LP 15 NERVUL HIPOGLOS (XII)

Originea reală. Nucleul motor al nervului hipoglos aparţine coloanei somatoeferente. Se

află localizat la nivelul bulbului şi proemină la nivelul trigonului hipoglosului din fosa
romboidă. Nucleul este format dintr-o coloană de neuroni de cca. 18 mm lungime.
Nucleul hipoglosului are o structură laminată şi este format din mai mulţi nuclei . Fibrele
SE cu originea la nivelul nucleului inervează toţi muşchii limbii cu excepţia
palatoglosului. În jurul nucleului motor la nervului XII se află nucleii perihipoglosali:
nucleul intercalat (care separă nucleul hipoglosului de nucleul dorsal al vagului) , nucleul
prepositus (care separă polul cranial al nucleului hipoglosului de nucleul nervului
abducens) şi nucleul lui Roller ( situat ventral de partea cranială a nucleului
hipoglosului). Dorsal de nucleul hipoglosului se află fasciculul longitudinal dorsal (F.L.D.
Schutz). Principalele aferenţe pe care le primeşte nucleul sunt de la cortexul contralateral (
prin fibre cortico- nucleare), hipotalamus (prin F.L.D.), formaţiunea reticulată, nucleul
tractului spinal al trigemenului şi nucleul tractului solitar. Eferenţele formează rădăcinile
nervului XII.
Originea aparentă - şanţul preolivar între piramida bulbară (situată medial) şi olivă (
situată lateral ) . Nervul apare la suprafaţa bulbului sub forma a 10 – 12 rădăcini.
R

Traiect . Nervul XII străbate :

1. Fosa craniană posterioară în spaţiul subarahnoidian
2. Canalul hipoglosului
3. Spaţiul retrostilian
4. Trigonul carotic
5. Trigonul submandibular
6. Interstiţiul hiogloso – milohioidian
7. Regiunea sublinguală

Raporturile nervului hipoglos

1. rădăcina spinală a nervului XI; 2. nervul XII; 3. bulbul
rahidian; 4. artera vertebrală; 5. cerebelul; 6. rădăcina
craniană a nervului XI şi nervul X; 7. originea aparentă a
nervului XII;
 Raporturile nervului XII în fosa craniană posterioară, canalul hipoglosului şi
Nervul hipoglos spaţiul retrostilian
în fosa craniană 1.În fosa craniană posterioară rădăcinile nervului XII au următoarele raporturi : antero-inferior –
posterioară
1. arcul posterior
artera vertebrală , partea laterală a occipitalului ; postero-superior – oliva , rădăcinile nervilor IX , X şi
al atlasului; 2. XI ; inferior – artera cerebeloasă postero-inferioară ; infero-posterior – prima denticulaţie a ligamentului
artera vertebrală; dinţat
3. rădăcina 2.În canalul hipoglosului – nervul XII format prin joncţiunea rădăcinilor perforează dura mater ( dacă
craniană a
nervului XI; 4.
rădăcinile se unesc în interiorul durei mater atunci canalul hipoglosului este obturat de un sept dural
nervul IX; 5. ciuruit prin care trec aceste filete nervoase ). În interiorul canalului hipoglosului nervul este înconjurat
bulbul rahidian; de un plex venos care reprezintă o anastomoză între plexurile venoase vertebrale şi sinusul pietros
6. nervul XII; 7. inferior .
rădăcina spinală
3.În spaţiul retrostilian – are un traiect spiralat în partea supero-medială în raport cu muşchiul
a nervului XI;
constrictor superior al faringelui şi cu aripioara faringiană . Iniţial este postero-medial de artera carotidă
internă , apoi trece posterior de arteră între nervul carotic intern (situat medial ) şi nervul jugular ( situat
lateral ), ambii nervi fiind ramuri ale ganglionului cervical superior. Ajunge apoi posterior de
ganglionul inferior al vagului ,de care este aderent. Ramura externă a nervului XI se află lateral , iar
nervul IX anterior pe faţa antero-laterală a arterei carotide interne. Nervul XII perforează teaca carotică
şi trece între nervul X (situat medial )şi vena jugulară internă ( situată lateral ) în trigonul carotic.

Nervul hipoglos în spaţiul

Nervul hipoglos în spaţiul retrostilian (vedere anterioară)
retrostilian (vedere 1. nervul XI; 2. ganglionul
posterioară) cervucal superior; 3. muşchiul
1. muşchiul constrictor superior lung al capului; 4. artera carotidă
al faringelui; 2. nervul XII; 3. internă; 5. muşchiul constrictor
ganglionul cervical superior; 4. superior al faringelui; 6. nervul
ganglionul inferior al nervului laringeu superior; 7. nervul XII; 8.
X; 5. nervul XI; 6. ramura artera carotidă externă; 9.
externă a nervului XI; 7. ganglionul cervical mijlociu; 10.
pântecele posterior al artera vertebrală; 11. ganglionul
muşchiului digastric; 8. artera stelat; 12. artera carotidă comună;
occipitală; 9. ramura 13. nervul frenic; 14. artera
sternocleidomastoidiană a tiroidiană inferioară; 15. ansa
arterei occipitale; 10. vena subclavie; 16. artera cervicală
jugulară internă; 11. muşchiul ascendentă; 17. muşchiul scalen
sternocleidomastoidian; 12. anterior; 18. nervul X; 19.
nervul X; 13. artera carotidă ganglionul inferior al nervului X;
internă; 14. muşchiul 20. vena jugulară internă;
constrictor mijlociu al
faringelui; 15. muşchiul
stilofaringian; 16. muşchiul
stiloglos; 17. nervul laringeu
superior; 18. rădăcina internă a
nervului XI;

Nervul hipoglos în trigonul carotic
1. nervul XII; 2. tendonul intermediar al muşchiului
digastric; 3. glanda submandibulară; 4. artera carotidă
comună; 5. artera tiroidiană superioară; 6. nervul pentru
muşchiul tirohioidian; 7. ramura internă a nervului laringeu
superior; 8. vena jugulară internă; 9. artera carotidă internă;
10. artera carotidă externă; 11. muşchiul tirohioidian; 12.
pântecele superior al muşchiului omohioidian; 13. muşchiul
sternohioidian; 14. muşchiul stilohioidian; 15. ramura
descendentă a nervului XII; 16. nervul X; 17. ramura
externă a nervului XI; 18. lanţul simpatic cervical;
Raporturile nervului XII în trigonul
carotic
În trigonul carotic nervul XII face o curbă lateral
de artera carotidă internă şi de artera carotidă
externă . Raporturile nervului XII :medial – artera
carotidă internă , artera carotidă externă , ramurile
cardiace superioare ale vagului , nervul cardiac
superior simpatic , nervul laringeu superior , ramuri
faringiene inferioare ale vagului , originea sau bucla
arterei linguale , artera facială ; lateral – fascia
cervicală superficială , marginea anterioară a
muşchiului sternocleidomastoidian , vena facială ;
superior – muşchiul digastric ( pântece posterior ) ,
care uneori poate acoperi nervul XII ; inferior –
trunchiul venos tireo-linguo-facial
• Trigonul Farabeuf este limitat de vena
jugulară internă ( lateral ) , nervul XII (
superior ) şi trunchiul venos tireo-linguo-
facial ( inferior ). Este important în
descoperirea şi ligaturarea arterei carotide
externe .
• Nervul XII trece apoi medial de vena facială
şi apoi superior de aceasta intră în trigonul
lui Beclard ( limitat posterior de marginea
posterioară a muşchiului hioglos , superior de
tendonul intermediar al muşchiului digastric
şi inferior de cornul mare al hioidului ) .
Nervul hipoglos în raport cu arterele carotide Profund de nervul XII se află muşchiul
internă şi externă
1. ganglionul inferior al nervului X; 2. artera hioglos , iar profund de acesta se află artera
carotidă internă; 3. ganglionul cervical superior; 4. linguală .
muşchiul constrictor superior al faringelui; 5. • De la nivelul trigonului Beclard nervul trece
limba; 6. muşchiul milohioidian; 7. muşchi
între pântecele posterior al muşchiului
hioglos; 8. muşchiul tirohioidian; 9. membrana
tirohioidiană; 10. cartilajul tiroidian; 11. artera digastric şi muşchiul stilohioidian ( situaţi
carotidă comună; 12. nervul X; 13. nervul XII; 14. lateral ) şi muşchiul hioglos ( situat medial )
artera carotidă externă; 15. ramura descendentă a ajungînd în trigonul submandibular .
nervului XII (ansa hipoglosului);
Nervul hipoglos în trigonul submandibular şi trigonul sublingual
1. nervul XII; 2. muşchiul constrictor mijlociu al faringelui; 3. artera facială; 4. pântecele posterior al
muşchiului digastric; 5. muşchiul stilohioidian; 6. muşchiul stilofaringian; 7. vena facială; 8. proiecţia
glandei submandibulare; 9. nervul lingual; 10. ductul submandibular; 11. muşchiul geniohioidian; 12.
muşchiul milohioidian; 13. muşchiul hioglos; 14. vena comitantă a nervului XII; 15. pântecele anterior
al muşchiului digastric; 16. muşchiul sternohioidian; 17. muşchiul omohioidian; 18. muşchiul
tirohioidian; 19. cartilajul tiroid; 20. membrana tirohioidiană; 21. vena tiroidiană superioară; 22. artera
linguală; 23. trunchiul venos tireo-linguo-facial;

Raporturile nervului XII în trigonul submandibular, interstiţiul

hiogloso-milohioidian şi regiunea sublinguală
1.În trigonul submandibular nervul XII prezintă următoarele raporturi:
a. medial – muşchiul hioglos şi profund de acesta muşchiul genioglos
b. superior – ductul submandibular Wharton
c. inferior – vena linguală
d. lateral – glanda submandibulară
• Trigonul Pirogoff – este limitat superior de nervul XII , anterior de marginea
posterioară a muşchiului milohioidian şi posterior de muşchiul stilohioidian . La
nivelul său , profund de muşchiul hioglos se poate ligatura artera linguală .
2.În interstiţiul hiogloso-milohioidian – nervul trece între muşchiul milohioidian (situat
lateral ) şi muşchiul hioglos (situat medial ) în regiunea sublinguală . La nivelul interstiţiului
dinspre superior spre inferior trec următoarele elemente : nervul lingual, prelungirea
profundă a glandei submandibulare, ductul submandibular Wharton, nervul XII şi vena
linguală .
3.În regiunea sublinguală - nervul XII are un traiect ascendent între:
a. lateral – muşchiul milohioidian
b. superior – ductul submandibular
c. medial – muşchiul hioglos, apoi muşchiul genioglos
d. anterior – glanda sublinguală

Nervul hipoglos în trigonul submandibular

1. pântecele anterior al muşchiului digastric; 2.
glanda submandibulară; 3. pântecele posterior al
muşchiului digastric; 4. nervul XII; 5. muşchiul
milohioidian; 6. artera submandibulară; 7. nervul
lingual; 8. ductul submandibular; 9. artera carotidă
externă;

Ansa cervicală profundă (ansa hipoglosului)
1. vena jugulară internă; 2. rădăcina inferioară a ansei
cervicale profunde; 3. artera carotidă internă; 4. nervul XII;
5. artera carotidă externă; 6. nervul pentru muşchiul
geniohioidian; 7. cornul mare al osului hioid; 8. nervul
pentru muşchiul tirohioidian; 9. rădăcina superioară a ansei
hipoglosului; 10. muşchiul omohioidian; 11. muşchiul
tirohioidian; 12. muşchiul sternohioidian; 13. muşchiul
sternotiroidian; 14. ansa cervicală profundă; 15. ramura
ventrală C1; 16. ramura ventrală C2; 17. ramura ventrală
C3;
Ramurile nervului XII
1.Ramura meningee se formează în canalul hipoglosului şi inervează dura mater din fosa craniană
posterioară şi osul occipital.
2.Rădăcina descendentă sau rădăcina superioară a ansei cervicale profunde se desprinde în trigonul
carotic la nivelul intersecţiei dintre artera carotidă internă şi nervul XII . Are un traiect descendent ,
anterior de artera carotidă internă, apoi anterior de artera carotidă comună venind în raport anterior cu
venele tiroidiene mijlocii . Din unghiul inferior al trigonului carotic ramura descendentă trece în regiunea
sternocleidomastoidiană anterior de artera carotidă comună . Superior de tendonul intermediar al
muşchiului omohioidian , ramura face o curbă spre posterior şi se anastomozează cu rădăcina inferioară a
ansei cervicale profunde ( provenită din plexul cervical C1 – C2 ) formând ansa cervicală profundă
(ansa hipoglosului ) . Rădăcina inferioară a acestei anse se află antero – lateral de vena jugulară internă şi
deci posterior de ramura descendentă a nervului XII. Această rădăcină descendentă conţine fibre din
plexul cervical (C1-C2 ) care au doar un traiect comun cu nervul hipoglos . Ansa hipoglosului se poate
forma anterior sau în interiorul tecii carotice. De la nivelul ei pornesc nervi pentru toţi muşchii
infrahioidieni cu excepţia muşchiului tirohioidian : nervul pentru pîntecele inferior al muşchiului
omohioidian pătrunde în muşchi pe faţa sa profundă; nervul inferior al muşchiului sternohioidian;
trunchiul comun pentru nervul superior al muşchiului sternohioidian şi nervul pîntecelui superior al
muşchiului omohioidian;
*în concluzie ansa hipoglosului nu conţine fibre proprii nervului XII ci numai fibre ale plexului cervical .
3. Nervul pentru muşchiul tirohioidian conţine de asemenea fibre din plexul cervical (C1) şi se
desprinde în trigonul Beclard , deci lateral de muşchiul hioglos . Are un traiect infero – anterior , trece
peste cornul mare al hioidului , peste membrana tirohioidiană , apoi profund de pântecele superior al
muşchiului omohioidian. Inferior nervul vine în raport cu nervul laringeu intern. Nervul pentru muşchiul
tirohioidian abordează muşchiul pe faţa sa externă .
4.Nervul pentru muşchiul geniohioidian conţine fibre din plexul cervical ( C1) şi se desprinde în
regiunea sublinguală profund de muşchiul milohioidian . Abordează apoi muşchiul pe faţa sa superioară .
5.Ramuri musculare pentru toţi muşchii limbii cu excepţia muşchiului palatoglos .
a. nervul pentru muşchiul stiloglos se desprinde lateral de muşchiul hioglos şi abordează
muşchiul pe partea inferioară . Partea superioară a acestui muşchi poate fi inervată de
o ramură din nervul IX.
b. nervul pentru muşchiul hioglos ( 3-4 )
c. ramurile pentru ceilalţi muşchi ai limbii se desprind în buchet la marginea anterioară a
muşchiului hioglos între muşchii genioglos ( situat medial ) şi muşchiul milohioidian
(situat lateral ) , posterior de glanda sublinguală şi infero-anterior de ductul Wharton .
*Anastomozele nervului XII cu :
1. Nervul X – la nivelul ganglionului inferior ; prin ramura linguală a vagului ( desprinsă din ramul
faringian );
2. Ganglionul cervical superior
3. Nervul lingual -pe faţa laterală a muşchiului hioglos;
4. Plexul cervical
 GLANDA SUBMANDIBULARĂ
1.Localizare : în trigonul submandibular (limite: superior -marginea inferioara a mandibulei; anterior-pântecele anterior al muschiului digastric; posterior-
pântecele posterior al muschiului digastric;
2.Loja glandei submandibulare are în secţiune sagitală formă triunghiulara cu trei pereţi.
a.peretele infero-lateral este alcătuit din piele, ţesut celular subcutanat, fibre ale muşchiului platysma, lama superficială a fasciei cervicale. Elemente
nervoase : ansa cervicală superficială (anastomoza între ramura cervicală a nervului VII şi nervul transvers al gâtului).
b.perete supero-lateral este format din faţa internă a corpului mandibular (fosa submandibulară) şi inserţia muşchiului pterigoidian medial pe tuberozitatea
pterigoidiană.
c. peretele medial este alcătuit din două planuri musculare :
-planul superficial : muschiul digastric şi muschiul stilohioidian;
-planul profund : muşchiul milohioidian şi muşchiul hioglos;
3.Configuraţia externă a glandei submandibulare
a.faţele supero-laterală şi infero-laterală sunt convexe.
b.faţa medială este plană. De la nivelul acestei feţe se desprinde prelungirea profundă a glandei care pătrunde în interstiţiul hiogloso-milohioidian.
c.extremitatea posterioară poate ajunge între muşchiul pterigoidian medial şi muşchiul constrictorul superior al faringelui.
d.extremitatea anterioara a glandei este situată posterior de pântecele anterior al muşchiului digastric.
4.Raporturile glandei submandibulare : supero-lateral-fosa glandei submandibulare de pe faţa internă a corpului mandibulei, muşchiul pterigoidian medial ;
infero-lateral-tegument, ţesutul celular subcutanat, muşchiul platysma, ansa cervicală superficială (anastomoza între ramura cervicală a nervului VII şi nervul
transvers al gâtului); medial- muşchii digastric, stilohioidian, muşchiul constrictor al faringelui, hioglos, milohioidian şi stilohioidian.
5.Interstiţiul hiogloso-milohioidian este delimitat lateral de muşchiul milohioidian şi medial muşchiul hioglos. La acest nivel se stabileşte o comunicare între
loja glandei submandibulare şi loja glandei sublinguale. Interstiţiul hiogloso-milohioidian este traversat de următoarele elemente dispuse dinspre inferior spre
superior astfel : vena linguală, nervul XII, ductul submandibular Warthon, prelungirea profundă a glandei submandibulare şi uneori nervul lingual.
6.Vascularizatia glandei submandibulare
a.arterele: ramuri glandulare care se desprin din arterele facială, palatină ascendentă şi linguală.
b.venele sunt afluenţi ai venei linguale, venei faciale şi în final ai venei jugulare interne ;
c.limfaticele drenează în ganglionii submandibulari şi apoi în ganglionii juguloomohioidieni.
7.Inervaţia parasimpatică a glandei submandibulare. Calea parasimpatică are doi neuroni. Protoneuronul căii se află în nucleul salivator superior din punte.
De aici pornesc fibre parasimpatice preganglionare (viscero-eferente generale) care străbat nervul VII, nervul coarda timpanului, nervul lingual şi ajung să facă
sinapsă cu deutoneuronul căii în ganglionul submandibular. Fibrele parasimpatice postganglionare cu originea în deutoneuronul căii ajung în glanda
submandibulară.
8.Ductul submandibular Wharton are o lungime de 4-5 cm. Ductul submandibular emerge de pe faţa medială a glandei submandibulare şi are un traiect spre
anterior împreună cu prelungirea profundă a glandei. Vine în raport medial cu muşchiul hioglos şi trece prin interstiţiul hiogloso-milohioidian în regiunea
sublinguală. În interstiţiul hiogloso-milohioidian ductul are raporturi superioare cu prelungirea profundă a glandei submandibulare şi inferioare cu nervul XII. În
regiunea sublinguală ductul are medial muşchiul longitudinal inferior şi muşchiul genioglos; lateral vine în raport cu glanda sublinguală; superior este acoperit de
mucoasa sublinguală. În această regiune ductul submandibular vine în raport cu nervul lingual care este iniţial superior de duct, apoi lateral şi în cele din urmă
medial (“nervul lingual ia la braţ ductul submandibular”). După un traiect de 3-4mm sub mucoasa planşeului bucal ductul se deschide la nivelul carunculei
sublinguale (proeminenţă mucoasă situată de-o parte şi de alta a frâului limbii).
Interstiţiul hiogloso-milohioidian
1. pântecele anterior al muşchiului digastric; 2. glanda
submandibulară; 3. pântecele posterior al muşchiului digastric; 4.
nervul XII; 5. muşchiul milohioidian; 6. artera submandibulară; 7.
nervul lingual; 8. ductul submandibular; 9. artera carotidă externă; 10.
muşchiul hioglos; 11. vena linguală; 12. muşchiul stilohioidian;