Modelul caracteristicilor postului.

Exemplu de aplicare
Această teorie promovează ideea că un ocupant al unui post are trei stări psihologice.
Cele trei stări psihologice sunt strâns legate de nivelul de perfomanta. Nivelele înalte
de performante, motivaţie internă, nivel scăzut de absenteism şi fluctuaţia internă a
personalului sunt induse de cele trei stări.

Privind acest lucru în ansamblu, angajatul va fi motivat, satisfăcut şi productiv. În

concluzie, angajatul poate simţi :
1)efectele pozitive ale semnificaţiei muncii;
2) responsabilitatea pentru rezultatele muncii sale;
3) cunoaşte rezultatele muncii prestate;

Cumulate, dar şi resimţite simultan de ocupantul unui post, conduc la întreţinerea

stării motivaţionale interne pentru efectuarea performanţă a sarcinilor.

Pe baza studiului menţionat, R. Hackman şi G. Oldham au dezvoltat un model

comprehensiv care recunoaşte că anumite caracteristici ale muncii contribuie la
trăirea de către salariaţi a anumitor stări psihologice, menţionând influenta
moderatoare a nevoii de creştere.
Hackman-Oldham prezintă cinci dimensiuni de bază ale postului care produc cele trei
stări psihologice.

1) varietatea deprinderilor;
2)identitatea sarcinilor;
3)semnificaţia sarcinilor;
4)autonomie;
5)feedback.

Semnificaţia dimensiunii elementelor din modelul Hackman-Oldham este descrisă în

continuare.
Varietatea deprinderilor exprimă nivelul până la care postul solicită salariatului să
facă diferite lucruri şi implică.
Semnificaţia muncii priveşte importanta postului, impactul pe care îl are asupra
altora, din organizaţie şi din afara ei.
Identitatea sarcinilor: gradul in care postul cere indeplinirea unor sarcini unitare si
identificabilie (a indeplini sarcinile de la ‘’cap la coada’’, cu rezultate vizibile)
Autonomia defineşte gradul de libertate şi de independentă, pe care angajatul le are
în planificarea muncii, luarea deciziilor şi efectuarea muncii.
Feedbackul implică nivelul la care postul oferă angajatului informaţii clare şi
directe despre rezultatele şi performanţele obţinute. Sensul şi raţiunea muncii se
referă la măsura în care persoana realizează importantă şi valoarea postului său.
Cunoaşterea rezultatelor, adică nivelul la care persoana înţelege cât de bine îşi
realizează munca. De la simpla evaluare de către lider a celor cinci caracteristici,
până la liste de control ce includ folosirea de inspectori şi controlori, grupuri de
lucrători sau chestionare de diagnosticare a postului, toate pentru a ajuta la
identificarea deficientelor în dimensiunea caracteristicilor.
Deşi modelul Hackman-Oldham şi anchetele de diagnosticare constituie încă
abordarea dominantă a caracteristicilor postului, au apărut noi modele şi tehnici de
măsurare.
 Studiu de caz

Loc de munca: OMCO România SRL

Funcţie ocupată: INGINER PROGRAMATOR CNC
Nume: Cristian Arvinte

1. Introducere
În societatea actuală observăm faptul că există o uriaşă problema cu care se confrunta
angajatorul. Enumerând mai sus teoria R. Hackman şi G. Oldham observăm că
angajatul trebuie să ţină cont de câţiva factori esenţiali pentru bunul mers al
lucrurilor. În rândurile care urmeaza, vom exemplifica un caz din Iaşi. Concret, cazul
unui inginer mecanic angajat într-o corporaţie .

2. Afirmația problemei
Consecințele satisfacției profesionale sunt foarte importante pentru o companie, în
ceea ce priveşte eficienta productivitatea, relațiile cu angajații, absenteismul și cifra
de afaceri și unui angajat în ceea ce privește sănătatea și bunăstarea să. Satisfacţia la
locul de munca este cheia relaţiei percepute între ceea ce se aşteaptă şi ceea ce se
obţine la locul de muncă.

3. Obiectivul studiului
Obiectivele principale ale studiului sunt următoarele:
1. Să evalueze contextul social al lucrătorului din sectorul ingineriei mecanice,
concret, al operatorului CNC
2. Cunoaşterea restrângerilor legate de munca pe care o prestează
3. Identificarea factorilor determinanți ai motivației lucrătorului

4. Argumentarea studiului
Există mulți angajați care sunt implicați în organizarea sectorului privat din Romania,
intampinand un număr mare de probleme. Dar ei nu au posibilitatea de a-și exprima
opinia față de autoritatea superioară din cauza stresului, a fricii, a lipsei de cunoștințe
etc. Pe de altă parte, ei au o putere limitată de a afla problema reală implicată în
munca lor. Organizațiile din sectorul privat din țara noastră se implică prin diverse
demersuri democratice. Un bun exemplu ar fi organizarea grevelor. Numai prin
ajutorul satisfacției profesionale este posibil să le depășim. Cunoașterea satisfacției
profesionale este foarte importantă pentru a înțelege problemele la locul de muncă.
Însă, până în prezent, nu s-au desfășurat lucrări substanțiale privind mediul socio-
economic, satisfacția profesională și securitatea locurilor de muncă ale organizațiilor
neguvernamentale.

După terminarea facultăţii, Cristian Arvinte s-a angajat într-o multinaţională

prezenta pe plan local. Postul ocupat a fost cel de inginer programator CNC, dar cu
diverse ramificaţii. Îndatorirea principală era primirea desenului 3D şi ducerea la bun
sfârşit a PPAP (Production Part Approval Process). Varietatea deprinderilor era
completată şi de faptul că un inginer trebuia să urmeze producţia propriu zisa a
piesei. Din aceste două task-uri putem să afirmăm, concis, faptul că angajatul prelua
produsul într-o fază incipientă şi îl preda într-o stare finală. Inginerul ne-a marturist
faptul că responsabilităţile pe care le are sunt mari, greşelile putând avea un impact
negativ atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Pe plan intern putem să dăm
exemplul aparatelor CNC care, nemanevrate corect, ar putea cauza neplăceri pe plan
economic, dar şi pe plan social. După ducerea la bun sfârşit a task-ului, existau
şedinţe în care angajaţii vorbeau despre îndeplinirea cu succes a responsabilităţilor,
dar şi despre comenzile ce vor urma. Subiectul nostru a afirmat că jobul avut îi
conferea o oarecare libertate, nimeni neintervenind în procesul de producţie
supraveghiat de el.

In urma lucrurilor pe care le-am aflat, suntem de parere ca o buna parte din teoria R.
Hackman şi G. Oldham a fost pusa in practica.

Biografie: ‘’Job characteristics model of Hackman and Oldham in garment sector’’ Abu Mukul; Shah Rayhan, Fazlul Hoque release: 2013
http://llufb.llu.lv/conference/Research-for-Rural-Development/2014/LatviaResearchRuralDevel20th_volume2-178-183.pdf
https://en.wikipedia.org/wiki/Job_characteristic_theory