22 Îndrumător de proiect

Capitolul 2. PROGRAMAREA LUCRĂRILOR

2.1. Noţiuni introductive. Proiect. Reţea. Tipuri de legături în reţea.

CONSIDERAŢII TEORETICE
Un proiect poate fi definit ca un ansamblu de lucrări destinate realizării unui obiectiv unic şi
măsurabil. Un obiectiv este unic dacă a fost atins o singură dată şi definitiv şi e măsurabil dacă este
posibil a se evalua, în orice moment, faptul că a fost atins sau nu.
Există numeroase acţiuni şi lucrări care se derulează fără ca un obiectiv unic şi măsurabil să poată fi
definit, în astfel de cazuri nefiind vorba de un proiect. De exemplu: a face studii de fezabilitate, a
menţine în stare de funcţionare un sistem hidrotehnic, sau a întreţine echipamentele şi utilajele
dintr-o întreprindere, nu reprezintă proiecte.
În schimb: a face revizia anuală a unui parc de autovehicule, a cuceri 15% din piaţa de desfacere a
autoturismelor de lux, a reduce cu 30% absenţele personalului angajat, având obiective unice şi
măsurabile pot fi definite ca proiecte.
Programarea lucrărilor din cadrul unui proiect are în vedere realizarea acestora la termen, în limitele
bugetului impus şi la nivelul de calitate cerut.
Pentru realizarea modelului de programare şi conducere a unui proiect se parcurg următoarele
etape:
 identificarea lucrărilor (activităţilor) din proiect;
 analiza derulării logice a activităţilor;
 cuantificarea lucrărilor prin: - termene (durate)
- sarcini şi resurse.
 identificarea şi alocarea resurselor.
Produsul oricărui proiect poate fi considerat ca o structură de sistem, putându-se realiza
descompunerea sa în subsisteme. Acestea pot fi descompuse în ansambluri, subansambluri, până la
nivelul entităţilor individuale din sistem, numite elemente. Această activitate logică ce are ca obiect
descompunerea unui produs în grupuri structurale inferioare se numeşte structura de
descompunere a produsului SDP.
O problemă deosebit de importantă în programarea şi conducerea proiectelor este aceea de a
identifica toate lucrările necesare pentru atingerea obiectivului. Reprezentarea structurală a tuturor
lucrărilor din proiect, necesare realizării produsului, reprezintă structura de descompunere a
lucrărilor SDL.
După stabilirea succesiunii lucrărilor trebuie să se găsească răspuns la întrebarea “ Cine şi ce anume
face?”. Se realizează astfel structura de descompunere a organizării SDO.
Identificarea a “Cine este responsabil pentru o lucrare şi în faţa cui răspunde?” conduce la realizarea
unei ierarhii a sarcinilor, denumită structura de descompunere a resurselor SDR.
Reţeaua este o reprezentare grafică a unor elemente specifice programării şi conducerii
proiectelor, cum sunt: activităţi, legături, durate, sarcini, resurse. Utilizarea reţelelor asigură
facilităţi multiple în rezolvarea problemelor legate de programarea şi conducerea lucrărilor cu
ajutorul calculatorului. Un alt avantaj al acestora îl reprezintă faptul că pot fi uşor tratate cu tehnici
de programare şi conducere, obţinându-se astfel diferite planuri de sarcini, programe de lucru, etc.
 Ingineria sistemelor de producţie 23

Reţelele pot fi reprezentate în diferite moduri. Prezentul Îndrumător de proiect va utiliza tipul de
reprezentare din figura 2.1, în care activităţile (lucrările) apar sub forma de segmente orizontale
îngroşate, iar legăturile dintre activităţi sunt figurate prin săgeţi.

A F
D

B G

activităţi

legături

Fig. 2.1. Reprezentarea activităţilor şi legăturilor într-o reţea

Extremitatea din stânga a segmentului ce reprezintă o activitate marchează începutul acesteia, iar
extremitatea din dreapta sfârşitul acesteia. Lungimea segmentului nu depinde de durata activităţii,
reţeaua nefiind un plan la scară, ci un graf care marchează logica înlănţuirii activităţilor. În figura
2.1. activităţile sunt reprezentate toate cu segmente de aceeaşi lungime deşi pot avea durate diferite,
de exemplu A – 2 zile, B – 5 zile, C – 12 zile, etc.
O legătură are ca punct de plecare activitatea predecesoare şi ca punct de sosire activitatea
succesoare. Aceste noţiuni au caracter tipologic şi nu cronologic. Din punct de vedere cronologic se
pot întâlni trei cazuri: - predecesorul e înaintea succesorului;
- predecesorul e în paralel cu succesorul;
- predecesorul este în urma succesorului.
Într-o reţea pot exista patru tipuri de legături:
 legătura de tip sfârşit–început S-Î;
 legătura de tip început-început Î-Î;
 legătura de tip sfârşit-sfârşit S-S;
 legătura de tip început-sfârşit Î-S.
 Legătura de tip sfârşit–început S-Î este o legătură între sfârşitul predecesorului şi începutul
succesorului (figura 2.2.a.). Semnificaţia acesteia este: activitatea B poate începe numai dacă
activitatea A s-a terminat. Nu este obligatoriu însă ca activitatea B să înceapă imediat ce A s-a
terminat. Ea poate debuta odată cu sfârşitul lui A sau mai târziu.
Legăturile de acest tip sunt cele mai frecvente, reprezentând aproximativ 90% din totalul
legăturilor întâlnite în reţele.
Exemplu: A - tratamentul termic al unui lot de piese;
B - operaţia de rectificare a pieselor.
Activitatea B poate începe numai dacă A s-a terminat, dar nu este obligatoriu însă ca activitatea
B să înceapă imediat ce A s-a terminat.
24 Îndrumător de proiect

 Legătura de tip început-început Î-Î este o legătură între începutul predecesorului şi începutul
succesorului (figura 2.2.b). Semnificaţia acesteia este: activitatea B poate să înceapă numai
dacă activitatea A a început. Activitatea B poate începe simultan cu activitatea A sau mai
târziu.
Exemplu: A - demontarea unui subansamblu;
B - spălarea pieselor subansamblului.
Spălarea poate începe imediat ce o parte din piese au fost demontate, nefiind absolut necesar ca
toate piesele să fie demontate.

A A A A

B B B B
B B B B

S-Î Î-Î S-S Î-S

a. b. c. d.

Fig.2.2. Tipuri de legături în reţea

 Legătura de tip sfârşit-sfârşit S-S este o legătură între sfârşitul predecesorului şi sfârşitul
succesorului (figura 2.2.c). Semnificaţia acesteia este: activitatea B se poate termina numai
dacă activitatea A s-a terminat. Activitatea B se poate termina odată cu activitatea A sau mai
târziu.
Exemplu: A – predarea unui curs cu verificare prin examen;
B – pregătirea individuală a studenţilor.
Pregătirea se poate încheia odată cu ultimul curs predat sau mai târziu, neimpunându-se nici un
fel de restricţii asupra momentului de început al pregătirii.
 Legătura de tip început-început Î-S este o legătură între începutul predecesorului şi sfârşitul
succesorului (figura 2.2.d). Semnificaţia acesteia este: activitatea B se poate termina numai
dacă activitatea A a început. Activitatea B se poate termina simultan cu începutul lui A sau
mai târziu.
Acest tip de legături se întâlnesc extrem de rar. Acestea sunt cazurile în care succesorul se
situează cronologic înaintea predecesorului
Exemplu: A – exploatarea unei noi reţele de telecomunicaţii;
B – exploatarea vechii reţele.
Exploatarea vechii reţele se poate încheia numai dacă exploatarea celei noi a început.
Durata unei legături indică timpul minim (ca valoare pozitivă sau negativă)care separă evenimentul
succesor de evenimentul predecesor. Duratele permit precizarea timpilor de aşteptare, evitându-se
astfel introducerea de activităţi suplimentare. Se exprimă în unităţi de timp (ore, zile, săptămâni,
etc.). Reprezentarea oblică a unei legături nu reprezintă o durată, reprezentările următoare fiind
echivalente: A A A

B B B
 Ingineria sistemelor de producţie 25

Într-o reţea sunt posibile orice combinaţii de legături, înafară de bucle. Aceasta înseamnă că un
predecesor nu poate fi succesorul succesorului său direct sau indirect. În figura 2.3 sunt prezentate
două combinaţii nepermise.
A A
B
C B

Fig. 2.3. Combinaţii de legături nepermise într-o reţea

În cazul tratării reţelelor cu ajutorul softurilor de programare şi conducere a proiectelor buclele sunt
depistate automat şi utilizatorul este atenţionat.

2.2. Programarea lucrărilor prin durate (modelul PERT-timp)

CONSIDERAŢII TEORETICE
Programării lucrărilor prin durate presupune parcurgerea a patru etape:
 calculul datelor “cel mai devreme” CMD de început al unei lucrări;
 calculul datelor “cel mai târziu” CMT de început al unei lucrări;
 calculul marjelor M;
 stabilirea drumului critic DC.
 Datele CMD se obţin prin tratarea reţelei logice a proiectului în raport cu o scară de timp care
are o origine dată t0 şi se derulează spre viitor. Calculul datelor CMD corespunde, intuitiv,
întrebării: Dacă proiectul începe la momentul t0, când se va termina şi care sunt termenele
intermediare importante?
 Datele CMT se obţin prin tratarea reţelei logice a proiectului în raport cu o scară de timp care
are o origine dată tf şi se derulează spre trecut. Calculul datelor CMD corespunde, intuitiv,
întrebării: Dacă proiectul se încheie la momentul tf, când trebuie să înceapă şi care sunt
termenele intermediare importante?
 Marja M a unei activităţi reprezintă diferenţa dintre data de început CMT şi data de început
CMD a activităţii respective.
 Drumul critic DC este definit ca ansamblul de activităţi ale căror marje sunt nule. Orice
întârziere în aceste activităţi va duce la prelungirea întregului proiect.

APLICAŢII
B 20z

1. Programaţi prin durate lucrările din reţeaua: A 10z D 10z

(duratele indicate reprezintă zile, 10z = zile)
C 10z
26 Îndrumător de proiect

 Calculul datelor CMD:

Datorită faptului că în reţea avem legături de tip S-Î:
- A începe la momentul t0;
- B şi C pot începe cel mai devreme în momentul terminării lucrării A (care durează 10 zile), deci
la t0+10;
- D poate începe cel mai devreme în momentul când şi B (care durează 20 de zile) şi C (care
durează 10 zile) s-au terminat. Având în vedere că B se va termina la la t0+30, iar C la t0+20,
rezultă că D va putea să debuteze cel mai devreme la t0+30.
Aceste lucruri se reprezintă în continuare sub forma unui grafic Gantt şi în tabelul 2.1.
Tabelul 2.1

Sensul de completare
A Activitate Data CMD
B A t0
B t0+10
C
C t0+10
D
D t0+30

t0 10 20 30 40 Durata [zile]
 Calculul datelor CMT:
Datorită faptului că în reţea avem legături de tip S-Î:
- D se încheie la tf, aceasta înseamnă că va trebui să înceapă cel mai târziu la tf-10;
- D poate să înceapă numai dacă C s-a terminat, deci pentru ca D să înceapă la tf-10, C trebuie să
înceapă cel mai târziu la tf-20, având în vedere că durează 10 zile;
- D poate să înceapă numai dacă B s-a terminat, deci pentru ca D să înceapă la tf-10, B trebuie să
înceapă cel mai târziu la tf-30, având în vedere că durează 20 zile;
- B şi C pot să înceapă numai dacă A s-a terminat, deci pentru ca B să înceapă la tf-30, A trebuie
să înceapă cel mai târziu la tf-40, având în vedere că durează 10 zile.
Această analiză e reprezentată mai jos sub forma unui grafic Gantt şi în tabelul 2.2..
D Tabelul 2.2.
Sensul de completare

C Activitate Data CMT

B A tf -40

A B tf -30
C t f -20
D tf -10
-40 -30 -20 -10 tf
 Calculul marjelor M:
Sintetizând rezultatele obţinute în tabelul 2.3 şi ţinând cont de faptul că tf=t0+40, se calculează
marja fiecărei activităţi ca diferenţă dintre data de început CMT şi cea de început CMD.
 Ingineria sistemelor de producţie 27

Tabelul 2.3.
Activitate Data CMD Data CMT Marja
A t0 tf -40 = t0+40-40 = t0 0
B t0+10 tf -30 = t0+40-30 = t0+10 0
C t0+10 tf -20= t0+40-20 = t0+20 10
D t0+30 tf -10= t0+40-10 = t0+30 0
 Determinarea drumului critic DC:
Drumul critic e dat de ansamblul activităţilor cu marjă nulă. În cazul aplicaţiei curente, din tabelul
2.3. se determină drumul critic, format din lucrările: A, B, D. Orice întârziere în derularea acestor
lucrări va duce la prelungirea duratei de realizare a proiectului peste 40 de zile.

2. Programaţi prin durate lucrările din reţeaua următoare (duratele indicate reprezintă zile).
B 5z

E 10z
A 10z
C 20z

F 5z
H 10z
D 15z

G 20z

Făcând, pentru fiecare lucrare în parte, o analiză ca cea din aplicaţia precedentă se trasează graficele
Gantt pentru datele CMD şi pentru datele CMT, iar pentru calculul marjelor acestea sunt sintetizate
în tabelul 2.4.
Tabelul 2.4.
Activitate Data CMD Data CMT Marja
A t0 tf -55 = t0+55-40 = t0 0
B t0+10 tf -25 = t0+55-25 = t0+30 20
C t0+10 tf -40= t0+55-40 = t0+15 5
D t0+10 tf -45= t0+55-45 = t0+10 0
E t0+30 tf -20= t0+55-20 = t0+35 5
F t0+25 tf -15= t0+55-15 = t0+40 15
G t0+25 tf -30= t0+55-30= t0+25 0
H t0+45 tf -10= t0+55-10 = t0+45 0
tf = t0+55
28 Îndrumător de proiect

A
B
C CMD
D
E
F

G
tf = t0+55
H

t0 10 20 30 40 50 Durata [zile]

H
G
CMT F
E
D

B
A

- 50 - 40 - 30 - 20 - 10 tf

Drumul critic : A, D, G, H. Orice întârziere în derularea acestor lucrări va duce la prelungirea

duratei proiectului peste 55 de zile.
Se observă din graficele Gantt faptul că activităţile critice au aceeaşi poziţie atât în graficul CMD,
cât şi în graficul CMT. Începutul acestor activităţi trebuie programat obligatoriu la data
corespunzătoare (CMD=CMT). La fel trebuie urmărită cu mare atenţie desfăşurarea acestora, astfel
încât durata programată să fie respectată cu stricteţe.
În cazul lucrărilor necritice se poate vedea că aceste pot fi programate într-un interval mai larg de
timp. De exemplu, activitatea B poate începe după 10…35 de zile de la începutul proiectului (dar nu
mai târziu de 35 de zile). Dacă va începe mai devreme decât data CMT, prelungirea unei asemenea
activităţi nu duce în mod obligatoriu la prelungirea proiectului. Dacă activitatea B va începe după
15 zile de la debutul proiectului şi va dura nu 5 zile (cum e programat), ci 10…15 zile, acest lucru
nu va afecta durata totală a lucrărilor.
 Ingineria sistemelor de producţie 29

3. Programaţi prin durate lucrările din reţeaua următoare (duratele indicate reprezintă zile).

C 20z

F 15z
A 10z
I 10z
D 5z

G 25z
B 15z
J 20z
E 10z

H 20z

Făcând, pentru fiecare lucrare în parte, o analiză ca cele din aplicaţiile precedente se trasează
graficele Gantt pentru datele CMD şi pentru datele CMT, iar pentru calculul marjelor acestea sunt
sintetizate în tabelul 2.5.

Tabelul 2.5.
Activitate Data CMD Data CMT Marja
A t0 tf -65 = t0+65-65 = t0 0
B t0 tf -65 = t0+65-65 = t0 0
C t0+10 tf -45= t0+65-45 = t0+20 10
D t0+10 tf -45= t0+65-45 = t0+20 10
E t0+15 tf -50= t0+65-50 = t0+15 0
F t0+30 tf -25= t0+65-25 = t0+40 10
G t0+25 tf -40= t0+65-40= t0+25 0
H t0+25 tf -40= t0+65-40= t0+25 0
I t0+55 tf -10= t0+65-10= t0+55 0
J t0+45 tf -20= t0+65-20= t0+45 0
tf = t0+65

În acest caz se observă că reţeaua conţine, alături de legăturile S-Î, şi legături de tip S-S (între
lucrările J şi I) şi legături de tip Î-Î (între G şi H). Acest lucru implică:
Obs.1. Legătura S-S dintre J şi I înseamnă că lucrarea I se poate termina numai dacă lucrarea J s-a
terminat. Astfel, deşi legăturile cu F şi G ar permite ca dată de început CMD pentru I t0+50 (data
când şi F şi G se încheie), data de început CMD a lui I va fi t0+55. Aceasta pentru că I se poate
termina în cel mai bun caz la t0+65 (când se va termina J) şi durează 10 zile.
30 Îndrumător de proiect

A
B
C CMD
D
E
F
G Obs. 1
H
I
J
tf = t0+65

t0 10 20 30 40 50 60
J
Obs.2
I
H
CMT G
F
E
D
C
B
A

- 60 - 50 - 40 - 30 - 20 - 10 tf

Obs.2. Legătura de tip Î-Î dintre activităţile G şi H înseamnă că H poate să înceapă doar dacă G a
început. Având în vedere legătura S-Î dintre H şi J, se deduce că data de început CMT a lui H este
tf-40. Legătura dintre G şi I ar permite, la o primă vedere, ca data CMT pentru G să fie tf-35. Dar
aceasta ar însemna ca H să înceapă înainte de inceputul lui G, lucru interzis de legătura Î-Î dintre
ele.

Drumul critic : A, B, E, H, G, I, J. Orice întârziere în derularea acestor lucrări va duce la

prelungirea duratei proiectului peste 65 de zile.
 Ingineria sistemelor de producţie 31

2.3. Programarea lucrărilor prin resurse (modelul PERT-sarcină)

CONSIDERAŢII TEORETICE
Modelul PERT-sarcină (PERT=Project Evaluation and Review Technique) reprezintă o extensie a
modelului PERT-timp, pe care îl îmbunătăţeşte prin luarea în considerare a resurselor alocate pentru
realizarea proiectului.
Prin termenul de resursă se înţelege un mijloc necesar derulării şi îndeplinirii unei activităţi din
proiect (de exemplu: persoană, echipă, instalaţie, echipament, stoc de materii prime, buget, etc.)
Una şi aceeaşi resursă poate fi alocată mai multor activităţi din proiect. Deasemenea unei singure
lucrări îi pot fi alocate mai multe resurse.
O resursă se reprezintă simbolic sub forma unui calendar, acesta fiind o descriere eşalonată în timp
a disponibilităţii resursei.

L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S

De exemplu calendarul de mai sus arată o resursă disponibilă 8 ore pe zi în fiecare luni, marţi,
miercuri şi vineri şi 4 ore pe zi în fiecare zi de joi. În ziua de luni din a doua săptămână şi miercuri
în a treia săptămână resursa nu poate fi utilizată pentru proiect.
Partea din calendarul unei resurse disponibilizată pentru realizarea unei lucrări dintr-un proiect se
numeşte sarcină. Sarcinile se măsoară în unităţi de muncă: ore-persoană, zile-persoană, zile-utilaj,
etc.
Procentul din calendarul resursei alocat unei activităţi din proiect se numeşte intensitate.
Având în vedere acestea, o lucrare poate fi definită prin două din următoarele trei elemente: durată,
sarcină, intensitate (cea de-a treia putând fi dedusă pe baza celor cunoscute).
 O activitate ce are o durată programată de 5 zile şi în cadrul ei se îndeplineşte o sarcină de 20 de
ore, este realizată de o resursă (ce are un calendar de 8 ore/zi) cu o intensitate de 50%.
 Dacă durata programată a unei activităţi e de 10 zile, iar resursa (ce are un calendar de 8 ore/zi)
va lucra cu o intensitate de 75%, sarcina resursei va fi de 60 de ore.
 O sarcină de 40 de ore realizată cu o intensitate de 50% va corespunde unei activităţi
programată cu o durată de 10 zile.
În modelul PERT-sarcină activităţile sunt exprimate prin durată şi intensitate (sarcina putând
fi dedusă din acestea). De exemplu în figura de mai jos lucrarea A va avea o durată de 10 zile şi va
fi îndeplinită de resursa R1 care va lucra cu o intensitate de 100%. Sarcina ce va fi îndeplinită se
poate calcula ca fiind de 80 de ore-resursă (pentru un calendar de 8 ore/zi).

A 10 z
R1 100%
32 Îndrumător de proiect

Etapele programării PERT-sarcină sunt:

 calculul datelor CMD prin modelul PERT-timp;
 stabilirea planurilor de sarcini ale resurselor;
 eliminarea supraîncărcărilor resurselor prin: lisaj sau nivelare
 lisajul înseamnă decalarea termenelor de începere a activităţilor înspre viitor. Ca urmare
a acestor decalări, succesorii activităţilor decalate spre viitor trebuie să suporte, la rândul
lor, decalări pentru a respecta legăturile din reţea. Aceste decalări pot genera noi
supraîncărcări ale resursei în cauză sau chiar ale altor resurse. De aceea lisajul trebuie
efectuat de la începutul proiectului, pentru toate resursele şi nu pentru fiecare plan de
sarcini separat. Chiar dacă nu există garanţia unei rezolvări optime, regula de bază a
lisajului constă în decalarea, cu prioritate, a activităţilor cu marja cea mai mare. Pentru
cunoaşterea marjelor este nevoie de un calcul PERT-timp complet, incluzând şi datele
CMT;
 nivelarea constă în mărirea duratei unei activităţi, concomitent cu reducerea intensităţii
acesteia, în condiţiile în care sarcina rămâne constantă;
 stabilirea programului de lucru. B 20z

R2 100%
A 10z D 10z
APLICAŢII
R1 100% C 10z R2 100%
1. Programaţi prin sarcini lucrările din reţeaua: R1 100%
 Calculul datelor CMD. Acestea au fost calculate în
aplicaţia 1 din capitolul 2.2. Graficul Gantt corespunzător este:

A
B

C
D

t0 10 20 30 40 Durata [zile]
 Stabilirea planurilor de sarcini ale resurselor.
Intensitate [%]

100

R1 A C

100

R2 B D

t0 10 20 30 40 Durata [zile]
 Ingineria sistemelor de producţie 33

 Eliminarea supraîncărcărilor resurselor.

Se observă din planurile de sarcini ale resurselor că nu apare nici o supraîncărcare.
 Stabilirea programului de lucru.
Nefiind nevoie de lisaj sau nivelare, conducătorul de proiect poate stabili programul de lucru, pe
zile lucrătoare, conform graficului Gantt. Astfel, presupunând că lucrările vor începe în 2 aprilie
2001, programul de lucru va fi:

2. Programaţi prin sarcini lucrările din reţeaua:

B 10z

R1 100%

C 5z
A 5z E 5z
R2 100%
R1 100% R2 100%

D 5z

R2 100%
 Calculul datelor CMD.
Activitate Data CMD
A t0
B t0+5
C t0+5
D t0+5

A E t0+15
B

C
D
E

t0 5 10 15 20 Durata [zile]
34 Îndrumător de proiect

 Stabilirea planurilor de sarcini ale resurselor.

Intensitatea [%]
R1
100
A B

t0 5 10 15 20 Durata [zile]
R2
200
Supraîncărcare
D
100
C E

t0 5 10 15 20 Durata [zile]

 Eliminarea supraîncărcărilor resurselor.

Din planurile de sarcini ale resurselor se observă că resursa 2 e supraîncărcată începând din ziua a
5-a a proiectului până în ziua a 10-a. În acest caz e necesar lisajul. Pentru aceasta e nevoie
completarea analizei PERT-timp cu datele CMT şi calculul marjelor, în scopul de a determina care
sunt activităţile care au marjă de timp, acestea putând fi decalate fără prelungirea proiectului.

Activitate Data CMD Data CMT Marja

A t0 tf –20 = t0+20-20 = t0 0
B t0+5 tf –15 = t0+20-15 = t0+5 0
C t0+5 tf –10 = t0+20-10 = t0+10 5
D t0+5 tf –10 = t0+20-10 = t0+10 5
E t0+15 tf –5 = t0+20-5 = t0+15 0

E
D

B
A

-20 -15 -10 -5 tf

Se observă că activităţile C şi D au o marjă de 5 zile. Aceasta înseamnă că vom putea lisa (decala)
începutul lui D de la t0+5 la t0+10, astfel încât programarea lucrărilor şi planurile de sarcini ale
resurselor să devină:
 Ingineria sistemelor de producţie 35

A
B

C
D
E

t0 5 10 15 20 Durata [zile]

Intensitatea [%]
R1
100
A B

t0 5 10 15 20 Durata [zile]

R2

100
C D E

t0 5 10 15 20 Durata [zile]

Prin lisarea lucrării D s-a reuşit eliminarea supraîncărcării resursei R2 fără a se prelungi durata
proiectului.
 Stabilirea programului de lucru.
Presupunând că lucrările din proiect vor începe în data de 2 aprilie 2001, programul de lucru va fi
următorul:
36 Îndrumător de proiect

3. Programaţi prin sarcini lucrările din reţeaua:

C 20z
R1 100%
F 15z
A 10z R1 50%
I 10z
R1 100% D 5z
R1 100%
R2 100%
G 25z
B 15z
R2 50% J 20z
R2 100%
E 10z R2 100%
R2 50%
H 20z
R1 50%
 Analiza PERT-timp a acestei reţele a fost făcută în aplicaţia 3 din capitolul 2.2. Graficul CMD
şi planurile de sarcini ale resurselor vor fi, într-o primă etapă:

A
B
C CMD
D
E
F
G
H
I
J
tf = t0+65

t0 10 20 30 40 50 60
Intensitatea [%]
R1 Supraîncărcare
H
100
H
A C I
F
Durata [zile]
R2
200
Supraîncărcări
D
100 J
B J
E G
t0 10 20 30 40 50 60
Durata [zile]
 Ingineria sistemelor de producţie 37

 Eliminarea supraîncărcărilor resurselor.

A. Eliminarea supraîncărcărilor prin lisaj
Decalăm: - începutul lucrării D la t0+25;
- începutul lucrării H la t0+30;
- începutul lucrării J la t0+50.
În aceste condiţii graficul Gantt şi planurile de sarcini devin:

A
B
C CMD
D
E
F
G
H
I
J tf = t0+70

t0 10 20 30 40 50 60 70

Intensitatea [%]
R1
100
H
A C I
F H
Durata [zile]
R2
200 Supraîncărcare

100 J
B D J
E G
t0 10 20 30 40 50 60
Durata [zile]

Durata proiectului s-a mărit cu 5 zile ca urmare a lisajului unor activităţi critice (H şi J), devenind
70 de zile.
Decalarea lucrării D va duce la decalarea începutului lui G de la t0+25 la t0+30. De aceea apare o
nouă supraîncărcare a resursei R2. Aceasta poate fi eliminată printr-un nou lisaj al începutului
activităţii J la t0+55. Ca urmare graficul Gantt şi planurile de sarcini devin:
 38 Îndrumător de proiect

A
B
C CMD
D
E
F
G
H
I
tf = t0+75
J

t0 10 20 30 40 50 60 70

Intensitatea [%]
R1
100
H
A C I
F H
Durata [zile]
R2
200

100
B D J
E G
t0 10 20 30 40 50 60
Durata [zile]
În aceste condiţii durata proiectului programată cu modelul PERT-sarcină va fi de 75 de zile, cu 10
zile mai mult decât durata programată cu ajutorul modelului PERT-timp, care nu ţinea seama de
resursele proiectului şi de disponibilitatea acestora.
 Programul de lucru va fi:
 Ingineria sistemelor de producţie 39

B. Eliminarea supraîncărcărilor prin nivelare

Nivelarea înseamnă mărirea duratei unei activităţi şi diminuarea intensităţii cu care se realizează,
sarcina de realizat rămânând constantă.
În aplicaţia curentă:
 pentru resursa R1:
- vom nivela lucrarea C pentru a elimina supraîncărcarea de la t0+25; astfel
sarcina de 160 de ore (20 de zile la intensitatea de 100%) va fi realizată în 25 de
zile (15 zile la 100% şi 10 zile la 50%; 15 x 8 +10 x 4 = 160 ore)
 pentru resursa R2:
- decalăm şi nivelăm activitatea D (de la 5zile cu intensitatea 100% începând de la
t0+10, la 10 zile cu intensitatea 50% începând cu t0+15)
- nivelăm lucrarea J astfel încât sarcina de 160 de ore (20 de zile la 100%) să fie
realizată în 22,5 zile (5 zile la 50% şi 17,5 zile la 100%; 5 x 4 +17,5 x 8 =160
ore).
În aceste condiţii graficul Gantt şi planurile de sarcini ale resurselor vor fi:

A
B
C CMD
D
E
F
G
H
I
J tf = t0+67,5

t0 10 20 30 40 50 60 70

Intensitatea [%]
R1
100
H
A C I
F
Durata [zile]
R2
200

100
D
B J
E G
t0 10 20 30 40 50 60
Durata [zile]
40 Îndrumător de proiect

 Programul de lucru va fi:

În cazul aplicaţiei curente prin nivelare se obţine un rezultat mai bun decât prin lisaj. Se observă că
durata proiectului va fi de 67, 5 zile, faţă de 75 de zile în cazul lisajului.

2.4. Modele de ordonanţare a resurselor

 Ingineria sistemelor de producţie 41

CONSIDERAŢII TEORETICE
Modelele de ordonanţare a resurselor se aseamănă cu modelele PERT prin faptul că ambele permit
elaborarea unor planuri de sarcini şi programe de lucru. Deosebirea fundamentală constă în aceea că
ordonanţarea are ca punct de plecare resursele.
Etapele ordonanţării prin sarcini sunt:
 alcătuirea listei de activităţi;
 încărcarea resurselor pe calendarele corespunzătoare;
 elaborarea programului de lucru.
Fiecare resursă se reprezintă cu ajutorul unui calendar (similar cu modelul PERT-sarcină). E
important ca aceste calendare să reprezinte fidel disponibilităţile reale ale resurselor, având în
vedere că există o categorie de timpi (20…30%) din timpul alocat realizării lucrărilor când resursa
va fi indisponibilă (concedii, şedinţe de pregătire a personalului, întreţinerea utilajelor, etc.).
Activităţile sunt definite prin: durată, resursă (sarcină), intensitatea resursei.
Ordonanţarea resurselor se poate face înainte sau înapoi.
Problema fundamentală în etapa alcătuirii listei de activităţi o constituie stabilirea priorităţilor:
 în cazul ordonanţării înainte criteriile de stabilire a priorităţilor sunt (se aplică în ordinea
indicată):
 orice predecesor se plasează în lista de activităţi înaintea succesorilor săi, acesta
fiind cel mai puternic criteriu şi având întotdeauna valabilitate;
 indicatorul de prioritate;
 numărul de ordine al activităţii;
 ordinea decalării activităţilor, etc.
 în cazul ordonanţării înapoi criteriile de stabilire a priorităţilor sunt (se aplică în ordinea
indicată):
 orice succesor se plasează în lista de activităţi înaintea predecesorilor săi;
 indicatorul de prioritate;
 numărul de ordine al activităţii;
 ordinea decalării activităţilor, etc.

APLICAŢII
1. Programaţi prin ordonanţare prin sarcini înainte lucrările din următoarea listă (activităţi între care
nu există nici o legătură de dependenţă):

Lucrarea Sarcina Resursa Intensitatea Durata

resursei
A 48 ore R1 100% 6 zile
B 40 ore R2 100% 5 zile
42 Îndrumător de proiect

C 24 ore R1 100% 3 zile

D 40 ore R2 100% 5 zile
E 8 ore R2 50% 2 zile

Resursele R1 şi R2 au următoarele calendare:

R1

L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D

R2

L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D

În acest caz lista de activităţi fiind elaborată, rămân de rezolvat următoarele două etape ale
ordonanţării prin sarcini şi anume:
 încărcarea resurselor pe calendare:

R1 A C

L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D

E
R2 B D

L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D

 programul de lucru va fi:

 Ingineria sistemelor de producţie 43

2. Programaţi prin ordonanţare prin sarcini înainte lucrările din reţeaua:

C 20z
R1 100%
F 15z
A 10z R1 50%
I 10z
R1 100% D 5z
R1 100%
R2 100%
G 25z
B 15z
R2 50% J 20z
R2 100%
E 10z R2 100%
R2 50%
H 20z
R1 50%
Calendarul resurselor va fi de 5 zile pe săptămână, 8 ore pe zi.
 Alcătuirea listei de activităţi.
Criteriile de prioritate vor fi:
- orice predecesor se plasează înaintea succesorilor săi;
- ordinea alfabetică de declarare a activităţilor.
1. Singura activitate care nu are predecesor este A. Aceasta va fi prima activitate din listă.
2. Prin ignorarea lui A şi a legăturilor care au activitatea A ca predecesor rămân fără predecesor B,
C, D. pentru plasarea lor în lista de activităţi se va ţine cont de cel de-al doilea criteriu (ordinea
alfabetică). În acest moment succesiunea activităţilor va fi : A, B, C, D.
3. Prin eliminarea din reţea a activităţilor deja plasate în listă rămân fără predecesori F şi E. Ţinând
cont de criteriul al doilea de ordonanţare lista va fi: A, B, C, D, E, F.
4. Următoarea activitate care va rămâne fără predecesor prin ignorarea activităţilor deja plasate în
listă va fi G. În acest moment succesiunea activităţilor va fi : A, B, C, D, E, F, G.
5. Următoarele activităţi care vor rămâne fără predecesor vor fi , succesiv H, J, I.
În final succesiunea activităţilor va fi : A, B, C, D, E, F, G, H, J, I.
44 Îndrumător de proiect

Lista de lucrări:
Activitatea Durata Resursa Intensitatea Sarcina
A 10 z R1 100% 10 zl
B 15 z R2 100% 15 zl
C 20 z R1 100% 20 zl
D 5z R2 100% 5 zl
E 10 z R2 50% 5 zl
F 15 z R1 50% 7,5 zl
G 25 z R2 50% 12,5 zl
H 20 z R1 50% 10 zl
J 20 z R2 100% 20 zl
I 10 z R1 100% 10 zl
 Încărcarea resurselor.

Intensitatea [%]
R1
100
A C H
F
t0 10 20 30 40 50 60
I
70
R2 Durata [zile]
200

100
B D J
E G
t0 10 20 30 40 50 60 70
Durata [zile]
Durata proiectului va fi de 75 de zile lucrătoare
 Programul de lucru va fi (considerând că lucrările vor începe în 7 mai 2001):
 Ingineria sistemelor de producţie 45

3. Programaţi prin ordonanţare prin sarcini înapoi lucrările din reţeaua din aplicaţia 2.
 Alcătuirea listei de activităţi.
Criteriile de prioritate vor fi:
- orice succesor se plasează înaintea predecesorilor săi;
- ordinea alfabetică de declarare a activităţilor.
1. Prima activitate din listă va fi cea fără succesori, adică lucrarea I.
2. Prin eliminarea lui I (deja plasată în listă) rămân fără succesori F şi J. Ţinând cont de al doilea
criteriu (ordinea alfabetică) succesiunea lucrărilor va fi: I, F, J.
3. Ignorând activităţile existente deja în listă, lucrările C şi H vor rămâne fără succesori şi vor fi
plasate în ordinea C, H.
4. Judecând în mod asemănător succesiunea finală a lucrărilor va fi: I, F, J, C, H, G, D, E, B, A.
Lista de lucrări:
Activitatea Durata Resursa Intensitatea Sarcina
I 10 z R1 100% 10 zl
F 15 z R1 50% 7,5 zl
J 20 z R2 100% 20 zl
C 20 z R1 100% 20 zl
H 20 z R1 50% 10 zl
G 25 z R2 50% 12,5 zl
D 5z R2 100% 5 zl
E 10 z R2 50% 5 zl
B 15 z R2 100% 15 zl
A 10 z R1 100% 10 zl
 Încărcarea resurselor.
Intensitatea [%]

R1
100
A C
H F
-70 -60 -50 -40 -30 -20 -10
Durata [zile]
R2

100
B D J
E G
-70 -60 -50 -40 -30 -20 -10
Durata [zile]
46 Îndrumător de proiect

 Programul de lucru va fi (considerând că lucrările vor începe în 7 mai 2001):