei etape critice:
 Identificarea modurilor potenţiale de defectare;
 Corectitudinea datelor pentru apariţie, detectare şi severitate;
37
industria auto
____________________________________________________________________________________________________
 Dezvoltarea procedurilor de control al procesului pe baza raportului FMEA de care

depinde în ultimă instanţă eficienţa FMEA.
4.3.3. Managementul riscului în FMEA de proces
În cazul proiectării, elaborării şi derulării unui proces tehnologic, procesul de evaluare a
riscurilor constă în evaluarea metodelor de reducere a riscurilor asociate defectărilor şi
reducerea defectările asociate proiectării viitoare. În cazul proceselor tehnologice de fabricaţie,
procesul de evaluare a riscurilor constă în evaluarea şi reducerea riscurilor asociate defectării
procesului şi defectării produsului.
Monitorizarea indicelui de prioritate-risc (NPR) este principala metodă de evaluare a
riscului în FMEA. Toate acţiunile aplicate în FMEA, trebuie să conducă, în final, la reducerea
NPR, deci la reducerea riscului asociat procesului tehnologic. Toate elementele FMEA se
asamblează într-un proces de management al riscului.
Planul de răspuns la risc este concentrat pe riscurile mari evaluate în analiza calitativă
şi/sau cantitativă a riscului. Managerul de proiect şi echipa de risc identifică care strategie e mai
bună pentru fiecare risc şi proiectează acţiunile specifice pentru implementarea acestor strategii.
Planul de răspuns la risc este un proces de dezvoltare a opţiunilor şi de determinare a acţiunilor
care intensifică oportunităţile şi reduc ameninţările asupra obiectivelor proiectului. Răspunsul
dat riscului trebuie să fie bazat pe severitatea şi impactul riscului.
Evitarea riscului este un proces de verificare şi alegere a opţiunii care este favorabilă
proiectului în vederea obţinerii rezultatelor propuse. Evitarea riscurilor înseamnă înlăturarea
totală a riscului din cadrul proiectului. Evitarea riscului poate însemna chiar renunţarea la
executarea proiectului, dacă riscurile majore vizează un element cheie al acestuia.
Transferarea riscului este un proces de transferare a impactul financiar al riscului prin
comprimarea anumitor activităţi. Transferul reduce riscul numai dacă furnizorul este capabil să
facă paşi de minimizare ai riscului.
Reducerea riscului înseamnă urmarea unor paşi specifici în vederea reducerii expunerii
la risc. Reducerea nu elimină riscul, dar reduce probabilitatea de apariţie a riscului şi impactul
lor asupra evenimentelor care ar putea să apară.
Acceptarea riscului este rezultatul unei decizii intenţionate de a suporta consecinţele
unui eveniment care ar putea să apară. Acceptarea riscului poate lua o formă pasivă şi una
activă. Acceptarea pasivă apare când nu este luată nici o acţiune pentru a rezolva riscurile,
pentru a le rezolva ori pentru a le administra.

38
Capitolul 4 – Cercetari privind managementul riscului aplicand metoda FMEA in procesul de fabricatie a
____________________________________________________________________________
Evaluarea şi ordonarea riscurilor
Risc DA
Accept
acceptabil?
NU
Identificarea
opţiunilor Reducerea Reducerea Transfer Evitare
de tratare probabilităţii consecinţei parţial/total
Comunicare şi consultare
Monitorizare şi revizuire
Evaluarea costurilor şi beneficiilor
Recomandarea strategiilor de tratare

Selectarea
opţiunilor
de tratare Selectarea strategiilor de tratare
Pregătirea Pregătirea planurilor de tratare

planurilor
de tratare
Reducerea Reducerea Transfer Evitare

Implementar
ea planurilor probabilităţii consecinţei parţial/total
de tratare
Parte reţinută / transferată
Risc DA
Reţinere
acceptabil?
NU
Fig. 4.7 Procesul de tratare a riscului

4.4. Concluzii
Managementul riscului în proiectele de elaborare a proceselor tehnologice are ca
obiectiv asigurarea unui management performant şi eficace în ceea ce priveşte riscurile şi
oportunităţile asociate, care să permită planificarea, identificarea, evaluarea, cuantificarea,
răspunsul, monitorizarea şi controlul riscurilor. Identificarea frecventei de aparitie a unui defect
posibil, a gravitatii efectului acestuia precum si a detectabilitatii unui potential produs defect
furnizeaza principalele date de intrare proiectantului de procese in vederea detectarii zonelor
cheie ale procesului si eficientizarea amplasarii punctelor de inspectie.

39
CAPITOLUL 5- MANAGEMENTUL CALITATII IN PROCESUL DE
FABRICATIE AL SCHIMBATOARELOR DE CALDURA PENTRU INDUSTRIA AUTO
5.1 Evoluţia conceptului de calitate. Orientări actuale în definirea calităţii

Termenul de calitate provine din limba latină, de la cuvântul „qualis” tradus prin expresia
„fel de a fi”. Conceptul de calitate este cunoscut încă din antichitate când semnificaţia acestei
noţiuni era perfecţiunea sau excelenţa, Cicero fiind cel care a folosit pentru prima dată cuvântul
calitate („qualis”) în lucrările sale.
5.2.2 Controlul calităţii
Conform [***06], controlul calităţii reprezintă „o parte a managementului calităţii
concentrată pe îndeplinirea cerinţelor referitoare la calitate”. Acest concept are la bază
acceptarea ideii emisă de Walter Shewhart conform careia există o variabilitate naturală a
rezultatelor unui proces şi prin urmare se impune determinarea unui grad de variaţie acceptabil.
Nivelul de calitate acceptabil (AQL) reprezintă calitatea minimă la care se poate aştepta
un beneficiar din partea furnizorului său.
5.2.3 Asigurarea calităţii
Asigurarea calităţii reprezintă „o parte a managementului calităţii concentrată pe
furnizarea încrederii că cerinţele referitoare la calitate vor fi îndeplinite” [***06].
Creşterea complexităţii produselor, a nivelului de educaţie a consumatorilor a determinat
apariţia unei noi forme de ţinere sub control a calităţii bazată pe acţiuni de prevenire a erorilor,
suplimentare celor de identificare a neconformităţilor şi a cauzelor lor.
5.2.4 Managementul calităţii
Managementul calităţii constă din „activităţi coordonate pentru a orienta şi controla o
organizaţie în ceea ce priveşte calitatea”. Implementarea cu succes a managementului calităţii
presupune cunoaşterea şi aplicarea celor opt principii ce stau la baza acestuia [***00]:
5.3.1.1 Abordarea bazată pe proces
Pentru implementarea managementului de procese în cadrul unei organizaţii este necesară
parcurgerea următoarelor etape :
a) Identificarea proceselor: - cartografierea proceselor specifice din cadrul organizaţiei
b) Definirea proceselor:
- identificarea datelor de intrare şi a furnizorilor;
- identificarea datelor de ieşire şi a clienţilor;
- identificarea subproceselor şi a fluxului acestora;

40
Capitolul 5-Managementul calitatii in procesul de fabricatie al schimbatoarelor de caldura pentru
industria auto
- stabilirea şi identificarea persoanelor care execută, decid, controlează;

- stabilirea şi identificarea mijloacelor utilizate;
- stabilirea şi identificarea riscurilor procesului;
- reprezentarea procesului.
Responsabilitatea
C managementului C
L L
I I
E E
N N
A P T
T Managementul
C D
resurselor S
C
E A
R T
I I
N S
Ţ Realizarea F
Date de Produs Date de A
E
intrare produsului ieşire C
Ţ
I
E
Măsurare, analiză şi
îmbunătăţire
Figura 5.7 Modelul unui sistem de management al calităţii bazat pe proces

c) Managementul proceselor:
- constă în conducerea şi ţinerea sub control a proceselor;
- SR EN ISO 9000:2006 impune un management pentru fiecare proces, managementul de vârf
desemnând un responsabil/proprietar de proces, numit şi owner ;
- responsabilul de proces este cel care asigură faptul că rezultatele procesului sunt conforme şi
satisfac cerinţele clienţilor.
5.3.4 Managementul resurselor
Managementul resurselor presupune:
 identificarea acestor resurse;
 asigurarea resurselor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor cu privire la calitate;
 utilizarea de personal competent;
 asigurarea instruirii personalului precum şi evaluarea eficacităţii acestei instruiri;
 menţinerea înregistrărilor adecvate referitoare la studii, instruire, abilităţi şi

41
industria auto
____________________________________________________________________________________________________
experienţă;
 conştientizarea angajaţilor cu privire la rolul lor în îndeplinirea obiectivelor calităţii;
 întreţinerea infrastructurii;
 asigurarea calităţii mediului de lucru prin identificarea şi ţinerea sub control a
factorilor de mediu cu impact asupra calităţii.
INTRĂRI: IEŞIRI:
- rezultatele auditurilor
- feedback-ul de la client -îmbunătăţirea eficacităţii sistemului
-performanţa proceselor şi conformitatea de management al calităţii şi a
produsului ANALIZA proceselor sale
-stadiul acţiunilor corective şi preventive
-acţiuni de urmărire de la analizele EFECTUATĂ DE -îmbunătăţirea produsului în raport cu
cerinţele clientului
efectuate de management anterior MANAGEMENT -stabilirea resurselor necesare.
-schimbări care ar putea să influenţeze
sistemul de management al calităţii
-recomandări pentru îmbunătăţire.
Figura 1.8 Elementele de intrare şi ieşire ale analizei de management

5.4 Proiectarea si documentarea sistemului de management al calitatii
5.4.1 Etapele proiectării şi implementării sistemului de management al
calităţii
Sistemele de management al calităţii care satisfac cerinţele specificate de standardul SR
EN ISO9000:2008 au, în esenţă, trei obiective:
 să impună, în livrarea de produse şi servicii, o abordare bazată pe pe principiul
lucrului „făcut bine de la bun început”;
 să asigure livrarea unor produse şi servicii cu abateri minime;
 să facă din prevenirea defectelor scopul sistemului de management al calităţii.
Prin urmare sistemul managerial adoptat într-o organizaţie trebuie să se bazeze pe o
abordare activă faţă de defecte, erori sau deficienţe.
Aceste standarde pornesc aşadar de la ideea că pot apărea erori şi abateri şi că este
nevoie să fie înregistrate şi analizate, dacă sunt depistate să le fie descoperite cauzele potenţiale
şi în final, să se ia măsurile corective care se impun. Una din cerinţele de bază pentru asigurarea

42
industria auto
succesului în afaceri al unei organizaţii este implementarea unui sistem de management al

calităţii care trebuie să ocupe un loc prioritar în politica şi strategia de dezvoltare a firmei.
Figura 5.10 Etapele proiectării şi implementării sistemului de management

al calităţii în cadrul unei societati comerciale industriale
5.4.2 Factorii critici în implementarea sistemului de management al calităţii

Spre exemplu, în viziunea lui T.H. Berry cei mai importanţi factori sunt:
1.Angajarea top managementului;
2. Integrarea în cultura întreprinderii a principiilor TQM;
3. Formarea şi motivarea personalului;
4. Comunicarea cu clientul.
Factorii critici în implementarea sistemului de management al calităţii sunt reprezentaţi
schematic în figura 5.17 [FPO04], [MAN09i]:

43
industria auto
____________________________________________________________________________________________________
1. definirea clară a politicii calităţii de către conducerea de vârf
2. determinarea riguroasă a obiectivelor cu privire la calitate
3. definirea strategiilor şi a tacticilor pentru atingerea obiectivelor

propuse
4. asigurarea unei organizări adecvate TQM
Factorii critici în
implementarea 5. îmbunătăţirea continuă a calităţii, preocuparea permanentă pentru
sistemului de inovare
management al
calitatii 6. antrenarea întregului personal
7. ţinerea sub control a tuturor proceselor
8. asigurarea calităţii prin acţiuni preventive
9. utilizarea de metode, tehnici şi instrumente adecvate
5.17 Factorii critici în implementarea sistemului de management al calitatii

5.4.3 Documentaţia sistemului de management al calităţii
Documentaţia sistemului de management al calităţii are un rol esenţial în ceea ce priveşte:
o comunicarea intenţiilor organizaţiei şi consecvenţa acţiunilor în domeniul calităţii;
o obţinerea conformităţii cu cerinţele clientului şi îmbunătăţirea calităţii;
o asigurarea unei instruiri adecvate a personalului;
o repetabilitatea şi trasabilitatea proceselor sistemului de management al calităţii;
o furnizarea de dovezi obiective;
o evaluarea eficacităţii şi a adecvării continue a sistemului de management al calităţii.
5.5 Auditul si certificarea sistemului de management al calităţii
Organizaţiile care au implementat un S.M.C. au obligaţia de a efectua audituri interne
pentru a determina dacă sistemul de management al calităţii este:
- conform cu cerinţele stabilite de standard şi de către organizaţie;
- implementat şi menţinut în mod eficace.
În acest scop trebuie planificat un program de audit care necesită:
 Identificarea criteriilor, a domeniului de aplicare,a frecvenţei şi metodelor auditului;
 Selectarea auditorilor şi a modului de efectuare al auditurilor astfel încât să se asigure
obiectivitatea şi imparţialitatea procesului de audit; (auditorii nu îşi vor audita propria lor
activitate);
 Elaborarea de proceduri documentate referitoare la responsabilităţile şi cerinţele pentru

44
industria auto
planificarea şi efectuarea auditurilor, pentru raportarea rezultatelor şi menţinerea

înregistrărilor.Rezultatele auditului sunt sintetizate în Raportul de audit care va conţine toate
neconformităţile constatate.
5.5.2 Certificarea sistemelor de management al calitatii.
Certificarea produselor are la bază încercări asupra produsului şi auditul întreprinderii
pentru a se verifica dacă produsul este conform cu specificaţiile şi dacă tehnologiile de fabricaţie
sunt corespunzătoare [PAP02]. Certificarea oferă încredere consumatorilor în produse,
contribuind la promovarea lor.
Dovada conformităţii produselor şi serviciilor poate avea una din următoarele forme [FMP04I]:
- certificat de conformitate;
- marca de conformitate;
- licenţă.
Etapele certificării produselor [FMO04]:
 solicitarea certificării;
 instrumentarea dosarului de către organismul de certificare;
 efectuarea de încercări asupra produsului;
 efectuarea auditului;
 acordarea certificatului de conformitate şi a dreptului de utilizare a mărcii;
 supravegherea respectării condiţiilor certificării.
Etapele certificării personalului:
 evaluarea nivelului de studii necesare;
 experienţa profesională;
 formarea în domeniu(curs recunoscut în domeniul în care se face certificarea);
 verificarea cunoştinţelor dobândite;
 testarea aptitudinilor, calităţilor,abilităţilor;
 acordarea certificării;
 reevaluare.
5.6 Concluzii
Implementarea TQM presupune un efort deosebit din partea firmei, mai ales din punct de
vedere financiar, conducerea executivă având responsabilitatea de a fi forţa conducătoare a unui
program de asemenea amploare care trebuie să beneficieze de sprijinul tuturor departamentelor
din cadrul organizaţiei.

45
6. CERCETARI EXPERIMENTALE SI STUDII DE CAZ PRIVIND PROCESUL DE
FABRICATIE A SCHIMBATOARELOR DE CALDURA DE TIP RADIATOR PENTRU
INDUSTRIA AUTO
6.1 Elemente de intrare ale proiectarii si dezvoltarii schimbatorului de caldura de

tip radiator pentru tractorul CLAAS 80 HP
6.2.1.2 Modelarea matematica a schimbului de caldura
In vederea solutiei optime pentru respectarea temei de proiectare au fost luate in calcul 2
variante posibile de lucru.
a. executia radiatorului cu aripioara ondulata
b. executia radiatorului cu aripioara perforata
Simularea a fost realizata utilizandu-se ca referinta un flux de aer cuprins intre 0 si 3
kg/sec. la o circulatie constanta a lichidului de racire de 2,67 kg./sec. valoare restrictionata
constructiv de pompa autovehiculului(Fig.6.2).
Aripioara ondulata Aripioara perforata
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2 2,1 2,2 2,3
Debit masic de aer kg/sec.
Figura 6.2 Modelarea matematica a schimbului termic

Solutia optima adoptata din punct de vedere constructiv a fost cea cu aripioara perforata
indicand in urma modelarii un randament mai mare cu valori cuprinse intre 3% si 9%.
6.3 Proiectarea procesului si realizarea produsului
6.3.1 Fabricarea tubului
Tehnologia de fabricatie a tubului adoptata este cea de fabricare a tubului prin deformare
la rece si creearea unui falt cu joc constant pe lungime cuprins intre 0,108 si 0,166 mm. valori in
care capilaritatea aliajului de lipit se manifesta foarte accentuat. Materialul de baza utilizat este
aliajul CuZn 39 cu latimea de 34,2, grosimea de 0,11 livrat in role cu o lungime cuprinsa intre
350-650 m.(Fig.6.3)
46
Capitolul 6-Cercetari experimentale si studii de caz privind procesul de fabricatie a schimbatoarelor de
caldura de tip radiator pentru industria auto
Figura 6.3-Role banda aliaj CuZn 39 Figura 6.4- Preformarea tubului

Formarea tubului este precedata de o acoperire a benzii cu un aliaj de lipit Lp20 efectuata
continuu, prin imersie la o temperatura de 380-410°C.
Acoperirea benzii cu aliaj de lipit are urmatoarele functii:
- etansarea tubului la trecerea corpului de racire prin cuptor
- protectie anticoroziune a corpului de racire de-a lungul ciclului de fabricatie
- protectie anticoroziune a corpului de racire in exploatarea radiatorului
Deformarea plastic la rece a tubului consta in trecerea benzii acoperite prin patru zone de
profilare:
a) Zona de preformare, compusa dintr-un tren de 4 perechi de role care au rolul de a creea
amorsele de indoire(fig.6.4)
b) Zona de formare tub, compusa dintr-un tren de 4 perechi de role care au rolul de a
aduce tubul la forma finala(Fig.6.5)
Figura 6.5- Formarea tubului Figura 6.9- Indreptare tub

47
industria auto
____________________________________________________________________________________________________
c) Zona de faltuire, compusa dintr-un tren de 3 perechi de role care au rolul de inchidere a
faltului(Fig.6.6) si creearea unui joc necesar formarii fenomenului de capilaritate a
aliajului de lipit la incalzirea ulterioara la temperature de topire a aliajului (Fig.6.7)
d) Zona de calibrare a profilului tubului, compusa dintr-un tren de 2 perechi de role care au
rolul de aduce sectiunea tubului la dimensiunile finale
e) Zona de indreptare a tubului, compusa dintr-un tren de 3 perechi de role care au rolul de
a reduce sageata tubului formata de-a lungul deformarilor multiple (Fig.6.9)
6.3.2 Fabricare aripioara

In conformitate cu calculele teoretice prezentate in figura 6.3 s-a optat pentru aripioara
perforata cu un process de fabricatie care consta in urmatorii pasi:
a) Materialul de baza utilizat este aliajul CuZn 39 cu latimea de 80, grosimea de 0,05
livrat in role cu o lungime cuprinsa intre 350-650 m.(Fig.6.11)
b) Profilarea aripioarei este o operatie efectuata prin deformare plastica la rece prin
intermediul unei perechi de role profilate. In timpul prelucrarii aripioara
suferamatoarele trasformari(Fig.6.12):
 Bordurarea marginilor care are ca rol preintampinarea deformarii
aripioarei in timpul functionarii si implicit scaderea randamentului.
 Amprentarea in vederea rigidizarii aripioarei
 Perforarea precisa in vederea unui bun contact intre tub si aripioare si
implicit un schimb termic ridicat
Figura 6.12- Fabricarea aripioarei

48
c) Debitarea la lungime cu ajutorul unei foarfeci ghilotina de viteza mare.

d) Datorita importantei deosebite pe care o are tubul in componenta radiatorului, putand
influenta atat tehnologia de asamblare a radiatorului cat si fiabilitatea sau performantele
radiatorului s-a efectuat un control statistic al procesului(Fig.6.13)
PART NUMBER DESCRIPTION OPERATION MACHINE DEPART.
50 COTA 11 Control final Presa CALITATE
USL 11,1 y NOMINAL 11

Target
TOTAL 11
Value
LSL 10,9 y TOLERANCE 0,2
Sub- Individual
Data is from: groups Readings
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 11,02 10,98 11,02 11,01 11,01 11,03 10,98 10,98 11,03 11,01
2 11,05 11,01 11,05 11,01 11,02 11,02 11,01 11,01 11,05 11,01
3 11,03 11,05 11,03 11,02 11,05 11,05 11,05 11,01 11,05 11,05
4 10,98 10,98 10,98 11,05 11,03 11,03 10,98 11,05 11,03 11,03
5 11,01 11,01 11,01 11,03 11,01 11,01 11,03 10,98 11,01 11,01
SUM 55,09 55,03 55,09 55,12 55,12 55,14 55,05 55,03 55,17 55,11
AVG 11,01 11,00 11,01 11,02 11,02 11,02 11,01 11,00 11,03 11,02
RANGE ,07 ,07 ,07 ,04 ,04 ,04 ,07 ,07 ,04 ,04
11,01
Mean 9 Cp 1,41 Cpk 1,142 Ppm 302,0
0,055
/R 0 Pp 1,47 Ppk 1,18 Ppm 178,5
Cpmk 0,91
Figura 6.13(a)-Capabilitate aripioara
AVERAGE CHART
11.2
11.1 AVE
USL
LSL
11. UCL
LCL
10.9 MEAN
10.8
11.018 11.006 11.018 11.024 11.024 11.028 11.01 11.006 11.034 11.022
RANGE CHART
0.150
Average
0.100
UCLr
0.050
0.000
0.07 0.07 0.07 0.04 0.04 0.04 0.07 0.07 0.04 0.04
AVE 11,0 11,00 11,01 11,024 11,024 11,028 11,01 11,006 11,03 11,0
USL 11,1 11,1 11,1 11,1 11,1 11,1 11,1 11,1 11,1 11,1
LSL 10,9 10,90 10,90 10,90 10,90 10,90 10,90 10,90 10,90 10,9

49
industria auto
____________________________________________________________________________________________________
UCL 11,0 11,05 11,05 11,050 11,050 11,0509 11,0509 11,0509 11,05 11,0
LCL 10,9 10,98 10,98 10,987 10,987 10,9871 10,9871 10,9871 10,98 10,9
MEA 11,0 11,01 11,01 11,019 11,019 11,019 11,019 11,019 11,01 11,0
UCLr 0,11 0,116 0,116 0,116 0,116 0,116 0,116 0,116 0,116 0,11
Avr 0,07 0,07 0,07 0,04 0,04 0,04 0,07 0,07 0,04 0,04
STANDARD DEVIATION OR SIGMA - R Bar
AVERAGE OF RANGES 0,0550 = 0,0236

CONSTANT 2,326
1 SD = 0,023
Subgroup
Size = 5 3 SD = 0,070
6 SD = 0,141
SUBGROUP SIZE 2 3 4 5
CONSTANT 1,12 1,693 2,059 2,326
1 SD
STANDARD DEVIATION - POPULATION ( n-1 ) = 0,0227
3 SD
= 0,068101
6 SD
= 0,136202
CONTROL LIMIT CALCULATION

Average of Range *
RANGE UCLr = Constant = UCLr 0,116
RANGE LCLr = "NON" = LCLr NON
PROCESS AVERAGE UCL Ave of Averages + (Ave of Ranges
= * Constant) = UCL 11,05
PROCESS AVERAGE LCL Ave of Averages - (Ave of Ranges
= * Constant) = LCL 10,98
Figura 6.13(b)-Capabilitate aripioara
CONSTANTS FOR CONTROL LIMITS

SUB GROUP 2 3 4 5
PROCESS 1.88 1.02 0.73 0.58 0,58
RANGE 3.27 2.57 2.28 2.11 2,11
CAPABILITY (CP) (CP) indicates the probable overall spread of the results
CAPABILITY (Cpk - Ppk) (Cpk - Ppk) is the probable distribution of results relative to the MEAN
Cp 1,41 1,14 Z-USL 3,43 Ppm 301,79
Cpk 1,14 1,68 Z-LSL 5,03 Ppm 0,25
Pp 1,47 1,19 Z-USL 3,57 Ppm 178,49
Ppk 1,19 1,75 Z-LSL 5,24 Ppm 0,08
Figura 6.13(c)-Capabilitate aripioara
6.3.3 Impachetarea corpului de racire

In urma calculelor prezentate, in conformitate cu pasul reiesit din calculele teoretice,
obtinerea unui pas al aripioarelor de 3 mm asigura disiparea cantitatii de caldura solicitata in

50
tema de dezvoltare si limitarea infundarii corpului de racire cu paie si frunze rezultate din
procesele de exploatare agricola in care functioneaza utilajul. Impachetarea se va executa manual
pe un dispositiv de cu lamele(Fig.6.14), in urmatorii pasi:
a) Introducerea aripioarelor intre lamelele dispozitivului
b) Alinierea alveolelor prin introducerea unei tije de centrare
c) Introducerea unei tije metalice pe interiorul tubului care are rol principal de
rigidizare a tubului pe parcursul operatiei
d) Trecerea tubului prin orificile aripioarelor
Figura 6.14(a)- Impachetare corp de racire Figura 6.14(b)- Corp de racire radiator
auto
6.3.4 Asamblarea corpului de racire

Asamblarea corpului de racire este cea mai complexa parte a fabricatiei unui radiator
tinandu-se cont de urmatoarele considerente:
a) Nerespectarea parametrilor de lucru are intotdeauna ca rezultat pierderea etanseitatii
schimbatorului de caldura
b) Abaterea de la tehnologie va duce la o lipire incompleta sau incorecta a tubului de
aripioare si scaderea capacitatii de schimb termic al radiatorului.
6.3.4.1 Asamblarea placii de baza pe corpul de racire
Este o operatie relativ simpla in care orificile placii de baza imbraca capetele
tubului,avand ca rezultat o asamblare cu un joc al ansamblului tub-alveola cuprins intre 0,05-0,1
mm(Fig.6.15) . Obtinerea unui joc constant va avea ca efect o foarte buna capilaritate a aliajului
de lipit in momentul imersiei ansamblului in baia de cositorit placi de baza.

51
industria auto
____________________________________________________________________________________________________
Figura 6.15- Ansamblu corp de racire-placa de baza
6.3.4.2 Coacerea radiatorului

Coacerea radiatorului este operatia de supunere a ansamblului corp de racire-placa de
baza la o temperatura care se situeaza deasupra punctului solidus a aliajului staniu-plumb si are
urmatoarele rezultate:
a) Etansarea tuburilor prin scurgerea aliajului depus pe tuburi in faltul de inchidere.
b) Lipirea tubului de aripioare fapt care va avea ca rezultat atat o rigidizare a
ansamblului cat si obtinerea caracteristicii principale a radiatorului respectiv un
bun schimb termic.
Etapele in care se realizeaza aceasta operatie sunt urmatoarele:
a) Introducerea radiatorului intr-un dispozitiv de rigidizare care are ca rol
impiedicarea deformatilor radiatorului in cuptorul de lipit.
b) Imersarea ansamblului intr-o solutie de decapare-degresare a suprafetelor de
lipit(Fig.6.16).
c) Trecerea radiatorului prin cuptorul de lipit intr-un regim temperatura/perioada de
mentinere care sa asigure in acelasi timp atat evaporarea fluxului decapant cat si
atingerea temperaturii de topire a aliajului(Fig. 6.17).
d) Un palier de racire al ansamblului suficient de lent pentru a nu permite cristalizarea
aliajului si aparitia microfisurilor de material.

52
Figura 6.16- Decapare-degresare corp de Figura 6.17- Lipire corp de racire

racire
6.3.4.3 Etansarea corpului de racire este operatia in care se realizeaza transformarea

asamblarii mecanice a ansamblului placa de baza-corp de racire intr-o asamblare etansa. Este o
operatie care necesita un control strict al parametrilor de proces, avandu-se in vedere urmatoarele
considerente:
a) In cazul esecului, o interventie ulterioara acestei operatii este o interventie de o complexitate
ridicata, necesitand un personal cu un grad ridicat de profesionalism, remanufacturarea fiind
vizibila dupa interventie.
b) Orice deviatie a unui parametru de proces prezinta se poate reflecta intr-un defect vizibil care
poate fi eliminate prin remanufacturare(in cazul neetanseitatii) sau detectabil doar in
exploatare prin pierderea capacitatii de transfer termic(in cazul infundarii tuburilor cu aliaj de
lipit).
Operatia de etansare a ansamblului tub-placa de baza este executat in urmatoarele etape:
1. Imersia placii de baza in flux de decapare-degresare care are ca efect indepartarea urmelor
de ulei, oxizi si funingine depuse in urma trecerii prin cuptor.
2. Imersarea ansamblului intr-o baie cu aliaj de lipit(Fig. 6.18). Factorii critici ai acestui proces
sunt:
a) Cantitatea de aliaj continuta de baie trebuie sa fie suficient de mare astfel incat in
momentul introducerii ansamblului sa nu se produca fenomenul de trecere a aliajului de
lipit din starea lichidus in starea solidus.
b) Temperatura aliajului de lipit trebuie sa fie mentinuta constanta in campul de
temperatura prescris de diagrama staniu-plumb.
c) Perioada de mentinere trebuie corect determinata si respectata astfel incat aliajul sa

53
industria auto
____________________________________________________________________________________________________
reuseasca sa etanseze interstitiul datorita fenomenului de capilaritate (Fig.6.19) dar

tinandu-se cont ca o expunere prelungita a corpului de racire duce la dilatatii
necontrolate pe lungimea tubului si implicit pierderea etanseitatii acestuia.
d) O manipulare necorespunzatoare a ansamblului intre operatia de etansare a ansamblului
si suflarea corpului de racire poate duce la miscarea partlor componente si formarea de
microfisuri in lipitura.
e) O presiune crescuta exercitata asupra corpului de racire poate duce la deplasarea placii
de baza din zona evazarii tubului intr-o zona inferioara si modificarea interstitiului
precum si a dimensiunii de gabarit a corpului de racire a radiatorului.
3. Suflarea ansamblului cu aer prin partea opusa placii de baza, operatie care are ca scop pe de
o parte aducerea aliajului in faza solidus si etansarea etansa a ansamblului tub-placa de baza,
pe de alta parte eliminarea aliajului de lipit din interiorul tuburilor(Fig.6.20).
Figura 6.18- Imersare corp racire in baie de Figura 6.19-Fenomenul de capilaritate

aliaj
6.3.5 Lipirea bazinelor este operatia prin care corpului de lipit i se ataseaza bazinele
colectoare pe care in prealabil au fost montate toate subansamblele necesare, respectiv:
1) Pe bazinul superior:
- Racordul superior care are ca rol racordarea radiatorului prin intermediul unui
manson de cauciuc la circuitul de racire al motorului.
- Stutul de preaplin care are ca rol conectarea radiatorului la rezervorul de
compensare(vas expansiune lichid).
- Gura de umplere.

54
2) Pe bazinul inferior
- Racordul inferior care are ca rol racordarea radiatorului prin intermediul unui
manson de cauciuc la circuitul de racire al motorului.
- Surubul de golire care are ca rol golirea lichidului in cazul efectuarii operatiilor
de mentenanta preventiva sau inlocuirea lichidului.
Fazele care se desfasoara pentru efectuarea corecta a acestei operatii sunt:
1) Presarea bazinului in interiorul placii de baza(Fig.6.21)
2) Redresarea prin ciocanire a deformatiilor placii de baza rezultate in urma expunerii placii
de baza la o temperatura ridicata incadrul operatiei de asamblare tub-placa de baza
3) Lipirea cu flacara cu amestec aer-gaz si aport de aliaj de lipit(Fig.6.22)
4) Proba de presiune a radiatorului de racire efectuata prin imersia radiatorului intr-o baie cu
apa si introducerea de aer la o presiune de incercare egala cu presiunea de lucru a
radiatorului la care se adauga o marja de 30%(Fig.6.23).
Figura 6.22 – Lipire bazin Figura 6.23 – Incercarea la presiune a

radiatorului
6.3.6 Asamblarea lateralelor

Este operatia care are ca scop asamblarea tuturor celorlalte parti componente ale
radiatorului, elemente care rolul de a fixa radiatorul pe autovehicul(Fig.6.24).
Asamblarea este realizata mecanic prin intermediul ansamblurilor surub-piulita sau prin nituire.
Conform calculelor este posibila si realizarea operatiei de vopsire. Aceasta operatie trebuie luata
in calcul deoarece stratul de vopsea este o bariera termica si reduce schimbul termic cu o valoare
cuprinsa intre 0,2% in cazul vopselelor ecologice pe baza de apa si 0,7% in cadrul vopselelor in
camp electrostatic.

55
industria auto
____________________________________________________________________________________________________
Figura 6.24 – Radiator asamblat
6.4 Studii de caz privind analiza riscului si a sistemului de masurare al procesului de

fabricatie a schimbatorului de caldura pentru reperul Claas 80 HP
6.4.1 Studiu de caz privind analiza FMEA aplicata proceselor de fabricatie a
Pentru identificarea posibilelor riscuri ale procesuluia fost efectuata o analiza FMEA
aplicata procesului. In proiectarea procesului s-a luat in calcul un prag maxim al valorii IPR de
50 de unitati, prag de la care sunt necesarea aplicarea unor masuri preventive. In urma calculului
efectuat pe principalele procese de fabricatie(Tab.6.1) cu un maxim al indicelui de prioritizare
risc de maxim 20 fapt care duce la declararea procesului ca fiind acceptabil.
Tabel 6.1- FMEA de proces

Detectabilitate
Efect probabil
Mijloace de
potentiala
detectare
Ocurenta
Gravitate
Operatie
Defect
Cauza
Reper
IPR
Geometrie Imposibilitate Dereglari

Aripioara Profilare 2 2 Vizual 5 20
necorespunzatoare asamblare accidentale
Cositorire Lipire Reglaj

Curgere tub 5 2 EMM 1 10
banda necorespunzatoare necorespunzator
Tub
Geometrie Imposibilitate Reglaj

Calibrare 5 2 EMM 1 10
necorespunzatoare asamblare necorespunzator

56
Tabel 6.1-Continuare
Cauza potentiala
Detectabilitate
Efect probabil
Mijloace de
detectare
Ocurenta
Gravitate
Operatie
Defect
Reper
IPR
Reglaj
Impachetare Geometrie Imposibilitate
2 necorespunzator 2 Raportor 1 4
element necorespunzatoare asamblare
dispozitiv
Neatentie
Corp Lovire tuburi Curgere corp 5 2 Vizual 2 20
operator
racire Asamblare
placi de Abateri
Reglaj
baza Geometrie dimensionale
5 necorespunzator 2 Raportor 2 20
necorespunzatoare ale
dispozitiv
produsului
Reglaj
Curgere
Bazine Crapaturi la colturi 5 necorespunzator 2 Vizual 2 20
radiator
presa
Ambutisare
Reglaj
Abateri Imposibilitate
5 necorespunzator 2 EMM 2 20
dimensionale asamblare
presa
Reglaj
Geometrie Imposibilitate
5 necorespunzator 2 EMM 2 20
necorespunzatoare montaj
dispozitiv
Geometrie Imposibilitate Neatentie

5 2 EMM 2 20
necorespunzatoare montaj operator
Radiator Asamblare
asamblat bazine-corp
Curgere Aliaj Proba
Lipire neetansa 5 2 1 10
radiator necorespunzator presiune
Curgere Neatentie Proba

Lipire neetansa 5 2 1 10
radiator operator presiune
6.4.2 Studiu de caz privind analiza sistemului de masurare aplicata proceselor de

fabricatie a schimbatoarelor de caldura
A fost efectuat un studiu al sistemului de masurare al produsului din punt de vedere al
atributelor si au fost relevate rezultatele din Tabelul 6.2
A fost constatata o variatie a rezultatelor obtinute de cei 3 operatori de 16 % fata de
maxim 20% acceptata in proiectarea procesului fapt care claseaza procesul ca acceptabil din
punct de vedere al sistemului de masurare pe atribute.
6.5 Validarea produsului si procesului este operatia prin care se verifica transpunerea
cerintelor clientului in produs prin intermediul procesului si cuprinde urmatoarele etape:
- Verificarea schimbului termic al produsului
- Verificarea andurantei produsului
- Validarea produsuluide catre client
57
industria auto
____________________________________________________________________________________________________
Tabelul 6.2 – Analiza sistemului de masurare
Bucati Bucati Identificate Alarme Piese promovate

Operator Total
conforme neconforme corect false incorect
A 97 45 142 5 3 150
B 100 46 146 2 2 150
C 93 42 135 9 6 150
Operator Rezultat efectiv Alarme false Piese promovate incorect
A 84,00 4,90 6,25
B 92,00 1,96 4,17
C 84,00 8,82 6,25
6.5.1 Verificarea schimbului termic al produsului

Este etapa prin care se fac masuratori asupra cantitatii de caldura disipate de radiator
modificandu-se succesiv cei doi parametrii care variaza in exploatarea autovehiculului respectiv
temperatura lichidului de racire si debitul de aer.
Incercarea a fost efectuata pe un stand de schimb termic, datele rezultate fiind comparate
cu calculul teoretic(Fig.6.25).
Flux de caldura masurat Flux de caldura teoretic
90 80 81 82.8
72.374.9 78
80 67 69.8
70 60 63
Flux de caldurakW
60 53 56
49
50 41.6 45
36.5
40 32.9
27.9
30 22
20
10 22 28 32.936.341.644.948.652.755.859.862.9 67 69.572.274.777.779.980.882.7
0
0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2 2,1 2,2 2,3
D bi i d k /
Figura 6.25 – Masurarea schimbului termic
Variabilitatea maxima a valorii teoretice fata de valoarea masurata a fost de 0,82%,
intrand in marja de eroare asumata din precalcul de 1%.

58
6.5.2 Verificarea andurantei produsului

Anduranta produsului este operatia de simulare a functionarii produsului pe intreaga
perioada a ciclului de viata si consta in asocierea presiunii pulsatorii a lichidului de racire cu o
frecventa de 5 Hz cu o vibratie a intregului radiator pa o masa vibratorie cu o frecventa de 50 Hz
si o amplitudine de 5 mm. S-a utilizat un stand de incercare conform Fig. 6.26.
Figura 6.26(a) – Stand pentru incercari de Figura 6.26(b) – Stand pentru incercari de
anduranta la radiatoare (vedere frontala) anduranta la radiatoare (vedere laterala)
Presiunea pulsatorie a lichidului de racire a fost indusa radiatorului prin intermediul unui
cilindru hidraulic. In momentul atingerii presiunii de 1,5 bar, un manometru cu contact electric
comanda sistemului de control al cilindrului descarcarea presiunii, reglajul frecventei presiunii
pulsatorie realizanduse prin intermediul unui drosser cu 2 cai.
Masa pe care este asezar radiatorul este conectata la sasiu prin intermediul unor elemente
elastic din cauciuc, pe partea inferioara a mesei aflandu-se un motor electric care are pe ax o
greutate in consola. Reglarea amplitudinii vibratiilor se face prin schimbarea greutatii
dispozitivului asezat in consola corelat cu modificarea lungimii bratului consolei pana la
atingerea amplitudinii de incercare.
Reglarea frecventei vibratiilor se face prin modificarea turatiei motorului comandate de
calculator in functie de palierele de frecventa impuse de constructorul autovehiculului(Fig.6.27)
6.6 Concluzii
In vederea studiului comparativ al radiatorului de răcire pentru tractor Claas 80 HP cu
aripioara ondulata cu reperul tractor Claas cu aripioara perforata au fost trasate patru diagrame.
Fluxul de căldură corectat în funcţie de debitul de aer pentru două valori constante ale

59
industria auto
____________________________________________________________________________________________________
debitului de apă Dapă = 60 şi 120 kg/mm.

Se constată că din acest punct de vedere ca radiatorul pentru tractor Claas 80 HP cu
aripioara perforata transmite fluxuri de căldură mai man, ceea ce rezultă şi din tabelul 6.3.
Tabelul 6.3
Debit aer=2,0kg/s
Debit apa
Radiator cu aripioara perforata Radiator cu aripioara ondulata
Kg/min
kw % kw %
60 73,689 100 45,933 62,3
120 80,170 100 50,045 62,4
Fluxul de căldură corectat în funcţie de căderea de presiune de aer corectata pentru aceleasi două
valon constante ale debitului de apă sunt favorabile radiatorului cu aripioara peforata si sunt
prezentate in tabelul 6.4.
Tabelul 6.4
Δp aer=80 N/m²
Debit apa
Radiator cu aripioara perforata Radiator cu aripioara ondulata
Kg/min
kw % kw %
60 56,8 100 46,6 82,0
120 60,5 100 51 84,3
Căderea de presiune de aer corectată în funcţie de debitul de aer la reperul Claas 80 HP cu

aripioara perforata prezintă căderi de presiune mai mari faţă de reperul Claas 80 HP cu
aripioara ondulata . Tabelul 6.5 prezintă date comparative.
Tabelul 6.5
Debit aer Radiator cu aripioara perforata Radiator cu aripioara ondulata
Kg/sec N/m² % N/m² %
2,0 79,238 51,9 74,4857 48,7
Căderea de presiune pe apă în funcţie de debitul de apă reperul Claas 80 HP cu aripioara

perforata are căderi de presiune mai mici. Tabelul 6.6 prezintă date comparative.
Tabelul 6.6
Debit apa Radiator cu aripioara perforata Radiator cu aripioara ondulata
Kg/min N/m² % N/m² %
150 22410 100 23427 100

60
7. CONCLUZII ,CONTRIBUTII PERSONALE, DEZVOLTARI VIITOARE SI
MODALITATI DE VALORIFICARE A REZULTATELOR CERCETARII
7.1 Concluzii
Prezenta teza de doctorat se inscrie pe linia preocuparilor actuale remarcate pe plan
national si mondial in domeniul managementului calitatii .
Rezultatele cercetarilor teoretice si aplicative dezvoltate pe parcursul elaborarii si
finalizarii tezei de doctorat au evidentiat urmatoarele concluzii :
 Nivelul actual de dezvoltare arata ca sistemul de management al calitatii formalizat
conform standardelor ISO 9000, ISO 9001 si ISO/TS 16949 reprezinta un instrument
util si necesar de management , integrabil managementului organizatiei si suficient de
puternic pentru a asigura performanta produselor si capabilitatea proceselor.
 Ca urmare a unor esecuri si falimente, societatile comerciale au inceput sa acorde o
atentie sporita modului cum sunt gestionate activitatile interne ale organizatiei, de
identificare a amenintarilor posibile si a elaborarii unor planuri adecvate starii de fapt.
 Instrumentele de tip preventiv, ce devin preponderent in activitatea de management
sunt de genul procedurilor de control preventiv si post factum, de genul sistemelor de
raportare si de cel al analizelor comparative cu standarde definite a fi optime pentru
organizatie.
 Elaborarea unui sistem informational la nivelul unei organizatii din industrie asigura un
management informational eficient, avand consecinte directe asupra aspectelor de
calitate si mediu a activitatilor realizate de aceasta.
 Sistemul traditional de asigurarea calitatii bazat pe detectarea produselor defecte nu
mai este adecvat cerintelor actuale; astfel, in conditiile cresterii exigentelor clientilor cu
privire la calitate , a scaderii perioadei de proiectare si lansare pe piata a produselor
este imperios necesar sa existe o planificare sistematica a calitatii.
 In cadrul proceselor de fabricatie a schimbatoarelor de caldura pentru industria auto
tinerea sub control a capabilitatii proceselor are un rol determinant in obtinerea
principalei valori de intrebuintare a schimbatorului de caldura, respectiv, un schimb
termic la un randament cat mai ridicat .
 In contextul mondial al globarizarii pietei materiilor prime si a costului cu forta de
munca elementele determinante in vederea obtinerii unui avantaj competitiv exclusiv
identificarea solutiilor contructive la un randament maxim intr-un timp scurt si cu o
61
industria auto
____________________________________________________________________________________________________
fiabilitate ridicata.
 Dezvoltarea schimbatoarelor de caldura este un segment in tendinta cercetarilor la nivel
mondial care au ca scop utilizarea la maxim a energiei prin producerea acesteia cu
consumuri energetice cat mai scazute si utilizarea energiei reziduale ca date de intrare
pentru procese in care aceasta este necesara.
 La realizarea unui sistem de management in cadrul unei organizatii din industria
contructoare de masini, respectiv orientata spre constructia de schimbatoare de caldura
pentru industria auto, trebuie sa se ia in considerare impactul negativ asupra mediului,
a activitatilor desfasurate. In luare acestor masuri de diminuare a acestui impact, prin
actiuni corective sau preventive, trebuie sa se tina cont de componenta umana existenta
a acestei activitati reprezentata atat de personalul organizatiei cat si de clientii acesteia.
7.2 Contributii personale

Rezultatele cercetariilor aplicative si simulate obtinute pe parcursul elaborarii tezei de
doctorat, permite evidentierea urmatoarelor contributii originale:
 S-a conceput si realizat un sistem de management al calitatii eficient si eficace dezvoltat
intr-o organizatie cu profil de fabicatie a schimbatoarelor de caldura pentru industria auto.
 S-a prezentat intreg mecanismul de proiectare, documentare, implementare si certificare a
unui sistem de management al calitatii avand ca referential ISO/TS 16949:2009.
 S-au reliefat factorii critici care pot aparea la implementarea unui sistem de management
al calitatii intr-o organizatie avand ca profil fabricatia de schimbatoare de caldura pentru
industria auto.
 A fost definit intreg sistemul informational, interdependenta intre sistemele de conducere,
informational si de executie, au fost identificate toate componentele sistemului
informational al organizatiei.
 Au fost definiti indicatorii de evaluare a calitatii produselor, caracteristicile cheie ale
produsului si ceilalti factori care influenteaza calitatea produselor industriale.
 Au fost prezentate metode si tehnici de imbunatatire a calitatii abordandu-se metoda
mentenantei productive totale, metoda 5S si strategia Kaizen.
 Au fost prezentate metode si tehnici de analiza a problemelor utilizand cele 7 instrumente
clasice: Brainstorming, Ishikawa, Pareto, Histograma, Fisa de control, Graficul de
urmarire si Diagrama de corelatii.

62
Capitolul 7-Concluzii,contributii personale,dezvoltari viitoare si modalitati de valorificare a
rezultatelor cercetarii
 Au fost prezentate mecanismele de aplicare a procedurii FMEA sistem/proces, produs

utilizand specificul unei organizatii cu profil de activitate fabricatia de schimbatoare de
 A fost prezentata intrega gama de schimbatoare de caldura utilizate atat in industria auto
cat si in alte industrii cat si in mediul casnic.
 Au fost prezentate studii de capabilitate a proceselor de fabricatie, mecanismul de
aplicare a analizei sistemului de operare pentru variabile si atribute, modul de evaluare a
rezultatelor.
 A fost prezentata metodologia identificare a necesitatilor clientului, calculul teoretic de
schimb termic pentru un radiator cu conditii impuse si alegerea variantei optime
 A fost prezentata succesiunea operatiilor si fazelor de fabricatie ale radiatorului Claas 80
HP tinandu-se cont de parametrii de proces.
 A fost efectuata o analiza FMEA in procesul de fabricatie al schimbatorului de caldura
Claas 80 HP
 A fost prezentat sistemul de masurare a performantei produsului si masurarea a fiabilitatii
prin incercari de anduranta care simuleaza functionarea schimbatorului de caldura pe
intreaga perioada de garantie solicitata de client
 A fost prezentata o matrice a rezultatelor de schimb termic obtinute prin variatia
succesiva a parametrilor de intrare pe standul de incercari de schimb termic, in paralel
pentru cele doua tipuri de radiatoare luate in calcul ca solutie teoretica pentru a
fundamenta solutia optima.
7.3 Dezvoltari viitoare

Rezultatele teoretice si experimentale ale cercetarilor efectuate in cadrul tezei de doctorat
pot conduce in viitor la urmatoarele directii de studiu:
 Dezvoltarea unor tehnologii automatizate de impachetare a schimbatoarelor de caldura cu
aripioara perforata fiind cele care pot asigura cel mai bun raport schimb termic-
fiabilitate.
 Elaborarea unor mecanisme de expandare a tuburilor de diferite forme (exceptand rotund
si oval) pentru a putea fi exploatata la maxim capacitatea de racire a ansamblului tub,
aripioara.
 Elaborarea unor solutii eficiente de protectie impotriva reoxidarii aliajelor de cupru,
eliminandu-se vopsirea ulterioara a ansamblului si implicit a unei bariere termice.
63
industria auto
____________________________________________________________________________________________________
 Elaborarea unor solutii mecanice de asamblare etansa a laminatelor de cupru dupa

contururi complexe pentru a elimina alte bariere termice prezente la imbinarile
subansamblelor din componentele schimbatoarelor de caldura.
 Elaborarea unor materiale compozite cu transfer termic ridicat, prelucrabilitate crescuta si
pentru substitutia cuprului, singurul capabil la ora actuala sa faca fata tuturor tipurilor de
agenti interni si externi (mediu marin, pila electrica, agenti de coroziune.
7.4 Modalitati de valorificare a rezultatelor cercetarii

Rezultatele cercetarilor efectuate pe parcursul elaborarii si finalizarii tezei de doctorat au
fost valorificate prin publicarea unui numar de 5 lucrari dupa cum urmeaza:
1. Balteanu, A., Buyatu, C. - Planning control of dynamic systems manufacturer’s radiators.
In Proceedings of the 1st International Conference on Manufacturing Engineering,
Quality and Production Systems (Volume II), ISSN: 1790-2769, ISBN: 978-960-474-
122-9, p. 287-290, Brasov, 2009, www.wseas.com
2. Balteanu, A. - Case study on manufacuring process capability of heat exchangers. In
Proceedings of the 9th International Conference on “Challenges in Higher Education and
Research in the 21st Century”, organized by Technical University of Sofia, ISBN 978-
954-580-282-9, Editura Heron Press, Sozopol, Bulgaria, 3-5 iunie 2011.
3. Balteanu, A. - Failure modes and effects analysis of heat exchangers for the automotive
industry. In Proceedings of the 9th International Conference on “Challenges in Higher
Education and Research in the 21st Century”, organized by Technical University of Sofia,
ISBN 978-954-580-282-9, Editura Heron Press, Sozopol, Bulgaria, 3-5 iunie 2011.
4. Balteanu, A. - Researches regarding the risk estimate in quality and reliability of
manufacturing process in automotive industry. In Proceedings of the Seventh
International Scientific Conference „MECHANICS AND MACHINE ELEMENTS”,
Sofia, Bulgaria, 3-5 noiembrie 2011, http://menk.mf.tu-sofia.bg/
5. Balteanu, A. - Implementation of quality management system for automotive parts. In
Proceedings of the Seventh International Scientific Conference „MECHANICS AND
MACHINE ELEMENTS”, Sofia, Bulgaria, 3-5 noiembrie 2011, http://menk.mf.tu-
sofia.bg/

64
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
[BAS04] BASU, Ron. Implementing Quality: A Practical Guide to Tools and

Techniques. Thomson Learning, London, UK, 2004
[BAV02] BONDREA, Ioan, AVRIGEAN, Eugen. Optimizarea produselor şi proceselor
tehnologice de prelucrare, Sibiu, Editura Universităţii Lucian Blaga, 2002,
[BEC02] BECKFORD, John. Quality. 2nd Edition. Routledge, Taylor &Francis Group,
USA, 2002, ISBN 0-415-25919-3, pp.84-90
[BLB09] BUZATU, Constantin, et. al: Bazele teoretice şi aplicative ale superfinisării în
construcţia de maşini. Braşov. Editura Universităţii Transilvania, 2009
[DKK02] DAHLGAARD, Jens J., KRISTENSEN, Kai, KANJI, Gopal K. Fundamentals
of Total Quality Management. Taylor & Francis, Oxon, England, 2002
[END00] ENDRES, Al. Implementing Juran’s Road Map for Quality Leadership:
Benchmarks and Results. John Wiley & Sons, New York, USA, 2000
[FIL 04] FILIP, Natalia; POPESCU, Ion. Managementul calităţii. Braşov: Editura
Universităţii Transilvania din Braşov, 2004.
[GIT01] GITLOW, Howard S. Quality Management Systems: A Practical Guide. CRC
Press, USA, 2001
[GOR06] GHEORGHIU, Alexandru, ORFESCU, Dorina. Analiza riscurilor în activitatea
întreprinderii şi strategii de prevenire. Bucureşti, Editura ASE, 2006
[HOY06] HOYLE, David. ISO 9000 Quality Systems Handbook. Elsevier Butterworth-
Heinemann, Oxford, UK, 2006
[MAR 06] MARTINESCU, Ionel; MARTINESCU, Delia. Auditul sistemelor de
management. Braşov: Lux Libris, 2006.
[MAS06] MASAAKI, Imai. Apply Kaizen successfully. The structure defines the
flexibility of a company. Kaizen Forum Magazine. Global Edition 06/2006.
Switzerland, Kaizen Institute [online, quoted 9th of sept 2008, available on the
World Wide Web: http://www.kaizen.com
[MAS08] MASAAKI, Imai. Kaizen as a Strategy. Continuous Improvement re-evaluates
every part of an Organization. Kaizen Forum Magazine. Global Edition
01/2008. Switzerland, Kaizen Institute. [online, quoted on 9th of sept. 2008,
available on the World Wide Web: http://www.kaizen.com
[MAW05] MAWBY, William D. Decision Process Quality Management. American
Society for Quality, Quality Press, USA, 2005
[MCC04] McCOLLUM, Walter R. Process Improvement in Quality Management
Systems. Case Study of Carnegie Mellon’s Capability Maturity Model, Trafford
Publishing, Victoria, Canada, 2004
[MIL02a] MILITARU, C., Crisan M. Capabilitatea proceselor de fabricatie. Pitesti,
Editura TIPARG, 2002
[MIL06] MILACOVICH, Michael E. Improving Service Quality in the Global Economy:
Achieving High Performance in the Public and Private Sectors, 2nd Edition,
Taylor & Francis Group, USA, 2006
[NAN05] NANDA, Vivek. Quality Management System Handbook for Product
Development Companies. CRC Press, Florida, USA, 2005
65
industria auto
____________________________________________________________________________________________________
[OPV06] OPREAN, Constantin, VANU, Alina. Dicţionar explicativ pentru ştiinţă şi

tehnologie.Managementul integrat al calităţii. Bucureşti,Editura AGIR, 2006
[ORO04] OMACHONU, Vincent K., ROSS Joel E. Principles of Total Quality, 3rd
Edition. CRC Press, Florida, USA, 2004
[PAP02] PALERIU, Eugenia, POPESCU, Maria. Managementul calităţii. Braşov,
Editura Infomarket, 2002
[PCM10] PĂTRAŞCU, Lucian, CÂRSTEA, Claudia-Georgeta, RAŢIU, Ioan-Gheorghe,
MÂNDRU, Lidia, PARASCHIVESCU, Andrei Octavian, RADU, Florin. ”
Determination of Cash Flows by Type of Activity”, 9th WSEAS Conference on
Artificial Intelligence, Knowledge Engineering and Databases (AIKED'10
United Kingdom, 20-22 February 2010
[PFEI02] PFEIFER, Tilo. Quality Management: Strategies, Methodes, Techniques.
Hanser Publishing House, 2002
[PÎS 10] PÎSLARU, Marius; SCHREINER, Cristina Mihaela; TRANDABĂŢ; Alexandru
Floretin. Cercetări privind utilizarea metodelor neuro-fuzzy în cadrul sistemelor
de asigurare a calităţii. Iaşi: Editura Pim, 2010.
[POP 02] POPESCU, Maria, PALERIU, Eugenia. Managementul calităţii. Braşov:
Editura Infomarket, 2002.
[POS 98] POSTAVARU, Nicolae. Managementul calităţii totale : manual practic pentru
întreprinzători şi manageri. Bucureşti: Matrix Rom, 1998.
[POW07] POWER, Michael. Organized Uncertainty: Designing a World of Risk
Management. Oxford University Press Inc, New York, USA, 2007
[PRU 98] PRUTEANU, Octavian, BOHOSIEVICI, Cazimir, IORDĂCHESCU, Dănuţ.
Managementul calităţii totale. Iaşi: Editura Junimea, 1998.
[RAI05] RAINEY, David. Product Innovation: Leading Change Through Integrated
Product Development. Cambridge University Press, New York, USA, 2005
[RAN01] RANJIT, Roy K. Design of Experiments Using the Taguchi Approach: steps to
Product and process Improvement. John Wiley & Sons, 2001
[RAW08] RAWLINS, Ashley R. Total Quality Management (TQM), Bloomington,
Indiana, USA, 2008
[REI08] REIMER, Udo. Training People as a Factor of Success. Investment in
Knowledge achieves the Highest Return. Kaizen Forum Magazine. Global
Edition 02/2008. Switzerland, Kaizen Institute
[REP 01] REPANOVICI, Angela. Tehnici de informare şi documentare. Vol.1 :
Documentarea tradiţională, Vol.2 : Tehnologii noi de informare şi documentare.
Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2001.
[REP 08a] REPANOVICI, Angela: Managementul resurselor informaţionale în
cercetarea ştiinţifică. Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2008.
[ROS96] ROSS, Philip J. Taguchi Techniques for Quality Engineering. McGraw – Hill,
New York, USA, 1996
[RUS 01] RUSU, Costache; VOICU, Monica. Managementul resurselor umane în
asigurarea calităţii. Bucureşti: Editura Economică, 2001

66
Bibliografie
[ROH 01] ROHAN, R. Sistemul informaţional al calităţii serviciilor. În: Revista Optimum
Q : revistă de specialitate, cultură şi educaţie în domeniul calităţii şi al
fiabilităţii. Vol.XI, nr. 1-2, 2001
[SAV54] SAVAGE, Leonard. The Foundations of Statistics. John Wiley and Sons, New
York, 1954
[SEA03] SEAVER, Matt. Gower Handbook of Quality Management, 3rd Edition. Gower
Publishing Ltd., England, 2003
[SIL05] SILVA, Ajit. The Ten Commandments of Quality Management: Best practices
to Develop New Leaders and Create a Quality Environment, iUniverse, USA,
2005
[SLA93] SLATER, Roger. Integrated Process Management: How to Develop an
Effective Process Control Standard, 3rd Volume, American Society for Quality,
Quality Press, USA, 1993
[SOR 08] SORICI, Ion. Managementul calităţii în serviciile publice. Braşov: Editura
Universităţii Transilvania din Braşov, 2008.
[STA00] STANCIU, Costel. Managementul calităţii - Analiza reflectării calităţii
produselor în performanţele economico-financiare ale întreprinderii. Bucureşti,
Editura ASE, 2000
[STA03] STAMATIS, D.H. Failure Mode Effect Analysis. FMEA from Theory to
Execution. Second Edition, USA, American Society for Quality, 2003
[STA03a] STAMOU, Theofanis. Integrated Management Systems: Theory and Practice,
University of East England, 2003
[STA97] STAMATIS, D.H. TQM Engineering Handbook. New York, USA, Mercel
Dekker Inc., 1997
[STR02] STANCU, Ion, RADU, Ogarcă. Cercurile de calitate. Calitate şi dezvoltare
durabilă Simpozion ASE, Secţiunea a IV-a, Bucureşti, 2002
[SUB05] SUBBURAJ, Ramasamy. Total Quality Management, Tata McGraw-Hill
Publishing Co., New Delhi, 2005
[THK02] THOMPSON, James R., KORONACKI, Jaceck. Statistical Process Control:
the Deming Paradigm and beyond, Chapman & Hall/CRC, USA
[TUR05] TURK, Wayne. Quality Management – A Primer, Defense&AT-L, Volume 34,
Issue 3, May/June 2005, p.30-33 [citat 8.11.2007]. Disponibil în World Wide
Web: http://web.ebscohost.com
[URS07] URSACHI, Ion. Management. Ediţia a III-a, Bucureşti, Editura ASE,2007
[***04] Enterprise Risk Management Framework. Committee of Sponsoring
Organizations of Tradeway Commission, 2004
[***04a] ISO 1002: 2004 – The International Customer Satisfaction Standard
[***08] SR EN ISO 9001:2008 Sisteme de management al calităţii. Cerinţe
[***95] Potential Failure Mode and Effect Analysis (FMEA). Chrysler Corporation,Ford
Motor Company and General Motors Corporation, 1995
[***06] SR EN ISO 9000:2006. Sisteme de management al calităţii. Principii
fundamentale şi vocabular

67
REZUMAT
Prezenta teza de doctorat se inscrie pe linia preocuparilor actuale privind optimizarea

costurilor calitatii produselor industriale, atat la nivel national cat si la nivel international. Sub
acest aspect, in contextul economiei globale, sincronizarea proceselor de productie cu cerintele
explicite ale clientului devin un avantaj competitiv. Mijlocul cel mai eficient de reducere a
variatiilor procesului fata de cerintele clientului este implementarea unui sistem de management
al calitatii bazat pe instrumentele de control statistic al procesului, analiza a sistemului de
masurare, analiza a modului de defectare, planificarea avansata a calitatii produselor.
Cercetarile teoretice si experimentale efectuate in cadrul tezei de doctorat au permis elaborarea
urmatoarelor:
 Studii privind procesul si tehnologia de fabricatie a schimbatoarelor de caldura;
 Contributii privind managementul calitatii, capabilitatea si fiabilitatea in procesul de
fabricatie a schimbatoarelor de caldura pentru industria auto;
 Gestionarea riscurilor aplicand metoda FMEA in procesul de fabricatie a schimbatoarelor
de caldura pentru industria auto;
 Studii de caz privind managementul calitatii proceselor de fabricatie a raditoarului de
racire pentru tractorul Claas 80 HP.
SUMMARY
The present doctoral thesis falls within the existing global concerns on the quality cost
optimization of industrial products. In this regard, the global economy, timing of production
processes with explicit requirements of the client become a competitive advantage. Most
effective means to reduce process variation to the client's requirements is to implement a quality
management system based on statistical process control tools, measurement system analysis,
failure mode analysis, advanced product quality planning.
Theoretical and experimental researches developed allowed the elaboration of following:
 Studies on the manufacturing process and technology of heat exchangers;
 Contributions on quality management, capability and reliability in manufacturing of heat
exchangers for automotive industry;
 Risk management applying the FMEA method in manufacturing process of heat
exchangers for automotive industry;
 Case studies regarding quality management of manufacturing processes of heat
exchangers for Claas 80 HP tractor.

68
CURRICULUM VITAE
Informaţii personale
Nume / Prenume Alexandru BALTEANU
Adresă(e) Zizinului 55 bl.S23 sc. A ap 5 cod 500403 Brasov Romania
Telefon fix 0040-368-415670
Telefon mobil 0040-744-495048
E-mail alexandru.balteanu@yahoo.com
Naţionalitate Romana
Data naşterii 7 august 1970
Sex Masculin
Experienţa profesionala
Perioada 2009-prezent
Funcţia / postul ocupat GENERAL MANAGER
Activităţi şi Proiectarea, implementarea,evaluarea,dezvoltarea si certificarea
responsabilitati sistemelor de management in industrie si servicii.
Numele angajatorului EOQ Consulting SRL
Tipul activităţii sau Activitati de consultanta in management
sectorul de activitate
Perioada 2005-prezent
Funcţia / postul ocupat SEF SERVICIU CALITATE/MEDIU,
REPREZENTANT MANAGEMENT
Activităţi şi Managementul si dezvoltarea departamentului de calitate/mediu pe baza
responsabilitati utilizarii celor mai cunoscute practici utilizate in sistemul SR EN ISO
9001:2008, ISO/TS 16949:2009. Se asigura ca organizatia atinge toate
obiectivele stabilite.
Angajator SC ROMRADIATOARE SA Brasov
Tipul activităţii sau Proiectarea,fabricatia si comercializarea de schimbatoare de caldura
sectorul de activitate pentru autovehicule,tractoare,locomotive si grupuri stationare.
Perioada 1997-2005
Funcţia / postul ocupat COORDONATOR INSPECTIE SI CONTROL
Responsabilităţi Coordonarea inspectorilor de calitate in activitatea de inspectie la
principale receptie,pe flux si la livrare.
Funcţia / postul ocupat METROLOG
Responsabilităţi Monitorizarea si verificarea toturor dispozitivelor de masurare si
principale monitorizare din societate.
Perioada 1990-1997
Funcţia / postul ocupat INSPECTOR CALITATE
Responsabilităţi Verificarea pe flux si la final a tuturor ansamblelor si subansamblelor din
principale sectorul repartizat.
Educatie
Perioada 2008-prezent Scoala doctorala
Numele şi tipul Universitatea TRANSILVANIA din BRASOV
institutului de
invatamant
Perioada 2005-2007 Masterat Autovehiculul si mediul
Calificarea / diploma Diploma de Master
obţinută
institutului de Facultatea de inginerie mecanica
invatamant
Perioada 1998-2003 Ingineria si managementul sistemelor de productie
Calificarea / diploma Inginer
obţinută
institutului de Facultatea de inginerie tehnologica, sectia Inginerie economica
invatamant
Perioada 1997-2000 Tehnologia prelucrarii metalelor
Calificarea / diploma Inginer
obţinută
Numele şi tipul Universitatea TRANSILVANIA din BRASOV Facultatea de inginerie
institutului de tehnologica, Colegiul universitar tehnic
invatamant
Instruire
Calificarea Manager al sistemelor de management al calitatii
Numele şi tipul Asociatia Romana pentru Calitate Bucuresti
institutiei
Calificarea Auditor extern in domeniul calitatii
institutiei
Calificarea Manager al sistemelor de management de mediu
institutiei
Calificarea Auditor extern in domeniul mediului
institutiei
Alte competente si aptitudini
Limba maternă Romana
Alte limbi Italiana, Engleza
Competenţe şi aptitudini AutoCad, Office.
de utilizare a
calculatorului

Bal Tea Nu Alexandru

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bal Tea Nu Alexandru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICA SI MANAGEMENT

Ing. BĂLTEANU Alexandru

CERCETARI TEORETICE ȘI STUDII DE CAZ

THEORETICAL RESEARCHES AND APPLICATIVE OR

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Preşedinte: Prof. univ. dr. ing. Nouraș-Barbu LUPULESCU

Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. ing. Ion POPESCU

Referenţi ştiinţifici: Prof. univ. dr. ing. Constantin MILITARU

Prof. univ. dr. ing. Ion CRISTEA

Prof. univ. dr. ing. Valentin DIȚU

Brasov, 2011 Autorul

1.2 Procesul tehnologic de fabricatie a schimbatoarelor de caldura 62/11

Ing. BALTEANU Alexandru – Teză de doctorat

4.2 Studii privind evaluarea riscului in calitatea si fiabilitatea proceselor de 174/36

Ing. BALTEANU Alexandru – Teză de doctorat

1.1. Structura constructiv-functionala a schimbatoarelor de caldura

Fig. 1.1. Schema functionala a unui schimbator de caldura multitubular

In figura 1.10 este prezentata o teava nervurata corodata in exterior pe durata

1.1.2.2. Baterii schimbatoare de caldura cu aripioare

Fig. 1.18. Detalii constructive ale bateriilor cu aripioare

Ing. BALTEANU Alexandru – Teză de doctorat

Fig. 1.27. Schimbator de caldura cu placi si garnituri demontabile

Ing. BALTEANU Alexandru – Teză de doctorat

Fig. 1.28. Schema de curgere in schimbatoarele cu placi

Fig. 1.32. Tevi si schimbatoare de caldura coaxiale

Ing. BALTEANU Alexandru – Teză de doctorat

Fig. 1.62. Schema de curgere a agentilor intr-un vaporizator multitubular innecat

Ing. BALTEANU Alexandru – Teză de doctorat

obtinuta in condensator. La calculul volumului vaporizatorului se va tine seama de acest

Ing. BALTEANU Alexandru – Teză de doctorat

componentelor, etansarea elementelor, buna conductibilitate termica, rezistenta crescuta la

Radiatorul standard (Fig.1.74) raceste lichidul de racire (antigelul) care a colectat

Fig.1.74 Radiator de racire

Fig.1.76 Lipire corp de racire

Ing. BALTEANU Alexandru – Teză de doctorat

1.2.3.3 Asamblarea placii de baza

Figura 1.77 Asamblarea placii de baza

Ing. BALTEANU Alexandru – Teză de doctorat

inainte de asamblarea cu corpul de racire

Figura 1.82 Pozitionarea imbinarilor

1.4 Capacitati de testare

Figura 1.88 Testul de lipire

Ing. BALTEANU Alexandru – Teză de doctorat

Un prim pas pe calea optimizarii proceselor de fabricatie, il reprezinta identificarea

1.6.2 Delimitarea domeniului de cercetare

de management al calitatii bazat pe cerintele automotive definite prin ISO/TS 16949:2009,

1.6.3 Obiectivele cercetarii

Ing. BALTEANU Alexandru – Teză de doctorat

2.1 Calitatea produselor industriale

Figura 2.1 Triunghiul calităţii

2.1.2 Caracteristicile de calitate ale produselor industriale

care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplineşte cerinţele”, termenul intrinsec

Figura 2.2 Caracteristicile de calitate ale produselor industriale

Ing. BALTEANU Alexandru – Teză de doctorat

După natura influenţei După gradul de După nivelul de dezvoltare

 Factori cu acţiune  Factori obiectivi: sunt  Factori care depind de

Figura 2.3 Factorii care influenţează calitatea procesului de producţie

2.1.4 Indicatori de evaluare a calităţii produselor industriale

Figura 2.4 Îmbunătăţirea calităţii Figura 2.5 Îmbunătăţirea calităţii

renunţare la situaţia anterioară şi

Punerea în valoare a capacităţilor angajaţilor prin antrenarea lor la rezolvarea

Ing. BALTEANU Alexandru – Teză de doctorat

Stabilirea priorităţilor pentru achiziţionarea susrselor