Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.teste Si Intrebari PDF
1.teste Si Intrebari PDF
Editor,
Mihai Bănică
1
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
CUPRINS
PREFAȚĂ ....................................................................................................................................................... 4
ACȚIONĂRI HIDRAULICE ............................................................................................................................... 5
ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ ............................................................................................................ 5
BAZELE ECONOMIEI ...................................................................................................................................... 6
BAZELE MANAGEMENTULUI 1 ..................................................................................................................... 6
BAZELE MANAGEMENTULUI 2 ..................................................................................................................... 9
CONTABILITATE, PREȚ COST ....................................................................................................................... 11
CULTURĂ MANAGERIALĂ ........................................................................................................................... 12
DESEN TEHNIC ȘI INFOGRAFICĂ ................................................................................................................. 14
DIAGNOSTICARE VIBROACUSTICĂ .............................................................................................................. 16
ECHIPAMENTE PENTRU FABRICAREA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII................................................... 18
ECHIPAMENTE PENTRU ÎNCĂRCARE ȘI TRANSPORT .................................................................................. 20
FABRICAȚIE ASISTATĂ DE CALCULATOR ..................................................................................................... 22
FIABILITATE ................................................................................................................................................. 23
FINANȚE ȘI CREDIT ..................................................................................................................................... 25
GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ .......................................................................................................................... 25
INGINERIA FABRICAȚIEI .............................................................................................................................. 27
INGINERIA SISTEMELOR DE PRODUCȚIE .................................................................................................... 30
INGINERIA VALORII ..................................................................................................................................... 31
LOGISTICĂ INDUSTRIALĂ ............................................................................................................................ 34
MANAGEMENTUL CALITĂȚII ...................................................................................................................... 36
MANAGEMENTUL IMM-URILOR................................................................................................................. 37
MANAGEMENTUL INVESTIȚIILOR ............................................................................................................... 40
MARKETING ................................................................................................................................................ 41
MAȘINI HIDRAULICE ................................................................................................................................... 44
MAȘINI-UNELTE .......................................................................................................................................... 45
MAȘINI–UNELTE ȘI PRELUCRĂRI PRIN AȘCHIERE ....................................................................................... 49
MECANICA FLUIDELOR ............................................................................................................................... 52
MECANICĂ .................................................................................................................................................. 53
MECANISME ............................................................................................................................................... 56
MECANISME ȘI ORGANE DE MAȘINI .......................................................................................................... 58
ORGANE DE MAȘINI ................................................................................................................................... 60
2
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
3
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
PREFAȚĂ
Departamentul IMTech
4
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
ACȚIONĂRI HIDRAULICE
1. Care sunt principalii parametri energetici ai unei transmisii hidrostatice?
2. Care dintre puterile reale ale unei pompe volumice este mai mare?
a) puterea mecanică absorbită;
b) puterea hidraulică furnizată;
c) sunt egale.
3. Care sunt parametrii de ieșire ai motorului hidraulic de acționare?
4. Evidențiați cel puțin două diferențe fundamentale între acționările hidrostatice și cele
pneumostatice.
5. Enumerați cel puțin două avantaje definitorii ale acționărilor hidrostatice.
6. Ce înțelegeți prin mașini volumice?
7. Care este parametrul de standardizare al unui distribuitor hidraulic cu sertar cilindric?
8. Care este diferența definitorie între supapele hidraulice de presiune și supapele de sens?
9. Cum se numesc echipamentele destinate reglării debitului într-un circuit de acționare și de câte
feluri pot fi acestea?
10. Ce tipuri de mișcări se pot realiza la nivelul legăturii mecanice a unui motor hidraulic?
11. Care din următoarele simboluri se atribuie unei pompe volumice cu debit variabil?
a) b) c)
12. Ce înțelegeți prin cilindreea unei mașini volumice?
13. Dați două exemple de soluții constructive pe care se bazează pompele volumice rotative.
14. Ce tipuri de pierderi energetice se înregistrează într-un sistem de acționare hidraulică?
15. Indicați un minim de patru elemente hidraulice indispensabile oricărui circuit de acționare și
simbolizați-le.
16. Transformați presiunea p=320 bar în Pa și debitul Q=35 l/min în m3/s.
ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ
1. Ce se înțelege prin noțiunea de analiză economico-financiară?
2. Care sunt formele sub care se regăsește analiza în economie?
3. Care sunt principalele metode de analiză practicate la nivelul unei întreprinderi?
4. Care sunt sursele de informații în scop ul efectuării analizei economico-financiare?
5. Ce este Cifra de afaceri?
6. Cum se exprimă Cifra de afaceri într-un raport de analiză?
5
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
BAZELE ECONOMIEI
1. Ce este proprietatea?
2. Ce se înțelege prin noțiunea economică de piață?
3. Ce semnificație are termenul de libertate economică?
4. Ce semnifică conceptul de model economic?
5. Cum se definește cererea?
6. Cum se definește oferta?
7. Care sunt factorii de producție?
8. Care este diferența între bani și bancnote?
9. Cum se poate defini o întreprindere, într-o accepție de maximă generalizare?
10. Ce este și cum se determină productivitatea muncii?
11. Ce se înțelege prin criză economică?
12. Ce este economia de piață?
13. Ce este bursa?
14. Ce este o ipotecă?
15. Ce se înțelege prin noțiunea „acțiune”?
BAZELE MANAGEMENTULUI 1
1. Ansamblul proceselor de muncă prin intermediul cărora se determină principalele obiective ale
firmei și componentele acestora, precum și resursele și principalele mijloace necesare realizării lor
reprezintă funcția de:
a) previziune;
b) organizare;
c) coordonare;
d) control-evaluare.
6
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
2. Rezultatele previziunii care se referă la perioade cuprinse între 5 ani și o lună, gradul lor de detaliere
fiind invers proporțional cu orizontul de planificare și având un caracter obligatoriu reprezintă:
a) prognozele;
b) planurile;
c) programele;
d) obiectivele.
3. Ansamblul proceselor de management prin intermediul cărora se stabilesc și se delimitează
procesele de muncă fizică și intelectuală și componentele lor, precum și gruparea lor pe posturi,
formații de muncă, compartimente și atribuirea lor personalului organizației în vederea realizării în
cât mai bune condiții a obiectivelor previzionate reprezintă funcția de:
a) previziune;
b) organizare;
c) coordonare;
d) control-evaluare.
4. Ansamblul proceselor de muncă prin intermediul cărora se armonizează deciziile și acțiunile
personalului firmei și ale subsistemelor sale în cadrul previziunilor și sistemului organizatoric
stabilite reprezintă funcția:
a) organizare;
b) coordonare;
c) antrenare-motivare;
d) control.
5. Acel tip de coordonare care se derulează între un manager și un subordonat și care asigură
preîntâmpinarea filtrajului și a distorsiunii, asigurând și obținerea operativă a feed-back-ului este
coordonarea:
a) multilaterală;
b) unilaterală;
c) bilaterală;
d) nici una din variantele menționate.
6. Ansamblul proceselor de muncă prin care personalul firmei este determinat să contribuie la
stabilirea și realizarea obiectivelor previzionate, pe baza luării în considerare a unor factori
stimulatori reprezintă funcția:
a) organizare;
b) coordonare;
c) antrenare-motivare;
d) control.
7. Enunțați diferența între motivarea pozitivă și motivarea negativă:
7
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
8. Ansamblul proceselor prin care performanțele firmei, subsistemelor și componenților acesteia sunt
măsurate și comparate cu obiectivele și standardele stabilite inițial în vederea eliminării
deficiențelor constatate și a integrării abaterilor pozitive reprezintă funcția de:
a) previziune;
b) coordonare;
c) antrenare-motivare;
d) control-evaluare.
9. Clasificând obiectivele firmei în funcție de sfera de cuprindere și de importanță, obținem
următoarele categorii:
a) obiective fundamentale, derivate de gradul I și derivate de gradul II;
b) obiective specifice, obiective individuale;
c) obiective primare, obiective derivate;
d) obiective derivate de gradul III, obiective derivate de gradul IV.
10. Ansamblul activităților în întreprinderi prin care se concepe și se implementează progresul tehnico-
științific reprezintă funcțiunea:
a) comercială;
b) de cercetare-dezvoltare;
c) financiar-contabilă;
d) de producție.
11. Ansamblul proceselor de cunoaștere a cererii și ofertei pieței de procurare nemijlocită a materiilor
prime, materialelor, echipamentelor de producție etc. necesare desfășurării producției firmei și de
vânzare a produselor, semifabricatelor și serviciilor acesteia reprezintă funcțiunea:
a) comercială;
b) de cercetarea-dezvoltare;
c) financiar-contabilă;
d) de producție.
12. Ansamblul proceselor de muncă din cadrul întreprinderii prin care se transformă obiectele muncii în
produse finite, semifabricate și servicii și se creează nemijlocit condițiile tehnico-materiale,
organizatorice și de deservire necesare desfășurării fabricației în bune condiții reprezintă
funcțiunea:
a) de cercetare-dezvoltare;
b) comercială;
c) financiar-contabilă;
d) de producție.
13. Procesele de producție în cadrul cărora obiectele muncii suferă în mod nemijlocit transformări ce
duc la crearea produselor finite ale unității industriale reprezintă:
a) procese de bază;
b) procese auxiliare;
8
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
c) procese de deservire;
d) procese secundare.
14. Ansamblul activităților prin care se asigură resursele financiare necesare atingerii obiectivelor firmei,
precum și evidența valorică a mișcării întregului patrimoniu al firmei reprezintă funcțiunea:
a) de personal;
b) financiar-contabilă;
c) comercială;
d) de producție.
15. Ansamblul proceselor prin care se asigură resursele umane necesare, precum și utilizarea și
motivarea acestora reprezintă funcțiunea:
a) de personal;
b) financiar-contabilă;
c) comercială;
d) de producție.
BAZELE MANAGEMENTULUI 2
1. Ansamblul coerent de elemente (principii, reguli, metode, proceduri decizionale, fluxuri
informaționale etc.) prin intermediul cărora se asigură modelarea și exercitarea într-o manieră
specifică a totalității sau a celei mai mari părți a funcțiilor procesului de management pentru o firmă
în ansamblul său sau pentru principalele componente ale sale, în vederea sporirii profitabilității sale
reprezintă:
a) metoda de management;
b) tehnica de management;
c) sistemul de management;
d) conceptul de management.
2. Sistemul de management bazat pe determinarea riguroasă a obiectivelor, până la nivelul
executanților, care participă nemijlocit la stabilirea lor, și pe corelarea strânsă a recompenselor și,
respectiv, a sancțiunilor cu nivelul realizării obiectivelor prestabilite reprezintă:
a) managementul pe produs (MPPr);
b) managementul prin obiective (MPO);
c) managementul prin proiecte (MPP);
d) managementul prin bugete (MPB),
3. Sistemul de management cu o durată de acțiune limitată, cel mai adesea de câțiva ani, conceput în
vederea soluționării unor probleme complexe, dar definite precis, cu un puternic caracter
inovațional, care implică aportul unei largi game de diverși specialiști, din subdiviziuni organizatorice
diferite, integrați temporar într-o rețea organizatorică autonomă reprezintă:
a) managementul pe produs (MPPr);
b) managementul prin obiective (MPO);
9
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
10
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
11
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
CULTURĂ MANAGERIALĂ
1. “Procesul de obținere și combinare a resurselor umane, financiare și fizice (materiale) în vederea
îndeplinirii scopului primar al organizației, adică obținerea de produse și servicii dorite de un anumit
segment al societății” reprezintă:
a) definiția marketingului;
b) definiția funcțiunii de producție;
c) definiția managementului;
d) definiția funcției de organizare.
2. Accepțiunile conceptului de management sunt:
a) managementul ca proces;
b) managementul ca echipă de conducere;
c) managementul ca disciplină științifică;
d) managementul ca funcționare a firmei.
3. Stabilirea misiunii organizației, asigurarea unei funcționări productive și reglementarea
responsabilităților și implicațiilor sociale asociate reprezintă:
a) accepțiunile conceptului de management;
b) postulatele managementului formulate de Peter Druker;
c) funcțiile managementului;
d) funcțiunile firmei.
4. Ansamblul proceselor de muncă ce se desfășoară în orice sistem uman (inclusiv firmă) se pot diviza
în:
a) procese de producție și procese de management;
b) procese de execuție și procese comerciale;
c) procese de producție și procese comerciale;
d) procese de execuție și procese de management.
5. Procesele de management se deosebesc de procesele de execuție prin aceea că:
a) se execută în unități separate;
b) o parte din forța de muncă a firmei acționează asupra celeilalte părți a resursei umane în
vederea realizării unei eficiențe cât mai ridicate a muncii;
c) forța de muncă acționează nemijlocit asupra obiectelor muncii prin intermediul mijloacelor de
muncă;
d) se concentrează asupra stabilirii de obiective pentru firmă.
12
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
13
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
14
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
15
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
c) tipul de hașură (Pattern), unghi (Angle), factor de scală (SCALE), aria de aplicare.
14. Variabilele de cotare indică:
a) modul de afișare a elementelor cotării;
b) valoarea cotei înscrise pe linia de cotă.
15. Obținerea desenului pe format hârtie se face din modul:
a) Model;
b) Paper space.
DIAGNOSTICARE VIBROACUSTICĂ
1. Care din următoarele expresii exprimă valoarea eficace?
T
1
T 0
a) |x(t)|dt ;
b) (1 / T) x 2 (t)dt .
0
2. Majoritatea vibrațiilor mecanice ale diferitelor sisteme se produc cu frecvențe cuprinse între:
a) 1÷10 Hz;
b) 200÷5.000 Hz;
c) 20÷35 kHz;
d) 1÷10 MHz.
3. Relația de calcul a nivelului presiunii sonore este:
a) Lp 10 log p / p0 ;
2
b) Lp 20 log p / p0 ;
c) Lp log p / p0 .
16
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
z1 z2
c) fa n ;
60 2
z1 z2
d) fa n ;
60 2
e) cu nici una din ele.
6. Uzarea flancurilor dinților este evidențiată mai bine pe:
a) pe frecvența de angrenare;
b) pe armonicile superioare ale frecvenței de angrenare;
c) pe frecvențele aferente armonicilor joase ale frecvenței de rotație;
d) frecvențe aferente benzilor laterale;
e) nici una din variante.
7. Care din următoarele componente au tendința să se atenueze prin rodarea angrenajului în timpul
funcționării:
a) frecvențe aferente benzilor laterale;
b) frecvențe aferente componentelor secundare;
c) frecvențe aferente armonicilor joase ale frecvenței de rotație;
d) nici una din variante.
8. Parametrii cei mai pretabili optimizării sunt:
a) cei geometrici;
b) cei tehnologici;
c) cei de exploatare.
9. D.p.d.v. al comportării vibroacustice, în cazul unei încărcări de transmis dată, se recomandă alegerea
unui modul:
a) cât mai mare posibil;
b) cât mai mic posibil;
c) nu contează.
10. În cazul angrenajelor cu dantură înclinată, adoptare unor valori superioare lui 3 ale gradului total de
acoperire duce la:
a) ameliorarea semnificativă a comportării vibroacustice;
b) deteriorarea comportării vibroacustice;
c) ameliorarea nesemnificativă a comportării vibroacustice;
d) nici una din variante.
11. În cazul angrenajelor, care din următoarele materiale asigură un zgomot mai redus:
a) materiale plastice;
b) oțel;
17
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
c) fontă;
d) nu contează.
12. Răspunsul dinamic este mai bun în cazul unor angrenaje:
a) fără abateri de profil;
b) cu abateri de profil concave;
c) cu abateri de profil convexe;
d) nu contează.
13. În cazul abaterii de paralelism, influența mai mare asupra nivelului de vibrații și zgomot o are:
a) înclinarea arborilor;
b) deviația arborilor;
c) nu contează.
14. Care din următoarele metode de finisare a danturilor asigură un nivel de zgomot minim:
a) frezare;
b) rectificare prin procedeul NILES;
c) rectificare prin procedeul MAAG;
d) rectificarea, indiferent de metodă.
15. În cazul transmisiilor cu roți dințate elicoidale se recomandă utilizarea rulmenților radial-axiali:
a) cu bile fără preîncărcare;
b) cu bile cu preîncărcare;
c) cu role conice fără preîncărcare;
d) cu role conice cu preîncărcare;
e) nu contează.
18
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
19
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
13. Ciururile vibratorii pot fi giraționale, inerțiale și cu autobalans. Dintre acestea, vibrațiile cu
traiectorie liniară se întâlnesc la:
a) ciururile inerțiale;
b) ciururile giraționale;
c) ciururile cu autobalans.
14. Mărirea sau micșorarea amplitudinii mișcării vibratoare se poate face prin mărirea sau micșorarea
contragreutăților mecanismului de vibrare:
a) La ciururile giratorii;
b) La ciururile inerțiale;
c) La ciururile cu autobalans.
15. Ciururile vibratorii inerțiale sunt proiectate să funcționeze:
a) În regim suprarezonant;
b) În regim subrezonant;
c) În regim rezonant.
20
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
21
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
22
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
FIABILITATE
1. Definiția calitativă a fiabilității este:
a) Fiabilitatea reprezintă, din punct de vedere calitativ aptitudinea unui element, bloc sau produs
de a-și îndeplini funcția specificată, în condiții date, de-a lungul unei durate de timp date
b) Fiabilitatea reprezintă, din punct de vedere calitativ probabilitatea unui element, bloc sau
produs de a-și îndeplini funcția specificată, în condiții date de-a lungul unei durate de timp date.
c) Fiabilitatea reprezintă, din punct de vedere calitativ aptitudinea unui element, bloc sau produs
de a-și îndeplini funcția specificată, în condiții date.
2. Definiția calității este:
a) Categorie filozofică prin care se desemnează sistemul însușirilor esențiale ale unui obiect, ale
unui fenomen etc., în virtutea cărora el este obiectul, fenomenul dat și nu altul
b) Calitatea reprezintă expresia gradului de utilitate socială a produsului, măsura în care prin
ansamblul caracteristicilor sale tehnico-funcționale, psiho-senzoriale și al parametrilor
economici proiectați și realizați fizic, satisface nevoia pentru care a fost creat și respectă
restricțiile impuse de interesele generale ale societății privind eficiența social-economică,
protecția mediului natural și social
c) Calitatea este un concept care se utilizează în toate domeniile vieții economice și sociale, însă
care prezintă caracter subiectiv și care are semnificații particulare pentru domenii sectoare,
funcțiuni sau obiecte specifice
3. Relația F(t) Prob(t T) reprezintă:
a) Probabilitatea de bună funcționare a elementelor și sistemelor.
b) Probabilitatea de defectare a elementelor și sistemelor.
c) Rata de defectare.
4. În figură este reprezentată variația indicatorului numit:
a) Funcția de frecvență.
b) Dispersia
c) Media timpului de bună funcționare
d) Rata de defectare
5. Considerând un sistem tip serie format din 3 elemente, având probabilitățile de bună funcționare
0,5, 0.7, 0,3, probabilitatea de bună funcționare a sistemului va fi:
a) 0,895
b) 1,5
c) 0,105
23
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
6. Cunoscând unul din indicatorii de fiabilitate pentru un sistem dat ceilalți indicatori:
a) Nu pot fi determinați
b) Pot fi determinați matematic
c) Pot fi apreciați prin extrapolare
7. Defecțiunea apare:
a) Atunci când solicitările se încadrează în limitele de rezistență
b) La perioade de timp aleatoare ce nu pot fi caracterizate sau prevăzute
c) În cazul unor greșeli de proiectare, execuție sau utilizare
8. Fiabilitatea observată și probabilitatea de bună funcționare sunt:
a) Noțiuni identice
b) Noțiuni diferite
9. Cel mai dezavantajos sistem de mentenanță este:
a) Sistemul planificat de tip preventiv planificat
b) Sistemul paliativ
c) Sistemul funcțional curent
10. Defectarea reprezintă:
a) Încetarea aptitudinii unui element, bloc sau sistem de a-si îndeplini funcția data
b) O stare de funcționare specifică unor situații speciale care combină factorii de funcționare
interni și cei de microclimat tehnic
c) O oprire a sistemului din motive obiective
11. Cel mai avantajos sistem de mentenanță este:
a) Sistemul planificat de tip preventiv planificat
b) Sistemul paliativ
c) Sistemul funcțional curent
d) Sistemul ales funcție de aspectele concrete ale dotării tehnico materiale
12. Încetarea aptitudinii unui sistem de a-și realiza funcția sau funcțiile specificate poate îmbrăca
următorul aspect:
a) o defecțiune minoră, fără influențe asupra funcționării sistemului
b) o defecțiune majoră, dar funcțiunile subsistemului respectiv sunt preluate de un subsistem
identic aflat în rezervă
c) o defecțiune majoră care duce la oprirea întregului sistem.
13. Formula Fs(t) =Π Fi (t) servește la calculul fiabilității sistemelor:
a) Serie
b) Paralele
c) Mixte
24
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
FINANȚE ȘI CREDIT
1. Care sunt funcțiile finanțelor?
2. Care sunt componentele finanțelor private (piața financiară privată)?
3. Cum se definesc cheltuielile publice?
4. Cum se definește impozitul, ca principală pârghie de formare a veniturilor publice?
5. Care sunt trăsăturile impozitului sau cum se diferențiază acesta de alte plăți făcute în societate?
6. Ce este taxa pe valoarea adăugată?
7. Ce este evaziunea fiscală?
8. Care este obiectul de activitate al inspecției fiscale exercitată de autoritatea specializată a statului
asupra întreprinderilor sau persoanelor fizice?
9. Cum se definește bugetul financiar al întreprinderii?
10. Care sunt categoriile de bugete utilizate în planificarea financiară a întreprinderii?
11. Cum se calculează gradul de îndatorare al întreprinderii?
12. Care sunt funcțiile banilor?
13. Cum și ce influențează cererea de bani pe piață?
14. Ce este creditul?
15. Cum se calculează dobânda simplă (fără acumulare) la un depozit bancar?
GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ
1. Ce tipuri de proiecții utilizează Geometria Descriptiva – Desenul Tehnic?
a) proiecții în vedere;
b) proiecții în secțiune;
c) proiecții axonometrice.
2. Ce semnificație are ”Tripla Proiecție Ortogonală”?
a) proiecții ortogonale pe trei plane de proiecție reciproc perpendiculare;
25
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
26
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
a) b) c)
fig.I
a) b)
INGINERIA FABRICAȚIEI
1. La frezarea suprafețelor cu freze cilindrice elicoidale, în sens contrar avansului:
a) mișcarea dinților frezei, în zona de lucru este de sens opus față de sensul de avans;
b) mișcarea dinților frezei în zona de lucru este în același sens cu sensul de avans;
27
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
c) avansul mesei mașinii de la dreapta spre stânga și rotația frezei în sensul acelor de ceasornic.
2. Strunjirea cu cuțite profilate se folosește pentru suprafețele profilate:
a) scurte, cu lungimi până la 40÷60 mm.;
b) scurte, cu lungimi până la 100÷120 mm;
c) cu lungimi în domeniul 10÷20 mm.
3. Care din grupele de mai jos poate fi încadrată în categorie metodelor de prelucrare a roților dințate
prin rulare?
a) frezarea cu freză disc-modul, și deget modul, rectificarea cu discuri abrazive profilate;
b) frezarea cu freză disc-modul, și deget modul, rectificarea cu discuri abrazive profilate, frezarea
cu freza melc modul, mortezarea cu cuțite roată și cuțite pieptene, rectificarea cu disc biconic,
cu discuri taler, cu melc abraziv, cu partea frontală a unui disc abraziv de diametru mare și
șeveruirea;
c) frezarea cu freza melc modul, mortezarea cu cuțite roată și cuțite pieptene, rectificarea cu disc
biconic, cu discuri taler, cu melc abraziv, cu partea frontală a unui disc abraziv de diametru mare
și șeveruirea.
4. La frezarea danturilor cilindrice cu freza disc-modul profilul fiecărei freze dintr-un set de freze
corespunde golului roții dințate:
a) cu cel mai mic număr de dinți din grupă;
b) cu cel mai mare număr de dinți din grupă;
c) tuturor roților, indiferent de numărul de dinți.
5. La frezarea roților dințate cu freza melc modul, utilizarea economică a sculei prin repartizarea uzurii
pe toți dinții se realizează prin:
a) introducerea mișcării tangențiale st a sculei (SHIFTING);
b) prin utilizarea frezelor cu mai multe începuturi;
c) prin asigurarea unei bătăi radiale minime a frezei sub 15÷20 m;
6. Care este rugozitatea flancurilor în urma mortezării danturilor cu cuțit roată și cuțit pieptene?
a) 12,5÷6,3 m;
b) 3,2÷1,6 m;
c) 0,8÷0,4 m.
7. La rectificarea danturilor prin copiere procedeul de prelucrare ORCUTT se bazează pe:
a) materializarea unui singur flanc al dintelui situat asimetric, ceea ce asigură o profilare mai
convenabilă a discului, respectiv o plasare mai favorabilă a profilului de realizat față de disc;
b) materializarea a două flancuri diferite, a doi dinți diferiți, simetrici față de axă, folosind două
discuri profilate și aflate în poziție dezaxată;
c) pe materializarea completă a golului dintre dinți prin discul abraziv, ambele flancuri fiind
rectificate cu una și aceeași sculă abrazivă.
28
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
8. La rectificarea roților dințate cilindrice prin procedeul REISHAUER, viteza de așchiere are valorile în
domeniul:
a) 25÷35 m/s;
b) 25÷35 m/min;
c) 6÷12 m/min.
9. Șeveruirea este un procedeu de finisare a danturilor cilindrice drepte sau înclinate:
a) necălite cu duritate <350HB, cu o bună prelucrabilitate;
b) călite și rectificate;
c) îmbunătățite (călire cu revenire joasă) la max. 350 HB, cu o bună prelucrabilitate.
10. La frezarea danturilor conice cu dinți curbi, procedeul GLEASON se caracterizează prin:
a) toate muchiile sculei, în timpul rotației, cu turația ns, vor trasa același cerc director de rază Rs,
rezultând dantura în arc de cerc;
b) cuțitele capului de frezat sunt dispuse pe o singură spirală, iar linia dintelui este o epicicloidă
buclată alungită;
c) muchiile tăietoare ale sculei (freza melc conică) generează dantura paloidă.
11. Melcul evolventic (ZE) se caracterizează prin:
a) are în secțiune frontală profilul după o spirală arhimedică, iar în secțiune axială profilul
flancurilor este rectiliniu;
b) are în secțiune frontală profil evolventic, iar profilul rectiliniu se obține secționând unul din
flancuri cu un plan tangent la cilindrul de bază.
c) Are în secțiune frontală profil în evolventă alungită, iar profil rectiliniu se obține într-o secțiune
normală pe elicea medie a dintelui sau a golului.
12. Cum se simbolizează melcii generați cu suprafețe tronconice generatoare (freză disc dublu conică și
freză deget conică):
a) ZE
b) ZN1, ZN2;
c) ZA;
d) ZK1, ZK2.
13. Frezarea roților melcate cu avans radial în raport cu frezarea cu avans tangențial:
a) este inferioară din punct de vedere al preciziei;
b) este superioară din punct de vedere al preciziei;
c) este superioară din punct de vedere al productivității;
d) este inferioară din punct de vedere al productivității.
14. Care este scopul utilizării frezelor melc cu diametru mărit la prelucrarea roților melcate?
a) pentru a realiza posibilitatea reascuțirii sculei;
b) pentru a localiza pata de contact;
c) pentru a îmbunătăți productivitatea de așchiere;
29
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
30
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
INGINERIA VALORII
1. Producătorul trebuie să producă și să comercializeze la un preț care atrage clientela și aduce
beneficii corespunzătoare, din care:
a) Se plătesc dividende acționarilor;
b) Consiliul de administrație poate finanța cercetarea și dezvoltarea de noi produse;
c) Salariații pot obține salarii bune;
d) Salariații pot obține beneficii suplimentare.
31
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
32
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
33
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
14. Funcțiile cu care sunt prevăzute unele produse, dar care nu au nici o valoare de întrebuințare, nici o
valoare estetică și nici de schimb, sunt:
a) Funcții principale;
b) Funcții secundare;
c) Funcții inutile;
d) Funcții de bază.
15. Dacă prin eliminarea unei funcții, un anumit dispozitiv își îndeplinește totuși scopul, atunci acea
funcție este:
a) Secundară;
b) Principală;
c) Inutilă;
d) De bază.
LOGISTICĂ INDUSTRIALĂ
1. Aprovizionarea reprezintă:
a) Activitatea prin care se asigură elementele materiale si tehnice necesare producției, în volumul
și structura care să permită realizarea obiectivelor generale a întreprinderii, în condițiile unor
costuri minime și a unui profit maxim
b) Activitatea subordonată producției dar care nu este importantă din punct de vedere al
priorităților tehnico-economice
c) Activitate auxiliară consumatoare de resurse financiare
2. Decizia de alegere a furnizorilor este precedată de:
a) testarea credibilității
b) analiza periodică a stadiului asigurării materiale
c) negocierea condițiilor de livrare
d) fundamentarea programelor de aprovizionare
e) consultarea clienților
3. Logistica este un concept de management?
a) Da
b) Nu
4. Stocul curent asigură:
a) alimentarea cererilor de consum pe timpul condiționării materialelor;
b) alimentarea cererilor de consum pe timpul deplasării materialelor de la furnizor la consumator;
34
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
35
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
c) Departamentul logistic
13. Alegerea unei modalități de organizare logistica tine de:
a) Mărimea întreprinderii
b) Experiența managerului
c) Activitatea pe care o desfășoară
14. Etapele de bază pentru realizarea unui subsistem logistic sunt:
a) Analiza sistemului de fabricație și stabilirea obiectivelor
b) Structurarea si dimensionarea elementelor componente
c) Sinteza soluțiilor adoptate
d) Proiectarea , construcția fizică și implementarea sistemului
e) Perfecționarea sistemului pe baza reacțiilor feed-back
15. Funcția operatorilor de execuție într-un sistem logistic este aceea de:
a) Programarea desfășurării activităților logistice
b) Gestionarea temporară a fluxurilor
c) Întreținerea elementelor sistemului
MANAGEMENTUL CALITĂȚII
1. Ce este calitatea (unui produs/serviciu)?
2. Când a apărut la nivel mondial noțiunea de Sistem de Management al Calității și când a apărut ea în
Romania?
3. Care este principalul scop-obiectiv al unui Sistem de Management al Calității implementat într-o
organizație?
4. Care sunt cele 4 etape (nivele) de evoluție, în timp, a Managementului Calității?
5. Care este numărul, anul apariției și titlul standardului român care definește principalii termeni
specifici ai managementului calității?
6. Care este numărul, anul apariției și titlul standardului român care formulează cerințele pentru
dezvoltarea, implementarea, certificarea și menținerea unui Sistem de Management al Calității într-
o organizație?
7. Este standardul ISO 9001 un standard obligatoriu pentru organizații?
8. Care sunt organizațiile care pot să își implementeze Sistem de Management al Calității?
9. Care sunt activitățile organizației la care standardul de certificare ISO 9001 formulează cerințele pe
care organizația trebuie să le îndeplinească?
10. Cerințele formulate de standardul ISO 9001 sunt cerințe maximale sau minimale pentru organizație?
11. Care sunt documentele specifice ale unui Sistem de Management al Calității?
12. Care dintre documentele specifice ale unui Sistem de Management al Calității sunt documente
obligatorii?
36
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
13. Care sunt cele 2 părți mari care compun un Sistem de Management al Calității?
14. Ce se înțelege printr-un Sistem de Management al Calității documentat respectiv printr-un Sistem de
Management al Calității certificat?
15. Ce reprezintă un audit (al calității) și de câte tipuri pot fi auditurile?
MANAGEMENTUL IMM-URILOR
1. Acea afacere care este independent deținută și care acționează în vederea obținerii profitului,
nefiind dominantă în sectorul său de activitate reprezintă:
a) o afacere mică;
b) o organizație non-profit;
c) o piață;
d) o corporație.
2. O întreprindere care are între 10 și 49 de angajați este, conform legislației românești, o:
a) întreprindere mijlocie;
b) microîntreprindere;
c) întreprindere mică;
d) întreprindere mare.
3. O întreprindere care are între 50 și 249 de angajați este, conform legislației românești, o:
a) întreprindere mijlocie;
b) microîntreprindere;
c) întreprindere mică;
d) întreprindere mare.
4. O întreprindere care are între 1 și 9 de angajați este, conform legislației românești, o:
a) întreprindere mijlocie;
b) microîntreprindere;
c) întreprindere mică;
d) întreprindere mare.
5. Dintre avantajele unei întreprinderi mici față de întreprinderile mari se pot enumera:
a) mobilitatea structurală și geografică superioară;
b) simplificarea proceselor de gestiune și decizie;
c) capacitatea inferioară de a modifica sortimentele de fabricație corespunzător cerințelor
diverșilor beneficiari;
d) creșterea posibilităților de a utiliza resursele locale.
6. Printre aspectele care susțin importanța firmelor mici se pot aminti:
a) Regulator al dezechilibrelor;
37
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
38
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
b) întreprinderi mici și mijlocii care concurează cu marile firme, dar numai în ceea ce privește
folosirea intensivă a capitalului și a muncii;
c) IMM-uri care există pentru a oferi produse și servicii întreprinderilor mai mari, mai ales prin
intermediul relațiilor de subcontractare;
d) firme care își desfășoară activitatea în cadrul unor piețe de tip nișă pentru care există o mică
probabilitate de a fi invadate de firmele mari, deoarece profitul și perspectiva de dezvoltare a
activității nu prezintă interes pentru întreprinderile mari.
12. IMM-urile inovatoare reprezintă:
a) IMM-uri care dezvoltă noi produse și servicii, folosesc noi tehnologii, creează noi piețe, dar care
pot fi vulnerabile în fata întreprinderilor mari în condițiile în care noile piețe create și
perspectivele de dezvoltare se dovedesc atractive pentru acestea;
b) întreprinderi mici și mijlocii care concurează cu marile firme, dar numai în ceea ce privește
folosirea intensivă a capitalului și a muncii;
c) IMM-uri care există pentru a oferi produse și servicii întreprinderilor mai mari, mai ales prin
intermediul relațiilor de subcontractare;
d) firme care își desfășoară activitatea în cadrul unor piețe de tip nișă, pentru care există o mică
probabilitate de a fi invadate de firmele mari, deoarece profitul și perspectiva de dezvoltare a
activității nu prezintă interes pentru întreprinderile mari.
13. Dintre barierele foarte solicitante pe care IMM-urile nou create trebuie să depășească la intrarea pe
piață se amintesc:
a) economiile de scară create de firmele mari;
b) cheltuieli mari necesare pentru cercetare-dezvoltare;
c) diferențierea produselor practicată de către firmele concurente;
d) potențialul inovațional foarte ridicat.
14. Care din următoarele afirmații este adevărată?
i) Nivelul managementului personalului într-o firmă mică depinde destul de mult de stadiul de
dezvoltare și de gradul de maturitate atinse de acea afacere mică, precum și de tipul de producție
practicat și de mărimea organizației.
ii) Managementul personalului în firmele mici întruchipează o diversitate de practici informale,
intuitive și neplanificate, ce cad în responsabilitatea managerului-patron.
a) numai (i) ;
b) numai (ii) ;
c) atât (i), cât și (ii) ;
d) nici (i), nici (ii).
15. Printre trăsăturile generale de caracter ale patronilor-manageri se numără:
a) nevoia de independență;
b) nevoia de realizări;
c) localizarea internă a controlului;
d) abilitatea de a trăi în incertitudine și de a-și asuma riscuri calculate.
39
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
MANAGEMENTUL INVESTIȚIILOR
1. Plata dividendelor către acționari are ca efect:
a) reducerea capacității de autofinanțare;
b) micșorarea beneficiilor;
c) nu influențează capacitatea de autofinanțare.
2. Metoda balanței legăturilor dintre ramuri poate fi utilizată pentru:
a) analiza stării și dezvoltării economiei în ansamblu;
b) analiza veniturilor și cheltuielilor întreprinderilor;
c) analiza dezvoltării și legăturilor dintre ramurilor economice dintr-o economie;
d) fundamentarea deciziilor de investiții.
3. Caracteristicile specifice ofertei sunt:
a) trebuie să fie fermă definitivă și obligatorie;
b) să aibă un preț fix sau indexabil;
c) să aibă valabilitate o anumită perioadă de timp, precizată;
d) nu are caracter voluntar.
4. Contractele futures sunt:
a) contracte care se derulează direct între parteneri;
b) instrumente de garantare contra riscului de rată a dobânzii;
c) contracte care se derulează prin intermediul Casei de compensație;
d) contracte de instrumente financiare care, nu obligă partenerii casei de compensație să
constituie un depozit de garanție.
5. Capacitatea de autofinanțare este un indicator economic care:
a) ridică gradul de bonitate al firmei;
b) reflectă forța financiară a firmei;
c) indică lichiditatea financiară și solvabilitatea firmei;
d) toate răspunsurile sunt corecte.
6. La nivelul unei entități economice, decizia de autofinanțare este influențată de:
a) posibilitățile de acces pe piața financiară;
b) fiscalitate;
c) situația juridică;
d) nici un răspuns nu este corect.
7. Fondul de rulment reprezintă:
a) gradul de acoperire a necesarului de fonduri, cu surse proprii;
b) diferența dintre activele circulante și datoriile pe termen scurt;
40
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
MARKETING
1. Care sunt cei 4P ai mixului de marketing:
a) produsul, prețul, promovarea, publicitatea;
b) produsul, plasamentul, promovarea, piața țintă;
c) produsul, prețul, plasamentul, promovarea;
d) produsul, prețul, plasamentul, piața obiectiv.
2. Pentru ca un schimb să aibă loc este necesară satisfacerea următoarelor condiții:
a) trebuie să participe cel puțin două persoane, grupuri sau organizații;
b) trebuie să asigure un flux informațional;
c) părțile în schimb trebuie să aibă capacitatea de a comunica între ele pentru a putea face
valoarea disponibilă;
d) vânzătorul nu trebuie să fie satisfăcut cu recompensa bănească sau acel altceva de valoare
primit în schimb.
41
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
3. Nevoia este:
a) cea mai larg răspândită teorie de marketing;
b) preferința pentru o anumită marcă sau versiune de produs;
c) o stare de conștientizare a lipsei unei satisfacții elementare;
d) neconștientizarea lipsei unei satisfacții.
4. Analiza ierarhiei stabilite prin piramida lui Maslow conduce la următoarele aserțiuni:
a) o nevoie satisfăcută nu motivează;
b) nevoile nu sunt create de societate;
c) există mai multe căi de satisfacere a nevoilor de nivel superior decât a celor de la nivelurile
inferioare;
d) nu are importanță în ce ordine sunt satisfăcute nevoile umane.
5. Cererea reprezintă:
a) aspirația către anumite lucruri care pot satisface unele nevoi;
b) dorința pentru un anumit produs, dublată de posibilitatea și decizia de a-l cumpăra;
c) un proces de identificare a schimbărilor de pe piață;
d) aspirația către dobândirea unui bun sau serviciu.
6. Valoarea unui produs reprezintă:
a) setul de produse disponibile și setul de nevoi;
b) ierarhizarea produselor;
c) aprecierea unui consumator asupra capacității totale a unui produs de a-i satisface propriile
nevoi;
d) prețul pe care clientul este dispus să-l ofere.
7. Din punct de vedere al marketingului, piața întreprinderii reprezintă:
a) locul de unde cumpărăm zarzavaturi;
b) mai multe de segmente ce se întrepătrund într-o progresie descrescătoare;
c) mix-ul de marketing;
d) un număr de persoane ce au nevoi ce trebuie satisfăcute, au bani de cheltuit, dispun de voința
de a cheltui acești bani în mod relativ constant și repetitiv.
8. Un segment de piață reprezintă:
a) un grup de consumatori care au caracteristici asemănătoare și care răspund într-un mod specific
unui stimul de marketing;
b) orice grup de consumatori căruia i se oferă un anumit produs;
c) un grup de consumatori care au caracteristici identice;
d) orice grup de consumatori căruia i se oferă un anumit produs și care au caracteristici identice.
42
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
9. Alegeți dintre răspunsurile următoare pe acelea care constituie reguli ale segmentării:
a) piața aleasă trebuie să fie suficient de extinsă pentru a genera volumul de vânzări suficient
pentru obținerea unui profit adecvat;
b) limitele segmentelor alese trebuie să reprezinte valori semnificative care conduc la o modificare
substanțială în comportamentul consumatorilor;
c) indiferent de marcă, la produsele agregate, clienții tind să perceapă produsul nediferențiat în
raport cu nevoile lor;
d) în interiorul unui segment de piață omogenitatea caracterială și comportamentală a clienților
trebuie sa fie cât mai mare.
10. Alegeți din variantele de mai jos factorii STEP:
a) factorii tehnologici și cei economici;
b) factorii socio-culturali;
c) factorii politico-juridici;
d) factorii pecuniari.
11. Factorii de micromediu includ:
a) clienții, concurenții și minoritățile naționale;
b) clienții, furnizorii, deținătorii de interese și factorii tehnologici;
c) clienții, concurenții, furnizorii, intermediarii și deținătorii de interese;
d) clienții, concurenții, furnizorii, intermediarii și minoritățile naționale.
12. Concurența de tip oligopol apare atunci când:
a) o organizație nu are concurență pe piața sa;
b) într-o industrie există doar câțiva competitori;
c) există mai mulți concurenți care oferă consumatorilor produse similare;
d) atunci când o organizație încearcă să diferențieze produsul său de cel al concurenței,
adăugându-i o caracteristică unică.
13. Care sunt etapele ciclului de viață al produsului:
a) introducerea și creșterea;
b) maturitatea și declinul;
c) creșterea și vânzarea;
d) maturitatea și distribuția.
14. Pachetul de prețuri cuprinde:
a) mai multe produse identice, egale ca valoare;
b) produse aflate pe stoc;
c) un număr diferit de produse sau servicii vândute împreună;
d) produse perisabile.
43
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
15. Clasificarea consumatorilor în consumatori care consumă regulat produsul și consumatori ocazionali,
se face în funcție de:
a) cantitățile cumpărate;
b) fidelitate;
c) atitudinea față de produs;
d) frecvența de cumpărare și de consum.
MAȘINI HIDRAULICE
1. Se notează prin Q - debitul real, Qt - debitul teoretic, Qp - debitul de pierderi al unui generator
hidraulic (pompa centrifugă). Precizați relația corectă care există între acestea.
2. Se notează prin Q - debitul real, Qt - debitul teoretic, Qp - debitul pierdut al unui motor hidraulic
(turbina hidraulică). Precizați relația corectă care există între acestea.
3. Ținând seama de pierderile de sarcină totale care apar în pompa centrifugă h , exprimați relația
r
corectă care există între înălțimea reală de pompare H și înălțimea teoretică Ht.
4. Care este relația dintre căderea netă la turbină H și cea teoretică Ht, ținând seama și de pierderile de
sarcină hr ?
5. Dați expresiile celor trei randamente parțiale ale unei pompe centrifuge în funcție de puterea
teoretică Pt , puterea de acționare Pa , înălțimea de pompare reală și teoretică H, respectiv Ht ,
debitul real Q și debitul teoretic Qt.
6. Ținând seama că m este randamentul mecanic, h este randamentul hidraulic, v este
randamentul volumic, Pa este puterea de acționare sau consumată iar Pu este puterea utilă, să se
exprime randamentul global al unei mașini hidraulice (pompă sau motor) în funcție de aceste
mărimi.
7. Transformarea căror energii au loc în interiorul unei pompe centrifuge? Transformarea căror energii
au loc în interiorul unei turbine hidraulice? Dar într-o centrală hidro-electrică?
8. Care este expresia ecuației fundamentale - forma în unghiuri la turbine? Precizați și semnificația
termenilor.
9. Exprimați condiția ce trebuie îndeplinită pentru a avea transfer energetic maxim și care este
expresia căderii nete la turbină pentru modelul teoretic de rotor cu număr infinit de palete în acest
caz?
10. Care este expresia ecuației fundamentale - forma în unghiuri la pompa centrifugă? Precizați și
semnificația termenilor.
11. Exprimați condiția ce trebuie îndeplinită pentru a avea transfer energetic maxim și care este
expresia înălțimii de pompare pentru modelul teoretic de rotor cu număr infinit de palete, la pompa
centrifugă, în acest caz?
12. Precizați relația de calcul a înălțimii reale de pompare H în cazul rotorului de pompă centrifugă cu
număr finit de palete în funcție de înălțimea teoretică de pompare pentru modelul teoretic de rotor
cu număr infinit de palete Ht .
44
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
13. Ce se înțelege prin punct de funcționare al unei pompe hidraulice (hidrostatică sau hidrodinamică)
într-o rețea pe care o deservește.
14. Precizați scopul cuplării în serie și în paralel a două sau mai multe pompe centrifuge?
15. Pentru ca ponderea energiei potențiale din totalul energiei transferate la o pompă centrifugă să fie
maxim ce tip constructiv de rotor se folosește?
MAȘINI-UNELTE
1. Precizați pe ce mașină-unealtă se pot executa
operațiile de figură, care are ca variante cinematice
transversală, longitudinală:
a) mașină de găurit;
b) mașină de rabotat;
c) mașină de frezat;
d) mașină de mortezat.
2. Precizați pe ce mașină-unealtă se pot executa
operațiile de figură:
a) mașină de găurit;
b) mașină de rabotat;
c) mașină de frezat;
d) mașină de mortezat.
3. Precizați pe ce mașină-unealtă se poate executa
operația de figură:
a) strunjire pe strung vertical;
b) strunjire frontală;
c) toate.
45
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
46
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
47
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
48
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
49
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
7. Rectificarea flancurilor dinților roților dințate prin rulare se face prin următoarele metode:
a) cu disc abraziv biconic;
b) cu două discuri abrazive taler;
c) cu melc abraziv.
8. Centrul de prelucrare sunt mașini cu comandă numerică care au caracteristic dotarea cu:
a) cap revolver;
b) magazin de scule;
c) mecanism de schimbare și transfer a sculei.
9. Precizați pe ce mașină-unealtă se pot executa
operațiile de figură, care are ca variante cinematice
transversală, longitudinală:
a) mașină de găurit;
b) mașină de rabotat;
c) mașină de frezat;
d) mașină de mortezat.
10. Precizați pe ce mașină-unealtă se pot executa
operațiile de figură:
a) mașină de găurit;
b) mașină de rabotat;
c) mașină de frezat;
d) mașină de mortezat.
11. Precizați pe ce mașină-unealtă se poate executa
operația de figură:
a) strunjire pe strung vertical;
b) strunjire frontală;
c) toate.
50
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
51
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
MECANICA FLUIDELOR
1. Care este principala proprietate fizică care deosebește lichidele de gaze?
2. Precizați cele două proprietăți de bază a efortului hidrostatic pn pn px ,py ,pz unde
Fp dFp
pn lim care apare în orice punct din masa unui fluid aflat în repaus, supus unor forțe de
A dA
A 0
compresiune Fp ?
3. Numiți unitatea de măsură a presiunii în Sistem Internațional (S.I.) și transformați în S.I. următoarele
valori ale presiunii: 75bar, 4at, 50At, 150Torr, 5mmHg, 70mH2O.
4. Din relația generală de variație a presiunii p p0 gh precizați care semn se referă la variația presiunii
cu adâncimea (în interiorul unui lichid în repaus) respectiv cu altitudinea. Precizați semnificația
termenilor acestei legi.
5. Pornind de la principiul lui Arhimede, exprimați condiția de plutire fără încărcătură și cu încărcătura
G (relația scalară dintre forța arhimedică FA , greutatea plutitorului G , respectiv dintre forța
arhimedică FA , greutatea plutitorului G și greutatea încărcăturii G atunci când aceasta există).
6. Precizați relațiile de calcul și unitățile de măsură din S.I. a debitului volumic Q , debitului masic Q m și
debitului gravific Q G .
52
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
14. Sarcina H necesară ca debitul Q = cst. să treacă prin n conducte simple legate în serie se calculează
cu relația H MeQ 2 (ca la conducta simplă: H MQ 2 ), în care Me este modulul de rezistență
hidraulică echivalentă. Precizați relația de calcul a acestuia, funcție de modulele componente
Mi i 1 n - corespunzătoare celor n conducte simple legate în serie.
15. Desemnați tipul de conductă căreia îi corespunde următoarea relație dintre mărimile caracteristice
ale unui circuit hidraulic: Jh = Je = Jg = i (panta hidraulică, energetică, geodezică și de așezare a
conductei).
MECANICĂ
1. Care dintre relațiile de mai sus corespunde legilor lui Coulomb referitoare la frecarea de alunecare:
a) T N ;
T
b) ;
N
N
c) ;
T
d) T N .
2. Direcția vectorului moment al forței:
a) este perpendiculară pe axa de rotație;
b) coincide cu axa de rotație;
c) este perpendiculară pe forță;
d) este perpendiculară pe planul ce conține forța.
3. Cuplul motor este:
a) un vector moment având direcția axei motorului;
b) un sistem de două forțe paralele;
c) pozitiv dacă rotația se face în sens trigonometric;
d) pozitiv dacă rotația se face în sens orar.
53
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
R 0
a) ;
MO 0
b) R MO 0 ;
n
Fi 0
c) in1
ri Fi 0.
i1
7. În cazul unui rigid omogen, centrul de greutate:
a) se numește centru de greutate geometric;
b) este punctul de aplicație al greutății corpului;
c) este un punct în care se concentrează toată masa corpului;
d) se poate determina numai dacă solidul are axe de simetrie.
8. Pentru un corp omogen format din 4 elemente geometrice distincte, abscisa centrului maselor are
expresia:
x C1 V1 x C2 V2 x C3 V3 x C4 V4
a) x C ;
V1 V2 V3 V4
x C1 V1 x C2 V2 x C3 V3 x C4 V4
b) x C ;
V1 V2 V3 V4
x C1 V1 x C2 V2 x C3 V3 x C4 V4
c) xC ;
V1 V2 V3 V4
x C1 V1 x C2 V2 x C3 V3 x C4 V4
d) x C .
V1 V2 V3 V4
54
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
Pu
b) Pm ;
c) Pm (1 ) Pu .
14. Dacă relația F m a servește la determinarea accelerației liniare a unui corp, pentru determinarea
accelerației unghiulare în mișcarea de rotație în jurul axei (Δ) există relația:
a) F m
b) F J
c) M J
d) M J
55
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
MECANISME
1. Rolul cuplelor cinematice este:
a) de a reduce frecările dintre elemente;
b) de a asigura condiții mecanice pentru transmiterea mișcării și fluxului energetic între elemente;
c) de a asigura rezistența mecanismului.
2. Cupla cinematică cardanică este o cuplă:
a) simplă care suprimă toate mișcările de rotație între două elemente și servește la transmiterea
mișcării de translație;
b) complexă care permite două mișcări de rotație între elemente marginale și asigură transmiterea
mișcării de rotație între doi arbori cu axele concurente sub un unghi < 30 grade;
c) complexă care permite două mișcări de rotație și asigură transmiterea mișcării de rotație între
doi arbori încrucișați.
3. Gradul de mobilitate al unui mecanism desmodrom este:
a) egal cu numărul elementelor cinematice ale mecanismului;
b) numărul elementelor motoare care asigură mișcările bine determinate ale mecanismului;
c) numărul mișcărilor simple care trebuie asigurate din exterior pentru corecta funcționare a
mecanismului.
4. Cupla cinematice superioare reprezintă:
a) legătura dintre două elemente cinematice la care contactul dintre suprafețe este o linie sau
punct;
b) legătura dintre două elemente cinematice la care contactul dintre suprafețe este o suprafață.
5. Grupa cinematică asurică este:
a) un grup oarecare de elemente și cuple cinematice;
b) un lanț cinematic care legat prin cuplele libere la batiu devine o structură rigidă;
c) un lanț cinematic care respectă următoarea relație între numărul de elemente cinematice și
numărul de cuple cinematice: 3n - 2c5 = 0.
6. Starea cinematică a unui punct este definită de:
a) poziția punctului și viteza punctului;
b) poziția, viteza și accelerația punctului;
c) viteza și accelerația punctului.
7. La proiectarea prin metoda grafo-analitică a profilului camei, în cazul mecanismului cu tachet de
translație trebuie să se cunoască:
a) legea de mișcare a tachetului, gabaritul camei, tipul tachetului, sensul de rotire al camei,
excentricitatea poziției tachetului;
b) legea de mișcare a camei, gabaritul camei, tipul tachetului, sensul de rotire al camei;
c) legea de mișcare a camei și a tachetului, tipul tachetului, sensul de rotire al camei.
56
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
57
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
58
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
59
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
c) 20 mm.
13. Etanșarea organelor de rezemare a arborilor transmisiilor mecanice are în vedere:
a) etanșarea interioară pentru menținerea lubrifiantului în zona de ungere;
b) evitarea pătrunderii din exterior a unor impurități;
c) atât etanșarea interioară cât și evitarea pătrunderii din exterior a unor impurități.
14. Cuplajele fixe se utilizează pentru:
a) îmbinarea a doi arbori coaxiali rigizi;
b) îmbinarea a doi arbori cu posibilitatea deplasării axiale.
15. Cuplajele cu gheare permit:
a) deplasări axiale ale arborilor;
b) deplasări radiale ale arborilor;
c) deplasări unghiulare ale arborilor.
ORGANE DE MAȘINI
1. Care dintre afirmațiile următoare sunt adevărate?
a) Mașina motoare transformă o formă de energie oarecare în lucru mecanic util;
b) Mașina motoare utilizează lucru mecanic pentru modificarea formei, stării, proprietăților,
poziției unui corp material.
2. Tipurile de alunecări care apar la transmisiile prin fricțiune cilindrice cu suprafețe netede sunt:
a) geometrice;
b) elastice;
c) patinări.
3. Tipurile de alunecări care apar la transmisiile prin fricțiune cilindrice cu suprafețe canelate sunt:
a) geometrice;
b) elastice;
c) patinări.
4. La o transmisie cu lanț este standardizat:
a) modulul;
b) pasul;
c) numărul de dinți.
5. Rulmentul cu seria 6205 este:
a) rulment oscilant cu role din seria 2 care are diametrul alezajului 25 mm;
b) rulment oscilant cu bile din seria 20 care are diametrul alezajului 50 mm;
c) rulment radial cu bile din seria 20 care are diametrul alezajului 25 mm;
d) rulment radial axial role din seria 20 care are diametrul alezajului 5 mm;
60
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
e) rulment radial axial bile din seria 2 care are diametrul alezajului 25 mm;
6. În angrenajul cilindric nu apare forță axială când angrenajul este cu:
a) roți cu dinți drepți;
b) roți cu dinți înclinați;
c) roți cu dinți în V;
d) roți cu dinți în W;
e) roți cu dinți elicoidali.
7. Stabiliți care secțiune a curelei este mai solicitată în cazul transmisiei prin curele late:
a) la înfășurarea pe roata mică;
b) la înfășurarea pe roata mare;
c) la ieșirea de pe roata mică;
d) la ieșirea de pe roata mare.
8. Forța normală la angrenajul cilindric cu dinți drepți este tangentă la:
a) cercurile de divizare;
b) cercurile de rostogolire;
c) cercurile de bază;
d) cercurile de cap.
9. Suprafața prin care pătrunde burghiul neghidat de dispozitiv trebuie să se proiecteze:
a) plană;
b) oblică în raport de axa găurii;
c) plană și perpendiculară pe axa găurii;
d) plană și oblică în raport cu axa găurii.
10. În cazul proiectării ghidajelor cu profil transversal coadă de rândunică, unghiul ghidajului se
recomandă să fie ales funcție de:
a) unghiul frezei cu care se execută prelucrarea;
b) seria de mărimi 15º; 30º; 60º;
c) nu se impun restricții sau recomandări.
11. Arcurile pot fi executate din următoarele materiale:
a) OLC55A;
b) 51VCr11A;
c) bronz;
d) cauciuc natural armat cu plăci metalice;
e) aliaj CuNi;
f) plută;
g) mase plastice.
61
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
12. Arcurile disc se asamblează în pachet atunci când se dorește să se obțină la arcul compus rezultat:
a) creșterea săgeții și scăderea rigidității;
b) menținerea săgeții, dar creșterea rigidității;
c) asamblarea nu are nici un efect asupra comportării arcului.
13. Calculul la vibrațiile flexionale ale arborilor constă în:
a) calculul săgeții liniare;
b) calculul turației critice de funcționare;
c) calculul decibelilor emiși de arborii în funcționare.
14. Rezonanța mecanică constă în:
a) Suprapunerea frecvențelor proprii peste frecvența perturbatoare, cu efect în creșterea
amplitudinii vibrațiilor arborelui spre infinit;
b) Suprapunerea frecvențelor proprii peste frecvența perturbatoare, cu efect în scăderea
amplitudinii vibrațiilor arborelui spre zero;
c) Distanțarea frecvențelor proprii față de frecvența perturbatoare, cu efect în creșterea
amplitudinii vibrațiilor arborelui spre infinit.
15. Precizați ce fenomen se petrece în situația în care între turația de funcționare n a unui arbore și
ncr
turația critică de funcționare ncr există relația 0,7 1,5 .
n
a) arborele se oprește;
b) arborele se rupe;
c) arborele se găsește în situație ideală de funcționare.
16. Solicitările pentru care se calculează fusurile sunt de:
a) încovoiere;
b) presiune de contact;
c) forfecare;
d) încălzire;
e) torsiune.
17. În cazul pivotului circular, procesul de uzare este intens:
a) la periferia pivotului;
b) în centrul pivotului;
c) procesul de uzare este la fel de intens și la periferia, cât și în centrul pivotului.
62
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
ORGANIZAREA PRODUCȚIEI
1. Elementele componente ale structurii organizatorice sunt:
a) postul, funcția, compartimentele, relațiile organizatorice, nivelurile ierarhice, ponderea
ierarhică;
b) atelier, secție, formație de lucru;
c) timpi, mișcări, mânuiri, treceri etc.
2. În cazul fabricației în flux continuu se recomandă organizarea:
a) succesivă când nu se respectă principiul proporționalității;
b) organizarea paralelă când se respectă principiul proporționalității;
c) organizarea paralelă când nu se respectă principiul proporționalității
3. Alegerea tipului de producție într-o întreprindere industrială se face în funcție de:
a) nomenclatorul produselor fabricate;
b) modul de amplasare a locurilor de muncă;
c) volumul producției executate;
d) gradul de specializare al întreprinderii.
4. Stabilirea tipului de producție, pornind de la gradul de omogenitate și stabilitate în timp al lucrărilor
care se execută la un loc de muncă, se realizează prin:
a) metoda indicilor globali;
b) metoda indicilor de constanță;
c) ambele metode.
5. În cazul organizării succesive transmiterea și începerea prelucrării reperelor la operația următoare,
are loc astfel:
a) numai după ce a fost terminată prelucrarea tuturor reperelor din lot;
b) numai după ce au fost prelucrate jumătate din reperele din lot;
c) după ce a fost prelucrat primul reper din lot.
6. Stabilirea tipului de producție pornind de la gradul de stabilitate și ritmicitate al fabricației în
perioada de timp considerată, se realizează prin:
a) metoda indicilor de constanță;
b) metoda indicilor globali;
c) ambele metode.
7. Respectarea principiului proporționalității presupune:
a) determinarea corectă a numărului de echipamente tehnologice și verificarea gradului de
încărcare a acestora;
b) organizarea producției în flux continuu;
c) asigurarea unei sincronizări depline a fabricației printr-o încărcare rațională a echipamentelor
tehnologice și operatorilor umani.
63
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
64
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
65
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
9. La prelucrarea prin frezare cu turația frezei de 1.000 [rot/min], diametrul frezei 100 [mm], numărul
de dinți 10, iar avansul pe rotație 1 [mm/rot], viteza de așchiere este:
a) 3,14 [m/min];
b) 31,4 [m/min];
c) 314 [m/min].
10. Mișcarea de poziționare repetată, ciclică, a elementului generator, în lungul curbelor generatoare
este denumită:
a) mișcare de așchiere;
b) mișcare de avans;
c) mișcare de rotație;
d) mișcare de translație.
11. La strunjirea cilindrică exterioară majorarea avansului duce la:
a) majorarea rugozității suprafeței prelucrate;
b) micșorarea rugozității suprafeței prelucrate;
c) nu influențează rugozitatea suprafeței prelucrate.
66
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
12. La prelucrarea prin frezare cu turația frezei de 1.000 [rot/min], diametrul frezei 100 [mm], numărul
de dinți 10 iar avansul pe rotație 1 [mm/rot], viteza de avans este:
a) 100 [mm/min];
b) 1.000 [mm/min];
c) 10.000 [mm/min].
13. La prelucrarea prin frezare cu turația frezei de 1.000 [rot/min], diametrul frezei 100 [mm], numărul
de dinți 10, iar avansul pe rotație 1 [mm/rot], avansul pe dinte este:
a) 0,01 [mm/dinte];
b) 0,1 [mm/dinte];
c) 1 [mm/dinte].
14. Considerând schema de așchiere la rabotare și ordinea 1-2-
3, unghiurile din figură sunt:
a) așezare - ascuțire - degajare;
b) degajare - la vârf - așezare;
c) degajare - ascuțire - așezare.
67
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
68
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
9. Frezele sunt scule cu mai mulți dinți așchietori, reuniți pe un corp unic și au mișcarea principală de:
a) translație;
b) rectilinie alternativă;
c) rotație.
10. Freza din figură este:
a) cilindrică;
b) cilindro-frontală;
c) frontală.
11. Freza din figură este:
a) cilindrică;
b) cilindro-frontală;
c) frontală.
12. Frezele cilindro-frontale cu cap sferic se utilizează pentru:
a) frezarea canalelor de pană;
b) frezarea suprafețelor curbe complexe;
c) frezarea suprafețelor plane.
13. Freza din figură este:
a) cilindrică;
b) cilindro-frontală;
c) frontală;
d) unghiulară;
e) disc.
14. Freza din figură este:
a) cilindrică;
b) cilindro-frontală;
c) frontală;
d) unghiulară;
e) disc.
15. Frezele frontale se utilizează pentru:
a) frezarea canalelor de pană;
b) frezarea suprafețelor curbe complexe;
c) frezarea suprafețelor plane.
69
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
REZISTENȚA MATERIALELOR
1. Care este obiectul disciplinei Rezistența materialelor?
2. Care sunt categoriile mari de probleme care se rezolvă cu metodele Rezistenței materialelor?
3. Scrieți relația care exprimă Legea lui Hooke?
4. Enumerați eforturile în secțiunea transversală a unei bare drepte în cazul cel mai general de
solicitare?
5. Care sunt solicitările simple studiate și eforturile corespunzătoare acestora?
6. Ce sunt diagramele de eforturi și în ce scop se utilizează?
7. Enunțați regulile de calcul ale eforturilor într-o secțiune transversală a unei bare drepte supusă
acțiunii unui sistem de forțe aflate în echilibru, conținute în planul longitudinal de simetrie al barei.
8. Să se exemplifice trasarea diagramelor de eforturi pentru o
grindă simplu rezemată încărcată cu sarcină concentrată
înclinată.
9. Care este relația de calcul a tensiunii la solicitările axiale? În ce variante se utilizează în problemele
de dimensionare, problemele de verificare și problemele de calculul sarcinii maxime?
10. Care este relația de calcul a tensiunii la solicitarea de forfecare? În ce variante se utilizează în
problemele de dimensionare, problemele de verificare și problemele de calculul sarcinii maxime sau
capabile?
11. Care este relația de calcul a tensiunii maxime la solicitarea de încovoiere? În ce variante se utilizează
în problemele de dimensionare, problemele de verificare și problemele de calculul sarcinii maxime?
12. Care este relația de calcul a tensiunii maxime la solicitarea de torsiune? În ce variante se utilizează în
problemele de dimensionare, problemele de verificare și problemele de calculul sarcinii maxime?
13. Cum se calculează momentul de torsiune cu care este solicitat un arbore daca se cunoaște puterea
transmisă și turația?
14. Scrieți relațiile de calcul pentru caracteristicile geometrice utilizate în rezolvarea problemelor de
rezistența materialelor pentru o secțiune plană dreptunghiulară.
15. Scrieți relațiile de calcul pentru caracteristicile geometrice utilizate în rezolvarea problemelor de
rezistența materialelor pentru o secțiune plană circulară.
70
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
71
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
9. Distanța recomandată de la focarul de incendiu de la care puteți folosi stingătorul în siguranță este
de:
a) 6-7 metri
b) 12-14 metri
c) 2-3 metri
10. Ordinea acțiunilor în cazul izbucnirii unui incendiu:
a) 1 - se dă alarma în clădirea respectivă și se anunță imediat pompierii,
2 - dacă viața nu vă este pusă în pericol, ajutați la evacuarea clădirii afectate,
3 – încercați stingerea incendiului doar dacă focul nu este extins, nu există pericol de intoxicare
cu fum, există cale de retragere sigură, instinctul va spune că totul este OK.
b) 1 – încercați stingerea incendiului dar doar dacă focul nu este extins, nu există pericol de
intoxicare cu fum, există cale de retragere sigură, instinctul va spune că totul este OK
2 - se dă alarma în clădirea respectivă și se anunță imediat pompierii,
3 - dacă viața nu vă este pusa în pericol, ajutați la evacuarea clădirii afectate.
72
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
5. După tipul piesei de prelucrat, sistemele flexibile de prelucrare pot fi destinate prelucrării pieselor:
a) prismatice;
b) de rotație;
c) tip placă.
6. Utilizarea sistemelor flexibile de fabricație prezintă în raport cu modul clasic al proceselor
tehnologice bazate pe utilaje universale, următoarele caracteristici mai importante:
a) creșterea productivității muncii de 8-10 ori;
b) creșterea de 4-5 ori a numărului de operatori pt. deservire și supraveghere;
c) scurtarea ciclului de lucru de până la 10 ori.
7. Considerând următoarea ordine: Centre de prelucrare cu CN → Celule flexibile de fabricație → Linii
flexibile de fabricație → Linii automate rigide,
a) flexibilitatea crește;
b) flexibilitatea scade;
c) productivitatea crește;
d) productivitatea scade.
8. Integrarea prin intermediul calculatorului a sistemelor flexibile de fabricație și a tuturor
compartimentelor funcționale dintr-o întreprindere, conduce la cel mai complex sistem de producție
flexibil cunoscut la nivel internațional:
a) CAD - Computer Aided Design;
b) CAM – Computer Aided Manufacturing;
c) CIM – Computer Integrated Manufacturing.
9. Principalele particularități ale centrelor de prelucrare cu CN utilizate în cadrul sistemelor flexibile
sunt:
a) construcția pe principiul modular;
b) concentrarea mare a operațiilor de prelucrare;
c) dotarea cu diferite sisteme de control și diagnosticare;
d) prelucrarea cu viteze mici de așchiere.
10. Transportul și manipularea pieselor prismatice în vederea prelucrării într-un sistem tehnologic
flexibil se face cu:
a) operatori;
b) sisteme paletabile;
c) dispozitive universale.
11. Sistemele de transport avansate de tip robocare (robotransportoare) pot fi cu sistem de ghidare:
a) manual;
b) inductiv;
c) optic;
73
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
d) pe șine.
12. Sistemul mecano-cinematic al roboților industriali, se compune din:
a) mecanismul generator de traiectorie;
b) mecanismul de orientare;
c) mecanismul de prindere.
13. Dacă mecanismul generator de traiectorie al robotului are trei cuple de translație (TTT) atunci este
un robot:
a) în sistem de coordonate carteziene;
b) în sistem de coordonate cilindrice;
c) în sistem de coordonate sferice.
14. Dacă mecanismul generator de traiectorie al robotului are o cuplă de rotație și două cuple de
translație (RTT) atunci este un robot:
a) în sistem de coordonate carteziene;
b) în sistem de coordonate cilindrice;
c) în sistem de coordonate sferice.
15. Dacă mecanismul generator de traiectorie al robotului are două cuple de rotație și o cuplă de
translație (RRT) atunci este un robot:
a) în sistem de coordonate carteziene;
b) în sistem de coordonate cilindrice;
c) în sistem de coordonate sferice.
STRATEGII CONCURENȚIALE
1. Procesul prin care o organizație își determină scopul, obiectivele fundamentale și nivelul de realizare
a lor; decide asupra acțiunilor care trebuie întreprinse pentru realizarea acestor obiective într-o
anumită perioadă de timp și într-un mediu extern schimbător; decide asupra implementării acestor
acțiuni și asigură condiții necesare pentru a modifica aceste acțiuni dacă este necesar; evaluează
progresul realizat și succesul obținut, reprezintă o definire a:
a) managementului strategic;
b) managementului IMM-urilor:
c) managementului proiectelor.
2. Arta și știința folosirii forțelor politice, economice, psihologice și militare ale unei națiuni sau grup de
națiuni pentru a construi suportul maxim de adaptare a politicilor de pace sau de război, este o
definire dată de Webster’s New Collegiate Dictionary a:
a) misiunii:
b) managementului strategic;
c) strategiei.
74
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
75
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
76
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
3. Care din următoarele defecte aparțin categoriei imperfecțiunilor punctiforme de structuri cristaline:
a) atomii interstițiali;
b) limitele de macle;
c) vacanțele;
d) atomii de substituție;
4. Așezarea atomilor în vârfurile (nodurile) și centrele fețelor unui cub corespunde unei rețele:
a) cubice cu volum centrat (CVC);
b) hexagonal centrată (HC);
c) cubice cu fețe centrate (CFC);
d) moleculare.
5. Transformarea prin care metalele își schimbă, funcție de temperatură, tipul structurii cristaline, este
denumită:
a) mimetism;
b) alotropie;
a) anizotropie.
6. Soluțiile solide de substituție se realizează, ca mod de organizare a atomilor:
a) prin înlocuirea unor atomi din rețeaua elementului de bază cu atomii elementului de aliere, într-
o ordine bine definită;
b) înlocuirea unor atomi din rețeaua elementului de bază cu atomii elementului de aliere, într-o
formă nedefinită (întâmplătoare);
c) difuzia atomilor elementelor de aliere printre atomii elementului de bază, care își păstrează
structura, respective forma de cristalizare.
7. Procesul prin care se separă dintr-o fază lichidă un amestec de faze solide se numește:
a) solidificare;
b) transformare eutectoidă;
c) transformare alotropică;
d) transformare eutectică.
8. Aliajul este:
a) un amestec mecanic de două sau mai multe soluții solide;
b) material metalic cu proprietăți de duritate și rezistență superioare metalului din care este
alcătuit;
c) un material care are proprietăți metalice și este compus din două sau mai multe elemente
chimice dintre care cel puțin unul este un metal acesta fiind denumit element de bază.
9. Amestecurile mecanice după proveniență se clasifica în:
a) amestecuri mecanice eutectice și amestecuri mecanice eutectoide;
b) lamelare și globulare;
77
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
c) de substituție și de interstiție.
10. Care din următoarele elemente chimice pot fi elemente de bază ale unui aliaj:
a) Fe;
b) Cu;
c) C;
d) Al;
e) N.
11. Care din următoarele aliaje aparțin aceluiași sistem de aliaje:
a) aliajul cu %Sn = 20% și %Cu = 80%;
b) aliajul cu %Sn = 30% și %Sb = 70%;
c) aliajul cu %Sn = 10% și %Cu = 90%;
d) aliajul cu %Sn = 5% și %Cu = 95%.
12. Procesul prin care se separă dintr-o fază lichidă un amestec de faze solide se numește:
a) solidificare;
b) transformare eutectoidă;
c) transformare alotropică;
d) transformare eutectică.
13. Aliajele fier-carbon cu conținutul de carbon cuprins între 2,11 – 4,3% se numesc:
a) oțeluri hipereutectoide;
b) fonte hipoeutectoide;
c) fonte hipoeutectice.
14. Oțelurile sunt:
a) aliaje fier-carbon ce au un conținut de carbon între: 2,11 și 6,67%;
b) aliaje fier-carbon ce au un conținut de carbon între: 0,01 și 2,11%;
c) amestecuri mecanice de carbon și fier, având întotdeauna elemente însoțitoare (Si, Mn, S, P).
15. Care este componentul de bază (principal) al oțelurilor:
a) fierul;
b) carbonul;
c) ferita;
d) siliciul.
78
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
79
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
b) Propanul
c) Argonul
d) Bioxidul de carbon
10. La debitarea oțelurilor aliate se utilizează
a) Flacăra oxi-gaz
b) Plasma
c) Fluxurile
11. Care din afirmații este corectă
a) În funcție de grosimea tablei și a procedeului tehnologic de sudare capetele pieselor de sudat se
prelucrează.
b) Sudarea suprafețelor oxidate este permisă dacă se utilizează un amperaj mai mare cu 30-40%.
c) Piesele înainte de sudare se curăță la luciu metalic pe o lățime de cca. 20mm în proximitatea
cordonului ce se depune.
12. La sudarea MIG conținutul de vapori de apă a gazului de protecție se manifestă prin formarea
a) Stropilor
b) Zguri mai abundente deasupra cordonului
c) Unui cordon de sudare mai lată
13. În cazul sudării MIG/MAG viteza de depunere a materialului de adaos se reglează prin:
a) Viteza de avans a sârmei electrod
b) Lungimea arcului electric de sudare
c) Intensitatea curentului de sudare
14. Din punct de vedere a tehnologiei de sudare a fontelor putem afirma:
a) Fontele albe sunt nesudabile
b) La sudarea fontelor se utilizează adaosuri de sudare (electrozi) pe bază de Ni sau aliaj Ni-Fe
c) Materialul de adaos la sudarea fontelor la rece, fără preîncălzire, trebuie să aibă un conținut
chimic cât mai apropiată de cel a materialului de bază
15. Procedeele de sudare pot fi utilizate în procesele de recondiționare.
a) Da
b) Nu
80
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
81
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
82
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
83
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
84
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
85
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
b) prin pulverizare;
c) prin aplicare cu pensula.
86
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
9. La punerea în operă, betoanele trebuie vibrate pentru compactarea acestora. Un regim intens de
vibrare poate produce:
a) O mai bună compactare a betoanelor;
b) Segregarea și afânarea betoanelor;
c) O insuficientă compactare a betoanelor.
10. Cimentul portland este un liant:
a) Nehidraulic natural;
b) Hidraulic neclincherizat;
c) Hidraulic clincherizat.
11. O categorie foarte utilizată ca material de construcții sunt rocile naturale sedimentare. Acestea pot
fi cimentate sau necimentate. Cele cimentate sunt:
a) Grohotiș, prundiș, pietriș;
b) Gresii, brecii, argile, marne;
c) Ghips, calcar, dolomit.
12. Centralele de beton se clasifică după schema tehnologică de organizare în:
a) Centrale de beton într-o treaptă, centrale de beton în două treapte și centrale de beton în trei
trepte;
b) Centrale de beton într-o treaptă și centrale de beton în două treapte
13. Mortarul este:
a) un conglomerat obținut prin întărirea unui amestec omogen de liant, apă și agregat mărunt
(nisip, var).
b) Un material compozit obținut din ciment, apă și nisip
14. Fasonarea (prelucrarea) plastică a argilelor presupune utilizarea:
a) Barbotinei cu un conținut de 40-60% apă;
b) Pastei de argilă cu un conținut de 18-24% apă;
c) Granule de argilă cu un conținut de 8-13% apă.
15. Prin introducerea turnului de plastifiere în procesele tehnologice de fabricare a cărămizilor se
urmărește:
a) Eliminarea macerării argilei;
b) Eliminarea timpilor mari de macerare a argilei în mediul natural;
c) Creșterea vitezei de macerare a argilei în vederea obținerii unei calități mari de fasonare.
87
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
c) Z.
2. Axa de rotație A, la mașinile-unelte cu CN este în jurul axei de translație:
a) X;
b) Y;
c) Z.
3. Punctul stabilit de constructor pentru originea unui sistem de axe rigid din punct de vedere
geometric, stabilit în momentul fabricației mașinii este:
a) originea piesei;
b) originea sculei;
c) originea mașinii.
4. Totdeauna programul CN se elaborează luând în considerare un punct fix de unde începe
desfășurarea sa, acest punct inițial fiind asociat:
a) mașinii;
b) sculei;
c) piesei;
d) magazinului de scule.
5. Echipamentele CN care lucrează după schema alăturată sunt de:
a) poziționare;
b) prelucrare liniară;
c) conturare.
88
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
89
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
Lt
b) U U0 Ur [m].
1000
90
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
d lt
c) Lt , [m]
1000 S
unde: U - este uzura totală a sculei; U0 – este uzura de rodaj a sculei; Ur – este uzura relativă a sculei;
Lt – este lungimea așchiei; d1 - abaterea datorată uzurii sculei așchietoare.
5. La prelucrarea între vârfuri a arborilor lungi, pentru a se mari rigiditatea piesei la strunjire se
folosesc lunete, de obicei când:
a) l2d
b) l5d;
c) l>6d;
6. Cât este precizia de centrare după centrarea piesei în platou?
a) 0,05÷0,1 mm;
b) 0,03÷0,05 mm;
c) 0,15÷0,4 mm;
d) 0,001÷0,005 mm.
7. La ce tipuri de suprafețe se recomandă rectificarea între vârfuri prin pătrundere:
a) suprafețe cilindrice scurte și producție de serie mare sau masă;
b) suprafețe cilindrice lungi și producție de unicate;
c) suprafețe cilindrice cu adaos de prelucrare 0,1÷0,4 mm prelucrate cu avans longitudinal printr-
o singură trecere;
8. Rectificarea între vârfuri a pieselor cu lungime mare se face cu sprijinirea pe două lunete dacă:
a) l/d 5;
b) l/d 6d;
c) l/d = 10÷15;
d) l/d5;
e) l/d=6÷8;
9. La strunjirea de netezire cu cuțite cu vârf de diamant viteza de așchiere este de:
a) 80÷100 m/min;
b) 120÷300 m/min;
c) 2000÷3000 m/min;
d) 15÷18 m/sec;
e) 300÷450 m/min.
10. Ce este karatul pentru cristalul de diamant?
a) 200 mg.
b) Diagonala de 200m;
c) 0,1 g;
91
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
92
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
b) 300,2
0,2
;
c) 30 0,2 .
93
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
0,08
0
13. Ce fel de ajustaj este cel înscris pe desen: 25 ?
0,02
0,03
a) cu joc;
b) cu strângere;
c) intermediar.
14. Un alezaj având abaterea fundamentală H are:
a) abaterea superioară zero;
b) abaterea inferioară zero;
c) toleranța egală cu zero.
15. Dintre doi arbori, având diametrele 20h6 și 20h8, mai precis prelucrat este:
a) primul;
b) al doilea;
c) la fel.
a) șubler;
b) micrometru;
c) comparator cu cadran.
TRIBOLOGIA
1. Funcțiile generale ale lubrifianților sunt:
a) lubrificație;
b) răcire;
c) protecție chimică;
d) etanșare.
2. Eficiența aditivării uleiurilor este determinată de:
a) triada: ulei – aditiv – materialul cuplei;
b) existența unui procent cât mai mare de aditiv în ulei;
c) atingerea procentajului optim de aditiv în ulei.
94
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
3. La o cuplă de frecare, aria reală de contact în raport cu aria aparentă de contact se găsește în
raportul:
a) aria reală este mai mare decât aria aparentă de contact;
b) aria reală este mai mică decât aria aparentă de contact;
c) aria reală este egală cu aria aparentă de contact.
4. Tipurile de arii de contact sunt:
a) aria nominală;
b) aria nominală de contact;
c) aria aparentă;
d) aria reală;
e) aria reală adimensională;
f) aria echivalentă;
g) aria virtuală.
5. Ungerea cu gaze presupune ungerea:
a) unui lagăr cu alunecare fără etanșare;
b) unui lagăr cu alunecare cu azot;
c) unui lagăr cu alunecare deschis;
d) unui lagăr cu alunecare din interiorului unui motor de ardere internă.
6. În cazul unei transmisii prin fricțiune frecarea între elementele transmisiei este:
a) parazitară;
b) utilă;
c) nu există frecare.
7. Portanța unei suprafețe este o expresie a raportului dintre aria reală de contact și aria nominală de
contact și este cu atât mai mare cu cât:
a) raportul este mai mic;
b) raportul este mai mare;
c) raportul se apropie de unitate.
8. Pentru obținerea regimului de frecare hidrodinamic trebuie îndeplinite simultan următoarele
condiții:
a) să existe mișcare relativă între elementele cuplei de frecare;
b) să existe o peliculă continuă de lubrifiant cu anumite proprietăți;
c) elementele cuplei de frecare să fie în contact direct;
d) să fie îndeplinite unele condiții geometrice de către cupla de frecare;
e) să existe o peliculă discontinuă de lubrifiant.
95
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI
9. În cazul angrenajelor este posibil ca la aceeași pereche de dinți și același lubrifiant odată cu variația
vitezei să se producă mai multe regimuri de frecare. În cazul vitezelor mici și sarcinilor mari între
flancurile dinților în contact poate să apară:
a) ungere fluidă;
b) ungere mixtă;
c) contact direct;
d) ungere hidrodinamică;
e) ungere elastohidrodinamică.
10. Determinarea zonelor regimurilor de frecare limită și mixt se poate face cu ajutorul:
a) Curba lui Striebeck;
b) Diagrama Shell;
c) Diagrama lui Sterlicht;
d) Diagramei de portanță.
11. Valoarea coeficientul de frecare variază în funcție de:
a) valoarea presiunii de pe suprafețele cuplei de frecare;
b) temperatura suprafețelor cuplei de frecare;
c) valoarea vitezei dintre suprafețele cuplei de frecare;
d) coeficientul de frecare este o constantă;
e) grosimea stratului depus.
12. Pittingul este o formă de manifestare a:
a) uzării prin abraziune;
b) uzării prin coroziune;
c) uzării de oboseală;
d) uzării de aderență.
13. Criteriile de gripaj sunt:
a) criteriul temperaturii medii integrate;
b) criteriul temperaturii instantanee;
c) criteriul Davis;
d) criteriul Allmen.
14. Griparea cuplelor de frecare este o formă de uzare de:
a) abraziune;
b) coroziune;
c) aderență;
d) cavitație;
e) exfoliere.
96