CRETCP – IAŞI

EXPLICITAREA
RECURENȚELOR
FUNDAMENTALE
· Recurența telescopică aditivă
· Progresiile aritmetice
· Recurența telecopică multiplicativă
· Progresiile geometrice
· Recurența liniară de ordin I, neomogenă și cu coeficienți variabili
· Recurența liniară de ordin I, neomogenă și cu coeficienți constanți
· Recurența liniară de ordin II, omogenă și cu coeficienți variabili
· Recurența liniară de ordin II, omogenă și cu coeficienți constanți
· Recurența liniară de ordin II, neomogenă și cu coeficienți constanți
· Recurențe liniare de ordin superior, omogene și cu coeficienți constanți
· Recurențe liniare de ordin superior, neomogene și cu coeficienți constanți
· Recurența omografică cu coeficienți variabili
· Recurența omografică cu coeficienți constanți

Profesor: SILVIU BOGA, silviumath@yahoo.com

Iaşi – 26 noiembrie 2010

La fiecare din recurenţele următoare – fundamentale datorită prezenţei lor în
numeroase raţionamente matematice – am prezentat, pe cazul general dar şi pe un
exemplu, procedura optimă de explicitare. Prin rezolvarea temei de aprofundare,
cititorul interesat se va putea apoi rapid acomoda cu judecăţile expuse.

1. Recurenţa telescopică aditivă

ì xn +1 = x n + an , (")n Î ¥ *
ï
í x1 = termen iniţial dat
ï(a ) - şir explicit dat
î n nÎ¥ *
Explicitare
Din relaţia de recurenţă, cum x n +1 - x n = an , (")n Î ¥ * , prin particularizare şi
sumare are loc supranumita reducere telescopică şi explicitarea este astfel finalizată:
x 2 - x1 = a1
x3 - x2 = a2
x 4 - x 3 = a3
………………
x n -1 - xn - 2 = an- 2
x n - x n-1 = an-1
____________
(+) n -1 n -1
Þ x n - x1 = å ak Þ x n = x1 + å ak
k =1 k =1
n -1
În aplicaţiile curente suma iterată åa
k =1
k
se va constata de regulă calculabilă.
Se reţin formulele de calcul pentru principalele sume iterate, ele fiind deosebit de
utile în procesele de explicitare ce vor urma:
n
n( n + 1)
s 1 = å k = 1 + 2 + 3 + ... + n = (I)
k =1 2
n
n( n + 1)(2n + 1)
s 2 = å k 2 = 12 + 22 + 32 + ... + n 2 = (II)
k =1 6
2
n
é n( n + 1) ù
s 3 = å k = 1 + 2 + 3 + ... + n = ê
3 3 3 3 3
(III)
k =1 ë 2 úû
n
a n +1 - 1
p = å a = 1 + a + a + ... + a =
k 2 n
(IV)
k =0 a -1

-1-
 La fel de utilă se va dovedi în acest sens şi procedura de descompunere a
fracţiilor raţionale în supranumitele sume de fracţii simple (metoda coeficienţilor
n
nedeterminaţi), care va facilita calculul unor sume iterate åt
k =1
k
cu termenul general,
f (k )
tk = , fracţii având f (k ) şi g ( k ) expresii polinomiale.
g (k )
n
Din această categorie de sume cel mai simplu de calculat sunt åt
k =1
k
cu
1
tk = . În astfel de cazuri se va observa cu uşurinţă că identificarea
(ak + b )( ak + a + b )
1 A B
= + conduce la descompunerea termenului
(ak + b )(ak + a + b) ak + b ak + a + b
1 1æ 1 1 ö
general sub forma = ç - ÷.
(ak + b )( ak + a + b ) a è ak + b ak + a + b ø

De remarcat că aici descompunerea poate chiar ocoli metoda coeficienţilor

1 1 a
nedeterminaţi, observând pur şi simplu - = ,
ak + b ak + a + b (ak + b)( ak + a + b)
1 1æ 1 1 ö
deci t k = = ç - ÷.
(ak + b )( ak + a + b ) a è ak + b ak + a + b ø
Această exprimare a termenului general t k , aplicată succesiv, va pune în
evidenţă cunoscuta reducere telescopică prin care de altfel se va şi finaliza calculul
sumei, după cum ilustrează şi următorul exemplu:
1 1 1 1
Sn = + + + ... +
7 × 11 11 × 15 15 × 19 (4 n + 3) × (4n + 7)
1
Soluţie Se observă termen general t k = , k Î 1; n , apoi
(4k + 3)(4k + 7)
1 1 4 1 1æ 1 1 ö
- = Þ tk = = ç - ÷ din
4k + 3 4k + 7 (4 k + 3)(4k + 7) (4k + 3)(4k + 7) 4 è 4k + 3 4k + 7 ø
care, prin particularizare şi sumare, apare reducerea telescopică ce finalizează
calculul,
1 1æ1 1 ö
t1 = = ç - ÷
7 × 11 4 è 7 11 ø
1 1æ 1 1 ö
t2 = = ç -
11 × 15 4 è 11 15 ÷ø
………………………………………………..
1 1æ 1 1 ö
tn = = ç - ,
(4n + 3) × (4n + 7) 4 è 4n + 3 4n + 7 ÷ø

-2-
obţinându-se la final
n
1 éæ 1 1 ö æ 1 1ö æ 1 1 öù 1 æ 1 1 ö n
Sn = å t k = êç - ÷ + ç - ÷ + ... + ç - ÷ ú = ç - ÷ =
k =1 4 ëè 7 11 ø è 11 15 ø è 4 n + 3 4 n + 7 ø û 4 è 7 4n + 7 ø 7(4n + 7)

Acestea fiind prezentate, revin la recurenţa telescopică aditivă, cu parcurgerea

algoritmului de explicitare pe un caz concret.

ì xn +1 = xn + n( n + 1), (")n Î ¥ *
Exemplu Explicitez şirul generat de recurenţa í
î x1 = 1
Soluţie x n +1 - x n = n(n + 1), (")n Î ¥ * şi astfel
x 2 - x1 = 1× 2
x3 - x2 = 2×3
x 4 - x3 = 3 × 4
………………
x n -1 - x n - 2 = ( n - 2) × ( n - 1)
x n - x n -1 = ( n - 1) × n
____________
(+) n -1 n -1
Þ x n - x1 = å k ( k + 1) şi cum x1 = 1 Þ xn = 1 + å k ( k + 1) , sumă care este
k =1 k =1

uşor calculabilă cu ajutorul formulelor sumelor remarcabile anterior prezentate,

n -1 n -1 n -1
( n - 1)n(2n - 1) ( n - 1)n
respectiv x n = 1 + å k ( k + 1) = 1 + å k 2 + å k = 1 + + , etc.
k =1 k =1 k =1 6 2

Temă de aprofundare Procedând analog, explicitaţi următoarele recurenţe:

ì x = x n + (2n + 1), (")n Î ¥ * ì x = xn + n( n + 1)(2n + 1), (")n Î ¥ *

a) í n +1 b) í n +1
î x1 = 1 î x1 = 1

ì 1 ì 1
ï xn +1 = x n + , (")n Î ¥ * ï xn +1 = xn + , ( " )n Î ¥ *
c) í n( n + 1) d) í 4n 2 - 1
ïx = 1 ïî x1 = 1
î 1

ì 1 ì 1
ï xn +1 = x n + 2 , (" )n Î ¥ * ï xn +1 = xn + 2 , (")n Î ¥ *
e) í n + 5n + 6 f) í 4n + 8n + 3
ïî x1 = 1 ïî x1 = 1

-3-
 2. Progresiile aritmetice
ì xn +1 = x n + r , (")n Î ¥ *
ï
í x1 = termen iniţial dat
ïr = constantă dată numită raţie
î

Explicitare Fiind recurenţă telescopică aditivă, prin raţionamente analoge celor

descrise anterior se va obţine cunoscuta formulă x n = x1 + ( n - 1) × r ce determină
direct termenul general al progresiei aritmetice în funcţie de primul termen şi raţie.
Prin intermediul acestei formule se vor deduce imediat şi alte relaţii utile în aplicaţiile
a - aq
referitoare la progresii aritmetice, dintre acestea remarcându-se r = p şi
p-q
n( x1 + xn )
Sn = x1 + x2 + ... + xn = . În ceea ce priveşte explicitarea recurenţei, desigur
2
că în astfel de situaţii este mai comod a se reţine formula şi aplica direct exprimarea
termenului general al progresiei dar consider totuşi instructivă parcurgerea integrală
a raţionamentului de explicitare.

ì xn +1 = xn + 3, (")n Î ¥ *
Exemplu Explicitez şirul generat de recurenţa í
î x1 = 2
Soluţie Având x n +1 - x n = 3, (")n Î ¥ * , din suita de egalităţi
x 2 - x1 = 3
x3 - x2 =3
x 4 - x3 = 3
………………
x n -1 - xn - 2 = 3
x n - x n -1 = 3
____________
(+ )
Þ x n - x1 = 3 + 3 + 3 + ... + 3 , deci x n = 2 + 3( n - 1) = 3n - 1, rezultat la care
1442443
de ( n -1) ori

se putea ajunge şi pe cale directă, x n = x1 + ( n - 1) × r = ... = 3n - 1.

Temă de aprofundare Procedând analog, explicitaţi următoarele recurenţe:

ì x = xn + 2, (")n Î ¥ * ì x = xn + 7, (")n Î ¥ *
a) í n +1 b) í n +1
î x1 = 2 î x1 = 3
ì xn +1 = xn - 3, (")n Î ¥ * ì xn +1 = xn - 8, (")n Î ¥ *
c) í d) í
î x1 = 5 î x1 = 9

-4-
 3. Recurenţa telescopică multiplicativă
ì xn +1 = x n × an , (")n Î ¥ *
ï
í x1 = termen iniţial dat
ï(a )
î n nÎ¥ * - şir explicit dat

Explicitare Procedura este asemănătoare cu cea de la recurenţa telescopică

aditivă, de această dată însă eliminările ce conduc la aflarea expresiei termenului
general al şirului apar la efectuarea produsului iterat corespunzător exprimărilor
x
particulare, respectiv din x n +1 = x n × an , (")n Î ¥ * Þ n +1 = an , (")n Î ¥ * şi astfel din
xn
x2 x x x ( ×) n -1
= a1, 3 = a2 , 4 = a3 , ... , n = an -1 Þ x n = x1 × Õ ak , produs care în aplicaţiile
x1 x2 x3 x n -1 k =1

propuse se va restrânge, uneori prin simplificări telescopice, alteori prin exprimări

combinatorice adecvate.

ì n2
ï xn +1 = xn × , ( " )n Î ¥ *
Exemplu Explicitez şirul generat de recurenţa í (n + 1)(n + 2)
ïx = 1
î 1
x n +1 n2
Soluţie Cum = , (")n Î ¥ * , prin particularizare se obţine
xn (n + 1)( n + 2)
x2 12 x 22 x 4 32 x ( n - 1) 2
= , 3 = , = ,..., n = şi observând simplificarea
x1 2 × 3 x 2 3 × 4 x 3 4 × 5 xn -1 n × (n + 1)
x 2 x3 x 4 xn 12 22 3 2 ( n - 1)2
telescopică × × × ... × = × × × ... × , cu ajutorul exprimării
x1 x2 x3 xn -1 2 × 3 3 × 4 4 × 5 n × (n + 1)
2 × [(n - 1)! ]
2
x 2
factoriale, n = , rezultă în final xn = 2 .
x1 n !× ( n + 1)! n (n + 1)

Temă de aprofundare Procedând analog, explicitaţi următoarele recurenţe:

ì n ì n(n + 1)
ï xn +1 = x n × , (")n Î ¥ * ï x n +1 = x n × , (" )n Î ¥ *
a) í n +1 b) í ( n + 2)2
ïî x1 = 1 ïx = 1
î 1
ì n 2 + 3n + 2 ì æ 1 ö
ï x = xn × 2 , (")n Î ¥ * ï xn +1 = x n × ç 1 - , (")n Î ¥ *
c) í n +1 n + 4n + 3 d) í è 2n ÷ø
ïî x1 = 1 ïx = 1
î 1

-5-
 4. Progresiile geometrice

ì xn +1 = x n × q, (")n Î ¥ *
ï
í x1 = termen iniţial dat
ïq = constantă dată numită raţie
î
Explicitare Acestea fiind generate tot de recurenţa telescopică multiplicativă, prin
x n +1 x x x x
raţionament analog = q, (")n Î ¥ * Þ 2 × 3 × 4 × ... × × n = q × q × q × ... × q , din
xn x1 x 2 x 3 xn -1 14 4244
de ( n -1) ori
3
care se deduce imediat cunoscuta formulă x n = x1 × q n -1 .
ì xn +1 = 2 xn , (")n Î ¥ *
Exemplu Explicitez şirul generat de recurenţa í
î x1 = 3
x x x x x
În acest caz n +1 = 2, (")n Î ¥ * , 2 × 3 × 4 × ... × × n = 2 14× 24 ×244
2 × ...3 × 2 Þ x n = 3 × 2n -1 .
xn x1 x2 x 3 xn -1 de ( n -1) ori

Temă de aprofundare Procedând analog, explicitaţi următoarele recurenţe:

ì xn +1 = 3 x n , (")n Î ¥ * ì xn +1 = 10 xn , (")n Î ¥ *
a) í a) í
î x1 = 2 î x1 = 7
ì 1
ï xn +1 = x n , (")n Î ¥ * ì x n +1 = -2 x n , (")n Î ¥ *
a) í 2 a) í
ïî x1 = 3 î x1 = 5

5. Recurenţa liniară de ordin I neomogenă şi cu coeficienţi variabili

ì xn +1 = an x n + bn , (")n Î ¥ *
ï
í x1 = termen iniţial dat
ï
î(an )nÎ¥ * ,(bn )nÎ¥ * - şiruri explicit date
Explicitare Explicitarea acestei recurenţe se va baza pe transformarea ei într-o
y
recurenţă telescopică aditivă. Într-adevăr, introducând substituţia an = n , y 1 = 1,
y n +1
y
relaţia de recurenţă devine x n +1 = n × xn + bn , deci x n +1 × y n +1 = x n × y n + bn × y n+ 1 . Astfel,
y n +1
xn +1 × y n +1 - xn × y n = bn × y n+ 1, (")n Î ¥ * şi particularizând
x 2 × y 2 - x 1 × y 1 = b1 × y 2
x3 × y 3 - x 2 × y 2 = b2 × y 3
…………………………
x n × y n - x n -1 × y n -1 = bn- 1 × y n
( +) n -1
Þ x n × y n - x1 × y 1 = å bk × y k +1 ,
k =1

-6-
pentru finalizarea explicitării mai fiind necesară doar determinarea şirului ( y n )nÎ¥ *
y y y y
introdus de substituţia efectuată. Cum însă 1 = a1, 2 = a2 , 3 = a3 , ... , n = an , şi
y2 y3 y4 y n +1
æ ö
1 ç b ÷
, xn = æç Õ ak ö÷ × ç x1 + å k k ÷ , (")n ³ 2 . Evident
n -1 n -1
y1 = 1, se obţine imediat y n +1 = n
è k =1 ø ç
Õ ak è
k =1
Õ
i =1
ai ÷
ø
k =1

că în aplicaţii este de preferat parcurgerea integrală a raţionamentului expus.

ì xn +1 = n × x n + n !, (")n Î ¥ *
Exemplu Explicitez şirul dat de recurenţa í
î x1 = 1
y y
Soluţie Notând n = n , y 1 = 1 Þ x n +1 = n × xn + n ! Þ x n +1 × y n +1 = x n × y n + n !× y n+ 1 şi
y n +1 y n +1
y
astfel x n +1 × y n +1 - x n × y n = n !× y n+ 1, (")n Î ¥ * . Dar din notaţia aplicată, n = n , cum
y n +1
y1 y y 1
= 1, 2 = 2, ..., n = n Þ y n +1 = , deci xn +1 × y n +1 = xn × y n + 1, care conduce
y2 y3 y n +1 n!
imediat la x n × y n = x1 × y 1 + ( n - 1) şi în final x n = n !

Temă de aprofundare Procedând analog, explicitaţi următoarele recurenţe:

ì x = n × x n + (n + 1)!, (")n Î ¥ * ìx = n × xn + ( n + 2)!, (")n Î ¥ *

a) í n +1 b) í n +1
î x1 = 1 î x1 =1
ì 1 1
ì xn +1 = n 2 × x n + ( n !)2 , (")n Î ¥ * ïx = × x n + , (")n Î ¥ *
c) í d) í n +1 n n!
î x1 = 1 ïî x1 =1

6. Recurenţa liniară de ordin I neomogenă şi cu coeficienţi constanţi

ì xn +1 = a × x n + b, (")n Î ¥ *
ï
í x1 = termen iniţial dat
ïa, b = constante date
î

Explicitare Fiind la fel cu recurenţa anterioară, i se poate aplica pentru explicitare

acelaşi raţionament, obţinând la final pentru x n o expresie exponenţială care admite
restrângere în forma x n = A × a n + B . Această observaţie permite scurtarea căii de
explicitare a acestor recurenţe, coeficienţii A şi B putând fi rapid determinaţi din
sistemul primilor doi termeni ai şirului.

-7-
 ì xn +1 = 2 xn + 3, (")n Î ¥ *
Exemplu Explicitez şirul dat de recurenţa í
î x1 = 1
Soluţie Având xn = A × 2n + B , cum x1 = 1 şi x 2 = 2 x1 + 3 = 5 , din sistemul
ì2 A + B = 1
í se deduce imediat A = 2 şi B = -3 , deci xn = 2n +1 - 3
î4 A + B = 5

Temă de aprofundare Procedând analog, explicitaţi următoarele recurenţe:

ì xn +1 = 3 x n + 5, (")n Î ¥ * ì xn +1 = 5 xn + 2, (")n Î ¥ *
a) í b) í
î x1 = 2 î x1 = 3

ì xn +1 = 2 x n - 3, (")n Î ¥ * ì xn +1 = -5 xn + 3, (")n Î ¥ *
c) í d) í
î x1 = 7 î x1 = 2

7. Recurenţa liniară de ordin II omogenă şi cu coeficienţi variabili

ì xn + 2 = an × x n +1 + bn × x n , (")n Î ¥ *
ï
í x1 , x 2 = termeni iniţial daţi
ï
î(an )nÎ¥ * ,(bn )nÎ¥ * - şiruri explicit date

Explicitare Voi prezenta doar un rezultat parţial legat de explicitarea acestui tip
de recurenţă. Acesta este conţinut de afirmaţia: dacă ecuaţia t 2 - an × t - bn = 0
admite o rădăcină care nu depinde de n Î ¥ * atunci recurenţa devine
explicitabilă. Într-adevăr, dacă supranumita ecuaţie caracteristică a recurenţei are
rădăcinile t1 = a şi t2 = b n atunci a + b n = an şi a × b n = -bn . În acest caz vom
obţine xn + 2 = (a + b n ) × xn +1 - ab n × xn Û x n + 2 - a x n +1 = b n × ( x n+1 - a x n ) , recurenţă
telescopică multiplicativă care va permite determinarea x n +1 = a x n + y n , obţinând
n -1
y 1 = x2 - a x1 , y n = ( x2 - a x1 ) × Õ bk , (")n ³ 2 . Dar recurenţa x n +1 = a x n + y n a fost şi
k =1

ea tratată anterior şi particularizată pe această situaţie conduce în final la forma

é k -1
bi ù
n -1 Õ
ê x ú
explicită xn = a n -1 × ê 2 + ( x2 - a x1 )å i =1 k ú , (")n ³ 3 .
êa k =2 a
ú
ë û
ìnx n + 2 = 2(2n + 1)x n +1 - 4(n + 1) xn , n Î ¥ *
Exemplu: Explicitez şirul dat de recurenţa í
î x1 = 1, x 2 = 3

-8-
 Ecuaţia caracteristică nt 2 - 2(2n + 1)t + 4( n + 1) = 0 are rădăcinile t1 = 2 şi
2( n + 1)
t2 = , deci suntem în condiţii favorabile explicitării. Folosind cunoscutele relaţii
n
dintre rădăcinile şi coeficienţii ecuaţiei de gradul doi, relaţia de recurenţă se va scrie
é 2(n + 1) ù 4(n + 1) x - 2 x n +1 2(n + 1)
în forma x n + 2 = ê2 + ú × x n +1 - × x n din care n +2 = . De aici
ë n û n x n +1 - 2 x n n
se va repeta raţionamentul întâlnit la recurenţa telescopică multiplicativă, obţinând
ì xn + 1 = 2 x n + n × 2n -1
xn +1 - 2 xn = n × 2 . Dar recurenţa í
n -1
este de tip cunoscut, de
î x1 = 1
această dată procedura de explicitare finalizând cu x n = (n 2 - n + 4) × 2n - 3, (")n ³ 3 .

Temă de aprofundare Procedând analog, explicitaţi următoarele recurenţe:

ìnx = 3(2n + 1)x n+ 1 - 9(n + 1)x n , n Î ¥ *

a) í n + 2
î x1 = 1, x 2 = 5

ìn 2 xn + 2 = 2(2n 2 + 2n + 1)x n+ 1 - 4( n + 1)2 x n , n Î ¥ *

b) í
î x1 = 1, x 2 = 3

ìn 3 xn + 2 = 2(2n 3 + 3n 2 + 3n + 1) xn +1 - 4(n + 1)3 x n , n Î ¥ *

c) í
î x1 = 2, x 2 = 5

ìn 2 xn + 2 = 2(2n 2 + 3n + 2) xn +1 - 4(n 2 + 3n + 2)x n , n Î ¥ *

d) í
î x1 = 1, x 2 = 5

8. Recurenţa liniară de ordin II omogenă cu coeficienţi constanţi

ì xn + 2 = a × x n +1 + b × x n , (")n Î ¥ *
ï
í x1 , x 2 = termeni iniţial daţi
ïa, b = constante date
î
Explicitare La fel ca şi cea de ordinul I cu coeficienţi constanţi, şi această
recurenţă va permite explicitare imediată, considerente de la recurenţa anterioară
punând în evidenţă următoarele două situaţii posibile:
I) Ecuaţia caracteristică t 2 - a × t - b = 0 are rădăcini egale t1 = t 2 = a .
În acest caz termenul general este de forma x n = (nA + B ) × a n
II) Ecuaţia caracteristică t 2 - a × t - b = 0 are rădăcini distincte t1 = a , t 2 = b .
În acest caz termenul general este de forma x n = A × a n + B × b n

-9-
În ambele situaţii coeficienţii A şi B se determină din sistemul celor doi termeni
iniţial daţi.
ì x n + 2 = 6 x n +1 - 9 x n , n Î ¥ *
Exemplu (cazul t1 = t 2 ) Explicitez şirul dat de recurenţa í
î x1 = 2, x2 = 7
Ecuaţia caracteristică conduce la t1 = t 2 = 3 , deci x n = ( nA + B ) × 3 n şi din sistemul
ì( A + B ) × 3 = 2 1 5
termenilor iniţiali, í , obţin A = , B = , xn = ( n + 5) × 3n - 2
î(2 A + B ) × 3 = 7 9 9
2

ì x n + 2 = 5 x n +1 - 6 x n , n Î ¥ *
Exemplu (cazul t1 ¹ t 2 ) Explicitez şirul dat de recurenţa í
î x1 = 4, x2 = 5
De această dată ecuaţia caracteristică are rădăcinile t1 = 2, t 2 = 3 , deci
ì2 A + 3B = 4 7
xn = A × 2n + B × 3 n cu í , rezultând A = , B = -1, xn = 7 × 2n -1 - 3n .
î 4 A + 9B = 5 2

Temă de aprofundare Procedând analog, explicitaţi următoarele recurenţe:

I) Cazul t1 = t 2

ì x n + 2 = 4 x n +1 - 4 x n , n Î ¥ * ì xn + 2 = 10 xn + 1 - 25 x n , n Î ¥ *
a) í a) í
î x1 = 1, x 2 = 2 î x1 = 1, x 2 = 3

ì4 xn + 2 = 4 xn +1 - xn , n Î ¥ * ì9 x n + 2 = 6 x n + 1 - x n , n Î ¥ *
a) í a) í
î x1 = 1, x 2 = 3 î x1 = 1, x 2 = 2

II) Cazul t1 ¹ t 2

ì xn + 2 = 7 x n+1 - 12x n , n Î ¥ * ì xn + 2 = 7 x n+ 1 - 10 x n , n Î ¥ *
a) í a) í
î x1 = 1, x 2 = 3 î x1 = 2, x 2 = 3

ì2 x n + 2 = 5 x n + 1 - 2 x n , n Î ¥ * ì2 x n + 2 = 7 x n + 1 - 3 x n , n Î ¥ *
a) í a) í
î x1 = 1, x 2 = 2 î x1 = 2, x 2 = 5

9. Recurenţa liniară de ordin II neomogenă şi cu coeficienţi constanţi

ì xn + 2 = a × x n +1 + b × xn + c, (")n Î ¥ *
ï
í x1 , x 2 = termeni iniţial daţi
ï
îa, b, c = constante date

- 10 -
 Explicitare Această recurenţă se reduce imediat la tipul anterior, observând
ì x n + 2 = a × x n +1 + b × x n + c
í Þ ( xn + 3 - xn + 2 ) = a × ( xn + 2 - x n + 1) + b ×( x n+ 1 - x n ) , care este
î x n + 3 = a × x n + 2 + b × x n +1 + c
de forma y n + 2 = a × y n +1 + b × y n cu y n = x n +1 - xn . Se obţine astfel x n +1 - xn = y n ,
recurenţă telescopică aditivă ce va permite finalizarea explicitării. Analizând forma
explicită finală vom constata că şi această recurenţă are termenul general de un tip
bine determinat, tot în funcţie de rădăcinile ecuaţiei caracteristice, aceasta fiind şi de
această dată tot t 2 - a × t - b = 0 . Astfel, vom deosebi situaţiile:
I) Ecuaţia caracteristică t 2 - a × t - b = 0 are rădăcini egale t1 = t 2 = a .
În acest caz termenul general este de forma x n = (nA + B ) × a n + C
II) Ecuaţia caracteristică t 2 - a × t - b = 0 are rădăcini distincte t1 = a , t 2 = b .
În acest caz termenul general este de forma x n = A × a n + B × b n + C
Coeficienţii A , B şi C sunt imediat determinabili din sistemul celor doi termeni iniţial
daţi şi al celui de al treilea, obţinut din recurenţă.

ì x = 4 x n +1 - 4 x n + 3, n Î ¥ *
Exemplu(cazul t1 = t 2 ) Explicitez şirul dat de recurenţa í n + 2
î x1 = 1, x 2 = 2
În acest caz ecuaţia caracteristică t 2 - 4t + 4 = 0 conduce la t1 = t 2 = 2 , deci
xn = (nA + B ) × 2n + C şi din sistemul termenilor iniţiali, inclusiv x3 = 4 x 2 - 4 x1 + 3 = 7 ,
3 7
se obţin A = , B = - , C = 3 , x n = (3n - 7) × 2n - 2 + 3 .
4 4
ì x = 5 x n + 1 - 6 x n + 3, n Î ¥ *
Exemplu(cazul t1 ¹ t 2 ) Explicitez şirul dat de recurenţa í n + 2
î x1 = 1, x 2 = 2
De această dată ecuaţia caracteristică are rădăcinile t1 = 2, t 2 = 3 , deci
xn = A × 2n + B × 3n + C . Având x3 = 5 x2 - 6 x1 + 3 = 7 , din sistemul celor trei termeni
1 3 3 n - 2 n +1 + 3
cunoscuţi obţin A = -1, B = , C = , xn = .
2 2 2

Temă de aprofundare Procedând analog, explicitaţi următoarele recurenţe:

I) Cazul t1 = t 2

ì xn + 2 = 4 xn +1 - 4 x n + 5, n Î ¥ * ì xn + 2 = 10 xn +1 - 25 x n + 3, n Î ¥ *
a) í a) í
î x1 = 1, x 2 = 2 î x1 = 1, x 2 = 3

ì4 xn + 2 = 4 xn +1 - x n + 7, n Î ¥ * ì9 xn + 2 = 6 x n +1 - x n + 1, n Î ¥ *
a) í a) í
î x1 = 1, x 2 = 3 î x1 = 1, x 2 = 2

- 11 -
 II) Cazul t1 ¹ t 2

ì xn + 2 = 7 x n+1 - 12x n + 2, n Î ¥ * ì xn + 2 = 7 x n+ 1 - 10 xn + 1, n Î ¥ *
a) í a) í
î x1 = 1, x 2 = 3 î x1 = 2, x2 = 3

ì2 xn + 2 = 5 x n +1 - 2 x n +, n Î ¥ * ì2 xn + 2 = 7 x n +1 - 3 x n + 4, n Î ¥ *
a) í a) í
î x1 = 1, x 2 = 2 î x1 = 2, x2 = 5

10. Recurenţe liniare omogene, de ordin superior şi cu coeficienţi constanţi

ì xn + p = a1 × xn + p-1 + a2 × x n+ p - 2 + ... + ap -1 × xn +1 + ap × x n, ( ")n Î ¥*, p ³ 3
ï
í x1 , x 2 , ..., x p = termeni iniţial daţi
ï
îa1 , a2 , ..., ap = constante date

Explicitare Determinarea explicită a unor astfel de şiruri se va face la fel ca şi la

suratele lor mai mici prezentate anterior, paşii de parcurs fiind următorii:
- se rezolvă ecuaţia caracteristică t p = a1 × t p-1 + a2 × t p -2 + ... + ap-1 × t + ap ;
- se clasifică rădăcinile distincte după ordinul de multiplicitate;
- dacă t1 Î £ este rădăcină simplă, ea se va prezenta în exprimarea termenului
general x n aditiv sub forma A × t1n ;
- dacă t 2 Î £ este rădăcină dublă, ea se va prezenta în exprimarea termenului
general x n aditiv sub forma (nB + C ) × t 2n ;
- dacă t 3 Î £ este rădăcină triplă, ea se va prezenta în exprimarea termenului
general x n aditiv sub forma (n 2D + nE + F ) × t3n , etc.
Coeficienţii A, B, C, etc. se obţin din sistemul termenilor iniţiali ai recurenţei.
ì xn + 3 = 7 x n + 2 - 16 x n +1 + 12x n , n Î ¥ *
Exemplu Explicitez şirul dat de recurenţa í
î x1 = 1, x 2 = 2, x3 = 5
În acest caz ecuaţia caracteristică este t - 7t 2 + 16t - 12 = 0 , cu t1 = 3 rădăcină
3

simplă şi t 2 = t 3 = 2 rădăcină dublă, deci termenul general al şirului va avea forma

xn = A × 3 n + ( nB + C ) × 2n . Din sistemul termenilor iniţiali se determină coeficienţii,
1 1 1
A= ,B=- ,C = şi se obţine x n = 3 n -1 + (1 - n ) × 2n- 2 .
3 4 4
Temă de aprofundare Procedând analog, explicitaţi următoarele recurenţe:

ì xn + 3 = 8 xn + 2 - 21xn +1 + 18 xn , n Î ¥ * ì xn + 3 = x n + 2 + 16 x n +1 + 20 xn , n Î ¥ *
a) í a) í
î x1 = 1, x 2 = 5, x3 = 6 î x1 = 4, x2 = 5, x3 = 3

- 12 -
 11. Recurenţe liniare neomogene, de ordin superior şi cu coeficienţi constanţi
ì xn + p = a1 × xn + p-1 + a2 × x n+ p- 2 + ... + ap-1 × xn +1 + ap × xn + b, (")n Î ¥*, p ³ 3
ï
í x1 , x 2 , ..., x p = termeni iniţial daţi
ï
îa1 , a2, ..., ap , b = constante date
Explicitare La fel ca la recurenţa neomogenă de ordin doi cu coeficienţi constanţi:
- se rezolvă ecuaţia caracteristică t p = a1 × t p-1 + a2 × t p -2 + ... + ap-1 × t + ap ;
- se clasifică rădăcinile distincte după ordinul de multiplicitate;
- dacă t1 Î £ este rădăcină simplă, ea se va prezenta în exprimarea termenului
general x n aditiv sub forma A × t1n ;
- dacă t 2 Î £ este rădăcină dublă, ea se va prezenta în exprimarea termenului
general x n aditiv sub forma (nB + C ) × t 2n ;
- dacă t 3 Î £ este rădăcină triplă, ea se va prezenta în exprimarea termenului
general x n aditiv sub forma (n 2D + nE + F ) × t3n , etc.
- se introduce coeficientul termen liber G .
Coeficienţii A, B, C,...,G se obţin din sistemul termenilor iniţiali ai recurenţei.
ì xn + 3 = 7 xn + 2 - 16 xn +1 + 12 xn - 1, n Î ¥ *
Exemplu Explicitez şirul dat de recurenţa í
î x1 = x 2 = x3 = 1
Ecuaţia caracteristică este t 3 - 7t 2 + 16t - 12 = 0 , cu t1 = 3 rădăcină simplă şi
t 2 = t 3 = 2 rădăcină dublă, deci termenul general al şirului va avea forma
xn = A × 3 n + ( nB + C ) × 2n + D . Din sistemul termenilor iniţiali şi x 4 = ... = 2 se obţine
1 1 1 1 3n -1 + (1 - n ) × 2n- 1 + 1
A = , B = - , C = , D = , xn = .
6 4 4 2 2

Temă de aprofundare Procedând analog, explicitaţi următoarele recurenţe:

ì xn + 3 = 8 x n + 2 - 21x n +1 + 18 x n - 10, n Î ¥ * ì xn + 3 = x n + 2 + 16 x n +1 + 20 x n - 15, n Î ¥ *

a) í b) í
î x1 = 1, x 2 = 1, x 3 = 2 î x1 = 1, x 2 = 0, x3 = 0

12. Recurenţa omografică cu coeficienţi variabili

ì an × x n + bn
ï xn +1 = c × x + d , (")n Î ¥ *
ïï n n n

í x1 = termen iniţial dat

ï(a ) ,(b ) ,(c ) ,(d ) - şiruri explicit date
ï n nÎ¥ * n nÎ¥ * n nÎ¥ * n nÎ¥ *
ïî

- 13 -
 Explicitare La aceste recurenţe vom analiza următoarele două cazuri:

I) Cazul bn = 0
După cum uşor se va observa, această particularitate permite totdeauna
an × x n 1 d 1 c
finalizarea explicitării. Într-adevăr x n +1 = Þ = n × + n Þ notând
cn × x n + d n x n +1 an x n an
1
= y n recurenţa ia forma y n + 1 = An × y n + Bn care este explicitabilă.
xn

II) Cazul bn ¹ 0

Un rezultat parţial în astfel de situaţii este următorul:

- introduc substituţia c n x n + d n = y n Þ recurenţa ia forma y n +1 × y n = An × y n + Bn
z
- introduc substituţia y n = n +1 , z1 = 1 Þ recurenţa ia forma zn + 2 = An × zn +1 + Bn × zn
zn
cu z1 = 1 şi z2 = ... = c1 × x1 + d1 Þ dacă ecuaţia caracteristică t 2 - An × t - Bn = 0
are o rădăcină nedependentă de n Î ¥ * atunci zn devine determinabil prin
y - d n zn+1 - d n × z n
procedură descrisă anterior şi astfel x n = n = .
cn c n × zn
ì xn
ï xn +1 =
Exemplu ( bn = 0 ) Explicitez şirul dat de recurenţa í n !× x n + n
ïx = 1
î 1
1
Cu y n = recurenţa devine y n +1 = ny n + n ! , y 1 = 1 (explicitată anterior) Þ y n = n !
xn
1
şi astfel x n = .
n!
ì an xn + bn
ï xn + 1 =
Exemplu ( bn ¹ 0 ) Explicitez şirul dat de recurenţa í c n xn + d n cu coeficienţii
ïx = 1
î 1
an = n !( -n 2 + 3n + 2) , bn = -n 3 + 3n 2 - 2n - 4 , c n = ( n !)2 × n × ( n + 1) , d n = n !× n 2 × ( n + 1)
Deşi această exprimare apare de-a dreptul descurajantă, parcurgând drumul indicat
se va ajunge la aceeaşi recurenţă zn +1 = nzn + n ! , z1 = 1 din care se va obţine zn = n ! ,
1
y n = n + 1 şi în final x n =
n!
Temă de aprofundare La această secţiune, ca exerciţiu de virtuozitate, propun
cititorului să-şi construiască singur o aplicaţie care să permită explicitare şi
bineînţeles, să o şi rezolve !

- 14 -
13. Recurenţa omografică cu coeficienţi constanţi
ì a × xn + b
ï xn +1 = c × x + d , (")n Î ¥ *
ïï n

í x1 = termen iniţial dat

ïa, b, c, d - constante date
ï
ïî

Explicitare Fiind particularizare a celei anterioare, se vor parcurge raţionamente

analoge, conform cu fiecare din situaţiile:

I) Cazul b = 0
a × xn 1 d 1 c 1
Având xn +1 = Þ = × + Þ notând = y n recurenţa ia forma
c × xn + d x n +1 a x n a xn
y n +1 = A × y n + B care este explicitabilă. În această situaţie termenul general se va
an
obţine de forma x n = , cu coeficienţii a şi b determinabili din
a × d n + b × an
sistemul primilor doi termeni, observaţie care poate scurta sensibil explicitarea.

II) Cazul b ¹ 0

În această situaţie:
- introduc substituţia cx n + d = y n Þ recurenţa ia forma y n +1 × y n = A × y n + B
z
- introduc substituţia y n = n +1 , z1 = 1 Þ recurenţa ia forma zn + 2 = A × zn+ 1 + B × zn cu
zn
z
z1 = 1 şi z2 = ... = c × x1 + d Þ determin zn Þ determin y n = n +1 şi finalizez,
zn
y - d zn +1 - d × zn
obţinând xn = n = . De această dată forma termenului general
c c × zn
va fi decisă de ordinul de multiplicitate a rădăcinilor ecuaţiei t 2 - A × t - B = 0 ,
n ×a + b a × t1n + b × t 2n
respectiv x n = când t1 = t2 şi x n = n când t1 ¹ t 2 , coeficienţii
n+g t1 + g × t 2n
a , b ,g fiind determinabili din sistemul primilor trei termeni.
ì xn
ï xn +1 = ,(")n Î ¥ *
Exemplu ( b = 0 ) Explicitez şirul dat de recurenţa í 3xn + 5
ïx = 1
î 1
1 1 1
Obţin = 5 × + 3 Þ xn = , etc.
x n +1 xn A × 3n + B

- 15 -
 ì 5 xn - 1
ï x n +1 =
Exemplu ( b ¹ 0, t1 = t2 ) Explicitez şirul dat de recurenţa í 4 xn + 1
ïx = 1
î 1
z
Aplicarea substituţiilor cx n + d = y n , y n = n +1 , z1 = 1, va conduce la recurenţă
zn
omogenă de ordin doi. Se obţin rădăcini ale ecuaţiei caracteristice t1 = t 2 = 3 , etc.,
n+2
cu finalizarea x n = .
2n + 1
ì 7 xn - 4
ï x n +1 =
Exemplu ( b ¹ 0, t1 ¹ t2 ) Explicitez şirul dat de recurenţa í 5 xn - 2
ïx = 2
î 1
z
Aplicarea substituţiilor cx n + d = y n , y n = n +1 , z1 = 1, va pune în evidenţă recurenţa
zn
omogenă de ordin doi. Se vor obţine rădăcini ale ecuaţiei caracteristice
3n - 2n
t1 = 2, t 2 = 3 , etc., cu finalizarea x n = n .
3 - 5 × 2 n -2

Temă de aprofundare Procedând analog, explicitaţi următoarele recurenţe:

I) Cazul b = 0
ì xn ì 2x n
ï xn +1 = ,(")n Î ¥ * ï xn +1 = ,(")n Î ¥ *
a) í 5xn + 2 a) í 3xn + 7
ïx = 1 ïx = 2
î 1 î 1

II) Cazul b ¹ 0, t1 = t2
ì 5xn + 3 ì 3 xn - 1
ï xn +1 = ,(")n Î ¥ * ï xn + 1 = ,(")n Î ¥ *
a) í 3xn - 1 a) í xn + 1
ïx = 3 ïx = 2
î 1 î 1

III) Cazul b ¹ 0, t1 ¹ t2

ì 4xn - 1 ì 5 xn - 2
ï xn +1 = ,( ")n Î ¥ * ï xn +1 = ,(")n Î ¥ *
a) í 2xn + 1 a) í xn + 2
ïx = 2 ïx = 3
î 1 î 1

- 16 -