Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
22 Îndrumător de proiect
Reţelele pot fi reprezentate în diferite moduri. Prezentul Îndrumător de proiect va utiliza tipul de
reprezentare din figura 2.1, în care activităţile (lucrările) apar sub forma de segmente orizontale
îngroşate, iar legăturile dintre activităţi sunt figurate prin săgeţi.
A F
D
B G
activităţi
legături
Extremitatea din stânga a segmentului ce reprezintă o activitate marchează începutul acesteia, iar
extremitatea din dreapta sfârşitul acesteia. Lungimea segmentului nu depinde de durata activităţii,
reţeaua nefiind un plan la scară, ci un graf care marchează logica înlănţuirii activităţilor. În figura
2.1. activităţile sunt reprezentate toate cu segmente de aceeaşi lungime deşi pot avea durate diferite,
de exemplu A – 2 zile, B – 5 zile, C – 12 zile, etc.
O legătură are ca punct de plecare activitatea predecesoare şi ca punct de sosire activitatea
succesoare. Aceste noţiuni au caracter tipologic şi nu cronologic. Din punct de vedere cronologic se
pot întâlni trei cazuri: - predecesorul e înaintea succesorului;
- predecesorul e în paralel cu succesorul;
- predecesorul este în urma succesorului.
Într-o reţea pot exista patru tipuri de legături:
legătura de tip sfârşit–început S-Î;
legătura de tip început-început Î-Î;
legătura de tip sfârşit-sfârşit S-S;
legătura de tip început-sfârşit Î-S.
Legătura de tip sfârşit–început S-Î este o legătură între sfârşitul predecesorului şi începutul
succesorului (figura 2.2.a.). Semnificaţia acesteia este: activitatea B poate începe numai dacă
activitatea A s-a terminat. Nu este obligatoriu însă ca activitatea B să înceapă imediat ce A s-a
terminat. Ea poate debuta odată cu sfârşitul lui A sau mai târziu.
Legăturile de acest tip sunt cele mai frecvente, reprezentând aproximativ 90% din totalul
legăturilor întâlnite în reţele.
Exemplu: A - tratamentul termic al unui lot de piese;
B - operaţia de rectificare a pieselor.
Activitatea B poate începe numai dacă A s-a terminat, dar nu este obligatoriu însă ca activitatea
B să înceapă imediat ce A s-a terminat.
24 Îndrumător de proiect
Legătura de tip început-început Î-Î este o legătură între începutul predecesorului şi începutul
succesorului (figura 2.2.b). Semnificaţia acesteia este: activitatea B poate să înceapă numai
dacă activitatea A a început. Activitatea B poate începe simultan cu activitatea A sau mai
târziu.
Exemplu: A - demontarea unui subansamblu;
B - spălarea pieselor subansamblului.
Spălarea poate începe imediat ce o parte din piese au fost demontate, nefiind absolut necesar ca
toate piesele să fie demontate.
A A A A
B B B B
B
a. b. c. d.
Legătura de tip sfârşit-sfârşit S-S este o legătură între sfârşitul predecesorului şi sfârşitul
succesorului (figura 2.2.c). Semnificaţia acesteia este: activitatea B se poate termina numai
dacă activitatea A s-a terminat. Activitatea B se poate termina odată cu activitatea A sau mai
târziu.
Exemplu: A – predarea unui curs cu verificare prin examen;
B – pregătirea individuală a studenţilor.
Pregătirea se poate încheia odată cu ultimul curs predat sau mai târziu, neimpunându-se nici un
fel de restricţii asupra momentului de început al pregătirii.
Legătura de tip început-început Î-S este o legătură între începutul predecesorului şi sfârşitul
succesorului (figura 2.2.d). Semnificaţia acesteia este: activitatea B se poate termina numai
dacă activitatea A a început. Activitatea B se poate termina simultan cu începutul lui A sau
mai târziu.
Acest tip de legături se întâlnesc extrem de rar. Acestea sunt cazurile în care succesorul se
situează cronologic înaintea predecesorului
Exemplu: A – exploatarea unei noi reţele de telecomunicaţii;
B – exploatarea vechii reţele.
Exploatarea vechii reţele se poate încheia numai dacă exploatarea celei noi a început.
Durata unei legături indică timpul minim (ca valoare pozitivă sau negativă)care separă evenimentul
succesor de evenimentul predecesor. Duratele permit precizarea timpilor de aşteptare, evitându-se
astfel introducerea de activităţi suplimentare. Se exprimă în unităţi de timp (ore, zile, săptămâni,
etc.). Reprezentarea oblică a unei legături nu reprezintă o durată, reprezentările următoare fiind
echivalente: A A A
B B B
Ingineria sistemelor de producţie 25
Într-o reţea sunt posibile orice combinaţii de legături, înafară de bucle. Aceasta înseamnă că un
predecesor nu poate fi succesorul succesorului său direct sau indirect. În figura 2.3 sunt prezentate
două combinaţii nepermise.
A A
B
C B
În cazul tratării reţelelor cu ajutorul softurilor de programare şi conducere a proiectelor buclele sunt
depistate automat şi utilizatorul este atenţionat.
APLICAŢII
B 20z
Sensul de completare
A Activitate Data CMD
B A t0
B t0+10
C
C t0+10
D
D t0+30
t0 10 20 30 40 Durata [zile]
Calculul datelor CMT:
Datorită faptului că în reţea avem legături de tip S-Î:
- D se încheie la tf, aceasta înseamnă că va trebui să înceapă cel mai târziu la tf-10;
- D poate să înceapă numai dacă C s-a terminat, deci pentru ca D să înceapă la tf-10, C trebuie să
înceapă cel mai târziu la tf-20, având în vedere că durează 10 zile;
- D poate să înceapă numai dacă B s-a terminat, deci pentru ca D să înceapă la tf-10, B trebuie să
înceapă cel mai târziu la tf-30, având în vedere că durează 20 zile;
- B şi C pot să înceapă numai dacă A s-a terminat, deci pentru ca B să înceapă la tf-30, A trebuie
să înceapă cel mai târziu la tf-40, având în vedere că durează 10 zile.
Această analiză e reprezentată mai jos sub forma unui grafic Gantt şi în tabelul 2.2..
D Tabelul 2.2.
Sensul de completare
B A tf -40
A B tf -30
C t f -20
D tf -10
-40 -30 -20 -10 tf
Calculul marjelor M:
Sintetizând rezultatele obţinute în tabelul 2.3 şi ţinând cont de faptul că tf=t0+40, se calculează
marja fiecărei activităţi ca diferenţă dintre data de început CMT şi cea de început CMD.
Ingineria sistemelor de producţie 27
Tabelul 2.3.
Activitate Data CMD Data CMT Marja
A t0 tf -40 = t0+40-40 = t0 0
B t0+10 tf -30 = t0+40-30 = t0+10 0
C t0+10 tf -20= t0+40-20 = t0+20 10
D t0+30 tf -10= t0+40-10 = t0+30 0
Determinarea drumului critic DC:
Drumul critic e dat de ansamblul activităţilor cu marjă nulă. În cazul aplicaţiei curente, din tabelul
2.3. se determină drumul critic, format din lucrările: A, B, D. Orice întârziere în derularea acestor
lucrări va duce la prelungirea duratei de realizare a proiectului peste 40 de zile.
2. Programaţi prin durate lucrările din reţeaua următoare (duratele indicate reprezintă zile).
B 5z
E 10z
A 10z
C 20z
F 5z
H 10z
D 15z
G 20z
Făcând, pentru fiecare lucrare în parte, o analiză ca cea din aplicaţia precedentă se trasează graficele
Gantt pentru datele CMD şi pentru datele CMT, iar pentru calculul marjelor acestea sunt sintetizate
în tabelul 2.4.
Tabelul 2.4.
Activitate Data CMD Data CMT Marja
A t0 tf -55 = t0+55-40 = t0 0
B t0+10 tf -25 = t0+55-25 = t0+30 20
C t0+10 tf -40= t0+55-40 = t0+15 5
D t0+10 tf -45= t0+55-45 = t0+10 0
E t0+30 tf -20= t0+55-20 = t0+35 5
F t0+25 tf -15= t0+55-15 = t0+40 15
G t0+25 tf -30= t0+55-30= t0+25 0
H t0+45 tf -10= t0+55-10 = t0+45 0
tf = t0+55
28 Îndrumător de proiect
A
B
C CMD
D
E
F
G
tf = t0+55
H
t0 10 20 30 40 50 Durata [zile]
H
G
CMT F
E
D
B
A
- 50 - 40 - 30 - 20 - 10 tf
3. Programaţi prin durate lucrările din reţeaua următoare (duratele indicate reprezintă zile).
C 20z
F 15z
A 10z
I 10z
D 5z
G 25z
B 15z
J 20z
E 10z
H 20z
Făcând, pentru fiecare lucrare în parte, o analiză ca cele din aplicaţiile precedente se trasează
graficele Gantt pentru datele CMD şi pentru datele CMT, iar pentru calculul marjelor acestea sunt
sintetizate în tabelul 2.5.
Tabelul 2.5.
Activitate Data CMD Data CMT Marja
A t0 tf -65 = t0+65-65 = t0 0
B t0 tf -65 = t0+65-65 = t0 0
C t0+10 tf -45= t0+65-45 = t0+20 10
D t0+10 tf -45= t0+65-45 = t0+20 10
E t0+15 tf -50= t0+65-50 = t0+15 0
F t0+30 tf -25= t0+65-25 = t0+40 10
G t0+25 tf -40= t0+65-40= t0+25 0
H t0+25 tf -40= t0+65-40= t0+25 0
I t0+55 tf -10= t0+65-10= t0+55 0
J t0+45 tf -20= t0+65-20= t0+45 0
tf = t0+65
În acest caz se observă că reţeaua conţine, alături de legăturile S-Î, şi legături de tip S-S (între
lucrările J şi I) şi legături de tip Î-Î (între G şi H). Acest lucru implică:
Obs.1. Legătura S-S dintre J şi I înseamnă că lucrarea I se poate termina numai dacă lucrarea J s-a
terminat. Astfel, deşi legăturile cu F şi G ar permite ca dată de început CMD pentru I t 0+50 (data
când şi F şi G se încheie), data de început CMD a lui I va fi t0+55. Aceasta pentru că I se poate
termina în cel mai bun caz la t0+65 (când se va termina J) şi durează 10 zile.
30 Îndrumător de proiect
A
B
C CMD
D
E
F
G Obs. 1
H
I
J
tf = t0+65
t0 10 20 30 40 50 60
J
Obs.2
I
H
CMT G
F
E
D
C
B
A
- 60 - 50 - 40 - 30 - 20 - 10 tf
Obs.2. Legătura de tip Î-Î dintre activităţile G şi H înseamnă că H poate să înceapă doar dacă G a
început. Având în vedere legătura S-Î dintre H şi J, se deduce că data de început CMT a lui H este
tf-40. Legătura dintre G şi I ar permite, la o primă vedere, ca data CMT pentru G să fie t f-35. Dar
aceasta ar însemna ca H să înceapă înainte de inceputul lui G, lucru interzis de legătura Î-Î dintre
ele.
CONSIDERAŢII TEORETICE
Modelul PERT-sarcină (PERT=Project Evaluation and Review Technique) reprezintă o extensie a
modelului PERT-timp, pe care îl îmbunătăţeşte prin luarea în considerare a resurselor alocate pentru
realizarea proiectului.
Prin termenul de resursă se înţelege un mijloc necesar derulării şi îndeplinirii unei activităţi din
proiect (de exemplu: persoană, echipă, instalaţie, echipament, stoc de materii prime, buget, etc.)
Una şi aceeaşi resursă poate fi alocată mai multor activităţi din proiect. Deasemenea unei singure
lucrări îi pot fi alocate mai multe resurse.
O resursă se reprezintă simbolic sub forma unui calendar, acesta fiind o descriere eşalonată în timp
a disponibilităţii resursei.
L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S
De exemplu calendarul de mai sus arată o resursă disponibilă 8 ore pe zi în fiecare luni, marţi,
miercuri şi vineri şi 4 ore pe zi în fiecare zi de joi. În ziua de luni din a doua săptămână şi miercuri
în a treia săptămână resursa nu poate fi utilizată pentru proiect.
Partea din calendarul unei resurse disponibilizată pentru realizarea unei lucrări dintr-un proiect se
numeşte sarcină. Sarcinile se măsoară în unităţi de muncă: ore-persoană, zile-persoană, zile-utilaj,
etc.
Procentul din calendarul resursei alocat unei activităţi din proiect se numeşte intensitate.
Având în vedere acestea, o lucrare poate fi definită prin două din următoarele trei elemente: durată,
sarcină, intensitate (cea de-a treia putând fi dedusă pe baza celor cunoscute).
O activitate ce are o durată programată de 5 zile şi în cadrul ei se îndeplineşte o sarcină de 20 de
ore, este realizată de o resursă (ce are un calendar de 8 ore/zi) cu o intensitate de 50%.
Dacă durata programată a unei activităţi e de 10 zile, iar resursa (ce are un calendar de 8 ore/zi)
va lucra cu o intensitate de 75%, sarcina resursei va fi de 60 de ore.
O sarcină de 40 de ore realizată cu o intensitate de 50% va corespunde unei activităţi
programată cu o durată de 10 zile.
În modelul PERT-sarcină activităţile sunt exprimate prin durată şi intensitate (sarcina putând
fi dedusă din acestea). De exemplu în figura de mai jos lucrarea A va avea o durată de 10 zile şi va
fi îndeplinită de resursa R1 care va lucra cu o intensitate de 100%. Sarcina ce va fi îndeplinită se
poate calcula ca fiind de 80 de ore-resursă (pentru un calendar de 8 ore/zi).
A 10 z
R1 100%
32 Îndrumător de proiect
R2 100%
A 10z D 10z
APLICAŢII
R1 100% C 10z R2 100%
1. Programaţi prin sarcini lucrările din reţeaua: R1 100%
Calculul datelor CMD. Acestea au fost calculate în
aplicaţia 1 din capitolul 2.2. Graficul Gantt corespunzător este:
A
B
C
D
t0 10 20 30 40 Durata [zile]
Stabilirea planurilor de sarcini ale resurselor.
Intensitate [%]
100
R1 A C
100
R2 B D
t0 10 20 30 40 Durata [zile]
Ingineria sistemelor de producţie 33
R1 100%
C 5z
A 5z E 5z
R2 100%
R1 100% R2 100%
D 5z
R2 100%
Calculul datelor CMD.
Activitate Data CMD
A t0
B t0+5
C t0+5
D t0+5
A E t0+15
B
C
D
E
t0 5 10 15 20 Durata [zile]
34 Îndrumător de proiect
Intensitatea [%]
R1
100
A B
t0 5 10 15 20 Durata [zile]
R2
200
Supraîncărcare
D
100
C E
t0 5 10 15 20 Durata [zile]
E
D
B
A
Se observă că activităţile C şi D au o marjă de 5 zile. Aceasta înseamnă că vom putea lisa (decala)
începutul lui D de la t0+5 la t0+10, astfel încât programarea lucrărilor şi planurile de sarcini ale
resurselor să devină:
Ingineria sistemelor de producţie 35
A
B
C
D
E
t0 5 10 15 20 Durata [zile]
Intensitatea [%]
R1
100
A B
t0 5 10 15 20 Durata [zile]
R2
100
C D E
t0 5 10 15 20 Durata [zile]
Prin lisarea lucrării D s-a reuşit eliminarea supraîncărcării resursei R2 fără a se prelungi durata
proiectului.
Stabilirea programului de lucru.
Presupunând că lucrările din proiect vor începe în data de 2 aprilie 2001, programul de lucru va fi
următorul:
36 Îndrumător de proiect
A
B
C CMD
D
E
F
G
H
I
J
tf = t0+65
t0 10 20 30 40 50 60
Intensitatea [%]
R1 Supraîncărcare
H
100
H
A C I
F
Durata [zile]
R2
Supraîncărcări
200
D
100 J
B J
E G
t0 10 20 30 40 50 60
Durata [zile]
Ingineria sistemelor de producţie 37
A
B
C CMD
D
E
F
G
H
I
J tf = t0+70
t0 10 20 30 40 50 60 70
Intensitatea [%]
R1
100
H
A C I
F H
Durata [zile]
R2
200
Supraîncărcare
100 J
B D J
E G
t0 10 20 30 40 50 60
Durata [zile]
Durata proiectului s-a mărit cu 5 zile ca urmare a lisajului unor activităţi critice (H şi J), devenind
70 de zile.
Decalarea lucrării D va duce la decalarea începutului lui G de la t0+25 la t0+30. De aceea apare o
nouă supraîncărcare a resursei R2. Aceasta poate fi eliminată printr-un nou lisaj al începutului
activităţii J la t0+55. Ca urmare graficul Gantt şi planurile de sarcini devin:
38 Îndrumător de proiect
A
B
C CMD
D
E
F
G
H
I
tf = t0+75
J
t0 10 20 30 40 50 60 70
Intensitatea [%]
R1
100
H
A C I
F H
Durata [zile]
R2
200
100
B D J
E G
t0 10 20 30 40 50 60
Durata [zile]
În aceste condiţii durata proiectului programată cu modelul PERT-sarcină va fi de 75 de zile, cu 10
zile mai mult decât durata programată cu ajutorul modelului PERT-timp, care nu ţinea seama de
resursele proiectului şi de disponibilitatea acestora.
Programul de lucru va fi:
Ingineria sistemelor de producţie 39
A
B
C CMD
D
E
F
G
H
I
J tf = t0+67,5
t0 10 20 30 40 50 60 70
Intensitatea [%]
R1
100
H
A C I
F
Durata [zile]
R2
200
100
D
B J
E G
t0 10 20 30 40 50 60
Durata [zile]
40 Îndrumător de proiect
În cazul aplicaţiei curente prin nivelare se obţine un rezultat mai bun decât prin lisaj. Se observă că
durata proiectului va fi de 67, 5 zile, faţă de 75 de zile în cazul lisajului.
Ingineria sistemelor de producţie 41
CONSIDERAŢII TEORETICE
Modelele de ordonanţare a resurselor se aseamănă cu modelele PERT prin faptul că ambele permit
elaborarea unor planuri de sarcini şi programe de lucru. Deosebirea fundamentală constă în aceea că
ordonanţarea are ca punct de plecare resursele.
Etapele ordonanţării prin sarcini sunt:
alcătuirea listei de activităţi;
încărcarea resurselor pe calendarele corespunzătoare;
elaborarea programului de lucru.
Fiecare resursă se reprezintă cu ajutorul unui calendar (similar cu modelul PERT-sarcină). E
important ca aceste calendare să reprezinte fidel disponibilităţile reale ale resurselor, având în
vedere că există o categorie de timpi (20…30%) din timpul alocat realizării lucrărilor când resursa
va fi indisponibilă (concedii, şedinţe de pregătire a personalului, întreţinerea utilajelor, etc.).
Activităţile sunt definite prin: durată, resursă (sarcină), intensitatea resursei.
Ordonanţarea resurselor se poate face înainte sau înapoi.
Problema fundamentală în etapa alcătuirii listei de activităţi o constituie stabilirea priorităţilor:
în cazul ordonanţării înainte criteriile de stabilire a priorităţilor sunt (se aplică în ordinea
indicată):
orice predecesor se plasează în lista de activităţi înaintea succesorilor săi, acesta
fiind cel mai puternic criteriu şi având întotdeauna valabilitate;
indicatorul de prioritate;
numărul de ordine al activităţii;
ordinea decalării activităţilor, etc.
în cazul ordonanţării înapoi criteriile de stabilire a priorităţilor sunt (se aplică în ordinea
indicată):
orice succesor se plasează în lista de activităţi înaintea predecesorilor săi;
indicatorul de prioritate;
numărul de ordine al activităţii;
ordinea decalării activităţilor, etc.
APLICAŢII
1. Programaţi prin ordonanţare prin sarcini înainte lucrările din următoarea listă (activităţi între care
nu există nici o legătură de dependenţă):
R1
L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D
R2
L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D
În acest caz lista de activităţi fiind elaborată, rămân de rezolvat următoarele două etape ale
ordonanţării prin sarcini şi anume:
încărcarea resurselor pe calendare:
R1 A C
L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D
E
R2 B D
L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D L Ma Mi J V S D
Lista de lucrări:
Activitatea Durata Resursa Intensitatea Sarcina
A 10 z R1 100% 10 zl
B 15 z R2 100% 15 zl
C 20 z R1 100% 20 zl
D 5z R2 100% 5 zl
E 10 z R2 50% 5 zl
F 15 z R1 50% 7,5 zl
G 25 z R2 50% 12,5 zl
H 20 z R1 50% 10 zl
J 20 z R2 100% 20 zl
I 10 z R1 100% 10 zl
Încărcarea resurselor.
Intensitatea [%]
R1
100
A C H
F
t0 10 20 30 40 50 60 70
R2 Durata [zile]
200
100
B D J
E G
t0 10 20 30 40 50 60 70
Durata [zile]
Durata proiectului va fi de 75 de zile lucrătoare
Programul de lucru va fi (considerând că lucrările vor începe în 7 mai 2001):
Ingineria sistemelor de producţie 45
3. Programaţi prin ordonanţare prin sarcini înapoi lucrările din reţeaua din aplicaţia 2.
Alcătuirea listei de activităţi.
Criteriile de prioritate vor fi:
- orice succesor se plasează înaintea predecesorilor săi;
- ordinea alfabetică de declarare a activităţilor.
1. Prima activitate din listă va fi cea fără succesori, adică lucrarea I.
2. Prin eliminarea lui I (deja plasată în listă) rămân fără succesori F şi J. Ţinând cont de al doilea
criteriu (ordinea alfabetică) succesiunea lucrărilor va fi: I, F, J.
3. Ignorând activităţile existente deja în listă, lucrările C şi H vor rămâne fără succesori şi vor fi
plasate în ordinea C, H.
4. Judecând în mod asemănător succesiunea finală a lucrărilor va fi: I, F, J, C, H, G, D, E, B, A.
Lista de lucrări:
Activitatea Durata Resursa Intensitatea Sarcina
I 10 z R1 100% 10 zl
F 15 z R1 50% 7,5 zl
J 20 z R2 100% 20 zl
C 20 z R1 100% 20 zl
H 20 z R1 50% 10 zl
G 25 z R2 50% 12,5 zl
D 5z R2 100% 5 zl
E 10 z R2 50% 5 zl
B 15 z R2 100% 15 zl
A 10 z R1 100% 10 zl
Încărcarea resurselor.
Intensitatea [%]
R1
100
A C
H F
-70 -60 -50 -40 -30 -20 -10
Durata [zile]
R2
100
B D J
E G
-70 -60 -50 -40 -30 -20 -10
Durata [zile]
46 Îndrumător de proiect