ROLAND BARTHES

MITOLOGII
Traducere, prefatA $i note de Maria CARPOV

BCU Cluj-Napoca

~~ oJ~J,I.

INSTITUfUL EUROPEAN

1997
 Le moade Of) /'on catc/JC a fost publicat in Esprit.
L'Eaivain en vacances. in FraJJCC--Observateur, iar celelalte
m.itologii in Les LctlrCS Nouvelles.

. 7479 3 SINTEZE

15

..
1
(
Mituri ~i semiologii

Ultimul num!r - 63/noiembrie 1996 - aJ semcstrialului

Aceasta carte a aparut cu sprijinul
Communications (Paris, Seuil), alc:Atuic, deloc intimplltor, pe
Fundatici SOROS
rcma ,,Parcoors de Bartbcs". esre deschis de un studiu cu titlul,
dacA nu ~a dreplul provocator, eel pu(in contiariant: ,,Despre
inactualitatea lui Barthes". Ce vrea, ~dar. s4 fie acest numAr
&peail ae nmslJ? damarea unui adev!r, a UDei srAri de fapl?
Reabilitare, repunere Jn drepturi, repara(ie prin proccduri
antifrastice? ~giu? Autoarea (Catherine Ruiz) articolului

Roland Barthes, M ytlrologies, Editions du S et'til, 19!17
Rohnd B.trln(•<;, Mitologii, Institutul European Ia$i, 1997
~ B N 973 5tH> 0!)5-4 PRINTED IN ROMANIA
l
men(iooat, care ar trebui sA prezinte nll111Arul ofetind o primA
modalitale de orientare a Jecturii, aminl~te autosituarea pe care
$i-o fJcca Bartbes1 acunci clnd sUS{inea cA opera sa cste nwt:atA
de trei preocupMi: , obsesia politicA ~ morall", ,,micul delir
$tiinrifjc", In s~it, ,,practica ~tului". AceastA eterogenitate
poate fi ibsA redu.sA 1a un obiect constant, limbajul, $i. ca dcrivat
sau extcnsie a acestuia, discursul. ConsratAm temeiul acestci
autosilJJAti parcurgind int:reaga opcm bartbcsianl, dar o aJJim
$i ca program, dacA ne mcoarcem Ja una din JucrtJrile de debut,
cu un titlu mai mult decft fericit, Le degre 7bo de 1'6criturc,
la wma unnei, o mitologie a discursului literar.
' Roland 8arthe; par Roland Batches. L'Avennue ...Cmiologiquc,
Edition'\ du Seuil, P..uis, 1985.
 6 ROLAND BARTHES
ActualitJJccalinaccualicatca lui Bart.hes sc asociazil facalmeate
evolu{iilor pc care Jc-au cunoscuc difericcle discipline - cimpuri
teoreticc, domenii a.rtislice. ccalnJ). anumitc obiecte culturale
cu valoarc antropologicJ. de pildil. imaginca, ccatrul - pc care
/e intiJ~c. abordeazil. OC01C$te sau chiar rcspinge. tratindu-Je,
L' explicit sau nu, ca limbaj. cadi curs, $tiuc !lind cJ acestc notiuni
m au suferit mutJJtii aotabilc in contJJct cu amintilc/e di cipline.
Actualicatea lui Barthes poacc. deci. fi aprcciaCA .,mAswind
impactul scriiturii in uncle din modJilita(ile sale caractcristice"
(p. 5), din care sine rc(inutc narativitatea. tcxtualitatea,
literaritatea. DupA o examinare - sumarti - a acescor ..modaliCAJi
caractcristicc ", aparc o intreba.re cum nu c poate mai Jegitirm
referitoare La practjca tcxrua/A cc nu ~a aJJat actuaJizarca intr-un
proiectJJt roman (proiect real. sau doar atribuit lui Barthcs):
ncterminarca inerenttl operci nu estc oarc m:mifestare;1 unci
..prcferinte modcme. poace cbiar prea modcm/1 pentru formele
literare apropiate de inefabil. de cstompare, de dispcrsiune -
de «dcsatlmarc» ?" (pp. 6-7). In mAsura in care opera nu cste
dccir virtualirate, potenpalitate, clogiatfl $i exaltatfl ca atarc prin
anii '50. Barthcs ar plllea sa pat'UstJ fie inactual. Dar. tocmai
din cauza inactualit!(ii - virtualitatca. poten{ialitatea - poace
garanta actualitJJtea opcrei sale. Un paradox ce poatc fi Jcsne
ilustrat - $i totodatA - dcconstroic cu cxemple Juatc din aceastA
Oper/1: ••nu depinde dccir cle noi, cititori in7.estrati cu un nou
fel de a vcdea I ..J sA rcdeschidem numcroasc/c drumuri croitc
cindva de Barthcs. IAsate astflzi in paraginfl. Nctermiaarea
caracteristiciJ operei, potcnrialitatea aceca plinA de intrebAri
acrezo/vace, de dosa.rc deschisc, d1Jr prca rcpedc inchise Ja Joe,
cere o prelungire. Jnactualitatea lui Barthcs lrimite Ja
actualitatca lui in mAsura in care. pArfnd clemodat, else produce
in contratimp..."(p. 8).
MITOLOGJJ 7
*
« *
Aceasta cstc cbcia de abordare a unui text. fu vrr:cA de
patruZCCi de ani, o virscA care, tinfud . ~a de ntmul m ~
aU CVOJ
·'uat umanitiiJile in acea.~cA a doua
•
JumAtate
·
af secolulw
· .
a/ XX-lea. poate fi 0 virstii rcspectabiJIJ: de pild~
tura/A soc;otitii rcbarbarivA pe vrcmea cmd apareau
~Jogiil~ (19571. [aJA decca !._CDUn(Arii, Jingvisri~ timpului_
ent, penllU toe mai multi spcciali ti, face •. ascw, fig~ de
disciplinA ,clasiaf:. Propuncm 8$8(/arMytbologJeS- potenpal1t11te
a unci semiologii a miturilor coatemporane? - ca cxemplu de
acrualizarc prin /eclUIA. care cste {OJ1ament~ o ~/CClud. ~
astfel curs sugcslici citatA mai inaiacc. tchnicA ~ care propna
noastn1 practicA a validaH> de nenumifrote on.
A$8dar. dupA patruzeci de ani .... de doui! ori dooAzec~·:·
DistanfA suiicieat de mare pcncru concludcnra uno~ deve~:
micurile vie{ii coticlicnc, de Ia simpaciilc comuruste, cbiar
st.alinistc. piniJ Ia abatele Picae...
De ce Mythologies? 0 futrebare cu multiple (inte•. din
care putem tcfine. mai mtii, oportunitatea aparil,ici - suspnutA
de va/oarca demersului analiric. manifest in acc.~t volum -
pcatru a clcliai o semiologic cu specific barthesian, d~ b~A.
seamA, dar $i pentru Jocul pc care-/ ocupA fa cadrul semJ~logJeJ
genera/e. $i de cc o carte dc:spre micuri? Bartbc:s InsU$1 s_pune
undeva cA mica burgbe,-Jc fnwce7A se alliJ intr-o fazA de WJpe-
rialism mitid. Mitologia ar fi un sindrom, dar nu o exclusivilate
francezA, d~i. in afara mirurilor universale, au universalizabile.
2 Mythologic.... Pari~. Seuil. 1957. p. 52.
 8 ROLAND BARTHES MITOLOGIJ 9

sirJt undc specific fran('UZqti, generate de realitA[i francezc; de . ccle ale mitologulw,. Jar
. CJtlt
. . orul are posibi-
aici decurgc o opacitacc a textuJui pe care doar cei inipap o sibl, s1 nu ~tAm, cfapl pe contul slu (de cititor), cootes~.
destraml, o cxclusivitatc de clan, de mare familie, cum avca li181c:' ~ veri_!ie% ':: cu autorul acesLor Mitologi~.' ..~fa
sA spunA, recent, un ale ,,mitolog", Ia fel de mitoclast ca ~i respmgwd, Jmpre deosebire de natud mtre obJec-
Bartbes, Daniel Scbncidermanrr'. Mica ~i marea burgbezie - ~.Jj~alf care postuleazA 0 .. . .. "' ,libettate"
savanrulw• $1• ub'ectivitalea
fniiUIJIU'_.
tivil8lea scrutorulw • mere •
sau de altA nafiooalitate, astAzi ~i dintotdeauna -, dar
tJ
L francezA
n # cei necupriD$i in ace.ste cacegorii, simt pennancnc ncvoia- ~i .. vocaric" (p. B)'· . us de sensul atribuir i~te ~
de-mituri, mitologia cstc ~dar vecbc de cibd lumca: doar Dincolo, sau mBJ pres_ · ba!L(p 7\ dcJinirea
lw
. tru Bartbcs nurul este un · "
miturile sc schimbl, mtr-un proces neintrerupt de fnrcgistrare rcrmcnulw.pm . . ' aJJindu-se mtr-un text, de
odi_... , a llllLulw coatemporan
a idciJor centrale care..i nelini$tcsc pc oa.mcni, ncdumerip ~i r.~- m 1nc,x;J..... .....
Aa.. .. •.........
A

,,........
...-t . I.A . lloarc. plasat, m .. mod w~,

intrigap de ,,minciunilc'' socialc, de travestirile kleologk:c. 0

ul · convmg
fnanderc de vremc ce nu ,"'""""
....,., altceva decil s1 sistcmatizeZe
.
Miturilc $i mitologiilc functionev.A ca un cod larg socializat, volum w, :· . ., (p B). fnsl un text cc nu autorizeazA
apt sA facA posibiiA comunicarea mere
membrii unci comunitlp, ni$lc materiale antenoare . ·. . trodu de cochcclria aucto-
. '.J-- nuanJa de dcnzonu m 1 . . .... d
conslituitl pc critcrii tcritorialc, lingvistice, profcsionalc etc. niCJUCNUtn d0 edit-o postcritatea - imediaUJ, ar
cc s-au~ scurs de Ja apan·pa Mitologiilor,
8
Existl dcsigur universalii la nivelul miturilor, pc care un studiu riall,
. fntrucir, B$B..cum
di deccmilc
COinparaliv k poatc da la ivcaJA, insl Scbncidennann sc ocupA fl ~ n lun ll tru a fi relevantA - avem de a face~~
de miturile .,de familic", familia reprodu...S Ia scad mAriti, Ja su/iciCIJ~ de ~ .pen . bibliograf"Jile obligalorii ale tconeJ
dimensiunilc Frantci, Ia dimcnsiunilc napunii francczc. o refcnntA nelipsll~ din imcl structuriri ale semiologici, va-
Nu intotdcauna este ~ s1 dislingem intre C'On7pottarncntuJ mitului; este una.. din pn ~ care autorul avea s1 inlre
min::;.,
A .

rian~ ~· ~a ?r:a ~
1
latA de mit $i snobism, diferen(Jl fiind, dcsigur, o cbcstiune de
ap cwn cmeva mua a
dovedind accl
.,supetb
. rn-n..ruJ coos-
inteositaJc, dar $i de natunJ a realitlfii mitilicatc. Bartbcs susfinc . . de . ~ "de care voroea Bed'. Poa.te ~1 ..........,....
insl cA miturilc pc ~ le scmnalea;a eJ lac parte dintr-o
•

I
mstmct
. . ..
siS.cm .
· oou mit rei a1 semiologJCI ~
. . i a/ strocw.ra.lismulw.
.
mitologic pcrsoaaJA, cu reprezcntlri partjcuJare idealc, sau atwru unw . :m totodall
SA scmnalbn . ~1. sA subliDJC • •
exemplant.atea
••
idealuri J)CrSOna}e, dqi adcsca, prca adesea, avem de a face, . . . fntii insolitulw obl(:ctelor mJtificate,
evident# in cca mai ortodoxA lradipc, cu mituri oomunit»>e. analizclor ~~~lA. ~BJ . dau idenlit.ate, pertinenfci atri-
Acc:stc mituri, de oricc fel vor li elc, C'Ol11portA un grad de apoi preclZICI cJetaJjiJor care " boglf.ind astfcJ
butcior calificancc, guscului pcntru nuanre. lin
gravitate variabil, dar nu sint niciodJUA frivolc. Recurenra lor
produce un elect de insistcn(A; chiar dacA nu este mtotdcauna
agreabil, acest elect va fi intotdeauna scmnilicativ. Semniiica(iile
..• franccza a Mirologiilor lui Barthes.
• Paginile ~int date dupa cdipa ~ Pari Aammarion. 19911, p. 156.
$Louis-Jean Cal vet, Roland 8~ •La se~iologie de.-. ~miologie.~" •
J No.<~ Mytho!ogie.~. Paris, Pion, 1995. • Umberto Eco ~i L'labeUa Pe'OJnt," ·
Communications. nr. 36, 1982 , P· 25·
 10 ROLAND BARTHES
situa(iil~, eleganrei rcgi trului Jingvi lie... Dustrarea acestor
~(ll nu ~e lOVC§le dcci"l de difieultarca de a alegc din mul-
tunea ..cazurilor ''. care nc pcnnir apcrcepcm o mare varict.at
'*: dispozi(ii $i de tonuri. Int/1, de pildA. accst mic !ragmen~
din .,L~ea catch-ului". rcaliL11 in mocWitatc cmiologicll,
L lupta_ filnd ~~ fapt un sistcm de scmnifica[ic. sp<l{iul unci
m c1111oze: ,.Fizicul catcher-ilor insriwic I..J un scmn de bazA
1./ Diferitc/e liaii de scmniflca(ie se lumineaz.A uncle pc aJtclc
$1 f~ spcct;Jcolul eel mai iatcligibil cu putin(A. Catch-ul cstc
ca o scricre diacrilicll: pe dcasupra cmnilicaJici fundameatalc
a .trupul~ sau, catcber-ul di punc de explicafli cpi odice, dar
b~~cmt~, ~~~ necontcnit lectura luptci prin gesturi,
m11n~ca $1aotudim cc due intcn{ia Ia cvidcn(a maximA I..J Face
un $1I complicat de semne menite ii a.rdte !. ... nascocind mereu
cilc ~va ca sa dca tcmei nemul{umirii sale'' (p. 14). Sint
SUfP!IDSC cu cxaclit:Jlca unci camcrc dctaliilc care caulll $i
real1z~.A :·~CCfiunca unci iconografii'' (p. 16), lcgilimmd
semniJicapa pnn motivarc:Jl scmnului.
UrmArind. $i redind jocul dincre cxistcnltl $i aparcn(A
(..Actorul Studios d'Harcourt ... .,Rol111ll1ii in film'), Barthes
trans~onnA ambiguitJJtea in virtuozitatc, fntr-un rafinat cxcrcitiu
de s?l, producfnd•. ~ ace!~; limp. o scrie de cscuri despre
manifcstMea semJOIJcll m cclc mai DCJJ$lepuue ipostv~
sugc'!nd $i dcmonstrind teZJJ -rcluatA frecvcnr _ scmiozci ~
fronllcrc (,,Sapoaide $i dctergcnti". ,,Scriitorol m concediu''
.,MaJlicni", ,Crilica mulA $i oarb/J'). '
. Mit~ ~d~titA~i i aJ Dublului. eel aJ transparcnrei, a1
~vcrsalJtA(ll lll11bajului. mitul apo.stolatului intrupat de abate/c
Pierre - un mit foartc durabil. pcrsi rent. :J$8 cwn binc $tim
ca.Jificat .drcpt .,0 adevlmlil
· n~dure de cmne" -. ITll'tul fccmcu.:
,..
care sene romane $i DB$1C copii, mitul ;ucAriilor ... sint prilejuri
de a elabora capitole pentru un adcvtlrat tnltat de scmiologie
MITOLOGll 11
·caiA. ..Bichon printrc acgri" aducc fa prim. plan roptura
apli an·c:A dintre cu~tere i mitologie, dintrc ntmul accelcra~
dram . h' .
al .. ICi $i smgnarca rcprezenLMilor colect1ve. c 1ar $1 veacun
fa:::. sprijinite In g~eala. l or. de cAtre ~uterc, de. pre iJ, _de
vaJorile care nu sfidcazA obi$DWn~. 0 sw cA ~c nfonsmc fllme
de humor _ nci'ngllduicor, deoarecc a~em d~ a lace c~ un di c~
roora/. vecin cu militanlismuf - prczmUl vmul c.1 ~JC, :.au ~!tul
vinului: .,in Fran~. bc(ia e te consecinfil. nu fmal~tate . ..$lUDIB
ck a bea cstc o tchnicA naJ.ionali1". .,vinul fntcmeua.A o moraliJ
coJectivif'...vinul face parte c1fn rapunc.1 de S~t"~. ~ c~
..carroful ptiji t este scmnul alimcntar a1 «frano_tAfu» . .M1.t~
ccauului unAr. curu1 Franrci- ..mitul Lotal" - . 1111tul copilllri~l-
eniale. mitul exotismului. fotogcnia publicitarlL. Tautolog~~,
~~acinc estc Racme". se afliJ Ja tcmelia oricllrci foi1T}c de anu-
intelectualism. o armiJ a poujadismu/ui. Nu rarcon avcm de
a face cu speculatii seduc:JUoarc. care capte.'IZA prin subtilitaLc
$i inedit (,.Ada.mov $i limbajul''. .. Creierul lui Ein tein" .
jet'). cu cxibarea unui cod cacti] (..Noul Cicroen'?· ~v.a
scmiologicl a mitologici mwjca.Je. .~u a fot~gralie1 destmate
.,Om'!'-
I
rcclamei, d~i cfccodalA cfcxrul analJUc. exces1v. ducc l a o vliJ-.
guirc, la o dcgradarc a exprcsiei. Ia o diluare oo~~ . foqeJ
expresive. Sfnt cfceva - doar cfceva - exempl e po/Juce $1 fapte
sociale, .,micile mitologii ale Junii''.
Mitologiil e au apilrot - 8$Bdar, lunar - . fntre 1954 $i 1956,
aproape toate In revista Lettrcs nouvelles, inaugurind o formulA
I
m
specialiJ j umali lica desprc cotidian. Ra(iunea producerii lor
este mArturi iUI In pref<l\A: .Punctul de pomirc a1 accstei
1 J.B. Fage,, Comprendrc Roland Barthe.,. Toulou-.e, PrivaL Editeur,
1979, p. ru.
 12 ROLAND BARTHES
reOCCfiuni era, eel mai adesea, un sentiment de neti1xJ.are farA
de un «fJTeSC» irJ care presa, ana, bunu/ simr mvMuie neobosit
o realitate care, ~i estc cea m care tnim, este tot'U$i cu
desAvfr$ire iscoricl: incr-un cuviht, m3 durea vU~Dd cA. mpo-
veslirea despre accualitatea noast.rA, sfnt cot timpu/ amestccate
L Natura $i !scoria, $i doream sA swprind in expunerea detxxativA
m a acelui se-tntelege-de-la-sioe abuzuJ ideologic care, d~
pirerea mea, se ascunde acolo'' (p. 7). Adunate in volum ele
~u numai cA /-au semnalat pe autor, dM i-au atras $i eticheta,
nnpreun3 cu statutu/, de etnolog $i psihanalist' aJ societAgi
~ cea francezA, posrlafJJ despre .,111Jful in zilc/e noastre"
COIJtribilind con~bil Ia accastA celebritate, pe cil de rapidA,
pe atJr de durabi/A. Barthcs avea, fntr-adevh". sA rre acJesea
desemnat ca ,autorul Mitologiilor". dC$i, d~ acest cxercitiu
de ,,srructurare a totalitA{ii sub fonna de ideologic mistificatoare"
parr~ lui intelectual a fost marcat de curentele care, in tmH
~ $1 60, au mobiliDt, fn Franra. cca mai mare parte a energiilor
mtclectuaJe. Aceste curente smt, in fOtmularea unui foarte bun
cUIJOSCAt~ a/ acelei epoci fn spa{iul cultural francez; ..marxis-
mu/ hegelian, structura.lismul ~ grefa linoavisticA a nietzscbejgnuJui
numitJ post-Struct:uralism '~. ... ' vOibit mull, cAci nu putea 53 nu se votbcascS, folfa semant:icl
lnvAfAm, 8$adM. de la Bartbes cil: mitul este o JcgendA,
\ dupA cum ~ etimologia lui greceascA, o povestire simbolicA
ipespre coodipa 1111UU1A, dar $i miociunA, mistificare cu ajutorul
. • Louis-Jean Cal vet, Rolancl Barthc..~. Un reganl politique ~ur 1e .\ignc
Pan.'<, Payot, 1973.
' Thoma-; Pavel • .$fl.: u10pic et a.d-.c''. th Communication~ 631
1996. p. 159.
MITOLOGU 13
semnif'JCMJtului. ,un furt de ens". o ..deturnare a_semnuJ_a}"· 1
8
cArUi cca dintfi funcrie este sA denotezc, conota"a parwtfud l
dc~fia . . .
Mitu/ este un semn global. SubstanfJJ accscw cmn_. on~
ar Ji natura ei -limbaj verbal, fotografie. pict~. ali$, nt, obJect
etc. _ este redusA Ia o simp/3 funcrie semnilicancs, Ia statutul
de }imbaj. 0
Mitul este mesaj in cadrul unui sistem de comumcare.
ea $1iinfA formaM, mico/ogia este un fragment din acea vas~
~tiinfA a scmnelor posculatA de saus:ure_ sub n~Je de SCIJll-
oJogie; ca ~riinrA istoricA, ea apartmc JdeologJeJ.
Mitologiilc dupS patruzcei de ani ... Elcroclitul supraferc_i
se estompcazl, este ocu/Cat de distants temporalS [afil de everu-
mentu/ micogco. RAmi'n. ca clemente~ profunzime, insis_!enra
idt:oJogid. redundanta generatoare de sens. capacitatea auto-
rului - excepfionaiA! - de a detecta semnifJcaliile, !Jdcliratca -
consecinrA a prccedentei $i tot o formA de insistcntil - pentru
analiza semiologicA, in ega/IJ mAsunJ crearie $i aplicaric, in
srapt, atu suprem'! barthesianismul scriirutii, despre care s-a
a acestei scriituri, a CSrei originalitJJte justificA un caliJ"JCBliv
ce indicA exclusivitJJtea, vizibilil atil in manifestarea cognitivA
cif $i in cea JudicA , $i din care, in versiunea pe care o propunem
acum, a mma.s atJ't cil un transfer incerlingviscic in general $i
priceperea traducAtorului in special o ingaduie, ma.i ales atunci
ciiJd se inccrvine Ia nivelu/ semnilicanrilor, a/ substantei
expresiei. care au fost imitJJie, mimate sau ada.pcate, in IJ$.8 fel
incfr, pentru cititorul roman, atent $i avizat, pliJccrca cextului
s.a fie cit mai purin $tirbitA.
•
Maria CAR.POV
 Te.ttele care urmeazA au lost scrise. lunA de lunA, timp
de vreo doi ani, din 1954 piafl in 1956, finiad eama de actua-
L~ JiUJle. fncercam sA reflccte/., cu regularitatc, Ia cileva din mitu-
mi rile vicfii cocidicae france/c. Obicctul accscei reflccfli putea fi
foarte varia£ (un articol de pcesA. o fotografie apt1rotfl ·tntr-ua
s8pllminal. un film. ua spcccacol, o expozicie), iar subiectul,
cu totul arbitrar. cAci era vorba, binein(clcs. de actualitatea mea.
Punctul de pomirc aJ accstei reflcc{iuai ern, eel rruJi
adc.fiCII, un sentiment de nernbdare fa(A de un ,.fircsc" in care
prcsa, arta, bunul sim( in villuie neobosit o rcalitate care, d~i
este cea in care trJim. estc totll$i cu ~v~rc istoridl: intr-un
cuvint, mil dUI'Ct'l vA~nd cA. in povestirea dc.spre ! ctualitatca
noaslnl, sint tot timpul amestecatc atura $i Jstoria . .$i doream
sA surpriad in cxpuncrca decornc:ivtJ a accl iii se-in\clcge-de-la-
sine abuzul ideologic: care, dupll pMere.a mea. se ascuade acolo.
Chiar din C8pul locului. no{iunCJl de mit mi s-a pt1rot ell
poatc explica accste fa/ c evidente; pc atunci. atribuiam cuvin-
lului un ens crndi{ioaal. iasA eram iacredintat de un lucro, din
care. apoi. am incercat sA scot toate semniiicap;Je: mitul este
un limbaj. De aceca, ocupindu-miJ de ni tc fapte aparcat cum
nu sc poate mai indcpMtate de orice Jiternturn (o luptiJ de catch.
un fel de mincarc gAliliJ. o cxpozicic de am plaslicll). au mll
gindcan1 sA ies din acca emiologic genera/if a lwnii noastrc
burghezc a/ cArei versant Jiternr i1 abordascm mai iaaiate in
cileva escuri. Tot(J$i. abia dupii ce am f.,:crcctat un numiJ.r ~
care de fapte de actuali tatc, am fncercat sll definesc, metodic,
mitul contemporan: text pc care. bineia(cles, l-am J:tsac Ia sfir$i-
lul accstui volum. intrucil nu face altccva decil si1 si tcmalizeze
ni$le matcrialc aatcrioare.
 16 ROLAND BARTHES

Scrise Juns de /untl. aceste cseuri nu au pretenpa cAse

dezvo/CA organic: sii:Jt legate intre elc prin insistentA. prin repc..
t:if:ie. Oci nu $DU dacA, tJ$8 cum spunc proverbul, Jucrurile repe..
talc sint pllcutc, dar cred ell, eel pupn, elc semniiic:A. Jar eu
am ciutat, in toate acestea, scmnifica(ii. SA fie oarc semnir,_
cafille mcle'! Cu alte cuvincc, ex islA cumva o mitologie a mito.
L'
m logului? De buns seamA, iar cititaul va vocCI e/ insl.l$i ew-;
scopuJ mcu. lnsA, Ja drepl vorbind, nu cred cA Jucrurilc stau
chiar a.p. ,.Demistificarea ·•• ca sa folosim meA un cuvinc ~
incepe sA se uzeze. nu estc o opera{iune olimpian4. Vreau Si
spun cA nu-mi ihsll$CSC convingerca tradi(ionaJA care postulcazJ
o ckosebire de aaturl intre obieclivftatea savantului $i subiecti-
vitatea scriitorului, ca $i cum unul ar fi dotal cu .,Jibertate"
§i ceWalt cu ..voca(ie", ambele in mAsun1 sA ascundA sau s1
sublime7_e limitek rcale ale situa(iei lor: cu vreau sA tmesc
din plin cootradicpa timpului mcu. cea care estc in stare s1
I
facA dintr-un sarcasm cooditia adevilrului. MITOLOGll
R.B.
L'
m Lumea catch-ului

,.... AdevArul emfatic aJ gestului

in marilc imprejurm ale victii."
(BAUDELAIRE)

Mcriwl catch-ului estc aceta de a fi un spectacol excesiv.

Afllm in el o cmfaJ~ ascmAnatoare co ceca ce trebuic s! fi
fost emfv.a in tcatrul antic. De altmintcri, catcb-ul este un spec-
taCOI sub cerul tiber, dooarecc esen\iaJ pcnttU eire sau pentru
arenA nu cste ccrul (vaJoarc romanticA rezcrvat.A sert>Arilor
mondcnc). ci intcnsitatca ~i vcrticaHtatea zonei Juminoase; chiar
~i in fundul celor mai slinoase sMi parizienc, catch-uJ tine de
marilc spectacolc solarc. ca i teatrul grec ~i curscle de tauri:
prcrutindcni, o luminA &-A nici o umbrA dA ~tcre unci e~
care se manifcstA in toat.A poterca ei.
Unii cred desprc catch cA este un spOO p;nic. Catcb-ul
, nu c:stc un sport, estc un spectacol, i nu cste mai josnic s!
as~ Ia o reprezcntarc in stil catch a Durerii deci"t Ia suferintelc
lui Amolphc sao Ia ccle ale Andromac&. Ex.ista, desigur, un
fals catch. care. cu multA ostcneaJA, se joacA pastrind inutilelc
apiU'en\C ale unui sport ca oricare alrol: estc ceva cu totul lipsit
de intercs. Adcvliratul cacch, impropriu numit catch de amatori ,
 21
MITOLOGil
20 ROLAND BARTIIES
. . wintul. se msucC$le, se fe~te: esc~-
se joacA in sAli de Dllna a doua, unde publicuJ se 4WlPLCa. cJZUl joS abta aunge P da<:A ceast.a este vruiit!. tese imediat
spontan Ia caractcrul spec~aculos alluptei , ~ cum face veazjinfriogerea. sau. ~ pruniot 0 race cu exagerarc.
cuJ din cinematografelc de cartier. Acei~i oameni sint din joe~ 1~ car~, ce~ri~~r aintolerabiluJ spectacol al nepu-
nemuJtumiti cA cste un sport trucat (ceea ce ar trcbui. de ofc:rind· din be $Ug,
sA reducA din caracterol josnk a1 catc&ului). Publicului nu-i ~ tui. . em(az! este aidoma cu cea din t~
nicidecum dacA lupta este sau nu trucat!, $1 are dreptate; A~ func\le ~e . cesorlilc (m!Sti ~i coturm) se
L' . . di luJ · d ___ ,.La ~IVtlt) ltmba ~~ ac . ' bil>~ e·
se btzwc pe cea nfit vutute a spcctaco w. accea e a anbc· UlJU"o' ,~. .~ •
A • •
r1catie exagerat de v1Z1 .. un '
m orice mobil $i oricc consecintA: important nu cste ceea cc · pentro a da 0 exp 'fi ~ d tumii o mf:rln-
asoctaD . Qestul catcher-ului Iovins scmnt em . .
el, ci ceea ce vedc. J~kceSitA\J. e de 3 0 ma.sca. 0 acccntue.azA $1 o fiD~
Publieul acesta ~e foarte bine s~ facA diferenta intre gere pe care. d~ uz.a. la orgA. cste corespondcntul m!Stu
~i box; el $tic cA boxul este un sport jansenist. bazat pe dell'lOQ. 8$8 cum se f~e. ·une':ra sA sem.nilice tonul tragic al spectaco-
strarea unci excelcnte; se poatc paria in privinta rczultatulli antK.-e a cAret OUSt . . antice personajelor nu lc estc
. . . t h ca. .: pe scene1e • _.-:_:1
unei lupte de box: Ia catch, accast.a n-ar avea mct-o nolllll. lului . La ca c · 'i 1 • •
1 lingA tc plac l~K.:IUilUe.
MeciuJ de box cste o poveste care sc construi..~cte ·
sub ochi f\1$1JlC · de suferin\a lor, ele este $t1U s p · cu 0 l'""nl'7ime
dcci tnze,strat l·ur--··
spectatorolui; Ia catch, dimpotriv~. inteligibil este li~ in catch, fiecarc scmntul trebuie in\cles pe Joe. Din clipa
~ it! de vrcmc ce to
moment, nu durata. Spee tatoruJ nu este 10 • tcresat de 1er luJ
cum desl~ .. se aOA in Ring. publieul este pus ~m ':"'"~'~~- A.-.tttri

se ajunge Ia ~itA, el ~tcapUl imaginca momcntanA a uncx cind adversaru . .

1 teatru fiecare np fizic
pasiuni. Catch-uJ cere. ~adar, o lecturcl imediatA a scnsurilor de cltre evidcn\3 roh~nlorlul~~i; luplAlo~ui. Thauvin, un
juxtapuse, rnrn a fi ncvoic sA fie legate iotre eJe: ViitoruJ ira- ~primA in mod exceslv .ro . olit a cArui bid()$enie
· al al 1 · I · ruJ d h ill om de cincizeci de ant. obeZ $' ram · .' c '-"- earnea
tton uptet nu- mterescazA pe amato e catc • pe c ..-•& ·nsni~ intotdeauna porecle fcnurune, expun u•
vreme un meci de box irnplicA intotdeauna o eun~tere a a&eXUA&A t'~~ 1 :it lul sAu estc aceta de a 6gura
viitorul\.lf. Cu alte euvinte. catch-uJ cste o sumAde spectacole, sa caracterele josniciei. intrU_Ct : ~· _ fr. saJaud -
dar nici unuJ dintre ele nu este o func\ie: (iecare moment ceca ce in conceptul c1astc e · mgator
impunc eun~terca totalA a unei pasiuni care apare, izo1atl. ( ~-chcie in orice luptAde catch). ~te orgaruc respad r,...., ...~
..........-r . iratA de Thauvsn merge ~ ar 1vcu""
1lrn s~ mearga vreodatA pinAIa a fi incununat! de un rczuJW. G!ea\8 voluntarn msp · cA un\enia este folosit!
Drept care. funC\ia carcbcr-uJui nu este aceea de a cl$tiga, depalte in ordinea se~elo:- . nudarnu:enia aceasta este adunat!
aici pcntru a semnilica eta, '\ . .. mol'
ci accea de a sAvi~i intocmai gesturile pc care publicul 1e _ deosebit de respingAtoare a matenet.
~tcaptA de Ia el. Se spune despre j udo cA ar contine ceva tolll mtr-<> tr1SMurA . . (p blicul ii spune lui Thau-
. boli . d . . hi d (i de ciuoea spAlAcit! a uneJ carm moarte u - coo..a--.."'-
stm e, ~tJut e mmem; c ar em mt e tcace, avem ViilJa ..........roue"_ came de calitatc proast!)? met'"\ .~.::;:;
A A

a face cu gcsturi retinute, precise, dar scurte. trasate corect. • ..,... ......., . C$\C din afara JUu~
dar fhrn volum . Catcb-ul, dimpobivA, propune gcsturi excesive. rea pltim3$A a mul\~ nu mat ~m- Te ..-; nacllu zdraWil
exploatate pina la paroxismul semnificatiei lor. tn judo, un om ci. ct' din zona cca mru adinCA a 1WJ eJ · t"""
 22
ROLAND BARTIIES
MITOLOGII 23
intr-o imagine ulterioara a I 01. Th . A

li1Z1·cu1 w· accstwa·. acteJ 1 · auvm.

. mtnuorul pe biocvenite, inlesnind necontcnit lcctura Iuptct· pnn·
a perronajuJui. · c Ul ar fi rudoma viscozitatn ~n~:,~ld~muru~ · ·cA ~i atitudini ce due intcn~a Ia evidenta maximA.
. ~ urmare. cea dintii cbeie a luptei cstc • catcber-ul triumfll printr-un riclOS respingAtor, atunci
~tJu chiar de Ia inccput ca . trupul il ·,.nl'. sub genunchi pe port.ivul eel bun; altcori. el ~ .
. . . .
Sale • cruzim:i.le toate acrcle lw Thauvm · '"'·-
" J 1~" "' ·1 • -~" multimii un z.imbet sulicien.t •. care. P _revcst~tc aprop1ata .
L' pe care . v -vha~ e, ~u vor li altfel dccit prima ~ ~·~
. . . mJ-o da. dcspre )OSDicic: rna b"· . -~·j<,IJJ• rtzt,unare· tot arunci, tnntit jos $1 tmobiltzat. lov~re putenuc
m ptiru mteligem ~i pina Ia capa P<>f. I7.W _pe el ca va ~ w.l ~ brate1e ca sa arate ruwror oawra intolerabila. a situa-
josnicii informe ~i ca asrt; 1 ~; $.i tot atunci, face un $ir complicat de semnc menite
1
toate gcstunle unci
nicuJui ceJui mai resp· e va rcda complct imaginca ~--''" eli c1 iotrupeaz:A pc buna drcptatc imaginca iototdcauna
CU PUtin(a• nPl"ni>Mni~,
Ca tcher-u•• au deci un mga.torftzic Ia fi • ~...............
- .......
plini de haz a ~~ui. nascocind mcreo ci'tc ccva ca sa
1
d~ Comedia italiana. Acestcac de ho~:or ca ~i persona_ieJo dea tcmei ncmultunuru sale.
pnn alitudini care va 6 . aratA dmamte, pnn costum fi Estc 8$adar vorba de o adeva.ratA Comedjc UmanA, undc
lone. no poate• 1"1 decit co~rmuruJ roluJui
1 on Incomornt cara hi ""{ lor: ~"a cum Pan•a .
. ._ 0~clc cele rnai soct.ale aJ c pas1unu . .. (A
1nfu murarc, drcpt cuvc-
servnor ~irer ~ Doctonij un pedan . _g os, Arlechmo ua rut. cruzime rafioalA. im\ aJ ..plrttii") totilncsc mcreu, din feri-
1
va fi mercu trada.toruJ · . . . . lrnbccll, lot astfcl Thauvjq eire. semnuJ eel rnai lurninos care sa. lc poaU\ primi. exprima
moale ~i cu pAruJ vil~i~~~C:U~~ (~~ b!ond inaJt cu 1:rupu1 ~i duce triumfal pinA Ia capatul sa.lii. La accst grad, sc intelegc
Mazaud (un coc0 1 gmca netim~ll!oare a pasivi•~..:; de Ia sme· ca nu mai are nici o important! daca pasiunca cstc
~ arogant) cea a inti .. "'"'"•
Orsano (lilfizoo efcminar. care ap d UffiunlriJ grotC$li, iar sau no autenticA. PublicuJ cere imaginea pasiunH , nu pasiunca
albastru cu roz) cea d d .~ c Ja incepur mtr-un hal• ca aaare. Nu cxistA o problemA a adevruului in catch. dupa.
• e oWl on p1ca 0 ta ·
(fr. salope) rnzbunAtoarc {d , • a unc 1 ..nettebnice" cum accastA problemA nu cxistAin teatru. in ammdouAcazurile,
EJysec..Montrnartre sc ia d~ "~ c~ c:a publicul de Ia sc ~teapel ligurarca inteligibila a onor situat:U morale ind~te
covmtuJ •.salopc" ~......... p ce sene 10 Lmre ~i soco~rc secrete. Aceasta golirc a intcrioritatii in avaotajuJ semnclor exte-
~ Fi . of catcher- """P\ un substantiv mascuJin)
il · · . · rioan:, vllguirea continotulw de ca.tre formA. este ins~ princi-
contine i n n~~ : or mst.rwe deci un scmn de baza niuJ artci clasicc triurnrntoare. Catch-uJ este o pantomi.mA ime-
~nn<t:rut.IIL.lrea a lu ta f ~ · care .....
rcaza dcoarecc in fi - ·nsa acest gcrmcnc prolife- dUd infinit mai cficacc dccil paotomima teatraJA. deoarcce ges-
noua, corpuJ c·~•c~o~~ecareuJ
0 ' '
. ~mcnr
,~c;.- 01 zvu:lc in direc•ial luprci. in
b. fiecarc
. SJ.ruato..
,_ tul atchcr-ului nu are oevoic de nici o labula\Je. • . de met . . un
nunata bocurie a acest · "a pu licuJUJ, spre mi- decor, intt-un cuvint, de nki un transfer pentru a pa.rea adcva.rat.
wa. ceva cc sc aJatura A

gesr. Diferitele linii de semn·li . m mod fucsc unui Fiecare moment al catch-ului este dcci ca o algebrA care
~i f<>rmcaza 5pectacoluJ eel rn:r;::;i s~ !umin~ uneJc pc altele dezviluie instaotaoeu lcgAtum dintrc o cauza ~i clectul ei figu-
ca o scrierc diacritica: deas gJbil c~ putin(:a. CaJcb.uJ este I'll Exist!. cu iguran\,A.Ia amatorii de c;JCch, un , oi de pl~cerc
a lropului sa.u, c;Jtchcr!: d" upra serruuficatici fundamcntaJc illfdectuala sa. vadA func{ionind alit de bine mecanismul moral:
lspunc de cxplicatii episoclicc, dar uaii catcber-i, mari artj$ti. tc satisfac 3$3 cum o face un personaj
 24 ROLAND BARTHES
MITOLOGll 25

~
~mea ~om
allui Molibe, deoarea: izbutcsc sA impuna o lec!Urt imedi-....glduie lnvongAtoruluo
. . (din
.,. acel a=sllincetincaiA
moment)
oblicului sc stabilcascll
inspAo-

~a
a interiOriiJtii lor: un ca«:hcr "'PCCZcntind caracteru) lui $1 sA p cste igur de orman:a gesturilor

rig~
;i ridicoJ (cum sc spone, de pild>. cA liaq>agon cste un 100110oaiU uo : u i advcrsarului ncputincios, sau
leT), Armand Mazaut invese1C$1e intotdcauna saJa cu care Je f>c<:; l'recarea • d pumnul, cu mi!Cllri regulate, sau

~vir$ind ~magine
matematicA a lrnnscrieriJor lui , impingind desenul gesturiJ eoloaoci vettebrale.=f''"v.zuaiA a acestor gesturi, catcJ>.ul
L' pinA Ia cca din urona semnificatie a lor $i dind luptei acea mAcar sup a:;;, am de exterioarA tootureo.
doar~
m $i acea precizie specifoce unei mari dispute scolasticc, undo iind singural sport care 0 ease allA in cimpul joculw, spec-
miza csre triumliol Olgotiului $i totodaiJ grija fonnaJa JlCilhl !Dar cbiar $1 aoco, omagon,;,.IA a luptMomlui , el gusiJ doar
adevar. wood nu dore$1e
su ennl3 . Nu este adevAr.u cc sc spune des-
lnmngerii $i al Oreptacu. Catch-ol p101.in1J d~~ren:a
Publicului fi este inlll{i$al marelc spectaooJ al Durerii, oJ perre<liunea uneooconografio. l sadie: nu cste dcch un spcctacol
omului cu pn: carr:h cA ar fi un specUOCO
~tilor
~icA
toaiJ ampliiocarea tragice: c.tchcr-ul care sufera dupt inteligibiL• fi i mai pcctaculoasa dcch ..priza":

~
ce i se lnlimpJA ceva cumplit de dw-eros (un brae rAsucit, un Mao estc meA 0 gura. daiJ cu antcbraJul , un pumn
picior lnccpeM) ofail C:Xc.siVl! a Suferinl<i; ca intr-o
PietA primitivA, el ofera privirii chjpuJ exagerat de scrumonosit indesat ce stnv~te
p•eptulcorpula . AJnVUlS
· m~cta,
· -"· w:a lovoturll puredver.;amlui, cu un zgomo< Oasc,
Cu catastrofa
. . ,mJclegem lesne cA, Ia catch, pudoan:a
de o durere UOSIIporlabiJA. · exageraiJ
$i prtbu$m:a . a. uo
maximA ·
inch, ·
Ia ngoarc, ges tu1
csre impinsA Ia evodenl3 sa hoi· in.:.,.,.,nA so mergem prea
:~::o~e
n-ar fi Ia locuJ ci, foind oposa ostcntaJici voluntare a S)lectaco.
lului , acelci Expuneri a dun:rii, care e.tc insa;i fmalitatea hoptei . nu mai apare .dccit ale carr:f>.ului, undc orice

exc~v ~lieu! tri~A

De aceea, toatc actele ce dau lla!tere uferincei siJJt deooebit departe. sA OC<I•m din . d Iimpede llrA sA lase sA transparl!
de spc<:tacuJoase, de pilda, gcs!UI unui prestidigitator care-$i semn tn:buie sA fie atunci ..chiqu<!"{ imu-

~;~ul:·r.re cit !i prin exces de somulare.

amtt cAi1iJe Jinilldu-le eft mai sus: o dwere ce ar apArea llril intaopa luo de limpewnefi""del regrctA !ipsa suferinJei efectrve,
o caUZII limpede. nu ar Putea fi ;nceleasA; un gest scx:ret cu Iott. ttucat •sc preface) ca !i Ia teatru. p<>li sA •iel;o din
adevarat crnd ar oncAJca legile nescnse ale cafc:b.uluo $1 nu ar co fiindcA nu-o place .

dcsp~t
avea nici o elicacitare SC>ciologica, asemenea unui gest nebunesc joe ao) pnn exces de smccn vantajcle pe care catcher-ii le au

~i convingerc, cAci trebuic

sau panzjtar. Suferin13 pare, dimpotriva, impusA cu amploare
ca toata lurnca, ou noma; sa constate
S-a mao vort>ot
de pe urma unw anwrutbt·
fizic compus $i exploatat penttll
• ' ·unaginc totall\ a lnmngeru.

tru~ b.tincl
. .
cA c.nul sufera, dar $1 sA inJe)cagA de ce sufen, in pnmul riDcJ b
a ""_n'o1ta su oc hii pu 1
cu u1 .
. 1aoi 0albe, cc se prlbu$esc dontr-o

nest"~il datA Ia pAJilln sau ~ 1 ~ c:\oare suprafecele elastiee ale Rin-

aoest lucru. Ceea ce catcher-0 numesc ..o pri:zA", adicA o figura Molicounca acc:lor mi din brace. ineqia ca«:her-

olor onasovo reOecta~ J rue e

oarecare ce )lerrnitc imobiiizarea Ia a adversamJui ;i 1•
posjbilitatea de a face ce vrei cu el. are dtcpt funcpe pregllrirea . limpedc injosirea exem-
convenJionala, dcci intcligibila, a S)lCCiacolului sufcrinJci, gul UJ. , ru.oruc
. · nu poatc
. . semrufica rna~resort, camea catchcr-uJu,.
. de oriee
instaJarea metodicA a cooditii.Jor suferintei: ineqia ceJuj invins plara a mvmsuluJ . L1ps1ta
 26
ROLAND BARTHEs
MlTOLOGll 27
nu rna· d """''---------- ------- - ------=..;.
J este celt o masa dezgustAtoare intinsa ~ . . .
care trc~rc toare tnvc~unArile . t . . .• Ia ~tnt \IJite. pcntrU un amator de ca_tcb, rumtc nu cste mru f~
un paro.xism de scmrufica~e i ~ _oatc JU?•latule. Exist.A · it furia wbunAloare a unw luptAtor trMat. care sc azwle
0
~te luxul inten~ilor asociar ~amera_ ant:Jca: dcoarccc ~ patimA. nu asupra unui adversar norocos, ci asupra imaginii
mente, toto figura antica se ;~~r latme. fn alrc l'lle.li..reroasc a nccinstei. Aici. mi~ Justi\iei interesea7.A, f~
cea a cclui ce implor.t. a . ~ ~ ~ caJCbcr_:L r:-;;dt mai muJt decit contffiutul ei: catclruJ este mai inainte
0 1
L cu bratele riclicare dcasupra mu: _mvms, ~dolt, mgenunc~ toate o serie cantitativA de compensatii (ochi pentru ochi,
m de ¢area verticaJA a invinca: l01
~ulcat mcet-incer Ia ~tc pcntru dinte). ~ se expHca faptul ca. rnsrurnariJe de sima-
de judo, fnmngerea nu esre g toru w. La catc~. spre deosebiJtcii au, pentru obi~nuitii catc/}.uJui, un fcl de fromusete morala:
de indat.A ce este dobmclit ~cmn conventJonaJ , abandonaase bueur! de ele ca de un cpisod romanesc bine venit, ~i. cu
dimporriva, 0 durat.A, e;p ngcrea ?0 cste un s~t. Q Cl'"'l coouastuJ intre rc~ita unei lovituri $i interventia unci situatii
0
Suferinjei ~i ale Umilintei P~~~re,_ ea reta ~ec~e ~turi aJe ~teptate este mai mare, cu alit succesul JupWorului este mai
Oltcbcr-ul pacca cste crucificat ~- ~ru~ ~ solp_ul mfamjQ. aproapc de infrlngcre, mimodrama fiind socotita satisfacatoare.
tuturor. Am auzit spunihdu- sud 0 umma puterruca, 1n vazu1 Justi,ia este ~adar cadru1 unei incalcAri posibilc: numai ftindcA
n!.l .... ~
:cunt: , A murit, micul lsus c. . espre un ., catcbc
. r ~mtms ·-~•uJ
. Ia exi ta o Lege SJ'CCIANI past"unilor care o ncsocotesc ~tA ~-
uonke dadcau Ia iveaJa ra~ ~~~· pe :ru~e · •ar acestc vorbe Se va injelege dcci ca, din cinci Jupte de caleb. earn una
ce sav~te in~i gcsturile c:~ e ~dtnct _aJ~ unui spcctacd singuta respecta regulile. SA spuncm inca o data cA, in cazuJ
purificarc. ce et mat vecbi dmtrc fonncle de de fata. regularitatea este o utilitate sao un gen. ca Ia teatru:
rosa catc/}.ul are rolul d . ~ . regula nu constituie nicidccum 0 constringerc reala, ci aparenta
~ncept pur moral: justi(:ia. ldceaed a mtma m pn~ul noo un convcn\ionala a rcgulacitatii. De aceca. de fapt, o lupta care
~· ~trigaruJ: .,Chinui~tc-J", scos ~~~= ~te es:nt~ala in catc~ rcspectA regulile nu c.~~c ~c altceva dccit o luptA ~eo ~litct~
m~nte de oricc: ,.FA-I sa pHlt ., ul(l~: mseamna rruu exagerat.a: eombalantu se infrunta cu zcl, no cu fune, ~u sa-~·
o JOSti~e imanentA. Cu cit cste ~ · ~te bmcmteJes vo.rba de stApincasca patimilc, nu se ihve~uncaza asupra celui invins,
cu ati't maj mare este bucuriamru ~ru~ fapta ..nemcmicului", sc opresc din lupta de ihdata cc li se ~e accst lucru,
pe buna dreptate: daca tradAto:,u~hcuJuJ. care-J vcde pedepsit !i se saluta dupA fiecare cpisod greu, in timpul cAruja n-au
d~ corzi invocindu-~i drcpturiJ 00 1 ~· ~te-: sc refugiaza mcctat tot~i sa-~i lie loiali unuJ alruia. Trcbuie sa se ~tie,
DCfU$mata, estc prins IMa mila . e ~~veo~tc _Pnntr-o mimica ~c. ~a toatc accstc actiuni politicoase sint scmnalate publi-
ca regula esrc ioca.Jcata ~ tru~· m tunca JUbileaza clnd vede culw pnn gcsturilc cele mai conven\ionalc ale loialitAtii: string~
Oltcber-u sc pricep foarte b~n : ;~ da 0 pedeapsA meritata. rea _rruinii , ridicarea bra,ului. refuZld ostentativ a1 unci prize
narc a publicului propunindu-·e~ s ~:;:sea purcrea de indig- sterile care ar stirbi perfcct]unea Juptei.
ti~e. acea zona extrema a inf~=-• ta con~lru de Jus- DimpotrivA, neloialitatea nu sc manifesta aici decit prin
ceva mai muJr din regula ca sa d ~ .~de _este d~ aJ~ sa i~i ~nele ei excesive: lovirca invinsuJui co piciorul, refugierea
esc llJ ~Jie une1 lum1 dczJan- m spatcle conilor iovocind ostentativ un drept pur formal ,
 MITOLOGLI 29
28 ROLAND BARTHES
rcfuzul depauzci m)na cu Panencrul mamtc 11 dupA -y.------
a daoficial 1~ . nu pclibc.
. . A1c1,
. . pcbhcul
. '*tcap!A ooust!UIJ<a
.
~uu ~ivl
folosirea A • •
de 0 J<]in euc,
a cadea: mo$cl<$1C, in
(lovitur~ ca: ~;turn. arb~-
des!vi~it.
advcosarului, ca ..,. d e a unci imagini enUnamcntc morale: cea a ncmemi-

,d;"' en~
nu-1 vcde 0 mtcmsA atunci cind ui Lumea vine la catch ca sA asiste la noile aven-

5~
de fapt, jumltatc din nu are valoare decil fiin · ale unui,...., prim rol. personaj unic. permanent 1i multi-

~i
!nuuci\ RAul cstc clim ruJ poatc vadA 11 sa se indigne , ca Guignol sau Scapin, invenliv cllld este vort>a de fignri
capA!i valoare de e a natural al catch-ului , lup<a co te. !Winllld CfO(Iineios rolului sAu. Nemcroicul
XJXpl,o~, ob~nu11
lradi~a ~ ~
L' 1i o salutll
0 din meJS ca eel e mirA de ac dc<"lluie a$> cum se dtl;vlluic un caracter de Molille sau
'"'":"= .wacroniell 1i cam
~$ml noob~wt
m mentaiA Ia poruet de La Bruyb'C, 8$adar, ca n entitatc clasiell. o escn\A.

m':~:n ~~.b~Ailllii
simte dintr-o datA <1110\i v de corecti'1; cllr<i actc nu slnt decil ni$1< cpifcnomcne semnificativc •
dar llrlllndoialA ell ar gcner.ole a I · disiJOS" in limP· Accst caractcr stilizat nu aparlinc nici unci
jUclllnni de CJttch nu ar P cbscall 11 de ondiferen\A <laJ:I;naliUDi, noet unuo parod, 1 oncarc ar fi muncie aotcher-ulw -
wlte, cllci numai cle raerev:no repede Ia orgia de sentimenll! K111<h<DkO (pcrcclit Musta\A din pricina lui Stalin), YerpaziM,
Extrapclat, catch-ul a evllrarul catch. ~· Jo Vignola sau NolliOn:s - , speclli!Orul nu-i atribuie
sau Ia judo, pc ciiA vrem ~ nu ar P"':".
duce declt Ia
in toatc excesele accl c a v>rarul catch 'I' all Aoriginalitateo
~
aliA patric declt ,.corectirudinea".
Ce-<> fi fiind deci un nemernic penuu accst pubtic alcllluit,
sport. Sr.qiruJ unu' ea .":" fac din cJ UD spcctaCOJ, DU . . dupl cit SC pare, in parte, din oameni incoroc\i? In primuJ n"nd,

demoDSlrll~i. •~"'
este rece, aidoma 1 m7'•. c box_ sau al unei lntnniri de judi un nestatornic. unul care admitc rcgulile numai cind ii sint lui
ului este cu totul :;'7 uZJeo uneo Ritmul catcJt. de folos $i nu nceesar sa aib<l o atitudine conswttA-
amplificllrii Cl . . '" ' dcoarece sensu! lui narural cste eel ol Esle un om imprevizibil, a$adar, asocial . Se ascunde dupl Lege

f~re~te, dcet~
cxasperarea ' ";;ce. emfau pasumilor. rclnnoirea paroxismel cind credc ell fo estc favorabil• 1i n tradeaZ> cind lucrul acesta
cca mai 00::: color nu pot, ajungc
ret~~'te
Ia coofil:: ii esiC de fnlos; uneori ncagllimita forma\l a Ringului 1i coo_-
• bnuA sa lovcascA un adve<W protcJal legal de corn; altJ:Q[I,
hlrmll~1e ~.,;
u!" ch~ ~
iocun d •· Uncle luptc, chiar din cele mai

cevcn~
undc :;:'ate c finall, un soi de fantasia siDI rt&Ubil<$1C limiiA 1i cere pi'()(CC\iC de Ia ccea ce, cu
0
. gul gulamcntcle, legole genului , ccnzura arbitrilo . 1• o mru mamte, nu respecta. !neon aceasta, ill mull
"l?.ite.
~·
nn "'. sint luate de dezordine triumn:- 1• tcle mai mare JMsurli declt IJl<larea 1i crurlmea. scoate publicul
n= 1 saiA, Ilhndu-i de-a valma
conlradic~a grc~eala
can: din fue: nemul\11fllil, nu din motive morale. ci logicc, penuu
0 pc catch<_.
11 spcctaton
110 . ' 1• mason, :ubttrD el, dintre argument< estc cea mai josnicll.
Lovitura intcrz.isli nu devine incorcct! decit atunci cind distroge
un .~hilibru cantitativ ~i incurcA socotcala precis~ a compen-
sa\illor; publicul nu condamn~ m~carea unor pl~indc reguli
1n America, lucrul accsta
s-a ~at ~us, catch-u1 figureaz! o~e. ci \ipsa ~unMii. \ipsa penalizarii. Drcpt care, nu
.
un fel de JuptA mitolo . A

politica d gicA mtrc Bme ~~ R~u (de nattlrt CXIStA ceva mai a\l\!tor pcntrU mul\iJDe decil piciorul dat cu
· eoarece catcher-ul eel rau trebu' para- cmfazA intr-un ncmemic invins~ bucuria de a pedepsi atinge
unu1 R~u). Catch-ul fran , Je s~ fie intotdeauna
tuzesc capW o co totul altA ero·1zare,
 30 ROLAND BARTHES

culmea daca sc prijina pe o justifieare matematica, atunci, ~

pre(uJ nu mru arc rtici un fnu: no mai estc vorba de un sal'
(nctrcbnic), ci de une sa/ope (netrcbruca), gest oral ce ex~
ultima degradare.
0 finalitate ati"t de precisa cere de Ia catch sa fie e~
L ceea cc ~teaptA publicul. Catcher-ii, oameni cu multA c~
m rieo(A, ~tiu foarte bine sa facA in ~ fcl incit cpisoadcle s~ Actor ul Studios d'Harcourt
taoc ale luptei sa sc apropie de ccea ce credc publicul des~
marile temc fantasticc din propria lui mitologic. Un catc}e
poate irita sau dezgusta, dar niciodata nu dezamag~te. CiQ . . d
cl duce intotdcauna pinA Ia capat, printr-o solidificarc prog~~. fn Franta. nu ~ti actor daca ou aJ lost fotografiat c
siva a semoclor, ceca cc publicuJ a$teaplA deJa el. La carq Studios d'Haroowt. Actorul d'Harcourt este un zeu: nu face
ficcare_ lucru exisrA in tolalitate_. nu exjstA nici un simbol, oiQ oiciodatll nimic: este surprins in repaus: .
o aluz1e, totul cste dar exhausllv; t~ sa lase ceva tn umbrl, Un eufemisrn, inspirat de mondcwtate, cxpltca aceasta
gestul taie toatc sensuriJc parazite $i prezinta cu ceremortie o rorA· sc presupune ca actorul este ,Jn o~" · Este vorba
semniticafie pura $i plina, rotund! ca o Natura. Emfaza a~ pos de un or~ ideal, acel ~ al actorilor uodc totul este
0
ou este nimic altceva decil imaginca populara $i anccstrala 1 ~te . dragoste pe cila vreme, pe scena, totul cste munca,
~ 1 . bare sa
Cat~ul. ~eci ~i
.. rfi . slrbAtoarc $1 ,
fC
mtc e?dcealru ec
1 tc a_ realuJUI.
1 mimcazA o _
in_tcJo. ,dar" generos $i obositor. trebuic ca aceastll schimb . lnd
gere 1 a a ucrun or, cste o ewooc a oamenilor, ndicall wprindA mai inalt grad; trebuie sa fim tuJ uratJ c
~~ un ~~p In af~ CU:U~iguita~i consli_tutivc a s~tuatii]~ 5 ~~ :atatA
A

1
Ia scara sceoei, ca un sfinx Ia intrarca in
~dieoe ~~ mslalatc m vmuoea panordiD.Jca a une1 NatUD descopc . . lim . Aa unui actor care a jupuit moostrul
uruvoce, undc semocle ar corcspundc in s~t cauzelor, fld sanctuar,~unagmca 0 plan i'isindu-~i In ccle din unnA
picdici, farn picrderi ~i Bra contrad.ic~i. ce sc zvuoolea, prea omen~, .re~Van$Cl: silit de fuDC\ia sa
Cihd eroul sau ncmcmicul dramei, omul care, cu cileva esenta aLcmpo~a. Acto~ l$l ~a . ~ ·a' adica deposc-
~nute ~ m~t:, a fos~ v~t cuprins de o furie morala, mAli sacerdotal~, sA~~ uneon_ba.rtinctea ~~ un~nrllti~ idcaJA,
pma Ia dimeosJUoiJe unuJ so1 de scmo metafizic, ~te saJa darea de sme JOSU$1, este aJuta~ sA g~ . .. T ... d
de catch, impasibiJ, anonim, cu o valijoarn in oUnA $i oevasta cun\tata (ca Ia spaJAtorie) de ~tapl? profesiUWJ. rccm
Ia brat, oimeni ou poatc banui ca. in catch. exista puterca de de pc .,.sccnA" in ..o~", acto~ S~~~ d Har:co~ nu ~te
transmutare propric Spcctacoluloi $i CultuJui. Pe Ring, $i cbiar nicidecum .,visul" pentru ,,realitate . DimpotnvA. ~ sccnA, bmc
~i in adlncul josniciei lor voluntarc, catcber-ii rclmin ru~te z.ei, f'Acut, osos. carnal. cu pielea groasA sob fard; m 0~· supt,
. deoarece ei sint, pentru citcva ctipe, cheia ce deschide Natura, nctcd, cu chipul fustruit de virtute, aerisit d~ can: lunuoa piA-
,)
gestuJ pur care despartc Binele de RAu , dczva.Juind fata unei cutA din Studios d'Harcourt. Pc sceoA. uneon batnn, sau mAcar
Jostit:H ce poatc fi in sfi~it inteleasA. aratmd 0 v1rsta; In or~. v~nic unar, infipt peotru totdeauna
 32 ROLAND BARTHES 33
MJTOWGTl
. l---
pe p1Scul f~usetii. Pc ~cna, ~. de materialitatca unui ~ cvancscen\A. ~tij i~i afi~~ virilita~ca prin vre~n a~.~t
prca puremtc. ca ~~bh d~ Ia ~c1oarcle unei dansatoare, \citadin· 0 pip!, un cunc, ocbclan. un ~ d~. care-~ 1 ~P~J~
o~. ~ o .t~ tdcala, ~ca JlllSterios, plin de laina a~. obiectc banalc, dar necesan: expn:"'l\nl ~ascullDlta\.1.•.
atn~JJta oncareiAfrumus~ ~ nu vo~te. fn sf'~iL, pe sce~a ingaduita d~ masc~ilor, ~~ .cu a~uto~ ~·a
~gaJat cu fo$ m gestu~ tnvtale au croice, oricum, inefi~ectOJUI •.in ~.. se mamfesta, a~doma zeilor ~~ rcgilor ~md
L m oras. rcdus Ia un chip epurat de orice mi$Care. A u chef. adicA atunci cmd no se tern sa fie oamcru ca
n
n
.-e deasupra, accst chip pur devine cu rotuJ oefolositor 6)01 . C co piAccrile lor (pipa), sentimenteIe (ctmele )• ·nfirm·
A•

• •-
~ca pur lux - di~ pricina ungbiului aberant aJ vederii, ~=~Jarii) ~i chiar ~ cu domiciliol l~r tcrcstru (~nul).
~~cum aparatul Stud1os d'Harcourt. avind privilegjul sa capt<:7t Jcooografia Studjos d' Harcourt subliroeazA materiaJjtatea
aceasta ~r:umusetc ~epaminteana. trebuia sa sc plasezc in zonelc actorului ~i continua o ,,sccna" lriviala, bincin~~les, de vreme
ce!e mat 1mpro~bt1~ ale unuj spatiu rarefiat, ~i. ca ~i cum ace« ce ea functiooeaz.A, cu un ,or~" inert, ~~· tdeal. Actorul ,
chtp, care e mt~ ~~.t;e pardoseala grosolana a scenei ~i ce.w scApat de iovel~ul prea incamat ~ mesen~1, ~~ recapata CS:~ta
sun~tor .al ,or~uiUJ , nu putca fi prins decit pc furi~. SCOI ritual! de erou, de arbetip oman, s1tu.at Ia luruta normelor fizJCC
o clrpa din fireasca .lui atempor.Uitate, apoi Jasat cu respoct sA-$ ale cclodal{i oamcnL Aici, crupul cste un obicct ro~~esc~
~ze regcas:a Jut cursa solitard; cind aplecata matern s~ ncclintirea, substanta lui divina suspen~ . adevarul colldJan ~~
P~ntuJ ce ~ mdeparteaza, cind ridicata, extatica. fata actoru- tulbura, desfat! ~i. in cele din urm!, liw~t~te. ca ~ ~dev~
I~• pare ca aJunge Ia la~~l ci cercsc intr-o ma.Itare tAra grabl superior. Dintr-un ·crupul de iluzie p~riu une1 cpoc•. ~· unel
~1 ~a" efort. ~pre deosebue de umanitatea spectatoare care, clasc sociale prea labe ati't pentru rapunea pur~ c~ ~~ pe~tru
apaituilnd. ~tel clase zoologjce ~i nefund apta pentru mi$carc mirul puremic, multimea din antracte, care se pbct:lse$Le ~~ nu
dec~ cu !''c•oarele (no cu fata), trebuie sa sc intoarca, mergmd se ascunde, declarn ca acestc chipuri ireaJ~ tnt chiar. cele. ce
pe. JOS, !n ~cntul sau. (Va trebui, cindva, inccrcata 0 se intJ1ncsc Ia or~. ajungind aslfcJ Ia convmgerea rattonallS~
psiban~J..! 1Slorica a iconogra1iilor trunchiare. Poate ca mersuJ din spatele actorului poate fi presupus un barbat: insa atun~1
cste, din punct de vcderc mitologic, gestul eel mai trivial deci cind mimul trcbuie dcspuiat, Studio d'Harcourt, intr-un anumJl
eel _mai urn~. Orice vis, oricc imagine idcaJa. orice prom~varc moment, scoate un zcu. ~i totul. in acest public burghez, blazat
SOCialA s~pnma mai inw picioarele, ~ o face fie cu ajutorul ~i t.raind din minciuna. totul cste satis~cuL A
portretuJUJ, fie cu eel aJ automobilolui). Drept care, fotografia Studio d'Harcourt cste pentru ona-
Reduse Ia un chip. Ia umeri , Ia par, actritcle dau astfcl ruJ actor un rit de initiere, o diploma de m!icstrie, adevltrata
~ovada de .~u~ irealitate a sexolui lor - .fiind, in oras. dovad! a identitatii lui profcsionale. Estc oarc !"tr-adev!r in~
':? m~ v!dit, mgen, dupa ce. pc sccna, au fost amante. marne, nat atita vreme cit n-a ajuns sub Sfintul Bee d Har~~urt? Patra-
tirfe ~· subrcte. Cit. dcsprc barbati. cu exccp~a junilor primi tul acela, unde pentru prima data se ved~ ~pul lUJ tdcal, aerul
despre care se .admite ca apartin mai curind genului angelic, lui intcljgent, sensibil sau rautacios. potnV1l c~ ceca ce arc de
de vreme ce chipuJ lor rnmine, ca ~i eel a1 femeilor, in pozitie gind sa faca toata viata, cste actul solemn pnn care intreaga
 34 ROLAND BARTHES

~i~tate acceptA sA-l desprinda de propriilc sale Jegi fizice

u· astguri\ rcnta pcrpetuA a unui chm. cc . ~
. '"tJ POIIIC$te m dar •
~ua accstul bolez. toate puteriJc ind~ refuzat I '~
sunultan cAmii d A e. cc ~
' e nnd: o splendoare inalrerabilA, o sed .
fArA unnA de mutate. o forta intelcctua.Ja care nu insollql
L neapa.rat arta sau frumusctea actorul Ul. . {ql
latA de cc fotograftilc fAcutc de Therese Lc Pra
D
Agn~ Vard d "1-'" A l sao dr Romanu.. m film
A
. a, e PI u.cs, sml de avangardA: ele lasA intotdea
actorulut ~~riul lui chip de mcamare i i1 inchid, fhrA ~vAi:
cu o umilintA _cxemplarn. in func{ia lui sociala aceea de
.,rcprezcnta~'· I nu de a min~ . Pentru un mit am d aJ " I in Juliu Cczarde Mankiewicz.toate pcrsonajele au breton.
ca _eel aJ chipuriJor de actori, hotArtrea aceasta est Ji c Je.. La unil estc ondulal , Ia altii ca un fir subtife, sau ca un m<>\.
lu(lo~arA: sA nu agllti deasupra scAri.lor cJ . cl oarte ~ 530 gominat. dar Ia tO{i cste bine piept~. cei cu chclie neftind
Studios d'Harcourt, gfltite, lcnC$C anger t ast~ .e. fotogra& ll(:imi$i. d~i istoria romanA a dat un num! r considerabil de
sex), este o i'ndr.1;,J1eala aJcArci ~za e sau ~hzatc (du~persoane cu chelic. Cei cu par putin nu -au I:.Sat insA ~a
ofera. 1ox oarte pUflllc teatre ~ lJ$0r, $i frizerul, principaJul rnuritor a1 filmului , a $UUt intotdca-
una sA lc scoatA o ultimA $UVi\A, care a ajuns $i ca pc frunte,
pc fruntiJc acclea romane. a caror ingustimc a scmnalat mtot-
deauna un amestcc specific de drept. de virtute $i de cucerirc.
Ce sint ~ accste bretoane tnc~Arntnicc? Pur $i simplu
afi$ul RomanitA\ii . Se vedc opcl'ind aici, nedisimulat, resortul
capital aJ spcctacolului, emnul. ~uvi\3 frontal! inunda cu evi-
dcnta. nimcni nu se mai indoiC$te ca sc afla Ia Roma, in antichi-
tate. Jar certitudinca accasta estc necontenitA: actorii vorbesc,
ac~oncaza, sc tort.ureazA, dezbal cbestiuni ..universale" flrn sa
piardA nimic, datoritA acclui mic teag intins pe fruntea lor,
din verosimilul lor politic: iar gcneralitatea li se poatc chiar
umfla rnra nici 0 grijA. poatc trecC Oceanul $i tn\bate vcacurile.
poate ajungc Ia mutra yankee a liguran\i}or de Ia Hollywood,
n-are importantA. toatA lumca cste lini$titA. instalatAin certiru-
dinca tihnit1 a unui univers rnra duplicitate, undc romanii sinl
romani datoritA celui mai cite\ dintre scmnc, paru1 de pe f:runtc.
Un france!., pentru care chipurile americane mai pA.strcazA
incA ceva exotic. socot~te ca amcstecul accsta de morfologii
 36 ROLAND BARTIIES MflVLOGll 37

~nd un excelent
maigangstcri-~rifi
de de~~-~mane estc co~c: ar
~i micia bret sin~ scmn. intensitat~ e~?tici ~i. caracterul rudime~tar
functtonea1-A excesiv : ~scrcdiUZJc haJJ . ~entru _not, setlUlpj condi\let sale. Jar bArba\lJ plmt de vU'tllte, Bru:rus, Castus,
Ynsa acel~i breton adus . teal-A anlt:Jndu-~t fmalitatQpsca. uanspW $i ei iotruoa, arruind astfcl muoca fiz.iologicA
film, cea a Jui Marlon B pcdsm~ frunte natural latina di~A pc care o des~ in ei vi.nutea ce va da ~tere
ndem, ~i nu estc exclus: °' ne unpune fMA sA .oc faca ~i crime. A tranSpira i~ ~gin~ (ceea cc se spriJina
acestui actor sA sc dat 0 . parte ~!n succesul european aevident pe postulatul. foarte potrlVlt unw popor de oameru de
romane in morfologia g~~~tcgrnm ~d~te a capilarita(:afaceri. cA: opcratia de a giodi cste violentA, cataclismicA, eel
L
a pcrsoo~w. La polul OPQI roai mic scmn aJ ei fiind transpifatia). tn tot filmul . un singur
D
luliu Cczar cste de ne
saxo_n. rodata de mH0 ~~t~ricu moaca lw de a~~t angle) om nu tra~irn. ~e net~. moale. ctan$: Cezar. Evi_dent,
corruci, Iuliu Cezar aJ ca.rui s_ecundare de pohtl$1l sau cit eezar, obJect al comet , rmune uscat deoarece el nu $tle, el
vai de lwnc cu c:uvt"t"' d craruu de rultAflet estc aranjat Q ou gfnd~tc, el trebuic sa aibA fata curatA, distantA ~ rece ca
0 v t" epar A •••

9
aJ surprizelor nocturne: Portt
tn ordinca semnificatiil
noptij, au pAruJ ostcnt.af
~~arc. ·~ta un ~ub-scmn, ca
·. .
~ $I . . purrua, ~~te in putcra
~ide asta datA, scmnul este ambiguu: ramioe Ia suprafa\A,
o dovad! m JUStl\Je.
dar nu mseamnA cA nu cauta sA ucacA drcpt ccva de profunzime;
neglijcnta cste exprimata 1~ ct~tl, Ja cea d~lil. mai linAit vrea sA lase sA se intelcaga (fapt Iaudabil). dar vrea totodatA
de-a doua, maturn ncgf" e ~ etele ce ~ ncpteptanate; Ia ca sa parA spontan (fapt incorect), sc declarn intentionat $i totodatA
pAr ce trece dupa ~ $i 1~ ~te mru eJaborata: o coadA dr
1
fel !neil sa impuna scmoul ~ _faUI. pc ~~ ~pt: in •
incvit.abil , artificial $i natural, produs $i descoperit. lar toatc
aces~ ne pol d~ce Ia o moral~ a semnuJui. Semnul nu ar
insa sernnele acestea sint e . . tJo~al al dezo~nu. as1metria. trebut sA se preztnte decil sub douA forme extreme: sau net
tuleazA uo •.fircsc" pe care x~tve ~· lOlodatA denzorii: ele pos- intelcctual, redus datorita distantei sale lao algebrn, ca in teatrul
pinll Ia c:apAt nu sint c·ruc~ ~ nu au curajul sA-l onorca chine-lCSC, unde un drape! inscamna un regiment mtreg; sau
.. 1nstJte . adin inradacina: · ,.~_."' ........e....... •
fiecare UCUA, cuCWJIUU"~ o
de
n all scmn din acest . c t. oarccum mvental
U oameni din popo
intruna: 1 1~u Ceza:- l~e fcteJe asudl
ldu fat! LauntricA ~i tainicA, scmnal aJ unui moment, nu aJ unui
trasaturile austere $icrisp;; ~ a\J , coosprraton, tO(i i$i scaldl ~ (cste, de pildA, cazu1 artei lui Stanislavski) . tnsa semnul
denta. Jar gros-p/ao-urile s~~n:-o sudoare (de v:SCJina) abuJt. ~tenncdiar (bretonul romanitAtii sau transpiratia gindirii) dA Ia
cste in mod vadit un atrib . b) ~e frecvcnte met1 sudoarea tvcala un spcctacol dcgradat. care se teme atit de adevarul naiv
sao coada de par noctum~1 mlcn\J~~· Ca ~i ~rctooul romaa cit $i de artiflCiul total. Oci, dacA este bioe ca un spcctacol
Semnul cui? AJ moralitAtf' ~spuatta este $1 ca un scmn. sA fie Bcut pcntru a limpezi lumca, in confundarca scmnului
toatA Jumea dezbate ceva ~a oatA Jumea transpira, dcoarccc cu semoificatul exist! o duplicit.ate vinovatA. 0 duplicit.ate
sc g~te virtute ce se ~h. ~trul sau; 0~ aflAm acolo unde caracteristicA spect.acoluJui burghez: intre semoul intelcctual $i
este i~i tragedia,
0
iar sudo::aJ:~ c_umplit, ~ca acolo undc ~ul visceral, arta aceast.a puoe, cu ipocrizie, uo semn corcit,
poporul, traumatizat de moan • ewe sA ex~mc accst lucru: t liptlc $i totodatA pretentios. pe care-! boteazA cu numele
J'
lui Marc-Antoniu poporul ea 1~ ezar, apo1 de argumeotele pompos de semn ,,natural".
• transprra , combinind, economic, in
 MlTOLOGfl 39

se mtelegc de Ia sine ell accastA proletarizare a scriitorului

au estc acordat! decit cu zgirccnic. ~i numai pentru a fi mai
ioe distJUSA dupA acee-.t. lndatA cc i sc dA un atribut social
cooceiliul fiind unul foarte plkot). omul de litcre se lntoarce
l utc to empircul pe care-t imparte cu profcsioni~tii vocatiei.
D ar ..fuescul" in care sint ctemizati romancicrii n~tri este de
ScriitoruJ in concediu apt instituit ca A traducA o contradic~e ublima.: cca dintrc
ronditia prozaica. produsll, din pAcatc. de cAtre o epocA foarte
materiali tA. ~i statutul prcstigi~ pc care societatca burghcza
Gidc circa din Bos. uet i'n timp cc cobo . i1 acordA cu dAmicie oamcnilor piritului care trltiesc in ea (cu
Pos~~ a~ ta rezuma dcstuJ de binc ideal ~d0 uv•ul C~11g1 conditia sa fie inofcnsivi fa\A de accasllt ocietate).
n~tn ·~ 0 conccdiu". fotografia(i de Le Fio u . csp~c ~·~tOQ Faptul ce dovede~tc minunata particularitate a criitorului
banal ~J prcstigiul unci vocatii pc care .::~· 3SOCJa(la dinaa cste aceta cA, in timpul accstor faimoase conccdii pe care le
sau degrada. latA dcci un bun reportaj fi mrruc~~tc ~ impartc frnt~e cu munciLorii i cu baietii de prnvlllie. cJ nu
de vedcre ociologic, ~ care nc prczi~~e . din ~ iocetcazA lucrul, sau mAcar productia. Fiind un fal muncitor,
pe care burghezia noastra ~i-o face d ~- lli~U: •dca tot fals este ~i cind se afJA in conccdiu. Unul i i erie amintirilc,
Ccea ce pare s-o surprin"'" r· esp~e. !crutoru e1. un allul ~~ corectcaza ~palturile. un aJ treilea i~i pregat~te
ac '" b Ud y l s-o mcmte mai
casw urghc?ic estc Jargimea prop ..1 . .
A
mUJ pr cartca urmAtoare. lar eel care nu face nimic mArturi ~tc accst
. :-:

adm·t 1 e ca scmtorii
.. m or Cl vcden atune·1 ciod al o 1. prava de avanga.rdA,
mt ~i ei ni~tc oam . ~ .. lucru ca pc ccva cu adevArat paradox•.
ca .toatA Jumca .•,Concccliul" cstc un ~"' care ..~J •au concedil pe care doar un spirit polemic ~i lngaduie -o afiscze. Judccind
fi mteresanr sa i se urmAr , apt SOC•al . recent, ~i • dupa. acea.-;tA din urmA fanfaronadA, se pune ca cste foarte
incep ut• ceva privitor Ja ~oalacasca .dc~voltarea
.. nutolog·ca r~
• . £A ,fi ,
, uesc ca scmto
.. rul . ~ . . . 'i_ • uJ
sll cne merco. m once ttuatJc. m pnm
cc au fost platite. ceva priviL~:~ con~~ lie au devc~r. dup rind, accasta asirnileaza produc~a Jitcrara cu un soi de ecrctie
cc munce~tc. Sustinmd ell a proletariat, eel putJo Ia cd involuntarA, adicll tabu, de vrcme ce scapa dctenninismclor
tori, CA speciali~tii ufletului cest ceva s~ ~l~ refcri ~i Ia scm. omenC$ti: In termcni mai nobiJi, scriitorul este prada unui zeu
general a1 muncii contempor. om~ne.'iC mr ~· .cJ supu~i statutulm IA.untric ce vo~te in oricc clipc1. ram a sc sinchi eascA,
fel pe cititorij no~lri burghc~·. ~ sa-1 convingem intr-lll tiranul. de concediul medium-uJui sau. Scriitorii sint in conce-
mu1(UITII!J ..
sa recun~tcm ZJ ca. smt m pas cu ti mpuJ : ~mtcm diu, ~•nsA Muza lor veghev.A ·•. n~te neohos1.t.
tAm la realiratilc •.modem:~::al~ uo~r-~rozai~m~, ne actap. AJ d~ilea a~antaj ~ ace tci logorei estc aceta ell, datori~
Fourastic. onra lec(Jilor lw Siegfried ~ caractcrulw sau 1mperaLJv, ea trecc in mod fuesc drept ins~•
esenta scriitoruJui. Acesta admitc fArA indoiala ca estc prevuut
 40 ROLAND BARTHES MJTOLOGll 41

cu o existent-A omcneascA, cu o cas! vcchc Ja tarn. cu 0 ram· ···orul devine incA $1 mai vedetll. sc dcsprinde ~i mai
(:A scro~ d ..amal J .
un .$Ort, o ~~cA ere ..., msa •. spre dcoscb~ de ceilalti mllJJQ mull de pAm1nt, Apcn·tru· un ~A~ cercsc un e PIJ . e e $1
• A

~n, care-$1 ~himbA ~nta $1.~ ~ .pJcya nu mai sint cleQ ~e nu-l rmp1~cA. ructdccum sa foloscascA din nou
lll$le ~OJ m <:<.>ncediu: scmtorul ~~ pas~ pretllt:in<JQ ll()bila sa votbire d~gJ~.A . . ..
natura lu1 de scrutor; avmd conced1u, scmtoruJ ~i afl$eaz Atunci ctnd se atnbwc m mod pubbc unw scn•.tor un
J
cum ~ovic al XIV-lea era rcge, chiar $1 pe scaunul cu gauc
la rruJlOC. fn acesl feJ, munca omului de litcre cste, fatA A.
:ul
semnul umanitAtii sale; insll zeuJ rAmine, cAci esle scriitor at

•
de came adevliral!, ctnd se d! in vileag faptul cA il place
alb aspru $i camea aproape ncfripta, p~~le . ~ei ale
c:j mai miraculoasc, esen\,3 lor este 1 mru divm!. Nu
.I . ~ deVID 't • A
munct e ~.cam ca arnbro/..ia fatA de pJ'ine: o substantJ · cA am!nuntele dcspre viata de zi cu Zl nu m! aJU..... s"
0 '"'

om:ac~oasA. etem!, care accept! forma social! pcntru a-i 1 = g mai bine natura inspir.t\iei scriitorului.' dar, ~potri:~·
mar b~e perceput! prcstigioasa ci clifercn{!. Toate accstea • ascmcnea confiden\e subliniaza $i mai mult smgulantatca nutl~
due. Ia ideea despre un scriitor supraom, un soi de ftintA d.if~ 'cA a conditici sale. aci eu nu am decit a .pun pe scama unet
ren.~a ~ ~ soc~etatea o pune in vilrina pentru a se PUla supraumanitAti existenta unor fiinte d~ de vaste pen~ a
slUJl mat ~me de smgularitatea artificial! pe care i-o acordl purta pijamalc albastrc J'n tirnp ce c marufest! caAo co~Um\A
. ~~gJDea om-de-rind a ,,scriitoruJui tn conccdiu" nu e.stc universal!, sau ca sA spunA cit de mult le plac b~tunle c~
dect rurruc altceva dccil una ~n acelc mi tificari abile pe care acda$1 glas cu care 'i$i anunta viitoarea ~ a ~~w.
1~ bun! o opereazA ca sa-~· aserveasca $i mai mull scriitorii Asocierea spectaculoasA dintrc atJ1a nobletc $1 arita superficialitate
rurruc nu scoate mai bine in evidenta singuJaritatea unci inseamnA cA mai crcdem meA in contradictie: fiind miraculoasA
..vocatii" decit faptul de a ti contrazisa- dar nu ncgat!, departc pe de-a-ntregul, ficcare din tcnnenii ce-o alc!tuiesc sJ'nt $i ei
d_e ~ ceva- de c!tre prozaismuJ rcalizruii sale: cste un vecli Ia fel de rniraculo$i: $1-ar piade binemtclcs tot interesullnlr-o lume
~iretllC al tuturor hagiografiilor. De aceca vedem cum mitul unde munca scriitorului ar fi desacralizatA in ~ m!sur! incit
:·co~iilor. literare" sc extinde mult peste varA: tebniciJe si para Ia fel de naturalA ca $i functiile lui vestimentare sau
jurnahsmulw contemporan sc straduiesc tot mai mult ca sa dca gustative.
desprc ~~tor o reprczentare prozaicA. Ar fi msa nedrept sl
vedcm arct un efort de demistificarc. Este cu totuJ altceva. Se
~· . desigur: .sa mi sc para emotionant ~i chiar rnagulitor.
rrue, sunplu CJtltor, faptul de a participa Ia viata cotidianA 1
... unci scrnintii se~ pe baza de geniu: m-~ sim(i mlr-{)
minunatA infrn\ire cu o lume unde aflu, datorit! ziarclor cA
un ~umit mare scriitor poart! pijamaJc albastrc, $i cA ~ui
anuout tlnllr romancicr ii plac ,Jetele frumoasc. britv..a Reblo-
cbon $i rnierea de levAnticA". Cu toate acestea, rc-lultarul este
 . MJTOLOGll 43

tat de cele mai importante publicatii ale noastre ca ~

prezetl ciudA\enie de oecrczut. ca ~i cum. ptin aceasta, regu
ctdCO . ["A dde
a A • sa-ci ri te intreaga lor regahtatc. pro CSlD
UlvotaU "i • d
~ . teri prin ins~i accst fapt, crcdinta m natura et LD cs~c-
A • •

.t~ Re~ele Paul purta o cAm~A cu min~i scurte. reg:ma

tibtl . . o rochie imprtimal~. adicA nu numat cA dcsenul era
~nca · ·d
. .L dar putca fi vAzut ~i pe trupurile unor munton e
.peob~W · tru
Croaziera Singelui Albastru • d· vremuri . rcgii e deghizau In ci~ ~~· pen
t A..fl

~ · pe u1 deghiz!rii se afll\ In faptul cA. timp de cmcssprczcce

ct.. semnimbracA de Ia Urupnx. . . Un alt statut dcmocrauc.
· ·
scuJatul
De la Incoronare. francezii tinjcau dupA o reluare a actua lllc. sc dimincata Toatc acestca ne spun. prin anlifrazll. ccva
lilAtii monarhice, cAci sc dao in vtnt dupl\ ~ ceva; imbarcaiQ ~ 0 anumilA. idea1itate a vietii cotidiene: sa porti .~0~
unui grup de vreo sutA de printi pe un iaht grecesc, AgaDlell . cu m~ete, sA Iii ras de un servitor, sA te tre~ll ~u.
1
non, le-a piAcut foartc mult. Yncoronarca Elisabethci era o tcnJ Rungt enun""tfnd Ia accste privilegii, regii le lmping in inAlttmcaJi • • ••
patcticA, scntimenta1a: Croaziera Singelui AJbastru estc un cp . lui: sacrificiul - cu totul temporar - fixeazA semncle encuu
sod picant: regll s-au jucat de-a oamcnii, ca intr-o comcdi =diene in etcmitatca lor. .. .
de Aers ~i Caillavet de aici au rezultat mii de situa\ii cara ~i mai curios cstc faptul ca accst caracter mt~c ~ -re~or
ghioase prin oont:radictiile lor. genul Marie-AntoinctJe..jucindu-sc ~tri este astAZi laiciz.at, dar nicidccum conjurat ~nn mtJI~uea
de-a-laptareasa. Patologia unci astJcl de pctrcceri este gravl unui anumit scientism. regii stnt dcfiniti prin puntat~. ras~t lor
de vremc ce lurnea petrccc pe scama unei contradictii. inscamol (Singelc Albastru). ca ~i clinii, iar corclbia, toe p~vilcgtat a1
cA sc credc cA tcrmenii ei sint foarte indeprutati; cu altc cuvintt oricArci inchidcri, estc un fcl de arct\ modemA. undc smt pAstrate
regii stnt dintr-o esenta supraomencasca i, cind iinprumull principa1ele varietA\i ale pcciei monarhicc. Se merge P:m~ aco_l ~
temporar anurnite forme de viatA democraticA. nu poate fi vom incit sc socotesc. fAd sfialA, ~ansele unor impcrechen; mchi~t
decit de o intrupare contra naturii. posibilAdoar din condescco- in hergbelia lor plutitoarc. ex.cmplarclc pursinge sint ferit~ de
dcn(A. Sustinind ca regii sint capabili de pro7.aism, recuno~tCIII oricc cAsAtorie arnestccatA. totul liindu-le (anual?) pregAUt ca
cA statutul accsta nu Je estc mai ruesc dccit este angelisrnd sA se poata reproduce intre cle; liind Ia fcl de pu~ni pe p~t
pentru muritorii de nod, constatArn cA regele cste incA de drep ca ~i rasa pug dog", corabia ii fixeazA $i ii ad una. alcAtme&tc
divin. o ..rezerva~e" temporarA unde cste pAstratl\ i , din fericire, ~de
latA de ce gesturile neutrc ale vietii cotidicne au capatat se risca pcrpetuarca unei curio7jtati etnografi~ Ia fel de bme
pc Agamemnon. un caracter de nemaipomenitA indrnzncall. ocrotitA ca 0 rczcrva~e de indic-ni in Amenca.
asemenca acelor fantezii creative unde Natura trcce dincolo ~ Cele doua tcme seculare e arnestedl, terna Regelui-Zeu
UnpAratia sa: regll se bru:bicresc inguri! AroAnuntul a fost ~i cea a Regelui..Obiect. insa accst cer mitologic nu este cu
 44 ROLAND BARTHES

totuJ inofensiv pentru PA.mtnt. MistificAri.le cele mai e~

•.amAnuntcJe am~zante" din timpul Croazierei Singclui AJ~
tru , toalA vorbAria ~ra ~cA. servitA pinA la am~
~ . ~ presA ~tltorilor_ ~· arc ~i neajunsuri: siguri 1
diVIDJtatca lor ~ctJvatA, pnnfu fac politicA in mod democraQ
1 Co~tele de Pans ~e iahtul Agamemnoa ca sa vinA
Pans sA _vada cc ~ mai intimpiA cu CED .. iar tina.ruJ Jua
de Sparua este tnmis sa sprijine fascismuJ spaniol. Critica muta ~i oarba

Criticii (literari ~i dramatici) folosesc adesea douA argu-

rneote destuJ de ciudate. PrimuJ constA tn brusca decrctare a
obicctului ca incfabil ~i. ca urmare. a criticii ca inutiJlL CeJAJaJt
argument. care reapare &i el periodic, constA in a se rccun~te
prca prost, prca ncpriccput pcntru a intelcge o Jucrarc ce trece
drept filosoficA: astfel, o lucrare de Henri Lefebvre despre
Kirkegaard a provocat printre cei mai buni critici ai n~tri (~i
nu vorbe.~ despre cei care-&i dau pc fat! prostia) o ~a-zisA
panic! imbecil~ (al cArei scop era, evident, discreditarea lui
Lefebvre zvirlindu-1 in ridicoluJ cerebralilAtii pure).
De ce oare critica ~i proclamA, periodic, neputin\a sau
neintelegerca? Nu din modestic. cu sigurantA: nimic mai simplu
dccit cincva care mArt~te cA nu priccpe nimic din exi tcn-
\ia)jsm, nimic mai ironic &i deci mai lini~titor decit uo .altul
care mArturi~tc. ~inat. cA el nu arc norocuJ A fie inipat
in ftlosolia Extraordinarului; &i nu este ceva mai milit.ar decit
un aJ treilca ce plcdeazA pentru inefabilul poetic.
Toate acestea inscarnnA de fapt cA ne crcdem dcstuJ de
inteligcn\i ca. mArturisind cA nu intelegcm, vinovalA de accst
lucru sa fie Jimpezirnca autorului;--ou cca a_propriului nostnJ
crticr: min:Wn ncrozia pentro a deterrnina publicul sA
prolestcze, antrentndu-1 astfel, spre folosul nostru, de Ia compli-
 46 ROLAND BARTHES
- -- - -- - - - - - - - - - - - - - -
1 .
MITOLOGU
t.iJnetltur' nu pricep nimic din
~~ •..sen
41

ftloso~~·. fil~fia.' in
foarte bine pc ele. Nu vot u cxphcatJ ~
ciratea intro neputintA Ia o complicitate intro intcligen(A. Ope..
\,iunca estc bine cunoscuta in saloanele Verdurin: ,.Eu. cares-
inteligcnt de profesic, nu pricep nirnic; dar nici voi nu priccpq
·ce
schitJlb. I~ pn r. a pc voi Nu vreti sa intelegc\,i textul maru -
ru~fi. ~~;:;x~:~ in. a si~uri ca marxistul Lefebvre ~teleg~
nimic; asta ln.seamna cA voi sinteti Ia fel de inteligcnti ca mine' tu)Ut Le. • . ta voastra de a tntelegc &i. indcoseb1 (cAct
d J ·· · d · 1
r.
Adeva.rata tatll a acestor cc aratu sezomere e mcu t'- roarte btne nepu 0 n . . ..
red mai cwind vicleni dccit inculti) rosrul mllrtunsrrn
este acel vechi mit obscuranti t potrivit cAruia ideea cste noci~ eu va. c . r.
daca nu cste controlata de ,.bunuJ sim( &i de ,.sentiment": Ct deJj c1.05 de " inofcnsive" a accstw .apt.
n~erea estc RAul. am1ndoua au crcscm pe acela&i copac
cultura estc perrnisa cu conditia de a-~i proclama periodic zAdar
nkia scopurilor &i lirnitcle puter·ii (vczi, in aceastA privinta. '
idciJe Dlui Graham Greene desprc psihologi ~i despre psihiatri)
cultura ideaJa nu ar trebui sa fie decil o dulce cfuziunc retorict
arta cuvintclor pentru a dovcdi o muicre trecatoarc a suOetului
AceastA Mtrfua pereche romantica pc care o alcaruiesc inim
&i capul nu arc realilate dccit intr-o inchipuire de originc oare
cum gnosticA, In fiJosofiilc acclea opiacce, care de fapt au for.
mat totdeauna complementul rcgimurilor opresive, undc inte-
lectualii sint indepllrt.ati trimitindu-i sa se ocupe putin cu emo-
tiile i cu incfabilul. fn rcalitate. oricc rezerva fata de cultw1
este o pozitie terori ta. Daca ~ti critic de mescrie ~i proclam
cA nu pricepi nimk din cxi tcn{iali m sau din marxism (caci.
ca un fhcut. acestea sint in primul rind ftJosofiile pe catt
recuo~tem ca nu le intclegem). inseamna ca-~i inalti orbirca
sau mutenia Ia rangul de rcguJA univcrsala, cA alungi din lumea
aceasta marxismul ~i existentiali mul: ,,Eu nu intcleg, deci voi
sinteti idioti".
Dar, daca, i'ntr-o opera, va temc~ 8$Cl de mull de bazele
ei HJosofice ~i dad Je dispre(uiti. daca cere{i cu atita tarie drep-
tul de a nu intclegc nimic din ca i de a nu vorbi despre ca.
atunci de cc va mai faceti critici? Meseria voast.ra cste t~
aceea de a intclege. de a cxplica. Puteti. de buna seamA.judeca
.filosofia in numelc bunului simt; din plicate, dacA , bunul simt"
 MITOLOGII 49

. jurul lui Omo. murd.Aria este on mic dll$man plapind ~i

din care 0 ia Ia sAnatoasa de pe rufele fiumoase $i curate
oegt\1: dt estc amenintat cu judecata lui Omo. Produsele cu
oUJl\31. cele cu amoniac sint tM-A nici o tndoialA dclega{ii unui
clor $1 · ~ dim tri a
soi de foe total. salvator, dar orb; pulbcrile smt, . po. v ,
se)ective, ele imping, due m~a _p~n t~tura obtectulm, au
funelie de politic, nude r!zbo1. Distmc(Ja aceasta are respon-
Saponide ~i detergenti ~ilii ei etnografici: lichidul chirnic prelung~~e gestul _sp!l:«>-
resei care freacA rufele, iar pulberile tnlocuJcsc ow c~d
esw1 gospodinei care freaca. ~i stoarce rufelc pe margmea
Primul Congrcs MondiaJ aJ Detcrgentei (Paris. sept.cmbrie g . ~ ,.
spAIArorulw me mat. .
1954) a autorizat lumca sA sc lase prinsA de euforia provocatA In cadrul pulberilor, trebuie ins! sA opunem ~~~
de Omo: nu numai cA produ clc detergente nu au nici o ac{iunc psihologice reclama psihanalitic! (iau cuvintul fM'A s!-t ~~~
0 semnificatie savant! anurne). De excmplu , Albea\a Pcrs~ ·~·
dAun!toare asupra piclii, dar chiar i-ar putca feri pc minori de
silicozA. fnsa produsele accstea constituie, de citiva ani ibcoace, clade$te prcstigiul pe cviden\Cl unui rezultat; este pus! ~ IDJ$C3-
obiectul unei publicitAti alit de masivc tncit as!Azi etc fac parte re vanitatea, aparen\Cl sociala, oferind sprc comparape dou!
din acea zona a vie~i cotidicnc a francc-lilor asupra carcia obiecle din care unul estc mai alb dcdt ccl!lalt. Reclama Omo
psihanaliza, daca ar fi Ia 1J cu tot ce se pctrece, ar face bine indica de ascrnenca ~i cfectul produsului (de attfel. sub _o ron:na
sA se apiece un pic. Atunci, ar fi folositor sA i se opuna psiha- superlativ!), ins!, in primul rind, descoper! procesul din actiu-
nalizei lichideJor purificatoare (Javel). cea a puJberilor saponj- nea lui; tn felul acesta, rcclama il angajeaz.A ~ consum~lor
date (Lux, Persil) sau detcrgente (Rai, Paic. Crio. Omo). Rapor- intr-un fcl de mod tmit at substan\ei. i1 face comphce Ia o ebbe-
turile dintre remediu ~i rau, dintre produs $i murc!Arie sint foarte rare ~i nu doar beoeficiar aJ unui rezultat; materia este prevazut!
diferite de Ia un caz Ia altul. cu st!ri-valoare. .
De pilda, apelc de Javel au fo. t lntotdcauna pcrcepute Omo fol~te douA asemenea st!ri-valoare, destul de not
ca un fel de foe licbid a ca.rui ac~une trcbuie sA fie mAsuratA in cadro1 detcrgen{ilor: cea profundA &i cea spwnoasA_. C'md
cu grijA, altfel, insll$i obicctul estc atins. ,,ars"; legenda implkitA se spune cA Omo cur!tA in profunzime (vezi sceneta Cmema-
a acestui gcn de produse sc prijinA pe idcca de modificare Publicitate), se presupune ca rufele sint prof~de.. ceva Ia ~
violentA, abrazivA, a materiei: factorii rAspunzAtori sint de ordin nimeni nus-a gtodit vreodatA, ccva cc omagiazlmcon~~bil .
chirnic sau mutilant produsul , ucide'' murda:ria. Dimpotriv!. face din ele un obiect mAgulitor pcntru tainiccle pomm de
puJberilc sint clemente scparatoarc; rolul lor ideal este acela inv!luire ~i de dezmierdare ce se afla In oricc trup omenesc.
de a elibcra obiectul de imperfec~unea lui circumstantial!: Cit despre spurn!, semnifica{ia ei de lux estc bine ~uooscut!:
murd!ria este ,alungatA". nu mai estc .,omoritA''; In imaginarul mai intii, ea arc o aparentA de inutilitatc; apoi, proliferarea sa
50 ROLAND BARTHES
abundcntA, faci lA. pare! Ia nesfir$it, Ia~ A sc prcsupunli ca
in substanta din care icse e afiA un gennene viguros, o esenta
sAnAtoosli $i putemic:A, o marc bogatie de clcmcntc active intr-lll!
mic volum initial; In r~it , ca favorizeazA. Ia consumator, o
imagioatie aeriana dcspre materie. un mod de contact U$0r $i
totodat! vertical. utn1Arit alit in ordinea gustativa (pateu de ficar
de gisc!, mi'nc!ruri U$08fC, vinuri) ell $i in cca a vcstimeotatiet
(musclinc, tuluri) ~i a llpunurilor (vedcta ~ciod baie). Spuma
poate fi chiar scmnul unci oarccarc spiritualirau. in masura in
care despre spirit sc erode ca poatc scoate totuJ din nimic, o
marc suprafata de cfcctc dintr-un rrric volum de cauzc (crcmele
au o cu totul altA psihanalizA, una de ordin sopitiv: ele desfiin-
teazli ridurilc, durerea. focul etc.). fmportant cstc sA ~tii sa mas-
chc?J func{ia abraziva a detergcotului sub imagioca piAcuta a
unci substante profundc &i totodatA acriene care poatc guvema
ordinca moleculan1 a tcsaturii fhra a o ataca. Euforic care ou
trebuic sa ne facA sA uitAm c! exista un plan uodc Pecsil $i
Omo sint totuna: planul trustului anglo-olandez Uni/ever.
.-•
Omul sarman ~i proletarul
UJtimul gag a) lui Charlot a fost cind a dat jum!tatc din
miul primit de Ia ovietici pentru fondurile abatclui Pi: rre.
~ fapt, in felul accsta a stabilit o egaJitate ~c naturA mtre
proletar ~i omul sArman. Charlot 1-a viiZut mtotdeauna pe
proletar sub illflti~ de om ~Arm~: ~$a sc explic!. ~orta uma-
nll a reprezcntArilor sale. dar $1 ambtgwtat~ tm: poli.u c~. ~oa~
acestca sint foarte vizibilc in accl film adnmabil, TJtnpun no1.
Charlot sc apropie ncmcetat de tema proJetad, ~ s~ as~~c
sub aspect politic; el nc arat! prole~, in~ orb~~ $1. mmpt,
definit de natura imcdiat! .a nevoilor $1 a alienArii lut. totalc
in miinile st!pinilor (patroni $i politi~) . Pentru Charlot, prolcta-
rul tot mai cste un om cArUia ii este foarne: Ia Charlot, rcpre7-CO-
tlrile foamci sint mtotdeauna epice: ni$te sandviciuri nemaipo-
mcnit de mari. fluvii de laptc, fructe aruncatc cu n~ dup!
ce abia s-a m~t din elc; in emn de batjocum, m(l$ma de
mi'ncat (de cscn\A patronaJA) nu ofern dc:_dt alime~te IAiate in
bucA\,i $i. tn mod vMit, flr.1 nici un gust.lmpotmOLit ih foamea
sa, omui-Charlot sc situcazA lntotdeauna chiar ~ uptul coo-
$tientizArii politicc: pentru el , greva cste o catastrofA, deoarece
ea amenin\A un om care, intr-adevAr, nu mai vede de foame
ce-i cstc· acest om nu ajung Ia conditia muncitorcascA dcdl
in mo~ntul cind omul smnan $i proletarul coincid sub privi-
rile ($i Joviturile) de vederc istoric, Charlot
 52 ROLAND BARTHES

se identificA in mare masura cu muncitorul din vremea Resta.,

uratiei, cu salahorul revoltat lmpotriva ~inii. descumpanit dt
greva, fascinat de problema piinii (in sensu! propriu al cuvto.
tului), dar incapabil incA de a accede la cun~terea cauzel~
politice ~i a ex.igenteJor unei strategji colectivc.
Charlot reprezinta un fel de proletariat brut, ramas deo.
camdata tn afara Revolutici, iar aceasta face ca foJ\3 lui Si
fie imensa. Deocamdata, nici o oped socialista nu a ajuns Si Marpeni
exprime conditia umiJa a muncitorului cu atita violen{A ~ gene.
rozitate. Numai Brecht, poatc, a intrevAZut nccesitatea ca ana
socialista sa se ocupe intotdeauna de omuJ din ajunuJ Revo. Misterul Farfuriilor Zburntoare a fost. la inceput, excl~iv
luliei, adicA omuJ singur, inca orb, gata sa se indrcpte cAt:re ttteSUU: se presupunea cA farfuria vine di~ nec~oscutul so'?e.-
lumina mvolutionarA sub apAsarca ,.fireascA" a necazurilor sale. tic, din acca lume Ia fel de lipsita de. mten.w c~ ca $1 o
1nllti$indu-l pe muncitor angajat intr-o luptA con$tienta, subsu- alta !aneta. Jar aceasta fonnA a mitulw contmea, chiar.de ~
mata de CauzA ~i de Partid, ceJeJalte opere mdau o calitatc
politica nccesarA, dar flrA fortA esteticA.
atun~i. gcrmenele dezvoltarii sale planctare; ~cA ~arfuria: din
._,...,;,., sovieticA a clevcnit alit de U$Of m!$mArie martumi,
Insa Charlot, potrivit ideii lui Brecht, ~i arata orbirea !Jla$1wuA-
tnseamna cA, de fapt, rnitologia occidentali atnbwc. wnu cor.n~
. . 1 .. U
astfeJ incit cei ce-J privesc s! vadA, in acel~ timp, ~ orbul $i
ni.ste insa$i alteritatea planetei: URSS este o lume mtcnnedi
spectacoJuJ dat de acesta; sA vezi C! cincva nu vedc estc cea
mai bun! situatie pentru a vedca co intensitate cc nu vede ccla- intre PAmint ~ Marte. . . .
Numai cA, mdevcnirea sa, fantasncul §1-a ~himbat sen-
Jalt de pildA. Ia spectacoluJ de Marionetc. copi.ii sint cei ce-i spun
sui, s-a trecul de Ia rnitul Joptei Ia eel al j~t. fntr-adev~,
Marionetei undc estc ceea ce ea sc preface cA nu vede. To«
Marte pint una-alta, cste nepa.rtinitor: Marte vme pe PAmint
3.$a, Cbartot in ceJuJa, rtsfltat de paznici, duce viata ideaJa a
pcntru' a judeca Pamintul dar, inainle de a coodamna, Marte
micuJui burgbez american: cu picioarelc incru~tc, ~j cile$te
vrea sa observe, - •0""'
.."' ~ t.,.leagA. Marea contcstare U.R.S.S.-U.SA. . .
jumaluJ sub un portret al lui Lincoln. insA postura estc discrc-
este simtit.A de acum tncolo ca o stare VlllOVaJ · tA • deoarece ll.lCl
.
ditata de adorabila ci suficienta. de faprul cA nu rnai este posibil
sa te refugiezi in ca flra a remarca noua alienarc pe care o primejdia nu mai are nimic de a face cu dreptul: 3.$a se exp~
~-~ ...... .JI destul de puternica
contine. fn acest fel. cele mai ~ flXAri devin zadarnice, \.Nl~ : .. .
• •
recurgerea mitica Ia o pnvtre
iar omuJ &annan cste necontcnit rupt de ispite. De fapt. acesta-i pentru a UIUJIU :- .: ..... :da ambele n lll'h. Anali$tn vutorulw vor putea
r-"' . . ..
motivuJ pcntru care Charlot invinge totul: pentru cA scapa din explica clementele figurative ale ~~·. puten •. temele orun~
<Xice, respinge orice asociatie ~ nu inv~ niciodarA in om dcc1't care o alcAtuiesc: rotunjimea rrul$111Ariet, netezunea. ~ulw
omuJ, numai omuJ. Anarhia lui , discutabila din punct de vedcre din care este flcuta , acea stare superlativll a Junm ~ c.are
• ,n,_,. ~~.Jieu..: · ~..t ..t...nern tnat btne,
politic, reprezinta, poate, in ri. fonna cca mai eficace a revolutiei . ar putea-o rcprezenta 0 marene lillil v..._..... •. ~
 54 ROLAND BARTHES

~potriv!1, tot ~cca ce..in. cimpuJ nostru perccptiv. face p~

1 acolo. ca ni re fiinfc cc
MITOLOGfl 55

~u atins ~ asemcn~ grad de ~ivilizafie

d~n te~a .RAuJUJ: unghJUnJe. planurile neregulate. zgomo~ iJJCl"l au purut ajung~ pmiJ la fX!I .cu propriile lor mi~oacc, .1.
discon~w~tea suprafetclor.. !oate acestea au fost arata~t {JC «fJAgini». Trcbwc sA lie de'!tJ. sil rec:~~<;dJ cx1 tenca lw
am~untJt rnAroman~lc de an1Jc1pa{ic. a caror psihoza martian. f)Ul11nczeu $i tl-$i aibA propna lor rellgJe. . .
nu face declt sA reta aidoma dcscricrile. A$adar, toatA aceastA psihozA se bazea7.A pc m1tul ldenu-
Mai semnifi~Li.v in~ ~te faproJ ca Marte este irnpliei IA{ii. adicA al Dublului. Dar, in ca7»l acesta. ca intotdeauna,
dotat c~ un.~ete:mmiS~ 1. tone copiat du~ eel al Pamintului publul este mai tnainte~ Dublul ~te. JudccAtor. ~frun~
DacA fa.rfurille mt. vchic~cle ~or geografi maqicni veni{i sa dintre Est ~i Vest nu mru este pur ~~ .unplu4 1~pta dmrr:. Bm~
observe co~gu~ua PclmlnruJw. dopA cum a spus-o in g\111 $i RAU. este un soi de amestec ~hct t. zv1~lit sub ochii ~e1
man: nu ~t1u cc mv~tat american. ~i 3$3 cum de buna scama 8 treia Priviri; ea postulca1.A eXt tcnta unc1 Supra-N~tur:' Ia
m~tt o c~ pe ~optJte. faptul sc datoreaza maturizArii istoriei nivelul cerului. dcoarecc in cer cstc Teroarca: de acum mamtc,
1~ 1 Marte ~~ a celci a l~mii noastre in aceJ~i ritm, precum ccruJ este, llr!1 ruci un fcl de mctaford'.. cimpuJ ~ndc apare
~· ~rodu<.-cm de geografi m acelll$i veac in care noi am desro moartea atomicA. Judec!lorul se n(l$te m acel~1 loc unde
~t. geog_ra lia ~ i lotogralia acriam'l. Singura deosebire cstc amenintA dll!1ul.
J~S~J. vehteuJul, mai avansat. Marte ncfiind decit un PArrum lar pc ace.<it Judec:ttor - sao mai <.lcgrabA accst Supra-
dm VIS, inzestrat cu aripi desAvif$ite. ca in orice vis de ideali- veghetor - l-am vAzut rcinvcstit. cu grijA. de c!1tre spiritual~ta~
zare. P~cmne .ca, ~~ Ia nndul nostru am debarca pe Marte. comunA. fiind , de rapt. foarte potin diferit.dc ~ p~rn pr~Jec~Je
plas~u~ du~ mchJpUirCa noastrA. n-am gAsi aici dcdt PMnin- tercstr:t. Una din tr:\sAturilc constance ale oncaret mttologu nu~-
tul, ~· · mtrc acestc douA produse ale unei aeeleill$i Istorii ar burghe'le este incapacitatca de a-1 imagina pe CeiAlalt. Alten-
li greu sA nc IMnurim ~ dintrc ele cste al nostru . Olci, pe~tru tatca cste conceptul fatil de care ·:bunul im\" arc 0 antipatie
ca Marte sa.fie rodat ~rnntei gcografice. accast:a pJaneta trebuic: flii pereche. Oricc mit tinde, fatill. cAtre un an~opomorftsm
sa fi avut ~ ca un Strabon al ci. un MicheJct al ei, un Vidal ingust. ~i. mai mu. caue ceea cc am putea nunu un antrop<>-
de La .Blanche: ~i. din aproape in aproape. aceJ~i natiuni. morfism de clasA. Marte nu cste Cloar PAmintul. este P~tuJ
acei~J ~c, aceill$i invatati i acei~i oameni ca noi. mic-burghez. cste funduJ de provincie Ia nivel de mcntal.'tatc,
~g~ca cere Aaiba ~i acel~i religii, ~i bineinteles, mai cullivat (sau cxprimat) de marca presa ilustratA. De ab1a CC:
ales log•ca noastra. a franceziJor. Martienii , spune Lc Progrts s-a format in cer. cA Marte este ali~at ~e .~tre cea mru
de Lyo~,. au avut ncapArat un Chri tos: prin urmare. au ~i un putemicA formli de apropricre. cea a tdentltA\11.
PapA (~• lata d1 schisma cste dcsctlliA): daca nu 1-ar fi avut,
~u ar fi putut li atit de eivilizati incit sa inveoteze fariUria
mt~l~e~. fntru~it. pentru accst jumal. religia ~i progresuJ
tehmc smt m ac~l mru.urA bunuri de prct ale civiJi?At~ei clc
nu pot merge de:cit irnprcun:t . ..Estc de neconceput, se ;eric
 MITOWGII 57

,...,clones de Jules
ccluil. al t (Lcs '-J Roy).
.
in sf'lf$it.. Biscrica:
..
vorbili cu ardoare dcspre ~ariseismul CJ, despre tn~ttmea spm~
. nriJotr ei ... r!i, ... h ca toale acestca pot uctde, nu ascun
cual! a b1g""' ' ...~ · · · · da ·
. nici una din mizcriile crcdinteJ. Apot, m extrerrus, t•
clc9.., cA litera Scripturii, oricil de neplllcuta ar fi, este o
de 111te1es . . . . . . . uJ
cale de rointuire pcntru victimel~ ~c1 , $1 JUStificatt. ~gonsm
Operatia ASTRA moral prin sfintenia celor pe care-t unpovllreazll (Livmg Room
de Graham Greene). . .
Este un oi de homeopatie: indoielile fa\A de Bt~cll.
lntroducind to Ordioe spcctacoJuJ lndatoritor aJ servitutiJor f; de An:nata, sint lecuite prin lns0$i raul Bcut de BJ.Sen~
sale, s-a ~ut un rnijJoc paradoxaJ dar peremptoriu de a $iapdc armata. Este inoculat un rau i~limpllltor ~veru
pentru a
elogia. lata care este schema acestei noi demonstratii: se ia san Jecui un riu csential. Nemultwmrea fa~ de ncomema vaJo-
0

vaJoarea de ordinc pe care vrem s-o rcstaurnm sau s-o ril de ordinc est.e, sc spune, 0 boaJll obi~uita. fireascA, ~
dezvoltam, se aratA pe indeJetc micimiJc ei, nedreptatile pe care orte fi icrtata; nu trebuie Jovita in fatA. ci mai cu.Ond c~orct­
le ~v~, suferin~Je ~ra le ~ n~ere. este cufuodatA in I : atunci cind cste vorba de posedarea de cAtre diavol :
Dea)UDSuriJe ce decurg din natura et; apo1. in ultima clipa, este f boln~~ este pus sa joace rcprezent.ar~ stap~tc,
raut.ui ee-l
salvata in ciuda, sau mai curind, cu toata apasAtoarea fataJitate este impins sa cunoascA chipul revoltct sale. tar rev~l~ dispare
ell ....,.,; ales ca o data tndepartata, pnvtta de Ia
a pAcatclor sale. Excmple? sc gasesc din be4ug. •
cu stguran'"' .._.... • . . .
Luap, de piJda, o armata; da!i Ia iveaJa, Bra sa ascunde(i distant!. ordinea nu mai estc decit o llllXturn. manibeiSta. adicA
~c•. f~ ~na a $efiJor, caractcruJ marginit, nedrept aJ f8laJA, care, ci$tigind pe ambeJe tablouri , dc~e beneficll. RAul
~line1 rnihtare $i, in aceasta tiranie prosteasca, introdnceti imancnt aJ scrvitutii cste rllscumpa.rat de bmcle ~~~t
o funta ~arc: ~u~ ~Iii. dar simpatica, arheti~ a1 retigiei, a1 patriei, aJ Bisericii etc. Putin rnu ,,marturistt' ne
spectaloru)w. Apot, m uJt.una clipA. r.1srumati paJAria fcrmecar.a SCUl.e$t.e de recun()a$terea raului ceJui mare ascuns. .
$i 5COa1eti din ea imagioea unei armat.e triurnBtoare, cu ctrape. ln reclamc, putem gAsi o schema romanesca ce expbcll
lele fluturind, o imagine adorabila, ca.reia, vorba nevest.ei lui foarte bine accasta nouA boalli. Este vorba de rcclamele Astra.
SganareUe, nu-i poti fi decil credincios, ~i in1ifnt (From here Povestioara incepe intotdeauna co un strigat de indignare fatA
to eternity, Tant qu'il y aura des hommes). de margarin!: ,0 crcmli co margarinll? Ni~ ~u mA_g"md~!" .
. ~ o ~ta annata: semnalap fanatismuJ $tiintifjc aJ ingi- ,,Margarina? Unchiul tAu va fi nemuJtulllJ~! Apo1, oc~ se_
nerilor et, orbuca lor, arata(:i tot ce poate cfjstruge o rigoare dcscbid, COD.$tiinta devine rnai ~uplA, m_arg~na .e st: un ~1Dlet)t
atil neomen~: oamcni, cupluri. Apoi scoateti-va drapeJuJ,
ru: deJicios, placut, digest. economtc, folosttor 1~ once trnpre~ .
salvatJ armata pnn prog:res, lega(i mAre(ia uneia de triumful MoraJa cu carese ihcheie este cunoscutA: .,atJ scllpat de o preJU-
decata care va costa J.llul . ba~i!". tn ace13$i feJ , Ordinea va
58 ROLAND llARTHES

scapa ~e preju~~A~Ie d~mncavoast:r.l progresiste. Armata

valoare Jd~A? m~J gmd; wtati-vA Ia uferintcJe pe care lc ~
~oaca.la urama CJ, Ia orbirea oricind nncibiHi a ""filor eJ· s·
nca 1.nfaifbil ? . ~v· or-' • tSe.
•
1
•• A· Om pAcatc. ~te indoiclnic: uitati-va Ia bigQti
I. prcotu Bra put~e. Ia :onformismuJ ei ucigruor. Apoi . bun~·
sun~ face socot~mc: cc mscamoa miciJe ocplaceri ale ordiJi
pe linga avantaJCie ci? Face cit un vaccin. La urma .
are a f: ca · UI1IJCI. Ct Conjugale
aa: marganna nu cste decit oi te grclsime. daca randa.
menruJ Cl estc mai marc dccil eel aJ untuJui? Ce arc a f:a""
~ " oro·mea sociaJa este cam asprn ~j cam oa.rba'
Ia unna unnc1.· ,_ ""'
~~~ _ ceca ne -mgcruUie
~· sa trillm icftio ? lata-ne sdipa~ · Siot multe casatorii in presa ooastd ilustratA: clis!torii in
Ia nndul no tru, de o prcjudccata care nc co ta scump p~ tumea mare (fiuJ Mar~aluJui Juin cu fiica unui In pector de
scump, pemru care oc Pclceam prca muJte scrupuJe, oc rev~ltam Ia Fmante, ftica ducclui de Castries cu baronuJ de Vitrolles) ,
prca tare, luptam prea mult ~ riimincam prea inguri . c!~torii din dragoste (Miss Europa 53 co prictcnul ei din
copilArie), cMM.orii (viitoarc) ale unor vedcte (Marlon Brado
cu Josiane Mariani , Raf Valone cu Michele Morgan). F~tc.
4

aceste casAtorii nu sint toate scmnalate tn acel~i moment: cki

nu toate au aceea$i virtute rnitologica.
Osatoria in lumca mare (aristocrat! sau burghezA)
rAspundc func{iei ancestrale ~i exotice a oun\ll; ea cste potlatch
intre eclc douA farnilii i spcctacol al acestui potlatch in ochii
mul\imii care inconjoara. mistuirea bog~ilor. MuJ\imea cste
necesa.r.1; 8$Cldaf. casatoria in lumca mare cste intotdcauna
adusA Ia cun~tin\A in piata publicA, in fata bisericii; aici sint
~i barUi. aici estc orbitA adonarca care priv~e accst act; int
zV'trlite in foe unifonnelc ~i haincle. Olelul ~i paoglicile
(Legiunii de Onoarc). Armata ~i GuvcmuJ , toatc rolurile
principalc din teatrul burghe'l. a~tii rnilitari (indui~a\i), un
cApitan din Legiuoea Stdinll (orb) ~i mul\imca pariziana
(emQ\ionatA). Putcrea. lcgea. mintca. inima, toate aceste valori
ale ordinii int aruncatc imprcona in nuni.A, di. trusc in podacch,
dar, prin insu~i acest fapt, cle sint instiruite mai zdravan decit
 60 ROLAND BARTHES
oricind, t:rM.ind grosoJan bogAtia natnraJa a oricArei aJiante. o
..casAtorie in lumea mare". sa nu uitAm acest Jucru, estc 0
opera{iune contabilAfructuoasa, care consta in a trece in creditQI
naturii debituJ greu al Ordinii, in a absorbi in euforia publi~
a CUplului ..trista ~i sa.Jbatica istorie a oamenilor'': Ordinca
t:rai~te pe socotcala Dragostci; minciuna. exploatarea, IAcomia,
tot rAul social burghez cste ajutat de adcvaru.J cupluJui .
Osa.toria Sylvianei Carpentier, Miss Europa 53, cu prie-
tenul ei din copilArie, electricianul Michel Warembourg, penni-
te dezvoltarea unei altc imagini , cea a c:Aminului fericit Avmd
in vedere titluJ sau, Sylviane ar fi putut duce viata str1lucitl
a unui star, ar fi putut cAJatori, ar fi putut face film, ar fi putut
ci~tiga mul~ bani: cuminte ~i modesta, ea a rcnuntat Ia , gloria
efetDCii" ~i. credincioasA trecuruJui sau, s-a casAtorit cu un
electrician ~ Pafai~u. Tinerii c!s!toriti ne int inBti~~ m
fa1..a postnuwala, in urnp ce se obisouicsc cu fericirea, insta-
lindu-se in anonimatuJ unui mic conJbrt: aranjeazA apartamentul 1
cu douA camere ~i bucALArie, iau micuJ dejun, se due la cinema,
rae cWilpArllturi.
Aici operatia consLA, evident, in a pune in slujba
modclului mic-burghez LoalA gloria naturala a cuplului: faptul
ca accasta fericirc. prin defmitie marunta. poare fi aleasA, iocu-
rajea.zA milioanele de francezi care o im~ prin cooditia
lor. Mica burghezie poale fi rn1ndn1 de cununia SyJvianei
Carpentier, tot~ cum . pe vremuri, Biscrica dobiodea puterc
~i prcstigiu prin caJugarirea vreunei persoane din aristocratic:
modesta casatorie a celei ce fusese Miss Europa, indui<>$Atoarea
int:rare, dupa ati'ta str1lucire. in aparatamentuJ cu douA camere
~i bucALArie de Ia Palaiseau. echivaleaza cu int:rarea Dlui de
Rance in mAnAstirea Trapista, sau cu cea a Louisei de La
VaJlicre Ia Carmelite: mare cinste pentru m!nAstirea TrapistA,
pent:ru Carmelite ~i pentru PaJaiseao.
MITOLOGII 61
{)ragostea-mai-putclllicA-decil gloria relanscaza aici morala
statU quo-ului social: ou este intelept sa-ti pArasesti coodi{ia
S()CiaJA. este un mare merit sa te intorci la ea. tn schimb, coo-
dipa JnsAsi i~i poate arllta avantajeJe, care. in escn~ . sint cele
ale fugii. to acest o:nivcrs. fericirca este sa tc joci d~a ceva
ce scamW co inchidcrea domestica: chestionare ..psiliologicc",
Jocruri maruote, obiecte pe care ~ le faci singur, aparatc de
uz casnic, programul zilnic, tot paradisul de ustensile din EJJe
sao din Express, elogjaz.ll caminuJ inchis, introversiunea sa gen
ba)at-~i-papuci , tot ee-l prcocupa. i1 infant:ilizeaza, i1 inocenteazA
$i i1 rope de o responsabilitate socialA Jargita. ,,DouA inimi ,
un cAmin." Cu toatc acestea. mai exist.A ~i lurnea. fns.a iubirca
spirirualizcaz! cAmiouJ , iar camino! ascundc coliba: mizcria este
exorcizata prin imaginea ei ideaJA, sAr.lcia.
CAs!toria vcdctelor estc aproape intotdcauna prczcntat.ll
sub aspcctul ei viitor. Ea dezvolt.a mituJ aproape pur al CUpluJui
(eel putin in cazuJ lui Vallone-Morgan; Ia Brando, elemeotele
socialc domina, o sa vedem nurnaidecit). Conjugalitatca se afll
asadar Ia lirnita superfluitatii, este IAsat.ll, 1ld nici o precau\ie,
pe seama uoui viitor problematic: Marlon Brando sc va cAsatori
cu Josiane Mariani (dar nurnai dup.ll ce va fi rumat inca vrco
dou.llzeci de nJmc); Michele Morgan si Raf Valone vor alcatui
poale un nou cuplu civil (dar mai intii va trebui ca Mic~Je
sa divortcze). De fapt, cste vorba de un hazard prezentat ca
sigur tocmai in mllsura in care importanta lui cstc marginal!,
upusa acelei convcntii foartc generate care vrea ca. public,
C!satoria sa fie intotdeauna finalitatea ,,fireasca" a impreunarii.
Important este ca. sub garantia unei cllsatorii ipotetice, l fie
accepwa rcalitatea carnala a cuplului.
Os.lltoria (viitoare) a lui Marlon Brando mai este incllr-
cam ~i de complexe sociale: eel al cioMni\ci $i al stapinului.
Josianc, tiica unui ,modest" pescar din Bandol , inst:ruitAtotu~i .
62 ROLAND BARTHES
dcoarece a trccut de prima parte a bacalaureatului ~i vo~tt
cureot engleze~te (tema .,calit:Atilor" fetei de mArital), Josiane
1-a impresionat pe eel mai tcnebros bArbat din lumea cinema.
tografului , un soi de compromis intre Hippolit i vreun suJt.ae
solitar i Albatic. InsA aceast:A rnpire a unei umile frcUlluzoaice
de cAtrc monstruJ hoUywoodian ou estc totaiA decit prin f'CCi.
procitate: erouJ legal cu lanturile iubiri.i pare cA-~i rcvarsA l<X
farmccUJ asupra orA.seluJui franccl , asupra plajei. a pie(ei, a
cafenclclor ~i a ncgustorilor din Bandol; de fapt, Marlon estc
fecundat de cAtre arhctipuJ mic-burghez al tuturor cititoarclor
de s!plAminale ilustratc..•Marlon , scrie Unc Semai.nc du
Monde, Marlon, impreunA cu soacra (viitoare) ~i cu sO(ia
(viitoare), ca un mic-burghcz franccz. Ia o micA plimbare ca
sA-~i facA poftA de mincare". Realitatea impune visuJui decorul
~i statutul, mica burghezie france1~ fiind in mod vAdit ast:Azi
mtr-o f"aJ.A de imperialism mitic. Prestigiul lui Marlon estc, mai I
int.ii, de ordin muscular, venusian; in al doilca nnd, el cste I
de ordio social: Marlon cste coosacrat de .Baodol in mult mai
mare mAsurn decit coosacdl cl localitatca.
Dominici sau triumful literaturii
lntregul proccs Dominici s-a des~urat pe o anumitA idee
dcspre psihologie care, ca din tntimplare. este tocmai cea a
Literaturii conlormiste. fntrUcit dovczile matcriale erau oesigurc
sau contradictorii, s-a recurs Ia dovezi mentale; ~i de unde
pureau Ji luate accstea. dacA nu din mentalitatca acw.atorilor?
S-au recoostituit ~adar din imaginati,e. filrtt vreo umbrA de
indoialA. mobiJurile ~i inlAntuirea faptclor; s-a procedat aidoma
acelor arhcologi care aduna pietre din toate partite cimpuJui
de sApAturi ~i. cu cimentuJ lor foarte modem, ridicA un delicat
templu al lui Scnusret, au aidoma celor care rcconstituie o
rcligie moartA acum douA mi:i de ani lwndu-~i datele din vechiul
fo~td al intelcpciunii universale, care de fapt ou este dcci\
propria lor intelcpciune, elaboratA in ~lilc cclei de a ID-a
Republici.
~ s-a lntimplat i cu ,.psihologia·• batrinului Dominici.
Este iotr-adevllr psihologia lui? u se ~e. Dar putem fi siguri
cA avem de a face cu psibologia p~nteJuj Curtii cu Juri
sau cu cea a Procurorului. Aceste doua mentalitAp, cea a
bAtnnuJui tllran din AJpi ~i cea a pcrsonalului ce impartc
dreptatca, au elc oare acel~i mecanism? Nimic mai pu~o sigur.
~i totu~i. batrinuJ Dominici a fo t coodamnat in oumcle unci
psihologii ,universalc": coboritt\ din empireul inctntAtor al
•
 64 ROLAND BARTHES MITOLOOIJ 65

romanclor burgheze ~i aJ psihologiei csentialiste, Literatura • C()llSl2lA cu a~t prilc~ ~ nu ~te nA evoie sA fie in~hipuite ni~te
condamnat un om Ia ~od. Ascultati-1 pe Procuror: .,Sir lact bJriete mistenoase, nemtelegen ~ m Kaflca. Nu, sm~, voca-
~.ond, cum v-am pus, se temea. lnsA el $tie cJl eel m.; bU)atUI. cele mai multe matenale elementare, artalincc, ale
bun mijloc ~ ap~ cste atacul. Se arundl dcci asupra aces,_ tiJnbajului sc cautA ~tc fAra sA se lege intre elc, dar nimeni
bhbat ~1./balJc $1-1 apudl pe bAtrfn de gil. N-au cbimbat rUe; U*$i bate caput cu aceasta (,.Etes-voos alle au pont? - A116e7
un cuvmt. 1n tl Gaston Dominici nu poate sufcri aici .mAclr ~ n'y 8 pas d 'allee, jc Je sais. j'y suis etc·r. F~te. toatA
gindul cil cincva vrea sA-l doboarc. N-a lost in scare. fizic, .q turoea se preface a crede cA limbajul oficial este eel die~ de
suporte forra accasta care, pc DCB$tcptate. i1 infnmta." Este Ia bUDul sim\, eel aJ lui Dominici nefiind decit o vanetate
fel de plauzibil ca ~i tcmplul lui Senusret, ca ~i Literatura lui emologicA. pitoreascA prin sAdcia lui. Cu toate acestca,limbajul
M. Genevoix. Numai ~. dacA arbcologia sau romanul se aceta prezidential este Ia fcl de deosebit, lncArcat cu c~
~ pc .un. ,de ce nu'?", nimeni nu pat~e nimic. Insa ncreaJc, li.mbaj de compunere ~J am, nu de psihologie concretA
J~tJtJa ..PenodJc, cite un proccs, i nu neapArat fictiv ca eel (numai sA nu cumva cei mai multi oameni sA fie, din pAcat.e,
~m Strtlinul, ne ru_nint~te cA accastA Justi~e este gata sA vi obligati sA aibA psihologia limbajului pe care--1 lnvatA). Si'nt pur
unprumute un cre1er de schimb ca sa va condamne farn re- $i simplu douA particularitAti care se infruntA. lnsA una are
m~ ~i ~· intru~it este comeliana, ea vA zugrAv~tc ~ onorurile, Jegea, forta de partea sa.
cum ar trcbu1 sA litJ ~i nu 3$a cum slntC{i . lar acest lirnbaj ,.universal" vine sA relartseze Ia momcntul
.Acest ~ra~fc~ aJ Justitiei in lumea acuzatului cste posibil potrivit psihologia stApini.lor: ceea ce ii ingMuie sA ia intotdea-
datontA unw m1l mtermcdiar. mult folosit de oficialitAti, fie una pe un altul drept un obiect, sA descrie ~i sA condamne
I
~ este vo~ de Curtca cu Juri , fie ca este vorba de tribuncle totodatA. Este o psihologie adjectivA, nu face decit sA-~i lnzestro-
hterare.' rrutul ~n~ei ~i aJ universalitAtji lirnbajului. ze victimcle cu atribute, nu $tie nimic despre act in afarA de
~tel~ ~~ cu Jun, care cit~e /c Figaro, nu-~i face, categoria vinovatA unde este bAgat cu sila. Categoriile acestea
' m mod v!<ht, ruc1 un scrupul sA dialogbezc cu bAtrinul pAzi(or sint cele ale comediei clasice, sau ale unui tratal de grafologie:
~ ~re ,,analf~t": Door amindoi vorbesc a~i Jimb1, $i IAudlros, coleric, egoist, viclean, dcsfnnat. dur, pentru ea omuJ
meA lirnba cea mcu hmpedc cu putintA. franceza. Minunat mod nu existA dcci'\ prin ,caractcrele" care-1 descmneaza societAtii
d~ a ~~ li.ni~. rezultat aJ edocatiei clasice, aJ epocii cind ca obiect aJ unei asi.mi.JAri mai mult sau mai putin ~. ca
:•obaniJ stAteau de vort>A truc1 sfiaJA cu judecAtorii! Dar ~i aici, subiect aJ unci supuncri mai mutt sau mai putin umilitoare.
~ spatel~ ~ral~i p~tigioasc (~i grot~ti) din traduceri.le Ja I AceastA psihologie utilitarA, ce pune in paranteze orice stare
lim~ latinA ~· din disertatiile Ia franc:ezA, cste vorba de capul de COO$tiintA, pretinde tot~ cA intemeiaza. actul pe o interiori-
unw om. tate prcalabiJA, postuleazA ,,sufletul": ea judec! omul ca o
Dis~ta~~ li.mbajelor, mchidcrea lor de nepatruns , au
fost tot~1 sublimate de cltiva jumali~ti, iar Giono a dat multe • Joe de cuvinte ba2.at pe omonimie-omofonie-omognlfie. intraductibil
exemplc m r.1poartcle lui despre ~edintele tribunalului . Se tn romW $i. de altfel , imperfect ch.iar 'i in limba francez.a (n.tr.).

•
 MTTOLOGll 67
66 ROLAND BARTHES

,co~tii ntA''. fArA sa sc inchiseasa de faprul d\ mai intii 1-a d

--- - .
· cA opus! hteratum ~ cArcarc (prezentatA
.. de suprrun .
Nuroru •. -•ului" ci a umanului"). eXlStA
ca pe uo obiect. una ca hteratura a ......... .,. ·• . d
Or. psihologia aceasta, in oumelc c:Areia astclzi vi sc I>Oalt ~ntotdea r:-r . . . . procesul Dominici a fost Sl o astfel e
· ratudl a s~tcru, · real doar
foarte bine lAia capul, se Lrage direct din Utcratura DOOSIQ o lite {I . t doar scriitori in etatt de • sau .
litcraturA. Nu au . ~ rvA uluitoare" ia mintile omulw;
traditional! care. in stil burghc7. sc num~te litcraturll a Doc.. titori strAJuct\l a cAror ve . .. . . fost .
mentului uman. In numcle documentului uman a fost condatn. p0.ves 6 . dul de vinovA\Je a1 acuzarulw. a rruu. ~
oocare ar ~ . care ne amenin\A pe toti. de a 6 JUdecatt
nat bALrinul Dominici. Justitia $i litcrarum s-au aliat, $i-• ~tacolul unct tcron, .I it r baiuJ pe care
schimbat vechile lor tebnici. dczvaluindu-$i astfel identitatca "'r- utere care nu vrea sA audA ue<:ll tm ') .
lor profunda. compromiti'ndu- e cu ne~inarc una prin alta. ia ~ ~ o pulA ca. Sintem co totii ni~te Do~ci. virmah. no
ru-1 .1IllP~. . lipsl'·r; de limbai. sau. Sl mat rllu, copl~
spatcle judccAtorilor, in jil\uri speciale. scriitorii (Giooo. · · c1 nJSte ac~ ·\' · ') · s · furl
Salacrou). La pupitruJ acuza.rii, un magistral? Nu, un ,.povesti~ uag3S'·. . . a: · ·ub eel a1 acuzatorilor n~tn . A-I
siti •.uroihttli. ooba~~: In numele limbajului! Na inccp toate
extf'dordinar". dotat cu un .,spirit incontestabil" si cu o ..vervt unw om m J
stralucitoare" (poo:ivit suprinz.Atorului certificat de bunA purtart ()(llOrurile legale.
acordat de Lc Monde procurorului general). Chiar $i poli\ia
i$i face a:ici gamete Ia scris (Un oorni ar divizionar: .,N-am
vAzuc vreodatA un miacinos mai iscusic, un jucALor mai ncincro-
I
ZAtor, un povcstilor cu mai mull bar, un $mechcr aut de viclea.n.
un septuagenar arfr de zglobiu. un despot mai sigur pe cl, UD
om chivernisic alll de pificher, un prefkuc atJl de $ire~ ... Gastoo
Dominici cste un uluicor Fregoll de uflete omcn~ti $i gfnduri
de animal... Nu are mai multe fete, tJ$B-zisul patriarh aJ finu-
curilor inalte are o sutA de fete!') . Antitczele, metaforeJe, avmml
poetic, toa!A rctorica clasicA il ihvinova~te pc cioban. Justitia
$i-a pus masca literaturii realiste, a basrnului rural, in timp cc
litcratura insA$i venea Ia Lribunal sA caute noi documente
.,umane•·, .sa culeaga cu inoccn\A pc chipul acuzatului $i aJ S\JS.o
pec~lor reflexul unci psihologii pe care, tolu$i. pe cale judecA- I
toreascA. ca fusese cca dintii care i-o impusese.

• L.eopoloo Fregoli ( 1867- 1936), actor. cinlilrc!. mim 1 iluzioni<>l

ilalian (n.u.)
 69

---
MJTOLOGll

sl uecem net>agati in seamA. totul trebuie luat de Ia capAt.

1\JilSoarea zero afi~ pur~ implu franciscanismul~ conce-
pUtA. la incepul. negativ ca sA nu contrarieze aparenta sfinteniei,
ea il cJcgbizeazA pe abatele Pierre in sfintul Francisc. ~ se
e:q>licA marele succes icooogra:fic al acestei tunsOri in revistele
i}usuate ~i in cinema (unde va fi de ajuns s-o poart.e actorul
ReybaZ ~i confuzia cu abatele va fi totalA).
Iconografia abatelui Pierre Acela$i circuit mitologic pcntru bart>!: ea poate fi. desi-
gur, doar atributul unui om tiber, desprins de conventiile coti-
djene ale Jumii noastre $i cAruia nu-i place sA-~i piardA timpul
ca sA se ba.rbiereascA: fascinatia caritatii poatc nutri, pe drepl
abatel
~itul abatelui Pierre dispune de un atu pretios: capul
w. Estc un cap. frumos • pc care se vM foarte bine toale
el cuvtnt. un d.ispre\ de felul acesta~ trebuie tnsA constatat cA barba
~mn e apostolatulw: bun!tatea din privire tunsoarea d fran
cJSCaD barba de . .
. • .
tult-mlunctt~r $~
'
rrustonar, totul completat de canadiana
bastonul de pelerin. Sint adunate astfel
ne e egcndet ~· cele ale modemitAtiL
ales ~· de ~ildA, pe jwmtate rasA, fAn\ linie ~i mai
=I e -
edeziastic:l are ~ ea mica ei mitologie. Nu ~ti bArbos din
1ntimplare. printre preo\i": barba este atribut misionar sau
capucin, ca nu are cum sA nu semniJicc apostolat ~1 sArAcie~
i1 abstrage intrUcitva pe purtAtor din clerul secular: preotii ~i
stnt socoti~ a fi mai temporali, ~ii mai evanghclici: cum-
de- pretmde cu siguran\11 ca. -A•=--A-"
onnA, . plitul Froio era ras. bunul PArinte de Foucauld , bArboS~ in spate--
nAtll.d

un
·~ 0 ptepta-
pe a-ntregul abstr& din acta $i chiar din tebnic
fel dar stare zero a tunsorii· trebuie des.
I le bAibii, tii ceva roai pu~n de episcop, de ierarrue, de Biserica
pa.ru1 de mAcar : tgur s..,. ne tundem A, politicA; pari mai Liber. oarecum voluntar, pe scurt. mai primitiv,
mod ' . ~ta operatJe necesara sA nu impHce vreun beneficiind de prestigiul primilor solitari. dispunind de sinceri-
special ~ e~tcntA: sA fie, dar sA nu fie tonl$i ceva. Tun- talea brutal! a ctitorilor monabismului. clepozitari ai spiritului
soarea abatelw Pterre, conceputa in mod v· "bil . tmpottiva litcrei: cine poartA barb! inseamnA cA exploreazA in
un ~~~ A w cad ~- acel~ timp in periferia Parisului. in Britonnia ~ tn NyassaJand.
neutru mtre pa.rul scurt (conventie indispcnsabil:l
pcntru a trece neobservat)
manit1 . v~ 1• p"-
cuw·' nemgnJtt
" ... (stare capabilA sA Se in\Clege de Ia sine cA problema nu este sA afl!m cum
0
. esteze ~ celorlalte convcntii). ajunge Ja arbetipo1 de a fost acoperit abatele Pierre de pAdurea aceasta de semnc
capilar al sfinteruet: sfintul cste in primul rind fi. ..~ ,.,._,. (~i. la drept vorbind, este deswl de surprinz!tor ca atributele
context formal· ·d o m~ til.lil bunALA\ii sA fie un soi de piese transportabile. obiecte pentrU
sfiw.-ni ' t eea de ITlOdA nu se impacA cu ideea de
""....e. un schimb lesne de flcut intre realitate, abatele Pierre eel din
d Dar :- flrA ~tirca abatelui, sperAm - lucrurile se compHcA
A eoarece
l : m acest caz ca $i in altele. ocutralitatea functioneazA
m ce e din urmA ca semn a1 neutrali•"~..;; _,A_,. vrem A
· Ui:Lil
·~ $1, intr-adevAr • Printre preo(ii catolici. evident (n.tr.).
 70 ROLAND BARTHES
Match , ~! a~tele Pierroe di~ ftJm, ~i eli, intr-un cuvint, aposto.
latuJ se m~.a chtar dm primuJ moment gata cchipat
po~ in m~ ca.Jatorie ~ reconstiruirilor ~i a legendelar~
Ma mtreb numat de, cc publicuJ folose$rc o cantitate eoolllla
~ astfel de semne. U vAd lini$til de ideotitatea spcctacuJoasa
dintre o morfologie ~i o vocatic; nu sc lndoi~e de una c1eoa.rece
o c~~te pe cealaltA; ou mai are acccs Ia cxperienta apostola.
~uJUJ ca a~~ dccit prin lalme$-balme$ul accstuia $i se obi~u.
~~~e ~-~1 tmpa~~ co~tim{a doar in fata depozitului cu sfm-
terue; $1 m~ neb~tCo$te gtnduJ unei societati care consuma cu
at:J~ l:com1e rcpre7.cntarca iubirii de oarneni, incit uitli sA se
m~ gt~deasca Ia urmAri.lc acestui fapt, Ia foloascle $i Ia limitele
~u1. AJun~ astfel sa rna intreb daca frumoasa ~i emotionanta
1cono~afte a abatelui Pierre nu este cumva alibiuJ mvocat, 0 I
data m ~Ius, de o mare parte a na(iunn pentru a inJocui
nepedepstt, realitatea justitiei cu scmnele caritatii.
Romane ~i copii
oaca este sa nc Juam dopa cc scric in EJJe, care aduna
nu demult tntr-o ingUJ"a rotografie $aptezcci de romancicri,
fcmeia de litcre coostituie o specie zoologicc'i rcmarcabiiA: ea
n~tc, de-a valma. romanc $i copii. Sc anunta. de pildA:
Jacqueline Lenoir (douil Jiice, un roman); Marina Grey (ua flu,
' un roman); Nicole Dutrcil (doi Iii. patro romanc) etc.
Ce inscamna accasta? latA ce insearrma: a scrie este o
conduitli vrednica de laudA. dar in<:lrn7..neata: scriitorul estc un
,,artist", i se recunorujtC un oarccare drept Ia boema; intrucit,
in general, eel putin in Franta rcvistci EJJe, el arc ~t~ria s~
anuc socictatii ra\.iuoile co~tiintei sale curate. servtciile lw
ucbuie platite: i sc dA tacit dreptu1 de a duce o viatfl ccva
mai pcrsonala. Dar, atcn(ic: femeile fl nu crcadA cumva ca
cle pot profita de acest pact ffl.rfl Sfl c fi opus mai tntii statu-
tului etern aJ feminitatii. Fcmeilc e aOa pe pamlnt ca sfl dea
copii ba.rba{ilor: Sfl scrie cit poftesc. Sfl- i iofrumusctezc coodi-
\.ia, dar A ou curnva s-o pAraseaSCA: dcstinuJ lor biblic sA nu
fie tulburat dacA 1i c face batirul unei promovAri, ~i sA platea.c;cfl
netntin:iat cu tributul maternitfl~i boema legata in mod fircsc
de viat.a de criitor.
Fiti. 8$3-dar. curajoase. liberc: jucati-vA de-a bArbatuJ,
scricti ca el; dar a nu vfl lndepflrtati niciodatli de el; trfliti sub
 n ROLAND BARTIIES MJTOLOGIJ 73

privirea _lui, ~~ti ro~aneJc pe care Je scri · cu ~ conditie. lata lumea rcvistei Elle: aici, feme_ile sint in~~
0
pc ~.' _n~etJ; facctJ un p1c de cariern, dar intorce{i-vA repede specie omogenA, un corp constituit,_car: ttne mu~t _Ia pnvile-
0
Ia con<litJa voastnt Un roman, un copil, un pic de feminis
. d . a) " Ill,
giile sale, ~ incA ~i ~ m~t Ia ser:•~utile sale~ atct, ~tul
un p1c c CODJUg ttatc. sAlegAm aventura artei de ~ii zdra. u este niciodata in mtenor, ferrumtatea cste porn, IiberA,
0
veni ai cAmi.nului: vor profita mult amindoi, de acest du-te-vino: uternicA; insA bArbatuJ cste pretutindeni in jur. prcseaza <lin
in matcrie de mituri, intrajutorarea se practicA intotdeauna cu foate pArtite, detenninAexistenta; <lintotdeauna. cl _este ab~c~ta
folos. creatoarc. cea a zeului racinian: lume tlra . ~tt , const1~1~
De cxemplu, Muza i$i va da.n.ti sublimuJ umiJelor treburi insA in mtregime de cAtre privirea bArbatulul, uruversuJ fermrun
g~~ti; in schimb, ca mulfUmirc pcntru accst serviciu a1 revistei Ble este intru totul eel aJ gincceului.
nutul natalifAtii ii imprumutA Muzei , cu rcputatie uneori ~ tn orice demers aJ revistei Ble existA aceast! dublA
proastA, garantia respectabililA{ii lui, dccorul emo{ionant a1 roi$C31C: inchideli gineceul ~i numai dupA acc:a da\i ~ul
camerei copiilor. ~i astfel, totuJ este cum nu sc poate mai bine femeii inAuntru. lubi\i , munciti. scrieti, fi\i feme1 de afacen sao
in cea mai buna <lintrc lumi - cca a revistei Elle: femcia sa de litere, dar aminti\i-vA ca bArbatuJ existA ~i cA nu sinteti flcute
capcte. ~credere, ea poate _foartc bine sa ajungll, ~a cum ajung 1 ca el: ordinul vostru este libcr numai dacA depinde de al lui:
ba.rbatu. Ia statutul supenor aJ crcatici. lnsa bArbatuJ sa fJC libcrtatea voastrll estc un lux, nu estc posibiiAdecit daca recu-
lini~t nu i se va Jua ~i nevasta, accasta no va fi mai putin ~eti mai intii obligatiiJc naturii voastrc. Scrieti, dacA vreti,
a~md in vedere natura ei, o nasdtoare disponibiiA. E/Je ~ vom fi cu toate foarte mibdre~ dar sa nu uit:ati cumva sA faceti
Ia mteaJA o sccnA ca in Moli~rc; intr-o parte spunc da ~j in $i copii , caci aceasta cste o parte din menirea v~~· MoralA
alta spune ~u, avind ~jA sA nu nemuJtumcasca pe nirneni; iezuit:A: incercati sA vA impAcati cu morala coo<littet voastre,
ascmenea Jw Don Joan mtre celc doua taranci. Ble spune feme- dar sa nu arntati slAbiciune cind estc vorba de dogrna care o
ilor: sinteti Ia fel de bone ca ba.rbatii; ~ barbatilor: nevasta intcmeiazJ.
ta nu va fi niciodata altceva dccit o fcmcie.
La tnccput, bArbatuJ pare sA fie absent din aceasta dubiA
n~terc; at!'t .copili ~ ~i romanelc parcA vin singure, nu apartin
decit marne•; no mat avcm muJt ~i. vAZind de $8ptezcci de ori
operele ~ copili in ac~i parantcza, vom putea crcde ca avem
~a face cu roa~e ale inchipuirii $i ale visului, produse
~uJo:ase ale ~· partenogenezc ideale, care ar da.n.ti femeia,
dmtr-o ~m~ 1Ill$Care, cu bucuriile balzaciene ale creatiei ~i
:u cele mdw~toare ale matemitatii. Unde c.stc Jocul barbatu.Jui
m ~t ~blou de familie? Nicaicri ~i prcrutindeni, aidoma
cerulw, on zontului, autoritAtii care detcrminA ~i totodatA tnchide

Jucarii
Adultul franccz vede in Copil un alt el in ~i. Cea mai
bunA dovadA; jucAria francezA. JucArii.Je ob~nuite sint esentiaJ-
mente un microcosm adult; toate sun reproduceri Ia scara
rcdusA aJe unor obiccte umane, ca ~i cum in ochli pubJjcuJui
copilul o-ar fi de fapt decit un om mai mititel, un homunculus
caruia trebuie sa i se dca obiectc pe mArimea lui.
FonneJe inventate sint foarte pu~ne: c1teva jocuri de cons-
tructie, bazate pc indeminare, sint ingureJe care propun ~te
fonne dinamice. In rest. jucAria francezA semni5cil lntou:icauna
ceva, iar acest ceva estc lntotdeauna pe dc-a-ntreguJ socializat,
constituit din miturile sau tehnicile vietii modeme adultc:
Armata, RadiouJ, P~ta. Mcdicina (truse medjcaJe miniaturizatc
sAH de opera1ie pentru pa.p~i), ~coaJa. Piept.AnAtura de ~
(cA$ti de ondulat), Aviatia (P~u~ti). Transporturile (freoori.
Citroen, Vedette, Vespa, Sta!li-Servicc), ~ilinta (Jucarii
Inafliene).
De vrcme ce juc.Uiile frantu~ti prefigurea1..A literalmente
universul funct)jJor adulte, faptul nu poatc, evident. dccit sa
prega.teascA copilul sa le acccpte pe toate, oferindu-i. chiar
inainte ca el sa gindcasca, aHbiul unei natori care a creat dintot-
deauna soldati. func{ionari Ia ~ta ~i scootcre Vespa. JucAria
da. Ja iveaJa. cataJogul tuturor rcalirAtilor de care aduJtul nu sc
MTTOLOGII 75
: . rAlboiul, birocra~a. untcnia. M~cn}i et~. De aJ.~ntc~.
(tlirA:~ ·mitar1a este semn de abdicare, cit htcraJttatca e1: JUcAna
ou aUlt ~ d. . .I
~ este ca un cap de b!uin mic~orat Ia tmestum ~
fran. -~r dar pe care se rega.scsc zbirciturile ~i pa.rul adultulw.
unUJ u......
• •~~> de pildA p!p~i care urinea.zA; au un eso,ag. 1
r: .
1 se
dA
E.'OSI.G f . . d 'aJA
bibefOD ul S..A sog~~>... ucla. scutecele'• cunnd, ArA ruct o m Ot ,
A A
I tele din burta lor se va tranSforma in apA.. Se vrea ca m
ife u1..acesta fetita sa fie pregAtita pcntru cauzahtatca gospoda.:
s" fie condirionata" Ia viitorul ci rol de mamA. Numru
reasca. .. . ,. \" . iluJ
f \A de acest univcrs de obiccte imitate ~i complicate. cop
:· ~tc fi decit proprictar. utilizator. niciodatA creator; ~ ~.u
•
mvcnt~
~ lumea c1 0 fot~cte· i se preg!tcsc fapte de vtteJ•e
_ f t. .
• · ~ · .. . .
fArA avenrori, fArA cmotii ~i flrn buc~m. s.e face din ~l.un rruc
propne· tar eu tab'1cturi • care nu trebwe sA mventeze mc1. mAcar A
resorturiJe cauzalit!\.ii adulte~ ii sint ~~e de-a ~a~: nu-• rArnine
dccit sa le foloseascA. nu i sc dA ruetodat! rumtc de parcurs.
PinA ~i eel mai mic joe de construc~e•.~ca. ~u este prea rafin~:
implicA 0 cu totul altA uccnicic a lumu: co~tl~ nu creeazA met
un fel de obiecte semnificative, prea pu\10 ~ ~ cA .au ~
numc adult; ceca cc exercita cl, nu este un ~J, Ct o derruw:g~e:
crecazA forme care merg pe picioare. pc ro\J , crecazA o vta\A.
nu 0 proprietate: obiectcle sc m~ singure. cle nu si?.t ~ mate-
rie ncmsuflctitA ~i complicata. tffiuta in cA~ul numu. ~~
accasta se intiln~te mai rar: jucAria franruz.eascA este de ~·cc•
..
copn creaton.
. .
0 jucAric de irnit:a\ic, ea vrea sa facA ni~te copii utilizaton , nu
Ymburghezirea juca.riilor nu sc recun~te doar d~~A
forme, func{iooaJc toate, ci ~1 dupA sub tan\a lor. .Ju~~
ob~nuite smt dintr~ materie ingrata. produs aJ unc• c~.
nu aJ unci naturi . Multe int acum tumate din paste comphcate;
materia plastic! din care sint tlcote pare grosol~ ~1 ~oda~
higienicA, ea ctiminA plAcerea, moliciunca, umarutatea aungem.
 76 ROLAND BARTHES

Un semn constemant este disparitia progresivA a lemnulUi

materie tot~i ideaJa prin soliditatea ~i caldura sa nantraJa;
.
lemnul eliminA, din orice formA ca.reia ii este suport, rana
unghiurilor prea ascu{ite, rAceala chimicA a metalului; cind
copiluJ umbla cu el ~ i1 lov~. lemnul nu vibrea:z.A ~i nici
nu scn~~e. cl are un sunet surd ~ totodatA limpedc; este
o substantA famiJiara ~i poeticA, ce lasa copilul mtr-o continu.
Parisul nu a fost inundat
itate de contact cu arborele, masa, podeaua. lemnul nu se
rinC$te, nici nu se strica; nu se rupe, el se tiZea7-A, poate dura
vreme mdelungat:a, poale tr!i itnpreuna cu copiluJ, poate modi-
fica treptat relatiiJe obiectului cu mina; daca moare, o face 9 .uda ~mcurcAturilor ~i a necazurilor pe care le-a putut
10 c1 · · · · 1955 a
miqonndu-se, nu umllindu-se ca acele jucArii mecanice care aduce multor mu.. dc francezi • inundapa din 1anuane
dispar sub hernia unui arc stricat. 4mnul face obiecte esentiale, • uno " d o sarMtoare.deci't o catastrofl.
fost ffi8l c • rosnlltat
. ~ .~: a strarnutat unelc ob1ccte, a •mp . r:
A

1 M ru mUJ,
obiecte din toatc timpurile. Insa jucArii din lemn aproape Ci · · 1 abile·
t.ia lumii introducmd puncte insolite ~~ totu~• exp IC •

f
nu se mai gasesc dcloc, de pildA, ieslele acelea din tinutul
percep .ni red use Ia acoperi~, felmare retczate. doar
muntiJor Vosges, posibile doar intr-o epoca artizanala. De acum s-au vAzut ~· . de ufM case tAiate ca
incolo, jucAria este chimicA, ca substantA ~i culoare; ins~i matc- capul i~indu-lc din apA, ca o floare n . 'ul zilc ~- Wl
. ·· 0 mciM bJocatA ma.1 m te uw-
rialul din care este flkutA introduce Ia o cenestezie a uzajului. ni~te cuburi pentru copu, .---:- . · datA ca
nu a plAcerii. Jucariile acestea mor de altfel foarte repede ~i, . Toate acestc obiccte cotldiene au pArut dintr-o . .
\ o datA moartc, nu au pentru copil nici o viatA postt.uM. copac . """"""~iniJ
dcspArtite de ICII.Jd\. C • •y vJ · lor lincite de substanta rezonabill pnn
"
, 11 Plmintul Ruptura aceasta a avut meritul de a Jimlne
excelen'"', · . . ... · d de apa
"udatA f!d sa fie. magic, ameruntatoare. .nun erca
a~ actionat • ca un trucaj reusit, dar cunoscut, I umea a~~~ . turaL ..
rea de a vedea forme modificate dar.la unna ~· · •.na e '
mintea lor a putut r.1m)'ne fixata asupra efectulw CAm a rcgresa,
~ ~ft~"' cAtre obscuritatea cauzelor. C~terea apelor a ras-
m angUCI<)G, · · razna cltre
nntiMl zilnicl f!d s-o impinga tot~• s-o m
tumat "Y"""'"
fantastic· obiectele au ' ·
fost in parte ob1Iterate. no de formate·.
iw
a fost rar dar rezonabil.
specta~ nh•~ ce~a mai mare in cotidian cste o introducere
cc ru.,~... u •cA ales ~i strarnu-
in Sarblltoare: or, c~terea apelor nu numru ~ a . .
tat unele obiecte, dar ea a transformat ~~ cenesteZia

,
(
 78 ROLAND BARTHES
~isajului, organizarea ancestrala a orizomurilor: liniile obi~nu.
·~e ale cadastrului, perdelcle de arbori. irurilc de case, drumu.
nle, ins~i albia riului . acca stabilitatc fundamcntala cart
pregAt~te alit de bine fonnele proprictAtii. toate acestca au fost
~t~rse c~~ au fost extinse de Ia unghi Ia plan: nu se mru Vad
cAile, ruct maJurile, nki direc{iile; o substanta, plana care nu
duee . nicAieri ~i care, astfel, suspenda devenirea omului, il
dcspnnde de o ra~une. de o ustcnsilitate a locurilor.
. ~no~en~J eel mru tulburator este cu siguranta i~i
dispantta nuJw: eel care estc cauza intrcgii rav~eli nu mai
exist!, apa nu mai curge. panglica riului. accasta fonnA elcmen-
tarn a oricArci percep{ii geografice. dupa care copili. pe bunA
dreplate, se dau In vlnt. trcce de Ia tiruc la plan, accidentclc
spatiului nu mai au ruci un context, nu mru exist! ierarhie intre
~· ~~· .cimpii , taJuzuri, terenuri nccultivate; vedcrea panora-
rruca .' ~' pterde puterea sa majora, aceea de a organiza spa(iul
ca o jUXtapunere de functii. Cr~erca apelor %i situeazA deci
fr!mintarea chiar in eentrul rcflexelor optice. insa frnmintarea
a~ta nu este, vizual. ameninta,toare (vorbcsc despre fotogra-
fi.ile de prcsa. singurul rnijloc de consnmare co adevArat colccti-
va a inundatiei): apropierea spatiuJui este suspendata, percepc-
~ ~ f~ee c~ s~rindcre. insa seozatia gJobaJa r.lmine piAcuta,
tihnita: •mobda ~· ~da; privirca estc antrcnata intr-o diJu~e
nesfil'$ttA; ruprura VlZUaluJui cotidian n-are de-a face co turnul-
~: cste o mutatie din care nu se vede decl't caracteruJ implinit,
tar aceasta indcpArteaza oroarea.
CaJmarca vederii, atrasa de revarsarea fluvillor lini~tile
mtr-o suspendare a functiiJor ~j a numelor topografici tercstre,
are corespondent, ftr~te, intr-un mtreg fericit mit al alunecarii:
vAzind fotograftile cu inundatia. ficcare cititor sc simte alune-
cind prin procura. A~a se explica marele succes al scenelor
unde se vAd bArci mcrgind pe strada: scenele acestea sint foarte
MITOLOGfl 79
0
wncroase. jumalelc i cititorii le-ao apreciat mult. CAci ele
sjnl implinirea in realitate a marelui vis mitic ~i copiiAresc aJ
ceJui cc merge pe apa. DupA mii de ani de navigat]e. corabia
!Ol mai cste un obiecl ce surprindc: stim~e pizmc, patimi ,
visUri: copiii, in joaca lor, sau muncitorii fascinati de croazierA,
cu t~ vlld in ea i~i instrumentul cliberarii. rezolvarea
~ntotdeauna surprinzAtoare a unei problcme inexpHcabiJe pentru
bUDuJ siffit: sA mergi pe apA. Inunda\ia relansea.zA lema, ii dA
drePl cadru picant strada de fiecare zi: ne dueem cu barca la
bacAnic. prcotul intra cu barca in bisericA, o familie se duce
Ia compArlituri intr-o canoe.
Acestui fel de pario, i se adaugA euloria de a reconstrui
satul sau cartieruJ , de a-1 inzestra cu noi drumuri, de a-1 folosi
ca un spa~u teatraJ , de a varia mitul copilaresc al cabanei
ajungiod anevoie la casa-refugju. apArata chiar de apli, rudoma
unui caste) fortificat sau unui paJat venetian. ParadoxaJ,
inundatia a crcat o lumc mru disponibilli, pulind fi manevratA
cu piAcerca copiJului care %i ~ jucariile, le explorcaza ~i
se bucura de ele. Casele nu au mai fost decit ni~te cuburi, liniile
de trcn doar ru~tc linii izolate, turmelc ni~te masc transportale,
iar bArcu\a.jucAria supcrlativA a universului copilariei, a devenit
moduJ posesiv al acestui spatiu ifl$irat, etaJat, fArA rAdAciru .
Daca trecem de Ia mituriJe de sirntire Ia eele de vaJoare,
inunda\ia pAstreazA ~i rczerva de cuforie: prcsa a potut
dezvolta ruci, cu muJta ~urintA , o dinamicA a solidaritAtii ~i
reconstitui, zi de zi. ~crea apei ca un evenimcnt ce adunA
oamenii. Aceasta se explica prin natura prcvizibila a raului:
era, de pilda. ceva cald ~i activ in feloJ in care jurnalele fJXau
cu anticipape zioa de ~terc maximAa apeJor; data stabilita.
aproape ~tiinti[ic, pentru rnbufnirea rnuJtri i-a putut aduna pe
oamcni intr-<> claborare ra\ionaJA a remediului: baraje. colma·
taje, evacuari. Avem de a face cu ac~i cutorie a iscusintei
 80 ROLAND BARTHES
care punc Ia adApost recolta sau rufele aflate Ia uscat ~ ·
de a ~ stirni fununa. ridkA un pod mobil intr-un roO:::
aventun, pe scwt, luptA impooiva naturii doar cu anna timpul ·
4
~ntibd ... P~ul, ~erca apclor s-a putut c~
ridka mtruci'tva
mvllw . m nutul de Ia patruzeci vc:j opt· partZ.lenu
· · ..
t ..baricade". ~i-au apArat o~ zvirlind cu boJovani in
tiul d~. Acest mod legendar de rezistentA a fost foarte
atragator, sus{inut de toate reprezcntarilc ziduJui peste care
se ~
u~, IDCep~? CD~ ViCtorioasA, CU cfimbuJ de Dis'
4 ...
co~trwt_ de ~u pe plajA.Iuprfud din rasptltcri cu marea. ~
ma.J nobil dcciC pomparca apci din pivoite. din care jumaJele
nu au Pu_tUt obtin~ ~inc ~tie ce efecte. portAresele nctntelegtnd
Ia ce slu~te st.Avd1rea unei ape pe care apoi 0 arunci in nUl
ce ~- ~la. Era mai binc sA fie dczvoltat.A imaginea unei
mobilizari ~te, contributia trupclor, barcile pneumatice cu
~ mot~ m spate, salvarea ..copiilor. a bAttffiilor $i a bolna-
vilor", intoarccrea biblica a rurmelor, toat.A zarva din juruJ 1 ·
N ,. .
oe m tlrnp cc se umplea Area. CAci Area este un mit fcricit
~lo. omcnirea se distanteazA de clemente, sc coocentrcaz1
~·. elaboreazA COD$tiinta neccsara desprc puterile ei, scop'nd cbiar
dintr-o nenorocirc evidenta ca lumea ,.,- nt'\llte fi IDJDWLCI.
A ' t >l
au
Bichon priotre negri
ou
Match ne--a povcstit ceva ce spune multc despre mitul
mic-burghcz aJ Negrului: o 'familie de tincri profesori a strabAtut
\af8 canibalilor ca sa pictezc; si-au luat cu ei si copilasul.
Bicbon. care avea cileva luni. Lumca s-a extaziat indelung fa\A
de curajul pmntilor si de eel aJ copilului.
Yn primul rtnd, nu exista ceva mai supa.dtor decil un
croism rara obicct. C'md 0 socictate se apuca sa-si in$irc rara
w
rnotiv formelc virtu~lor sale, situa~a este gravA. Oaca primcj-
diilc la care sc expunea tinarul Bicbon (puhoaic de apA. flare
satbatice, boli etc.) crau rcale, ar fi fo l de--a dreptul o prostie
sA-i fJC impose doar sub prctextul de a merge in Africa pcntru
a desena ~i a cistiga o gloric iodoielnica ftXind pe pin.z.A ,.un
de'anat de soarc si de luminA": si cste incA si mai rau dacA
aceast.! prostic estc datA drept o mare iodra.zneal~. foarte
decorativ~ si emo{.ionantA. Vedem cum func\ioneazli curajul
aki: cste un act formal ~j gllunos: co cit este mai nemotivat.
cu atil inspira mai mull respect: oe afla.m in plinA civilizatie
scoute. undc codul sentimentelor $i al valorilor estc cu totul
desprins de problemele concrete de solidaritatc sau de progres.
Avern de a face cu vechiul mit al .,caractcrului". adica a1
.,drcsajului". lspmvile lui Bichon sint Ia fel ca ascensiunilc
spectacuJoase: dcrnonstratii de ordin etic, cc nu-$i capAtA
82 ROLAND BARTHES MlTOLOGll 83

val~ final~ decit ~LoritA ~lamci cc li se face. FonneiOr f Gniciti desigur care cste imaginea egrului ce sc profi-
SOC1alizatc ale sportulUt c~leclJv lc corespunde adesca. in \AriJe jcalJ in patelc accstui mic roman aut de tonic: la inccput,
noastre, o formA su~rlalJvA a sportului-vedei.A; in acest din •egrul tre~te tcama. este un canibal: iar Bicbon este eroic
~rm~ caz, cfo~ul ~Zlc nu pune bazcle unei uccnicii a omulu.i rundcA. de fapt, riscA sA fie mincat. FMA prezen\3 implicitA
m gru~ sAu .. ct mat curind pe accJca ale unci morale a vanitAtii. 1 acestui rise, povcstea i-ar pierdc puterea de a $()Ca, cititorul
ale unw exoosm al indurnrii. ale unei mici mistici a avcnturii 00 s-ar tcme; drept care smt inmuJ\ite confruntAri.le in care
monstruos rupt~ de orice prcocupare peotru sociabilitate. · eopiluJ alb cste ingur, abandonat. n<$utor i expus intr-un
. CAI~toria pArin~Jor lui Bicbon, intr-un tffiut siruat de cere de negri potential amcnintAtori (singura imagine pe dcplin
al~tcn f~e vag ~i prezcntat indeoscbi ca \3!3 NegriJor liJli~oare a Negrului va fi cea a boy-uJui, a barbarului
~~u. un 01 de Joe romancsc, ale cArui caracteri tici prea rcalc 00mesticit, cuplat de altfel cu accl alt Joe comun din toatc
smt au:nu~te ~ ncsi~\ite, dar a1 carui nume legendar propune povcstirile despre Africa: boy-ul hot, care dispare cu lucrurile
o am~1g~J~te m prurnintAtoare intrc culoarca vopselii de pc stApinului). De ficcare datA, ne cutremurnm de ceea ce s-ar
trupun. ~~ smgele omcnese cc sc crede ~ tJ beau ac~li negri. fi putut ~u~la: nimic nu estc niciodatA ~recizat, nara\i~ca
cAlatona aceasta ne este rcdatA aici in vocabuJaruJ cuceririi· este ,.obtectJvA"; dar de fapt ea are Ia ba1J\ mtelegerea patettcA
~e plcacA, fru'A indoiala, ncinarmat, insa ,.cu paleta ~i cu pensul~ dintre carnca albA ~i carnca ncagr.l, dintre nevinovAtie ~i cru-
m.mi~A:'. ca ~i c~m ~ fi vo~~ de 0 vinAtoarc sau de 0 expeditie zime,. dintr~ spiri~itate ~i .ma.gi~~ F~oac;a p~ne Bcstia in
r~.bomt~ •. hotAti~l\ m conditn materiale grele (intotdeauna eroii lantun. Daruel cste hns de lea, ctvilizatta sufletulw supune bar-
smt ~act, . soctetatca noastra birocratica nu incurajeazl baria in tin~t~ui. . . .
~l~e nobale), dar c~ mull curaj _ ~i superbA (sau grotcscA) Ingeru~:ntat~ fun~cn~~ din.ope~punca Btcbon cste
m.utilitatc. Cit dcspre tmAru.l Bichon, el joa~ rolul lui Parsifal redarea lumn negrilor pnn ochn copilolw alb: totul aparc ca
~ opune piclca albA, nevinov~\ia. zuJufii ~i zimbetul tl111lli intr-un teatru de marionete. ~i. intrucil. aceasi.A rcduccre aeopern
~emale a ~ieilor ncgre ~i ~ii. cu scarificatiiJe ~i m~tile lor f~e bine ~~~ea pe .~ bunul . ~\ ~i-o f~ce. desprc arte
htdoase. Blmdetca alba icse, frre:stc, victorioasA: Bich ,... ~~ despre obtcetu:rile cxooce, talA c! CJtltorul revlStet Match estc
s~pune .min~torii de oameni'' ~i devine idoluJ lor (~b~ ~nfmnat in ~iziunca lui_ in~anti~a, .instalat in~ ~i mai solid
tx: .
,..
mt , hotatit lucru, fAcuti ~ fie zci). Bicbon este un mic fran
cufTlSccade, ii imblin~te ~i-i supune. t'Ar:t sa intJ1
. .
1IDpotnVU"C, pe sAJbatici: chiar de Ia virsta de d · . ,..
neasca vreo
01 ant, m 1oc
I
" ccz
m acea neputl\A de a ~1-l mcbipm pc celalalt pe care am
scmnalat-o in legatunl cu rniturile mic-burgheze. De fapt,
N grul
e
.
.
• .
· de
" b'
·
· da
nu arc o vta\A p1mA ~t autonoma: e1cste uno teet em t;
cniJ
s~ se d~ in Bois de Boulogne, el i~ sluiPCt rn· . este redus Ia o functJe para7JtA. cca a atrage atcntia oam or
·~.,.•
l4UU sAu care, nu se prea ~tie de ce trai..ne "
',J"V e pa a, ca ~J alb'1 pnn
. barocull UJ. oarecum amenmtator:
· ""'" · este un teatru
f'Unca
d • . ""~' unpreun~ cu un d . d uJ d . .;,t;
p1~ton c cAIArcti de dromaderi. hArtuindu-i pe ,.cei ce pradA" c mar~onete estda e pd~e.....os. tA
pnn hA\i~uri . lar acum, cA onm sa comparam cu aceas
reprezcntarc generalA (Match: aproximativ un milion ~i jumA-
84 ROLAND BARTHES
tate ~e cititori) strlldania ctnologilor de a demistifica probl
negrilor, preca__utiile ~v~ pe care ~i Je iau de foarte m:
~e cmd smt obugat.J ~ rn)nuiascA ni$te notiuni fl
amb1gue ca .~tivi" sau ..Arbaici". probitatea intclec::
~ un?r ~eru ca Mauss, Uvi-Strauss sau Leroi-Gourban 1
und ~~~va unor vechi tenneni rasiali camuflat), se va intc!
d' maJ bme una din. servitut:iJe
ge . . noastre mainrP· nrlln,.,...:.. ·
'.1~· -· y~~U4 unensa
mtre cun~~cre ~· nutolog1~. ~tiinta. mcrege repede ~i drqx
pe drumul .et,: insa reprezentArile colcctJve ou tin pasul, au rlmas
cu veacun m unna, ~ntinutc to stare de stagoare de cAtrt
putere, marea presA ~J valoriJc ordinei .
.Trtim mea totr-o mentaJitate pro-voltairiana, $i aceasra
tre~wc sa nc-o spunem nccontcnil. Oci, pe vremea lui Montes-
~u•eu sau ~ lui Voltaire, cei cc se mirau auzind de persani \
~· ~~ h~nJ, macar o l'lceau ca sa le atribuie acestora virtutea
nruvJtatu. Astazi, Voltaire nu ar scrie avcnturile lui Bichon
~ a tlcut:> rcvista Match: ~i-ar inchipui mai degraba
Btchon. cambal ( au coreean), luptindu-sc cu •.marionetelc"
vrc:
napabmzate aJe Occidcntului.
1
Un muncitor simpatic
to filmul lui ~ Surles Quais avem uo bun exemplu
de mistificare. Este vorba, dupa cum sc $tic, de un frumos
docher oepAsAtor $i cam necioplit (Marlon Brando), a carui
coo$tiintA se ~tc treptat datoritA lubirii ~i Bisericii (prezen-
t.atA sub forma unui preol de ~oc. in stil speUmaniao). Yntrucit
aceastA trezire coincide cu eliminarea unui sindicat fnmdulos
$i abuziv, exploatatorii lor, unii s-au intrebat dacA nu cumva
estc vorba de un fllm curajos, un fibn de ,,slinga", menit sa-i
in.fati$cze publicului american problema muncitoreascA.
De fapl, estc vorba inca o datA de acel mor:b al aclcvaruJui,
aJ cArui mecanism, foarte modem, l-am aratat ctnd m-am ocupat
de alte fJ.Imc americane: poroind de Ia un mic grup de gangstcri,
sc cxamincazA functia de expJoatarc a mareJui patronat ~i.
datoritA accstui mic riD! mArturisit. ftXat ca un buboi superficial
~i dezgustAtor. sc abate atentia deJa raul real, nu i sc spune
pe nume, este exorci7.at.
Ar fi t~i de ajuns o descriere obiectiv! a •.rolurilor"
! din filmul lui ~ pentru a stabili incontestabila lui putere
mistificatoarc: aici, proJetariatul cste alcatuit de un grup de
flinte nevolnice. care-~i pleacA spatele sub apasarea uoei supu-
neri pe care o vlld foarte bine, dar de care ou au curajul sa
se scuture: Statui (capitalist) se confunda cu Justitia absoJuta,
 86 ROLAND BARTHES MJTOLOG/1 87

el este ingura scapare po ibila i'rnpotriva crimci si a exploa~ I ·c· ccea cc ni se prcg!tcste estc. In ciuda ~cat~o~:
dacA muncitorul ajungc pina Ia Stat, pinA Ia politic i Ia COI1\i.. vesru · in ordine: cu Brnndo. cu dochcrii.' cu. to~ muncttom
siile ei de anchctare, estc salvat. In ceea cc priv~tc Biserica. mtf~Jl'e8 .
din Amcnca. ne
dam cu un sentiment de vtctone 1de ~ura.re.
. . . b nfA i area lui
ub aparentele unui modernism o tentativ, ea nu cste nimic ~ mma unw patronat a canu zu<rrllvlre,
A •
o-M .u 1 t · •
muJL decit o fortil mediatoare intrc mizeria constitutivAa muncj. pe tA nu mru. sIUJ~ · ic·· sintcm. de mutt! vrerne, pnn~t,,.
. tc Ia nun
torului i puterca pa.riDLcascA a StatuJui-patron. De altmintCri, tara
. · · •intr-un destm
. comun cu accst docher . care.. nu rccapAta
.
pinil Ia urma, toaLA acea~ LA mica dorinta de justitie si de con. hpltl .. ·ale
im\ul drepfAtJ.l OCI dcclt pentru a-1 dAnu. elogtmdu-1. captta-
stiinta se potol~te foarte rcpede. e rc;rolva tn marea stabilitate tului american. . ·· ·~ tA seen!
a unei ordini bincfacAtoarc, unde muncitorii trudesc, patronii Vedem dcci ca. prin oarunt et pa.rtJCJpaav • ~ . .
stau cu bratele incruci$ate, iar preotii ii binccuvintcazA si pe devine ob1.ccuv.. un cpa. od de mi Lificare. Drcsa\1. . sA-l · · IUblm
ta
unii si pe ccilaJti pcotru dreptele lor func{ij. B~do chiar de Ia inccput. nu-l mai ~tc~ c~uca met00. a •
De altmintcri , tocmai s~itul tradeazA fiJmuJ , atunci cind pe . tern fi consticnti de prostia lUI obaecuva. Sc ~c ca
multi au crezut cil Elia Cazan i i semna cu iscusinta progre. nu mat apupropus me.•oda distan'llnj
Brecht \""' de rot tocmai· pentru a
si muJ: in ultima sccventa, il vedcm pe Brnndo, ajungind sA prcvem. prune. jd'ta unor astfcl de mecanisme. . Brecht a.-ar fi ceruta
sc prezintc, printr-un efort sopraomcncsc, ca un bun muncitor lui Brando A- i arale naivitatca. sA ne facA sa pncctx:m c.'
constlincios. in fata patronuJui care-1 ~capta. Or, acest patron in ciuda irnpatici pe care o putem avea pentru n~e IUJ ,
este in mod vadiL caricaturizat. Lumea a pus: uitati-va cu ciU rtant sA vedem cauzelc accstor nccazun prccum
cstc s• ma1
• • u
' npo

. . ala lui Caz.an poate fi

perfidie Cazan ii ridiculiteaza pe capital~Li . i solutiile ce li se potnvesc. G~ .
~rC'ZUillalA spunm
.. d ca ceea ce trebuia judccat era Brando ~~. ll1
A

Este cazul sa aplicAm. acum ori niciodata, metoda de . t Lepta· mai

demistificare propusa de Brecht si sa examinam consecintclc uJ . .~" masurn capitalismul. CAca sc poa c as
m L mat JTU\A : .. • · caJltilor lor.
adeziunii pe care. chiar de Ia inceputul lilmuJui. o dAm persona- mutt de Ia revolta vicurnclor. decal de Ia ca.ncarura
juJui pricipaJ. Brcllldo, vadit lucru, este pentru noi un erou
pozitiv, dlruia. In ciuda unor pacate. muJtimca ii dAruieste
inima, potrivit unui fenomcn de participarc in afara cAruia. in
general, nu vrem sa vcdem po ibilitatca spcctacoluJui. C'md
acest erou, devcnit inca si mai marc dupa cc si-a regasit
co~inta si curajuJ. ranit. Ia capAtuJ puterilor, dar dirl. sc
indrcapta inspre patronul care-i va da de lucru, comuniunea
intre cl s i noi nu mai cunoaste rnargini. ne identificArn, total
si ~ sa ne mai giodim , cu acest nou Chri tos, participam
farA sa $OVaim Ia patirnile lui . Y nsa dureroasa asumare a lui
Brando duce de fapt Ia recunoasterea pasiva a patronatului

1 GarbO oferea priviri:i un fel de idee platooiciana desprc creatura,
Chipul Gretei Garbo
Garbo mai aparti.nc incA acelci etape a cinematografului
cind prezentarca ch.ipului omcnesc r.lscolca ncspus multimile,
cind lumea sc pierdea literalmentc intr-o imagine umana ca
intr-un filtru , cind chipul alcAtuia un soi de stare absoluiA a
cAmii, ce nu putea fi nici atinsA nici abandonaiA. Cu ci\iva
ani mai inainte, ch.ipul lui Valentino ducca Ia sinucidcri; eel
al Grctei Garbo \inc inca de ~i dolllJlie a iubiri:i cwt~ti
cind ~ dezvoiiA seotimentc mi. tice de pcrdi{ic.
Este fAra indoialA uo admirabiJ chlp-obiect; io Regina
Cristina, film ce a fost revazut anii ~tia Ia Paris, fardul gros
estc ca o mascA de zap~ no cste un ch.ip vopsit, cste un
chip ca de ghips, apArat de suprafa\a de cuJoare, nu de trasa-
turile lui; in zapada aceasta, fragiJa ~i totodaiA compactA, doar
ochii, ncgri ca o came ciudaLA. dar cu totuJ lipsiti de expresie,
sint douA vioAtAi cc freamaLA ~r. Chiar si cind este mai frumos
decit oricind, ch.ipul accsta, care nu este dcsenat. ci sculptal
iotr-o substantA netcdA ~i sfllrimicioasA, adicA desAv~it ~i
totodaLA efemer, aminLC$te fata tnfrunata a lui Charlot, ochii
lui de vegetala intunccata, chlpuJ lui de totem.
IDSA tentatia ml$tii totale (masca antica, de exemplu)
poate ca implica nu ati't Lema secrctuJui (cazuJ scmi-~tiJor
itaJieo~ti), cit pe accea a unui arh.ctip aJ chipului omcncsc.
MJTOLOGJI 89
ceea ce cxplicA faptuJ ca fa\3 sa este aproapc des~xuata: f~
si fie torusi indoielnica. Adcvarul cste cA filmul (rcgma ~~a
~te $i femcie si linAr ca1Are0 incurajcazA accas~ confUZI~; JllSA
Garb<> nu rc~tc oici o performantA de travesn; este tot umpul
ea mstsi, ~i poarta rara sa se prcfacA. sub c~a . sa~ sub
pAJAria uasa pc ochi, acel~i chip frlcut din zApadA ~~ dm smgu-
rAtate. Porccla Divina urmArea fl!.rA indoiaHI. sa redea_nu atlt.
0 stare superlativa a frumusetii ci, cit esenta pcrsoa~e.• co~
ra}e, cobonU dintr-uo cer unde lucrurile sint. fonnate ~~ ~rAYlte
cit se poate de !impede. Chiar $i ea o su_a: cite a~~te. s-au
impAcal cu gtndul de a arnta multimii ~zarea nclml$lltoare
a frumusctii lor! Ea n-a llcut-o: nu trobwa ca esenta ~ se
dcgradcze, trcbuia ca fata ci sa nu aiba vreodata alta reaJt~te
dccit accea a perfcctiunii, mai curind intelectuale dccit plasbc~.
Esen\3 a dispArut treptat, acopcrita pu\in cite putin de ~-helan,
de pelcrinc cu gluga si de exil~ dar no s-a alteral mctodatA.
Cu toate accstea. pc acest chip zcificat, sc contureazA ceva
mai precis decit o mascA: un rei de relatie voluotara, deci om~
neasca intre curbura nariJor ~i arcada spnncenclor, o functte
ra.rA i~dividuaJA, iotrc douA zone ale chipului; masca nu ~te
dec~ 0 adunare de trAsAturi , chipuJ estc mai inaintc de once
0 amintire tcma1icA a unora catre altcle. Chipul Grerei Garbo
reprczinLA momentul aceta fragil cind cincmatograful av~ sa
extraga o frumusete cx.istcn\ialA dintr-o. fni:m~e ~nttal~,
ciod arhetipul avea sa devicze catre fascmatJa chip~or pe~·
sabile, cind limpezimea escn\elor carnale avca sA fie inlocwta
cu o liricA a femeii.
Ca moment de tranzitic, chipul Gretci Garbo impacA douA
ere iconografice, asigurA trecerea de Ia teroar: Ia f~-. Se
~tie ca ast.A7j oe aDAm Ia celAlalt pol al acestet evolu\11: chlJ>U!
actritci Audrey Hepburn, de pilda, este individualizat, nu numru
90 ROLAND BARTHES

p~n tematica lui spccifica (fcmeie«>pil. femeie-pisicA} dar . '

PlflD I'V'1"0:n!l n ,. • . • ~
r-·....,...... a. pnntr-o specificare aproape unica a chipuJ .
care nu · · · u1
. . rnaJ arc.~c esentiaJ mod alcaruit dintr-o complexi~
infiru~ a functtilor morfologjcc. Ca ~i limbajul. singularitatea
Gretet Garbo era de _onJin conceptual, cca a actritci Audrey
Hepburn estc de ordin ubslalltial . Garbo are un chjp-Id
Audrey Hepburn, un chip-Evcnimcnt. ce.
Putcre ~ i dezinvoltura

Yn filrnelc politistc. s-a ajuns In prezeot Ia o foarte buoA

culcgere de gcsturi ale de7jnvolturii; bAtrini cu gura moale
aruncind co!Acei de fum sub asaltul bArba\ilor, pocnit:ul olim-
pian din dcgete pcntru a da semnaluJ net ~~ economic al unei
rafalc; impletitul p~nic aJ sotiei ~cfului de baodA in situatiilc
celc mai arz.Aloare. FilmuJ Grisbi institutionali7.ase aceaslA
colectie de gcsturi ale indiferentei dlndu-i garantia frecvcntei
cotidiene de factum foarte (rantuzeascA.
Lumea gangstcrilor estc mai inainte de orice o lume a
mgelui rccc. Faptc pe care filosoria comunA le soco~tc incA
importante, cum ar fi moartea unui om, sint redusc Ia o epurn,
prezentate sub volumul unui atom de gcst un grAunte to
deplasarea p~nicA a liniilor, douA degctc pocnitc ~i. Ia ceiAialt
capAt aJ cimpului pcrccptiv, un om cadc in a~i cooventie
a ~a.rii. Accst univcrs aJ litotci, care cste intotdeauna cons-
truit ca o dcriziune inghetalA a melodramei. estc totodatA, se
~tic bine, uJtimul univcrs aJ fecriei. Discrctia gestului hotAri'tor
arc o lntrcagA traditie mitologicA. de Ia ace! numcn aJ zeilor
antici care, cu o m~care din cap, hotArau soarta oamenilor,
plnA Ia atingcrea cu bcti~rul fcrmecat de cAtre ZJnA sau prestidi-
gitator. Arma de foe a crcat tarn indoiaJA o distantA fatA de
moarte, tnsA intr-un mod alit de vAdit rational incl"t a fost nevoie
 92 ROLAND BARTHES MITOLOGU 93

ca gesruJ sA fie foane atent examinat penrru a manifesta din uuzia unci lumi sigure. care nu c modificA decit sub prcsiunea
n_ou preze~ta destinului; iata ce inscamnA dezinvoltura gangste. actelor. niciodata sub cca a vorbelor, dacA gangsterul vo~.
rilor no~tn: ~tele unei mi~ tragjce, care ajunge sa el 0
face in imagini , limbajuJ nu este pentro el dccit poe-ae,
. . l de
amestcce gestul ~i actuJ intr-un volum cit mai mic. uvintuJ in sine nu are nici o fuoc\ie dcnuurg.c!: actu a
c rbi este moduJ lui de a triodAvi ~i de a marca acest lucru.
Voi stami din nou asupra prcciziei semantice a acestei
lumi , ~upra strucrurH intelecruale (nu doar emotive) a spccta.
~lulw. Extragerea bruscA a oolruJuj de sub hainA, cu o curba
;sta un unjvers esen~al. eel al gesturil~r bine unse. opri~e
("'lCteU la un puoct precis ~i prcvazut. un sot dC: sumAa efi~c~­
~~abilA, nu semnilicA nicidccum moartea, dcoarece uzajul tAtii pure: apoi. pc dcasupra, mai exi ta ~i ~teva ~rodem ~
mdicA ~e multA vreme cA este vorba de o simpiA amenintare, argou, asernAnAtoare Juxului inutil (adica _anstocraoc) al uoe1
al cAret efect poate fi schimbat in mod miraculos; emergent-a ecooomii in care singura valoare de schimb este gcstuJ.
~volveruJui nu are, aici, o valoare tragicA, ci doar una oogni- tn.sA acest gest, ca sA scmnifice ca se confundA cu actuJ.
ova, ~ ihseamna aparitia unci noi peripetii. gestuJ estc argu- trebuie sA domoleascA orice emfa1.A, sa se subticze pina Ia
mentaov. nu propriu-zis inspAimintator, cl oorcspundc unci pragul perceptiv al existentei sale; ~u trebui~. A ai_bA decit
~umitc inflcctiuni a rationamenruJui intr-o picsA de Marivaux: soJidjtatea unci JeglUuri tntre cauzA ~~ efcct: ruc1, dezmvoltura
SJtuatia estc r!sturoata, ceea ce fusese obiect de cucerirc este este semnuJ eel mai iscusit al eficaciU\tii; fiec~ allA in ~
dintr-o datA pierdut; baletul revolverelor face timpul mai Jabil
dispurund in itinerariuJ povcstirii reveniri Ia zero
rcgresive asemAnAtoare cu cele din jocuJ Gi$tii'. Pis~luJ este
salturl l ideaHtatca unei lumi supusA pur ~i· sirnplu gcstunlor omen~ll
$i pe care greutA~lc limbajului n~ ar f~ce-o mai inccata:
gangsterii ~j zeii nu vorbesc, ei dau dm cap ~~ totul se sA~te.
limbaj, funcpa lui este aceea de a mentine o prcsiuoe a vietii,
de a eluda inchiderea timpului; cl este logos, nu praxis.
GestuJ deziovolt al gangsteruJui are, dimpotrivll, toatA
~u~. premeditata a unei hotAriri; t"lr.1 avint. rapid in cautarea
~atlibil_A a p~ctuJui sAo terminal. taie timpul $i tuJbud rcto-
nca. Orice dczmvoltud afuma ca doar tAcerea este cficaec·
~cotatuJ. fumatuJ, ridicarea dcgetuJui. operatiiJe acestea impu~
1d~ cA adevmta viata sc afla in tacere, ~i cA actuJ are drept
de vta(! sau de moartc asupra timpului. Spectatorul are astfel

. • .J~U DE L'OIE: joe i n care fteea.re jucitor, dupa cc a dal cu

zarunlc, m1~ un pion pe o lablll alc:aruita ilin patrdlele numei'Olale in
frccare a noua pcl.ltlltic-.1 afllhdu-se dcsenata o giscu··. Le Petit Robert (n.~.).

VinuJ ~i laptele
_Vin~ _este simtit de na~unea franceza ca un bun cc-i estc
p_ropnu, ~•Jderea celor trei sure ~aizeci de specii de brinzeruri
~~ ~~lturu sale. Este o bAuturn-tolcm. ce corespunde laptelui
vacu olandeze, sau ccaiului absorbit cu ccremonie de familia
regallt_ e~gi~7.A. Bachclard a facut psihanaliza substan~ialA a
ac~tw hchi~. Ia sf~irul escului sau despre visariJe vointci,
~tlnd eli vmul este zeama de soare ~i de pamtnr. d starea
lw de ba7.A cste nu umidul , ci uscatuJ, ~i ca.~ stind Jucrurilc
substan~ mitid cc i se opune ceJ mai mull estc apa. ' pe care un veac ~i jumatate de romantism continuA sA-l faclt
_La ~ept v~ind, ca orice totem durabiJ, vinuJ suporta
o rrutoJog1e varJata, care nu \ine scama de contrad·,.,y·
1 1
substan~ ~ta galvaniclt cste intotdeauna socotita. de piJdA, """ '
ca cea rruu eficace bAutura tmpotriva setei, sau ccJ putin setea
ser:~t~ ca_ ~cl dintii alibi penrru consumarca ei (..este scte" _
fr. i1 frut ~oi~ . Sub f~a ~~ic, el are. ca foarte veche ipostazlt,
singelc, hch.idul dens ~~ Vllal. Ceea ce inscamna ca forma lui
. '_Constru~{ie impersonal a - inexisten111- menitl. desigur , sa sugerezc
extenon~ (pnn ruponare lu 'ubiectul uman) unei stari ao;emAmltoare cu
cele de ordm meteorologic. fall\ de ewe oamenii ,iru ..pacien(i", nu agcnti
starea estc suportata. nu prcxltL~a de noi (n.tr.).
MITOLOGfl 95
umoralA nu prea arc importan\A; cl estc mai intii de toate 0
subStantlt de conversiune, in stare sA rl!.stoamc situatill~ ~i sA
scoata din obiecte contrariul lor: sl1 facA, de exanplu. dintr-un
om Jab. unuJ puternic. dintr-unuJ tacut unuJ vorbAr~; ceca cc
e;<plicA Junga lui ercditatc alchimicA, putcrea lui filosoficA de
a uansmuta sau de a crca ex nihilo.
Fiind prin csen~ o func\ic, ai cArei t.ermeni pol sl1 se
schimbc. vinul detifle putcri in aparcntlt plastice: el poate luji
de alibi ati't visului cit ~i rcalitatii. aceasta depinzind de cei
ce folosesc mitul . Pcottu muncitor. vinul va fi calificare,
facilitare dcmiurgicA a sarcioii (,,il trage inima sA munccasd'').
PcntrU intelectual, va avea functia invcrsA: ,vi~ruJ alb", sau
.~ul de Beaujolais'', preferatc de scriitor. vor avea menirca
sli-1 rupli pe acesta de Jumea prea naruralA a coctcilurilor ~i
a bAururilor scumpe (singurcle care, din snobism. ii sint oferitc);
vinul i1 va scApa de mituri, ii va mai lua din intelectualitate,
it va face cgal cu proletarul; prin vin, intclectualul sc apropie
de o virilitatc natural! $i crede astfel d va scapa de blestemul
sA apesc asupra ccrebralitatii pure (se ~c ca unul din mirurile
proprii intelcctuaJului modern estc obscsia ca ..arc mituri").
lnsa specific Fran\ei este faptul d purerea de conversiune
a vinului nu cste niciodata prczentat!, dcscbis. ca un scop: altc
\Mi beau ca sA sc imbete, i toata lumea o spune; in Fran~.
betia este consecin~. niciodatA finalitate; bAutura este imtita
ca dcs~urare a unei plAceri, nu ca o cauz.A necesarA a unui
cfect d utat: vinul nu este doar licoare magid, e1 cste i actul
durabil de a bca: gcstul are aid o valoare decorativA ~i putcrea
vinului nu cste niciodatA despa.rtitli de modurilc lui de existentlt
(sprc deoscbire de whisky. de exemplu, bAut penttu bctia pc
care o provoad, ,cea mai piAcuta, cu unnmlc cele mai putin
supltrAtoarc", care se lnghitc, se rcpet.A, ~i care se bca ca un
• act-cauza.).
 96 ROLAND BARTHES
Toate a~-tea se ~tiu. s-au pus de mii de ori In folclor ' c facA sA visclm vinul. Combinat ca sub tan\A de bazA cu altc
proverbe. convcrsatii ~i Literat:ura. Dar ~i aceasta universa)j:
tate ~portA . un confonnism: credinta in vin este un act
colectJv ce oblaga; francczuJ care -ar distanta cit de cit de mit
s~ar cxpune unor problernc. maruntc dar precise, de integrare
dintre ~ c:a din~i ar fi ?~csitatea de a se justillca. Principiui
de uruversahtate JOOCA cuct din plin, in sensu! ca societatca
n111l1C$te bolnav. infirm sau vicios pe oricine nu credc in vin·
ea nu-l fn_reJeg_c· (in .ambele sensuri, intelectual ~i spa~a1 . ~
termcnulw). Dtmpotnvcl, celui care practicA vinul i se decer-
oeaza o diplomA de bunA iotegrarc: ~tiin(a de a bca este 0 tebni-
ccl na~ona1A care ajutA Ia calificarea francezulw, dovedind pule-
r~ lw de ~rforrnantA. controlul ~i totodatA sociabilitatea lw.
Vmul intemeuwi astfel o mora1li colectiv!, in cadruJ c!reia tottll
esu: ~c~m~t: excese!c: nenorocirile, crimelc sint dcsigur
postbile ~~ cu vmul, dar ructodata rnutatea, perfidia sau un'\crua;
rAul ~ ~I poate genera cste de ordin fala1, scapA ~adar
penahzaru. ene un rnu ca Ia tcatru. nu un rnu de temperament.
Vinul este socializat itttrucit cl pune bazele nu numai a)e
unei morale. dar ~i ale unui decor: cl impod~te ceremoniile
cele mai mArunte ale vi~i cotidiene franceze, de Ia gustare
(un r~u zdravan i camembert), Ia ospcll, de-la conversatia
din circiumA, Ia discursul de Ia banchet. Exa1tA climele, oricare
ar fi ele, se asocial!, clnd este frig, cu toate miturile locAlzirii
~i.' pe cat_ticula, cu toatc imaginile umbrei, a1e rncoarci ~ ale
ptcantuiUJ. Nu exi tel nici o situatie de constnngerc fiZiccl
(temperaturA, foarnc, upa.rarc, servitute. st:rnmutare) care sA nu
• Fr. comprenclrc • •.a in(Cicge··. uar i ..a cuprinde". oeea cc explica
dublul selL~ M:mnalat i'n parunteza (n.lt.).
MTTOLOGll 97
~guri a1imentare. cl poate acopcri toate ~tiilc ~i toti ~p~~
rrancczului. De cum sc ajunge la un anumH arnanunt al vtetu
cotidiene. !ipsa vinulw ~ocbeaz! ca un cxotism: cind 01 Cocy,
Ia tnceputul cptenatului sAu. s-a fotografiat In fata unei mesc
intime. undc sticla de DumesniJ pMc3 cc1 inlocui~te In mod
neasteptat litrul de vin ~u. intreaga na\iunc a fo t cuprinsA
de ingrijorare; era Ia fel de intolerabil ca ~i un rege burlac.
Aici. vinul face parte din rat;iunca de Stat.
Bachelard avca cu siguran\A dreptate cind spunea cA apa
este opusul vinului: din punct de vcderc mitk, estc adevclrat;
din punct de vedere sociologic, eel pu\in ast.Az:i. este mai pu\ffi
adcv!rat; circumstantc economice sau istorice au lncredintat
acest rol laptelui. Acum , acesta este adevaratul anti-vin: ~i nu
numai din pricina initiativelor Olui Mendcs-Franoe (cu a1urn
voit mitologicA: lapte bAut Ia tribunA ea spinach al lui
Mathurin). dar $i liindcA. in marea morfologic a ubstantelor,
laptele este opusul focului prin tntrcaga sa den itate molecularn,
prin natura crcmoasA. deci opitivA. a suprafe~ci sale; vinul cste
mutilat, chirurgical. cl prcscbimbA ~j n~te ceva; laptele cste
cosmetic. cl leagA. rccupcreazA., vindeca. Pe deasupra., puritatca
lui, asociatAcu neprihAnirea copilmei, estc o che7.A$ie de foi"\A.
o fof\ll nerevulsivA. nccongcstivA. ci calmA. alba. IucidA. ega1A
cu realul . Oteva fiJme americane, unde eroul, dur ~i pur, nu
sc dAdea ioclA.r.lt in fa\a unui pahar cu lapte inainte de a-$i
scoate coltul justitiar. au pregAtit forrnarca acestui nou mit parsi-
falian: chiar ~i ast.Az:i. sc mai bea uncori. Ia Paris. in mediile
de duri ~ide dcrbcdei , un ciudatlait-grenadine. adw din Ame-
rica. tnsA laptele ra.mlnc o sub tan\A exoticA; national este vinul .
Mitologia vinulw ne poate face de altminteri ~ intelegem
ambiguitatca obi~nuilA a vietii noastre cotidienc. Vinul este
lntr-adcvAr o substa.ntA frumoascl ~i bunA, dar cste Ia fcl de
98 ROLAND BARTHES

1
adcvArat cA producerea lui face pane din capitaJisrnul fran
eel ~ .micuJw proprietar, sau eel al marilor coloni algenC:i
care-• •mpun musulmanului , chiar pe pAmmtnl de care a fost
~t. ~. ~lurA cu care acesta nu cue ce face, cAci el are
nevo1e. de .pune. ExistA astfel mituri foarte piAcute• care nu mt
4

~~ nevmovate. lar caracteristica alienArii noastre pre7bltc

este accea a vinul nu poate fi o ubstanta cu totul binecu.
V:ntatA, dccil dacA se wtA, in mod ~it, a el este tOOX1ata Biftecul ~i cartofii pdjiti
~· produsul uoei cxpropricri.

Biftecul face parte din aceeasi miroJogie sangvinA ca ~i

vinul . Este inima cArnii, carnea i'o stare pud, iar eel cc o
mAnioc! i~i ins~ forta taurinA. ln mod foarte evident,
prestigiul biftecului tine de cvasicruditatea lui: smgelc este vild-
bil, natural, dens, compact ~i totodatA divizibil; nc inchipuim
ambroz.ia anticA sub acest soi de materic grea. cc se face tot
mai micA intre dintii n~tri . in asa fel incil sA-~i facA simtitA
puterea ob~iei ~i plasticitatea cind se rAspind~tc in ins~i
stngele omului. Sangvinul este ratiunea de a fi a biftecului:
gradelc de frigcre sint exprimat.e, in caznl Jw , nu prin unitAti
caJorice, ci in imagini ale singelui; biftecul cste m singe (fr.
saignant) - amintind ~iul arterial al animalului injungbiat -.
sao aproape crud (fr. bleu)- singele greu, singele plctoric, scurs
din vene ~ sugerat aici de cAtre culoarea violet-purpuric, stare
superlative\ a f0$ului . Frigerea, cbiar ~i moderat.A.. nu poatc fi
f cxprimatA In mod descbis; pentru aceastA stan: contra naturii
este ncvoie de un eufcmism: c spune cA biftecul este cit
trebuic - de fript - (fr. A point), ceea cc inseamnA mai cutind
o limitA decit o perfectiune.
Mincatul biftccului in singe reprez.intA dcci o naturA ~i
totodatA o moral!. Toatc ternperaroentele pot fi multumitc cu
aceasta, sangvinii datoritA identitc\tii, nervo$ii $i limfaticii
 100 ROLAND BARTHES MJTOLOGU 101

datoritA complemen~tAtii. ~i.. dupa cum vinul devine pentnJ • nu poatc uece Ia d~man decit prin tradare. Intr-un film vee~
.?
un marc numAr ~e. mtelcctuah substantA mcdiumnicA ce.i (Deuxicme Bureau.. contrc ~omm~dant~, ser:anta preotuJ~
d~ce ~ forta ongmara a natum.tot astfel biftecul cste pcntru patriot ti ciA de nuncarc sp1onulw . ncamt deghi~t ca france~
et un alunent de rnscumpArare, datorita cAruia ei i$i prozaizcaza din clandestinitate: .Dumneata ~11. Laurent? lp dau o bucacA
cerebralitatea $i conjurn, cu ajutorul ingelui $i aJ cAmii macre din biltccul meu.., Apoi, dupA ce spionol cste descoperit: .,Jar
uscAciunca sterilA de care int invinuiti intrnna. Voga biftccul~ ell, care i-am dat o bucatA din biftecul meu!". Suprcm abuz
tartar, de excmplu. cste o opcratiune de exorcism impotriva de incredcre.
asocierii romantice dintrc sensibilitate ~ maladivitate: in acest Asocial indeob$te cartofilor prAjiti , biftecul le transrnite
mod de a prepara camea, existA toate tarile germinante ale accstora lustrul sAu national: cartoful prAjit estc nostalgic $i
matcriei: terc~ul _de __singe $i. bAlo$Cnia oului , un ansamblu de patriot ca $i biftccul. Am aflat din rcvis~ Mat~h cA d~pA
substante mo1 $1 vu, un so1 de compendium semnificativ a1 annistitiol indochinez ..generalul de Casmes, cbiar Ia pnma
imaginilor pre-n(l$terii. masll, 8 comandac cartofi prlljili". Jar Pre$edintcle Fo$tilor Com-
Ca $i vinul. biftccul estc. In Franta, element de bazA batanti din Indochina, comentind mai tirziu aceastA $tire.
nationalizat mai curind dccit socializat; el este prezcnt 1n toa~ adAuga: ,,N-am inreles nici pin/J astAzi gestul generalului de
decorurile vietii alimentarc: plat, cu marginca gaJbcnA, talpoid, Castries care. chiar Ia prima mas~1. a ccrot cartofi prlljip". Ni
in restaurantele ieftine; gro , musto , ln. clrciumile spccializate; se cerca sli intelegcm cA ceea ce comandase GeneraJuJ nu era
cubic, cu miezul umcd sub o coaja subtire, arsA, in restaurantele un vulgar reflex materialist. ci un episod ritual de apropricre
de lux; se rcgAse$te in toatc ritmurilc. la imbcl~ogata mw a ctnici franceze rcgasite. Generalul cuno$tea foarte bine simbo-
~urgb_eZA ~i Ia gustarea bocma a burlacului; esre hrana expcdi- lica noastrA nationaJA, el $tia cc este cartoful prAjit: semoul
tJvli $1 totodatA dcnsa, el rcalizeazA eel mai bun raport posibil alimentar aJ ,.[:rancitatii".
mtrc ecooomie $i cficacitatc, intrc rnitologia ~ plasticitatca
coosumArii sale.
Pe deasupra, este un bun frantuzcsc (circumscris, cc-i
drcpt, astA7j de invazia srcak-urilor a.mcricane). Ca $i pcntru
vin, nu exista nici o coostringere aJimentarA care sA nu-l facA
pe francez sA se gindeasca Ia biftcc. De.-abia ajunge in strA.i-
nAtatc ~i il $i cuprinde dorul dupA bifiec, irnpodobit acum cu
o virtute suplirncntarA, cleganta, deoarcce, fata de complica,ia
aparenta a bucatAriilor exotice, biftecuJ estc o mincare ce imbi-
na, se crede, sucuJcnta cu simplitatea. Ca bun national, cl
l1rTtleaZA cota vaJorilor patriotice: Je salveaza In timp de r!zboi.
el cste ins~i camca luptAtorului francez, buoul inalienabiJ care

Nautilus ~i Bateau ivre
. '1.> .
Opera lui Jules Verne (centenaruJ ~ale a fost come-
morat de cunnd) ar fi un bun obiect pentru o analizA structuraiA;
este o opera temati~. Verne a construit un fel de cosmogooie
inchisa asupra ei ~i . carc-~i are categoriile, timpul, spa\iul,
plenitudinca, ~i chiar ~i principiul ei existen~al.
DupA pArcrca mea, acest principiu este gestul nccontenit
a1 tncbiderii . Imaginatia cAI~toriei corespunde Ia Vemc unei
explornri a inchiderii, iar acordul dintrc Verne $i copilarie nu
vine d.iotr-o misticA banaiA a avcnturii, ci, d.impotrivA, d.intr-o
bucurie comuoA a finitului , prezentA in pasiunea copiilor peotru
cabane ~i pentru corturi: sa se inchidA ~i sa sc instalczc, iaiA
visul existen\ial aJ copiiAriei $i al lui Verne. Arhetipul accstui
vis cste accl roman aproapc perfect: L 'ile my t6ricusc, unde
omul-copil rc--inventcazA lumea, o umple, o imprejmui~te.
incununind acest efort eociclopedic cu postura burgheza a apro-
prierii: papuci, pipA $i un Joe Ia gura sobei, in vreme ce. afarn.
furtuna, ad.icA infmitul , urla zadarnic.
Verne a fo t un maniac al plenirudinii: tot timpuJ sf'~
lumca $i o mobila, o umplca de nu mai era Joe nici mAcar
pentru un ac; mi~ea lui seamAnA cu cca a unui encicloped.ist
din secolul a1 XVIIT-Iea sau a unui pictor olande1~ lumea estc
finitA. lumea este plinA de materiale numarabile. ~tate uncle
MTTOLOGII 103
~ a altele. Artistul nu poatc avca decit sarcina de a intocmi
ung . . .I . oaJ
taloagc, inventare, de a umbla dupl1 ccle maJ mtct ocun g ~
:sA punA acolo, tnghesuite. crcatiilc $i in ~mcntele o~e~tl.
verne \,ine de trad.itia progrcsista. a burghez1c1: o~ra I~ sustm~
c6 ruroic nu-i poate scApa omului, cA '~· .chiar $1 a:a ffi3J
tndcpArtaLA. este ca un obiect in roina lUI: $1 ~ ~ne~tea
nu este. la wma urrnei, decit un momen~ ~ialecuc m aservuea
eocrall1 a Naturii. Verne ou mcerca mcLdecum sa mlircasCA
fumea pottivit uoor solutii rornaotice de ev~unc sau ~or
plaoun
. rnisticc de infinit: el tocerca nccontemt -o resumga,
s-o populeze, s-o reducA Ia un patiu cunoscut $1 1~c • pe
. ~ his
care mai apoi omul 1-ar putea locui in mod con_Cortab•l: I~
poate obtine totul de Ia ea t~i. ea nu are nevotc, ca sa eXJste,
de nirncni altnl decit de om. .
tn afarn de oenumArarelc resurse ale $liintei. Verne a m~
ventat un cxceleot rnijloc romaoesc peotru ada stralucirc accstet
aproprieri a luroii: garanteazA spa\iul c~ limp~. impreuneazA
mercu aceste douA catcgorii, le riscA dmtr-o smgura. aruncare
de zaruri. sau dintr-o singurn faptA nesftbuita., int~tdeauo~
i1hut~te. Chiar ~i peripetiile trebuie sA imprimc. I~ ~ SOl
de stare elasticA, sa indepftrteZC, apoi sA apropte mchiderea.
sA se joace bucuros cu distao\cle cosmicc ~..sA~· intr-un
mod rnutAcios. putcrea omului asupra patiiJor $1 a orarelor.
lar deasupra acestci plaoete mincate triumfal de ~ e~l
vernian, un fel de Anteu burghez ale ca.rui nop(i tot ncprihanitc
$i ,.lntremAtoarc", se tiriie adesca vrcun d~rado, ~radA rc-
mU$CArii sau splceo-ului, ram~itA a unei cpoct romanllcc revo-
• lute, $i care face sa tra1uccascl1, prin contrast:.sAnAtatea adevl1-
ra\ilor proprietari ai lurnii, care nu au dccit gnJa de ~ sc adapta
cit mai bine posibil unor situa\ii a cAror complcXJtate, deloc
metafi7JcA $i oici mAcar moralA. tine pur ~ simplu de vreun
capriciu picant a1 geografiei.
 104 ROLAND BARTHES
GestuJ pmfund aJ lui Verne cste, (i$adar, apropricrea.lma.
ginea cornbiei, ali\ de importan.tA in rnitologia lui Verne, nu-t
contraz.ice, dimpotrivA: corabia poale fi simbolul plecArii; Ia
un nivel mai adlnc, ea estc simbolul inchiderii. Preferinta pentru
corabie lnseamnA intOLdeauna bucuria de a se inchide perfect,
de a avca Ia indcminA un numAr cit mai mare posibiJ de obiecte
de a dispune de un pa(iu absolul fmit: dragostea pentru cornbii,
inscamnA dragostca pentru o casA upertativcl, adidi incttiscl
defini.Liv, rucidecum dragostea pcnLru mariJe plediri in general:
corabta cste o chestiune de habitat inainte de a (j un rnijloc
de transport. Or, toate vapoarclc Juj Jules Verne sint ni$te desA-
~i~e l~uri ..la gura sobci". iar periplul enorm spo~te bucuria
mchidem lor, perfcc{iunca urnanitA{jj lor inlerioarc. Nautilus
este, in aceac;LA privintA. p<:.stera doritA: plclcerea de a (j inctm
atinge paroxismuJ cmd, clin sinul acestei interioritati tMA fisurn
este posibil SA priv~ti printr-un gcam mare vagul exterior aJ.
apclor, ~i astfcl sa dclin~li intcriorul prin contrariu1 sau.
~ .~ele mai muJte· vapoarc de legenda sau de fictiune sint,
m pnvmta aceas~, ca ~i Nautilus, lema unei inchidcri dragi,
deoarece estc deaJUns sA-i dai omuJuj drept habitat 0 corabie
ca omul sA-~i rinduiac;ca nurnaidccit bucuria unui univers ronmd
~i ncted unde, de altminteri , potrivit unci intregi morale nautice,
omul estc zeu, lApin ~i totodata proprictar (seul maJl:re a lx:Jrd
etc.). In a~tA mitologie a naviga(iei, nu exista decit un mijJoc
de a cxorcu~ natura posesivA a omului aflat pe corabie: supri-
marea omulut ~nrru a Jasa corabia singura; atunci vaporuJ ince-
tea.zA de a mat fi cutie. habitat, obicct posedat; devine ochi
cAJator, atingind infmituriJc: produce mx:ontcnit plccc1ri. Obiec-
rul cu adevArat opus lui Nautilus aJ lui Verne este Le Bateau
ivrc a1 lui. Rimbaud, vaporu1 care spune .,eu" ~i care, scclpat
de ~oncavttatea.. a, il poate ajuta pe om a trcacA de Ia 0 psiha-
na1tza a p<:.steru Ia o poetic:A adcvclratA a cxplornril.
Reclama pentru profunzime
Am arntat ca, astazi, roclama pentru detergenti subtiniaza
co precaderc ideca de profunzimc: murdAria nu estc smulsa
de pc suprafata obiectului, ea estc eliminata din locuriJe ccle
mai ascunsc. Toatfl reclama pentru produsele de infrumusctare
se sprijina pe un soi de reprczentare epidi a ceca cc este mai
intim. Micile cuvintc inainte ~tiintifice, menite sA introduc:A
publicitar produsul. ii recomanda sA cUfe\e in profunz.ime, A
climine m profunzimc, sA hrAneascA in profunzime, pc scurt,
sA sc infiltrezc cu orice pret. Paradoxa!. piclea se dov~tc,
cu ~urinta. a fi indatorata unor rndacini adinci, unui strat de
ba.zA de refunoire, cum spun uncle produsc, numai in mAsura
in care ea cste in primul rind suprafa~. insA suprafatA vic, adidi
muritoarc, susccptibiJA de a se usca ~i de a imbAtrlni. Mcdicina
permite de altfcl sA i se dea fromusetii un spa(iu profund (denna
i epidcnna) ~i A le convingA pe fcmei cA ele sint produsuJ
unui fcl de circuit germinativ. undc frumu&e\ea inflorcscentelor
~ depinde de hr.ma rndacinilor.
Prin urmare. ideea de profunzimc estc generalA, nu cxistll
rcclamA undc ea A nu fie prezentA. Dcspre ubstantcle cc
trcbuic infiJtrate ~i convcrtite in sinuJ accstei profunzirni , nimic
precis; se indicA doar di estc vorba de principii (ioviorntoare,
stimulative, nutritive) sau de sucuri (vitale, rcvitalizante,
106
ROLAND BARTHES
regenerante), un intreg vocabular molieresc, ~or complicat cu
un grtunte de scientism (agentul bactericid R 51). Nu, adevAfata
~ a acestei mici psihanalize publkitare este conflictu)
dintre douA substante inamicc, care-~ disput.A subtil drumuJ
,,sucurilor" $i al ,principiilor" cAtrc cimpul profunzimii. Aceste
douA substante sint apa ~i grA.simca.
Ambele sint moralmente ambigue: apa este beneficA
d~ toat.A lumea vcde foarte bine cA pieJea imbAtrln~~
$1 se usuca $i cA pieile tinerc sutt proaspetc, pure (o wnezcaJA
proas/)AtA, spune un produs oarecare); tare, neted, toatc valorile
po~itive ale substantci camaJc sint dintr-o datA simtite ca fiind
intmsc de apA, umflate ca o rufli. stabilite in acest idcaJ de
puritate, curAtenic $i prospetirnc pentru care apa este cheia
generalA. Din punct de vcdcre publicitar, hidratarca profunzi:milor
este. a~ o operatiunc necesar~. Cu toate accstea, infiltrarea
unw corp opac de c~trc apA nu pare ~arA: se crede ca apa
~te p~ volatiJA, prea ~arA. prea nerabdAtoare pentru a putca
aJunge m accle ;,,one cripruare unde este elaborat.A Crumusetca.
~~ apoi apa, in fizica ei camaJA $i in stare libcrn, apa decapeazA,
mt.A, se intoarce Ia acr, face parte din foe; ca nu este bcneficA
decit. inchisA, st.ApihitA.
Substanta grasA are calitcltile $i dcfectele inverse: ea nu
raco~e; moliciunca ei est.e exccsivA, prea durabil!, artificial!;
nu poate fi cl~t.A o reel.~ pcntru frumusete pe ideca pura
de~· a c!.re1 compaettate insAsi este simtitA ca o SlMC prea
pu~ ~~a. Grasimca (numit.A mai poetic uleiuri, Ia plural,
ca m Btblie, sau in Orient) degaja, dcsigur, o idee de branA
insA este mai sigur s-o exal{i ca un element vehicular lubrifian~
fericit, conducAtor aJ apei in sinuJ profunzimilor pielli'. Apa este
~talA. ca s~bstant~ volatila, aeriana. instabila, efemerA, pre-
\loasA; ~e1uJ. dimpotnva. e opfe$le, apasA, fOI1cazA Jent supra-
fetele, unprcgnea7.!, alunecA f!ra intoarcere de-a Jungul
MITOLOGJJ 107
,porilor'' (personaje esentiale4n frumusetea publici~). Toate
rectamele de produse de inf:rumusetarc pregaresc dec1 o con-
junctie miracuJoasA a lichidelor inamice, declarate de acum
inainlC complemcntare; rcspectind cu diplomat:ie toate valorilc
pozitivc ale rnitologiei substantelor, ea ajunge sA impun! con-
vingerca fericit! potrivit d.reia grASimile int vehicuJe ale apei,
$i ca exist.A creme apoasc. moliciuni ram strAJucirc.
Cele mai moJte din noile creme sint a$adar numite lie rude,
fluidc, ultra-penetranle etc.; ideea de gr!sime. mull! vreme con-
substantial! ideii de frurnusetc, se voalcaz! sau se complicA,
se corecteaz! cu lichiditate, &i uncori cbiar dispare, inlocuit.A
cu fluida J()fiune, cu spiritualuJ tonic, glorios astringent, dac!
este vorba sA combatA aspecruJ ceros al pielli, pudic special,
dac!, dimpotriv!. cste vorba sA b.rnneasc! din bel~ug acele
profunzimi Jacome ale cAror fenomenc digestive ne sint prezen-
tate flrA crutare. Aceast! deschidere publicA a interioritAtii cor-
pului omencsc este de altrnintcri o tr!s!tur! gcneraiA a reclamei
pentru produscle de toaletA ...StricAciunea este expuJ7.alA (din
dinti. din piele, din singe, din respi.ratie)": Franta are o dorintA
nest!pinilA de cur!tenie.

• J'C(iuccrea lumii Ia o pura cgalitatc, respectarca raporturilor can-
Citeva vorbe de-aJe Dlui Poojade
Mai mult dccit orice pc lume burghezia rcspectA ima-
nenta: orice fenomcn care cuprinde in cl insu~i propriul sAu
tcnnen printr-un simplu mecanism de i'ntoarcere, adic.i, foarte
precis, orice fenomen pltltit. estc pe placul ei. Limbajul are
datoria s~ acrcditeze. in figurile sale, ba chiar $i in sintaxa sa,
aceast! morala a ripostei. De exemplu, 01 Poujade ii spune
Olui Edgar Faure: , Vn asumafi dspunderea rupturii, vcfi
supona consccintele". $i infmitul lumii este conjurat, totul estc
adus Ia o ordine curtA, dar plinA, flrn scurgeri, cea a plAtii.
Dincolo de con~nutul frazei ca atare, cchilibroJ sintaxei, afuma-
rea unei legi potrivit cAreia nimic nu sc sA~~te ram o con~
cintA egalA, undc orice act omenesc cste riguros contrazis, recu-
perat, pe scurr. o intreagA matematicA a ecua{iei il lini$t~te
pc micul-burghez, ii alcAtui~te o lume pe mAsura comunicarii
sale.
AceastA rctoricA a talionului are figurile ei proprii. toate
figuri ale cgalit!tii. Nu numai cA oricc jignire trcbuie conjuratA
printr-o amcnintare, dar chiar orice act trebuie prevcnit. Mindria
de .,a nu se JAsa tras pc sfoan\'' nu este altccva decit respectul
ritual fatA de o ordine numerativa in cadrul cAreia a dejuca
inseamnA a anuJa (., V-au spu • pescmne, cA. d~i mi-au filcuc
figura cu Marcellin Albert, nu aveau ce spcra. ').In felul acesta,
MTTOLOGIJ 109
utative intre actele omen~ti sint stari triuml'Atoarc. A-1 face
pc cineva sA platcascA.' .a contrazi:e, .a scoate din eve~imc~t
contrariul sAu, fie rephcmd. lie dejucmd. toate acestea mchid
Jumca asupra ci insA$i $i produc o multumirc; cste dcci nonnal
sa ne rnindrim cu aceasta oontabilitate morala: lustrul mic-
burghez constA in cludarca valorilor calitative, tAvilirea proce-
sclor de transformare prin statica egalitA{ilor (ochi pentru ochi,
efcct pentru caulA. marfA pentru bani, bAnut pentru bAnut etc.).
01. Poujade este foarte co~tient cA dU$manuJ capital al
acestui sistem tautologic este dialectica, pe care de altminteri
0 confundA mai mull sau mai putin cu sofistica: dialectica nu
poate fi invinsA decit printr-o intoarccre neincetatA Ia. calcul,
Ia numArarca conduite.lor omene&ti, Ia ceea cc 01 Poujade, de
acord cu ctimologia. num~te Ra\iune (,Strada Rivoli sA fie
oarc mai tare dccfl Parlamentul'! dialectica mai valoroasil dccil
Rapunea?' ). Oialectica riscA intr-adevAr sA dcschidA lumea
accasta pc care noi avem grijA s-o inchidcm asupra inegalitAti)or
ci; in mAsura In care cste o tehnicA de transfonnare. dialcctica
se opune structurii numerative a proprietA\ii. ca estc fuga in
afara limitelor rnic-burgheze, prin unnare. mai intii, ea cste ana-
ternizatA. apoi, decrctatA simpla iluzic: degradind o datA in plus
o vcche temA romanticA (pe vremea aceea burgbezA). 01 Pou-
jadc aruncA in neant toate tchnicile inteligentci, opunc •.ra\iunii"
mic-burgheze sofismele ~i visurile universitarilor ~i ale intelcc-
tualilor, pe care pozitia lor in afara realului numArabil este de
ajuns pcntru a-i discrcdita. (.,Franra sufcnl de o supraproducpe
de oameni cu dip/orne. politcbnicieni. economi$ri. lilosofi $i
alfi vi !tori care au pierdut orice lcg<Iturll cu lumen realtJ.').
~tim acum cc cste realul m:ic-burghez: nu cste nici macar
ceea ce se vede, cste ceca ce se numara; insA acest real. eel
mai ingust pe care vreo . ocietate l-a putut dcfini, i~i arc tOtU$i
 110 ROLAND BARTHES
filosofia lui: este .,bunoJ simr". faimosul bun simt al ,.oamenilor
de rind", spune OJ Poujade. Mica burghezie, eel putin cca a
Olui Poujade (AJimentatie. M~celarie), arc bun simt ca pro-
prietate esentialA, ca un apendice fizic cu care sc fru~te, un
organ special de perceperc: un organ de altfel ciudaL, de vreme
ce, ca sa vadA bine, trebuie mai intii de toate sa nu vadA nimic,
sA refuze dc~~irea aparentelor, sA ia drcpt adevarate propu-
nerile de ,,real' ' $i sa dccreteze nulA oricc inccrcarc de a lnlocui
riposta cu explicatia. Rolul sau este sa propuna egalitAti simple
intre ceca ce se vede $i ceca ce este, $i sa asigurc o lume
Bra legAturi, OlrA tranzitie $i tlrc1 progres. Bunul sirnt este ca
un cline de paza al ecuatiifor mic-burghe7.e: astupa toate iC$irile
dialectice, definC$lC o lome omogcna, unde te simti ca acasa,
Ia adApost de tulburarile $i de scAparile ,visului" (a se intelcge:
Ia adapost de o viziune oe-numArabilA dcspre Jucruri) . Yntrucit
comportarnentele ornco~ti slot ~i nu trcbuic sa fie deci"t pur
talion, bunul sirnt cstc acea reactie sclectivA a mintii care reduce
lumca ideal! Ia mecanisme directe de riposta.
Yn acest fel, limbajuJ Olui Poujade arata, o data mai moJt,
cA toata mitologia mic-burghczA implicA refuzul alterita{ii,
negarea diferitului , bucuria identitatii $i exaltarea asemAnArii.
In gcnercl.l, ~reductic ecuationala. a lumii pregAtC$te o fau
expansionistA cind ,;dentitatea" fenomenelor OlllCllC$ti i'ntemeiazA
nwnaidccit o .,naturA" $i, prin urmare, o .,universalitate". OJ
Poujade n-a ajuns incA sa defincascA bunul simt drept filosofie
general! a omenirii: pentru el, bunul simt mai este deocamdatA
o virtute de clasa, data, ce-i drept, ca un intAritor universal .
~i tocmai acest lucru estc sinistru In poujadism: el a nvnit din
capul locului la un adevar mitologic. propunind cultura ca o
boala, ceea ce cste sirnptomuJ specific fascismelor.
Adamov ~i lirnbajul
Am vazut mai lnainte cA bunul sirnt poujadist constA in
s!abilirea unei ecruvalcnte simple in~ ceca ce se vede_$i ~
ce este. C'md o aparenta este in mod hotatit ~- msobta ,
acelui3$i bun sirnt ii rAml'ne un mijloc de a o dimmua tArn
a iC$i dintr-un mccanisrn al egalitAtilor. Mijlocul acesta _este
simbolismul. De fiecare datA cind un spcctacol pare nemotlvat,
bunul imt aduce cavaleria grea a simbolului, ad.mis in ccrul
rnic-burgbez in mAsura in care, cu tot versantul I~ abs~c~
el ~tc vizibilul cu invizibiluJ sob formelc uneJ egal•tAtJ
cantitative (asta face cit astalaltA): calculul estc salvat, lomea
rezista incA.
Atunci clod Adamov a scris o picsA despre aparatele de
bani, obiect insolit in teatroJ burghez care. in materie de obiec~
scenice, nu ClJil03$te decit patul adulterului. presa cea mru
importantA s-a grlibit sA conjure neobi nui~ ~~cihdu-1 1~
simbol. De vrcme ce asta fusemna ccva, pnrnejd1a era mru
micA. ~i. pc mAsurA cc critica piesei Ping-Pong s-a ~at tot
mai mult cititorilor marilor publicatii (Match. France-Soil) , ea
a insistal asupra caracterului simbolie al operei: fiti lini$titi. nu
este vorba decit de un simbol, aparatele de bani inseamnA doar
, complexitatea sistemului social". Acest obiect teatral insolit
este exorcizat de vreme cc inseamnA ceva.
112 ROLAND BARTHES MITOLOGIJ 113

Tnsll biliardul electric din Ping-Pong nu simbolizeaza ' acesta nu cstc. Ia drcpt vorbiod, un limbaj pus Ia conservat,
nimic; c1 nu exprimll , cl produce; cste un obiectliLcra1 , a cMlj a$! cum a putut fi, de cxcmplu. jargonuJ porLArcseJor redat de
functie este sA gcncrczc, prin ins~i obiectivitalca sa. situatu. Henri Monnier, ar fi mai cutind un limbaj retardat, format
Dar ~i de accaslll datA, critica noastra estc pAcAJilll in setea fatalmente in viata sociala a pcrsooajului. ~i care sc dezgbea\A,
ei de profunzime: situatiile aceslca nu slm p ihologice, slnt, :I(Jeva.rat si totusi pll{in cam prea acid sau prca crud. intr-o
In cscntll, situatii de limbaj. Esre o rcalitate dramaticA, pe care siroatie ulterioara, cind u~ara lui congelare ~i un pic de emfaz.a
va trebui in cele din unnll s-o admitem alaturi de vcchiul arsenal vulgarA, inv~ratA, au cfecte iocaJculabile. Pcrsonajele din Ping-
de intrigi, ac{iuni, pcrsonaje, conflicte ~i aiLe clemente ale Pong sint cam ca Robespierre al lui Michelet: ele gindesc tot
teatrului clasic. Ping-Pong este o retca. montatll magistral, de ce spun! Vorbire adinca ce ublinia.zA acea supuncrc tragicA
situatii de limbaj. 8 omului fatA de limbajul sAu, cu dcoscbire ciod, ultimA ~i
Ce este o situa~c de limbaj? Este o conliguratie de suprinz!toare in!Ati$are a neintelegerii, Jimbajul accsta nu cstc.
cuvinte, in mllsur.l sA gcncrc7.c rcla~i /a prima vcdere psil»- cu totul al s!o.
logice, nu ati't false cit lncrcmcnitc in ins~i compromiterea unui Faptul accsta va explica poatc ambiguitatea aparentll din
limbaj anterior. Jar accastA incremenire, In cclc din urma. Ping-Pong: pc de o parte. deriziunea limbajului este cvidcntA
nimi~te psihologia. Cind parodiezi limbajul unci clasc sau ~i. pede alta, a~i dcriziune cste tolU$i crcatoare, ca produce
al unui caractcr, lnscamnA cA de\ii o anumilll diSLan\A, ell te ftin\C cu adcvArat vii, dotate cu o duralll cc le poate ducc pina
bucuri ca un proprieLar de o anumilll autcnlicitatc (virtute lndrt- Ia moarte de-a lungul uoei lntregi exi tcnte. Aceasta io.seamnll
gilll de psihologie). tnsA dacll accst limhaj lmprurnutat estc ell Ja Adarnov ituatiile de limbaj re1Jstll perfect Ia simbol si
general, situat mereu putin tnaintc de caricatura, si dacA acopera Ia caricaturn: viata este parazitul limbajului, iatA ce coostalll
intreaga suprafatA a picsci cu o presiune diferilll, dar lara nici Ping-Pong.
o fisurn prin care vrcun strigAt, vreo vorba nascociUI sA poata Masina de bani adusA pc scena de Aclamov nu cste asadar
scllpa, atunci raporturile umane, in ciuda dinami mului lor o cheie, nu estc cioctrlia moartll a lui d' Annuozio, sau poarta
apa.rcnt, parcA sint vitrificate, deviate nccontcnit de un soi de tmui paJat din tcatrul lui Maeterlinck; este un obiect generator
refrac{ie vcrbalA, iar problema .,autcnticilll\ii" disparc ca un vis de Lirnbaj; ca un clement de cataJi7.A, el trimitc oetncctat
frumos (si amAgitor). actorilor un inceput de vorbirc, ii face sA eltiste in proliferarca
Ping-Pong cste alcatuilll in iotregime dintr-uo bloc din + limbajului. Cliscelc din Ping-Pong nu au de altfel toate acecasi
accst limbaj sub sticla, asemAnlltor, dacA vrcm, acclor froLCn inrlldAcinare in memorie, acelasi relief; depinde de cine le
vegetables care le permit coglczilor A gustc in timpul icrnii spune: Sutter, eel ce spune vorbe mari, ln~irn acbizitii carica-
crodillltile primllvcrii; accst lirnbaj. tcsut in intregime din mici turale, afiseazA numaidccil un limbaj parodic care te face sa
locuri comunc, din truisme paqiale, din stereotipuri grcu de rizi din toalll inima (,,Cuvintele sint Coate ni$Ce capcanc!').
rocunoscut ca atare. zvtrlite cu putcrca spcran\ci - sau a lncromenirca limbajului folosit de Annette cste mai labll, $i
disperllrii - ca particulclc dintr-o ~care brownian!, limbajul totodalll mai jalnicA (,,S-o spui altora, Mister Roger!'). Fiecarc
114 ROLAND BARTHES
personaj din Ping-Pong pare dcci condamnat Ia nlg~ul Au
verbal. insA fiecare fAg~ cste sApat altfel. iar acestc difcrente
de presiunc crcca7..A tocmai eeea ce in tcatru numim situatii,
adicA posibilita{i ~j oppuni. fn mllsura in care limbajul din Ping-
Pong este in intregime dobinillt, i~it din teatruJ vicpj, adicA
dintr-o vi~ prczentatA ea ins~i ca tcalru. Ping-Pong este tcatru
de gradul aJ doilea. Este chiar oootrariul naturalismului, care-~
propane intotdcauna cl amplifice ncscmnillcantul; aici, dimpo-
lrivA, spectaculosul vicpi, aJ limbajuloi. sc in~le pe sccnA
(~a cum se spune desprc ghcatA cA s-a int:Arit). Modul acesta
de congclarc cste chiar eel aJ oricArei vorbiri nritice: ascmenea
limbajulw din Ping-Pong, mitul cstc ~i el o vorbire ioghctatA
datoritA proprici sale dedublclri. Fiind in A vorba de teatru
referinta acestuj aJ doilca limbaj este diferitA: cuvintul mitid
sc scufundA in societate, intr-o lstorie generalA; pc citA vreme } cipa{ie, supraoamcnii au lntotdcauoa ceva rci.ficat. La fel stau
limbajul experimental nu poate dubla decit on prim verb indi-
vidual , in ciuda banalitA{ij sale.
Nu vAd in literatura noastrn tcatralA decit un siogur autor pricina specializArii sale matcmatice, supraomul este dcspwat
despre care sa sc poatA spune, intr-o mAsura. oarecare, cA ~i-a
construit opera pe o prolifcrare IiberA a lirnbajului: Marivaux.
La polul celAialt, teatrul care se opune eel mai mult acestei
dramaturgij a si tua~ei verbalc cste, paradoxa!, tcatrul verbal:
Giraudoux, de pildA, aJ cMW limbaj cstc sincer, adicA sc scu-
fundA in Giraudoux ins~i. Limbajul luj Adamov i~ are radAci-
oile in aer ~i se $tie cA tot cc cste exterior ii pri~te teatrului
Creierul lui Einstein
Crcierullui ~tein estc on obiect mitic: paradoxa!, cca
mai mare inteligentAalcAtw~te imagioea cclw mai perfecponat
mecanism, omul prea putcmic este dcspllq:it de psihologic, .fiind
introdus intr-o lume de roboti; se $tiC cA, In romanclc de anti-
lucrurilc $j cu Einstein: estc cxprimat indcob$te prin crcicrul
sau, organ antologic, adevaratA piesA de muzeu. Poate cA din
aid de oricc caracter magic; nu exist.A In el nki o putere illfuz.A,
misterul ou este dcclt mecanic: este un organ superior, prodi-
gios, dar real, chiar fiziologic. Din punct de vcdere mitologic,
Einstein este matcrie, puterea lw nu ne ducc spontan cAtrc
spirituaJjtate, cl arc nevoie de ajutorul unci morale indepeodcnte,
de convocarca .,co~tiintci" savantulw. ($ciin(A fAr3 COI1$ciin(A,
a spus cineva ...)
Y~i Einstein a alimental un pic lcgcnda I Asiodu-~i
creicrul m0$lenirc, pentru care douA spitale sc ceartA de parcA
ar 6 vorba de un mecanism nemaivAzut, pe care in srlf$it it
vom putea dcmonta. 0 fotografie iJ aratA culcat, cu capul plio
de fae eleclriee: slnt inrcgistrate undcle creierului sAu. In timp
ce i se cere ,,scl se gindeascA Ia relativitate" (dar, de fapt, ce
vrea sA spuncl exact: .,a te ginill Ia ...?"); trebuie, de bunA searnA,
116 ROLAND BARTHES
sA intclegem cA seismogramele vor fi cu ati't mai violentc cu
cit mai greu cste ubiectul ,,rclativitatc". insA$i gindirca este
rcprezentatA ca o materie energeticA, produsul mAsurabil al unui
aparat complex (aproape electric). ce transformA substanta
cerebrala In forta. Mitologia lui Einstein face din cl un geniu
ati't de putin magic, inclt dcsprc gmdirea lui se vo~te ca
dcspre o activitatc functionalii amintind confectionarea mccani-
zata a cimatilor, mAcinatuJ grnuntelor sau al minereului: el
producca gindire, necontcnit, ~ cum moara produce fll.inA, iar
rnoartea a fost pentru el. in primul rind. oprirea unei functii
localizate: ,.creierul eel mai puLcmic s-a oprit din gindire".
Mecanismul accsta genial t:rebuia sA producA ecuatii.
Datorita mitologiei lui Einstein, lumca a regAsit, cu mare
placcrc, imaginea unci stiinte formulate. Lucru paradoxa!. cu
cit geniul omului era mai materializat sub forma creierului sAu,
cu atit mai mull produsul invcntiei lui se apropia de o conditie
magicA, reincama vechea imagine ezotericA a unei stiinte cu-
prinsA in iotregimc In clteva litcrc. Exi ta un secret unic al
lumii, si accst secret cstc continut de un cuvint. universul cste
ca o casa de bani , iar oamcnii ii cauta cifrul: Einstein aproapc
1-a gAsit, si acesta cste mitul lui Einstein: se gAscsc aici toate
temclc gnostice: unitatea naturii, posibilitatea ideala a unci redu-
ceri fundamentale a lumii, puterea de dcschidere a cuvmtului,
lupta anccstrala. dintre un secret si un cuvmt, ideea potrivit
cAreia stiinta totala nu sc poate descopcri deci't dintr-o data.,
ca o iocuietoare care ccdca1.A brusc dupa. mii de inccrca.ri
ncreu.site. Ecuatia istorica. E = mc;l aproapc cA indeplincstc, prin
simplitatea ei n~tcptata. , idcca porn a cbcii, nuda. lincara.
dintr-un singur metal, dcschizind cu o u.surinta magicA o poarta.
pe care secolc de inv~unare nu izbutisera s-o deschidA. Repre-
zenta.rile explicA foarte binc accst lucru; Einstein, fotografiat,
sta. linga. o tablA plina. de semnc matematicc de o vadita.
MITOLOGD 117
cornplexitate; lnsa. Einstein dcscnat, adicA intrat in legen<!A, cu
creta incA m rrun~ . tocmai a scris pe 0 tablli goaJA, ca ~~ cum
nu s-ar fi pregatit deloc. formula magica a lumii. Mitologia
respeclli astfel natura Jucrurilor cc trcbuic facutc: ccrcetarea
propriu-z:isA mobilizcazA rotitelc mecanice, are drcpt scd~u ~n
organ material In care monstruoasA nu este decit complic~(la
lui cibemetica; descoperirea, dimpotrivli, este de esenta. mag~cA ,
este simpiA ca un corp primordial, ca o substanta. de natura
principiilor. piatrli filosofaJa. a crmcti~tilor. apa de gudron a lui
Berkeley, oxigenul lui Schelling.
Oar cum lumca merge mai dcpartc, cum ccrcctarea spo-
ft$'te mereu $i trcbuic rczcrvata. $i partea cuvenita lui Dumnc-
zeu. un oarccarc ~ec al lui Einstein este necesar: Einstein a
murit. se spuoe, flra. s~ fi putut verifica .,ecuapa ce con{inea
sccretul Jumii". Ca sa incbei, lumea a rezistat; abia dezvaluit,
secretuJ s-a mchis din nou, cifrul era incomplet. !n acest fel,
Einstein corespundc din plin mitului, care nu sc inch~te de
contradictfi, cu condi{ia a instalcze o sccoritatc cuforicA; mag
si totodatli m3$inA, cliuta.tor ncobosit si dcscopcritor nemultumit
dezlAntuind tot cc poatc fi mai bun sau mai rnu, crcier ~i co~ti­
intA. Einstein impJin~te visele cele mai contradictorii, reconci-
lia7-A mitic puterea nesrlfSita. a omului asupra naturii cu ,,fatali-
tatea" unui sacru de care, dcocarndata., nu se poate lipsi .
 -
Omul-Jet
Omul-Jet este pilotuJ aviooului cu rcact}e. Match a prcci-
zat cA el apaJ1ine unei rase noi a aviatiei, mai curind robol
decit erou. Exi tAto~i In omuJ-jet clteva reziduuri parsifaJiene.
pc care le vom vedea numaidecit. Ceea cc surprinde insA iJ \
mitologia aecstui Jet-Mill1 este eliminarea vitezei: nimie dit
legenda. nu face o aJuzie sub tantiaJA Ia accasta. Aici , trebul
A intrnm tntr-un paradox, pe care de aJtminteri toatli luma
il admite foarte bine ~ i chiar it consumli ca o dovada. de moda·
nitate; paradoxuJ amintit estc aceta ca viteza cxcesivA sc
transfon:nA in repaus; pilotuJ-crou se singuJariza printr-o int:rea-
ga mitologie a vitezei sensibile. a patiuJui devorat, a mi$caril
ametitoare; jcc-maa sc va defini printr-o cenestczie a imobilis-
mului (,,Ja 2{)()() pc oro. pe orizonta!A. nici o imprcsie tk
vitez.A'), ca $i cum cxtravaganta vocatiei sale ar con ta tocmaJ
in a dcp3$i mi~area. in a merge mai repede declt viteza
Mitologia pArnsC$lC aici oricc rcprezentarc a at:ingerii exterioarc
~i abordeazA o purA cenestczie: mi$carca ou mai c te percct*
optidl a punctelor ~i a suprafetelor, ea a devcnit un fcl de
tuJburare verticaiA, aJcAlUilA din contractii, din lntuoecari, dill
spaime $i din IC$inuri; nu mai estc aJuoecare, ci rav~irt
ioterioara.., LuJburare monstruoasA, crizA imobilA a OOD$tiinto
corporaJe.
MITOLOGII ll9
Este fire.sc ca in aceste conditii miruJ aviatorului sA·$i
piardA cu totul umanismul. ErouJ vitczci clasice putea sA rnminA
,.un om de lume" in mAsura tn care mi$carea era pentru eJ
o pcrfonnanta episodicA, pcntru care nu e ccrea decit curaj:
atcrgai in gJUIIlA. ca un amator oeastimparat. ou ca un profesio-
oi t , se dluta ,ameteaJa''. ajungcai Ia mi~ inarrnat cu un
moralism ancestral care-i llcca pcrceptia mai ascutilA $i penni-
tea sA i se construiascA filosofia. Numai in mlisura In care era
o aventunJ. vitcza illega pe aviator de o serie intrcaga de roluri
umane.
Se pare cA Jet-Man nu mai cuno~te nici aventura nici
destin, ci doar o conditic; $i chiar $i accastli cooditie. Ia prima
vedcre, estc mai muJt antropologicA declt umanA: din punct
de vcdcre mitic, omuJ-jet este definit nu aUt prin curajul sau
ell prin greutatea, rcgimul $i moravurile sale (cump!tare,
frugaJitate, stapinire). ParticuJaritatea lui rdSiaiA i sc cit~te in
morfologie: combinezonuJ anli-G(ravitationaJ) din nylon gon-
fiabil, casca lustruitA pun omuJ-jet mtr-o piclc nouA, unde ,nici
m8car mama lui nu J-ar recunoa tc ''. Este vorba de o adevAratA
convcrsiune rasiaJA. cu atit mai plamdbiiA cu cit $tiiota-fictiunc
a $i acrcditat foarte muJt accst transfer de spccii: romJ se petrece
ca $i cum ar li fost o transmutarc brusc.'\ lntre creaturile vechi
ale omenirii-elicc $i crcaturiJe noi aJc omcnirii-reactie.
Yn rcalitate, $i in ciuda aparamJui $tiintific aJ accstci noi
mitologii, nu a fost dccit o simplA dcplasarc a sacruJui: erci
hagiografice (Sfinti $i Martiri ai avia\,iei-clice) ii urmcalA o
perioada monastic!; ~i ceea ce Ia inccput trcce drept simpiA
prcscricrc dietetidl aralA curind cA are o semnifica\,ic sacerdo-
~A: stAplnirc $i cumpAtare, abstincntA $i indepArtare de p!Accri,
Vtata comunA, imbrndlmiote uniformA, torul, in mitologia
OtnuJui-jet, contribuic Ia manifestarea plasticitAtii cArn.U, Ia
120 ROLAND BARTHES

supuncrca ci unor scopuri colcctive (de altfel , de o imprecizi~'

pudicA), iar aceastA supunere este oferitA ca jertfl singularitAtii
prestigioase a unei conditii inumanc. in omul-jet, socictatea
regas~e in cele din unna vechiuJ pact teosofic care a compen.
I
sat tntotdcauna putcrca prin asceza. p!Mind semidivinitatea cu
moneda •.fericirii" umane. Jel-Man cste lntr-o siroatie care corn-
portA to atit de mare masura un aspect vocational melt ea ~i Racine este Racine
cstc prctu) unor maccrari prealabile, al unor demersuri initiatice,
mcnite sa-l puna Ia inccrcare pe posrolant (trecerea prin camera ..Gusrul este gustul."
de ·altitudine, prin cea de centrifugare). ToatA lumca. ptna Ia (BOUVARD ET PECUCHET)
Instructorul cllrunt. anonim ~i impenetrabil. este reprezentarea
perfectA a mistagogului nccesar. Cit despre puterea de a mdura.
ni sc spunc cA, a~a cum sc pctrcc lucrurilc In oricc initiere,
ca nu cstc de ordin fizic: triumful asupra lncercArilor prcalabile
Am mai semnalat predilec\ia rnicii burghezii pcntru jude-
cstc, la drcpt vorbind, rodul unui dar spiriroal , unii slot dola\1
clltilc tautologicc ( Un ban esle un ban etc.). lata una frumoasa,
pentru jet ~ cum altii slot chemati de c!tre Dumne-t.eu. foarte frecvcntA In sfera artclor: .,Arha/ie cslc o piesiJ de Racine"
Toate acestea ar fi banale dacA ar fi vorba de erouJ tradi- a amintit o aetritA de Ia Comedia Franceza tnainte de a-$i
tional, a clrui valoare consta in aceea ell Bcea aviatie f'llrll a-$i
pre-t.enta noul sau spcctacol. . .
parasi conditia umana (Saint-Exupery scriitor, Lindbergh in Trebuie notal mai lntii cA aici existA o nucA declaratie
costum de~). tnsa caracteristica mitologicll a omului-jct este de rllzboi (celor care 1-au comentat pe Racine, ,gramatici,
aceea cA el nu pastreaza nici unul din elementele romantice
controversi$ti, adnotatori, cAJugJlri, scriitori $i arti5ti'). Este
~i individuali te ale rolului sacru, ~ a parasi ~ rolul In
foarte adevllrat cA tautologia este intotdeauna agrcsiva.: ea tn-
sine. Asimilat prin numele sllu pasivitAtii pure (ce poate fi mai seamna o ruprura furioasll lntrc intelegere ~i obicctul ei, amenin-
inert ~i mai deposedat dedt un obicct zvirlit!' , reg~te ~i \ai'Ca arogantll a unui ordin unde gtndirea n-ar exista. Tautologii
riroalul prin mitul unei rase fictive, ce~ti. care $i-ar datora ~tri slot ca ni$te staptni care trag brusc de lesa clinelui: gtn-
particularitati]e ascezei ~i ar sav~i un soi de compromis I
antropologie lntre oameni ~i martieni . Omul-jet este un erou
reificat, ca ~i cum. chiar ~i astazi. oamenii nu ar putea eoncepe
I direa nu trebuic sa-~i ia prea mult avint, Jumea cste plina de
alibiuri suspccte $l gaunoase, judecata trebuie \inutA din scurt,
lcsa trebuie redusa Ia dimensiunile unui real masurabil. Oar
cerul decit populat cu semi-obiccte. dacA nc-am apuca sA nc gindirn Ia Racine? Grava amenintarc:
• Fr. jere < jeter. ,.a zvirli". cf. engl. co jet, cu ac:cl~i scns. prc1.ent tautologuJ taie minios tot ce ~te in jurul lui $i care 1-ar putea
in jet aircrufl. ,.avion cu rcactic". de uncle Jet-MIJII si fr. Homme-Jet, [radU sufoca.
de noi ,.omul-jet" (n.tr.).
 .....

122 ROLAND BARTHES MITOLOGII 123

Recunoastem in declaratia arti tului nostru limbajul acciU! ' dar faptul ca nu trcbuie -o spuna este avantajul major aJ
dll$man familiar, intllnit adesea aici: anti-intelecmalismul. ~tilll mctodei tautologice. Tautologii n~tri ar fi de altfcl in i'ocur-
~ i care estc fiern.strAul: prca multA intcligenta stricA, filosofial cAtur! dacA ar merge mai departc: Racine ingur. gradul zero
este un jargon inutil, trebuie lasat Joe ~i scntimentului , intui~ei, a1 lui Racine, ~a ceva nu cxista. Nu inaloim deci't Racine-
nevinovatici, simplitatii. arta moare de prea multa intclcctualitate, adjective: Racinc-Poezie-PurA, Racine-Langusta (Montherlant),
intcligcnta nu este o calitate de artist. creatorii puternici sint Racinc-Biblic (eel aJ Dnei Vera Korene), Racinc-Pasiune.
~c cmpirici, opera de ana capa si temului, pe scurt, cerebra- Racine-infAti~eazA-oamcnii-~a-cum-sint-ei etc. Pc scurt, Racine
litatea este sterila. Se ~tic ca rllzboiul i'mpotriva inteligentei se este i'ototdeauna altccva decit Racine, ceea cc face ca tautologia
duce intotdeauna in numele bunului sim[, ide fapt cste vorba racinianA sA fie cu totuJ iluzorie. Se intclege tolll$i ce aduce
a-i aplicam lui Racine acel tip de ,Jntelegcrc" poujacfu tA de un astfeJ de neant defmitoriu celor ce OutlJ.rA cu miodrie defi-
care am pomcnil mai i'nainte. ~ cum econom.ia gcncrala a oi~ ee-l contine: o oarccare mintuirc eticA. sati fac~a de a
Frantei nu este dedt vis fata de nscalitatea franceZA, singura fi militat in favoarea unui adevar al lui Racine, fi1ra obtig~a
realitate revelata bunului simt al Dlui Poujade. tot astfel istoria de a-~i asuma oici unul din riscurilc pe care oricc cautare ci't
litcraturii ~i a gindirii. ~ i cu aut mai mult istoria pur ~i simplu, ' de ci't pozitiva a adevaruJui le comporta in mod fatal: tautologia
nu cstc dccit fantasma intelectuala fata de un Racine foarte scut~tc de obliga~a de a avea idci, ins! in accl~i limp sc
simplu, Ia fel de ,.concrct" ca ~i rcgimul impozitelor. fal~te ~cind din aceasta liccnta o lege morala foartc aspra.;
Din anti-intelectualism, tautologii no~tri retin ~i recursul de unde ~i succcsuJ ei: lenca este ina.Jtata Ia ranguJ de rigoare.
Ia ioocen{A. Se pretinde cA adcvaratuJ Racine este mai bine Racine este Racine: admirabiLA lini~tc a oeantului.
vb.ut atunci cind este inarmat cu o divinA simplitate; este cu-
noscuta accasta vechc tema ez.oterica: sfiota fccioarn, copilul.
flintelc simple ~i ncprihanite au o clarviziune supcrioarn. Yn
cazu1 lui Racine, aceasta invocarc a ..simplitatii" are o dubla
putere de alibi: pede o parte, ex islA opozitia fata de d~rtaciu­
nca exegez.ei intelectuale ~i. pc de alta, lucru tolll$i prea putin
disputat, sc rcvendicA pentru Racine dcspuicrca esteticA (fai-
moasa puritate racinianA). care-i obliga pe toti cci cc se apropic
de ella o disciplinA (de genul: arta se DtJ$CC din constrfngere... ).
in sr~it. In tautologia actritci noastrc mai este ceva: ceea
ce s-ar putca numi mitul regasirii critice. Criticii n~tri
esentiali$ti i$i petrec timpul cAuti'nd ..adevarul'" genillor Lrecute;
Litcratura este pentru ei o maga1Je mare cu obiecte picrdute.
unde ne dueem Ia noroc. Nimcni nu tic cc c poate gasi acolo.
 -
' cotului. lnCCJX prin a se face dorit pcntru a avea apoi o exiliten\A
Billy Graham Ia VelodromuJ de Iarna
Ati't de multi misionari ne-au povestit dcspre obiceiurile
religioase ale ,,Primitivilor" inet"t estc regretabil ca ou s-a aflat
Ia Velodromul de lamA un vrnjitor pap~ ca sa ne povesteasc!
~i el ceremonia prc-L..idata de Dr. Graham sub numele de cam-
panic de evaoghelizarc. Avern tot~i de a face cu un frumos
material aotropologic, cc pare de altfel m~tcnit de Ia cultclc
,,salbatice", de vreme ce rcgasim aici, sub un aspect imediat,
cele trei mari faze ale oricarui act rcligios: ~teptarea . Sugcstia,
Initierea.
Billy Graham se lasA ~tcptat: cintece, invocatii, o multi-
me de mici discursuri inutile, incredintate unor pastori neinsem-
nati sau unor impresari americani (prczcntare joviaiA a trupei:
pianistul Smith, din Toronto, solistul Bcvereley, din Chicago-
Dlinois, , artist de Ia radio american, care cfntiJ minunat Evan-
ghclia') , o vmzoleala intreaga i1 precede pe Drul Graham care
este aoun~t intruna ~i care nu apace niciodata. lata-1, to sfir$it,
dar numai peotru a transfera mai bine curiozitatca, deoarece
eel dintii discurs al lui ou estc eel bun: el ou face decit sa
pregateasca sosirea mcsajului. Alte interJudii preluogesc ~tep­
tarca, tncalzesc sala, atribuie dinaintc o importan\A profetica
accstui Mcsaj care, potrivit celor mai bune traditii ale specta-
MJTOLOGll 125
rna.i ~oarn.
to accastA primA fazA a ccremoniei. rccun~tcm acel
mare resort sociologic al A~teptArii, srudiat de Mauss, ~i din
care. Ia Paris, am avut un cxcmplu modem in ~edintcle de
hipootism de Ia spectacolele lui Grand Robert . .$i acolo se
arnina cit mai mult aparitia Magului $i. prin ~ireLiicuri repetatc,
se crca in public acca curio1jtate tulburatA pregatitA a vada
intr-adevar ceca ce se tot amina. Acum. ctriar din prima clipa.
Billy Graham este prezentat ca un adevArat profet, in care
Duhul lui Durnnezeu cste rugat fierl>inre sa vrea sa coboare.
mai ales in seara aceea: eel ce va vorbi este un lnspirat, publicul
este invirat Ia spcctacolul unci poscdAri: i se cere dinainte sa
considere ca vorbclc lui BilJy Graham sint divine.
DacA Durnnczcu vor~te intr-adcvar prin gura Drului
Graham. trebuie sA admitem ca Dumnczcu este un mare prost:
Mesajul surprinde prin plalitudine $i prin infantilism. Oricum,
cu iguranta. Durnnezcu nu mai cste tomist, respinge cu botAnre
logica: Mcsajul este aJcaruit dintr-o serie de afrrmatii discon-
tinue, ca ni$le alve de mitraHera. flrn nici o lcgaturn intre
ele, $i care nu au decit un continut rautologic (Dumnezcu cste
Dumnezeu). Ccl maj neinsemnat Frate Mariste, pastorul eel mai
academic, par ni~tc intelectuali decadcnti pe linga Drul Graham.
Unti j umali~ti. in$clati de decorul hughenot al ceremoniei
(cintecc, rugaciune, prcdicA. binecuviotarc), adormiti de cAtre
gravitatca alinAtoare propric cultului protestant. i-au IAudat pe
Doctorul Graham ~ i echipa lui penrru simtu) masurii: lumea
se 3$leptase Ia un americanism exagerat, cu fete, jazz. metafore
JOvialc $i modemistc (au fost toru~i vreo douA-trei). Billy
Graham ~i-a epurat desigur $Cdi n~ de orice pitoresc, ~j protes-
l.antii fraocczi 1-au purut rccupcra. Cu toatc acestea, stilul lui
BiUy Graham rupe cu o intrcagA traditie a predicii. traditie
126 ROLAND BARTHES
catoHcA sau protestanlA. mo~tenitA de Ia culrura anticA: tracti~a
nevoii de pcrsuasiune. C~tinismuJ occidental s-a supus intot-
deauna cadrului general aJ gindirii aristotelice. -a invoit intot-
deauna sA trateze cu ratiunea. chiar ~i atunci cind a fost vorba
sA acrediteze ira\ionalul crcdintei. Rupind cu multe vcacuri de
umani m (chiar dacA fonnele accstuia au porut ti goale $i incrc-
menite, grija pcntru un altul subicctiv rarcori a lipsit din didacti-
cismul ~tin), DruJ Graham nc-a adus o metodA de transfor-
mare magicA: el tnlocui~e persuasiunea cu sugestia: presiunea
debitului, excludcrea sistematicA a oricArui con~nut rational din
propozi~une, ruptura nccontcnitA a lcgAturiJor logice, rcpcti~lc
verbale, dcsemnarea granctilocvcntA a BibHei, tifluta in minA
~a cum un vtnzator care face reclama tine un deschizAtor uni-
versale de cutii de conserve ~i . mai inainte de orice, lipsa de
cAidurn, disprctul vMit fata de celaJaJt, toate aceste operatii fac
parte din materialul clasic de hipnozA de muzic-hall: repet. nu
cstc nici o difercntA intre Billy Graham ~i Grand Robert.
~i ~cum Grand Robert tcnnioa ..tratamentul" publicului
cu o selectie spcciaJa, alcgtodu-i $i urcindu-i pe scena in juruJ
sAu pe cei desemnati de hipnozA, incredin(ind unor privilegiati
sarcina de a manifesta o adonnire spectaculoasA, tot astfcl Billy
Graham i~i incunuoeazl Mesajul cu o segregatie materiaJA a
ceJor Chcmati: ncofitii care. tn acea seam, Ia VelodromuJ de
lama, intre reclamcle pentru Super Dissolution ~i Coniacul
Polignac, .J-au primit pe Christos" sub ac{iunca mcsajului
Magic, sint indreptati cAtre o saJA separata ~. dacA sint de limb!
cnglezA, chiar catre o criptA incA~ mai tainicA: n-arc importao{A
ce se pctrecc acolo, inscrierea pe liste de conversiunc, ooi
predici, discutii spirituale cu ,,sfetnicii" sao chete ca sA adune
bani, noul episod este urogatul fonnaJ aJ Initierii.
Toate accstca ne privesc foarte direct: in primul rind •
..succesul" lui Billy Graham doved~te fragilitatea mentaJA a
MTTOLOG/1 127
nucn burghezii franceze. clasa de wxle. dupa cit se pare, s-a
recrotat tndeo ebi publicul accstor ~tc: rcccptivitatea acestui
public Ia fonnc de gindire oelogice ~i hipnotice sugereazA cA
erislA in acest grup social ceea ce -ar putea numi o situatie
de aventurA: o parte din mica burghezic franccza. nu mai este
oici mAcae protcjalA de vestitul ei , bun simt", forma agrcsivA
a co~tiintci de clasa. ~i nu este tot Billy Graham ~i ecbipa
tui au stAruit mult ~i in citeva rinduri asupra scopului acestei
campanii: , trezirea" Frantei (.,Am v~ut d1 Dumnezeu a sAvfr$it
faptc mari In America; o tre7Jre Ia Pari.s ar avea o in.rfurirc
imensA asupra fntregii Jumi.., - .,Dorinca noastril este ca Ia Paris
sA se petreadl ccva cc ar putca avca unnm asupra intrcgii
Jumi .'). fn mod foartc evident, optica cste similam cu cea a
lui Eisenhower din declaratiiJe lui despre ateismul fraocczilor.
Franta se desemneazA lumii prin rationalismul ei, prin indife-
renta fa{A de credinta. lipsa de orice religie a intelectualilor
ei (lema comuoA Americii ~i Vaticanului; tema de altfel supraa-
precialA): Franta Lrebuie tre-tjta din acest vis un"t. ,Convertirea"
Parisului ar avca evident valoarca unui cxcmplu mondiaJ:
Atcismul mpus de ReHgic, cbiar in vizuina lui.
De fapt. lucrul se ~tie, este vorba de o tema poHtica:
ateistnul Frantei nu intereseazA America decit fiindcA, pentru
ea, el este chipul premergAtor comunismului. , Trezirea'' Frantei
din atei m tnseamna. Lrezirea din fascina{ia comunislA. Campa-
nia lui Billy Graham n-a fost dccit un cpisod McCarthyste.
 MITOLOGll 129

• cASAtoria lui ~i de aceca i-ar fi ucis. ~vem ~ici_ un exe~l~

de ceea ce Justitia soco~~e o_ca~~te cn_m1~~ A~\U
a,sasinului stnt. lntr-o anumttA sttuat.Je, tmghcnton: c1 11 uc1de
ca AindepArtezc picdica. $i chiar dacA-i ucide Ia minic, minia
ceasta estc toru~i o stare rational! de vreme ce serve$te direct
:a ceva (ceca ce tnscamna ca. pentru justitie. faptele psihologice
nu sint dcocamdata compensatorii. ou tin de o psihanaliza ci,
Procesul Dupriez
liind mtotdeauna utilitare. ele \in de o economic).
Este deci de ajuns ca gestul sA fie util la modul abslract
pcnuu ca asasinul sA primcascA un numc. Acuzarca nu a~
Procesul lui Gerard Dupriez (care ~i-a ucis tatAl ~i mama refuzul consim\Amintului Ia cAsatorie c:lecil ca motor al unet
flrn a se cun~te mobilul) aralA foarte bine contradictiile stAri cvasidemente, minia: n-are important! cA. rational (aceta$1
grosolane in care se in~te Justi~a noastr!: F~p~ se ex~l~ca rationalitate care. o clipA mai devreme. intemeia crima). uciga-
prin inaintarea incgalA a istorici: de o suUl cmct7.CCt de.~. m- $ul nu poate spera de Ia actul Au nici un bencliciu (cAslitoria
coace ideea dcspre om s-a schimbat mult, au apa.rut not ~tlmte este cu certitudine distrusA mai cunnd prin asasinarca parin~Jor
de ex~lorarc psihologicli,lnsli aceaslA tnaintarc partial! a Istoriei decil prin tmpotrivirea lor. deoarece Gerard Dupricz n-a flicut
n-a dctcrm.inat pinA acum nici o schimbare In sistcmul de nimic pentru a-~i ascunde crima): aici nc multumim cu o cauza-
justificari penale, deoarece Justi~a ~te o em~~ ~LA a litate arnputa~ important cste ca minia lui Dupricz sa fie moti-
Statului, iar Statul nostru nu ~i-a schimbat stApmu de cmd a vatA Ia nivelul originii ci , nu Ia eel al cfectului; se presupune
fost promulgat codul penal. . . ca ucig~ arc o men tali tate suficient de logjcA pentru a cooce-
Accasta inseamnli cA vina este constrwtA mat departc de pe utilitatea abstraclA a crimei sale, nu ~ consecintele ei reale.
Justi~c dupa normclc psihologici clasice: faptul nu cxi lA decil Cu alte cuvinte, este de ajuns ca dementa sA aibA o origine
ca clement al unci rationalitA~ lincarc, crima arc ncvoic, ca rezonabiJIJ pentru a o putea numi crimA. Am aratat. in lcgAturn
sA existe, de o cauzA sau de un scop; ea trebuie sA fie utili~, cu procesul Dominici. calitatea ratiunii pcnalc: ca cste de ordin
altfel i~i picrde esenta. nu poate ti recunoscutA. Pentru a putea ..psihologic" ~i. datoritA acCl tui fapt, chiar ,.litcmr".
numi gcstul lui Gerard Dupriez. trebuia sA i se gAseasc~ o Psihlatrii nu au admis ca o crima inexplicabilA sa-~i piar-
origine; tot procesul s-a apucat ~adar sA caote o cauzA, oncil IU, din aceastA pricina. caractcrul de crima, i-au IAsat acuzatului
de ma.runtA~ apArarii nu-i mai rnmlnca. paradoxal , decil sa ceari intreaga rcsponsabilitate, pa.rind astfcl , Ia prima vcdcrc. cA se
pentru aceastA crima un fel de stare absolutA. lipsitA de orice opun justificArilor pcnale tradi~onalc: pcntru ci , lipsa cauz.ali-
calificativ. sA facA din ea o crimiJ M nwne. !Atii ou inscamnA ca asasinatul nu sc nu~tc crimA. Paradoxal.
Acuzarea gAsisc un mobil - dezmintit ulterior de spuselc se ajunge la situatia ca, de data accasta, psihiatria cste cca care
martorilor: pArin~i lui Gerard Dupricz s-ar fi impotrivit Ia sustme ideea de control absolut de sine ~i-i lasa criminalului

•
130 ROLAND BARTHES
culpabilitatca, chiar pinA dincolo de granitele ra{iunii. Justitia
(acuzarea) intemeiazA crima pc cauzA, lasmd astfel o posibilitatc
pentru dcmcnta; ps:ihiatria. eel putin cea oficiala, pare ca. vrca
&A IArgeasca oricit. de m~Jt defini~a ncbunici , ca nu punc nici f
un pret pe detemunarc • fol~te vechea categoric teologica
a libcrului arbitru: in procesul Dupriez. ea joacA rolul Bisericii
carc-i dA pe mma laicilor (Justi~ci) pc acuzatii socoti{i de ea
~~perabili. in~cit nu-i poatc include in nici una din ,catego-
riile sale; ba ch1ar crccaz.A, in acest scop. o categoric privativa
pur nominal!: pcrvcrsiunca. Astfel. fata de o Justitie ce ~
nascut in vrcmurile burgheze, dresata deci pentru a rationaliza
lumea prin reactie impotriva arbitrariului divin sau monarhic
$i IAsind sA se vada 1nca sub fo.rrnA de uuna anacronicA rol~
progresist pe care J-a putut juca. Psihiatria oficiaJA preia ideea 1
foarte veche a unci pcrvcrsiuni rcsponsabiJc, a cArci condam-
nare nu trcbuie sA aiba nimic de a face cu vrco incercarc de
ex~U~. Dcparte de a incerca sA-$i mareascA domeniol, psibi-
atna legaJa dA pe mllnile cAIAului dementi de care Justitia. mai
rationala, ~i timorata, nu ar vrea dedl a scape.
Acestea sint citeva din contradic\iilc proccsului Dupricz:
intre Justitic ~i aparare; intrc psihiatric $i Justitie; intre apAr-m
$i psihiatric. Chiar to sinul ficcArcia din accstc putcri mai slot
$i alte cootradictii: am vazut ca. Justitia, disociind ira{iooaJ cauza
de scop. ajunge sa scuze o crima pe roa.sura moostruozita(ii
ei: psihiatria lcgaJA renuntcl in mod voit Ia propriul ei obicct
$i-1 trimitc pc asasio Ia cAJau , chiar in momentul cind $tiintcle
psihologice int:roduc in obicctul lor o parte tot mai mare din
om; iar apArarea in~i ezita intre reveodicarea unei psihiatrii
avansate, care J-ar recupera pe fiecare criminal ca pc un dement.
$i ipoteza despre o ,putere" magicA ce ar fi pus stapinirc pe
Dupricz, intocmai ca in vrcmurile cele mai buoe ale vrajitoriei
(Ptedoaria macstrului Maurice ~n) .
•
Fotografii-$oc
Genevieve Serreau, in cartea sa despre Brecht, amintea
de fotografia aceea din Matcb. uncle se vede o sccna cu execu-
tarea unor comu~ti din Guatemala; ea nota pc drept cuvint
cA fotografia nu este cumplita in sine $i ca. oroarea vine de
Ia faptul ca noi o privim din cadrul libertatii noastre; o expozitie
de Folografii-~oc in galeria de Ia Orsay, dintre care foarte
putine re~ sAne $0Chcze. a confinnat, paradoxaJ , observapa
fkuta de Genevieve Ser:reau: nu este destul ca fotograful sA
nc semnifice ceva ca fijnd cumplit pcntru ca noi sA simtim
acest ceva ca atare.
Cele mai multe din fotografiilc aduoatc aici ca sA ne
~heze nu au nici un cfect asupra noastrn, iotrucit fotograful
ni s-a substituit prca mull atunci ctnd $i-a format subiectul:
aproapc intoldeauna cJ a SUfX8COOSlruit grozavia pe care oe><>
propunc, adAugi'nd faptului, prin contrastc sau prin apropieri,
limbajul inten\ional aJ ororii: unul dintre ci, de pildA, pune aJli-
turi o multime de soldati ~i un cimp de capete de morti; un
altul ne prezinta uo militar tinAr privind uo scbelet; un aJtul,
in s~it, surprinde o coloana de condamnati sau de prizooieri
in momeotul ctnd intilnC$te o turmA de oi. insA nici una din
aceste fotografii, prea elaborate. nu ne mi$CA. fn f~ lor, de
llecare data, sintern deposcdati de judccata ~tea: cineva a
 132 ROLAND BARTHES
fremAtat in locul nostru, a gindit in locul nostru. a judecat ill
locul n~~~ fotograful nu ne-a IAsat nimic - doar drcptul de
a constrn\1 mtelecrual: numai un interes tebn.ic ne leagA de
ac:ste imagjni; incArcate de supraindica\ii de clitrc artist, pcntru ~
no1 cle nu au nici o istoric, noi nu mai putem invcnta propria f
noastra rcceptarc a acestei hranc sintetice, perfect asimilata de
creatoruJ ci.
Alti fotograli. neputindu-ne ~oca. au vrut sAne surprin<U
insA croarea d~ principiu este a~i; ~i-au dat de pil~
osteneala A pnnda, cu mare iscusiotA tehnicA, momentul eel
mai rar al unei mi~ , punctoJ ci extrem, plutirea uoui jucator
de fotbal. sliritura unci sportive sau levitatia obiecteJor intr-o
~a cu .s'a:ti. Dar ~i de data aceasta pectacolul, to~i direct
~1 ~cAtwt dm elemcnte potrivitc lntre clc, r.lmine prca construit;
~n~de~ momentului unic pare gratuitA, prea intentional!,
·~·~ dmtr-o ~o~ntA de limbaj care incurca, iar acc.c;tc imagini
r~1tc nu au mc1un efcct asupra l'lOaStr'a; intcmml pe ~I a.ratAm
pentru cle nu dcp~tc timpul unci lecturi in tantancc: aceasta
nu arc rclsunet, nu. tulburn, reccptarca noastra se inchide prca
repede asupra unu1 semn pur: lizibiJitatea dcsavlf$itA a scenci
P~!rca ci in fonn~ ne scut~e de rcceptarca profund! a imagi:
nn m ceca ce are ca scandalos; redusa. Ia starca de wnbaj pur,
fotografia nu ne dezorganizccv.a.
Au f~t pictori care au avut de rezolvat aceea.si problemA
a punctulw cxtrem, a apogcului mi~arii. dar ci au izbutit mult
~ai bine. Pictorii Impcriului, de exemplu. avind de rcprodus
·~tantanee {cal ce se cabreaza, Napoleon lntinzind bra{Ul pe
~unpu! . de.. luptA etc.) au IAsat mi~ scmnul amplificat a1
mstabiliiA(jJ, ceca ce am putea nurni numen. incremcnirca
sol~mna a. unei po7.c impo ibil to~i de instal at in timp; accastA
maJorare imobilA a imperceptibilului - ce va fi nurnita mai
U'rziu, in cincmatogralic, fotogenie - este locul undc incepe
MITOWGII 133
a.rta· Aspectul ~or scandalos al cailor cabrati ram mAsurn, aJ
trnpM~~tului accluia intepenit intr-un gcst irnposibil, indArlitnicia
e.~presiei , cc s-ar putea nurni $i retoric:A. adaugA Ia lecrura sem-
nuJui un fcl de garan~c tulbur'Atoare. ee-l ducc pc cititorul
unaginii Ia o uluirc mai curind vizualA dccit iotelcctuaiA, tocmai
fiind<:A cl o fixcaza Ia suprafata spectacoJului, Ia rezisten\3 sa
optic!. nu numaidecit Ia cmnificatia sa.
Ccle mai multe din fotografiile-$OC ce ni -au a.ratat slot
false. tocmai fiindca au ales o stare rntcrmcdia.ra intrc faptul
literal ~i faptul majorat: prea intentionalc ca sa .fie fotografie
$i prca cxacte ca sa fie pictura, elc ratcaza atil scandalul literei
cit ~i adev!ruJ artei: s-a dorit a sc facA din ele semne pure,
f1lfli a sc admitc sA li se acorde accstor semne mAcar ambigu-
itatca, intirzicrca unci consistcntc. Este ~ logic ca siogurele
fotografii din cxPQzitie (aJ carci priocipiu estc foartc laudabiJ)
sa lie tocmai fotograJiilc de ageotie. unde faptul surprins izbuc-
n~te in indarAtnicia lui, in literalitatea, in ins~i evidenta naturii
lui obruzc. ~tile din Guatemala. ufcrin{a logodnicci lui
Aduan Malki, sirianul asasinat, bastooul ridicat de poli\ist, ima-
gioile acestea imprcsiooeazA dcoarcce in primul moment ele
par sWine, aproape ~tite. infcrioare legendei care le inso-
~c: sint vizual dimiouate, dcposedate de acel numen pe care
pictorii de compozi\ii 1-ar fi ad.Augat nc~it (~ pe bun!
drcptate, de vreme ce era vorba de picturn). LipsitA de cintecul
~de explicatia sa, naturalctca acestor imagini obliga spectatorul
Ia o serie de int:rebari violcnte. ilimpinge pc calea unei judecA\i
pe care 0 elaboreaza. cl i~i ram sa lie stingherit de pre1~\3
dcmiurgicA a fotografului. Este vorba aici de acea catharsis
critica, ccrutA de Brecht. nu, cum sc intimpiA In ca7.ul picturii
cu subiect, de o purificarc cmotivA: regAsim poatc aici cele
doua categorii, epicul $i tragicul. Fotografia litcraiA este o intr<r
ducere in scandaJuJ groazei, nu In groaza. lns~i.

Doua mituri ale teatrului tinar
DacA judccllm dupA un recent Concurs al Trupelor Tinere,
teatrul tinA~' m~ten~te cu furie miturile celui vcchl (incit nu
se mai $tie foarte bine care cstc dcosebirea dintre ele). Se $lie
de pildA cA, i'n tcatrul burghez, actorul, .,devorat" de personaj,
trebuie sA parA cuprins de un adevarat incendiu de pasiunc.
Trebuie sA ,,fiarbA" cu orice pre(, adicA sA ard! ~i totodarA sa
se reverse; ceca ce ex plicA fonnele omede ale acestei combustii.
Intr-o pies! noua (care a primit un Prcmlu), cei doi partencri
masculini au vArsat lichide de tot felul, lacrimi, sudoare $i
saliva. Aveai imprcsia cA asi$ti Ia un efort liziologic insp4imin-
rAtor, o ruucirc mon truoa.sA a tesoturilor interne, ca $i cum
pasiunca ar li un burete mare imbibat cu apa. $i stors de mioa
implacabil! a d.ramarurgului . Este lesne de intelcs intcntia
accstei furtuni viscerale: transformarea ,.psibologiei'' intr-un
fenomen cantirativ, silirea nsului $i a durerii sa ia forme metticc
simple, in ~ fel incit pasiunea sa devin! $i ea o marfa ca
cclelaltc, un obiect de comer{, inserat intr-un sisrcm numeric I
de schimb: cu dau teatrului banii mci $i cer in scbimbul lor
o pasiunc foarte vizibiJa, aproapc numArabila; iar dacA actorul
i$i d! pe deptin masura, dac! $tie sA-$i faca trupul sa lucreze
in fata mea BrA sA lri$ClC, daca eu nu rna pot indoi de osteneala
pc care $i-o d:i, atunci voi decreta ca actorul cste excelent.
ii voi mArturisi bucuria de a-mi fi plasat banii intr-un talent
MJTOLOGJI 135
care nu-l ascundc ci, dimpotriva. mi-l red! ins~tit sub fo~
de tacrirni $i de sudori adeva.rate. Marele avantaJ a1 combustJe•
este de ordin economic: bani:i mci de spectator au in ~it
un randamenl controlabil .
Combustia actorolui sc impod~te. binelnteles, cu justi-
ficari spiritualiste: actorul e dAruiC$Le dcmonului teatrului, se
jertf~te, se liSA mincat din ~nterior de.catrc pcrsonaj; ?ene~
zitatea lui. dAruirea trupulw Au Arte1. munca sa fizic! sml
vrednice de mila, de admiratie; i sc tine ocotcala acestei trudc
musculare, ~i cind, vlAguit. golit de toata seva, vine Ia s~it
sa sc incline in fata publicului, este aplaudat ca un campion
Ja abstinenta sau Ia haltere, i se propune discret A sc due!
sa manince, . A-$i refacA sub tan{a intern!, sa inlocuiascA toata
apa ce i-a slujit Ia masurarea pasiunii pe care i-am cUJ'TlfWal-o
noi. Nu crcd ca vrcun public burghez a reziste Ia un ,,sacri-
ficiu" atJ"'t de evident, ~i crcd ca un artist care ~tic sa piing!
sau sa transpire pe seen! cste intotdeauna sigur de succcs: evi-
dcnta muncii sale scute&te de altA judecarA.
0 altA parte nefericita din m0$tenirea ll\sata de tcatrul
burghe-1.: rnitul gasclnitei. Regizori inccrcati se fa.lcsc cu accasta.
Jucind Locandiera, o trup:i tinArn coboarclla fiecarc act mobila
din tavan. Nu s-a mai pomenit, evident, $i toata lumea exclamA
uluita vvind scomcala aceasta: nenorocirca este cA nu sluje!itc
Ia nimic, g!sclnita fiind dictat.a in mod v!dit de o imaginatie
aOata Ia strimtoarc ~i care vrca cu orice pret ccva nou; intrucit
astazi au fost cpuizate toatc procedccle artiliciale de insralare
a dccorului , intrucit moderni mul ~i avangarda nc-au saturat
de schimbarea in vazultururor. cind vine un servitor - cutczantA
suprema - sA 3.$CZe trei scaunc $i un fotoliu sub nasul specta10rilor,
s-a recurs Ia ultimul spa~u libcr: ravanul. Procedeul este gratuit,
este formalism pur, dar lucrul n-are important!: pcnlnl publicul
burghcz, regia este intotdeauna o tebnic! a gaselnitci, $i unii
136 ROLAND BARTHES
,anirnatori" sint foarte ingaduitori fatA de accste exigente: se
muJtumcsc sA inventeze. Sub accst aspect. tcatrul nostru sc
bazeazA tot pc Jegea durn a schimbuJui: este necesar ~j suficient '
ca munca rcgizorului A fie vizibiJa ~i ca fiecare pectatOr sa
poata controla randamenrul biletului Au: de aici dccurge o artA
ce tine seama de ceca ce este mai urgent ~i sc manifcsta lnaintc
de orice ca o erie discontinwl- dcci numArabila -de retl$itc
fonnale.
Yntocmai combustiei actorului , ,gAselnita" ~i are justifi-
carea ei dezinteresata: se caota sa i se dea cautiunea unui ,,stil":
coborirca mobilei din tavan va fi prczentata ca o operatiune
dezinvoltA. care sA se armoni7zze cu acel climat de irevercnta
zglobie atriboita prin traditie commcdiei dell'arte. StiluJ cste,
~te, intotdeauna un alibi, mcnit sa <X.'Oleasca motivatille pro-
fundc ale piesei: ci'nd unci comcdii de Goldoni i sc dA on stil
pur , italian" (arlcchinadc, mima, cuJori tipAtoare, semi-m~ti.
reverente exagerate ~j retoricA a agililAtii) inseamnA cA sc scapA
ieftin de continutul social sao istoric aJ operci, ca se dezamor-
seazA subvcrsiunca ascu~tA a raporturilor civice, intr-un cuvlnt,
cA se rnistiftca.
Nu se va spune niciodata desruJ despre rnuJ f'Acut de ,,stiJ" ce pune stapinire pe cvenimente: Brankart. Gerniniani, Lauredi,
pc scencle noastre burgheze. StiluJ scuza totul, scule$te de oricc
~i mai ales de gtndirca istoricA; cl il inchide pe spectator in
servitutca unui pur fonnalism, in 3.$a fel tncit revolutiile de
,,stil" sA nu mai fie dccit formale: regizorul de avangardA va
fi eel care va cUteza sa inlocuiascA un til cu un altul (fld
sA mai reia vreodata contactul cu fondul real aJ piesei), sa
eonvertcascA, ~a cum a f'Acut Barrault in Orestia, academismuJ
tragic in petreccre de negri. Dar Jucrul cste flirn importantA
~i nu se ci~tiga nimic dacA un til cste inlocuit cu un altul:
Eschilc autor bantu nu estc mai putin fals dccit Eschile autor
burghez. Yn arta teatrului, stilul cste o tehnicA de evaziune.
Turul Frantei ca epopee
Exista o onomastica a Turului Frantei suficienta pcnnu
a nc spune cA Turul Frantei este o marc cpopcc. Numclc alerga-
torilor par sa viDA, cele mai multe. dintr-o vtrstA etnicA foarte
vecbe, dintr-o vrerne ci'nd rasa rnzbAtea printr-un rnic numAr
de foncme exemplare (Brankart le Franc. Bobet lc Francicn,
Robie Je Celte, Ruiz J'lbCrc, Darrigade le Gascon). Pc dcasupra,
numeJe accstca revin neincetat; clc alc.Aroiesc, in hazardu.J
nesfi~it al probei, puncte ftxc, al cAror scop este sA agate o
durata cpisodicA, tumultuoac;A, de esentele stabile ale marilor
caractcrc, ca $i cum omul ar fi mai tnainte de toale un nume
Aotonin RoUand, patronimele acestea i'nt cititc ca semnele
algebrice ale valorii, ale loialita\ii, ale trAdArii sau ale stoicis-
mului. tn mAsura to care Numclc alcrgAtorului este hrani ~i
totodata clipsA, el constituie figura principalA a unui adevArat
limbaj poetic, oferind sprc lccUJra o lume unde descrierca cste
in cele din urma de prisos. AccastA concretiune leota a virtuplor
alergAtorului in substanta sonorA a numelui sAu si~te. de
altfel, prin a absorbi tot limbajuJ adjcctiv: Ia inceputul gloriei
lor, alergAtorii poartA citeva epitete de naturA. Mai tirziu, nu
mai esre ncvoic de 3,$a ceva. Se spure: clcgantul Coletto sau Van
Dongen Je Batave; pentru Louisoo Bobet, nu se mai spune nimic.
138 ROLAND BARTHES
tn realitate. intrarea in onlinuJ epic se face prin diminua.
rca numclui: Bobct devine Louison. Laurcdi , NeUo, iar Raphael
Geminiani, erou des!v~it de vreme ce el este bun ~i totoda~
valoros, este numit cind Ralph. cind Gem. Numele acestea sint
I rii IIA\C$ti scntimentele de gregaritate ce apar intre membrii
~oarc. un pic tandre ~i un pic servile; ele explica. intr-o singura
silabA, valoarca supraomcncasd ~i o intimitate foarte omeneas-
cA, de care jumaJistul sc apropie cu fammaritate, cam cum se
apropiau poe(ii Iatini de cea a Cezarului sau a lui Mccena.
tn diminutivuJ alergAtorului ciclist existA un amestec de scrvili-
tate, admira~e ~i prcrogativA care face ca poporul sa. devina
on privitor indiscrct al zcilor.
Diminuat, Numclc devine cu adcvArat public; el permitc
ca intimitatea alergAtoruJui sll fie pusa pc prosceniuJ croilor.
Oci, adevAratul Joe epic nu estc lupta , ci cortuJ , pragul public
unde rAzboinicuJ i~i elaboreaza intcntillc. de unde Jansea1.A inju-
rii, provocllri ~i confidente. TuruJ Frantei cuno~tc foartc binc
accastA glorie a unei fal e vieti private. unde afronruJ ~i imbmti-
~arca sint formcle majorate ale relatiei umane: in timpul unei
partide de vi'natoarc in Brctagnc, Bobet. generos. i-a intins, in
vAzul tuturor, miha lui Laurcdi, care, tot in vazuJ tuturoc, i-a
refuzat-o. Acestor ccrturi homcricc Ji sc opun elogiile pe care
cei mari ~i Je adrescaza unii altora pc dcasupra multimii . Bobet
ii pune lui Koblet: ,.te regret... i accst cuvint este de ajuns
ca sA dcscmnczc universuJ epic unde du$manul nu exist! decit
pe masura stimei ce i se poartA. Faptul sc explicll prin aceea
cA. in TuruJ Frantci. int numeroase unne de infeudarc, statutul I
aceta care. ca sa. spuncm ~a. crea Jegaruri camale iotrc oarncni.
1
to TuruJ Frantei, lumea c Arutll mult. Marcel Bidot. dircctorul
tehnic at echipci Frantei. it sArutA pe Gem dupA o victorie.
~i Antonio Rolland dcpune un sArul fierbintc pc gura suprA
a acelui~i Gerniniani . lmbrlltisarea este aici exprcsia unci eufo-
rii mllrcte incercatll in fata inchidcrii i a perfectiunii lumii
MJTOLOGll 139
eroicc. Trebuie dimpotrivA sA te ferC$ti sA asociezi accstei bucu-
unei echipe; senti mentcle acestea sint mult prca tulburi. De fapt,
petfectiunca in relatiile publice nu cstc posibilcl decit iotre cei
marl: de indatA ce ..slugile" intrA in seen!, epopeea se degra-
dea7A ~i devine roman.
Gcografia TuruJui cstc $i ea supusA. pe de-a-ntreguJ, cerin-
telor epice ale probci. Elementele $i terenuriJe sint personificatc,
dcoarcce cu elc c mascara omul ~i . ca in orice epopee, cstc
important ca lupta sa opunA masuri egale: omul este ~adar
naturalizat, Natura umanizata. Dealurilc , int rcle. rcdusc Ia
,.procentajc" ioc1Arc1tnice sau mortale, iar ctapclc, care, to Tur,
au fiecare unitatea unui capitol de roman (este vorba, intr-adevlk,
de o duratA epicll, de o adunare de crize absolute, nu de dezvol-
tarca dialecticA a unui singur conflict, ca in durata tragic1),
etapele sint in primul rind persoanc fuJcc, du$mani succesivi.
individualizati de acest amcstcc de morfologie $i de moral!
care dc~te Natura cpicA. Etapa este oepieptAnatA, lipicioasa.,
ihvllpAjatA, zburlitA etc., nurnai adjective ce apartin unui ordin
existential aJ caJiflcArii, vi1..ind sA iodice cA alerglltoruJ se infrun-
tll, nu cu o greutate natural a. ci cu o adevarata temA de existen~.
o temll substantial!\, unde isi angajeazA ati'l percep\ia cit ~i
judccata.
AJcrgAtorul gl!.se$tc in NaturA un mediu animal cu care
intJ"Ctine schimburi de outritie ~de supunere. 0 etapA maritimA
(Le Havrc-Dicppe) va fi ,.iodalll". va aducc cursci energie ~
culoarc; o alta (Nordul), alc1tuitA din drumuri pavate cu piatrA,
va fi o bran! opacA ~ i colturoasa.: ca va fi literalmente ,.greu
de inghitit"; o alta (Brian~on-Monaco), ~istoasA, preistoric1, il
va impotmoli pc aJcrgAtor. Toatc pun o problema de asimilare,
loate sint rcdusc de catre o ~care de-a dreptuJ poetic! Ia
substanta lor profunda ~i. in fata (iecAreia dintre ele, alergAtorul
 140 ROLAND BARTHES
cauta, confuz. sa sc defineasca drept un om total ce se mfrunu
cu o NaturA-substantA ~i nu doac cu o Narurn-obiect. Ceca cc
interesea1..A sittt ~dar mi$cAriJe de apropiere de substant.a.:
alcrgAtoruJ cste intotdcauna rcprezentat in stare de imersiune
~i no in stare de curs!: cl plonjcaza sprc Mont~Cado,
traverseazA. zboarA, adem, lcgAtura lui cu soluJ i1 defi~te,
adesea in oel~te ~i in apocalipsa (infri~<Itorul plonjeu asupra
lui Monte-Carlo, focul de Ia Esterel).
Etapa care sufern personificarea cea mai putcrnica este
cca de pc muntele Ventoux . Marile defiJeuri, in Alpi sau in
Pirinei , oricit de grele ar fi , rnmin to~i n~te locuri de treccre
sint simtite ca ni$te obiccte prin care se trece; defileuJ cs~
gaura, el accede cu greutate Ia pcrsoana: Ventoux are plenitu-
dinea muntelui , este un zeu at RAului. cAruia l:rebuic sA i se
aduca jertfc. AdevArat Moloch, despot al cic~tilor, el ou-i iarta
niciodatA pe cei slabi, cere un ncdrept tribut de suferinte. Din
punct de vedere fizic, Ventoux este in pAimintAtor: pl~v (atins
de seboree uscat:A, spune L '&/uipc), c.'\te insU$i duhul UscA-
ciunii; clima lui absolutA (estc in muJt mai mare mAsura o esen(A
de climA decit un spatiu geografic) face din el un teren bleste-
mat, un Joe de tncercare pentru erou, un fel de infem superior
unde ciclistuJ i$i va defini adevArul mlntuirii sate: i1 va birui
pe balaur, fie cu ajutoruJ unui zeu (Gaul , prietcnul lui Phoebus),
fie prin pur prometeism, opunmdu-i acestui zeu a1 RauJui un
demon $i mai s!lbatic (Bobct, Salalla aJ bicicJCleJ).
TuruJ dispune 8$adar de o adevAratA geografie homcrica.
Ca $i in Odiseea, cursa este un drum cu incerc!ri $i explorare
totaJA a limitelor terestre. Ulisc ajunscse tn mai multe rioduri
Ja portile pArntntuJui. TuruJ atingc $i el in unele aspecte lumea
neomencasca: pe Ventoux, ni sc spune, am pArAsit plancta
PAmint. acolo ne invecinAm cu 8$tri nccunoscut,i. Prin geografta
sa, TuruJ este deci inregistrarea enciclopcdicA a spatiilor umane;
MJTOLOGII 141
~ dacA am rclua o anumitA schema a l toriei, TuruJ ar repre-
zcnta aici acel moment ambiguu , unde omuJ personificA puter-
nic Natura ca s-o invinuiascli mai u or ~i sa se clibcrczc ~i
mai bine de ea.
Adcziunea aJergAtoruJui Ia aceastA Natura antropomorft
nu se poate, bincinlcles, implini decil pc cAi scmireale. Turul
practic! tn~te o energetic! a MintiJor. Puterea de care
dispone omuJ pentru a infrunta PamintuJ-Om poate lua douA
aspcctc: forma, mai mult . tare decit elan, cchilibru privilegiat
intre calitatea m0$Chilor. asculimea inteligcntei ~i vointa carac-
tcrului, ~i aceJ jump. adevllrat intlux electric. care-i cuprinde
din ciod ih cind pe anumi~ alergatori illC.lrngiti de zei, tocindu-i
sA sav~ ~te ispravi supraomcn~ti. Accst jump implicA
o ordinc supranaturala in care omuJ re~te dacA un zeu 11
ajutA: mama lui Brankart s-a dus la catcdrala din Chartres ca
A-1 cearn Fecioarei pentru fiuJ sAu, iar Charly GauJ. bcncficiar
notoriu al gra\iei divine, cstc un speciaJist in jump; el i$i pri-
mC$te electricitatea de Ia o lcgiitura intcrmitcntA cu zeH; uneori
1.eii se pogoara in el $i atunci ne minuneaza; alteori 7.cii i1
pArasesc,jump-uJ secAtuiC$tC, Cbarly nu mai este bun de nimic.
Exist! o cumplitA parodic a jump-uJui. dopajul: doparea
alcrgAtoruJui este o crimA, un acriJcgiu Ja fel de mare ca atunci
cind vrei sA-l imiti pe Dumnczcu: inseamna sA-i fori lui Dumne-
zcu privilcgiul scinteii. De attfel, in accst caz. Dumnczcu ~tie
sA sc razbune: bietuJ Mallejac ~tie bine acest lucru , deoarece
un dopaj provocator 1-a dus ptna. in pragul oebunici (pedeapsa
pentru bO(ii de foe). Bobet, dimpotriva, rece, rdlional , nu ~tie
cc este jump-ul: ene o fire putcmicA, el i~i face ingur treaba;
pcciaJist at fonnci, Bobet este un crou cu adev!rat uman, care
nu datoreaz.A njmic supranaturii ~ i i$i intemeiazA victoriile pe
calitAti pur terestrc, sporite datoritA sanqiunii umaniste prin
excclen{A: vointa. GauJe i1 intrupcazA pe eel Arbit:rar, pe eel
142 ROLAND BARTHES
Divin, pc eel Minunat, Elcc~unea. complici£atca cu zeii; Bobct
il intrupeaza pe eel Just, pe eel omcno • Bobet neaga zcii, Bobet
iluslrea2A o moraJa a omului ingur. GauJ cste un arbangbel,
Bobet estc prometeic. estc un Sisif care va ~i sA lase piat.rct
sA cadA asupra acclo~i zei care 1-au osindit sa nu fie, cu
fllAretie, decit un om.
Dinamica Turului se prczinta, bineintcJcs, ca o baiAlie,
insa cum infruntarea estc speciala, batalia aceasta nu cstc dra-
matica dccit prin decoruJ ~i prin mllf$Urile ei, no , Ia drept
vorbind, prin ~ocurilc ci. Turul poatc, dcsigur, fi comparat cu
o armata moderna, dclinita prin importanta matcrialului sau ~i
numa.ruJ de scrvanti; cun~te cpisoade ucigatoare, transe natio-
nale (Franta imprcsurata de corridorii senioruJui Binda, dircc-
toruJ italicn~tii Squadra), $i eroul infrunta proba ullr-o stare
impcriala, asemanatoare calmului obi~nuit allui Napoleon creat
de Hugo (,,Gem plonjeazA, cu privirea seainll, ih primejdioasa
pantA ce duce Ia Monte Carlo'). Cu toate acestca, actul conflic-
tului raminc greu de priccput ~i nu se lasa instalat intr-o durata.
De fapt. dinamica Turului nu cun~te decit patru rni.$cAri: a
conduce, a urmari, a se desprinde. a se prnb~i. A conduce
estc actul eel mai grcu, dar $i eel mai inutil; a conduce inseamna
intotdeauna a se jertfi; estc un eroism pur, menit sA puna in
evidcnta un caractcr, in mull mai mare mAsura decit sa asigure
un rezuJtat; in Tur, bravura nu rnsplat~te direct, este ind~te
rcdusA de tacticilc colective. A unnm. dimpotriva, este intot-
deauna o m~care cam poltrona $i cam mincinoasa, ~i tine de
un arivi m ce ou sc sinchis~te de onoare: urrnArirea excesiva,
provocatoare, face parte de-a dreptul din Rau (~ine ceJor ce
,,sug ro\ilc"). A sc dcsprinde estc un episod poetic menit sA
ilustreze o siogurlUate voluntarn, de altfel prea putffi eficacc,
deoarece ~ti aproape totdcauna prins din urma, to~i glorioasa.
MITOLOGll 143
pe mAsura acclui soi de cinste inutita care o sus~e .(fuga
solitarA a spaniolului AJomar: rctragere. trufie, castiJhamsmuJ
eroului a Ia Montherlant). Prnb11$irca prefigurea.1.A abandooul,
este tototdeauna cumplita, intristeazA ca un dezastru natl.U'al:
pe muntcly Vcntoux , uncle pra.b~iri au luat un aspect ,hiroshi-
matic". Aceste patru mi cAri siot bincin,eles dramati7..ate, tur-
nate in vocabularul emfatic al crizei; adcsca, una dintre etc,
reprezentativa. da oumele ctapci , cum sc dA titlul capitolului
unui roman (fitlu: Pedala tumult:uoasA a lui Kubler). Aici, rolul
limbajului cste imcns, el dA evenimentului, de ncperceput in~­
cit este necontenit diJ.olvat intr-o durata, acea c~terc cp1ca
prin care poatc A fie solidilicat.
TuruJ arc o moraJa ambigua: imperative cavaler~ti sc
amesteca ncincetat cu chemarile brutale ale spiritolui de re~ita .
Estc o moraJA care ou ~tie sau nu vrea sA alcaga intre lauda
devotamentului ~i ncccsitatile empirismuJui. Sacriliciul unui
aJcrgMor peotru succesul echipei sale, fie ell vine de la eJ ins~i.
fie ca estc impus de un arbitru (clircctoruJ tehnic). cste intot-
deauna exaltat, dar, intotdeauna, ~i discutat. SacrificiuJ este
mare, oobil , el dov~te o plcoitudine moraJA in exercitarea
sportului de cchipA, prin care sc ~i justifica; insa tot el contrazice
I
o alta valoare oecesarn legendei complete a TuruJui: rcalismul.
in ThruJ Franrei nu sc umb/3 cu scncimente, iata legea care
atJ')A intercsuJ pentru spcctacol. Faptul se explica prio aceea
ca. aici, rnoraJa cavalcrcasca este sim~ta ca riscul unci amena-
jari posibilc a destinului; TuruJ se fe~tc cu s~nicie de tot
cc ar putca pArea ell modifica dinainte hazardul pur, brutal,
al luptci. Jocurilc nu sfnr fkure, Turul este o infruntare de
caractere, el are nevoie de o moraJA a individului, de lupla
solitam pentru viatA: incurcAtura ~i prcocuparea jurnali~tilor este
sa asigurc Turului un viitor ncsigur: lumea a protestat, in tot
144 ROLAND BARTHES
timpul Turului din 1955, tmpotriva credintei generale cA Bobet
avca sa c~tige cu sigurantA. Ynsa Turul estc totodatA ~ un spon,
el cere o moraJA a colectivi(Atii. AceastA contradic\.ie. de fapt
ncrc7~lvatA, obligA lcgcnda a discute mereu ~i sA explice . sacri-
l J3obet
ftciul , sA readucA de fiecare datA in memorie morala generoasa
care il sustioe. Flind simtit ca o valoare sentimental!, sacrificiuJ
trebuie justificat intruna.
DirectoruJ tehnic joaca aici un rol eseotial: el asigura Jega-
tura intre scop $i mijloace. mtre co~tiin\A ~ pragmatism: el
este elementuJ dialectic ce un~e intr-o singura sfi~iere realita-
tca mului $i necesitatea lui: Marcel Bidot este specialist tn
aceste situatii comeliene cind trebuie sA i se sacrifice, intr-o
a~i cchipA, un alergAtor altuia, uneori cbiar, $i accasta este
$i mai tragic, un Crate fratelui sAu (Jean lui Louison Bobct).
De fapt, Bidot nu exist! dcclt ca imagine reaJa a unei necesitati
de ordin intelectuaJ $i care. datorita acestui fapt, intr-un univers
pasionaJ prin natura lui. are nevoie de o personilicare indepen-
dent! . Munca este bine divi71ltA: pentru fiecare grup de zccc
alerg!tori, este nevoie de un crcicr, aJ cArui rol nu este nicidc-
cum privilegiat, dcoarece ioteligenta tite in accst caz functio-
nalA, sarcina ci nefiind dccit aceea de a reprezenta publicului
natura strategic! a competi(iei: Marcel Bidot cste ~adar redus
Ia persoana unui anaJ ist meticulos. rolul sau cstc accla de 1
mcdita.
Uneori , alergatoruJ ia asupra lui sarcina cerebral!: accsta
este cazuJ lui Louison Bobct $i ceea ce face originalitatca ,,rolu-
Jui" sau. De obicei, puterca stratcgiccl a alergAtorilor este sla~.
ca nu depA$~te arta cltorva fentc grosolane (Kubler joaca tcatrU
ca sA-$i ~le adversarul). fn cazuJ lui Bobet, accastA iodivi-
ziune monstruoasa a rolurilor genereazA o popularitatc arnbiguA.
MTTOWGIJ 145
mult mai confuzA decit cea a unui Coppi sau a unui Koblet:
gind~te prea mull, este un ccytigA.tor. nu un jucALor.
Aceasta mediere a inteligentei intre pura moral! a sacri-
(Jciului ~i dura lege a succesului traduce o ordine mental!
cornpozitA. utopica ~i tolodatA reali tA, alcAtuitA din vestigiile
unei etici foarte vechi. feudaJe sau tragice, ~i din ex.igente noi ,
caractcristicc lumii competi~ei totale. to aceastA arnbiguitate
se afla semnificatia esen\.ialA a Turului: amestecarea avantA
a celor douA alibiuri , eel idealist ~i eel rcali t, inglkluie Jegeodei
sa acopcre foarte bine cu un val onorabil $i in aceJ~i timp
incitant dclcnninismele economice ale marii noastrc epopei.
YnsA , oricare ar fi ambiguitatea sacri:ficiului , el reintcgrcazA
in ccle din urma o ordioe a limpez:imjj in mAsura in care Jegenda
il readuce nemcctat Ia o purll dispozitie psihologicA. TuruJ este
salvat de Ia rnul libcrtatii de faptuJ cA. prin dcfmitie. el estc
Jumca escnrelor caracteriale. Am mai arl\tat curu aceste esente
sint sus~nute datoritA unui nominalism suveran, care face din
numele alerg! torului depozituJ stabil al unci valori eteme
(Coletto. eleganta; Geminiani. corectitudinea; Lauredi. "'*IAciunea
etc.). TuruJ cscc un conf1ict nesigw- intrc esen{e sigure; natura,
moravwile, litcratura ~i regulamcntele pun rind pc rind aceste
esente in legAturn unele cu altele: ca ni$te atomi, ele se ating,
sc agatA. se rcsping, $i din acest joe sc n~te epopeea. Dau
ccva mai incolo un Iexie specific al alergatoriJor. eel putin acele
cuvinte care au dobindit o valoare semantic! sigura; putem avea
incrcdere in accastA tipologie, cste stabilA, avcm intr-adevAr de
a face cu esente. Se poate spune cA aici, ca $i in comedia clasicA,
$i in mod special in coll11lledia delJ'arte, dar dupA o cu totul
altA ordine de constructie (durata comica rAmine cea a unui
teatru aJ conflictuJui, in timp ce durata Turului este cea a poves-
tirii roman~ti), spectacolul se n~te dintr-o zdruncinare a
\
146 ROLAND BARTHES
raporturilor umane: eseotclc sc ciocnesc uunind toate figurile
posibile.
Creel cA Turul este exempluJ eel mai bun ce s-a iotilnit
vreodatA de mit total, adicA ambiguu; TuruJ cslc un mit de
I pec~e avantajuJ unci muscuJaturi upcrioare celei a fratelui sa.u.
expresie ~i tot.odat! uo mit de pmicctarc, reali t ~i utopic in
accl~i timp. Turul ii cxprimA ~i-i elibereazA pe francezi cu
ajutoruJ unei pov~ti unicc, io care imposturile traditionale
(psihologia escotclor, morala luptci, magismul elemeotelor ~
al foqelor, icrarhia supraoamcnilor ~i a servitorilor) siot ames-
tecate cu forme de in teres pozitiv. cu imag:inea utopicA a unei
lurni cc cautA cu incApA,inare sA se reconcilieze prin spectacoluJ
de o limpe-.time total! al rela~or dintre om, oamcni ~i Natura.
tn Tur, viciata estc baza, mobilurile economice, profituJ uJtim
al probci, generator de alibiuri ideologicc. Cu toatc acestca,
TuruJ cstc un rapt national fascinant. in m!sura in care epopeca
exprim! acel moment fragiJ aJ lstorici clnd omuJ. chiar ~i ncih-
deminatic, arnAgit. cu ajutoruJ unor pov~ti impure, prcvede
totu~i. in fcluJ s!u. o adccvare perfect! intre cl. comunitate $i
univers.
LEXICUL ALERGATORILOR (1955)
BOBET (Jean). Copia lui Louison ~ totodata negativul
lui; este marca victim! a TuruJui. ,.Ca frate". trebuie sA-$i
sacrifice total fratelui s!u mai mare propria sa persoanA. Acest
alcrgAtor, demoralizat intruna, uferA de o grav! infirmitatc:
gind~te. Calitatca lui de intelectual cu diplomA (este profesor
de cnglczA ~i poart.a ni~tc ochclari enormi) tl impinge Ia o Juci-
MJTOLOGll 147
djtate distrugAtoarc: ~i analizeazA suferin{a ~i pierdc in intros-
Este un complietlt. adicA un ghinionist.
BOBET (Louison). Bobct este un erou promctcic; arc un
rruounat temperament de luptAtor, un sens ascutit al organizArii,
este calcuJat. urm~te, cu realism, sa. ci$tige. Partea lui rea
este un germcnc de cerebra)jtatc (are mai putina decit fratclc
s!u. de vreme ce nu arc deci't bacalaurcatuJ); c~te nelini~
1ea, orgoliul n1nit: este un bilios. in 1955, a trcbuit a facA
fatA unci singur.U!ti apasAtoare: lipsit de Kobler ~i de Coppi,
ilit sa luptc cu fantomele lor, fml rivali adev!fa\i. putcrnic
~i soli tar. pentru cl toml era ameni n~ , primejdia putind sA
aparA de pretutindeni (.,Mi-ar trebui un Fausto Coppi. un
Koblcc, cilci cste prea greu . A fjj singurol favorit ') . BobetismuJ
a consacrat un tip de aJcrgAtor foarte special. in care energia
cste dublata de o interioritatc analiticA si calculat!.
BRANKART. Simboli7.caz! tin!ra gencra\ic care se
ridica. A stiut A-i nclinisteasc:A pe cci mai virstnici ca el. AJcr-
gator minunat. ftre ofcn ivA ce ren~e intruna.
COLETTO. Ccl mai elegant alergator al Turului.
COPPI. ErouJ desAvi~it. Pe bicicletA, arc toatc virtuti]e.
Fantom! de temut.
DARRIGADE. Cerbcr ingrar. dar folositor. Slujitor des-
toioic al Cauzei tricolorc, iar datorilA accsrui fapt, i c iartA
cA este un ,.suge-roti". uo tcmnicer neinduplccat.
DE GROOT. AJcrgator solitar, tacimrnitate batav!.
GAUL. Nou arhangbcl al muntelui. Efcb nepasa.tor,
heruvim subtircl, ba.ic~ imberb, dclicat ~i insolent, adolescent
genial , Rimbaud al Turului. Yo unele momentc, Gaul are uo
zcu in el; darurile lui supranaturale fac sA apcse asupra rivalilor
o amenin~c misterioasA. Darul divin oferit lui Gaul este
\
148 ROLAND BARTHES MJTOLOGll 149

~urinta: gratia, avinrul, plutirea (]ipsa misterioasA a efortului) acestuia. Silit sA abandoneze: sA fi fost o pcdcapsa? in oricc

pc piscurile AJpilor ~i pedalele sale sc invirtesc de parcA ar

fi n~e elice). tnsA uneori zeul il ~te, atunci privirea lui
I
il pun in r'indul pasArilor. sau al avioanclor (se ~ cu gratje caz, cu siguranta. un avcrtisment.
MOLINERIS . Omul ultimului kilomctru.
•

ROLLAND (Antonio). Blind, stoic. sociabil. AJcrgator

devine ,ciudat de goalll". Ca oricc fiintA mitidi inzcstratA cu care $tie sA trag! din greu, cinstit in performantele sale.
puterea de a lnvinge aerul sau apa. Gaul, pe prunint, devine Qrcgarius at lui Bobet. Dezbatere corncliana: trcbuie oare
greoi, neputincios; daru1 divin este o povarn (,.Nu ~tiu sA alerg a-1 ucizi? Jertfl-tip, de vreme ce este nedreaptA ~i ncccsarn.
decit Ia muntc. ~i chiar ~i acolo, numai wcind. La coborire,
sint stingaci, sau poace prca (1$0(').
GEMINIANl (7.i Ralph au Gem). AJearg~ cu corccti-
tudinea loiaUi ~i cam oblU7ll a unui motor. Muntean cinstit,
dar flU-a scinteie. Defavorizat $i simpatic. VorbAret.
HASSENFORDER (1.is Hassen Magnificul sau Hassen
Corsarul). AlcrgAtor combativ ~ suficient (,,De-aide Bobct, eu
am cite unul in fiecare picior"). Este rAzboinicul impatimit, can:
nu ~tie decit sa Jupte, niciodatA nu sc preface.
KOBLET. Ciclist seducator. car~~i poatc ingAdui torul,
chiar $i s~ nu-~i masoarc eforturile. Este un anti-Bobet, pentru
care el r.\rnine. chiar $i cind cste absent, o umbra de temut,
ca ~i Coppi.
KUBLER (zis Ferdi. sau Vulturul din Acll.iwil). Ciolmos,
d~irat, uscat $i capricios, Kubler este dintre cei cc se galvani-
zeazA. Jum~uJ sAu estc tmcori suspecta1 a ar fi artificial (s-o fi
drogind?). Tragi-comcdiantA (~~e ~i ~hioapAtA numai cind
it vede cincva). Ca elvetian de originc german!, Kubler are 1
dreptuJ ~i datoria de a vorbi stricat ~ corn vorbesc teutonii '
lui Balzac ~i trainii Contesei de Segur (,Fctdi ghinionist. Gem
mcrcu fn pate/e lui Fcrdi. Fcrdi nu poate plcca').
LAUREDI. Este tradAtorul, blestematul TuruJui din 1955.
Situatia aceasta i-a pcrmi sa fie sadie pe fata: a vrut sA-i facA
rau lui Bobct transformindu-sc in lipitoare feroce in urma rotii

'

GhiduJ AJbastru
Gbidul Albn tru nu cunoa~te pcisajuJ dccil sub forma pito-
rescului. Este pitoresc tot ce cste accidental. RegAsim aici pro-
movarea burghe7.A a muntelui, vechiul mit alpestru (datcazA din
1
sccolul al XlX-Ica) pc care Gide il asocia pe drept cuvint mora-
lei helvetico-protestante ~i care a func\ionat intotdcauna ca un \ ncprobabiiA serve&te Ia mascarea specracolului real al conditi-
amestec nelegitim de naturism ~i de puritanism (rcgenerare cu
ajutorul aerului curat, idei morcile In fa\(l piscurilor. ascensiunca
ca civism etc.). Printrc spcctacolcle promovate de Gbidul
Albastru Ia existentA artisticA, rnrcori este tntilnitA cimpia
(salvatA doar cihd se poate spune cA cste fcrtiJA). iar podi~ul
nk iodatA. Doar muntele, cheile. defileuJ $i torentul pot intra
in pantconuJ cAJAtoriei. in mAsura, fi\rA indoiaiA, in care par
sA sustinA o morala a cfortuJui ~i a singurmtu. CAJAtoria din
Ghidul Albastro se dezvaluic dcci ca o organizare economicll
a muncii, surogatuJ ~or aJ mersuJuj moralizant. Constat.am dcci
cA mitologia Ghidului Albastro dateazA din seco1uJ rrccut, din
acea faza a istorici cind burghezia gusta un soi de euforie foarte
proaspAtA cumpmind efortuJ . pastrindu-i imaginea $i virtutca
ram a-i suporta rauJ . tn definitiv, foarte logic ~i foarte stupid. burghez, cstc aproape cu neputi:ntA A ne inchipuim o lstorie
intercsuJ pc care-1 prezintA un pcisaj se expHcA prin un\enia
lui , prin lip a de amploare sau de omcnie, prin verticalitatea
lui, atit de polrivnicA bucuriei unei ca!Atorii . La rigoare. Ghidul
MITOLOGfl 151
ar putea scrie recc: ..Drumu/ devine foarte pitorcsc (tunde)":
ce dacA nu se mai vede nirnic, de vreme cc runelul a devenit
aici semnuJ uficient aJ muntelui: este o valoare liduciara dcstul
de putemicA pentru a no ne mai sinchisi de acopcrirca ei reaJA.
~ cum specilicul muntos este IAudat tncil oricc alt spe-
cific dispare. popuJatia tinutului dis i ea sp~ folosul exclu-
iv al monumcntelor sale. Pentru Ghidul Albastru, oamenii nu
existA de.CftCa , tipuri". n Spania. de exemplu, bascuJ cstc un
marinar aventoros. lcvantinol un gmdinar vesel, catalanul un
ncgustor iscusit ~ i cantabrezul un muntean sentimental . Reglt-
sirn aici ace! virus al cscntei. care se afiAia baza oricArei rnitolo-
gii burgheze a omuloi (drept care o ~i intilnim alit de des).
Etnia hispanicA estc rcdusA astfcl Ia un vast balct clasic, un
fel de commcdia deU'arte foarte cumintc, a cArei tipologic
ilor. al claselor ~i al meseriilor. Din punet de vcdere social ,
pentru Ghidul Albastru oamcnii nu exi ta <.lccit in trenuri, unde
popuJcazA o clasa a treia ,.amestecatA". Altfel, nu lnt <.lccit
introductivi. alcatuiesc un gratios decor romanesc, menit sA
ocoleascA cscntialul \inutuJui: colectia de monumentc.
Usind Ia o pane trecatorilc salbatice, locuri de cjacuJare
moralA, Spania din Ghidul Albastru nu cuno~te dccit un singur
spatiu. eel care tcse. prin cileva viduri cc nu pot fi numite,
un Iant triru de biserici. de sacristii, de rctablori, de cruci,
de artoforii. de tumuri (intotdeauna octogonale). de grupuri
sculptate (familia $i Munca), portaluri romanice, nave ~i cruci-
fixuri In mmmc natoraiA. Dopa cum se vedc, toate aceste
monumcntc sint rcligjoase, dcoarece. dintr-un ponct de vederc
a Artei care sA nu lie cfC:$tinA ~i catolicA. C~tini muJ cste
eel dintii fumizor pcntru turism, ~ cAlAtorim numai ca sA
vizitAm biserici. In cazu1 acc.-;ta cste

152 ROLAND BARTHES
bufoo, deoarece acolo catolicismuJ apare adesea ca o foqa
ba1:ba.ra ce a degradat prost~te re~itele antcrioare ale civiliza.
~ei musulmane: moscheea din Cordova. cu minunata ei plidure
de coloane, ascunsA mai peste tot de grupuri masive de altare,
sau un sit oarccare desfigurat de o SfmtA Fccioan monumentala
(franchista). aplccatA agresiv asupra lui, toatc acestea ar trebui
sA-l facA pe burghczul francez sA intrezJreascA mAcar o datA
in viata sa cA mai existA ~i o cealaltA parte istoricA a Ct'C$ti-
nismuJui.
fn geocrd.l. Gbidu/ Albastru cxprimA ambi~a oridlrei
dcscrieri analiticc, cea de a rcspinge ati't cxplicatia cit ~j fenome-
nologia: de fapt, el nu rnspunde Ia nici una din int:rcbmle pe
care un dllAtor modem ~ lc poate punc in timp cc stribate
un pcisaj real, $i care dureazA. Selcctarea monumeotelor
suprimAat1't rcalitatea pl1mintuJui cit ~i realilat:ea oamenilor, ea
nu explidl nimic prezcnt, adicA istoric, ~i . din acest motiv,
monumcntul ins~i devine indcscifrabil, adidl stupid. Prin
urmare, spcctacoluJ cste necontcnit pe calc de a fi distrus, iar
Ghidu/ devine. printr-o operatiunc comuna oridlrei mistifidlri,
chiar opusul afi~uJui sAu, on instrument de orbire. Reducind
gcografia Ja descrierea unei lumi monumenta1e ~i nelocuite,
Gbidu/ Albastru traduce o mitologje dcp~itA chiar de catre o
parte a burghcziei: calAtoria nu mai este o cale de apropicre
,culturaiA", ea a devenit (sau redevenit), incontestabil, o cale
de apropiere Ul11allA: astazi (poa1e ca ~i in secolul aJ XVTI-Jca).
obiceiorile, in fonna lor cotidianA, int din nou obiectul capital
aJ cAJAtorici, iar gcografia urnanA, urbanismul, sociologia,
economia stabilesc cadrele adevAratelor intrebm, chiar ~i ale
ector mai profane. Ghidu/ Albastru a rllmas insA Ia o mitologie
burgher.t.A pal\ial perimatA, cea care postuJa Arta (religioasA) ca
valoare fundarncntalA a culturii. insA , bogAtiiJe" ~i ,comorile"
lor nu erau socotite dccit ca o dcpo:dtare rcconfortantA de
r
MITOLOGll 153
rnarfuri (crearea unor muzcc). Accasta conduit! traducea o
I
dobUi exigcntA: existenta unui alibi cultural pc cit se poate de
evadat" ~i . in accl~i limp, mentinerea in laturiJe unui sistem
"0 umArabil ~i apropriativ. in ~ fel incit, in oriee moment, sA
p<>atA fi contabilizat inefabiluJ. Se intelege de Ia sine cA acest
mit aJ cAIAtoriei devine anacronic. chiar ~in r'indul burgherliei,
$i presupun ca dacA alcatuirca unui nou ghid turistic ar fi incre-
dintatA, sA zicem, jumalistelor de Ia Express, sau jum~tilor
de Ia Match. am vedea cum apar, oriclt de discutabile ar fi
deocarndatA, cu totuJ alte tAri: Spaniei lui Anquetil, sau aceleia
din Larousse. i-ar unna Spania lui Siegfried, apoi cca a lui
Fourasti6. Ui~·vA cum, chiar de pc acum , in Ghidul Michelin,
numArul camerelor co baie ~i aJ variantelor hotelierc rivalizeazA
I cu eel aJ ,curiozitAtilor artisticc": miturile burgheze au, ~ i ele,
geologia lor diferentialA.
Este adevArat dl, in ccea ce priv~te Spania, caracterul
orbit ~i retrograd aJ dcscrierii se potriv~te eel mai bine cu
francbismul latent aJ Ghidu/ui. Tn afara povestirilor istorice
propriu-zise (sint de altfcl pu~ne ~i slabe, ~tiut fiind ca lstoria
nu este o burghezA de treabA), povestiri in care Republicanii
smt intotdcauna ni~te ,cxtremi$ti" ee pradA biscricile (in schimb
nu se spune nimic dcspre Guernica), in timp cc ,Nationalii"
cei buni ~i petrec vremea , eliberfn d", datoritA numai unor
•.iscusile mancvre strategice" ~i unor ,,rezi tcnre croice", ~ mai
semnala $i inflorirea unui superb mit-alibi, eel aJ prosperitAtii
tarii: este vorba. bineinteles, de o prosperitate , statisticA" $i
.,global!", sau, mai exact, .,comerciaJA". Ghidu/ nu ne spune,
evident, cum cstc itnp~itA aceastA frumoasA prosperit:ate:
ierarbic, de bunA seama. de vreme ce ni e precizeazA cu
bunavoin\A ca , cfortu/ serios $i r.UxiAtor aJ acestui popor a mers
pfuA Ia rcfonnarea sistcmului ~u politic, pcntru a obfine rege-
Derarea prin aplicarea loial~ a unor principii solide de ordinc
~i de ierarhic".

Cea care vede limpede
Astazi, jurnaJismuJ apa.rtine In intregime tehnocra~ci , iar
prcsa noastra saptAminaJa este sediul unei adevru-atc magistraturi
a Con$liintei ~i a Sfatului, ca in ccle mai frumoasc vrcmuri
ale Iezuitilor. Este vorba de o moralA modemA, adica nu eman- I Nu cste definita decit de caljtatea ei de fcmeic: conditia soci al~!.
cipaLA, ci garantalA de ~tllntA. ~i pentru care se cere nu alit
pArerea inteleptului universal cit aceca a spcciaJistului. Ficcare
organ aJ corpuJui omenesc (cAci trebuie pomit de Ia concret)
arc astfel tehnicianuJ sAu. papA ~i totodata. suprcm savant
dentistuJ de Ia Colgate pcntru gum, mcdicuJ de Ia ,J)octorc,
nJspunde--mi" pentru ingerarile din nas, inginerii de Ia sl\punul
Lux pentru piele. un caJugl\r dominican pcntru suflet ~i rcspon·
sabila rubricii curicrul inimii de Ia jurnalcJe feminine pentru
inimA.
Inima" este un organ femeiA. Ca sA v~ti desprc ea
este nevoie. in ordinea moraJA, de o competen\A Ia fcl de spccia-
IA ca ~i cea a ginecologului in ordinca fiziologica. Stltuitoarca
l~i ocupA ~dar postuJ datorita. sumci cun~tintclor sale in
matcrie de cardiologie moraJA; insA mai trebuie ~i un bar carac·
teriaJ , care, dupa cum se ~tie, este rrundria practicianului franccz
(de exemplu. fatA de confrcttii lui americani): este vorba de
• Fr. coeur, sublltantiv ma.-.culin. de unde. efectul de liUrprit.il. (n.ll'.)·
MITOLOGfl 155
alianta dintre o experient:a foarte lungA. ce implicA o vtrsta
respectabiJA, ~i o eternA lincrctc a Inimii, care dc~~tc aici
drCJ>lul Ia ~tiintA. Sfctnica inimii reprc7jnta astfel un Up francez
prcstig.ios, eel aJ ursuzului binelkator. ~otat cu o_ ~~che~e
sAnlitoasA (ce poate ajunge pinli Ia bruftuiala). cu VlOJCJUne m
replici, cu o lntclepciune lurninata dar lncre7.Atoarc i a _ca.rui
sliin\A, realA ~i ascunsA cu modestie. este intotdcauna _sublimata
de scsamul contenciosului moral buroJlcz: bunul snn(.
fn ceea cc Curierul vrea sA ne spuna despre ele, ccle ce
cer sfaturi sint despuiate cu grijA de orice conditic: ~a cum
sub caJpcluJ impartial aJ chlrurgului originca sociaJ:l a pacien·
tului estc generos pu A in parantezc, tot astfel, sub privirea
Stltuitoarei. postulanta cste redusa. Ia un simplu organ cardiac.
estc tratatl\ aici ca o rcaJitate parazita inutiJA, care ar putea
stinjeni ingrijirea simplci csente feminine. Numai bArbatii, rasA
cxterioanl care formcazA ,,subiectul" Sfatului . in sensu! logistic
aJ tcnnenuJui (dcsprc ce se vo~te). au dreptuJ sa fie sociaJi
(trebuie sA fie ~a de vreme ce ei aduc profitun); li sc poate
~adar fi xa un cer. in general, va fi eel aJ industri~ului care
a re~it.
Lumca Curierului lnimii reproduce o tipoJogie cscntiaJmente
juridicA: dcparte de orice romantism sau de orice invcstigatie
cit de cit rcaJA a trairii. ea urmcaza indeaproape o ordioe stabila.
a csentelor, cea din CoduJ civil. Lwnea-femeie este impAqita
I
in trei clase, cu starut distinct puclJa {virginA). conjux ~i mulier
(femcie necAsAtorita, sau vaduva. sau aduJtcra, oricum, singura
in prezcnt ~i care ~i-a trAit viata). in fata.. sc atla lumea exte--
rioarn, cca care rczi LA sau care arneninta: mai inti'i, parentes,
cei care poseda. patria poccstas; apoi vir. sotul sau mascuJuJ,
care ~i cl detinc drcptuJ sacru de a supune femcia. Vedem destuJ
de bine cA, in pofida aparatului sAu romancsc, Jumea Curierului
\
 ,.

156 ROLAND BARTH ES MITOLOGII 157

nu este improvizatlt ea reproduce intotdcauna, orice ar fi, rapor- reaJe: sub acopcrirca unci competeote ale cArei limite ar fi afi-
turi juridice ftxe. Chiar ~i cind spune eu cu glasul ei eel mai ~te loial, Sfltuitoarea refuzA intotdcauoa sA se implicc cind
s~ ietor sau eel mai naiv , lumca Curierului nu exista a priori estc vorba de problcmc ce ar pArea cA de~esc functiile Inimii
dccit ca adunare a unui mk numAr de elemente ftXe, numite feminine; franc~ea se op~e pudic in fata rasismului sau
de ~i institutia familialA: CurieruJ postuleazA famiJia chiar a religiei; pentru ~. de fapt , ea constituie aici o vaccinare cu
in momentul cind pare cA-~i asumA sarcina eliberaroare de a wtrebuintarc foarte precisA; roluJ &Au cstc de a ajuta Ia infuzia
cxpune nesfir$irul contcncios al acesteia. unei morale conformisle a supunerii: lOl potcn\ialul de emanci-
Yntr-o asemenea lumc de esente. escnta femeii este aceea pate al ~ei femei~ti este flXat pe Sfltuitoare: in ea, femeile
de a fi arnenintatA. unoori de cAtre rode, eel mai adesea de stnt Hbere prin procur.l. Libcrtatca aparentA a sfaturiJor scut~te
cAtre bArbat; in arnbele cazuri, cAsAtoria juridicA este salvarea, de Jjbcrtatea realli a conduitelor. se pare cA cedAm un pic in
rezolvarea crizci; barbarul poole fi adultcr, sau afemeiat (o privinta moralci, pcntru a fi mai oeindupleca{i in privinta
amenintare de altfel arnbigull) sau refractar, panaceul cste dogrnelor constitutive ale societAtii.
cllsllloria-rontract social de apropricrc. lnsll fixitatca scopului
obliga, in caz de arninarc sau de ~ec (accsta este prin dcfinifie
momenrul cind intervinc Curierul). Ia conduite ireale de com-
pensatie: vaccinArile Curierului 'impotriva agresiunilor sau a
pAruirii de dtrc l>Arbat urmAresc sublimarea lnfringcrii, fie
sanctificind-o sub forma de jert:fh (sA tac:A, sA nu gindcascA,
sA fie buna. sA spcrc), fie revendicind-o ulterior ca o impiA
libertate (sA nu-~i piardA capuJ, sA muncea.scA, sA-~i n"'dA de
bArbati. sa se solidarizc7.e cu alte femci).
Astfel , oricare ar fi contradictiile aparente, morala
Curierului nu posruleazA niciodala pentru Femeie o altA cooditie
decl"t una parazitan1: nurnai cAsAtoria, nurnind-o juridic, o face
sA existe. RcgAsim aici ~i structura gineceului, definit ca
o libcrtate incbisA sub privirea extcrioarA a bArbarului . Curierul
Inimii consacr.l Femeia, mai temeinic decit oricmd, ca specie
zoologic! particuJara, colonic de paraziti cc dispune de mi~
interne proprii , dar a cArei slabA amplitudine este mereu rcadusA
Ia fixitatea elcrncntului tutorc (vii~. Acest parazitism, intrctirJut
in sunetul trimbitelor lndcpcndentei Feminine, determinA.
~te, o neputintA completa Ia orice descbiderc asupra Jumii

Bucatiric ornamentaHi
Revista EJlc (adevAraiA comoarn m.itologicA) ne dll aproa-
pe mfiecarc sAptAmina o frumoasa fotografie mculori reprczen-
tind un fel de mincare aranjat pe farfurie: pui de potirniche
rumeniti ~i cu c~ infiptc in ei, mlncarc rece de pui rozaJiu,
vol-au-ventcu raci inconjurat de carapace ro~ii , ~arlota cu fri~cl
impodobiiA cu deseoe din fructc zaharisite, prnjiturele multico-
lorc cu migdale etc.
Ut aceastA bucAtArie, categoria substaotialA care dominA
este inveli~ul (fr. /e nap¢): o lotreagA bAtaie de cap pentru
a unge suprafetele, pcntru a le rorunji. pent:ru a ascunde alirneo-
tul sub sedimentul netcd aJ sosurilor. aJ cremclor, al ~erbeturilor
~i aJ jeleurilor. Toate acestca tin de ins~i finalitatca inve~uJui ,
care cste de ordin vizual, bucAtAria din EJ/e este o adevAraiA
bucataric a vAzului, acesta fiind un simt distins. Exista intr-adevAr
In aceasta revenire constanta a glazurei o pretcn\,ie de distinc\,ie.
Elle este o revisiA de prct. eel putin ~a spunc legenda, rolul
sau flind acela de a prezcnta imensuJui public popular·, publicul
ei (anchetele ne incredinteazA de accasta), ins~i visul despre
chic; bucAtaria va fi ~i ea o bucAtarie a invelirii ~i a alibiului.
• De arunci. rev~.m. potnvtt lot unor anchete, ~i-a schtmbal <;e pare
publicul, acesta ~ltihgildl-~ tot mai mulL, pcruru a !'e ~a de elite (n.tr.).
MITOLOG/1 159
1 care se sil~te tot timpuJ Aatenueze sau sa travcstcascA natura
primA a alimentelor, brutalitatca cAmii, sau asprimea crustaceelor.
Mincarea tAfAneascA nu cste admisA declt ca exceptie (rasolul
acela bun), ca o fantezie ruralA de citadini bla7-<t\i.
tnsA inve~ul pregAt~tc ~i sustine, tn primul rind, una
dintre manifestarile majorc ale bucatariei distinse: ornarnentatia.
GJazurile din Elle slujesc de fond unor lnfrumu c\Afi exagerate:
ciupcrci ~lefuite, puncte din ci r~e. motive din JAmiie lucraiA
cu roigalA. coji de trufe. pastiJe de argint, antbescuri din fructe
zabarisite, tnvel~ subiacent (din aces! moliv ii spuncam sedi-
ment, alimentul insu~i nemaifiind dcclt un zacamint ncdefinit)
vrea sA fie pagina unde se ci~tc o intrcagl\ bucatiDie rococo
(rozaliul este culoarea de prcdilcc\,ie).
1 Omamentarca se face pe douA cAi contradictorii , a cAror
rezolvare dialccticft o vom vedea nurnaidecit: pe de o parte,
fuga de natura printr-un soi de baroc dclirant (crcvc(i tn.fipti
intr-<> IAmiie, un pui colomt In roz, grape-fruits servite calde).
~i . pe de aliA parte, incercarea de a reconstitui natura printr-Wl
artificiu caraghios (ciuperci din bezea ~i frunze de ilicc puse
pc o bururuga - de ciocolata - de Craciun, capete de raci puse
in jurul sofisticatului os alb cc le acopcrn corpurile). Acel~i
lucru il gasim ~i In elaborarca unor nimk uri m.ic-burgheze
(scrumiere tn fonnll de ~a de cAl ArC\. brichete tn formA de tigarcl,
cratite de pamint m fonnA de icpurc).
Aici, ca In oricc arta mic-burghezA, nesiAplnita tendinta
cAtre vcrism cste contrariaiA - sau echilibraiA - de unul din
imperativele constaote ale jurnalismului domestic: ceca cc, la
Express, se oum~te, cu mi'ndric, a avca idci. Bucataria din
E1Je este, tot ~a. o bucAtruie cu , idei". Numai ca, aici, invent,ia,
invecinatl\ cu o rcalitate fcericA. trebuie sA aibA in vederc numai
gamirura, deoarece vocatia .,di tinsA" a revistci ii intcrzice sA
abordeze problemeJe reale ale alimcntatiei (problema reall\ nu
160 ROLAND BARTHES

este sA tc apuci sA infigi c~ intr-un pui de potirnicbe, Ci •

sA g~ puiuJ de potimiche, adicli sA-l pl~ti) .
BucAtaria aceasta omamentaiA este efectiv suportata de
o economic cu totuJ mjticA. Avem intr-adevAr de a face cu
o bucAtarie de vis, ~a cum o dovedesc de altfcl ~i fotografille
din Ellc, care nu prind bucatele decit de sus, ca un obiect
apropiat dar inaccesibil . a cArui consumare poate foarte bine
fi dusA pina Ia caplit doar cu privirca. Este. in sensuJ plin a1
Croaziera vasului Batory
cuvmtului , o bucAtArie de ~. pe deplin fennecatA, mai ales
dacA ne amintim ca revi ta aceasta se ci~te muJt in mcdille
cu vcnituri mici .. De ~tfcl, lucrurile se explicA: intrucit Elle
se adrcsca7~ unut public cu adcvArat popular, rcvista are marc
I in Ru
De vreme cede acum incolo se pot face cAHltorii burghczc
ia sovietica. marea presa francezA a inceput sA claborez.c
grija sA nu postuleze o budltarie cconomidl. Uit:ati-vA, dimpo- citcva mituri de asimilare a realitAtii comunistc. Dnii Scnnep
~i Macaigne, de Ia Figaro, imbarcati pe Batory, au flcut in
trivA, Ia revista Express, ai cArei cititori, exclusiv burghezi, au
o putere de cumplirare confortabiJA: budltaria sa este realli, nu
fennccatA: E/Je dA reteta-fantczie a puilor de polirniche. Express
pe cca a alatei niyoisc. Cititorii revistei Ellc nu au dreptul
IjurnaluJ lor o mcercare de nou alibi, imposibilitatea de a judeca
o ~ ca Rusia in citcva zilc. La naiba cu concluzille gr!bitc,
declarA grav 01 Macaigne, care-~i fide de tov~ii lui de cAIA-
dccit Ia povestire, ector ai revistei Express li se pot propune torie ~i de mania lor de a gencraliza.
bucatc reaJe, cu credinta ca ~ i le vor putea pregati. &te deslul de savmos sA vczi un jumal, antisovietic dt>a
lungul intregului an fiinddl sc ia dupa ~te birfe de o mie
de ori mai improbabile dccit o ~rc rcalA in U.R.S.S., oricit
de scurtA ar fi ea, trccind printr-o crizA de agnosticism ~i
drapindu-se cu noblctc in cxigentele obiectivitatii ~tiintificc,
chiar in momcntuJ cind t:rimi$ii sAi se pot in sr~it apropia
de ceca cc vorbcau cu atita ~tA de 1a depUtarc ~i inlr-un
mod atl"t de ~t. Pentru necesitatile cauzci, jumalistuJ i~i
imparte funcpile ~ cum i~i impA.r\ea JupinuJ Jacques hainele.
Cu cine vreti sA vorbiti? cu Dl Macaine, jumalist profesioni t ,
care informea1.A ~i judcca, intr-un cuvibt, care ~tie. sau cu OJ
Macaine, turi tuJ inoccnt, care vrea, din purn probitate, sA nu
traga nici o concluzie din ceea ce vede? Acest turist cste un
minunat alibi: datoritA lui putem privi fa.rn sA lntclcgcm, caJMori
162 ROLAND BARTHES
fArn sA ne interesczc realitatiJc politice: turistuJ apartinc unci
ubumanita~ lipsitc, prin natura ei. de judecata ~ care, atunti
cind sc apucA sa aibA vrcuna. i i d~~tc in mod ri<licoJ
condi{ia. Iar OJ Macaine face haz de tov3fC1$ii lui de cAI!toric,
care par sA fi avut preren\ia caraghioasA de a adona in juruJ
spectacoluJui strnzii citeva cifre. citcva faptc gcneraJe, rudimen-
teJe unei profunzimi po ibilc in cuno~terea unci tAri necunos.
cute: crimA de lezturism, a<licA de lczobscurantism, ceca ce nu
iartA, la Figaro.
Temei gencraJe a Uniunii Sovicticc. obiect de critic! per-
manenta. i s-a substiruit Lema sezonicrn a stra.1Ji. unica realitate
ingAduita turistului. Strada a devcnit dintr-o data uo tcren
ncutru, unde se poatc nota, fAra. prctcn~ a de a trage conclU7u .
Ghicim ins! de ce fel de note este vorba. Qd aceasta rezerva
cinstita nu-l op~te nicidccum pe turistul Macaine sa semnalc1,e
in viata imediata citeva acddcntc neplacutc cc pot aminti
vocatia barbara a Rusici sovietice: locomotivele rus~ti fac uo
zgomot ca uo muget lung fAra. nici o legAtur.l cu fluicratul
locornotivclor noastre; pcronuJ garilor cste de Jemn; hotclurile
sint prost intretinute; pc vagoane c vM inscrip{ii chin~ti
(tema pericolului galben); in fi~it. fapt ce dA Ia iveaJa o civili-
zatic cu adevarat inapoiata, in Rusia nu sint circiumi, ou se
bea dccit sue de pcre!
Ynsa miluJ strAzii pcrmite, in primul rind. dezvoltarca
temci majore a tuturor rnistificarilor politicc burgheze: divof\Ul
dintre popor ~i rcgim. Dar daca poporuJ cstc salvat, trebuie
sa vedcm aici rufiingerea libertlitilor fraocezc. Daca 0 batrina
incepe sa plmga. dacA un muncitor din port (Figaro cste social)
ofcr! Oori vizitatorilor vcniti de Ia Paris. este mai putin vorba
de o emotie de ospitaJitatc decit de cxpresia unei nOStaJgij
politicc: burgbezia francezA in cAiatorie cstc simbolul libcrtA\ii
franceze, al fericirii frdllceze.
MITOLOGD 163
Prin urmare. nurnai dopa ce a fost iluminat de soarele
cjvilizatiei capitaJiste, poporul rus poatc fi spootan, primitor,
rnarWmos. Atunci. de7.vAluindu-i marea lui cum. ecAdenie,
3 vero numai avantajc: ca insearnna toto lipsA a regimului sovic-
tie. o deplinAtatc a fcricirii occidentale: rccun<$nta .,indescriptibiJA"
a tinerei gbide de Ja lnturist fata de medicul (din Passy) cai"e-i
of<rl ciorapi de oailon cmnaleaza de fapt inapoicrca econ<r
micA a regimului comunist ~i prosperitatea de invidiat a dcm<>-
Cflltiei occidentale. Ca de obicei (am a.r!tat acest Jucru atuoci
c!Dd am vorbit despre Ghidul Albascru), ne prefacem cA trat!m
io tcuneni comparabili luxuJ privilegiat ~i tandarduJ popular;
se atribuie intregii Fraotc .,cruc"-ul inirnitabil al toaJetei
parizicne, de parcA toate fraotuzoaicclc s-ar imbraca la Dior
sao Ja Balanciaga; ~ ni se aratA tinerele sovietice pierdute in
fata modei frantuze$ti , de pard ar fi vorba de o populatic primi-
tivA increrocnita in fata furculitci sau a fonografului . Yn general ,
cAJAtoria in U.R.S.S. slujcl)tc Ia stabilirea palmarcsului burgbez
a1 civili7.atici occidentale: rochia pariziana, locomotivcJe care
Ouiera ~i ou mugesc. circiumile. reoun\3fC3 Ia . ucuJ de pere
~i. in primul rind, privilcgiuJ francez prin cxcclen{A: ParisuJ,
adicA un amestec de mari case de modA ~i de FoJies-Bergerc:
se pare cA accasta comoarA inaccesibilA ii face pe ~i Avisczc
cmd ii vAd pe turi~tii de pc Batory.
~a stind Jucrurilc, rcgimuJ poate raminc crcdincios
caricarurii sale, cea a unci orgaoizAri opresive care men{ine totul
in uniformitatea m~inilor. DupA cc chclncruJ de Ia vagonuJ
de dormit i-a ccrut Dlui Macaigne liogurita de Ia paharuJ de
ccai, OJ Macaigoe trage concluJia (tor dintr-un marc agnos-
tici m politic) cA exista o birocratie uri~ , hir\ogarcasd, care
ou arc alta grija decit sa pAstrcze intact inveotarul linguritelor.
Anarhia moravurilor ~i a comportamentelor supcrficiale estc uo
excelent alibi pcntru ordine: individualismuJ estc un mit
164 ROLAND BARTHES
burghcz, care pemtite. cu o libertatc inofensivA, vaccinarea
ordinii ~i tiranici de clas!: Bacory aducea lll$ilor uJuiti spccta-
coluJ unci libert!ti prestigioase: libertaLea de a vorbi in timpuJ
vizitci Ia muzce ~i ,.de a face pe nebunii'' in mctroo.
Se intelege de Ja sine cA ,jndividualismol" nu este decit
un produs de lux destinat exportuJui. to Franta ~i aplicat onui
obiect de altA importan\A. el are, eel putin Ia Figaro, un alt
nume. Cind patru sute de recruti din armata Aerului au rcfuzat,
lntr-o duminicA, sA piece in Africa de Nord, Figaro nu a mai
vorbil de anarhie simpaticA $i de individualism de invidiat:
lntruc1't nu mai era vorba de muzee sau de metroo , ci de o
multimc de bani coJoniali , dintr-o datA, ,dezordinea" nu mai
era manifcstarea unei lAudabile virtuti strw~ . ci produsuJ
artificial al citorva ,.agitatori"; nu mai era prestigioasa ci lamcn-
tabi/Jl, $i moaumentala indisciplinll a francezilor, IaudaUl mai
inaintc ~i 'insotitA de semnc, $Ugubc\e $i fuduJe, flcute cu ochiuJ.
a devenit, pe drumul catre Algeria. tradarc ~inoasl. Figaro
i$i Cl1Jloa$te bioe burgbczia: in vitrinA, libertatea, ca podoaba,
insA aca.sA, Ordinea, ca factor constirutiv.
Utilizatorul grevei
Mai exist! incA bArbati pentru care greva este un scandal:
adicA nu numai o ~a. o dezordine, sau un delict, ci o
crimA moral!, care, din punctuJ lor de vedcrc, rAscolC$te Natura.
JnadmisibilJl. scandaloasll, revo/tlltoa.rc, au califical unii cititori
ai ziarului Figaro o grcva rccentA. Avem de a face cu un limbaj
ce dateaza, la drept vorbind, de pc vremea Restauratiei ~i care
expriml mentaJitatea profunda a acesteia; cste vrcmca cind
burgbezia, Ia putere fncA de putin timp, opereazA un fel de
contractie intre MoraJa $i Natura, garantind una cu ceaJaltA:
de fricA sA nu fie cumva nevoie sa naturalizAm moraJa, este
moralizatA Natura, ne prefacem cA amestecAm ordinca politicA
$i ordinea NaturaJa, $i 1nchcicm decJatind imoraJ tot ce cootesta
lcgile structurale ale socictatii pe care o avem de aparat. Prefec-
ti)or lui Carol aJ X-lca, ca ~i cititorilor ziarului Figaro asta7..i,
greva Ie apace mai tntii ca o sfidare a prescrip\iilor ratiunii
moralizate: a face grevA inseamnA ,,sA-ti bati joe de oamcni",
adicA iocA.Icarea nu alit a unei legalitAti civice, cit a uneia
.,naturale", atentarea Ia temelia filosoficA a ocietatii burghczc,
acel amestec de moraJA ~i de logicA oumit bun simf.
Aici, scandaluJ provine de Ia un ilogism: greva este scan-
daJoasa deoarece ea ii stinghere$le tocmai pc cci pc care nu-i
privt$tc. Ra{iunca sufera $i se revoltA: cauzalitatca directA,
166 ROLAND BARTHES
mecanicl. mAsurabi1A. s-ar putca spunc, care nc-a apArut ca
bazA a logicii mic-burghczc in discursuJ DJuj Poujade. accasta
cauzalitatc cstc tulburata: efectul sc risi~te, flrn a se intelege
de ce, departe de cauzA, scapA acesteia, lucru intolcrabil, ~ocant.
Contrariu celor cc s-ar putca crede despre visu.nlc mic-~.
clasa aceasta are despre cauzalilatc o idee tiranicA. nesr~it de
susccptibilA: fundamentuJ mord.lci saJc nu estc nicidecum ma-
gic, ci rational. Numai cA este vorba de o ~onalitate lincarn
ingustA, bazatA pe o coresponden\A., ca sA ziccm ~a. numcri~
intrc cau:zc ~i cfccte. Acestei rationalitati ii lip. ~te, evident,
ideea functiilor complcxe, imaginarca unei infA~Ari tndepArtatc
a determinismelor. a unei solidariLAti a evcnimcntclor, pe care
tradipa matcria)jsta a sistematizat-o sub numele de totalitatc.
Restrictia efectelor cere o diviz.iunc a func(ijlor. S-ar putca aOe cine are i cine n-are dreptale intr-o greva: dupA cc a
lesne imagina cA ,.oamenii" stnt olidari: nu omuJ cstc opus
omuJui, ci grcvistuJ utilizatoruJui. Accsta (care se mai n~tc
~i omul de pc stradi1, cuvime care imprcunA capALA numcle
ncvinovat de populapc: am vazut toatc acestea tn vocabularul
Dlui Macaignc), ut.ilizatoruJ, cstc un pcrsonaj imaginar. algebric
s-ar putea spune, datoriLA cWa e poatc ajungc Ia ruperca dis-
pcrsiunii contagioase a efectelor ~i Ia mentinerea unei cauzalit<1\i
rcdusc Ia care sc va putca, in s fi~it, rcllccta cu caJm ~i curaj.
Desprinzmd din conditia generaJa a muncitoruJui un starut
special, ratiunca burghctli taic circuitul ociaJ ~i rcvcndicA, spec
fo~os.uJ ei, o solitudine Ia care greva are sarcina a dea o dcz· j care ar incepe numai acolo de unde hurgheziei ii estc comod
rrunttre: ea protesteazA impotriva a ceca ce ii cstc adresat des-
crus. UtilizatoruJ, omuJ de pc tradA. contribuabiluJ, sint ded,
litcralmcntc, pcrsonajc, adicA actori promovati. dupA nevoile
cau1.ei, Ia roluri de suprafatA. misiunea acestor actori fiind sA
apcrc scpararca cscntiali ·tA a celuJelor ociale, ~tiut fund cA
ea a fost primul principiu ideoJogic al Revolutici burgbeze.
MlTOLOGTT 167
AflAm intr-adevar aici o trasAturn constirutiva a mentali-
lA{ii react:ionarc: dispersarea colectivitA~j in indivjzi ~i a indivi-
zi}or In cscnte. Ceea ce tot tcatruJ burghe-1 face din omuJ psihcr
Logic punind in conflict BiltrinuJ ~i TinaruJ. incomoratul i
Amantul, PrcotuJ i MundanuJ , fac i cititorii ziaruJui Le Figaro
din fiinta socialA: opunind grcvistuJ ~i utilizatorul inseamna sA
constitui lumea ca tcatru , sa scot:i din omul total un actor parti-
cuJar, ~i sA confrunti a~ti actori arbitrari in minciuna onei
imbolici care se preface a erode ca partea nu ~Le dccil o redu-
ccrc pcrfecta a intrcguJuL
Aceasta ~ne de o tchnicfl generaJA a mistificArij , care
constA in formalizarea. aLit cit este cu putinlli, a dczord.inll
sociale. De exemplu, burghczia nu- i bate capuJ. pune ea. sA
impllrtit efectele pcntru a-1 izola numai pc aceta care o priVC$lC,
ea pretindc ca nu o mai intcrcseazA caw.a: grcva cste redusA
Ia o incidentA solita.rA, Ia un ICnorncn pe care nu cAutrun sA-l
explicam tocmai pcntru a-i scoatc mai bine In cvidcntA carae-
tcruJ scandalos. Tot astfel, muncitoruJ de Ia Scrviciile publicc,
functionaruJ vor fi a~i din masa laborioasa, ca ~i cum tOt
statutul de salariati aJ accstor muncitori ar fi , oarccum, atras,
fixat i apoi sublimat In in. ~i suprafata func~ilor lor. Acca'itA
sub\ierc intcresatA a condi~ci sociale pennitc ascunderea rca-
luJui fhra a abandona iluzia euforicA a unci cauzalitati dircctc,
s-o faca sA pomcascA: ~a cum, dintr-o datA. celAtcanul e
g~te redus Ia simpluJ concept de utilizator, tot astfel tinerii
france7j mobilizabili e LrCL.CSC intr-o dimincata evaporati,
sublima~ tntr-o simpla cscntA militarA. pc care, curajosi. nc vom
preface cA o luAm drcpt punctuJ de plccarc fuesc aJ logicii
universale: statutuJ militar devine ru Lfcl originea nccondit:ionaLA
a unci cauzaliLAti noi. dincolo de care ar fi. pe viitor, monstruos
168 ROLAND BARTHES
sA vrcm a trecem: contestarca acestui statut no poate in nici
un caz fi cfcctul unci caw.alitati gencrale ~i prealabiJe
(~tiinta politica a cetAtcanuJui), ci doar produsuJ unor
accidentc posterioare ihceputnlui noii serii caoza1c: <lin PUOct
de vederc burgbez, rcfuzul de a plcca, pentru un soldat, nu
poale fi dccit isprava unor agitatori sau a bauturii, de p3.rCl
nu ar ex.ista ~i alte foarte bunc motive pcnlrU acest gest COilVin-
gcre io care prostia rivalizcazA cu reaua credinta. de vreme
ce, in mod evident, contestarca unui starut no-~i poate gAsi radl..
cina ~i hrana decl"t inl.r-o co~tiinta care se distanteazA de acest
statut.
Este vorba de un nou ravagiu ~cut de esen~alism. Este
deci logic ca, in fata minciunii esentei ~i a partii, grcva sA puna
bazelc dcveoirii ~i ale adevllruJui i'ntreguJui. Ea aratA ca omul
1
este tOlal, ca toatc functiile lui sint solidare uneJc cu altcle \ si fapte, si sA dea unui real cinic garantia unci morale nobile.
cA roluriJc de utiJizator, de conlribuabil sau de militar sutt ni~~
ziduri de apArare prca mici pcntru a ne impotrivi oontagiunii
faptelor ~i cA in socictatc t()\i au de a face cu toti. Protcstind
ca greva aceasta 0 stin~te. burghezia dA dovadA de 0
coeziunc a functiilor socialc a cArei manifestare face parte din
ins~ scopuJ grevci: paradoxul este cA omul mic-burgbez
invoca FJ.reSCul i:tolruii sale tocmai In momentul cind greva il
incovoaie sub cvidenta sobordonarii lui.
Gramatici africana
VocabuJaruJ oficial aJ probJemeJor africane cstc, * cum
b!nuim, pur axiomatic. AdicA nu are nici o valoare de comuni-
care, ci doar una de intimidare. E1 constituie ~adar o scriitunJ,
un limbaj ce are menirea sA opereze o coincidentA intre norme
ln general, estc on limbaj care functioneaz.A, esentialmente, ca
un cod, cuvintele neavind nici o lega.turA, sau una contrarie,
cu continutuJ lor. Estc o scriitwi ce ar potea fi numita. cosm~
tica, dcoarece ea vizeaz.A acoperirea faptelor co un zgomot de
limbaj, sau, dacl preferAm, cu semnul suficient aJ limbajuJui.
A$ vrea sA arAt a.ici, pe scurt, feluJ in care on Jexic ~i o gramaticA
pot fi angaja.te politic.
BANDA (de oamen.i in afa.ra Jcgii, rebeli sao condamnati
de drcpt comun). - Este exempluJ-tip pentru un limbaj axio-
matic. Dcprecierea vocabuJaruJui serv~ aici in mod precis
Ia negarea. sta.rii de rA7lx>i, iar a.cea.sta perrnitc nimicirea no(iunii
de interlocutor. ,,Nu slAm de vo.rbA cu cei din afara Jegii".
Moralizarea limbajuJui pennite, astfcl, ca problema pkii sA fie
lasata. in sca.ma unei schimbrui arbitrare a vocabuJaruJui.
Cind .,banda" este fra.ntuzeasca. este sublimata. sub nume-
le de comunitJJte.
170 ROLAND BARTHES
S~~JE~· -~cum~litA. dureroasA) - Tcnneoul acesta ajut:t
Ia acreditarca JdCII de treSponsabilitatc a I toriei. Starca de rnz.
~i este escamotalA aici ub v~ruJ nobiJ aJ ttagediei, ca
~~ cum conni~ ~ fi fost, i~ mod esential . RAul , nu un rnu
oarecare (rcrncdiabil). Coloruzarca c cvaporA., se pierde in
I DESTIN. - Otiar in momenrul cind, lstoria dovedindu-~
baloul unei lamcnta\fi neputincioasc. care recun()a$tc ncnorocirca
peotru a o instaJa ~i mai binc.
Frazco/ogie: , Guvcmul Repoblicii cste hotarit sA facA
toa~c ~fort_urile ce dcpind de c1 pentru a punc capAt cumplitclor
s~1cn pnn care trecc Marocul ."' (Scrisoarca Dlui Cory catre
Ben Arafa).
..... poporuJ marocan. dureros divizat irnpotriva lui
in.su i..." (dcclaratia lui Ben Arata).
A DEZONORA. - Sc ~tie cA. in ct:nologie, eel putin
potrivit fructuoasci ipoteze a lui Claude Levi-Strauss, mana cstc
~ fel_ de simbol algcbric (cam ca true ~i machia·· Ia noi),
1~satcmat sA reprczintc .,o vaJoarc ncdcfinitA de scmnifica{ic.
VJdA de sens in ea m~ ~i. deci susccptibilA de a primi oricc
sens, a cArei unicA functic este A reducA diJerenta dintrc scmni·
ficant ~i semnificat". Onoarca este exact mana ooastrA ceva
ca on Joe got unde este depusA intreaga colcctie de ~nsun
inavuabile ~i care este sacralizatA ca un tabu. Atunci, onoarea
cste ecbivalcnruJ nobil . adica magic. aJ lui true sau machin.
Fta7_cologie: ,.Ar ihscmna sa dezonor.lm populatiile mu·
sulrnane daca am IAsa A se creada cA ac~ti oamcni ar putea
• Din evklente rat•um de coercn\3 intcma a leXtului bruthesian, am
respectat intocmai qJCCO.JUnca cuvinrelor. ceca ce. in tr.IL!ucerc. a w•
bineintelc~ Ia nc.'iOCourea ordinii alfubet.Jce, tlefinitorie i consrirutiva. in
general. pentru a.\tfcl lie li~te lexicale (n.tr.).
- Cuvinte cu marc capacitate de \Ub!>tiUJire ca. tle pilda che.~ue.
in hmba romAM (n.tr.). ' exclude, din fericire, rnzboiul (real).
MJTOLOGll 17 I
fi con iderati in Franta ca rcprezentanti.i lor. ~i ar insemna sA
dczonornm ~i Fran{a." (ComunicatuJ Ministerului de Interne).
incA o datA libertatca. popoarele colonizatc iocep sA dezminlA
fataliLatca conditiei lor, vocabularul burghez folos~e cuvinruJ
[)eStin mai mull dccit oricind. Ca i onoare, destin este o mann
unde se aduncl cu pudoarc deteoninismele cclc mai sini trc ale
coloniz.Arii. Destinul. pcntru burghczie. este ca rruc sau machin
pentru Istoric.
F~te, Dcstinul nu exislA decit . ub o fonnA Jcgalit Nu
cucerirea milit.arn a supus Algeria Frantei. ci o conjunctie Of»
ratA de Providen\cl, care a unit dooA destine. LcgAtura este dccla-
ratA indisolubiiA chiar in timp cc ea c dizolvA cu o cvidentA
ce nu poate fi ascunsA.
Frazeologic: Jntelegcm, in ceca ce ne priv~te, sA dAm
popoarclor aJ ctlror destin este lcgat de aJ oostru o indcpcndentA
adevArata in asocicrca volunt.arn." (OJ Pinay Ia O.N.U.)
DUMNEZEU.- FormA sublimatA a guvemului francez.
Fra7.cologic: ,... Cind Atotputcrnicul nc-a desemnat
pentru a indeplini sarcina supremA..." (Declara{ia lui Ben Arafa)
..... Cu abnega~a $i suvcrana demnitate de care a fost
intotdeauna pildA ... Majestatca Voasl.rA intelege sA se supunA
vointei Celui de sus ..." (Scrisoarca Dlui Coty cAtre Ben Arafa,
dcmisionat de cAtre guvcm).
R.Az:BOI.- ScopuJ estc negarca faptului . Pcntru accasta,
exista douA mijloace Ia indcmi'nA: fie oumirea lui cit mai putin
cu putintA (procedeul eel mai frccveot): lie sa i se dea scnsul
contrariului slu (procedeu mai viclcan , aflat Ia ba2.a tuturor
mistificarilor din Jimbajul burghez). Atuoci, rnzboi cstc folosit
in sensuJ de pace. iar pacificare in sensu) de n1Zboi.
Frazcologie: ,,RAzbojuJ nu exclude mAsuriJe de pacificarc"
(gcncralul de Monsabert). lntelegeti cA pacea (oficiaUl) nu
172 ROLAND BARTHES MJTOLOGII 173

MISIUNE. - A1 trciJca cuvint manA. Se poate depllJlt din punct de vedere politic (Cf. utilizatori ~i oamcni de pc
in el tot ce dorim: ~lile. electricitatca, Coca-Cola. opcratiuniJ stra<JA}. fn general, termenul este innobilat prin pluraJul sau:
politiei, controlul popuJatiei, condamnarile Ia moarte, lagArel: popuiaJiilc musulmane, ceea ce sugereazA, neapArat, o diferen{A
de concentrarc, libertatea. civiliza\ia ~i ..prezenta'' francezA. de maturitate intre unitatea metropOlei $i pluralismul colonizatilor,
.. Fraz.eologic: ..~li\i, t~i . cA Franta are, tn Africa, 0 fra.Dta adunind sub ea ceea ce, din natura, este divers ~i
rmsmne pe care numai ca o poate duce pinll Ia capAt." (Dl oumeTOS·
Pinay Ia O.N.U.) C'md este nevoie de o judecatA depreciativa (rnzboiul
POuncA. - Politica ~i vede alribuit un domeniu res- obligA uncori Ia accste sevcrita~). populatia este fracponata, Brn
trins. ExistA, pede o parte. Franta ~i . pe de aJta, politica. Proble- oici o grcutate, in elemence. Elementele stnt in general fanatice
mcle Africu de Nord, cind privesc Franta, nu s1nt de domeniul sau manevrate. (Deoarece. de n-ar fi ~ fanatismul sau incon-
politicu. Cind lucrurile devin grave, sa ne prcfacem di pArlisim ~tienta pot impinge Ia dorinta de a pruasi starutuJ de colooizat.)
Po~~ca ~! cA ne ocuprun de Natiune. Pentru oamenii de drcapta,
Frazt;O/ogie: ,,Acele clemente din populatie care s-au
Pohuca mscamnA Stinga; ei, cei de dreapta, sint Franta. putut aJatura rebelilor in anumite imprejurAri ..." (comunicat aJ
1
Frazeologic: ,,Dorinta de a apa.ra comunitatea francezA $I ty1inisterului de Interne) .
virtutile Frantei nu inseamna a face politicA." (GcneraJul SOCIAL. - Social este iototdeauoa cuplat cu economic.
Tricon-Dunois). Accst duel functionca7..A invariabil ca alibi, adicA, de liecare
Yntr-un scns opus $i aJAturat cuvintului COD$clinJA (politica data, el anun\A au justificA opcratiuni reprcsive, incit sc poate
COO$tiin(ei), cuvintul politicA devine eufemic; atunci, el inseam- spune cA le invesle$te cu scns. Socia/ul inscarnnA, indcosebi,
nA: simt practic aJ realitatiJor spirituale. gustnJ nuantei care $COiile (mi iunca civilizatoare a Frantei. educapa popoarclor din
ingAduie unui CCC$tin sA se ducA ~tit sa ,pacifice" Africa. colonii, adusc trcptat Ia maturitate); ecolJOI1Ucul inseamnA into-
Frazcologie: ., ... Refuzul aprioric de a scrvi iotr-o armarA resele, intooleauna evidence $i reciproce, care leaga Africa de
co destinatie africanA pentru a avca siguran{a cA ou te vei afla metropola. Tennenii ~tia pro~ti. dupa ce au fost goliti
~tr-o situatie similar-A (coot:raz:icerea unui ordin inuman), tols~ cum se cuvine, pot functiona lld nici un rise aidoma unor
lSllluJ acesta abstract nu se confundA cu politica ~intci. frumoase clauzule conjuratorii.
deoarece el nu este nicidecum o politicA." (EditoriaJul . ~razcologie: ,,.Domeniu sociaJ ~i economic, instala{ii so-
dom.inican din La Vie lntellcclue/le). ci.ale ~· ecooomice."
I
POPULATIE. - Este un cuvint indrAgit din vocabu.1arul
burghez. Serv~tc ca antidot cuvtntuJui c/ase, prea brutal ~. Predominarea substantivelor in tot vocabularul din care
' am dat citeva ~antioane. decurge, evident, din coosumul mare
~ aJtmint':", ,,flra realitate". Popuhpe are sarcina de a depoli-
~ ~~~1tatea gru~lor $i a minoritAtilor, impingindu-i pe de concepte necc.<>are pentru a acoperi realitatea. ~j este
indiVlZJ mtr-o colect~e neutr!, pasiva, care nu are dreptul Ia gencraJA ~i ajunsa pinA in ultima fazAde descompunere. uzura
panteonul burghez decit Ia nivelul unei existente in000$tieote lleestui limbaj nu ataca tn accl3lii fel verbele ~i substantivele:
174 ROLAND BARTHES
ea distruge verbuJ $i umOa substantivuJ. lnf1atia moralA nu are
tn vedere aici nici obicctcle nici actele, ci tntotdeauna ideile.
•.ootiunile", a cAror asamblare se upune nu ati"t. unui uzaj de
comunicare, cit necesitatii unui cod fuc Codificarea unui limbaj
oficiaJ i ubstantivarea lui mcrg aslfel mlnA in min!, deoarcce
mitul cste fundamental nominal, in masura in care nominaJizarea
cste eel dintii procedeu de detumare.
VerbuJ sufera o escamotare ciudalA: dacA cste principal,
it gA.sim redus Ia starea de impla c6pu1!, menita sa afirme
pur $i simplu existenta sau calitatca mitului (DI Pinay Ia
ON.U.: ar fi o dcstindcrc iluzoric ... ar fide neconceput... Cum
ar fi o indcpcndcntA nominatA? ... etc.). VerbuJ nu ~tinge , cu
chiu cu vai , un statut semantic deplin decit to planuJ viitorului,
aJ posibiluJui sau aJ intcntionaJuJui, intr-o deprutare undc mitul
riscA mai putin a fie dezmintit. (Un guvem m~ va fi
constituit..., chemat sA negocieze rcforroelc...; efortuJ Frantci
pentru a con trui o asociatie Iibera ... etc.).
In prezcntarca sa, substantivuJ cere in general ceca cc
doi excelenti speciaJ~ti. Damourette $i Pichon. a c:Aror termin~
Iogie nu era lipsita nici de rigoare nici de humor, numcau:
farfuria notorie (l'asiette notoire), ceea ce vrea sA spunA ca
ubstanta ubstantivuJui ni se pre7jntA intotdcauna ca ceva
cunoscut. Aici, ne afl!m in insu i miczuJ follllarii mituJui:
intrucit mi iunca Frantei, fi$icrc:~ poporului marocan sau
descinul Algcrici sint date, gramaticaJ. ca ~ postuJate (caJitate
ce le este in general conferita de folosirea articoluJui hota.rit).
noi nu putem, discursiv, sa le contestam (misiunca Frantei:
haideti, nu insistati. $titi foarte bine ...). Notorictatca este cea
dintii forma a naturaJizArii.
Am semnalat mai sus emfcv.a, foarte banaJa, a unor
pluraJc {populatiile) . Trebuie s! adaug cA accastA emfazA spo-
rC$te, sau deprcciaza, dupa cum sint intentiiJe: popuJarlile
•
MJTOLOGII 175
iostaleazA un sentiment euforic de muJtimi subjugate tn mod
pa$f1ic; dar cind vorbim despre nalionali mele clementarc,
pluraJuJ ~te sa degradeze $i mai mutt, dacA sc poatc,
o<>Punca de nationalism (d~man). reducind-o Ia o colectie de
urutA{i de mici dimensiuni. Cei doi pcciali$ti pomeni\i mai
inaiJlte, cxpcrti timpurii in problcmc africane. prevAzuserA toate
accstea arunci cind au dcoscbit pJuraJuJ masiv de pturaJuJ
0umerativ: in prima expresie. pJuraJuJ favorizeazA ideea de
roasA, in a doua, el insinueaza o idee de diviziune. In acest
fel, gramatica modifica mituJ: ea cia pluraJelor sale diferite
sardni morale.
AdjectivuJ (sau adverbuJ) are adesea un rol ciudat de
ambiguu: el pare cA purcede dintr-o oclini$lC, din sentimentul
cA substantivclc pc care lc folosim. in pofida caracterului lor
notoriu, au o uzura ce nu poate fi pe de-a-ntreguJ ascunsa;
de unde $i necesitatea de a Je inviora: independenta devine
adcvJlrattl, aspiratiile autenlice. destinele indisolubil legate.
AdjectivuJ unnArC$te aici sA spele substantivuJ de dcceptiile lui
trecute, sA-l pre7jnte intr-o stare nouA, ncvinovata, crcdibila.
Ca $i pentru vcrbcle pline, adjcctivuJ confer-A discursuJui o
valoare viitoarc. TrccutuJ i prc7..cnrul sint ttcaba substantivelor,
a marilor conccptc uodc ideea SCutC$tC de dovadA (Misiune,
lndcpcndcnta, Prietenie. Cooperate etc.); actuJ $i predicatuJ.
~i inatacabile. trebuie sA se adaposteascA dupa o forma
oarecare de ireaJ: finalitatc, fllg&duiaJA au rugA st!ruitoarc.
) Din plicate. aceste adjective de inviorarc se U7.eaJ.A
aproape Ia fel de repede cum sint folosite, incit, to celc din
unna, relansarca adjcctivala a mitnlui desemoeaza to moduJ
eel mai sigur inflatia accstuia. Este de ajuns sa citirn adevArat.
autcndc, indisolubil sau unanim. pentru a mirosi aici goluJ
retoricii ..J)e fapt, aceste adjective pe care le-arn putea numi
de csenta, deoarece ele dezvolta sub o forma modala substanta
176 ROLAND BARTiffiS
substantivului pe ~I ihsotesc, accstc adjective nu pot modift-
ca nimic: independcnta nu poate fi altcum dedt independent!,
prietenia prietenoas! ~i coopcra~a unanima. Pri:o ocputinta
efortului lor, accstc adjective pAC!toase vin sa manifestc a.ici
san.Atatca ultima a limbajului. Degeaba ingramad~te retorica
ofJCial! miJloacele de acopcrirc a realil.!tii. existA uo moment
clnd cuvintele ii tin piept ~i o obliga sa dezvaJuie sub mit
altemativa minciunii sau a adevArului: independeota este sau
ou este, ~i toatc incercArile adjective, care se silesc sa dea
neantuJui calitatiJc fiintei, sint i~i semnAtura culpabili~.
I
Critica oici-nici
intr-unuJ din primele numere ale cotidianului Express, s-a
putut citi o profcsiuoe de credinta critic! (anonima}, care era
o pagin! de retorica uperb construit:A. Critica, aceasta era ideea,
nu trebuie sa fie , nici un joe de salon. nici un serviciu munici-
pal"; va rog sa lntclcgcti ca ca nu trcbuie sa fie nici reactionara,
oici comunistA, nici gratuitA, nici politic!.
Avern de a face cu un mecanism aJ dublei excluderi . care
tine in bunA parte de acea furie numeric! pc care am mai
intilnit-o de citeva ori , i pc care am crezut ca o pot defmi.
in mare, ca o trasAtura mic-burghe/..A . Aprocierca mctodclor se
face cu o balanta. talerele balantei sint inc:Mcate, dopa dorinta,
in 3$3 fel incit tu in uti sa poti sa apari ca un arbitru impon-
derabil . inzestrat cu o piritualitate idcaJa , ~i tocmai de aceea
justA, ca acuJ balantei care judecl greutatea.
Tarele necesare acestei operatii de contabil itate sint
formate de moralitatea termenilor foJositi. Potrivit unui vcchi
proccdcu tcrori. t (ca a scapi de tcrorism. nu-i destuJ a vrei),
se judea In timp ce se num~te. ~i cuvintuJ, lcstat cu o vinovAtie
preaJabiJA, atirnA In mod firesc mtr-unuJ din platanele balantci.
De excmplu . culrura va fi opusa idcologiilor. CuJtura este un
bun nobiJ . universal. ituat In afara prcconc:cWilor sociaJc:
Cultura OU cm~te. JdeologiiJe Sint ~te ioventii partinitoarc:
dcci, La cintar cu clc! Slot alungate sub privirea severn a cuJrurii
178 ROLAND BARTHES
(f'l!ni a ne imagina cA, in ccle din unnA. cuJtura estc tot~i o
ideologic). TotuJ se petrecc ca ~i cum de o parte ar fi cuvinte
grele, cuvinte cu tarn (ideologic, catehism, militant), insArcinate
co alimentarea jocuJui infamant al balantei; ~i. de cealaltA,
IIstorie, despre Bine, despre RAu , despre Societate etc.: doar
cuvinte ~oarc, pore, imaterialc, nobile de drept divin, ati't de
sublime incil scapA legii vuJgare a numerelor (aventl.ld, pasiu-
ne, mMire, virtute, onoare), cuvinte situate deasupra tristei soco-
tiri a minciunilor; cele din a doua categoric trcbuie sA fac!
moralA celor din prima: de o parte, cuvinte crirninalc, de cealal-
tA, cuvinte justitiare. AceastA frumoasA moralA a celui de al
trcilea ajunge, bincintclcs, Ja o dicotomic Ia fel de simplistA
ca cea pe care am vrut s-o dcnuntam chiar tn numcle comple-
x.itAtii. Estc adevArat cA se poatc ca lumea noastrn sa fie alter-
natA: fiti tnsA siguri cA. este o sciziune fltrA Tribunal: nu existl
mintuire pentru JudecAtori: ~i ei sint bAgari pmA peste cap.
De altfel, este de ajuns sA vcdcm ce alte rnituri apar in
aceastA criticA Nici-Nici ca sA intclcgem de ce parte se situeazl
ea. FArA sA ne oprim prea muJt asupra mitului atcmporalitAtii,
care zace in orice recurs la o ,culturA" ctcmA (,,o arta a tuturor
ti.mpurilor'), in doctrina Nici-Nici eu mai vAd incA douA expedi-
ente curcntc ale mitologiei burghezc. PrimuJ constA intr-o anu-
mitA idee de Ubertate, conceputA ca ,,rcfuz a/ judeciltii aprio-
rice". Or. o judecatA litcrarA este intotdeauna determinatA de
cAtre totalitatea din care face parte, ~ ~ li~ sistcmului -
mai cu seamA cind este adus Ia starca de profesiune de cre-
din(A - provinc dintr-un sistem perfect definit, care. in cazul
de fat!. este o varietate foarte banalA a ideologiei burgheze
(sau a cuJturii, cum ar 7Jcc anonimuJ nostru). Se poatc cbiar
spune cA tocmai atunci cind omuJ t~i declarA public libcrtatea
init:ialA, subordonarea lui este eel mai putin discutabilA. Putem.
in toatA lini~tca, desfide pe oricine cA ar practica vreodatA o
criticA inocentA, lipsitA de orice determinare sistematicA: adeptii
lui Nici-Nici sint ~i ei angajat:i intr-un sistem care nu este
neapArat eel de Ja care se reclamA ei. Litcratura nu poate fi
MITOLOGJJ 179
judecalA fl!.rli a avea in prealabil o idee despre Om ~i desprc
in simpluJ cuvint A vearuro, moralizat cu voi~ie de criticii Nici-
Nici. opunindu-se sistemelor acelea pAcAtoase care ,,nu llJ.irn
pe aimeni", ce ereditate, ce fatalitate, ce mtinA! Orice libertate
s~te intotdcauna prin a rcintcgra o anumilA coeren(A cunos-
cutA. care nu cste nimic altceva decil un anumit apriorism. De
accea. libertatea criticului nu inseamnA sA refuze pariuJ (impo-
sibil!), ci sA-l afi$eze sau nu .
AJ doilea simptom burgbez din textuJ nostru este rcferinta
euforicA la .,stiluJ" scriitoruJoi ca valoare etcmA a Literaturii.
Cu toate acestca, nimic nu poate scApa de regtndirea Istoriei,
nici mAcar faptuJ de a scrie bine. StiluJ este o valoare criticA
intr-adevM invecbitA, ~ i a sustffie ,,stiluJ" chiar in momentul
clod ci\.iva scriitori importan~ au atacat acest uJtim bastion al
mitologiei clasice ioscamna. sa dai dovadA de un oarecare arba-
ism: nu, intoarcerea, incA o datA. la , stil", ou este o aventurA!
Mai bine informal intr-unul din numerele sale urma.toare,
Express publica un protest pertinent al lui A. Robl»Gn1Jet
impotriva referirii magice Ia Stcndhal (,.Parcll este scris de
Stendha/'). Alianta dintre un stil ~i un umanisrn (de exempJu,
Anatole France) poate cA nu mai este de ajuns pentru a pune
temelia Literaturii. Ne putem chiar teme ca .,stiluJ", compromis
in atitea opere fals umanistc, sA nu fi devcnit, in cele din UllDA,
un obiect aprioric suspect oricum, este o valoare ce ou treboie
trccutA in credituJ scriitoruJui decit sub bcneficiu de inventar.
Ceea ce nu in.seamnA, f~te, cA Literatura poate exista in afara
unui anumit cxerci~u formal. Dar, cu voia criticilor Nici-Nici,
intotdeauna adeptii unui univers bipartit, a cArei divinA trans-
cenden\A sint ei, opusul lui a scrie bine nu cste neapArat a scrie
Prost: poate cA, ast:Azi , estc a sene. pur ~i simplu. Literatura
a ajuns sA fie ceva di1icil , strtmt, mortaL Ea nu-$i mai apArA
I>Odoabele, ci pielea: tare rna. tern cA noua criticA Nici-Nici a
SOSit cam tirziu.

Striptis
Striptisul - eel putin triptisul pariJjan - se bazeazA pe
o contradict:ic: desexualizarca fcmeii chiar in momeotuJ cind
este dczbrncatA. Se poatc dcci spune ca cstc vorba, lntr-un scns,
de un spectacol aJ fricii, sau mai precis a1 Lui .ln.rri~A-mli",
ca ~i cum erotismul ar fi aici un fcl de teroare pHicuta, ale
cArei semnc ritua.Je este suficicnt sA Je anun\i pcntru a provoca,
in acel~i limp, idcea de sex i alungarea ei.
Numai durata dezbrncatului face din public un privitor
indiscret; tnsA aici, ca in ork:e spectacOI unde publicul este
mistificat. deco:rul, accesoriilc i tcreotipurile sc opun provo-
c!rii initialc a intentiei ~i sfi~ prin a o cufunda In nesem-
nificare: diul cste ali$at pentru a-1ingrndi ~i exorci7.a mai bine.
Striptisul francez pare ApurccadA din ceea cc am numit, chiar
In aceastA carte. opcrdlia Astra. procedeu de mistificare ce
consta in vaccinarca publicuJui cu un pic de rau. pentru a-1
cufunda apoi intr-uo Bine Moral de acum inaintc imunizat:
c)tiva atomi de erotism, dcscmnati de in~i situa\ia specta-
colului , sint de fapt absorbi\i intr-un ritual li~titor ce ascunde
piclca cu ~i siguran\A cu care vaccinul au tabuul fixeazA Banbe.,, cf. PtnT ROBERT, care-1 daleazA 1957. anul apariliet volurnului
~i contin boala sau ~a.
to triptis, vom avea deci o scric intreaga de inveli~uri de
puse pc trupul femeii, pc mAsurl1 ce ea se preface ca-l 4 opium (.(ymbole oblig4 de Ia '>iniri}' (BARTHES), (n.lr.).
MTTOLOOJT 181
dezvel~e. Exotismul este cea dinui din accstc distantc. dcoa-
recc tntotdeauna este vorba de un exotism incremenit. care
uiJnjte corpul dcpanc. in fabuJos, sau romanesc: chioezoaica
cu o pipa cu opiu (simbol obligatoriu al sinitA\ii"), varnpa.
unduitoare cu un {igaret uri~ . decor venetian cu gondolc, rochic
cu bascuri bufantc ~i cintaret de serenade, toatc acestea urmA-
resc sa constiruic din tru fnceput femeia ca un obicct dcghi1.at;
arunci, scopul striptisuJui nu mai cstc de a zvrrli in luminA o
profunzime tainjcA, ci de a scmnifica, prin indepArtarea unei
vestimentatii baroce ~i artificialc, nuditatea ca hainA natura/A
a femeii, adicA rcgAsirca in ccle din u.nnA a unei stAri de o
desA~itA pudoare a cAmii.
Accesoriilc clru icc ale muzic-balJuJui, mobilizate aici fMA
exceptje, lndcpArtcazA ~i clc, in fiece clipA. corpul de-lvelit, il
imping In confortuJ invAJuitor al uoui rit cunoscut: biAnurilc,
evantaieJe, mAn~e. penele, ciorapii-plasA, intr-un cuvmt, intre-
gul raion al gAtelilor, ajutA corpul viu sA rcintegreze necontenit
categoria obiectelor de lux care inconjoa.rn omul cu un decor
fennecat. Cu pcnc au cu mAn~i . femeia se aratA aici ca elemct
flX al muzic-hallului; dcspuicrca de ~e obiecte ati't de rituale
nu mai !inc de o noua dezgolire: pana, blana ~i mAn~ continuA
sa imprcgnczc fcmcia cu virtutea lor magicA chiar ~i dupA ce
au fost indcpartatc, stnt un fcl de amintire invAJuitoare a unei
carapace luxoasc, dcoarece este o lege evidenta cA orice stripti
' Asimtl6m fonctic \Ubo.twltlvul creaL dupa loate probabili14t:de, de
Mythologies. i-1 ilustreaza cu fragmenrul llO'iUU: ..SINITE. nf. (1957: de
(ino- Cl suff. -ire). Didac:r. emcmblc des caracre~. de." mllrlt~re.' de pen.<.er,
sentir propn: A Ia ctvilt'\allon chmoi'le. ~Chinoi..e munie cl'une pipe
182 ROLAND BARTHES
se afl~ in m~i narura v~mintului de plccarc: dad acesta e.ste
irnprobabil, ca in cazuJ chinezoaicci sau al femeii ~urate
in blana, nudul care unneazA r!nUoe eJ ins~i ireal, neted ~i
inchis ca un frumos obiect aluoecos, retras prin ffisA$i extrava.
ganta lui din uzajul uman: semnificatia profuo~ a sexului de
diamant sau de sol7j cste ins~i sli~ituJ striptisuJui: acest tri-
unghi ultim, prin fonna lui purA ~i gcometrid, prin materia
sa stra.lucitoare ~i durA, bareaz.A scxul ca o abie de puritate
~i impinge defmitiv femeia intr-un univers mineralogic, piatra
(pretioasA) fiind aici lema incontcstabiiA a obiectului total ~i
inutil .
Spre deosebirc de prejudecata curcnta, dansuJ. care inso-
\~te striptisuJ pe toatA durata lui, nu cste nicidecum un factor
erotic. Probabil ca cstc cu totul altceva: unduirea slab ritmau
cauta aici a aluoge frica de imobilitate: nu numai d ~ pccta-
coluJui garantia Artei (dansurile de muzic-haJJ int intotdcauna
.,artistice"), dar cJ constituie ultima incbidere, cea mai eficace:
dansuJ , llcut din gcsturi rituale, vAwte de mii de ori. ac\,ioncaJJ
ca uo cosmetic de mi~ . cl ascunde nuditatea. acopcrn spec-
tacoluJ cu o gJazurA de gcsturi, inutile ~i ~i principalc, deoa-
rcce dezgolirea este aruncata aici tn nnduJ opcratiuniJor para-
zite, condusc intr-o depa.rtare improbabila. Vedem astlcl profe-
sionisteJe striptisului inva.Juindu-sc intr-o dezinvolturA miracuJoasA.
care le imbracA necontcnit, le indepArteaza. lc ciA indiferenta
mgbetarA de practicantc iscusite, refugiate cu trufie in certitudi-
nea tehnicii lor: iscusinta le imbracA i'ntocmai ca o haina.
Toate acestea, conjurarea ateota a sexuJui . c poatc
vcrifica a contrario in .,concursurile popuJare" ( ic) de triptis
amator: ni~te ,.debutante" sc dezbrad in fata ci'torva sure de
spectatori llrn sa recurga. sau recurgtnd foarte neindeminatic.
Ia magie, iar aceasta rcstabil~te incootestabil putcrca crot.ici
a spcctacolului: aici, Ia inceput, mult mai putine chinezoaice
MlTOLOG/1 183
$i spaniole, nici pene nici biAnuri (taioare corecte, mantouri
de o~) . putine deghizari initiale; dldtura tingace, dansuri
iJlSuficiente. fata e.ste necontenit pinditA de imobilitate ~i . mai
cu scama. o stinjeneala ..tchnica" (rezistenta slipului . a rochiei.
a sutienului) care~ gcstuJui dezvelirii o importan\A n~tcptata.
refuzindu-i femeii abbiuJ artei ~ refugiuJ obicctuJui, inchizind-o
tntr-o conditie de sJabiciune ~i de tnfrico arc.
Tot~i . Ia Moulin Rouge, sc contureaza o coojware de
uo all fcl, probabil tipic fran{UZcaSCA, o conjurare cede altmin-
teri urm~te nu atil abolirca crotismului cit domcsticirea lui:
prc-LCntatorul incearcA sa dca striptisuJui un statut mic-burghez
tini~itor. Mai inll'i, striptisuJ este un sport: cxistA un Striptease
Oub, care organi7ea7.A competitii sanAtoase. aJc dror laureate
ics lncorooate. raspiAtitc cu premii instructive (un abonamet
Ia lcctii de cuJturA fizid) , uo roman (care nu poate fi decit
u Voyeur de Robbe-Grillet). sau ulilc (o pcreche de ciorapi
nailon , cinci mii de franci). Apoi. tripti uJ cste asimilat unei
cariere (debutante, semiprofesioni tc, profcsioniste), adid excr-
citlirii onorabile a uoei specializAr:i (dansatoarele care fac striptis
sint muocitoare calificate); li e poatc chiar da alibiuJ magic
al muocii: vocafia: o fatA oarccare e.ste ..pe calca cca bunA".
sau ,gata sif-$i tinil fAgAduiclile", sau. dimpotrivA, .face primii
pa$i" pe drumuJ grcu al striptisuJui. In sr~it ~i mai ales,
concureotele siht situate din punct de vcdcre social: una e.ste
v"mzAtoare, o alta este secretarn ( int multe secretare la Strip-
tease Oub). StriptisuJ se intoarcc in sal4, devine familiar, se
imbur~te. de parcA fr.mcez:U, spre deosebire de publicul
american (eel putin dupA cite se spune) i potrivit unci tendinte
de ncstapmit a statutului lor social. n-ar putca conccpc erotismuJ
decit ca o proprictate casnid, asiguratA de alibiul sportului
5aptamioal, in muJt mai mare masura dccit de accla al pectaco-
luJui fermecat ~i asfel, in Franta • . tripti uJ este na\ionalizat.

Noul Citroen
DupA parerea mea. astAzi, automobilul este ecbivalentul
dcstul de exact aJ marilor catedrale goticc: adicA o mare creatic
a cpocii, conceputA cu pasiune de ni$tc arti~ti necunoscu~.
consumatA ca imagine, dacA nu prin utilizare, de un intreg
popor. care, in ea, l~i apmpric un obiect cu desav~ire magic.
Noul automobil CitJ'<'>en cade evident din ccr m mlsura
In care el se prezintA mai inl.ii ca un obiect superlativ. Nu Lrebuie
sa uitAm ca obiectul cstc eel mai bun mesager al supranaturii:
aflarn lesne in obiect o pcrfcctiunc ~i totodalA o lipsa de ob~ie,
o inchidere ~i o stralucirc, o transformare a vietii in matcric
(materia este mult mai magica dccil viata) ~i . de fapt, o tAccrc
care tine de ordinul fantasticuJui. ,,Deesse''" are toate caracterele
(eel putin lumca, i'n unanimitate, incepe sa i lc atribuie) unuia
din acele obiecte coboritc din alt univers. care au b.ra.nit ne»
mania vcacului al XVITI-Ica ~i pc cca ~tiin~fico-fantastica din
zilele ooastrc: DCesse este in primul nnd un oou Nautilu .
Drept care, in ea. incheieturile sint mai interesante decil
substan\8. Se ~tic ca nete7irnea este intotdcauna un atribut al
perfectiunll, deoarcce opusul ei tra.deazA o opcrat,iune tehnic!
• Rom. Zcip'l, Dt!esse < D.S., hterelc (care indicli tipul m~inii)
pronuntnte, binein~elcs, in maniern limbii frcii'ICe/.e (n.tt.).
MTTOLOGII 185
$i foarte omcncasca de ajus~: ~Am~a lui . ~~ to era ~
cusaturi, 3$a cum acrooavele din htcratura stuntJfico-fantastlcA
sint dintr-un metal fara innadituri. Automobilul DS. 19 nu are
pretentia cA estc invel~ul PW:· ~ i fonna I~ gencraiA :stc .roartc
inveUtA; publicul este tot~• mteresat nw ales de tmbmarca
planurilor lui: este pipAitA cu furie inchidcrca geamurilor, ~e
bagA mina in rigoleJe largi de cauciuc ce leaga. fereastra din
spate de rarnele de nichcl. ExistA In D.S. in~utul unei noi
fcnomcoologii a ajustarii, de parca. s-ar trece dintr-o lurnc de
elemente sudate intr-o lurnc de clemenre juxtapusc ~i care tau
legate numai datoritA ronnei lor minunatc, ceca ce trcbuie sa.
ne apropie de ideea unci naruri mai blinde.
Cit dcspre materic. ca sustine. in mod sigur, preferinta
pcntru ceca ce estc ~or, in sens magic. Este o intoarcere Ia
un anumit aeroclinami m, totu~i nou in mru;ura in care este mai
puUn masiv, mai pu\in trall$Mt. mai lix dccil eel din primele
momcnte ale accstei mode. Viteza sc cxprimA aici in semnc
mai putin agrcsivc, mai putin sportive, ca ~ cum ar trece de
Ia o formA croica la o forma clasicA. AceastA spiritualizarc se
citC$lC i'n importan\a, grija ~i materia suprafctclor de sticlA.
Decssc cste, in mod vAdit, exaltarea sticlei, tabla nefiind decit
un suport. Geamurile nu smt ferestrc, dcscb.izAruri facute In
coaja obscura., ci mari portiuni de aer ~i de vid , cu bombajuJ
cxtins si stralucirca baloanelor de sa.pun, subtirimea dura. a unci
substan\e mai cunnd entomologicA decit minerala (insigna
Cii.J'OCo, in igna cu sAgeti a devenit de altminteri i.nsignA ina-
ripatA, ca ~i cum s-ar trece acum de Ja un ordin al propul ici
la un ordinal ~carii, de Ia un ordin a1 motoruJui Ia un ordin
a1 organismului).
Estc ~adar vorba de o artA umanizatA, ~i e poale ca
~sc sA marcheze o schirnbare in mitologia automobila. P"'ma
in prezent, masina supcrlativA tinea mai cutind de bcstiarul
\
186 ROLAND BARTHES
~i. in ciuda unor concesii fatA de ncomanie (volanul gol, de
.
puterii; aici. ea devine mai spirituala. dar totodatA mai obiectiva f
exemplu), ea cstc mai gospoclAreascA. mai potrivitA co acea
sublimare a usteosilitAtii pe care o gasim in arteJe menajere
contemporane: tabloul de bord seamAna mai cwind cu masa
de lucro a gospodinei dintr-o bualMie modema decit cu ccn.
trala unei uzine: obloanele sub{iri de tabla mata, ondulat!, levie-
rele cu bula alba. indicatoarele foarte simple. discre{ia omameo.
telor de nicbel, toate acestea inseamna on fel de control asopnl
~, conceputa de acum incolo ca uo confort mai cufind
decit ca perforrnantA. Se trece in mod vadit de Ia o alchimic
a vitezei Ia o Ulcomie a cooducerii.
Se pare ca publicuJ a ghicit admirabil de bine noutatea
temelor cc i sc propun: Ia lnccput, seosibil Ia neologism (o
intreaga campanie de presa il tine in alerta de ani de zilc),
se sil~te foarte repede sa reia o conduit! de adaptare ~i de
ustensilitatc (,.Trcbuic sil ne obi$nuim'). Yn halele de expozitie,
~ina-martor cste vizitatA cu o strguintA intensa, plina de
dragoste: accasta cstc marca fa7.A tactila a descoperirii,
momentul cind fantasticul vizual va suferi asaltul mtelept al
pipa.itului (caci pipa.itul este eel mai demistillcator dintre toate
s:imturile, spre deosebire de vedere, care estc simtul eel mai
magic): tAblaria, i'ncheieturile sint atinse, t.apiseria palpatA,
scaunele i'ncercate, u.sile rrungiiate. pemele pipa.ite; in fata vola·
nului, conduccrca ~inii este simulata cu tot tropol. Obiectul
este complet prostiruat, apropriat: pornitA din ceruJ de la
M~polis, 06esse este mediatizata intr-un sfert de ora, savtr-
~ind In acest exorcism insa.si promovarea mic-burgheza.
Literatura dupa Minou Drouet
Afaccrca Minou Drouet s-a prezentat. multa vreme, ca
o enigma politisl!: cste ea sau nu este ea? Acestui mister i-au
fost aplicate tehnicilc obi~nuite ale politiei (fMa tortun\, dar
chiar ~i ~a ...): anchcta, sechestrul, grafologia. psihotchoica ~i
analiza intema a documentelor. Daca societatca a mobilizat un
aparat aproapc judiciar pentru a incerca sA rezolve o enigma
,.poetica", se poate banui ca n-a llcut-o doar de piAccrca poc-
ziei; ci fiindcA imaginca unei fetite-poet o swprindc, d~i are
nevoie de ea: cste o imagine ce trebuie autcntificatA intr-un
mod cit se poatc de ~tiint.ific in mAsura In care aceasta imagine
guvemea1.A mitul central al artei burghezc: mitul irespoosabilitatii
(geniul, copilul ~i poctul nefiind declt figurile lui sublimate).
Yn ~tcptarea dcscoperirii unor documeote obiective, t<>\i
cei care au luat parte Ia disputa politista (~i sint foarte mul{i)
nu s-au putut prijini declt pc o anumitA idee nonnativa desprc
copilaric ~i despre poc1jc, cca pe care o au in ei ~~i. Judeca(ile
ernisc dcspre cazul Minou Drouet lnt tautologice prin natura
lor, cle nu au nici o valoare dcmonstrativa: eu nu pol dovedi
cA versurile cc mise arata slnt intr-adevAr f!cute de copil, daca
nu ~tiu mai low ce este copilaria &i ce cstc poezia: ceea ce
inseamna de fapt sA locbizi procesul tn el insu.si. Avcm un
nou cxemplu desprc acea iluzoric ~tiintA a politici, care s-a
\
188 ROLAND BARTHES
cxcrcitat cu furie in cazul bAtrioulw Dominici: bazatA in intre-
gime pe o anum ill\ tiranic a vcrosimilului, ea ciM~te un adevar
circular, care lasa cu grijA in afanl rcalitatea acuzatului sau a
probJcmci; orice anchetA poli\istA de acest gen constA in adopta-
rca postuJatelor care. mai intii. au fost formulate dcspre noi
~ine: a fi vioovat, peotru batrinul Dominici. insemna sA coin-
cidA cu ,.psihologia" pe care ProcuroruJ general o poartA in
cl, insemna sA-~i asume, ca printr-on transfer magic, vinovatuJ
care se ana inJAuntruJ magistratiJor, sa e constiruic in obicct
isp~itor, verosimilul fiind, intotdeaona. di pozi~a acuzatului de
a se asemAna co judccAtorii lui . Tot astfcl, cine se intreaba
(cu furic, a$3 cum a flcut-o presa) care este autenticitatca
poe7.ici drouctiste, inseamnA cA pom~tc de Ia o prejudecata
dcsprc copiJArie ~i desprc poczic ~i. orice ar mtilni pe drum,
se intoarce in moo fatal Ia accastA prejudecatA, inscamnA cA
po tulca7.ll o normalitate poeticA i totodatA copiJAreascA. in
virtutea cAreia va fi judecata Minou Drouet, inseamn!, orice
ar hoi.Ar'i, ca o sil~te pe Minou Drouct sa ia asupra ei. ca geniu
~i ca victimft, ca mi tcr ~i ca produs, adicA. In defmiti v, ca
sirnplu obiect magic, tot rnitul poetic ~i tot mituJ copilaresc
din vremca noastrn.
De aJtmintcri . varictatea reactijJor i a judccA\ilor este
produsA de combina~a variabiJA a acestor doua mituri. Aici
stnt rcprczcntate trei vlrste mitologice: c)tiva clasici intirzia~.
ostili prin traditie poe-Liei-dczordinc, o condamnA oricum pe
Minou Drouet: daca poczia ci estc aUlentica, este poezia unui
copiJ , a$adar uspcctA, intruclt nu este ,rezonabiJa"; ~i daca cstc
poc7ja unui adult, o condarnnA deoarece, in accst caz, este faJ A.
Mai apropiati de vremea noastrA, foarte mindri cA pot ajunge
Ia poezia irationaJA. un grup de ncofi~ vcocrabili se minuneazA
cind descopera (in 1955) forta pocticA a copilariei, spun in gura
mare cA cstc un ,,miracol", cind in realitate nu este dcdt un
MTTOLOGII 189
fapt literar banal. cunoscut de multa vreme; aJtiL in sfi'~it,
vechii militanti pcnlru poezia-copilaric. cei care e afiau in
virful miruJui ciod acesta era de avangardA, aruncA o privire
«:ep(icA asupra poczici scrisA de Minou Drouet, sAtui de
amintirca apAsAtoarc a unei campanii croice, a unei tiinte ce
nu poate fi descurajata de nimic (O>etcau: .. TO(i copiii de nouA
ani au geniu. afarn de Minou Drouet'). A patra vlrsta. cea a
poctilor de azi. c pare ca nu a fost consuJtatA: putin cunoscuti
de marele public, s-a crezut cA judecata lor o-ar avea nici o
valoare demon trativa. tocmai fiindca ei no reprezinta nici un
mit: ma lndoicsc de aJtfel ca sint in stare A recunoascA ccva
in poczia lui Minou Drouct.
Dcclafind lnsa ca poezia lui Minou Drouct este inocenta
au adultA (adicA IAodind-o au uspectind-o), inseamna oricum
sa rccuno~ti cA cstc illtemeialA pc o alteritate profunda •. tabilitA
chiar de natun'i , intre vlrsta copilariei ~ i VU'Sta malum. lnscamna
sa postuJczi copiluJ ca o fiinta sociaJa, sau eel putin ca fiintA
capabila sA opere7c spontan asupra ei in. A$i propria sa criticA
$i sA- i intenicA folo irca cuvintelor au:.dtc, numai cu scopul
de a sc manifesta pc dcplin ca un copil ideal: crczind in .,geniuJ''
poetic aJ copilarici, stabilim o data mai mulL ca literatura estc
un dar aJ Zeilor. Orice urmA de ,cultur.f'. aici, este pusa pc
socoteala minciunii. ca ~i cum folosirea vocabularclor ar fi strict
rcglemcntata de cAtre naturn, ca ~i cum copilul nu ar trai In
osmozA constant! cu mcdiul adult: iar mctafora, imaginea.
1deiJc sclipitoare int pusc pe socoteaJa copiJArici ca semne ale
pontaneitAtii pure. In vrcme ce. con$ticnt sau nu. ele sint locul
unei elaborAri sus\inote, presupurund o ..profunzime" undc
maturitatea individuaJa detine o parte hotllritoare.
Oricarc ar fi rezultatclc ancbetei. enigma estc deci prea
pu\in interesantA. ca nu aduce lAruuriri nici dcsprc copilArie nici
desprc poezie. Mistcrul devine indiferent datoritA faptului ca.
190 ROLAND BARTHES
infantiiA sau adult!, aceast.A poezie are o realit.ate perfect i to-
ricA: poate fi datat.A. $i se poate spune despre ca eel putffi e1
arc un pic mai mull de opr ani, aceasta fUnd virsta rnicutci
Minou Drouet. in jurul anului 1914. a exist.at un oum!r oarecare
de poeti minori , pc care istoriile litcraturii noastre, anate in
marc ioeurcarura. smte liind sA clasifice neantul. ii grupcazA
in general sub numele pudic de lzolati $i Yotirziati, Fao~ti
$i Intimi$ti etc. Aici trebuie, incontestabil, s-o plasAm pe lin!ra
Drouet - sau muza ei - alAturi de poeti prestigi0$i cum int
Dna Bumat-Provios, Roger Allard sao Tristan Klingsor.
Aceasta este forta poeziei scrisc de Minou Drouet; este o poczie
cuminte, dulce, sprijinitA in intregime pe credinta ell poczia
este o chestiune de metaforn, iar continutul ci nu este nimic
mai mult decit un soi de sentiment elegiac burghcz. BuelltAria
aceasta pretioasA trcce drcpt poezie, este avaosat chiar $i oumele
lui Rimbaud, iocvit.abilul copil-poet, totul \inind de mitul pur.
Mit foarte limpede de altminteri, dcoarece func{ia acestor poeti
este evident!: ei oferA publicului semnele poeziei nu poczia
ios!$i~ si'nt cconornici $i lini$titori. 0 femeie a exprimat aceastA
functie superficial emancipatA $i profund prudentA a ,,seosibilitatii"
intimiste: Dna de NoaiJJes. care (coincident!!) a prefatat la
vrcmea ei poemele unei alte copile , geniale", Sabine Sicaud,
moarta Ia 14 ani.
Autentiell sau nu, poezia accasta este 8$8dar invechitA -
chiar foarte invechitA. Dcvenind iosA obiectul unei campanii
de presA $i ustinutA fund de citeva personalitati. ea ne ofcra
spre lectura ceca cc societ.atea crede despre copiJArie ~i despre
poezie. Cit.ate, laudate sau combAtute, tcxtcle familiei Drouet
sint ni$te materiale rnitologice foarte pre{ioase.
Exist! mai in6j mitul geniului , care, cu siguraotA, nu poate
fi niciodatA lamurit pe deplin. Oasicii decretaser! ell este o
cbestiune de r!bdare. Ast!zi, a fi geniu inseamnA sA ci~tigi timp.
MTTOLOGII 191
sA faci Ia opt ani ccea ce nonnal se face Ia douAzcci $i cinci.
I 0 impiA chcstiune de cantitate temporal!: este vorba sA mergi
ccva mai repede dccit toat.A lumca. CopiJAria va deveni clcci
locul privilegiat al geniuluL Pe vrcmea lui Pascal, copilma era
consideratA ca un timp piccdut; problema era sA i~ et"t mai
repede din ca. De Ia romaotici incoacc (adicA de clnd a triumfat
burghezia), problema cste sA rArnii ci't mai mult Limp posibil
Ia vtrsta copiJAriei. Orice act adult imputabiJ copilmei (chiar
$i intirziatA) face parte din atcmporatitatea ci , pare prestigios
tntrucl"t este produs mai inainre. Sporirea dcplasatA a importantei
accstei virste presupune cA este considcrat.A ca o v"trSLA privatA,
iochisA in sine, detin!toare a unui st.arut special, ca o cscotA
ioefabilA $i netr.msmisibiJa.
tnsA in rnomentul cind copilma este dcfinita ca un mira-
col, spunem cA acest miracol nu cste o.irnic altceva decit accesul
prernatur Ia puterile adultului. Specialit.atca copilruiei rnmine
~adar ambiguA, acee8$i ambiguitate intllnitA in toate obiectele
universului clasic: aidoma boabelor de mazAre din comparatia
sartrianA, copilAria $i maturitatea si'nt virste diferite, inchisc, care
nu comunicA, $i tot~i sint identice: miracolul sAv"~it de Minou
Drouet cste acela ell produce o poezie ad:ultA, d~ este un copil,
cA a Bcut sA coboare in esenta copilmei escnta poetiell.
Surpriza nu vine de Ia o di trugere adevaratll a csen{elor (ceea
ce ar fi foarte sAnAtos), ci doar de la amestccarca lor pripitA.
Lucrul accsta este foarte bine exprimat de no{iunea, pe deplin
I burghe7A, de copil-minune (Mozart, Rimbaud, Roberto Benzi);
obiect admirabil in masura in care indcplin~te functia ideal!
a oricArci activitAti capitaliste: sA ci~Ligc timp, sA reduell durat.a
umanA Ia o problemA numeraLivA de clipe pretioasc.
Aceast.A .,esentA" copilAreasell arc, ftra indoiaJA, fonnc
diferite potrivit vtrStei celor ce o foloscsc: pentru ,modemi$ti",
copilAria i$i primC$te demnitatea de Ia insA$i ira~onalit.atea sa
192 ROLAND BARTHES
(Ia Express, psibopedagogia nu cste ignoratA): de unde ~i confu.
zia caragbioasa cu uprarcalismuJ! Dar peotro Dl Henriot, care
rcfuzA sa laude orice sursa de dezordinc. copilaria nu trebuie
sa producA dcx:it lucruri fermecAtoare ~i distinsc: copiluJ nu
poate fi nici trivial nici vulgar, ceea ce in eamna din nou sa
nc i'nchipuim un fel de natura copilAreascA ideala, venitA din
ccr in afara oricArui determinism social. ceca ce tnsearnna ca
sint Jasap Ia poarta copiJariei un mare numar de copii, neflind
recunoscute ca atarc decit gratioascle vlastare ale burghcziei.
Vlrsta La care omul sc face, adicA se imbibA cu societate ~i
artificial. este in mod paradoxal pentro 01 Henriot virsta purta-
rilor ,naturale"; iar viista clnd un copil poare foane binc sA-l ucida
pc altuJ (fapt divers contemporan cu afacerea Minou Drouet)
este. tot pentru Dl Henriot, virsta eind nu poti !i lucid ~i zcfle-
mist, ci doar ,,sinccr", ,fcrmecAtor" ~i , distins".
PunctuJ asupra cAruia comentatorii DO$Lri cad de acord
este un oarecare caracter uficient al Poczici: pentru ei, Poc7ja
este un ~ir nelotrerupt de gllsclni{e, numele ingcnuu aJ
mctaforei. Cu cit pocmul cste mai plin de , formuJe". cu alit
el este socotit mai ~it. ~i ~i, doar poetii p~ti fac imagini
,bune", sau, eel pu(in. nu fac dccit ~a ceva: ei conccp, naiv,
limbajul poetic ca o adunarc de crea~i verbale fcricite. incre-
dintati llrii indoialli ca, de vreme ce poc:.da este vehicul aJ
irealitatii. trebuie ncaparat tradus obicctul, trebuie trccut de Ia
Larousse Ia mctafora. ca ~i cum ar !i de ajuns ca lucrurile s!
fie prost numite ca a lie poelizate. RezuJtatuJ este cA accastA
poezie pur mctaforicA este in intregime coostruitA pe un soi
de dictionar poetic. din care Moli~re a dat citeva ftle pcntrU
vremea sa. $i din care poetuJ i$i coate poemul , ca ~i cum ar
Lrebui sa traducA ..proza" in , vcrsuri". Poezia familiei Drouet
este, cu muJlli silin\A, acca,tll metafora ncintreruptA, unde zclo$ii
MJTOLOGII l93
ei - ~i zeloaseJe ci - rccunosc cu marc plllcere chipuJ lumino .
jrnperativ aJ Poczici. a1 Poeziei /or(nu cxi Hi ceva mai ~titor
decit un dictionar).
Aceastli iocArcALurA de gaselnite produce ~i ca o inmuJtirc
8 Jaudelor, adcziunca La poem nu mai este un act total ,
detcmllnat incet ~i cu rabdare printr-o muJ~mc de tirnpi moqi,
este o acumuJare de cxtazc. de bravo. de saluturi adrcsate acro-
batici vcrbale re~ite: ~i de astll data. cantitatca sc aiHt Ia baza
valorii . Textele scrisc de Minou Drouet apar atunci ca anti.fraza
oridrei Poczii, in mAsura in care fug de arma accca solitara
a scriitorilor. literalitatca: doar ea poatc, toltc)i , sA aJunge artifi-
ciuJ din mctafora poeticA. -o rcvele ca fuJguratie rapidA a unui
adevAr. cuccrit impolriva gretei continue a limbajului. Ca sa
nu vorbim decit de poc1Ja moderoA (cAci rna indoicsc eli exisra
0 csen\A a poezici. in afara lstorici saJc). cea binetn\elcs a lui
Apollinaire. nu cca a Dnei Burnat-Provins. cu iguranta ca
frumusc\ca , ca adev!ruJ ci provin dintr-o dialcctid\ profundA
intrc viata ~i moartca limbajuJui. intre ·uhstanta cuvinrului ~i
plicti cala siotaxei. Or. poc1ja scrisa de Minou Drouet sporovA-
iC$le necontenit, aidoma acelor fiin~e care c tern de tacerc;
in mod vAdit. ea se tcmc de Litem $i tr.lie&te dintr-o acurnuJare
de cxpcdientc: confunda vial,a cu nervozitatea.
Dar tocmai prin aceasta o asemenca poczic lini~t~te. ~i
unii tncearcA s-o incarce cu straniu, de&i unii sc prcfac mirati
cind o citcsc ~i . intr-o contagiunc de imagjni ditirambice, chiar
sporovAiala ei. valul de gasclnite. ordinea accasta calcuJata de
o profuljune icftinA. totul dA n~tcre unci Poezii clipicioase
~i economice: ~i aici domne&te imirnfia. una din descopcririJc
cele mai pre(ioao;c ale lmnii burghe7e, de vrcme ce ajuta sa
se ci~tige bani fara sA scadA aparenta mArfii . Nu intimplator
L 'Express s-a hotMil sA se ocupc de Minou Drouct: cste poezia
194 ROLAND BARTH ES MITOLOGII 195

ideal! a unui univen. unde aparen{a cste cifrata cu grijA: Minou pentru ca poczia. geniul ~ i copilaria. iotr-un cuviot dezordinca,
pl~te pcntru altii: ca sa se ajunga Ia luxul Pocziei. pretu} sa fie imblm7itc rnra chclruiala prea mare, ~i ca adevarata
nu este decit o fctita. revoiLA. arunci cind apare. sa ga.seascA locuJ ocupat in ziarc,
Poe:da accasta are firc$LC Romanul ci. care va fi. in gcnuJ Minou Drouet este copilul-martir al adultului cAnJja ii li~te
lw , un limbaj Ia feJ de !impede ide practic. decorativ ~i nzual, tuxul poetic, echcstrata sau kidnapara unw ordin conformi t
~i a carui func~e va Ji afi~ta pentru un pre( rezooabil, un roman care reduce libertatca Ia geniu. Este fetita pe care cc~oarea
foarte ,,sAn!tos", cc va purta in cl semoele spcctacuJoase aJe o impinge in fatA cind. in spate, cul~ul mizcrabil cstc pUn
romanesculw , un roman olid ~ in acel ~i limp ieftin: Premiul de bani. 0 lacrirnc1 micA pentru Minou Drouct, un fior slab
GoncoUrt, de exemplu, care. in 1955. n~a fost prezentat ca pcntru poc7je ~i iatA-ne scApa~ de Litcratun'l .
fUnd triumfuJ slintci tradi~i (Steodhal , Balzac, ZoJa. ii continua
aki pe Mozart ~ i Rimbaud) impotriva decadentelor avangardei.
Important, intocmai ca io pagina gospo<lareasca din revistele
ferrunine, cstc sa ru de a face cu obiecte literarc cArora le cun~ti
binc forma, utilitalca ~i prctul ihainte de a Jc cumpl'ira, ~i pc
care nkiodalA nimic din ceca ce mt nu lc clint~te din Joe:
caci nu este nici o primcjdic sA se dccrctczc ca poezia scrisa
de Minou Drouct cstc ciudata. daca o recun~ti din capul
locului ca poc1jc. Literatura nu inccpc to~ de<:1"t in fata a
ceea cc nu poate fi oumit, dccit atunci cind avem de a face
cu pcrccpcrca unui altundeva trnin iosu$i limbajulw eare-1
caulA. fudoiala aceasta crcatoarc. aceasta moarte fccunda, stnt
coodamnate de socictatca noastrA in Literatura ei bunA $i exor-
cizate in cea proaslA. Strigind in gura marc ca vrei ca Romanul
sa lie roman, Poezia poeLie $i Tcatrul tcatru. se ajunge Ia o
tautologie steriJl1 de acc13.$i fcl ca legile denominative care asi· I
gum tn Codul Civil proprictatea Bnnurilor: aici torul cootribuie
Ia realizarca marii opere a burghe:tiei, accca de a reduce, in
cele din unnA, existenta Ia o posesiunc, obicctuJ Ia un lucru.
Dupa toate acestea, rnminc to~ cazul fetitei ca arare.
Societatea sa nu se vAicarcasca ins<1 cu ipocrizie: ea o infuled
pe Minou Drouct. copila cstc victirna ei ~ numai a ei. Vict:imA
pcntru 1mpAcarca lw Dumnezeu. jertlitApcntru IAmurirca lumii.

Fotogenie electorala
Unii candidati Ia un Joe de deputat *i tmpodobesc pros-
pectuJ electoral cu o fotografie. Aceasta inseamnA ca i sc atribu-
ie fotogrcllici o putcrc de conversiune ce trebuie anaJjzatA. Mai
inui, cfigia canclidaruJui stabil~te o legaturA personalA intre el
~i alcgatori~ candidatuJ nu supune judeclltii doar un progr.un,
cl propunc un climat flZk, un ansamblu de op\iuni cotidicne
exprimatc lntr-o morfologic, on v~t. o pozA. Fotografia
tindc astfel sA rcstabilcascA baza patema)jstA a alegerilor. natura
lor ,,reprezentativa". deregJatA de si temul propo[\ional $i de
domnia partidelor (drcapta pare ca o foiOSC$te mai mult decft
sunga). Yn mllsura in care fotografia cste elipsa limbajului $i
condcnsare a unui intreg ,,inefabil'' social, ea constinrie o armA
antiintelcctuala, Linde sa ascun<ia ..politica" (adica un grup de
probleme $i de solutii) sustinind In schimb un .,mod de a fi".
un statut socio-moral. Se $tie ca aceastAopo1Jtic este unul din
miturilc majorc ale poujadismuloi (Poujadc Ia Tclcviziune:
,.Uilap-va Ia mine: int ca voi').
Fotografia clcctorala este mai intii de toate recunQa$terea
unei profunzimi, a unui irational ce poate fi extins Ia politicA.
Yn fotografia canclidatului. nu tree proiectele lui, ci mobilurile.
toatc drcumstantele farnilialc, mcntalc, chiar $i crotice. intrcgul
stiJ de a fi aJ cArui produ. i totodatA cxcmplu $i atractic cstc.
MITOLOGJI 197
faptul manifest estc cA cci mai mul\i dintre candida\ii n0$tri
ofen\ pre lecturn in cfigja lor o pozitie socialcl, confortuJ spccta-
culos al normelor farnilialc, juriclice. rcligioase. proprietatca
rnnascutA asupra acclor bunuri burgbez.e cum ar li de pildA
slujba de duminicA, xenofobia. friprura cu cartoli prnjiti $i comi-
cul ieftin. adica ccea ce e n~te o ideologic. Folosirc.a foto-
grafici electoralc presupunc, ~e. o compJicitatc: fotografia
este ogJmdA, propune sprc lccrurn ceva familiar, cunoscut, pro-
pune alcgatorului propria sa efigie. clarificatA. laudatA. dusa cu
superbie Ia starea de tip. De altfel, tocmai aceastA majorarc
definC$LC foane exact fotogenia: alegAtorul e aflll cxprimat ~i
totodata eroizat, cste indemnat a se aleaga pc sine insU$i, sa
incarce mandatul pe care-1 va da co un adcvArat transfer fizic:
el ciA dclega{ie .,rasei'' sale.
Tipurile de delcgat,ic nu sint Joarte variate. Mai lntii, cstc
eel aJ pozi~ci socialc. aJ rcspectabilitAtii , sangvinA ~i grasa
(listele .,nationalc"). au fadA $i distinsa (listcle M.R.P.). Un
alt tip estc eel aJ intelectualului (precize~ cA c te vorba in accstc
cazuri de tipuri •.semnificate'', nu de tipuri naturale); intclcctua-
litatca ipocrita de Ia Rassemblement National. sau eca ,.patrun-
z.Atoare" a candidatului comuni t. fn arnbcle cazuri. iconografia
vrea sa semoificc intllnirea ram dintre o gi"ndirc $i o voint;l,
dintre o rcflectie ~i o aetionc: de sub plcoapa putin inc"*LA,
scapa o privire ascu\ita care parcc1 i$i trage puterea dintr-un
frumos vis interior, filrA a mceta LOlU$i sa se 3$CZC pe obstacolele
rcale, ca ~i cum canclidatuJ exemplar ar trebui sa lege aici
idcalismul social de empirismul burgbez. Ultimul tip este pur
~i simplu eel aJ .,baiatului frumos", desemnat publicului de
sAnatatea $i virilitatea lui. Unii canclida\i folose.sc cu mindrie
doua tipuri in acel~i limp: pc o parte a foii. unul este june
prim, crou (in uniforma), $i. pe cealalta, om in toata ftrea,
cetatean viril carc-$i impinge in fata draga lui farn ilic. Caci.
 198 ROLAND BARTHES
eel mai adesea, tipul morfologic cste ajutat de alributc foane
clare: candidat inconjurnt de copiii sAi (i'mp<>potonap ~ inzorzo..
na(.i ca lOti copili fotografiati in Franta). tinAr pa.ra.$Ulist cu
mmecile suflecatc, ofitcr acopcrit de decoratH. Fotogralia
constituie in accst caz un adevArat ~taj al valorilor morale:
palric, armata , familie. oooare. lupUI.
Conventia fotograJid\ cstc de altfel ca ins~i plina de
semne. Poza din fata acccnrueaza reali.smul candidatului, mai
ales dacA poartA ochclari de scrutare. Aici, totul exprim<'i pAtron.
dcrca, gravitatea, franche'ea; viitoruJ deputat fixcazA d~anul,
obstacoluJ, .,problema". Poza din trci slerturi, mai frccvcntA,
sugereazA tirania unui ideal: privirca sc picrdc nobil in viitor,
nu lnfrunta, ci domina si 1ns<'imlnteaza un altundeva de o pudic!
nedeterminare. Aproape loatc ccle trci . fcrturi int asccnsionaJe
fa~ esle ridicata in pre o lumina supranaturalA care o aspira:
o ndic! in rcgiuni de o inalta umanitate. candidatul atinge olim-
pul scntimcntclor inaltatoare, unde oriee contradic,ie politic!
cste rczolvata: pace ~ rnzboi in Algeria. progrcs social ~i
beoeficii patronale. invAtaffilnt .,libcr" ~i subvcntii pcntru culti-
vatorii de sfccla de zabar, drcapta ~ stinga (opozitie mereu
..d~itA"!), loatc accstca coexisUI p~nic in acea privire gindi-
toarc. fixata co nobl'* asupra interesclor oculte ale Orclinului.
Continent pierdut
Uo ftlm. Continent pierduc. cxplica foartc bine mitul
actual a1 exotismului. Es te un marc documcntar desprc
, Orient". aJ cArui pretext Cl tc o oarccare c:<cpeditic ctoograficA,
de alcfel vAdit inchipuitA, cc arc Joe in lnsulinda si estc !AcutA
de trci itaJieni bArbosi. FJ.Imul estc euforic, totul cste u.,o;or,
oevinovat. Exploratorii nostri int oamcni de isprava, eare-~i
petrcc momentcle de rngaz ea ni$te copii: ~c joac<'i cu un wsule\-
mascota (mru cota cste nelipsitA din ori e expcditie: nu exi LA
film polar llrn focA itnblintitA, nu cxista reportaj tropical f!n'l
maimuta). au varsA. t.benguindu-sc. o farfurie cu spaghete pc
puntea vaporului. Ceca cc inscamna ca ac~ti buni ctnologj
nu-si bat capuJ cu probleme istori c sao sociologice. Patruode-
rca in Orient nu cste niciodaU\ pcntru ci aJtccva dccit un mic
tur eu vaporuJ pc o mare de a?ur, i:nlr-un soare csen\,ial. lar
accst Orient, care astazi a devenit centrul politi a1 lumii , estc
vazut aici turlit, lustruit ~i colorat ca o cane po tala demodatA.
Proccdeul de iro po abilitate este Iimpede: colorarca lumii
cste intotdcauna un mijloc de a o nega (~i poalc ca acum ar
trcbui sA ne apuc<'im de un proccs a1 cuJorii i:n cinema). Lipsit
de oricc substan~. impins in cuJoare. dcsincamat prio insu$i
luxul ,.imaginilor". Orieorul este gata pentru opcm(.iuoea de
cscamotarc pe care i-o re'tcrva filmuJ . lntrc ursuJ-mrucotA $i
200 ROLAND BARTHES
spaghetelc bucluc~c. ctnologii n~tri din studio vor postula fMa
nici o greutatc un Orient formal exotic. in rcalitate profund
asemanator cu Occidcntul. eel putin cu Occidenwl spiritualist.
Oricntalii au rcligii spcciale? OacA doar de asta estc vorba,
variatiile inseamna prea putin pe linga pretuJ profundei unitAti
a ideali mului. A~tfel. ficcarc rit estc specializat ~i totodaU
ctemizat, promovat in rindul spcctacolului picant $i, in accl3$i
limp, a1 simbolului para~tin. lar daca budh.ismul nu este
intrutotul cr~tin . ce importan{A arc de vreme cc ~i el arc cA.Iuga-
rite cArora li sc rade pAruJ (mare tema patctica a oricArei
cA.Iugariri), de vrcme ce arc cAiugari ce ingcnuncheaza $i se
spovedesc starctu)ui, de vremc ce. in sfi~t. cum se intimpla
Ia Sevilla. crcdinciO$ii vin sa acopere cu aur statuia zeului 1•
Estc adevarat ca lntotdcauna .Jormcle" sibt cele care subliniaza
mai bine idcntitatatea rcligiilor; dar, departe de a le demasca,
aici, ele le introneaza, le pun pc toate pe socotcala unei
catoJicitati uperioare.
Se $tic bine ca sincrcti mul a fo: t intotdeauna una din
marile tehnici de asimilare folosite de Biseric~L fn secolul a1
XVIT-Jca. in accl~i Orient, ale cArui prcdispozitii c~tinc ne
sull arcUate de Continent picrdut. le7.uitii au mers foarte depart:c
cu ccumenismul formelor: cste vorba de riturile malahare, de
altminteri condamnate In ccle din urma de Papa. Este acel~i
.. tocul e ascMT~AniJ" pe carc-1 insinucazA ctnografii no$tri:
Orient $i Occident. totul este cgal, nu exista. decit diferentc de
culoarc, csentiaJuJ - adicA po wJarea v~ca a omului catrc
1
Avem a~ci un frumo.., excmplu de'pre puten:a mi~uficaroare a
muticii: toate ~nclc .,buddhL-.tc" ~inl "u"{lnute de un vag sirop mul.ical.
un amestec de romanta americana i cintcc grcgorian: cste monodi~ (<iCftln
de monacalitatc).
MJTOL00/1 201
ournnezeu - estc identic. caracteruJ derii'.oriu ~i contingent al
geografillor fata de aceastA natura uman~. a cArci cheie nu este
detinutA decit de cr~tinism . Chiar ~ i legendele. tot acest folclor
.•primitiv", a cArei straneitate se pare litcralmcnte ca ne este
emnaJata. no au ca mi iune dccit ilustrarca ,Naturii'': riturile,
faptele de cuJrura nu sint niciodata puse in legatura co o ordine
istorica anumita, cu un statut economic sau ocial explicit, ci
doar eu mariJe forme neutre ale locurilor comune cosmice
. (anotimpuri, furtuni, moartc etc.). OacA cste vorba de pescari,
nu este nicidecum arAtat moduJ de ~ cuit; ci, mai cutind.
inccata in v~nicia unui apus de cromolitografic, o esen{a
romantica de pescar. caJificat nu ca un muncitor ce atimA in
tchnica $i in ci$tigul sau de o societate delinita, ci mai cutind
ca terna a unei conditii eteme, omuJ in dcpArtare expus primej-
diilor marii, nevasta plingind $i rugindu-sc acasa. La fel ~i
pentru rcfugiati care, Ia inceput. ne sint aratati intr-<> lunga
proccsiune coborind muntele: este, evident, inutil sa-i siwAm:
sint cscntc cteme de rcfugiati: este in natura Orientului sa-i
producA.
De fapt, exotismuJ i~i dezvliluie foarte bine aici justifcarea
lui profundA, aceea de a nega orice situatie a lstoriei. Atribuind
rcalitatii orientale citcva bune scmnc indigene, aceasta realitate
este ferita cu sigurantA de orice continut rcsponsabil. Un pic
de ,.situatie", cca mai supediciala cu putin{A. ofcra alibiuJ
nccesar $i scut~te de o ituatie mai profundA. Fata de strain,
Ordinul nu cun~te decit doua conduite. ambelc de mutilare:
ori i1 recun~te ca marioneta, ori i1 dczamorseaza ca simpiA
rcOectare a OccidcntuJui. Oricum, csentiaJ cste sa i se elimine
istoria. Vcdcm dcci ca ,Crumoascle imagini" din Continent
pierdur nu pot fi .inoccnte: sa picrzi contincntul care -a regasit
Ia Bandung nu poate fi ceva inocent.

Astrologie
Se pare ca. In Franta. bugetul anual al , vrnjito:riei" cstc
de aproximativ trci sute de mil iardc de franci . MeritA dcci
osteneala 11 aruncAm o privire asuprct sAptaminii astrologicc
dintr-un sliptllminal ca Elle. de excmplu . Spre deosebire de ceca
cc nc-am putea ~tepta. nu sc grts~tc nici un tel de lumc
onirica, ci mai curind o descriere strict rcalislA a unui anurnit
mediu ocia1 , eel al cititoarelor revistci. Cu alte cuvintc,
astrologia nu este nicidccum - eel putin aici - deschiderca cAtre
vis, ca este oglindli pur.l, purn instituire a realitA~i .
Rubricile principa1e ale de tinului (Norocul. fn afara CJJSci,
in ca.~. lnima dvs.) reproduc scrupulos ritrnul total al vie\ii
laborioase. Unitatea acestci victi estc saptAmina. in care ,noro-
cul" dcscmncazA o zi au douA . ..Norocul" estc, aici, exclusivi-
tatca intcrioritltii. a .,dispot.itici": ca cste sernnul trnit aJ duratci.
siogura categoric prin care tirnpul subiectiv sc cxprima. $i o;c
clibe:reaza. fu rest. astrclc nu conosc nimic altceva declt un
program: In afara casci cstc programul profesional, cclc ~
zile ale a.ptaminii , cclc apte ore pe zi de birou sau de magazin.
fn cass este masa de scam, bucA~ca de seam dinainte de culcarc.
Inima dv. . este lnUlnirca Ia i~irea de Ia lucru sau avcot:ur3
de Duminica.. Insa. intrc ace te ,.domenii", nici o comunicare:
nimic ce, de Ia un program Ia altul. ar putea sugera ideea uoei
MJTOLOG/1 20 3
alienrui totale: inchi orile slnt ala.turate. se inlocuicsc uncle pc
aJtcle, dar nu c molipsesc. Astrele nu postuleaz.A niciodata. o
rAStumarc a ordinii, clc inriure c pc tcnnen curt, rcspectind
tatutul social ~i programele patronilor.
Aici, ,.munca·· cstc cea a angajatilor, dactilografe sau Vin-
zAtoare; microgrupul din jurul cititoarci cste. aproape fatal, eel
de Ia birou sau de Ia magazin. Varialiilc propuse, au mai curind
irnpusc de cAtre astrc (cA<:i astrolog.ia aceasta cste o tcoloagA
prudenU\, ca nu exclude liberul-arbitru). int slabe, ele nu lind
niciodalA sa. r.lstoamc o via{!: apasarca destinului se excrciU\
oumai asupra sentimcntului fata de munca. enervare sau ~urin­
t!. nvnA sau lene, mici schimbru::i. vagi promova.ri, acreala. fa\ll
de colegi sao rela~i de complkitatc, i, mai ales, obosealll,
astrele prescriind cu molta. sta.ruin\A$i intelepciune sa dormim
mai mull, tot mai mull.
CAmioul cstc domioat de problcme de di pot.i~c. de ostil i-
tate sau de incrcdere in cci din jur; este vorba foartc adesea
de un ca.min de femei, undc rela~a cea mai imponantA estc
cea dintre mamll ~ i fiica. Casa mic-burgheZA este prc1.cnta. aici
intocmai cain rcalitate, cu vizitelc ,.(amiliei". deoscbita. de altfel
de ,,rudele prin alianta". pentru care stelele ou par sa. aibA cine
~tie ce pi'C\. Acest anturaj pare aproape exclusiv familial, sint
pu~ne aluzii Ia prictcni. lumea mic-burgbeZA este, in csentA.
alca.tuitA din rude i din colegi, ea nu comporta. cri1e rcla~onale
adcvmtc, doar mici infruntAci de toanc i de vanitate. Oragos-
tea cste cea din Curicrul Inimii; estc un domeoiu apartc, eel
aJ .,trcburilor" sentimcntale. Dar, ca i in tranzactia comcrcialA,
dragostca cu~te aici .,inccputu:ri promi\fttoarc'', ,deceptii" $i
.,alegcri proaste": intr-o sa.ptlmina.. admiratorii sc imputioea1A,
o indiscrctic. o gelozic fleA temei. CcruJ cntimental nu sc
deschidc intr-adevAr mare dccit in fata ,solutici atit de dorite".
cAsa.toria: $i mai trcbuic, pe deasupra, ca accasta sa fie $i
.•potrivitA''.
204 ROLAND BARTHES
0 singura trasatura idealizea1..a toata accasta lume astrala,
foarte coocreta de altfel, faptul cA ruciodata nu este vorba de
bani. Omcnirca astrologicA t:r!i~e din salariul ci lunar: este
ci't este. nu e vo~tc ruciodata de el , de vrcmc ce pcnnite
, viata". Via\A pe care astrele mai mult o dcscriu decit o preves.
tcsc; viitorul este rareori pomcnit. iar prezicerea este mcrcu
neutra1iz.atA de oscila~a posibiHtA~lor. dad. int C$CCuri , cle nu
vor fi marl, dacA int chipuri mohori'le. buna dumncavoastrt
dispozitie leva descreti. rclatii plictisitoare, se vor dovedi utile
etc.; ~i dacA starea dumneavoast:Ji generaiA trcbuie sA sc imbu-
n!ta\cascA, lucrul se va inumpla dupa un tratarncnt general pe
care i1 veti fi urmat, au poatc ~i datorit! lipsei oricArui
tratamcnt (sic).
Astrele sint morale, ele acccptll scl lie modificate de cAtre
virtute: curajul , r!bdarca, buna clispozitie, stApinirea de sine sint
mtotdcauna cerute fatA de deceptille anuntatc cu sfialcl. Jar
paradoxul cste cA acest univers aJ detenninismului pur este
oumaidecit imblm;dt de libcrtatca caracterului: astrologia este
fn primul rind o ~coalcl a vointei. To~i. chiar dacA rezuJtatele
sint mistificare purn, chiar dacA problcmele de conduitA sinl
escarnotate, ea r!rnine instituirc a rcalului in fata co~tiintei
cititoarelor ei: astrologia nu cstc ca1c de evaziune, ci eviden~
realistA a conclitillor de via\! ale angajatci , ale viozatoarei.
La ce poate •oare sluji accasta dcscriere purn, de vreme
cc nu pare-sa comporte vreo compensat:ie oniric!? Slu~te Ia
cxorcizarca rcalului nuntindu-1. in aceast! situa~c. ca sc num!rt
printre toate incercArile de semi-alicnarc (san de semi-eliberare)
care urrnArcsc sa obiectiveze realul, ~"lim a ajunge insA piol
Ia demistificarea lui. Este bine cunoscuta eel putin una clinue
aceste tentative nominaliste: Literatura, care, in fonnele ei
degradate. nu poate ajunge dincolo de numirea trrurii: astrologia
~i Literatura au a~i sarcina de instituire , fntirljatA" a
realului: astrologia cstc Literatura lurnii mic-burghe7.c.
Arta vocala burgheza
Ar pa.rca o nccuviin\A sA-i dau cu Jcc~ii unui cxcclcnt
bariton, Gerard Souzay, insa un disc pe care accst cintAfc\ a
inregistrat citcva meloclii de Faure imi pare a ilustm o intrcag!
mitologic undc sc regasesc principalele crnnc ale artci burghc-
re. Acea.lit! artA este esen\,ialmcntc de scmnalare, ea impune
ncobosit nu emo\ia ci scmncle cmotiei. ~a face ~i Gerard
Souzay: avlnd, de exemplu, de cintat o tristc{c cumplitA, el
nu se muJtu~te nici cu implul continut semantic aJ acestor
cuvrntc, ruci cu linia muzica1a care lc sustine: ii mai trebuie
~i dramatizarea foneticii cumplitului, suspendarea, apoi explo-
darca dublci fricative, dezl!ntuirea ncnorocirii in ~i substan-
\3 litcrci; toalA lumea ~tie ca avem de a face cu chinuri cu
adevA.rat ingrozitoare. Din pAcatc, accst pleonasm de ioten{ii
in~ ~i cuvintul ~i mw..ica. ~i mai ales jonct,iunea lor. care
estc ios~i obiectul artei vocalc. Yn muzica.. se intimpl! ceea
cc sc inumpl! ~i in altc artc, inclusiv in literatum: forma cca
mai inaltA a exprcsici artistice este de partea literalit!tii. adicA,
in defmitiv, de partea unei anumite algebre: trcbuie ca oricc
rorrna sa tind! c!tre abstract,ie, ceca cc. sc ~tic. nu sc opune
nicidccum senzualit!tH.
~ i este tocmai ceca cc refuZA acta burgbezA; ea vrea
intotdeauna A-~i ia consumatorii drept ni~te naivi c!rora trebuie
206 ROLAND RARTHES MITOLOGll 11)7

sA le mesteci munca ~i supraindica intentia. ca nu cumva sa cuvlnl. insArcinat. cu slingAcie. ~ rnoculezc un ordin intclcctuaJ
nu fie indcajuns priccputa (tnsa arta este ~i ambiguitate, ca ~i para7jt in invcl~uJ ilintr-o bucata aJ cintecuJui. Se pare cA. aici.
cont:razice, intr-un sens. propriuJ mesaj. muzica indeo ebi, <:aci atingem o dificultate majorn a execu\ici muzicalc: nuanta
ea nu este niciodata. intrutotuJ. lri ta sau vcselll). Sublinierca uebuic scoasA dintr-o zona. interioarn a muzicii, in nici un caz
cuvintuJui prin rcliefarca abwlvA a foncticii, dorind ca guturala ea nu trebuie impusa din afarn ca un semn pur intclectiv: cxi LA
purcmicA a cuvintuJuj ~ fie cannaua care mll$d pllmintuJ, ~ un adevAr senzuaJ aJ mwJciL adevAr uficicnt, care nu uporta
dentala din picpr blindctca care pALrunde. inscamna ~ practici sA fie tingheril de o cxpresie. latA de cc intcrprctarea unor
o titcralitate de intco~c. ou de dcscricrc, sA stabil~ corcspon- excelcnti virtuozi nc lasA att"t de des ncsatisfAcu~: cu un robato.
dente abuzive. Trcbuie de aJLfcl SA amintim aici ca pirituJ prca spectacuJos, rod al unui cfort vizibil cAtre emnilicatic.
melodramatic, prezent in interpretarea lui Gerard Souzay, cste se distrugc un organi m cc contine cu mare grija. intr-insul
una ilin achizitiile istorice ale burghe1iei: regllsim a~i propriuJ mcsaj . Unii amatori, sau mai bine. unii profesion~ti
suprasarcina de intcn{ii in arta actorilor n~tri traditionaJi. care care au tiut rcgllsi ceea ces-ar putea oumi litera total Aa textului
sint, se ~tie, actori forma~ de burgbczic ~i pcnlnl ca. muzical, ca Panzera pcntru cintec. sau Lipatti pcnlru pian ,
Acest soi de pointilism fonctic. care dA ficd\rci litcre o rcu~esc sA nu adauge muzicii nici o inlentie: ei nu sc afcrcaza
importantA nccuvenitA, atinge uneori absurdul: estc o so/cm- oficios in jurul liccruui amAnunt, sprc dcoscbirc de arta bur-
niwtc caraghioasa. cea care ~ine Ia dublarea lui n in so/cnne/, ghczA, care cstc lototdeauna indiscretA. Ei au lncrcdcrc in
~i o fcricire (fr. bonheur) cam gretoasA, cea care nc cstc scmni- materia imcdiat definitiva. a muzicii .
ficatll prin emfell..a ini~ala care cxpuJzeazA fcricirca din gura
~a cum scuipi un lmbure. De altfeJ. aici regllsim o constant.a
mitoJogicA dcsprc care am mai pomenit cind a fo t vorba de
poezie: conceperca anci ca o adunare de amllnunte puse Jao-
laJtA. adica pe deptin scmnificativc: pcrfcctiunca pointilista a
lui G(5rard Sout.ay este perfect ecbivaleotA cu prcfcrinta rnicutei
Minou Drouct pcnlru mctafora amAnuotuJui. sau cu costumelc
pASarilor lui Chantcclcrc, fAcutc ( 1910) ilin pene lipite una cite
una. ln arta aceasta. cxi~LA o intimidare prin amAnunt, aflat.a
bineinteles in panca opw a rcalismului, de vreme ce realismul
presupune o tipizarc, adica o prczcnta a tructurii, deci a duratei.
Aceasta arta analiticA este ortiUi ~ului mai ales in
muzicA, al cArci adcvru- nu poalc fi niciodatA decit de ordin
rcspiratoriu, prozodic ~i nu fonetic. Astfcl, frell.Arilc lui G~rard
Souzay sint dislru c tot LimpuJ de expresia cxccsiva a unui

Plasticul
to pofida numclor sale de cioban grec (Polistiren, Feno-
plast, Polivinil , PolietilenA), plasticul. ale cArui produse au fost
adunatc de curmd mLr-<> expozitie, este in escntll o substanta
alchimica. La intrarea tn stand. publicul ~teaptA muJtla coadA
ca sA vadA cum se face operatia magicA prin excclentA: conver-
tirea materiei; o m~ina. ideala, tubulara. $i oblong! (formA polri-
vit.A pcntru a manifcsta sccretuJ unui itinerar), trage .tarA efort,
dinLr-<> grAmadA de cristalc verzui. ni~te ~ulete strruucitoare
~i cu striuri. De o parte, materia bruta.. teluricA. iar de alta.
obicctul finit, omenesc; si. intre aceste douA extreme. nimic;
nimic deci"t un Lraseu. de-abia supravcghcat de un functionar
cu sapcA. jumAtatc zcu, jumAtate robot.
AstfcJ, mai mult dccit o substan\A,. plasticul este ~i
~cca transfoilDArii _infinite, el este. asa cum o indiccl numcle
lui popular, ubicuitatea devenit.A vizibiJA: de altfcl. prio accasta.
plasticuJ este o materie miraculoasa: miracolul este iototdcauna
o conversiune bru.~ a naturii . Plasticul rAmine imprcgnat de
aceast.A trecere brusccl; cste mai mutt urmA a unci ~ decit
obiect.
~i filndca aceastA miscare, aici. este aproape infinitA.
transform1nd cristalele originare inLr-<> multime de obiecte din
ce in ce mai suprintiitoare, plasticul cste de fapt un spcctacOI
MTTOLOGII 209
cc trcbuic descifrat: insusi pcctacoJul rct.ulratelor ale. fn fata
oncArei forme tcrminale (va.lizA. perle. caro erie de automobil,
jucAric, stofA. tcavA. lighcan sau htn.ic). mintea tahil~tc mereu
materia primA ca un rebus. Ceea cc inseamnA ca. posibiliratea
de chimbarc a plasticuluj este totalA: eJ poatc fonna alJ"t cAldAri
cit i bijutcrii. Jar aceast.a cxplicA miscarca perpetuA. vi ul
omului in fata leg<UuriJor pc care le surpriodc intre ingularul
originii si pluralul efectclor. ~arc de altmintcri fcri itA. de
vrcmc ce omul isj mAs<>a.rn puterea dopA dimcnsiunile l:ranSfor-
mArilor. iru usi itincrarul plasticuJui provocindu-i euforia unci
minunatc alunce<lri de-a lungul Naturii.
YnsA pretul accstci reu itc consta in faprul ell plasticul.
sublimat ca mi care. aproapc ca nu cxbtA ca ub tan\~- Consti-
tu~a lui estc ncgativA: nici dur nici profund. el trcbuie sA ·c
multumcascA t:U o calitate substantialA ncutra, in ciuda avanta-
jclor sale utilitarc: rezistcnta. stare cc presupunc simpJa uspcn-
darc a unui ahandon . in ordinea JXX:ticA a mariJor obstante
plasticul cstc un material defavorizat. picrdut inLre moliciunea
cauciucului ~i duritatca platA a mctalului: cl nu realit.caz.A nici
unul din produsclc adcva.ratc din ordioul mineral. spuma. fibrn ,
• trdt. Este o ubsranta t~aw: io oricc stare o,-ar afla, plasticul
parcA ar li un precipitat. ceva tulburc. ca o mintJna inta.ritA,
o neputinta de a atingc vreodata netetlmca triumlltoare a
Narurii. in. a ccea <Jc i1 r:radeaza eel mai muir estc . uncruJ JX
care-1 race. gol ~i plat in accl~i timp; acest unct i1 tricA,
dupA cum il tricA ~i culorilc. cad pare a nu lc fixe1e dccit
pe cclc mai chimicc: din galben. din ro u i din verde, cl nu
rc(ine decit starea agrcsiva. nefolosindu-se de cle dccit ca de
un numc, in stare sA a~e7e doar conccpte de culori.
Moda pia ticului subliniaza o cvolutie in rnitul imita(iei.
Sc stie ca imira(ia cstc, istoric vorbind. o practica burghet.A
(primcle fal uri vcstimentarc dateat.A de Ia inccputurile
210 ROLAND BARTHES

capitalismului); dar, pinli acum, imita[ia fkea parte dintr-o

Jume a aparentei, nu a uzajului; unnArea sA reproducA Ia PretUri
mai mici substantele celc mai rare. diamanrul. mAtasca, blana,
argintul, toatA tr11ucirea Juxului lumii. Plasticul Bcut guler este
o substantA mcnajcn\. Estc cca dinw materie fermecata care

l
incuviinteaz,A prozaismul. dar o face intmcit acest prozaism este
pentru el o ratiune triumfltoare de a exista: pentru prima datA,
artificialul ~n~te crure ceea ce este comun, nu cltre ceca ce
este rar. ~i. totodatA, func{ia ancestralA a naturii este modificatA:
ea nu mai este ldeea, Substanta porn ce trebuie gAsitA sau
imitatA: o matcrie arti1iciala. mai fecUJKIA decit toate zAcA.mio-
tele din Jume, ova inlocui , va hota.r'iin~i inventarea formclor.
Uo obiect Joxos n\mlne mcreu legat de pammt. el amin~tc
mereu, cu afectare, originea lui mineraJa sau animaJa, tema
naturaJa fatA de care el nu este decit o actualitatc. Plasticul
este afundat cu totul in utilizare: pim Ia lii111A, se vor iovcnta
obiecte peotru plAccrca de a le folosi. lerarhia substantelor este
abolitA: una singum le inlocui~te pe toate: lumea intreagA poatc
fi de plastic, ba chiar ~i viata, de vrcme ce se pare cl s-a incepot
fabricarea aortelor din plastic.
Marea familie a oamenilor
La Paris, a fost prezentatA o marc expozitie de fotografii
cu scopul de a an\ta universalitatea gesturilor omen~ti in viata
cotidiaoA a rumror (Arilor din lume: o~terea, moartea, munca,
jocurile, cun~terea impuo pretutiodeoi ace!~ ~Ari: ex.istA
o familie a Omului.
The Family of Man, eel putin ~ cste titlul original a1
acestci expo1jtii care ne-a sosit din Statcle Unite. Francezii au
tradus: La Grande Famine des Hommes (Marea Familie a
Oameni/or). Astfel, ceea ce, Ia ioceput, putea trecc drept o ex-
presie de ordin zoologic, care re{ioea din similirudinea compor-
tamcntelor pur ~ i simplu unitatea uoei spccii, aici este foarte
mult moralizat. sentimentalizat latA-ne ~ trim.i$i nurnaidedt
Ia acel mit ambiguu al ,.comuni~i" umane al cArui alibi
tuin~te o intreagA parte din umanismul oostru .
Mitul acesta functioneaza in doi timpi: se stabil~te mai
intii diferenta dintrc morfologiile umane, se exagereazA exo-
tismuJ, sint manifcstate varieta.ti)e ncsf'lf$ite ale spetei , divcrsi-
tatca pieilor, a craniilor ~i a obicciurilor, imaginca lumii este
diversificatA dupa bunul plac. Apoi, din accst pluralism, se
scoatc o unitate: omul sc n~te, muo~te. nde ~i moare pretu-
tindeni in acel<eii fel; ~i dacA in aceste acte mai subzistA vreo
panicularitate etnica, se lasA eel pu\in de inteles cA ex.istA in
212 ROLAND BARTHES
fondul fiecAruia din ci o ..naturn.. idcnticA, diversiLatca lOr
ncfiind dccit fom1aJa, ca nu de7minte existcnta unei matricc
comunc. A<.-casta tnscamna evident postuJarca unei esentc
umane, ~i iata ca Dumnezeu estc introdus din nou in Expo7itia
noast.nt diversitatca oarnenilor vlld~tc puterea. bogatia lui·
unitatca g~rurilor lor dcmonstreaza vointa lui. De toate aces~
ne incrcdinte<v.A prospccrul de prezentarc, care ne spune, cu
pana lui Andre Chamson. ca ..aceastA privirc asupra coadic,iei
umane sea.mruu1 de bun3 camil fntrocilva cu privirea binevo-
ao tro
itoare a lui DumnC/cu asupro dcri/oriului $i sublimului
mu uroi de fumier.
Scopul spiritualist cstc accentuaL de citatele cc insotcsc
liccare capitol a1 Expozitiei: accstc ciLate siot adesea provcrbc
, primitive", versctc din Vechiul Testament; elc dclinesc, toate,
o intclcpciune etcmA. un ordin de afirmatii evadat din Istorie:
.,Pilmintul cstc o mamil cc nu piere niciocfatA. Sfl mM1inci pfine
$i sare $i sa spui adcvilrul etc.''; c te domnia adevArurilor
gnomicc. jonctiunea virstclor omenirii, in gradul eel mai neutru
al idetita~i lor, acolo unde cvidenta trui mului nu mai an:
valoare dcctt in sinul unui limbaj pur ..poetic''. Totul aici.
continut ~j fotogcnie a imaginilor. discurs care Jc justifica.
~te suprimarca greuta~i hotAritoarc a lstoriei: sintcm
retinu~ Ia suprafata unci identita(i. impiedica(i chiar de scnti-
mentaliLatc sa pcltrundcm in acea zonA ulterioarn a conduitclor
umane. acolo unde alicnarca istoriell introduce accste ,dire-
rente" pe care noi lc vom numi aici pur i simplu ..ncdrcptati".
Accst mit aJ ,.condi\iei" umanc se sprijina pe o foarte
vediC mistificare, accca de a punc intotdeauna Natura Ia baza
Istoriei. Oricc umanism clasic po tulca7A ell, daell se zgiric
pu~n i toria oamcnilor, rclativitatea institutiiJor lor. sau diversi-
tatea superficiall1 a pielii lor (dar de ce nu i-am intreba pc
pArintii lui EmmeL Till. tinarul ncgru asasinat de catre albi, ce
MITOLOGIJ 2 13
giodesc ei dcspre marca familic a Oameni/or?). se ajunge foarte
repede Ia ruful profund aJ unci naruri omcn~ti univcrsalc. Uma-
oi mul progrc.'>iSl. dimpotriva. £rehuie mereu ·a sc giodcasca
sa inverse'le termenii acestei foarte vechi imposruri , sA curetc
0 econtenit natura Ia uprafa\'1. ,Jegile'' i .Jimitele" ei, pcntru
a descopcri Istoria i a stabili in s~it cA atura ea in~i cste
i toriell.
Exemplc'! Pai sA Jc Juam chiar pe celc din Expozitia
noastrn. N~tcrca. moartea? Da. sint faptc de natura. faptc
univcrsalc. Dar daca Jc lipsim de lstorie. nu mai este nimic
de pus dcspre ele, comentariul devine pur tautologic: aici,
~ccul fotogralici mi e pare flagrant: din rcpovcstirca mortii
sau a n~terii nu e invata literalmcntc nimic. Pcntru ca aceste
fapte naturale a ajunga Ia un limbaj adev<lrat, cle trebuic
introduse intr-un ordin al cuo~tcrii, adica a sc postulet.e ell
cle pot fi transformate, naturalitatca lor poate fi supusa criticti
noastre de oameni. Oci oricit ar fi de universale, clc sint
scmnele unci scriituri istorice. Copilul, fclra indoiala, sc n~te
mereu, insa, In volumul general aJ problemei umane. ce
importantA are ,.C!icnta" accsrui gest pc linga pf"C\ul modurilor
lui de a fi. care sint perfect istorice? ExpozitHJc ar trebui a
nc spuna dacA on copil se n~te binc au rAu. daca mama sufcrA
aducindu-1 pc lume. daell cste au nu atins de mortalitatc, dadl
are acces Ia o forma au alLa de vii tor. nu sa ne vorbcasca
despre o ctcmA liriell a n~terii. La fcl i pcntru moartc: chiar
trcbuie A-i cintAm intruna esen~. riscind astfel a uitam ell
putcm inca foartc mult impotriva ci? Putcrca aceasta. dcocam-
dalll foartc linara. prea tinMc\. trebuie ·lavita , nu idcntiLatea
terila a mortii ,.naturale··.
Cc sa spunem dcsprc muncA? Expozitia o plasea.~Ji printre
marile fapte universalc. Ia nnd cu n~terea ~i cu moartca, ca
~i cum ar fi vorba in mod vAdit de acel~i ordin de fatalitatc.
214 ROLAND BARTHES ~
Chiar ~ ~te ~ "fa~ ancestral: monca ra.rrune t~
perfect_ts~c; mru ~t:JJ, foarte ev1dent, in modurile, rrdJj
scopunle ~~ avanta_Jele sale, tncit nu va fi niciodaai \!:'
.._

confund!m intr-o identitate pur gestualA muncitoruJ

eel occidental (sA-i in~ ~i pc muncitorii
I~ Goutte d'Or ce gindesc despre Marea Familie a ~
nord-=• .

~~ apoi, in ~i fatalitatca ei: ~tim binc cA munca

•.n~a" in mas~ in care este ..profitabila". ~i cA, ~
r.r.ezllt
muncu.
~ - .
fatal1~tea0espprofitulm. vom modifica poale cindva
rc accastA muncA, pe dc-a-ntregul istori..__
w sA ru se vorbcascA. nu dcspre o v~nid cstctica&~·
rilor laborioase.
1 ICIIIo
Prin urmare, rna tern foartc muJt ca justificarea ~..
accs.~J' ad~ •sm
. ~·
~ __nu lie curnva nevoia de a da irnobiJillll
h~nu• garantu~ une1 .,Jo{clcpciuni" $i a unei ,.lirici" care nu-
ruzeazA gesturilc omuJui dccit pentru a le ocutraliza mai bill.
La muzic-hall
TimpuJ tcatruJui , oricare ar fi cl, este intotdeauna lcgat.
Cd a1 muzjc-hallului estc, prio defini(ie, intrcrupt; este un timp
ioedial· Aici se aOa sensuJ varietApi: timpul scenic sa fie un
limp just. real. sideral, timpul lucrului ios~i. nu eel aJ prcvi-
Dunii sale (tragedia), sau aJ rcvizuirii (epopcca). AvantajuJ
accstui timp literal este acela cA el poatc sluji mai bine ca ori-
c:an: altul gestul, introcit. fapt foarte evident, gestul nu exi ta
c:a spcct.acol decit din momentuJ cind timpul estc intrerupt
(aceasta sc vedc foarte bine in pictura istorica. unde gestul
surprins aJ personajului, ceea cc am oumit in alta parte numen,
IU5pCDdA durata). fn fond. varictatea nu este o simpla tehnicA
de distractie. ea cstc o conditie a artificiului \m sensul baude-
llirian aJ tenncnului). Estetica propric muzic-balluJui insearnna
ICOIIerea gestului din camea dulceaga a duratci, prezentarca
lui intr-o stare supcrlativa, definitivA, transformarea lui tntr-o
vimalitate pura, dcsprinderea lui de orice cauzA, cpuizarea lui
c:a spcctacol ~i nu ca sernnificatic. Obiecte (de jongler) $i gestwi
(de acrobat). Curll\Me de timp (adicA de un pathos ~i totodata
de un logos), st:rnlucesc ca oi~te artificii pure, care amintesc
precizja rece a vi1junilor baudelairicne provocate de ~i~. ale
Wllci Jumi intr-adcvar purificate de orice spirirualitate tocmai
fiindca a renun\at Ia timp. ·
 216 ROLAND BARTHES
Torul cstc ~adar facut. in mutjc-halJ, pcnLru a pregllti
o adevAratcl promovarc a obicctului i a gcstului (ceca cc tn
Occidcntul modem nu se poate face <.lccil tmpotriva spcctaco-
lclor p ihologicc. ~i mai cu searml impooiva teatruJui). Uo
oumar de mUtic-hall cstc aproapc lntoo:lcauna aJcatuit dintr-un
gest ~i diotr-un material: patinatori ~i lrambulina lor LacuitA,
corpuri de acrobati . chimbatc uoele cu altele. dansatori ~i anli-
podi.$ti (mArturiscsc marea mea predilcctie peom.t acestc oumcrc
de aotipod~ti. dcoarcce aici corpul cste obicctivizat pc
nesimpcc: nu este obiect dur i catapultat ca In acrobatia pura.
ci mai cutind substaota moaJe i deosA, apta pcnlrU mi~
foarte scurtc). sculptori humori~ti i pastele lor multicolore.
prestidigitatori pAsclnd hlrtie. m:ttase. tig:.ri. i alunecArilc lor
de ccasuri. de portofcle etc. Or. gcstul ~i obiectuJ s:tu sint
materiile naturale ale unci vaJori ce nu a avut acces Ia ·cena
dccit prin mutic-hall ( au eire). acesta llind MoncA. Muzic-
halluJ, eel putin in partea lui variali1 (deoarcce cimccul. adicA
vedeta americanA, tine de alta mitolo&ric). mw.ic-hal.Ju] estc
fonna esteticA a muncii . Ficcare nurnar e prctJntA aici fie ca
exercitiu. fie ca produs aJ unci ostcneli: uncori actul (eel aJ
jongJcruluL aJ acrohatului, al mimului) apare ca suma tinala
a unei nopti de antrenamcnt. altcori estc recrcat in intrcgime
ab origine in fata puhlicului. Oricum. ·e produce un cvenimcnt
nou, iar accst evcniment cste aJcAtuit de catrc perfcctiunea
fragila a unui efort. Sau, mai curind. artificiu mai subtil. efortul
este pcrceput Ia virfuJ lui. in accl moment aproape impo ibil
cind sc va cufunda in perfcctiunea implinirii, fara a fi pAr.lsit
t~i complct riscul e~ului sau. La muz:ic-haJI, toru1 este
aproape doblndit; insa tocmai accst aproape constiruic specta-
colul, pastnndu-i, In ciuda emfat.ei. virtutea muncii. De accca,
spectacolul de muzic-hall nc lnfllti~eaza nu rezultatul actului.
MlTOLOG/1 217
ci modul lui de a fi. sub(.irimea upmfctci ale re~ite. Este
vorba de un mod de a face posibilA o stare contradictoric a
jstoriei omcn~ti: in gcstul artisruJui sinl vizibile.lo acel~i timp.
musculatura grosolana a unci munci ancvoioase. ca trecut. i
octc-tjmea aerianA a unui act lcsne de infaptuil. i~il dintr-un
ccr fermccat: in ambelc cazuri. muzic-ballul estc munca omc-
nca'id mcmorializatA i . ublimata.: primcjdia ~i efortul slot cm-
nificate in accl~i timp cu ubsumarea lor de catrc ris sau gratie.
Muzic-hallul arc nevoie. li~tc. de o fccric profunda care
a inJAturc. de pe truda. orice asperitatc, nciAsindu-i decit epura.
Acolo domncsc bulclc strruucitoarc. bastoanele ~oare. mobila
tubulara. mAtAsuriJc chimicc. alburile ·cri nilOarc ~i maciucile
J cintcictoare; luxul vizual ali ea71! aici facilitatea, dcpusd in
limpezimca substantclor $i coerenta gcsrurilor: uneori. omul
este suport vertical , arbore In lungul caruia alunccA o femeic-
tulpinA; alteori. tmpart~itA de intreaga sala. estc ccncstczia
elaoului. a grcutA\ii, nu invinsA, ci sublimata de salt. tn aceasta
lumc metalizata, apar vechi miruri de germinarc. cfrnd acestci
repre1cntari a muncii garantia unor foarte vcchi mi$CAri
naturale. natura fund lntotdcauna imaginca continuului. adica,
Ia urma urmci , a facilitAtii.
Toata aceastA magie muscularn a muzic-hallului cstc esen-
tialmente urbana: nu dcgcaba mlUic-halluJ este ceva anglo-
saxon, nascut in lumca aglomcratiiJor urbane bru~e ~i a marilor
mjturi quakcriste ale muncu: promovarca obiectelor. a mctalelor
$i a gcsturilor visatc, sublimarca muncii prin <.IL~paritia ei
magica. ~i nu prin consacrarc, cain folclorul rural. toate accstca
fac parte din artiliciul Or3$Cior. O~ul respingc idcca de natura
informa. c1 reduce spatiul Ia un continuu de obiecte solidc,
straJucitoare. proclu e. carom acrol arti tului lc da statutul
prestigios al unci gindiri foarte omcn~ti: munca. mai cu seama
218 ROLAND BARTHES

mitificata, face materia fericita, dcoarcce. spcctacuJos, ca pare

sA o gind~cA: metaJificate. zvirlite. prinsc din nou, minuite,
ibtreg lununos de rni$CAri, in djaJog permanent cu gcstuJ
obiectele %i picrd aici siru tra incapA(inarc a absurditatii lo~
artificiale $i ustensile. pcntru o clipA, ele nu mai plictisesc.

Doamna co Camelii

Se mai joacA Inca, nu $tiU unde In lume, Doanma cu

Camelii (iar acum cilAva vrerne era jucatA $i Ia Paris). Accst
succes trcbuie sA atraga atentia asupra unci mitologii a lubirii,
care pe scmne mai dureazA ~ i acum, deoarcce alienarea tinerei
Marguerite Gautier In fata cJasei stAplnilor nu este fundamental
cliferit!l de cea a micilor burgbeze din zilele noastre, intr-o lume
Ia fel de clasificatA.
Or, de fapt , mituJ central al Doamnei cu Camclil nu este
lubirea, ci Recuno~terea. Marguerite iu~te ca sA fie recunos-
cutA, $i atunci pasiunea ei (In sens mai curind ctirnoJogic dcclt
sentimental) vine In tntrcgime de Ia altuJ . Armand (fiul unui
financiar) reprczintA iubirca clasicl, burgher/A, m~enitA de Ia
cuJtura esen\ialista $i care se va prelungi in analizele lui Proust
este o iubirc scgregaticl, cea a proprietaruJui care-$i ia prada;
iubire interiorizata care nu recun~e lumea dccit eu intcrmi-
tente $i tntotdeauna cu un sentiment de frustrare, ca $i cum,
intotdeauna, lurnea n-ar fi dec1"l amenintarea unui furt (gclozii,
certuri , decep\ll, nelini$ti. rupruri. toane etc.). lubirea Margue-
ritei cstc cu toruJ altceva. Mai intii. Marguerite a fost mi$CatA
simtffid cl estc rccunoscuCA de Armand $i. dupA accca, pasiunca
nu a fost pcntru ea decil solicitarea pennancntA a accstei
recun~teri; de accea sacrificiuJ pe care consimte sA-l facA Ia
220 ROLAND RARTHES
cererea Dlui Duval renun\ind Ia Annand nu cstc nkidccum
moral (in ciuda fr.ucologici). ci cxistcn~al: nu cste decit unna-
rea logicA a po tuJatului rccun~tcrii. un rnijloc . upcrior (mult
dcasupra iubirii) de a li recuno cuta de catre lumca stApinilor.
Iar dacA Marguerite isi ascundc acriOciul ~i ti dA masca cinis-
muJui. accasta nu sc intimpla poate decit in momcnrul cmd
argumentul devine cu a<.lcvArat Litcra1ura: privirea-ce-rccu-
n~te a burgheziJor estc IAsat<l aici pc scama cititorului care,
Ia rindul sAu. o recuno<l$tC pc Marguerite chiar i in deceptia
iubitului ci.
Accasta inscamna cA nein\elegerile care ajuta intriga sa
avanseze nu stnt de or<.lin psihologic (chiar dacA, ablll.iv,
limbajuJ este psibologic): Armand i Marguerite nu sint din
ac~i lume sociala ~i nu poatc li vorba lntre ei nici de tragcdic
raciniana nici de marivaudaj. Conllictul cste exterior: nu avem
de a face cu o ac~i pasiunc impclrtitA impotriva · ei ins~i.
ci cu doua. pasiuni de natura difcritA. <.lcoarece ele provin din
locuri djfcrite ale societAtil. Pasiuoca lui Armand. de tip bur-
gbez, apropriativ, cste prin definitie ucidcrca cclwlalt; iar pasiu-
nea Margucritci nu poatc incununa eforrul ei de a li rccunoscutA
declt printr-un sacrificiu care. Ia nndul lui. va constitui uciderca
inclirecta a pasiunii lui Armand. Simpla disparitatc socialA,
continuata ~i amplificattl de doua ideologii amoroasc, nu p<>ate
dcci sa producA aici dcdt o iubirc imposibila, imposibilitatc
al cArci imbol algebric este moartca Margueritei (oricit de siro-
poasa estc ca pc ccna).
Di fcren\'1 iubirilor provine evident dintr-o difcrcn\A de
lucidita~ : Armand trn.i~tc intr-o cscn\A ~i o etemitatc de
dragoste, Marguerite trn.i~te in co~tiin{a alicnarii ei. nu trai~te
deci't in ea: se tic i, intr-un sens, c vrca cunct.anA. Jar propriile
ei conduite de adaptarc sint, ~i ele, pc de-a-ntrcgul, condwte
de rccun~tere: uneori i i ac;umA cxcesiv propria ci lcgcnda.
MITOLOG/1 221
se afunda in virtejul clasic al vie\ii de curtct.anA (asemcnea
acelor pede~ti care sc asuma ~indu- c). altcori ca aoun{A
0 putcrc de dc~irc ce urm~te nu aut rccuno~terca und
virtUti ..naturale". cit un dcvotament de condi\iC, ca si cum
acrificiul ci ar avca functia Amanifcstc nu ucidcrea curtct.anei
care estc ca. ci <.l impotriva, sa afiseze o cunezana supcrlativa.
imbunAUl~tA, rru-a a picrdc ceva din ca in ~i. cu un sentiment
burghez clcvat.
Vcdem astfcl cum se precizeazA continutuJ mitic al accstci
iubiri. arhetip al cntimentalitAtii mk-burgheze. Estc o tare
foarte specialA a mitului. definit de o semi-luciditate, sau. ca
sa fiu mai exact. o luciditate pa.rv.ita (a~i pe care am
semnalat-o in rcalul ac;trologic). Marguerite i i c:un~te alie-
narea, adic:A vcde rcalul ca o alienarc. insA ca prclung~e
aeeasta cuno~tcrc prin purtiki de purl\ scrvilitate: ori joacA
personajul pc care stApinii il ~caput de Ia ca. ori incearcA
sa ajunga Ia o valoare din interioruJ accleiasi lumi a stapinilor.
Yn arnbclc cazuri, Marguerite ou este nimic mai mult decit o
Juciditatc alienata: vedc cA sufertt. dar nu-si inchipuie vreun
leac altfel decit ca parazit Ia propria ei suferin\A: ea se stie
obiect, dar nu-si vede alta menire decit aceea de a mobila
muzeul tApinilor. in ciuda grotcscului subicctului, un pcrsonaj
ca acesta nu este lipsit de o anumilit hoglltic dramatica: nu
estc. de hunrt scamA, nici tragic (latalitatca care apac;A asupra
Margucritci cstc socialA, nu mcrafizicA). nici comic (purtarca
Margucritci c.c;te dctcrminata de conclitia. nu de csen\'1 ei) si.
bineintcles. nici revolutionar (Marguerite nu-~i criticA in nici
un feJ alienarea). 1-ar trebui in.sA foarte putin ca sA ajungA Ia
statutul personajuJui brecbtian. obiect alieoat. dar sursa de
critica. Personajul Marguerite Gautier rclminc - iremediabil -
departc de pcrsonajul brcchtian prin pot.itivitatca lui: Margue-
rite Gautier, .,in<.luio atoarc" prin tubcrculota de care sufcrA si
222 ROLAND BARTHES

frazele frumoase pe care le spune, i~i prindc publicul , ij comu-

nj~ orbirea ei: derizoriu de proastA, ca ar fi deschis ochii mic-
burgbcz.i. Accm ~i nobilA, intr-on cuvint. ,,serioasA", ea nu
face decit sA-i adoarmA.

Poujade ~ i intelectualii

Cine sint intelectualij pentru Poujadc? Cu deosebire

.,profesorii" ( ..sorbonard, vajoici pedagogi, i.Dtc/ecruali de capi-
talA de piasA') Iii tclullcienii (.,tchnocrari, politchnicicoi,
po/ivalcnri sau polihori - fr. ,;polyvolcurs"). Se poate ca, Ia
I
origine, severitatea lui Poojadc Ia adrcsa iotclcctualilor sA fie
iotemeiatA pe o simpla ranchiuna fiscal!: ,profcsorul" este un
profitor; mai inw, fiind~ cste un saJariat (.,Dragul meu Pierro~,
nu-ri c:IAdeai seama cit. crai de fcricit pc vremea cind crai
salariar"; ~i apoi. fiind~ nu dcclara. fiscuJui ICC\iile particulare
pe care le dA. Tehnicianul este un sadie: sub fonna ur'itA de
tot.i a controloruluL el chin we contribuabilul. Dar cum poujadis-
mul a lnccrcat numaidecit sA-~i construiasa marile Juj arheti-
puri. intclectualuJ a fost repedc transfcrat din categoria fiSCal!
in cea a rruturilor.
Ca orice flpton\ miticA, intelectualuJ tine de o tern!
general!, de o substantA: aerul. adicA (d~i este o idcnt.it.atc prca
putin ~tiint.ifi~) vidul. Superior, inteJectualul planeazA, cl nu
sc ,J i~tc" pc realitate (realitatea este evident pAnuntuJ , mitul
ambiguu care inseamnA rasa, ruralitatea, provincia, bunuJ simt,

' Cele mai muhc citate provin din caru:a lui Pouj:lde. Ftti choi.'i
le combtJt (Am sles lupra)).
224 ROLA D BARTHES
obscuruJ oeoumArabil etc.). Un patron de restaurant care primc-
te in mod rcguJat intclccruali ii oum~te ..elicoptere··. imagine
dcprcciativA care rcrrage zborului puterea virihl a avionului:
intclcctuaJuJ se desprinde de real. dar raminc in acr. pc loc.
invutiodu-se in cere; ~ ccru.iunca lui cstc jalnicA. Ia fel de
departc atit de marclc ccr rcligios cit ~i de pAminruJ solid a1
bunului simt. u arc ..r.Jd<lcini'' in inima natiunii. lntelectualii
nu sint nici idcal~ti. nici reali~ti. sint n~te liinte posomoritc .
.,abrutizate''. AJtirudinea lor exacta. este cca a norului, vechi
cintec aristofanesc (pe vremea aceea. intclcctualul era Socratc).
Suspendati in viduJ superior. intelcctualii sint to\i umpluti cu
nori, ei int .. toba care sun/1. plinfl liincl cu vint'': sc vcdc apruiod
aici fundamcntul incvitabil aJ oricarui anti-intclcctualism:
suspiciunca limbajului . rcduccrca oricArui cuvint potrivnic Ia
un zgomot, a a cum sc intimpll\ lntotdcauna in polemicile mic-
burghczc, care consta in demascarea Ia altul a unei iniirmitati
complementare fata de cea pe care n-o vedem Ia noi, in ilnpovA-
rarca advcrsarului cu urrnArile pmpriilor noa<;trc ~eli, in
atribuirca numelui de intuncric propriei noastrc orbiri ~ de
dercglarc vcrbala proprici noastrc urditAti.
AJtirudinca spiritclor ..superioarc" este aici o data mai
mult asirnilata abstractici. fAr.l indoialA prin intennediuJ unei
stAri comuoe inaltimii ~i cooceptului. starea aceasta fLind
rarefierea. Este vorba de o abstraq:ie mecanicA. intelectualii
nefiind decit oi~te m~ini de gi'ndit (nu ..inima" Je llp~te. cum
ar pune filosolii entimentaJi ti. ci .. viclenia ··. un soi de tactica
alimcntata de intuitic). Tcma accasla a gindirii m~inale cste
in mod fuesc prcva.zutA cu atributc pito~ care ii intarcse
puterea de a dauna: mai inui. batjocura (intelectualii sint sceptici
in fata lui Poujade). apoi rAutatca. deoarecc m~ina. in abstractia
ei, cste sadie:!: functionarii de pc strada Rivoli sint ni~te
.,vicio i" cArora lc place sa-i chinuiasca pc conlribuabili:
MITOLOGII 225
s~ori ai SistemuJui, ei au complicatia rece a acestuia, acea
ioventie steri.la, proliferare negativa, care i1 flcea pe MicheJet
sA strige cit i1 tinea gura cind venea vorba de Iezuiti . Politchni-
dcnii au de altfel, pentru Poujade, cam ace~i rol ca lezuitii
peotru liberalii de altA datA: sursA a ruturor relelor fiscaJe (prin
intmnediul strizii Rivoli. desannare eufemicA a lnfernului).
constructori ai SistemuJui cAruia apoi i se supun ca ni~te
cadavre. pcriodc ac cadaver, pooivit cuviotclor iczuite.
Aceasta inseamn! cA, la Poujadc, ~tiinta cstc, in mod
ciudat, capabila de execs. Orice faptA omcocascA, chiar mentall,
avind o existent! doar cantitativa, cste de ajuns sA fie compa-
ralA. ca volum, cu capacitatca poujadistului mijlociu pentru a
o decreta excesivA: probabil cA exceselc ~tiintei sint tocma.i
virtutile sale ~i cA ca iocepe chiar acolo unde Poujade o soar
~te inutiJa. fnsl$i aceastA cuantificarc cstc importantA peotru
retorica poujadistA de vreme ce ca da ~tere unor mOD$tri,
acci politebnicieni, rcprczentanti ai unci ~tiinte pure, abstractc,
care nu se aplicA Ia real decit sub o formA punitiva.
Ceca ce nu tnseamna ca judccata lui Poujade despre
politelmicieni (~i intelectuaJi) cstc disperaiA: va fi posibil,
desigur, ca .,intelectualul din Fran,a" sA fie ,,redresat". El suferA
de o bipcrtrofie (va putea deci fi opcrat), caci a aJArurat cantitatii
normale de inteJigen\A a micuJui comerciant uo apendice de
o greutate excesiva: acest apendice este, curios, alcAtuit chiar
din $ti.intl, obiectivatA ~i totodatA conccpruaJizatA, uo soi de
materie care atiml greu ~i care se li~te de om sau se desprinde
de el intocmai ca mW mobil sau blJCAtica de uot pe care
negustoruJ le adaugA sau Je ia ca sA ob\:inA o cintArire exactA.
Dacl polltehnicianul ajunge sA fie abrutizat de matematki,
inscamnl cA, dupa ce sc dcp~te un anumit procentaj de
~tiin\A, se ajunge Ia universuJ calitativ aJ otravurilor. ~ind
limiteJe slnatoase ale cuantificarij, ~tiinta , to mAsura in care
 ,.
226 ROLAND BARTHES
I MTTOLOGII
nu mai poate fi definitA ca muncA. este discreditat.A. InteJectualii
politebnicieni, profesori, sorbooarzi ~i functionari, ou fac nimic;
sint ~te estc(i. ci frecvcoteaza, ou circiuma bunA de provincie,
ci barurile ,.elegante" de pe rmlul stJ'ng. Aici apare o temA
iodragitA de toate regimurile de forta: asimilarea intelecrualit!tii
cu triodavia: intelectualul este prin definitie un 1~ . ar trebui
pus in s~it Ia muncA, o activitate, mAsurabila doar in excesuJ
ei nociv, trebuie sA fie convertitA intr-o muncA concrctA, adicA
accesibila masunlrii poujadiste. Se ~tie cA, la rigoare, nu poate
fi muncA mai cuantificatA - deci mai benefic! - deci't aceea
de a sApa gropi ~i de a face grimezi de pietre: este munca
in stare punl, cea pc care, de altminteri, toatc regimuriJe post-
poujadiste sf'1f$C:SC in mod logic prin a o rezerva intelecrualului
trfndav.
AceastA cuantificare a muncii antreneaza in mod faresc
o promovare a fortei fuice, cea a m~hilor, a pieptului, a
bratelor; dimpottivli, capul este un Joe suspect tocmai in m.Asura
in care produsele sale sint calitative, nu cantitative. Aici rcglisim
discreditarca obi$nuitA a creierului ~tele de Ja cap sc-mpute,
spune adesea Poujade), a cArui compromitere fatal a este evident
i~i exceotricitatea pozitiei sale, in partea cea mai de sus a
trupului, aproape de .,nor'', departe de •.rldAcini". Este exploata-
tA Ia maximum ihs!$i ambigujtatca superioritAfij; se coostruj~te
o i'ntreagA cosmogonie, care joacA oecootenit pe vagi asem.AnAri
iotre flZic, moral ~i social: lupta corpului impottiva capului in-
seamnA toat.A lupta celor ,,mici", lupta obscurului vital impottiva
pArtii de sus.
~i Poujade $i-a dezvoltat foartc repede legenda fortei
sale fizice: inannat cu o diploma de monitor, vechi membru
a1 RF.A., rugbist. aotecedentele sint garant:ia valorillui: cApe-
tenia dA trupelor sale, in scbimbul adeziunii lor, o putere
esentialmentc mAsurabiJA, de vreme ce este cea a trupului. Drcpt
227
care. eel diotii atu a1 lui Poujadc {trebuie sA inteleget:i: baza
increderii oegusto~ ce sc poate avea in cl), estc rezistcnta
Jui (,Poujade, este dracu ' gol. estc de neinfrint' ). Primele lui
campanii au fost mai inaiote de orice ni~te pcrformante fizice
care atingcau supraumaoitatea (•.EsLc dracu · gol'). Aceastli forta
de otel produce ubicuitatea (Poujade estc pretutindeni In acel3$i
timp), ea indoaic chiar ~i materia (Poujade distroge toate
m8$inile pc care le fol~te) . Cu toate acestea, in Poujade mai
existli ~ altA valoare. ou oumai re-/istenta: un soi de farmec
fizic, dAruit din ~ug pe deasupra fortei-marfl, ca unul din
acele obiecte inutile prin care. in drcptul foarte vechi, doblncti-
torul i1 !ega pe vinzAtorul unui bun imobiliar: accst ..hac$~".
care pune bazele ~fului ~i pare sA fie geniullui Poujade, partea
cea mai bonA a calit!tii in aceastA economic a mAsuririi pure,
cste vocea sa. A ~it, cu siguraota. dintr-un Joe privilegiat a1
corpului, loc median ~i totodatA mU$Chiulos. toracele, care, in
toatA aceastll mitologie corporala, cste anticapul prin cxcelentA;
iosA vocea, vehicul a1 vcrbului ce redrcsea7J\, scapa legii dure
a cantitAti]or: uzurii. soarta obicctelor de rtnd, ea ii substituie
propria ei fragilitatc, rise orgolios a1 obicctelor de lux: disprctu-
irea eroicA a obosclii, rabdarea dirz.a nu sint pe pottiva ei: ci
doar delicata aJjntare a vaporizatorului , ajutorul miogiietor a1
microfooului: vocca lui Poujade prime$te, prin transfer, impon-
derabila ~i prestigioasa valoare ce se covine de drept, in alte
mitologii, creierului iotelectualului.
Se intelege de Ia sine cA loctiitorul lui Poujadc trebuie
sA aiba aceca$i prestaota. t~i ceva mai grosolao!, mai putin
diabolicll: el este .,eel robust'': ., virilul Launay, fost jucAtoc de
rogbi... cu brafele lui pl.roase $i putcmice... nu pare sA fie un
prune neprihhlit", Cantalou, , fnalt, robust, diner-o bucatA,
priv~te drcpl in fa[A, Jr.i st:ringc mJ'na bMbAt~tc $i sincer". C!ci ,
3$a cum aratA o frazA binc cunoscutA, implinirca fizicA cste
228 ROLAND BARTHES
la baza limpezimii morale: numai fiinta putemicA poate fi
sinccm. Ne dam seama cA esen{a comunA tucuror acestor man
calitati este bArt>Atia. al ca.rei substitut moral este ..caracterul",
rival al inteligentei. accasta din wmA nefiind admi.sA in ceruJ
poujadist: este inJocuita cu o virtute intelectuala special!;
viclcnia: croul,la Poujade, este o fiintA inzcstrata cu agresivitate
~i mutate (,,Esrc un individ $mecber'). ~irctcnia aceasta rauta.
cioasA, oricit ar fi ea de intelcctiva. nu reintroduce detestata
ratiune in panteonuJ poujadist: 1.cii mic-borghezi o dau sau o
retin dupA cum au chef, urmind o pura ordine a $aDSci: de
albninteri, dacA ne gindim bine, este uo dar aproape fizic, com-
parabiJ cu fleruJ animaJclor: nu este decit o fioare ram a f011ci.
o putere a ncrvilor de a capta vintuJ (•.Eu merg dup3 radar').
DimpotrivA, dczavantajele corporalc ii aduc intelectualuJui
tot feluJ de calificativc: Mendes este o pocitanie, seama.nA cu
o stic/A de apA mincralil (dispret ati't pcntru apA, cit ~i peotru
dispepsie). Refugiat in hipertrofia unui cap fragil $i inutil, toat.a
fiinta intelectuaiA cstc atins! de eel mai greu cusur fizic,
oboscJJla (substitut corporal aJ decaden(ei): dC$i trindav, intelcc-
tuaJuJ estc obosit din Da$lcrc, ca $i poujadistul, d~i acesta este
muncitor $i intotdeauna bine dispus. Ajungem aslfel Ia ideea
profundA a oric:Arei moraJitati a corpului omenesc: ideea de rasa.
Intelectualii int o rasa, poujadi$tii o alta.
Cu toate acestca, Poujade are dcspre rasa o conceWc
paradoxaJA. Constat.ind cA francezuJ mijJociu este produsuJ unor
multiple amestecuri (vcchea plac.A: Franta. creuzetu1 raselor},
Poujade opune cu trufic aceasta varietatc de origini sectei
restlinse a cclor ce ou s-au incruci$at niciod.ata decit intre ei
(trebuie. bincintcles, sa intclcgeti: evreii). Aratind cAtre Mcn-
des-France, strigA: , Tu ~ti rasist!''; apoi comcnteazA: ,,Dintrc
noi doi, numai el poace fi rasist, cAci eJ are o rasA". Poujade
practic! din plin ceea ces-ar putea oumi rasismuJ amestecuJui.
MITOLOGJI 229
de altfel , flra nici un rise, de vreme ce ,,amestecul" alit de
Jaudat nu a amestecat, dopa parerea lui Poujade insU$i . decit
acei3$i Dupont, Durand sau Poojade. ldeea de .,rasa" sintet.ica
este. evident, important!, deoarece permite sA sc insiste cind
pe sincretism , cind pe rasA. tn primul caz. Poujade dispune
de vecbea idee, cindva revolu~onar!. de nafiune, care a alimen·
tat toate formele franccze de liberalism (Michelet impotriva lui
Augustin Thierry, Gide irnpotriva lui Barres etc.): ..S~ii
mei, celpi, arvemii, s-au amestecat cu t()fii. Eu sine rczu/tatul
if:$iCdin creuzecuJ cu nAvMiri $i exoduri'). tn aJ doilea caz,
cl reg~te flra oici o bAtaie de cap obiectuJ rasist fundamental ,
Smgele (aici este vorba indeosebi de singcle celt. eel al lui
Lc Pen, breton zdravmJ, despArtit de o pmpastie rasialA de este{ii
Noii Stfnge, sau singcle gaJic, care-i lipse$te lui Mendes) . Ca
$i in cazul inteligcntei, aici avem de a face cu o distributie
arbitrara a vaJoriJor: adunarca unui fel de singe (aJ celor ce
se numesc Dupont, Durand ~i Poujade) nu produce decit singe
pur ~i se poatc ramtne in ordinea tihnitA a unci insumm de
cantitlti omogene; ins! altc fehm de singe (mai cu seama eel
al tehnocrafilor apacri?.J) sint fenornenc pur calitative, cJ.iscre..
ditate, tocmai prin aceasta nature\ a lor, in universuJ poujadist .
ele nu se pot amesteca, accede la statutul de mare cantitate
francczA, la acel ., vulgar'' al cArui triumf numeric se opune
oboselii intelectualilor , distin$i".
Opozitia aceasta rasiaJa dintre cei putemici $i cei obositi,
Gali ~i apatrizj, vulgar $i distins. este de altfel pur $i simplu
opozilia dintre provincie ~i Paris . Paris rezumA tot viciuJ
francez: SistemuJ, sadismuJ , intelectnalitatea, oboseaJa: ,,Paris
este un monstru, deoarece viara este dezaxacA: aici, viara este
trepid.antA, ame[itoarc, abrotizantA, de diminea{A pin3 sears etc."
Paris apartine acelei3$i otravi, substantA esen~almentc caJitativA
(ceea ce Poujadc num~te. in alta parte, flra sA-$i dea seama
230 ROLAND BARTHES MITOLOG/1 231

cit de bioe a nimerit-o: dialccticA). pc care am vW!t-o opu- explicativa, angajatA, si salvata nu este decit cultura ,,ioocent.a".
oindu-se lumii cantitative a bunuJui simt. Yntruntarca ,,cali~i" cea a cArei naivitate ciA minA IiberA tiranului. De aceea, scriitorii,
a fost pentru Poujade inccrcarea hotAn"'toare, Rubicooul sau: in seos propriu, nu sint excl~ din familia poujadista (unii ,
sA vinA Ia Paris, pentru a-i recupera pc dcputatti moderati de foarte cunoscuti. i-au trimis lui Poujade operele lor cu dedicatii
provincie corupti de capitala. adevmti reoegati ai rasci lor, roAgulitoare). Condamnat este iotelecrualul. adid o co~tiin\A,
l,$teptati In sat cu furci , salt ce a definit o mare migratie rasiala sau, ~j mai bine: o Privire (Poojade arnint~te undeva cit de
mai curind decit o cxtcosiune politicA. muJt suferea, ca tinAr licean. cind era privit de colcgi). Nimeni
fn fata unei sospiciuni atl"'t de constaote, Poujade putea sA nu ne privea.sca.: iata principiul antiintelecrualismului
oare sA salveze vreo forma de intelecrual. sA dea despre el o poujadist. Numai cA, din punctul de vedere aJ etnologului, con-
imagine ideaHl, intr-un cuvint, sa postuJcze un intelectuaJ duitele de iotcgrare ~i de excludere sint, evident, complementare
poujadist? Poujadc ou ne spune decit cA. in OlimpuJ sAu, nu $i. intr-un sens, care nu este eel pc caro-l crede el, Poujade
vor intra decil .Jntclcctua/ii vrednici de acest aumc". latA ~ are nevoie de intelectuali: cAci, chiar dad ii condamna, o face
cA ne intoarcem. IncA o data, Ia una din aceJe faimoase definitii ftindcA vede In ei un rill magic: in societatea poujadista, iotel~
=
prio idcntitatc (A A), pc care le-arn numit. cbiar 1n aceasta tualuJ de\ine locul blestemat $i necesar al unui vrnjitor dec!zut.
carte ~i in mai muJte nnduri, tautologji. adicli neant. Orice
antiinteJectualism sr~te, ~adar. in moartea limbajuJui, adicA
in distrugerea sociabilillitii.
Celc mai muJte din aceste terne poujadiste, oricit ar parea
de paradoxal, sint temcromantice degradatc. Dad Poujade vrea
sA defineascA poporul. cl citeazA indelung prcfata Ia Ruy Blas;
dupA cum iotelecrualuJ vftzut de Poujade este, cu foarte putioe
cxcep\ii. recunoscut in Legistul ~i lezuitul Lui MicheJet, omuJ
uscat, infumurat, steril ~i baljocoritor. Mica burghczie preia
astAzi Dl0$tenirca ideologicA a burgbezici LiberaJe de ieri, adicl
cea care a ajutat-o in asceosiunea ei sociala: sentimentalismuJ
lui Micbelet cootinca multi geoneni rcactionari. Banes ~tia
accst lucru. DacA nu ar fi marea diferen{A de talent, Poujade
ar putca incA senma unelc pagini din Popocullui Michclet (1846).
lata de ce. in problema intelectualilor, poujadismul iJ
~te muJt pc Poujade; ideologia antiiotelectualista cuprin-
de medii politicc variate, si nu trebuie sA fii poujadist ca s!
UI"a$ti ideea. C!ci aici sc are In vedere oricc formA de culturl
 n
l\1ITUL iN l.aELE NOASTRE
 Ce este un mit in zi.lele noastre? Voi da numaideci"t un
prim rnspuns. foarte simplu, care se pottive$te perfect cu
etimologia: mirul estc o vorbire' .

Mitul este o vorbire

F~te. nu orice vorbirc: Jimbajul are ncvoie de conditii \

speciale ca sA dcvinA mit: vom vedca aceasta intr-o clipA. tnsa.
de Ia inccput, trebuie sA sustinem cu hot!rire ell mitul este un
sistem de comunicare, este un mesaj. Vedem deci ell mitul
~u poate fi un obicct ~ c.oncept sau o idee; este un mod
de semnmcare.Jo;;;;.a:: va fi nevoie. mai tir.tiu , sl-i punem
'J
aceStef forme limite istorice, conditii de folosirc, sA rcinvestim
sociewea in ea: dar, mai iotii. trebuie s-o dcscriem ca formA.
Vcdcm ell ar fi co totul ilw.oriu sa vrem sA facem o
discriminare substantialA intrc obiectele mitice: intrucit mitul
este vorbire. ~ ~ de discurs poatc ti mit. Mitul no se
define$te prin"""ob;ctllf mcsajului sau. ci prin felul in care-1
spunc: mitul CUI108$te !!_mi~formale. nu sobstantialc. Prin
I
wmare, orice poate fi mit? Da. ~ cred, deoarcce universul
estc sugestiv Ia oes~il Orice obiect din lume poalC trece de
Ia o existcnta inchisl. motA. Ia o stare oralA. deschisA aproprierii

1 Mi -;e va obiecta ca rermenul mir are o mie de alre sen.wri. fnsll

eu am incercat Sll defincsc lucruri. nu cuvinre.
 236 ROLAND BARTHES
societ.Atii, cAci nici o lege, natural! sau nu, nu interz.ice sa se
vorbeascA desprc lucruri. Un copac este un copac. Da, de buna
seam!. fnsa un copac spus de Minou Dronet nu mai este chiar
un copac, csre un copac impodobit, adaptat unui anumit fel
de consumare, un copac investit cu ingAduinte titerare, cu
revol~ •. cu imagini, pe scurt, cu un uz.aj social care se adauga
matenet pure.
Evident , nu totul estc spus in acel~i limp: unele obiecte
devin prada vorbirti mitice pentru un moment, apoi dispar,
altele le iau locul , acced Ia mit. Exista oare obiecte faialmente
sugestive,* cum spunea Bau<flaire despre Femeie? Cu sigu-
~~ cA nu =. ~ fi concepute mtturi foarte vechi •.dar nu eteme;
T
~ona orne~ tnt ~sfol'tilA ~u~ in ~~t. ea ~i nurnai ea regie-
/ ~tea.zA vtata ~· moartea timbaJulw llllttc. Vecbe sau nu, m.ito-
l l<>g~a ~u poate avea. dec~ o bazA istoricA, dcoarece mitul este
\ o vorbue aleasA de tstone: el nu aparc din ,,natura"lucrurilor.
'->'- Aceasti vorbiro este un mesaj. Ea poate deci foarte bine
sl fie altcum decit oral!; poate fi alcAtuitA din scrieri sau din
~tJri: discursul scris, dar~ fotografia, cinematograful,
~Jul , sportul, spectacolclc, publicitatea, toate a.cestea pot
servJ drept suport vorbirii miticc. MituJ nu se poate defmi nici
prin obicctul slu, nici prin materia sa, deoarece mce materie
poate fi dow.A in mod arbitrar cu semnificatie: sAgeat.a pe care
o aducem ca sl semnifJClm o provocare este ~ ea o vorbire.
~ sigurao{A cA, in ordinea perccp(iei, irnaginea ~ scrisul, de
pildi, nu cer accl~i tip de COD$tiinta; iar in imagine existl
foarte multe moduri de lecturA: o schemA se prereaz!la xmo.i-
ficatje mult mai mull deCJ'\ un desen, o imi~ mai mult decil
un original, o caricatunl mai mull dect'\ un portret fnsi aici
nu mai este vorba de un mod teoretic de reprezentare: este
vorba de aceastA imagine, propusA peotru aceastA semnifica(ie;
vorbirea miticl este formatA dintr-o materie Iucrait mai inaintc
MJTOWGll 237
in vederea unei comunicari apropriate: intrucit toate matcrialele
rnitului, reprezcnt:ative sau grafice, presupun o co~tiinta semni-
ftcanta, noi le putem judeca independent de materia lor. Accast.l
rnatcrie nu este indiferentl: imaginca este. desigur, mai irnpera-
tivl decil scrisul, ea impune semnificatia dintr-o daiA, flrl sl
o analizeze, flri s! o disperse1.c. insA nu avem de a face cu
- o diferen\A constitutiva. lrnaginea devine scriitud din clipa in
care este semnifacativa: ca ~i scrijtwa, ca face po&ibila o Iexis.
Vom intelegc deci. aici, de acum inaintc, prin limbaj,
discurs. vOibire etc., orice unitate sau orice sintez.a semnifteativa,
verbaiA sau vizuaiA: o fotografte va fi pentru noi vorbire Ia
fel ca un articol de ziar; cbiar ~i obiectelc vor putea deveni
vorbirc dacl scmnificA ceva. Acest mod generic de a concepe
limbajul este de altrninteri justificat de istoria scrisului: cu mult
inaintc de inveotarea alfabetului nostru. obiecte ca mAnunchiul
de sfori de culori difcrite (quipou) al in~ilor, sau desenc ca
pictogramelc au fost vorbire curentA. Nu inseamnA insl cA vor-
birca miticA trebuic trat:atA ca timba: Ia drepl vorbind, mitul
tine de o $tiintA general! coex..tensivA cu lingvistica ~i care este
scmiologia.
Mirul ca sistem semiologic
Ca studiu al unei vorbiri, mitologia nu cste, intr-adevir,
l dccit un ~t din acea vasta ~tiintA a semnelor pe care
Sausswe a po&tulat-o acum vreo patruzeci de ani sub numcle
de smJiologie. Scmiologia nu este deocamdat.l constituit.l. Cu
toate accstea, pomind de Ia Saussure ~i uneori independent de
cl, o mare parte din cercet:area contemporanA revine neconlmit
Ia problema semniflca(iei: psibanaliza. structu.ralismul. psihologia
eidc:ticl, unele tentative noi de criticA literart cwn ar fi cea
 238 ROLAND BARTHES
a lui Bachelard, nu vor sa mai tudie7,..c faptclc decit ca fapte
ce semnifica. Or, a postula o semnificatic lnseamnA a recurge
Ia serniologic. Nu vrcau sA spun ca semiologia ar putea realiza,
in moo egil. toate aceste cercctAri: ele au continuturi diferite.
Dar au un statut comun, toate smt ~inte ale valorilor, ele nu
se mArginesc sA intilneasca fapruJ: ele TI defincsc ~ i1 explorev.A
ca un valant-pour [cchivalent].
De vreme ce studiaza scmnificatiile independent de con{i-
nutul lor, semiologia estc o ~tiin{a a fonnelor. A~ vrea sa spun
un cuvint despre necesitatea ~i despre limitele unei astfel de
~tiin{C formale. Nccesitatca este cea a oricArui limbaj exact.
Jdanov ~i balea joe de filosoful Alexandrov. care vorbea despre
,.strucrura sfcricA a planetei noastre". ,,PinA acum, spune
Jdanov, parcA numai fcmna pulea li sferic§'. Jdanov avea
dreptate: nu se poate vorbi despre structura cu tennenii fonnei ,
$i nici reciproc. Se poatc foarte bine ca. pe planuJ ,vietii". sA
nu fie dccit o totaHtate indiscemabiJAde structuri $i de fonne.
fnsA ~tiin~ nu are ce face co inefabilul: ea trcbuie sA vorbeasca
despre ..viati". daca vrca s-o transforme. Ympot:riva unui ~
~ ~n-qui~sm. de ~tminteri, din pAcate, platonic, al sinte..
\ ze1, once cntJcA trcbu1e sA acccpte asceza, artificiul analizei
~i . in analizl, ea trebuie sA puna de acord metodele ~i Jimbajcle.
Mai putin terorizat! de spectrul •.formalismului", critica istorica
ar fi fost poatc mai putin steriJA; ea ar fi inte]es cA studiul
specific aJ formelor nu contrazice co nimic principiile necesare
ale totalitAtii ~i ale Istoriei. Dimpotriva: cu cit un sistem cstc •
mai specific definit in fonnele sale, cu ati't mai bine se supune
el criticii istorice. Parodiind o vorbA cunoscutA, ~ spune ca
putin fonnalism indepArteazA de Istorie, dar daci-i mult aduce
Ia accasta. ExistA oare exemplu mai bun de critica IOtalA decit
descrierea formaJA $i totodatA istorica, semiologica $i~
~a sfinlCniei, In Saint...Oencl de Sartre? PericoluJ este.
MJTOLOGD 239
dimpot:riva, atunci cind fonnele sint socotito obiecte ambigue,
jumAtate..fonne J.UtE.nAtate-substante. cind forma cste ~otata
cuo substa de.Jonna. cum a f'lcut de exemplu realismul
jdanovian. Scm:iologia, stabilita in limitele ei, nu este o capcanA
metafizicA: ea este o $tiinta ca oricare alta. ncccsarA dar ou
suficient!. Important este sA vedem ca unitatea unci explicatii
ou poate tine de amputarea unuia san a altuia din demerswile
ei, ci, cum spune Engels. de coordonarea dialectica a $tiintelor
speciale cc au fost angajatc. ~ stau lucrurile $i cu,mitQiggia:
ea face parte din semiologie ca ~tiin{a fonnala ~i. in acel8$1
I
timp. din if!eolog!e ca ~ istorica: ea studiaza idei-in-f~ .
Voi aminti a$3dar ca~ semio!Q&ep~ o relatie
intte doi termeni. un se · cant §i un semniflcat. Aceasta
relitie are in vcdcre obiecte de ordin diferit, drept care nu cste
vorba de o egalitate, ci de o echivalen{a. Acum trebuie sA avem
grija cA, spre dcosebire de limbajul comun, ~mi spune doar
ca semnif1C8Dtol exprimA semn.i:ficatuJ, eu am de a face, ca
Sistem semiologic. nu cu doi, ci cu trei termeni diferiti;
in orice
cici eu percep nu un $ir de termeni unul dupA altul, ci coreJatia
care ii lll'lqiC: existA dcci scmniflcantul. semniflcatul ~ _semnul,
care ~IOtalul a"SOciativ al primilor doi tcrmeni. SA lulm de
exemplu un bucbet de t:randafui: ii ccr sA scmnilice pasiunea
mea. Aici nu existA deci decit un scmnificant ~i un semnificat,
1 Dezvoharea publicitatii, a pre.'lei mari, a r.Wioului, a ilustratiei, fan\
~ mai vOC'bim despre supravietuirea unui numAr nc.~fi~it tie riwri
comunicative (rituri ale aparentei sociale), face sa f.e mai urgenta ca oricind
constituirea unci $fiill(e semiolog.icc. Tnu-o zi tntreaga. oare cile cimpuri
cu ldevarat nt!'il!mnifiCal)tC stribatem? Foane putinc. cil.eodatA nici unul.
Ma aflu aici, in fata marii: ea nu poana. desigur, nici un me.saj. kQ pe
plaja, ce tie I))UCrial semi~! drapele, lozinci. semnaJe, mici panouri.
haine, chiar i o bronzare. pentru mine, tot atilea me.u.
240 ROLAND BARTHES
trandafirii ~i pasiunea mea? Nici m1car ati't Ia drept vorbind,
aici ou existA decit oi~tc trandafiri ..pasionalizati". lnsa, pe
planul analizci, existA intr-adevAr trei termeoi; deoarece ~ti
trandafui iJlCArcati cu pasiune pot fi foarte bioe ~i pe drept
cuvmd dc:scom~i in traodafiri $i pasiuoe: $i unii $i cealaltA
existau ioainte de a se alAtura ~i de a forma acest al treilea
obiect, semnul. A$a cum. ce--i drept. pc pJanul triirii nu pot
sA despart trandafirii de mcsajul pc ~I~. tot astfel, pe
planul anali7..ci. nu pot confuoda trandafirii ca semnificant cu
traodafirii ca semn: semnificantul este gol, semoul este plio,
el este un sens. SA mai luAm incA un exernplu, o p~ neagra:
o pot face sA semnifice in mai muJtc feluri, cAci nu este <kiit
un simplu semniticant; dar dacA it incarc cu un scmnificat
defioitiv {COil<iaffiJiarc Ia moartc, de exemplu. intr-~
anonim), el va deveni un ~. Lnre semnificant, semnifiC8t
~i semn, existA, f~te. impli'Catii functionale (ca de Ia parte._
Ia intreg) atil de sttinse, incit analiza poate sA parA zadamicA~
vom vedea ins! numaidecit cA aceastA distioclie are o impor-
tant! capital! penb'U stud.ierca mitului ca sb'Ucturi serniologicA.
A~ti trei tcnncni sint, ~tc. pur formali. ii ll se pot
da continuturi diferite. latA citcva excmple: penbU·Saussure,
'
cue a uciat pe un sistem scmiologic special, dar din punct
de vedcre metodologjc exemplar, limba, semn.i:ficatul este
conceptul. sc:mnificantul este imaginea acusticA (de ordin
psihic), iar relatia dintre concept $i imagine este sernnuJ
(cuvintul, de pildA), entitate coocretA3 • PenbU•Freud, se $tie.
psihismuJ este o bogAtic de cchivalcn\C, de valant-pour. Un
tc:rmeo (rnA ab{in sA-i dau o intiictate) cstc constituit de sensul
manifest al cooduitei. un altul de sensu! sAo latent. sau seos
1
NO(iunca de cuvTilt e.~e una dinue ccle mai di~urarc in lingvilllic:a.
0 rolosesc pentru simplificare.
MITOUXJJJ 241
propriu (de exemplu. substratul visului) ~ iar al treilea termen
este o corelare a primiJor doi: este visul insll$i, in totalitatea
lui, actul ratat sao nevroza. concepute ca ni~tc comprom~ ,
economii operate datoritA jonctiunii unci forme (primuJ termen)
~i a unei functii intentionale (al doilea tennen). Aici vedem
cit de nccesar este sA deosebim semnuJ de semnificant visul,
pentru Freud, ou este datul lui manifest in mai mare m.Asunl
decit continutul sAu latent: este legAtura functional! a ector doi
termeni. In uitica sartrian~. in sfi~it (rnA voi mArgini Ia aceste
trci exemple cunoscute), scmnificatul este constituit de criza
originarn a subicctului (despAqirea ~i indeprut.area de mamA Ia
Baudelaire, numirca fwtului Ia Genet); Literatura ca discurs
formeaza scmnificantul; iar relatia dintre cri7.A ~i discurs
defin~tc opera, care este o semnifJCa~e. AceastA schemA tridi-
mensional!, oricit de consrantA i-ar fi forma, nu se reaJizeazA,
r~tc, in ace18$i fel: vom spune 8$3dar incA o datA cA semio-
logia nu poate avca unitatc decit Ia nivelul formelor, nu al
continuturilor~ cimpul ci cstc limitat, ea nu se referA decit Ia
un limbaj, nu cun~tc decit o operatie: lectura sau descifrarca.
Yn mit, sc reg~te schema tridimen ionala de care am
vorbit: scnmificantul, semniliCitiiJ $i semnul .(Ti\Sa Jllitul este
un sistcm special prin faptul cA el se consbUi~te_J:X>Olind de
la un lant semiologic ce exist! maJntcaltli\ este un si rem
scmiologic secwid. Ceca ce, in primul sistem, este semn (adicA
un intreg ~nut prin asocierca dintre un concept $i o imagine),
in al doilea devine simplu scmnificant. Sli arninlim aici cA
matcriile vorbirii mitice (limba propriu-7Jsa, fotografJe, pictunl,
~. rit, obiect etc.). oricit de difcritc ar fi ele Ia inceput. ~i
din clipa in care sint ins~itc de mit, se reduc Ia o simplA func\ic
scmniflcalltA: mitul nu vede in aceste diferite materii dccit o
ClCCC8$i matcric primA; unitatea lor consta in faptul cA toate
sint rcdusc Ia simpluJ statut de limbaj. Fie ca este vorba de
242 ROLAND BARTHES
grafie literal!, fie cA este vorba de grafie picturala, mitul nu
vrea sa vada aici dccit un total de semne, decit un semn global,
tennenul final al unui prim lant semiologic: ~ tocmai acest
termeD final va deveni prim tennen sau termen partial al
sistemului o:Wit pc caro-l coostrui~. Torul se petrece ca ~i
cum !!lltul ar dq;W;i cu o masura sistemul fonnal al primelor
semnificatii. fntrucil aceasta transJatic este capitala pentrU
analiza mitului, o voi rcprezeota in felul llllDAtor, spatializarea
schemei nefiind, bincintcles, dec:i"t o simplA metaf<ri:
MIT
Exist! in mit. dupa cum se vede, douA sisteme ~
logice, unul fiind extras din celalalt un sis_tem lingvistic, limba
(sau modurilc de reprezcntare cc-i sint asimilate), pe care-t voi
oumi limbajcbk:ct, deoarece est& limbajUJ pe care mirul ~I
ins~te peotru a-~i const.rui propriul sistem; ~i mitul ins~i.
pe care.-1 voi numi meta-limbaj. deoarece este o a doua limbA.
MITOLOGll 243
fn care vorbim despre prima. Analizfnd meta-limbajul, semi~
Jogul nu se mai poate intrcba care cste alcAtuirca limbajului:
obiect, el nu mai este silit sa tin! seama de amanuntelc schemet
lingvisticc: nu va fi obligat sa cunoasca decil termenul total
a1 semnului global . ~i numai in masura in care accst termen
va fi compatibiJ cu mitul. lata de cc semiologul cste indrept.Atit
sA trateze in mod similar scrisul ~i imaginea: cJ retitle cA amin-
doua sint semne. ca ajung Ia pragul mitului , cA sint inzcstrate
cu acee3$i functie sem.niflcanta, cA ~i unul ~i cealalta constituie
un limbaj-obiect.
Este momeotul sa dAm un cxcmplu sau doua de vorbire
miticA. Primul i1 voi imprurnuta de la o obscrva{ie a lui Valery':
sint elev in clasa a cineca, intr-un Jiceu fnmccz; deschid grama-
tica latina ~i citesc aici o frazA din Esop sau din Fcdru: quia
ego nominor leo. MA opresc ~i ma gindesc: in propozitia aceasta
exist! o ambiguitatc: pe de o parte. cuviotele au sensu! lor
simplu: cAci eu rnA numesc leu. ~i . pc de alta parte, fraza vrca
in mod vadit sa semnifice altceva: in masura in care mi se
adreseazA mie, elev de-a cincea, ea imi spune !impede: cu sint
uo exemplu gramaticaJ menit sa ilustrcze regula acordului
atributului. Sint chiar obligat sa recunosc cA fraza nu-mi ~mni­
ficA nicidecum sensul ei. ea cauta foarte putin sa-mi vorbeascA
despre ~u ~i despre oumele lui; semnificatia ei adcvlratA ~i
ultimA este sa mi se impunA ca prezen\A a unui anumit acord
aJ attibutului. Trag coocluzia cA rnA aflu in fata unui sistem
~ special, marit. deoarece este coextensiv limbii:
exist! un scmtl.ificant. dar acest scmnificant cste el insU$i format
dintr-un total de scmne. el ~i este uo prim sistern semiologic
(eu rnA numesc leu). in rest, structura formalll se des~
corect: existA un semnificat (eu sint un cxcmplu gramatical)
• Tel Que/, II . p. 191.
244 ROLAND BARTHES
~i o semnificatic globala. care nu cstc nimic altceva deci't core.
latia semnificanruJui cu scmnificatul: caci nici dcnurnirea leului
nici cxcmplul grarnatical nu-mi stnt date separat.
. fuoe1ie: dcscmneazA
latA acum un alt exernplu: rnA aflu la frizer. mi sc <fa
un ournAr din Paris-Match. Pc copenA, un tinAr ncgru imbnlcat
in uniforrnA francezJ, cu ochii ridica(i. atintiti desigur pc o cuta
a drapelului rricolor. Acesta este scnsul irnaginii. Dar, oaiv sau
nu, vad foarte binc ce tmi sernnificA ca. ~i anume: cA Franta
estc un mare imperio, cA toti fill ei. iodifercnt de cul001e, slujesc
cu crcdin{A ub drapelul sAu, ~i cA ou exista rAspuns mai bun
dat dctractoriJor uoui colonialism pierdut dccil 7.elul accstui
negru de a-i sluji pe ~-zi$ii lui asupritori. MA aflu, ~ar.
~ o datA, in fata unui sistcm semiologic mArit: exista uo
~ficant ormat cl ins~i dintr-un sistem P.realabil (un soldat
negroCIAonorul mllitar francez); existA un semnificac (aici estc
un amestec intentional de francitate $1 c:te-niilftaritare); exista
in sr~it o prczcntA a sernnificatuJui prin scmnificant. -
triiiii a trece Ia analizarea flecAruf t.ermen al sistcmu-
lui mitic, trcbuie sa nc intclegem asupra tcrminologici. ~tim
acum cA ~mnTiicantu tc li considcrat, in mit, din douA
punct.e de VcaCre: ca t.enncn final al sistemului lingvistic, sau
ca tcnnen initial al sis&emului mitic: aici. oc trcbuie, ~.
douA oumc: pe pJanuJ limbii , deci ca t~ final al priroului
sistem, voi nurni semnificanruJ: scns (cu mA ayWQ;C..Jeu. ua
negro dA aooruJ militai {J'a,accz); peJ)laoul milului.jlvoi nwni:
fOfllJL in ceea ce priv~t.e semni.fica!U), no este posibiJl vreo
arnbiguitatc: ii vom lisa numele de CQIJCepl. AJ treilca !Cimen
este corelarea primilor doi: in sist.emul limbii eSe.voma de
scma; dar nu se poatc sa reluAm acest teoncn Bra ambiguitate.
de vremc cc. in mit (~i aceasta cstc caractmsfica lui principall),
senuii1'iCii:ii este format din scmnele J.imbij . Voi numi accst
a1 treuea tcrmcn al mitului scmailicatic: cuviotul este aici cu
MITOLOGU 245
au'"t mai bine justilicat cu cit mitul are cu adeva.rat o dubJA
~i ootificA, explicA i impunc.
Forma ~i conceptul
Semnificantul mitului se preziotA arnbiguu: este sens ~i
totodatA formA, pe de o parte pUn. pe de alta got. Ca sens,
scmnificantul posruJeazA o lecturn, i1 perccpcm cu ochii , are
o realitatc scnzorialll (spre deoscbire de semnificanruJ lingvistic,
care este de ordin pur psihic), are o bogll~c: denumirea leului.
salutul ncgrului sint ansambluri plauzibile, ele dispun de o ratio-
nalitatc suficientll; ca total de semne lingvistice. scnsul mitului
r are 0 valoare proprie. face parte dintr-o istorie, cea a l~ului
sau cca a negrului: in ens, este construitA in prealabil o scmni-
ficatie. ea s-ar putea lirnita Ia ea IDSA$i. dacA mituJ nu ~i-ar
~i-o, transformind-o totodatll intr-o formA vidA, parazitA.
Sensu! este scum complct, el postuleazA o cun~t~re, un trecu~··\
o memorie, uo ordin comparativ de faptc, de 1dct, de hot!riri.
Devcnind formA. sensul i~i indcpartevi cootingcnta; se
gol~te. ~e. istoria se evapod. ou mai ramine decillitera.
ExistA aici o pcnnutare paradoxaJa a operatiunilor de lecturA,
o regresiune anormalll de Ia sens Ia formA. de la scmnul
lingvistic Ia semnificantul mitic. Dacll incbidem quia ego aomi-
nor leo intr-un sistcrn pur lingvistic, propozitia recapltl aici
1 o plenitudine, o bog!\ie, o istorie: sint un animal. uo leu , eu
traicsc iotr-o anumitl tara. rna iotorc de Ia vin!toarc, cineva
vrea sl impart prada cu o viticA, o vacA ~i o cap~'!; cum insA
eu sint eel mai putemic, iau eu torul, din diferite motive, ultimul
fund pur ~i simplu cA eu rnA aumesc leu. Ca f()['I]].A a mitului,
propozitiunea ou mai contine insll aproape nimic din aceastl
lunga istorie. Sensul continca uo intreg sistem de valori; o
 246 ROLAND BARTHES
l istorie, o geografie, o moral!, o zoologie, o LiteraturA. Forma
a alungat toatA aceastA bogA{ic: &Ar.kia ci nouA are nevoie de
o semnificatie care s-o umple. Trebuie sA ccrcetarn tndelung
in is~ria lcuJui pen~ a face toe exe~lului grarnatical, trebuie
pusA m parantezc btografia negrulru, dacA vrem sA eliberAm
\ imaginea, s-o pregruim sA-$i primeasca. semniticatul.
Dar, in toate acestea, puoctul capital este cA forma nu
suprima sensul, ea nu face deci'l sA-l sAr.lcea.scA. sA-l alunge,
i1 tine Ia dispozi{ic. Sc crede ca sensul va muri, este lnsa o
moartc cu suspendare: sensuJ "' i ierde valoarea. dar i$i pas- l
treazA \'iata, clio care se va hra.ni fonna mitului. SensuJ va fi
pentru forma un fel dere7..ervA instantanee de istorie, ca o bogA-
I in calitate de concept aJ impcrialitAtii fraocc7£, iata-1 din nou
{ie supusA, pe care o poti apropia sau indcpArta intr-un soi de
altcman\A r:apic:IA: trcbuie ncincetat ca fonna sA poatA prinde
radAcini in sens $i sA-$i ia de aici brana naruraJA; trebuie,
mai cu scama, sa se poatA ascunde aici.·Acest joe necootenit
de-a.: Y:.flti a5Cimselea intJc.SC06 ~i...fOillll ~ mitul. Forma
mitului nu este un simbol: negrul care salutA nu estc simbolul
lmpcriului francez: arc prea multA prc2Cn\A penbU aceasta, eJ
se ciA drcpt o imagine bogatA, trait!, spontana, i.nocentA, indiscu-
f4P..Ilr.Oar.1rnltc13$i timp, accistA imagine cstc supusA, inde-
plrtalA, devine aproape transparent!. ea se ciA un pic inapoi,
1
~vine complice cu un concept binc inannat, impcrialiwca
t..,Ua.neeZA: devine luatA cu imprumut.
SA vedem acum semnificatul: istoria care sc SCW"ge in
afara formei va fi absorbita in intregimc de concept. ConcepruJ
este determinat: el este istoric $i totodata intentional; el cste
moba care ducc a profercuea mitului. Excmplaritatea grama-
ticaHl, imperiaJitalCa francezA sint insA$i pulsiunea mitului.
Conceprul restabilC$tc un lant de caU7.c $i de efectc, de mobiluri
$i de intcntii. Spre dcoscbire de forma, cooceptuJ nu este
nicidecunt abstract: el este plio cu o situa{ie. Prin coocep~,. cste _
..::-'
MITOLOGll 247
iroplantatA in mit o in_!!ea&A noua istorie: in denumirca leuJui ,
golitA 1n prealabil de contingenta ei, exemplul gramatical va
aminti intteaga mea existen{A: Tunpul , care rnA face sA rna. nasc
intr-o vreme cind este predatA gramatica latinA; lstoria, care
rna doosebe$te printr-on intreg joe de segregatie sociala de
copili care ou inva{A latina; traditia pcdagogica datorita cAreia
exemplul este ales clin Esop sau din Fedru; propriile mele
obiceiori lingvistice, care vad in acorduJ atributului un fapt
ootabil , vredoic sA fie ilostrat. La fel se petrec lucrurile cu
negrol care saluta.: ca fonnA, sensul este scurt, izolat, sAracit;
lcgat de totalitatea Lumii: de lstoria gcneralA a Fran\Ci , de aven-
rurile a coloniale. de dificultAtiJe ei prezentc. La drept vorbind ,
r in concept se i.nvesle$tc ou atit realul cit mai cu seamA o
anwnitA cun~terc a ru; trecind de Ia sens Ia formA, -
imaginea picrde din valoarea ei de cun~terc: ca s-o primeasc1
mai bine pe cea a conceptului. De fapt. cuo~lerea cuprinsa
in conccptul mitic este o cun~tere confuzA, fonnata din
asociatii moi, nclimitate. Trebuie sA stAruim asupra acestut
caracter deschis aJ conccptnlui; nu este nicidecum o esen abs-
tractl, purificatA; este o condensare infoiiiia. instabila, nebu-
loaSA, a ctrei unitate $i coeren\A tin in primul rind de func\ie.
in acest sens, sc poate spune ca. penbU cooceptul mitic,
fundamental este caracterul lui de a fi apropriat: exemplaritatea
gramaticala se rcferA foarte precis Ia o anwnitA clasa de elevi,
im~tatea francezA trebuie sA impresi011C1£ un anumit grop
de ci'titOn, nu un altul: cooceptul rtspuodc strict unei func\ii .
el se def~ ca o teodintA. Accasta aminte$te ncgre$it semni-
fiC8lu.l unui alt sistem semiologic, frcudismul: Ia Freud, aJ
doilea tameo ai sistemului cste sensul latent (con\,inurul) aJ........._
visului, at acmlui ratat, aJ nevrozei. Or, Freud notea7A cA sensul
sccund al conduitei cste sensuJ ei propriu. aclicA apropriat unei
248 ROLAND BARTHES
situapj complete, profunde; cstc, ca si conccptul rnitic, ~i
intentia conduitei.
Un semnificat poate avea mai multi semnificanti: este in
primul rind cazuJ scmnificatului lingvistic ~i al semnificatului
psihanalitic. &te ~ ca7.ul conccpLului rnitic: eJ are Ia dispozitie
o masA oelimitalA de semnificanti: eu pot gasi mii de fraze
l~ti care contin acordul atributului, pot gasi mii de imagini
care sA-mi semnifice imperialitatea francczA. Ceea ce tnseamnA
cA, din punct dt: veckrc cantiwiv, conceptul este mult mai slrac
decit semnificantul, adcsca el nu face decit sA se re-prezinte.
De Ia fon:nA Ia concept, sAracia ~ i boga{ia sint in propor\ie
inversA: slraciei calitativc a foonei, depozitara a unui scns
rarefiat, ii corespunde o boga\,ie a conccptului dcschis intregii
lstorii; iar abunden\ci cantitative a formclor, ii corcspunde un
rnic numar de ooncepte. Aceasta rcpetare a conceptului sub
diferite forme estc import.anta peotru mitolog, ea pennite dcsci-
frarea mitului: avcm de a face cu insistcnta unci conduite care-
~i dezvaluie intentia. Ceea cc confirma faptuJ cA ou exisli o
rela(ic reglemcntata intrc volumul scmnificatului si eel al sem-
oificaotului: in lirnbA, ~ re~atie cste propoq.ionala, ea nu
prea ~te cuvlntul , sau eel puJin tiiiiiatea cooaetT.lD mit,
dirDpotriva, cooceprul sc poate cxtinde peste o iotiodcrc foarte
marc de semnifJCaDt de pildl, o carte intreaga va fi semnificao-
Lul uoui ingur concept; ~i. invers, o forrt:l! minoscu1A (un cu-
vlnt, uo gest, chiar izolat, numai sa fie observat) va pu&ea sluji
de semnificant uoui concept umflat de o foane bogata istorie.
~i nu cste obi$nuitA in limba, dispt'OQOrtia aceasta intre
semnificibf1i seiimfficat nu cste o exclusivitate a mitului: Ia
Freud, de excmplu, actul ratat este un semnificat de o subtirime
ce n-are nici o lcgatura cu scnsul proprio pe care-1 tradcazl.
Am mai spus ca ou exista nici o fixitate in conceptele
miticc: ele se pot face, altcra, desfacc, disparea complet. ~i
MITOLOGll 249
fundca stnt i torice, istoria lc poate foarte u~r suprirna. AceaslA
instabilitatc it obliga pc mitolog Ia o terminologie adaptata,
despre care 3$ vrca sa spun aici citeva cuviote, Q.eoarcce adesea
ea este priJej de ironic: cste vorba de neologism. ConceptuJ
este uo clement constirutiv al mitului: dacA vreau sa dcscifrez
ni$te rniruri, trcbuic sA pot numi ni$te conccptc. Dicti<>narul
imi dA cileva din clc: Bunatatea, Milostenia, Sanatatea, Omenia
etc. Ynsl, prin definitie. lntruc'it ele imi sint date de dic(ionar,
aceste cooccple ou sinl istorice. Or, eel mai adesea, eu am
nevoie de coocepte efemcre, legate de contingeote limitate: aici,
neologismul este incvitabil. China estc ceva, iar ideea pe care
si-o pulca face ou prca deroult despre ca uo mic-burghez frao-
cez cste altceva: pentru acel amestcc special de clopo\ei , de
ri~ si de locuri uode se furncaza opium, nu este posibil alt
cuvint decit sinitate. Nu estc frumos? Sli ne consolam eel putin
rccuooscind cA neologismul conceptual ou cste niciodatA arbi-
trar: cl cstc coostruit dopA o regulA proportionala foarte logic!~.
Semnificapa
In semiologie, al treilca tennen nu cste altceva, dupA cum
se $fie, dCCi asoctapa primilor dol: este singwUJ ce ne este
dat peOcplin $i suficieot. este singuruJ ce este efectiv coosumat.
L-am numit semniftca{ie. Vedem deci eli semniftcatia cste
insusi mitul, ~ cum scmnul saussurian cste cuVintul (sau mai
exact entitatea concreta). Dar inainte de a da caracterele semni-
ficatjei, trebuie sAne gindim pu{in Ia felul to care cste ea pregA-
titA, adicA Ia modurile de corelarc a cooceptului si a fonnci mitice.
5 latinllatiniratc = basc/x = baschuate
250 ROLAND BARTHES
Mai intii, trebu.ie sA ootAm cA in mit primii doi termeni
smt perfect manifC$ti (spre deosebire de ce se petrece In alte
sistcme semiologicc): nu estc unuJ ..ascuns.. m spatele celu.ilalt.
amindoi slot Ia vcdcrc, aici (nu unul aici ~ altul acolo). Orici't
de paradoxa! ar pArea, mitul nu ascuncle oimic: func{ia lui estc
sA deforme nu sA fucA sa <.lispa.ra. Nu cxistA nici o latent!
a coiK:eptului fatA de formA: nu este oevoie de un incon$tient
peotru a explica mitul. A vern de a face, evident. cu douA tipuri
diferite de maoifcstare: prezenta formei este literall, imcdiatA:
ea este, pe deasupra, intindere. Accasta se expJicA - ttcbuic
s-o repetAm neconteoit - prin nat\.U'a lingvisticA a scmnificantului
mitic: de vreme ce este con titu.it din1r-un sens dinainte 1rasa1
nu se poate manifesta dccit prinlr-o materie (in timp ce. in'
limba, semnificaotul rammc psihic). to cazul mitului oral,
aceastA extensie estc lioeara (cilci cu ml numesc leu); In eel
al mitulu.i vizual, extensia este muJtidimensionaUi (in centro,
uniforma_negruJu.i, sus, negrul chipului sao, Ia stinga, salutul
militar etc.). Elementelc formei au ~ iotre cJc relatfi de
Joe, de proximitate: moduJ de prezen\A al formei estc spatial.
Conceptul, dimpotriva, este dat gJobal, el este un soi de nebu-
loasA, condensarea mai mult sau mai putin destrAmatA a unci
CUO<>a$teri. Elemente)e sale Smt legate prio rela{ii asociative:
el are ca suport nu o mtindcre, ci o substa:o\A (dc$i metafora
aceasta ramine incA prea spa{ialA): modul ei de prczen\A este
memorial .
Rei$ dintre conceptul mitulu.i $i scns estc, in esen\A,
Tomrei*-JIC ®/OHiiire. ct sc rcglsC$te o aowniLA aoaJogie
onnalA cu un sistem semiologic complex cum este cef a1
psihaoalizelor. A$3 cum pcntru Freud. scnsullatcot a1 condWtci
!
defOI'll:leaZA sensu! ei manifest, tot astfel, m mit, ~
deformeazA sensu!. F~te, deformarea aceastaiiU este posibiJA
dccit ftiodci orma rnitulu.i este dinaiote constitu.ita de un sens
MITOLOGII 251
lingvistic. Yntt-uo sistem simplu cum estc limba, semniftcatUI
ou arc D.imic de dcfonnat, deoarece scmoificantul. vid, arbitrar,
ou-i opune nici o rez.istenJA. tnsA aici, lucrurilc staU co totul
allfel: semnificantul are inlrUcitva douA fete: o fa\! plio!, sensul
(istoria leulu.i, a oegrului soldat) $i o fat! vida, forma (clci
eu mA numesc leu; negru-soldat-franccz-salutind-drapclal-
tricol~. CooceptuJ deformeaza, evident, fa~ plio!, scosul: leul
$i oegruf sint pnva{l ae JStOna lor, Slot schimbati in g ·
Exemplaritatea latinA dcfonneaz.A deournirea leuJui in toatA
contingenta ei; iar irnpcrialitatea fraocczA tulburl tot un limbaj
prim, un discurs factual care-mi povcstca salutul unui negru
in unifonnA. AceastA deformare nu estc insA o abolirc: leul
~i oegrul dmio_$0lo:..Cooceptiifa:.ro'iievoie de ci: stnt amputati
pe jurnAtate, li se ia memoria nu e~i&tenja: siot indliitnici,
iorAd.Acinap in mod tacut, ~i totodatA sint vorbareti. vorbire pe
de-a-Oiregul Ia dispozitia conceptului. Cooceptul, litcralmente,
defOI'IlleaZA, dar ou abo1C$te seosuJ: uo cuvint va reda mai bin~
aceastA cootradic{ie: il alienea7..A.
Trcbuie sA nc a,;nmfirn tot timpul cA mituJ este un sistem
dublu: in cl, se produce un fel de ubicu.itate: punctuJ de plecare
al mitului este constituit de sosirea uou.i sens. Ca sA pastram
metafora spatiall, al cArei caracter aproximativ l-am subliniat
mai inaiote, voi spune cA semnificatia mitului este alcAtuitA de
un fel de ~-rotatJ~ ce se inv~te continuo, alternind sensul
semnifi~ui $i fonna sa. un limbaj-obiect ~i un meta-limbaj,
o co~in\A pur semniftcaotA ~i o COD$liin\A pur irnaginanta;
ateastA altcmare estc inlr-o oarccarc masurl adunalA de con-
cept, care se serv~ de ea ca de un semnificant ambiguu,
iotelectiv $i totodatA imaginar. arbitrar $i natural .
Nu vreau sA hotArAsc dinaiote implica{iile morale ale unu.i
astfel de mecanism. dar ou voi putea ~i dintr-o analiz.a
obicctivl dacA anu cA ubicuitatea semnificantuJui m mit
 252 ROLAND BARTHES
-
\..) reproduce aidoma fizic( alibiului ( ~tie d acest cuvmt este
un termen spatial): ~i in alibi-existA un Joe plin $i un Joe gol,
legate printr-o rclatic de identitate negativA (,,nu rnA aflu acolo
unde aedeti voi d rnA aflu: mA aflu acolo unde credeti voi
ca. nu mA aOu"). Dar aHbiuJ obi$nuit (poHtist. de pildA) are
. un sfir$it, realul i1 op~te. Ia un moment dat. din invirtire. Mitul
este o valoarc, cl nu este suplS probei ~ui: nimic nu-l
impjedid sa fie un alibi permanent ii este de ajuns ca semnifi-
cantul sau sA aibA douA fe\C, ca sA di punAintotdeauna de un
-
altundc: sensuJ este i otd aic· pentru .A,ga;1.13Jta forma;
-
forma este int()(dcauna aici pen.t[\1 a..disumlS sen$ul. i niciodatA
nu eSie contradic~e. conflict, rupturn intre sens ~i forma: ele
nu se afla- niciodatA in acclll$i punct. Tot astfel, dad rna aflu
in ~inA $i privesc peisajuJ prin gearn, pot sa-mi fixez privirea,
dupa cum doresc, cind pe gearn cind pc peisaj: uneori voi simti
prezcnta geamului $i depArtarea pcisajului, aJteori. dimpotriva,
transparent& geamului $i profunzimca peisajuJui; insa rezu.ltaruJ
acestei aJtcmante va fi constant: gcamuJ imi va fi prezent $i
in acelll$i timp vid, peisajul imi va fi ireal $i in acelll$i timp
~lin. ~ $i cu semnificantuJ mitic: fonna este aici vidA, dar
prezentl, sensu) este absent, dar plin. Nu voi fi swprins de
aceastl contradic;tie decit tiacA vreau sa suspend acea ~­
rotativa de formA $i de sens, dad-mi fixez privirea asupra
fiedruia ca asupra unui obiect diferit de celAJaJt, $i dacl aplic
mituJui un procedeu static de descifrare, adid dad-i contrariez
dinamica lui proprie: intr-un cuvint, dad tree de Ja starea de
cititor aJ mituJui Ia cea de mitolog.
~i (()( aceastA duplicitatc a semnifJCantuJui va detennina
caracterele scmnificatiei. ~tim acum ca mitul este o vorbire
defmitl prin intentia ei (eu s1'iit un exemp1u gramatJca/j in muJt
mai marc rnlSuii dedt prin litera ci (cu mA numesc leu); $i
d totll$i intenjia este oarecum flXA. purificatA, eternizatl,
MITOLOGll 253
aQ§cntalA de dtre litem (lmperiul francez? dar csce pur $i
simplu o taJC:iCCst ncg:ru viteaz care aluUf ca un tiaJJr
de pc Ia no1). Ambiguitatea constitutiva a vorbirii miticc va
avca pentru semnirlcatie douA consecinte: ca sc va prezenta
ca o notificare ~i [otoda~nstatare.
MituJ are un~ interpclator: pomit de Ia
un concept istoric, apruut direct din contingen\A (o lc:ctie de
latinA, lmperiuJ ameniotat). pe mine rnA cautA: cste intors c:Atrc
mine, ii suport fof\a intcn\i<>nalli. rna someazA sa-i primcsc
ambiguitatea expansivA. Dad rnA plimb de pildA in Tmutul
base spaniol6 • pot de buna seama sa constat intre case o unitate
arhitccturalli, un stiJ comun, care mA face sa recunosc in casa
bascA un produs ctnic detcnninat. Cu toate acestca. nu rna simt
vizat personal, $i nici, ca sa zic 8$3. atacat de accst stil unitar:
vll.d prea bine ca cl era aici inaintea mea, fm-a mjnc: cste un
produs complex, cc are detenninari.le lui Ja nivelul unci istorii
foartc intinsc: nu-mi cere, nu rna provoaca sA-l numesc, doar
dad ffiA gindcsc sa-J introduc intr-un vast tablou a) habitatului
rural. Dar, dacA rnA aflu in regiuoea parizianA ~i zArcsc in
capatuJ strAzii Gambctta sau aJ strazii Jean-Jaures o cochetA
casa de muntc, aJ~. cu tigJe f0$ii, cu 1emnarie ~. cu ape1e
a~uJui asimetricc $i cu un gard mare de nuiele impletite
'in ~. mi sc pare d primesc o invira{ie st.Aruitoa.rc, personaJa,
sa numesc accst obicct ca fund o casa de munte bascA; mai
muJt decit at.t"t, sa vld aici ~ esenta bascbitAf,ii. Ceca ce
inseamnA c:A, aici, cooceptuJ mise manifestA in toatA aproprierea
lui: rnA cautl ca sa rna oblige sa recunosc toate intcntiile care
1-au motivat, 1-au dispus aici ca semnaJuJ unci istorii
• Spun: o;paniol. deoarece in Fr-.m~ promovarea micii burghezu a
du.o; Ia il'lflorirea unei tntregi arhitceruri ..mitice'' a ca<~ei de munte ba'lee.
 ROLAND BARTHES
individuale, ca o confidentl1 ~i o complicitate: este o chemarc
adevAratA ce vine din partea proprietarilor easeL lar aceastA
cbcmare, ca sa fie $i mai imperativll, a acccptat toate saraciri.le:
tot ce justifica aceastA casA bascA in ordinea tehnologiei: poclul,
scara exterioad, porumbllria etc., toate acestea au cAzut: n-a
mai r!mas deci't un semnal scurt, indiscutabiJ. ~i adhominarea
este atl\ de directA, incit roi sc pare cA aceastA casl1 a fost creatA
cbiar acum, pcntru mine, ca un obiect fcrmecat cc a apArut
in prez.entul meu Bn1 nici o unnA clio istoria care 1-a produs.
Oci !_Orbirea aceasta interpelativA este totodatA o vorbire
incremenitA: in clipa cind trebuie sA iiii atingA, ease suspeodA,
se inv~te in juruJ ei i~i $i prinde ~ generalitate: ea in~
\ ~ mNbQtc. se punl!.cA. Apropnerea conceptuJui se tre-
ZC${e dintr-o datA indepartatA de cAtre litera)jtatca scnsuJui. Este
un soi de I'Cfincre, in sensu! fizic $i totodatll juridic aJ tennenuJui
(fr. arret): imperialitatea francezA iJ cood.amnA pe negrul care
salutll sA ou fie decit un semnificant instrumental: oegruJ mA
interpeleazA in numele imperialitlltij franceze; dar, in acel3$i
timp, salutuJ negrului capitA substan~. se !itrificA, se intare$te,
se fixeazA intr-un considercnt v~. mcnit sA iotemeicze impe-
rialitatea Crance-lA. La suprafata limbajului , ceva nu fT1i$cA: uza-
jul senmificaCjei este aici. pitit m spatde ~. coonmicindu-i
o factllrA DOlificatoa.re; insa, totodatA, faptul paralizea2A iotenfia,
ii dA un fel de rau de irnobilitate: ca sA o porifice. o ingbeatt.
~ CSIC o votbire fwat.i $i restilUit.i~ Numai cA vorbirea
datA inapoi DU mai este ibtrutotul cca care.. aJost fu:rat!: resti-
~:--o-a fost ~ exact Ia Jocul ei Furti$3gul acesta. acest
scurt moment de uucaj, constituie aspectu1 intepe&it aJ mitului.
Mai ramioe de examinat un ultim clement at semnificatiei:
motivafia. Se ~tie cA. 'in limbA, semnuJ cste arbitrar: nimic nu
obligA ,,m mod fi!CSC" irnaginea acusticA .,arbore" sa semnifice
conceptuJ arbore: aici . scmnuJ estc oemotivat. T~ . arbitraruJ
MJTOLOGII 255
acesta are limite, care tin de relatiile asociative ale cuvmtuJui:
Jimba poate produce un fragment de semn prin aoalogie cu
alte semne (de excmplo, spunern aimable, ~i nu amablc, prin
analogie cu aime). Semnificatia mitica no este niciodatA cu totuJ
arbitrara, ea este lntotdeauna partial motivatll, cootine in mod
fatal o parte de analogie: pentru ca excmplullatinesc sA intiln-
eascA denumirea leului , este oevoie de o aoalogie, aceasta fiind
acorduJ atributului: peotru ca imperialitatea francczA sA-l
imprcsioneze pe oegrul care salutA, este nevoie de o identitate
tntre salutul ncgrului ~i saJutul soldatului francez. Motivatia este
necesar! insa$i duplicillltii mitnlui: mitul fol<>Se$te analogia
dintre scns $i foonli:~ _:xistll mit fara formA motivatA . entru
a percepe puterea de rnotivatie a mituJui, este de ajuns sA ne
gindim pu~n Ia un caz extrem: am clinaintca mea o colectie
de obiecte at1t de dezordonate incit nu-i pot gasi nici un scns;
s-ar pArea ca aici, lipsiU de sens prealabil , forma nu-$i poate
i.nradAcina nicAieri analogia $i ca mitul este imposibil. lnsA
fonna poate ~i ofcri spre lectura dezordinea ca atare: ea
poatc da o semniftcatie absurdului, poate face din absurd un
mit. ~ se petrcc luaurile cind, de exemplu, bunuJ
1
Din punct tJe vedere eoc, in mit, . tiiljenitoarc este tocmai forma
lui motivat4, tJeoarec:e, daca cxi.~ o ~WlAcate~ a limbajului, ease bazeaz.ii
tocmai pc arbitraritatca c;cmnului. Dezguscator, in mit. e'te rccur.;ul Ia o
naruri fal~. Juxul formelor semnificativc, C"cl in acele obiecte care- i impo-
tlobe.<;c utililalea cu o aparent:l nawrala. Dorinta de a da grcutate liCmnifica·
ciei adluginW-1 tOld garantia nawrii provoacA un soi de great~: miwl es1e
prea bogar. $i ceca ce-i pri~ este tocmai motivatia. G~ acea'ta
seamant cu accca pc care eu o simt in fll(.a anelor care nu vor ..a aleaga ~
illiJ'e phy.V.'i 5i anri-ph)l\i~. folosint.k> pc cea dintii ca id!al $i pc cea de-a doua
ca economi'lire. Etic vorbind, cstc oarecum josnic sa joci pc wnbele regi.~tre.
256 ROLAND BARTHES
simt mitifica suprarealismuJ: nici mAcar absents motivatiei ou
i'mpiedica formarea mitului; caci accastA abscn~. ea ~ va
fi indeajuos obiectivatA pentru a deveni lizibila: ~i. in cele din
unnl, lipsa motivatiei va devcni motiva\ie sccund.A, mitul va
fi restabilil.
Motiva{ia este fatala. Dar aceasta n-o impiedica sA fie
fragmentad. to primuJ nod, ea nu este ,,naturale\": forma ~i
prime&te analogille de Ia istorie. Pede altA parte, analogia intre
sens $i concept este, intotdeauna. doar partiala: fonna lasA de
o parte muJte anaJoguri $i nu retine decll CJ"teva din ele: pAstrea-
za acoperi$ul aplecat, bimele aparente ale casei de munte basce.
rcnun~ Ia scara. Ia pod. Ia patina etc. Trcbuie mers chiar $i
mai dcpartc: o imagine totaliJ ar exclude mirul , sau eel putin
J-ar obliga sa nu cuprinda in ea declt totalitatea lui: acest din
urma caz cste eel al picturii proastc, construitA in intregime
pc rnitul , plioului" $i aJ •.finiroJui" (cstc cazul invers. dar sime-
tric, al rnitului absurdului: intr-un caz, forma mitilica ,,absents".
in ceiAlalt, un prcaplin). Dar, in gcncraJ, rnirul profcrn sA lucrezc
fu ajurorul imaginiJor saracc, incomplete. unde scnsul este
dcgrcsat foarte bine, pregatit pcntru o scmnifJCatie: caricaturi,
~. simboluri etc. Y o sfif$il, motiva{ia cste aleasA printre
altele posibile: eu pot da impcrialitatii francezc multi alti sernni-
ficanti , nu numai salutul rniJitar aJ unui negro: un gcoera1
francez i1 decoreazA pe un soldat senegalez ciung. o cAlugArita
ii da ccai unui arab intins pe pal,'Wl inva\AlQt alb tine lectii
cu ni$le negri$ori foarte atenti: pteSa are grijA sa dcrnostrcze
zilnic ca rezerva de semnificanti mitici este inepuizabila.,
Ex.ista de altfel o comparatie cc va arrua foarte bine ce
este semnificatia mitica: ea nu este nici mai molt nici mai putin
arbitrari decil o ideograma. Mitul este un sistem ideografic
pur. unde formclc smt indl motivate prin coocepml pe care-1
reprezinlA. tlrn ca tOtu$i sa poalA li vorba eumva sA acopere
MITOLOGll 257
totalitatea lui reprezentativa.. $i. 8$8 cum. din punct de vcdere
i toric. idcograrna a parasit treptat conccprol pentru a se asocia
unetului, pierz1ndu-$i tot mai mull motivatia. tot astfcl uzura
unui mit se recuno8.$le dupA arbitraritatca semnificatiei sale:
intrcgul Moliere intr-Wl guler de medic. _,
Lectura ~i descifrarea mitului
Cum este rcceptat mitul? Trebuic sA revenim. IncA o datA,
Ia d~plicitatea_scmnificantului. sen $i totodata forma. DupA
cum mli voi fi xa pe unul sau pe cealallA, sau pe ambele in
acel8.$i Limp. voi produce trci tipuri <liferitc de lectura•.
I. Dad\ mli flxez asupra unui scmnificant vid.la~ concep-
tul sa. umple forma mitului flrl\ ambiguitate. $i mA regA.scsc
in fata unui istem irnplu . unde scmnilicatia redcvine litcralA:
negrul care salutA cste un cxemplu al imperialitA{ii franceze,
este simbolul ei. Acest mod de a ne fixa estc eel. de pilda.
ai produc!torului de mit, al rcdactorului de presA care plcacA
de Ia un concept i ii caulA o forma' .
2. Dd mA flXCZ asupra unui semnificant plin, in care
deoscbesc !impede sensul $i forma, prin wmarc $i dcfotma\ia
pe care forma o impune ensului, desfac semnificatia mitului ,
il reccptez ca o impostura: negroJ care salulA devine alibiul
impcrialitA{ii franceze. Acest tip de ftXare este eel ai mitolo-
gului: el dcscifreaza. mitul. intelege o deformare.
• ubertatca tie u ...: fLXB a.'upra unui ~ a altu1 aspect nu ~te o
problc:mi de M:miolog~e: ea tlepindc tie ~oirua{ia concrctll a 'illbleclului
' Noi rccept(lm denumll'ea leu lui c:.• un ~implu excmplu uin ~ca
latina. dcourecc ne aflam. ca ni\te oamem mari cc .,inrcm. intr~ pozitic
de crcatie fata l.le ct. Voi rcveni mai incolo a...uprn valorii contextului in
acea.\lil structurA miLic4.
258 ROLAND BARTHES
3. fn sr~it, dad\ rna fixez asupra scmnificantuJui mitului
ca asupra unui int:reg incxlricabil alcAtuit din sens ~i din formA,
receptez o semni.ficatie arnbiguA: cu mspund mccanismului
constiwtiv al mituJui, dinarnicii lui proprii, devin cititorul mito-
lui: negruJ care salutA nu mai cste nici exelllR.lu~ nici simbol,
incA ~i ma.i puJin alibi: este ~~Ja irn£erialilAtii franccze.
- Priillelc douA fixAri sint de ordin static, analitic; clc distrug
mitul, fie sustiffindu-i intcntia, fie demasctnd-o: prima este
cinicA, a doua cste demistificatoare. A treia fixare este dinamicA,
ea consumA mitul potrivit scopurilor structurii sale: cititorul
vede mitul ca o povcste adevaratA ~i totodalA ireaJa.
Daca vrcm sA legAm structura rniticA de o istorie generala,
s! arAtAm cum rupunde mitul unui intcrcs general al unei
anumite societati. adicA sA trecem de Ia semiologie Ia ideologic,
trcbuie sA nc situAm, evident, Ia nivcluJ celei de a trcia situatii:
~i cititorul de mituri trebuic sA dezvAluie func~a csen~ala
a acestora. Cum rccepteazA cl, asrAzi, mitul? Daa-1 rccepteazA
co inocen\A, ce iniCn:s ma.i avcm sa i-IIJ"OIXIllCffi? ~i dd-1 cit~
gindindu-se mult Ia el, ca mitologuJ, cc importan\A mai are
alibiul prezentat? DacA cititoruJ de mit nu vede in ncgrul care
salutA impcrialitatea francezA, era inutiJ sa-i fie atribuitA: iar
dacA o vede, mitul nu cste nimic altceva dectt o propozi~une
politicA enun~tA in mod loial . Intr-un cuvint, ori inten~a mituJui
cste prea obscurA pcntru a fi clicace, ori este prca limpede
pentru a fi crczutA. In arnbele cazuri, undc cste arnbiguitatea?
Accasta nu cste decit o faJsA alternativa. Mitol nu ascunde
nim.ic ~i nu af~ nirnic: el defonnca1~; mitul nu este nici
minciunA nici marmrisire: este o modificarc. Pus in fa~ alter-
nativei de care vorbeam ma.i inai:ntc, mitul i$i g~tc o a treia
i~ire. Amenintat sa disparA dacA cedeazA Ia una sau alta din
cele douA fixAri, se descurcA printr-un compromis. el este acest
compromis: tnsArcinat sa ,ajute A treacA" un concept
MJTOLOGU 259
intentional, mitul nu intiln~te in limbaj decit tradare, deoarece
limbajul nu poate decit sa $Learga conceptul , dacA i1 ascunde,
sau sA-l dcm8$te. dacA i1 spune. Elaborarea unui aJ_ doilea ~~em \
, semiologic ii va pconitc mitului sA scapc de dilcma: ~illt sa I
dezvaluie sau sA lichideze conceptuJ. cl il va naruraliza. '
Am ajuns acum Ia ins~i princiEiul rnitului: el transfollllA
istoria in- nani'fa. ntilegcm de ce. pentru consumacorul de
mituri, intentia, adhominarea conceptului poatc fi manifcstA Bra
sa pam totu$i interesatA: cauza care face Afie profcralA vorbirea
rniticA este perfect explicit!, insA ea este numa.idccit trccutA
tntr-o naturA; nu cstc cititA ca mobil. ci ca rci\iunc. DacA citesc
negrul~salutA ca simbol pur $i simplu al impcrialil!lii, trebuie
sa renunt Ia realitatea imaginii, ea se discrcditeazA in fa~ mea
devcnind instrument. lovers, dacA dcscifrcz salutul negruJui ca
alibi al colonial:itAtii, distrug cu ~i ma.i mare certitudine mind
sub evidenta mobilului sAu. lnsa. pentru cititorul de mit, rezul-
tarul este cu totul difcrit totul se pctrccc de paiCA imaginea
ar provoca mmod natural conceptuJ. c;, §i cum semnift.eantul
ar mflinra sernnificawl: mitul ex.istA din momentul procis cind
imperialitatca franceza trece in starca de natu:rn: mitul cstc o
vOJbire justificatA excesiv. ' ..
latA un nou cxcmplu ce va ajuta sa se intclcaga foarte
bine cum ajunge cititorul de mit sa rationalize7.c semnificatul
prin semnificant. Sintem in luna iulic, citcsc titlorile marl din
Francc-Soir. PREfURI: PRIMA SCADERE. LEGUME
ScADEREA A i:NCEPliT. Sa stabilim Ia iuteala structura
semiologicA: cxcmpluJ este o fraz.a. primuJ sistcrn este pur ling-
vistic. Scmnificantul celui de aJ doilca sistem estc constituit
a.ici de un anumit nomAr de accidcntc lexicaJe (cuvintele: prima,
inceput, scMk:rea), sau tipografice: Litcre enonne pe pagina intii,
- ~Jo unde cititorul pri~tc de obicei ~tirile capitale din lume.
Semnificatul sau conccptuJ este ceea ce trebuie numit cu un
 260 ROLAND BARTHES
neologism barbar dar incvitabil: guvcmamentalitatea, Guvcmul
conccput de presa cca rnai importanta ca EsentA de eficacitate.
Scmnificatia mitului decurge !impede: prc{UJ Ia fructe i legume
scade deoarecc ~a a hotAn"t guvcmuJ. Numai ca. intimplarc
la unna wmci desruf de rara, acel~i jumal. fie din tndrnznea!a,
fie din cinste. a demontat, cu douA ri'nduri mai jos. mitul pe
care tocmai iJ eJaborasc; adauga (~i drcpt. cu litere modeste):
,.Scaderca cstc favorizata de bcl~uguJ anotimpului". Exemplul
acesta cste instructiv din doua motive. Mai intii, vcdem aici
din plio caracterul imprcsiv aJ mituJui: ~tcptam de Ia eJ un
cfcct imediat n-arc nici o important-a c:A, dupa aceea, miruf
cste dernontat. actiunca lui este presupi.ISA a fi mai putemicA
decit expHcatiiJe rationale care, putin mai tirziu, iJ pot dezmin{i .
Ceea ce mscamna ca lectura mirufui sc cpuizeazA dintr-o datA.
Arunc in marc graba o privire pe Froncc-Soir al vecinuJui mcu:
nu cuJeg dedl un sens. lnsA citcsc tn el o semnifica{ic adcva.rata:
cu prirnesc prezenta actiunii guvemamenlale in scadcrea
pretuJui Ia fructe ~i legume. Accasta este totuJ, i cste de ajuns.
0 lecturll mai insistcnta a mirufui nu i-ar spori nici puterea
nici ~uJ: miruJ cste imperfectibil ~i in aceJ~i timp indiscu-
tabil: nici timpuJ , nici cuno~terca nu-i vor adauga ccva, dar
nici nu-l vor ~tirbi cu nimic. ~i apoi, naturaJizarca conccprului,
pc care am dat-o mai sus ca functie esentiaJA a rnituJui, aici
cste exemplarn: intr-un prim istem (exclusiv lingvi tic), cauza-
liratea ar fi literalmcote narural!: pretuJ fructelor i a1 lcgumelor
scade fiindcA cste anotirnpuJ lor. in sistemuJ sccund (mitic),
cauzalitatea este artificiala, faJsA, insa ca sc st:rccoara oarecum
in furgoanele Naturii. Din accst motiv, mituJ este trllit ca o
vorbire i.noceota: nu fiindcA intentiiJe lui sint asctmSC: daca ar
fi ascuose. ele nu ar pntea fi encace: ci fiindd\ sint naturalizate.
De fapt. cititoruJ poate consuma rnitul cu inocenta ihtrucil
c1 nu vcde in acesta un sistcm semiologic, ci un sistem inductiv:
MJTOLOGll 261
acolo unde nu estc dec1"t o echivalentA. el vedc un fel de proccs
caw.al: scmnificanruf ~i emnificatuJ au. pentru el, relatii de
naturA. Aceaslll confuzie poate fi exprimata in alt fel: oricc
si tern semiologic este un sistem de valori; or, consumatoruJ
mirufui ia semnilicatia drept un sistem de fapte: mituJ cste citit
ca un sistcm factual in vremc ce cl nu cste dcet"t un sistem
scmiologic.
Mitul ca limbaj furat
Prin ce se caracterizea1.A mitul? Prin proprietatca de a
transforma_'!!!...sen in forma. Cu alte cuvinte, mituleste futot-
deauna uo furt de limbaj. Eu fur oegruJ care saluta. casa de
munte in cuJori albe ~i brun"c. scaderca sczoniera a pretului
Ia fructc. nu ca sA fac din ele cxempJe . au simbolwi, ci ca
-
sa naturaJizcz, cu ajutorul lor. lmperiuJ, prcferinta mea pcntru
lucrurile basce, GuvcmuJ . Oarc oricc limbaj prim este, in mod
fatal. pradA mituJui? Nu exista nici un sens care sA poata rezista
in fata accstei caprurtri care-1 amenintA cu forma ei? De fapt,
nimic nu poate scapa de mit, mituJ i~i poate dezvolta structura
lui secunda pomiod de Ia orice sens ~i. ~ cum am vazut,
pomind de Ia ins~i privarea de sens. fnsa nu toate limbajele
rczista in acel~i fel .
Limba. care cste limbajul eel mai des furat de mit, pre-
zintA o re7..istent[ slaba. Limba contine ea i~i uncle predispo-
zitii rnitice, schita unui aparat de semne destinate Amaoifeste
intcntia datorilll cArcia este utilizatA: cste ceca cc am putea numi
expresivitJJtea limbu: modurile impcrativ sau subjooctiv. de
excmplu, s1nt forma unui scmnifJCat special. diferit de sens:
scmnificatuJ cste aici vointa mea. sau rugArnintea mea. De aceea
unii lingvi~ti au definit indicativuJ. de pilda, ca o stare sau un
 -
262 ROLAND BARTHES
grad zero, fatA de subjonctiv sau de imperativ. Or, in rnitul
pe deplin constituit, sensu! nu e.ste niciodat.A Ia graduJ zero,
motiv pentru care cl poate fi defonnat, naturalizat de cAtre con-
cept. Trcbuie sA ne amintim incA o datA cA privarea de sens
nu este niddccum un grad zero: de aceca mitul $1-o poate foane
bine insu$1, dindu-i. de excmplu. semnifica{ia absurdului , a su-
to
prarcalismuJui etc. fond, numai graduJ zero ar putca rezista
mitului.
Limba se potriv~te cu rnituJ ei in aJt fel: foartc rar ea
impune dintru inccpul un sens plin, nedcformabil. Faptul se
cxplicA prin abstractia conceptului ci: cooccptul de arborc cste
vag, se potriv~te cu multiple contingente. Limba dispune, fhrn
indoiaJA, de un intreg aparat apropriativ (acest arbore, arboreJc
care etc.). insa. In juruJ scosului finaJ , mnine intotdeauna o
substantA virtuaJA uncle plutesc ~i aJtc scnsuri posibile: sensu!
poate, aproapc in mod constant. fi intcrpretat. S-ac putca spune
cA limba ii oferA mirului un sens ajurat. Mitul se poate insinua
cu ~urintA. se poate um1la in cl: este un Curt prin colonizare
(de excmplu: scAderea a inccput. Dar ce scAdcre? cea deter-
minat! de anotimp. sau cea datorat! guvemuJui? semnificapa
devine aici para7JtuJ articoluJui. hot.An1 ~i).
DacA sensu! cste prea plio ca sA ~ fi. iovadat de mit,
acesta il modificA. il dpc$te in i'nttegi:me. ~ se intimpla cu
to
limbajuJ rnatematic. sine, este un limbaj nedeforrnabil , care
~i-a luat toate prccautiile posibilc lmpotriva inrcrprelAri.i: nici
o ~ificatie para7jtA nu se _e>atc in in~U in eJ. ~i tocmai
de aceca maful j] va rua in bloc; va lua 0 formula matemat.icA
(E = mel) ~i va face din acest sens inaJterabiJ semnificantuJ
pur aJ matematicitatii. Se vcdc ca, aici. mitul fuca. o rezisteo{A,
o puritate. Mitul poatc atingc oricc, corupe orice, chiar ~i rni$ca-
rca care i1 refuza; incit, cu cit limbajuJ-obiect rezist.A mai mult
Ia inccput, cu ati't mai mare este prostituarea lui finaJA: cine
MTTOLOGIJ 263
rezista total , ccdcazA aici totaJ: Einstein de o parte, Pari.~;-Matcb
de cealaJta. Acestui conflict i se poatc cia o imagine temporal!:
limbajul rnatcrnatic este un limbaj dc.sAv~it. si care i~i trage
perfectiunea chiar din aceasta moarte con im\itA: mituJ estc,
dimpolrivA, un Jirnbaj care nu vrea sA moara: el smuJgc sen- f
surilor din care sc alimentea7ll o supraviC\uire insidioasA, degra-
dat!, le provoacA o suspcndare artificialA, in care se instaJcazA_J
confortabil , face din clc cadavrc vorbitoarc.
latA un aJt timbaj care rczista mituJui cit poate de mult:
limbajul nostru poetic. Poczia contemporana10 estc un sistcm
scmiologic rcgresiv. in vreme ce mituJ urm~te o ultra-
semnificatic. amplificarca unui istcm prim. poczia, dimpotriva,
tncearcA st regaseasca o infra-sernnificatie, o stare pro-scmio-
logicA a limbajuJui: deci, ease straduie a rctransfonnc semnuJ
In scns: ideaJul sau - tendentiaJ - ar fi sa ajunga nu Ia sensuJ
cuvintelor, ci Ia sensu! lucrurilor i~i 11 . De accca ca tulbura
limba, s~te dt poatc de mull abstractia conceptului ~i
arl>itrarul scmnului si intinde pinA Ia liroita posibilului legAtura
dintre semnificant si semnificat; structura ,,flotant!" a concep-
tului estc exploat.ata aici la maximum: sprc deosebirc de proza,
• Poc.lla cla.~idl. uimpolriv<1. ar 1i un '\L~m purcmic milic. tic vreme
ce·i impunc liert'lutui un o;emnificant suplimentar. ~i anume: tcguluritate:.t.
Alexandrinut . de cxcmplu. 111e rolut de sen." Ill unui w~""' ~.in acetll$i
Limp. pe aceta tk: semnificant al unui tocal nou. adica l'Cmmfica(ia lu1
poc:uca. Reu ita. cind l'C produce. esre in func1ie de gr.tdut de fuziunc
aparenta a ector c.Jou:l ~o;teme. Vedcm ca nu eoae nic1dccum vorba tk: o
unnonie fntrc fond i forma. ci tlc o ah-orbire ekg11nttl a unci forme in
alta. Pnn elegnnra in\Cieg o economic de mijloace cit ~ poarc de mare.
Priro-un abuz o;ccular, criticu confunda .o;en,ul ~i (on<lul. Limba cste
iniOCdeauna doar un ~isrcm de fonnc. ~n....ul e.'te o fonnil.
11 Rcglt'~im uici .o;ensul ~a cum i1 imclege Sartre, cu o calitatc naturala
a lucrurilor, ~iwara in afara unui sistcm scmiologic (Suint Genet. p. 283).
 264 ROLAND BARTHES
semnuJ poetic ihcearcA A dea Ia iveaJa tot potent,iaJuJ semnj-
ficaruJui, in speranta ca va ajungc in cele din urma Ia un fel
de calitatc transceodcniA a lucruJui, Ia sensuJ lui natural (~i nu
uman). A$8 sc explicA ambitiilc esentiaJiste ale poeziei, convin-
gerea cA oumai ea prinde fusll$i lucrul, in masura in care ca
se vrea un anti-Hrnbaj. La urma urmei, dintre tO(i cci ce folosesc
vorbirea, poetii sint eel mai pu\in fonnali~ti. cAci nornai ei cred
cA sensuJ cuvintelor nu este decit o forma. Ia care, rcaJ~ti cum
stnt, nu se pot margini. lata de ce poc7..ia ooastn1 modema se
manjfestA mereu ca o ucidere a JirnbajuJui, un fel de analog
spa~aJ. seosibil, aJ IAcerii. Fata de mit, poezia ocupA pozitia
inversa: rniruJ este un sistem serniologjc cc pretinde sa dcvinA,
depA$indu-se, si tern factual; poezia cste un sistem semiologic
cc pretinde sa dcvina, restringindu-sc. sistem escnt,iaJ.
Dar ~~ In accst caz, ca ~i in eel aJ limbajuJui matematic,
~i rezistcnta poc7..iei face din ea o prada ideaJA pcntru mit:
aparenta dczordinc a scmnelor, aspect poetic aJ unui ordin
csentiaJ. este capturaiA de catre mil, t:ransformata In semnificant
vid, ce va sluji Ia scmnificarea predei. Aceasta este explicatia
caracterului improbabil aJ poeziei modemc: refuzind cu ~­
cie miruJ, poezia i se preda rcnuntind Ia orice rezisten{A. Regula
pocziei clasice con tituia, dimpottiva, un mit consimtit. aJ cArui
izbitor arbicrar forma o anumir.a perfect,iune, de vreme ce echili-
bruJ unui sistcm scrniologic ~nc de arbitrarul semnelor sale.
Consimtirca voluntacc1 Ia mit poate, de aJtminteri , defini
intreaga ooastra LiteraturA traditionaJa: din punct de vedere
nonnativ. accastA Literatura cste un is tern mitic caracteristic:
exista un sens, eel aJ di cursuJui; exista un semnificant, care
este acc18.$i discurs ca forma sau scriitura; exist.A un semnilicat,
conceptul de literatura; cxista o semnificatie. discwsuJ literar.
Am abordat accasta problema in Le Dcgre zero de I'Ecriture,
care nu era,la urma urmei. dccit o rnitologie a limbajului litcrar.
MJTOLOOll 265
Defioearn acolo scriitura ca scmnificant aJ mitului litcrar, adicA
o formA plinA cu sens ~i care prim~tc de La conceptul de Lite--
raturll o semnificape noua 1z. Am ugerat cA istoria. modificlnd
con~ilin\a scruroruJui. provocasc, acum vreo suiA de ani, o crizA
moraJa a lirnbajuJui litcrar: scriitura s-a dczvaluit ca sem-
nilicant. Literatura ca scmnificatie: rcspiogind faJsa naturA a
l.imbajului litcrar tJ:aditjooal, scriitorul s-a deportat cu violcnta cAtre
o anti-natur.l a limbajuJui. Subversiunca scriiturii a fost actul
radical prin care un anumit numar de scriitori au incercat sa
nege litcratura ca sistem mitic. Fiecare din accstc revolte a fost
o ucidcrc a Literaturii ca semnificatie: toatc au posruJat redu-
ccrca discursuJui litcrar Ia un sistem scrniologic simplu, sau
chiar, in cazuJ poczici, Ia un sistem prc-scmiologic: o sarcinA
imensA , care ccrca atitudini radi.caJc: sc $tie ca unii au ajuns
pina Ia sabordarca pur ~i simplu a discursuJui, tacerea, rcala
sau transpusa . manifestindu-se ca singura armA posibila impo-
triva putcrii rnajore a rnitului: recwenta sa.
Sc pare deci cA cstc deosebit de greu sa rcducem rnitul
din interior: deoarecc chiar mi$carea pe care o facem ca sA
scapam de el devine, Ia rinduJ ei, prada rniruJui: mituJ poate
•: Sti/ul, eel pu1m a_<;a cum il dcfineam eu. nu e.o;tc o f()l'lM, el nu
line de o analizA semiologica a Lit.erdlurii. De fapt • . tilul ~ o l>Ubstan~
amemntnta necontcnit Oc: fonnali7.are: mai inu1. cl poatc foarte bine ~ o;c
c.legradeze in o;criitura: exL~lll o scriirura-Malraux, Ia Malraux in.'u i. Apoi.
stilul poat.e foarte bine si devina un hmbaj particular: eel pc care scriitorul
n folo.;qt.e cJoBr penuu •ine si numai pencrv Wx:: atunc:i "tilul este un fcl
de mil solipsist. bmba pc care scriitorul $i-o vorbc tc: se intele'c ca. Ia
ace'l grad de , olidllicarc, stilul nece iUl o dcscifmn:. o critica profunda.
Lucnlrilc lui J.-P. Richard con~tituic un cxcmplu de a.~d"el de cncicll nccesara
a stilunlor.
 266 ROLAND BARTHES
oricind, In ultima instan{A, sa scmnificc rezistenta care i se
opune. La drept vorbind. cca mai bun! ai1llA impotriva mituhti
sa fie mitificat Ia nndoJ lui , adic:A sa se producA on mit
cial: iar aa:sr mit ~nsti_tu.it va fi 0 adevaratA mitologie.
vrcme ce nutuJ fum JunbaJ, de ce n-ar twa ~ mit? Pentru
pccasta, ar fi sufici~nt sa f~ el ins~ ~n ~tuJ furat punctuJ
\:ie plecare aJ unut aJ treilea Lant senuoJogJc, sa-i propuna
scmnifica(ia sa ca prim tcrmen aJ onoi aJ doilea mit. Literatura
ofern citcva excmple marl de astfcl de mitologii artificiaJe. MA
voi opri aici Ia Bouvard et Pecuchet de Aaubert. Este ccea
ce s-ar putea numi un mit experimental, un mit de gradul aJ
doilea. Bouvard ~i prietcnuJ sAu Pecucbet rcprezint! o anumitA
~gbezic (in conflict, de aJtfcl, cu aJte pAturi borgheze):
discursuJ lor este o vorbirc mitic:A: limba, aid, are un sens
insA acest sens este forma vidA a unui semnificat conceptual:
care, aici, este un fel de insa~etate tehnologicA; intilnirea dintre
seos ~i concept fonnea1..A, in acest prim sistem mitic, o semni-
ficatie: retorica lui Bouvard ~i Pocucbet. Aici (descompun
pentru nevoile analizei) intervinc Aaubert: acestu.i prim sistem
rnitic, care estc un aJ doilea sistcm semiologic, ii va suprapuoe
un aJ trcilea lant, in care prima verigA va fi scmnificatia
primului mit, sau termeouJ slu final: retorica lui Bouvard ~i
Pecuchet va devcni forma nouJoi sistem; conceptuJ va fi produs
aici chiar de Aaubcrt, de privirea lui Aaubert asupra mituJoi
pe care $i-l coostruisera Bouvard ~i Pecuchet: va fi veleitatea
lor constitutivA. insa(ietatea lor, aJtcrnan~& ne~tA a uccni-
cillor lor, adid ceca ce ~ vrea sa pot numi (simt insA fulgere
Ia orizont): bouvard-$i-¢cucheitatea. fn ceca ce priv~ semni-
ficatia final!, pcntru noi, ea este opera, Bouvard et PC:cuchet.
Puterca celui de aJ doilea mit este de a-1 coostitui pe primuJ
ca naivitate privitA. Aaubcrt s-a <.ledat Ia o adev!ratA rcstaurare
arbcologic:A a unei vorbiri rniticc: estc Viollet-Le-Duc aJ unci
MITOLOGll 267
anumite idcologii burgheze. Dar, mai pu(in naiv decit VioUet-
lc-Duc, cJ a pus in reconstintirea lui omamente suplimentare
care o demistific:A; accste ornarncnte (care int forma celui de
aJ doilea mit) slnt de ordin subjonctiv: exist! o echivaJentA
semiologicA intrc restituirca subjonctiva a discursurilor lui
Bouvard ~i P6cuchet. ~i veleitarismul lor".
Meritul lui Aauben (~ aJ tururor mitologiilor artiflciaJc:
sibt uncle remarcabile in opera lui Sartre) estc aceta de a fi
dat problcmei reaJismuJui o solu~e expUcit semiologid. Un
merit, desigur, imperfect, deoarece ideologia lui Aaubert, pen-
tru care burghezul nu era decit o Uiiciune cstetica, n-a avut
nici o legAturA cu reaJismuJ . Dar, mAcar. cl s-a ferit sa confunde,
pacat major in litcraturn, reaJuJ ideologic cu rcaluJ semiologic.
Ca ideologic, reaJismul literar nu depinde nicidccum de Jimba
vorbita de scriitor. Limba cste o forma, ea nu poalc fi realislA
sau nercalista. Tot ce poate ea este s! lie sau sa ou fie mitic:A
sau, ca In Bouvard et P6cucbet. contra-mitid. Din plcate. intre
realism ~i mit on exjstA nici o antipatie. Se $tiC cit de adesca
litecatura noastr! ,.realistA" este mitic:A (Chiar dacA n-ar fi decit
ca mit grosolan aJ rcalismului), $i cit de mutt Uteratura noastrn
.,ncrealistA" arc eel putin merituJ de a nu prea fi 3$3 ccva. inte-
lept ar 6, evident, sa defmim realismul scriitorului ca o proble-
ma esentiaJ ideologic!. Nu vrem sa spunem cA nu exista o
rcspoosabilitate a foo:nei f~ de real. tnsA aceastA responsabilitatc
nu se poate mAsura decit in termeni scmiologici. 0 fonnl nu
se poate judeca (de vreme ce cste votba de proces) decit ca
scmnificatie, nu ca expresie. Limbajul scriitoruJoi nu este
obligat sa reprezinte reaJul, ci sa-l sernnificc. Acest lucru ar
u Forma subjoncliva. deoarece in ace.q fel exprimn latina ....tilul
discursului indirect'', admirabil instrument cJe dc:mi~tificare.
268 ROLAND BARTHES
trebui sA-i impuna criticii obliga{ia de a .folosi doua mctode
foarte deoscbite: realismul scriilorului trebuie tratat fie ca 0
substan\A idcologicA (de exemplu: tcmcle marxiste in opera lui
Brecht), fie ca o valoare semiologicA (obiecteJe. actoruJ, muzica
sau culoriJc In dramarurgia brechtiana). ldealul ar fi. evident,
ca accste douA crit.ici sA fie conjugate; ~a constantA este
aceea cA sint confundate: ideologja arc metodele saJc, scmio-
logia le arc $i ea pe ale ci.
Burgbezia ca socieuue anoniroil
MituJ c.c;tc compatibil cu istoria sub doua aspecte: prin
forma, care nu este dcclt relativ motivat.a; prin concept, care
este istoric prin natura lui. Sc poate deci iocbipui un studiu
diacronic a1 mituriJor, fie cA lc supunem unci retrospec{ii ($i
atunci se pun bazele unci mitologji istorice), fie cA wmarim
unele mituri run trecut pina Ia fonna lor actualA ($1 atunci facem
istorie prospectiva). Eu m-arn oprit aici Ia o schi\A sincronicA
a mituriJor contcmporane dintr-un motiv obiectiv: societatea
noastra este domeniul privilegiat aJ semnifica{iiJor miticc.
Acum trebuie sa spunem pcntru ce.
Oricarc ar fi accidcntele, compromisuriJe, concesiile $i
aventurile politicc, oricare ar fi schimbarile tehnice, cconomice
sau chiar sociale pe care ni le aduce istoria, societatea noastrn
mai este incA o societate burghez.a. Eu $tiU foartc bioe cA. din
1789 incoace, In Franta. -au succedat Ia putere mai multe tipuri
de burghe7je; dar statutuJ profund r.lmine, starutuJ unui anumit
regim aJ proprictatii. aJ uoei anumite ordini, aJ unci anumite
idcologii. lnsA in denumirea acestui regim se produce un
fenomen rcmarcabiJ: ca fapt economic, burghezia este aumica
MITOLOGII 269
llrA grcutate: capitali mul se profeseaza••. Ca fapt politic, ea
cste grcu de rccunoscut: nu exist.a un partid ..burghez" in Ca-
merA. Ca fapt ideologic. ea dispare cu lOtUI: burghezia $i-a $Ler5
numeJc trecJnd de Ia realla reprezentarea sa. de Ia omul econo-
mic Ia omul mental: ea sc impaca. cu faptele, dar nu se intelcge
cu vaJoriJe, ca i$i supuoe statutuJ unei adevArate opcratiuni de
ex-numire: burgbezia sc defi ~te drept clasa socialil care au
vrea sA fie aumitA. ,,Burghez". ,,mic burgbez". ,.capitalism"'\
.,prolctariat"16, int locuriJe unei bemoragii continue: sensu! se
scurge in afara lor, pinA ce numelc devine inutiJ.
, Fcnomenul acesta de ex-numirc este important, trebuic
sa-l examinam putin mai in am~unt. Politic, hemoragia
numelui burghez sc face prin ideea de nafiune. La vremea ei,
a fost o idee progrcsista. care a slujit Ia excluderea aritocratici;
astAzi. burghczia ·e diluea1..a in natiunc. chiar dacA va respingc
clementele pe care ca le decretcaza alogcoe (Comuni~tii). Acest
sincrctism dirijat ii pcrmite burgheziei sA capete garan{ia
numcricA a alia{iJor Ai temporari , toate clasele intemxxliare,
deci ,Jnfonne". Folosirca indeluogatA nu a putut depolitiza pro-
fund cuvmtuJ na(iune; substratul politic este acolo, foarte aproa-
pe. o anumita circumstan\A iJ manifestA dintr-o datA: in CamerA,
•- ,.Capnah,mul e~tc coodarnmll .;a..I imbogAtea'ld pe muncitor". ne
~nc rcvi~ota Match.
'' Cuvi'ntul ,.capitaliQn" nu cstc tabu din punct tie vetlerc economic,
ci dtn puncl tie vedcre itleol<>glc: el nu poate p;lrrunde rn vocabularul
reprezcnl!lrilor burghca. Trcbuia l>l1 existe Egiptul lui Faruk pentru cu un
tnbunal ~ contlamne pc cincva pentru ..une/tiri anti-capitJJliMe".
.. Burghezia nu folose te cuvi'nrul ,,Prolerariat", reputat a li un mil
tie J.tinga. dccit amnci cind exisra un intereS sa se arate ca Prolctariatul
e.~te a~tlll din calcu cea drcaptrt tie catre Partidul Comuni t.
 270 ROLAND BARTHES
I Avangarda nu-i iartA burgbeziei limbajul. nu starutul. Ceea ce
existA particle ,.nationale", $i sincretismul nominal aratA aici
I ceea ce el pretindca cA ascundc: o disparitate esen{.ialA. Vcdem
cum vocabularul politic al burgbeziei postuleaz.A cA exist.a on
universal: in ea, politica este reprczentare. tm fragment de idoologie.
PoJjtic, oricare ar fi efortul universalist al vocabularului
ei, burgbezia sr~e prin a se poticni de un oucleo rezislent,
care, prin definitie, este partidul revolutionar. insA partidul nu
poatc constirui dccit o bogA~e politic!: in societatea burghezA,
I nu existA nici cultura nici moralA proletara_ nu existA artA prot~
II tarA: ideologic, tot ce nu este burgbez este obligat sA imprumuce
de Ia burghczie. ldeologja burghezA poate ~adar umple orice
~i . fArA primejdie, sA-$i piardA numcle: nimcni, aici, nu i-1 va
li da inapoi; ca poate, flrn sA intllnpine rezistentA. subswna tealrul ,
II • arta, omul burghcz sub analogul lor vC$llic; intr-un cuv"mt, ea sc
poate ex-numi fMA opreli$ti, cind nu mai este cleci't una~ ~i
naturA urnaJlA: aici. clefectiunea numelui ~ este totaJA.
ExistA fArA indoiaJA revolte irnpotriva icleologiei burgheze.
Este ceea ce in general se n~te avangarciA. lnsA acestc rcvol-
te sint socialrnente limitate, etc sint rccuperctbile. Yo primul rind,
fiindcA ele provin chiar dintr-un fragment al burgbe'~ei, de Ia
un grup minoritar de ~ti. de intelcctuali. flrA alt public clecit
.Iii:! insa$i clasa pe care o contcstA, $i care, ca sA se exprime, depind
de banii ei . ~i apoi, accste rcvolte sint inspirate intotdeauna
de diferenta foarte mare dinttc burgbczul etic ~j burgbezul poli-
tic: avangarda contcstA existen{a burgbezului in artA, in moralA,
ii contestA, ca in celc mai frumoase vremuri ale romantismului •
pe bAcan, pe filistin; dar nici vorbA de contestare poJitica11 •
11
Un fapc rcmarcabil este acela c;t adve.-..arii ctici (sau e.<itctici} ai
burgheziei nlmin, cei mai multi. indiferenli. dac4 nu chiar legati de
de1ermin4riJe ei politice. Dimpoc.rivl1. advcrsarii politici ai buryheziei nu
lie gindesc sll-i condamnc cu 11everi£ate repi'C7-entarilc, ac:le~. ei merg pina
acolo incit le i'mpart~'iC. Accast4 ruprurJ a ataeurilor C.\'le 1n avantajul
burgheziei , ea ii pennite ~-~i a.o;cunda numelc. Or, burghezia nu ar trebui
~: sa lie intelea..a decil ca sinteza a detcnninllrilor ·i a reprezen!AriJor sale.
MITOLOGII 27 1
nu inscamnA cA statutul i-1 aprobA neapArat; insA it pune in
parantezc: oricit de violentAar fi provocarea, in cele din urm!
ea 4i asumA omul parAsit, ou omul alienat; iar omul parAsit
tot Omul Elem este 11 •
Acest anonirnat al burgheziei devine ~i mai pro fund atunci
ciod trecem de Ia culmra burghezA propriu-zisA Ia formele ei
intinse, vulgarizate, utilizate, Ia ceea ce s-ar putca oumi filosofia
publicA, cca care alimentcazA morala cotidianA, ceremonialele
civile, riturile profane, adicA nonnelc nescrisc ale vie(:ii rclatio-
nale din socictatca burgheza. Este o iluzie sA reduci cultura
dominantA Ia nucleul ei inventiv: existA ~i o culturA burghczA
de pur consum. ToatA Franta se scaldA in aceastA ideologje
c: anonimA: prcsa noastrn, cinematograful. tcatrul, litcratura de
mare consum, ceremonialele, Justitia. diplomatia, conversatiilc
noastre, vrcmca frumoasA sao un'U, crima care cste judccatA,
cununia Ia care ne efTlOtionAm, bucAtAria visatA, haina pc care
o purtAm, totul, in via{a noastrA cotidianA, depinde de reprezen-
tarea pe care burghezia si-o face $i nc-o face dcspre relatiiJc
omului cu lumca. Aceste forme .,normalizate" retin putin aten-
{.ia. chiar pe mAsura intinderii lor; origjnca li sc poate pierde
lesne; ele se bucura. de o pozitie intermediarA: nefiind nici direct
politice, nici direct ideologice, clc due o viata tihnit.a ihtre
ac{.iunea militantilor ~i contcst.arile intelcctualilor; mai mutt sau
mai pu{in abandonate ~i de unii ~i de altii, ele sc alAtura masei
enorme a nediferen{.ierii , a nesemnificArii, adicA a naturii. Cu
c toate acestca, prin etica ei, burghezia pAtrunde in Franta: prac-
ticate la nivel national , nonnele burgheze sint trAite ca legj
11 POt exista figuri ,.dcwrdonate,. ale omului parasit (lonc.'iCO, de
pilda). Ccea ce nu ~1irbc tc nicidecum sccurilalea Escntelor.

ROLAND BARTHES
evidcnte ale unei ordini naturale: cu cil\Ciasa burghezA i$i propa.
ga reprczentArile, cu atit mai mull acestca se natura.Lizeal.A.
Faptul burghez se absoarbe intr-un unjvers indistinct, al carui
unk locuitor estc OmuJ Eleen, nki prolerar, nici burghez.
latA dcci ca, p!trunzind in claselc intenncdiarc, ideologia
~i poale pierde. eel mai sigur, numele. Nonnele mic-burgheze
sint ni$te reziduuri ale cuJturii burghe7-e, sinr ni$te adevarun
burghezc degradate, sanlcitc, comcrcializate. U$0r arhaizante,
sau. dad vrem: dernodatc. AJianta politica dintre burgbczie ~i
mica burghczie ~te de peste un veac istoria Frantei: ea
a fost rareori ruptA, $ide ficcare dat! fAn\ urmrui (1848, 1871,
1936). AJianta se inl!re$te cu treccrca timpuJuj, devine treptat
o simbiozA; se pot produce treziri provizorii, insa ideologia
comunA nu mai este pusA Ia indoiala: un acel~i aluat , natural"
invel~te toate reprezentruile .,na~onale": cAsAtoria burghc-1.!
din lumea marc. rezuJtatA dintr-un rit de clasA (prezentarea $i
consumarca bogAtiilor), nu poale avca nici o legAtura cu statutuJ
economic al micij burghc,jj: insA prin prcsA, actuaJitAti, Utera-
tunl, ea devine treptat ~i norma. daca nu tra.ii:A, eel putin
visatA, a cupluJui mic-burghcz. Burghczia absoarbe intruna in
ideologia ei o iotrcagA omenirc care nu-$i are statutuJ profuod.
~i care nu-l poate trai dccit in imaginar, adicA intr-<> fixare ~i
o sarncire a COD$tiintei' 9 • RAspindindu-$1 reprezentArile cu
ajutoruJ unuj catalog de imagiru colective destinate micU bur-
ghezii, burgbezia consacrn nediferen{icrea iluzocic a claselor
sociale: din clipa in care o dactilografli care ~gA douA7.ed
~i cind de mil de franci. sc recuno(i$tc in cAsAtoria burghe-a
din lumca marc, ex-numirca burghezA este deplinA.
•• Provocarea unui imaginar colectiv e.' tc imotdcauna o fapta
inumana, nu numai pentru ca vt,lll e.-.cntialtZCliZll viata transfonnintl-o fn
destin, dar ~i fiint.lca vi.~ul c te ~rue i ca el c.'tc ganmtia unci absente.
' Franci vechi. adic:l o wma cJcri~oric (n.tr.).
'
MJTOLOG/1 273
Defectiunca numelui burgbez nu este ~adar un fenomcn
iluzoriu, accidental. accesoriu, natural sau nescmnificativ: este
~i ideologia burghezA, mi~carea prin care burghczia trans-
formA reaUtatca lurrui in imagine a lumli. 1 toria in Naturn.
lar particularitatea accstci imagini este aceea de a fi o imagine
rastumatA20 • StaruruJ burgbeziei este special, istoric: omuJ pe
care-1 repre1jntA va fi uruversaJ. etem; clasa burgbezA ~ i-a cons-
truit putcrca tocmai pe progresc tchnice, ~tiin{ilice, pe o trans-
fonnarc nclimitatA a narurii: ideologia burghezA va restitui o
naturA inalterabila: primii filosofi burghezi in(esau lumea cu
se'mnmcatii , supuncau toatc lucrurile unei rationaJi~.
decret.lndu-le destinate omuJui: idcologia burgbezA va fi scien-
tist! sau intuitiva. ca va constata faptul sau va pcrcepc valoarca,
dar va rcfuza cxplicatia: ordinea Jumii va 1i suficienl! sau
inefabil A, ea nu va fi niciodata semnificanlA. fn sli~it, idcca
primA desprc o lume pcrfectibiiA. mobila.. va produce imaginea
rAstumatA a unci omeniri imuabilc, dcfmitA printr-o idenlitatc
rcinccputA Ia nesrlf&il. Pe scurt, in societatea burghcl.A
cootemporanA , trecerca de Ia real Ia ideologic se defin~te ca
trecerea de Ia o anli-phy is Ia o pseudo-piJy i .
Mitul esce o vorbire depolicizalA
Aici aflAm mituJ. Semiologia nc-a invAtat ca mitul trebuie
sA intemeia.e o intcnt:ie istoricA in naturA, o contingent! in
eremitate. tnsa accst demers este insU$i demcrsuJ ideologiei
burghczc. Societatea noastrA estc, obiectiv, domcniul privilegiat
~ ,.Daca oamcnii i com.litiile lor apar in orice ideologic r4srumatc
ca lntr-o camera obM:ur.i. fenomenul decuq,>e din procesullor vital btoric.. .''
(Marx. /cJCologic AllemJIIk.lc. I, p. 157).
 274 ROLAND BARTHES
al semnificatiilor mitice, deoarece mituJ este. formal, instrumen-
tul eel mai pollivit cu r!sturnarca idcologicA cc o defin~te:
Ia toate nivelurile comunica.rii umane, mitul rnstoarna anli-
pbysis to pseudo-physis.
Lumea ofcrn mitului on real istoric, definit, dintotdcauna
de felul m care oamenii 1-au produs sau utilizat; iar mitul'
restituie o imagine nacura};J a acestui reaL ~ i ~a cum ideologia
burgbezA se defin~te prin defectiunca numeloi burghez, tot
asrfel m.ituJ este constituit de pierclerca calitAtii istorice a
lucrurilor: lucrurilc pierd in cl amintirea tlorim lor. Lumca mffit
In lim"1rajtt"O rela"(ic (JJa}ecticA de acuvitlr,<Tc acte omen~ti:
ca iese din mit ca un tablou annonios de esente. S-a opcrat
o prestidigitatie. care a schimbat reaJul, 1-a golit de istoric ~i
1-a omplut cu natura., care le-a Juat lucrurilor ·ensollor omenesc
to ~ fel mcit sli le faca sA semnificc o ncsemnificarc
omeneasdi. Functia mitului cste accca de a cvacua rcalul: el
1
cste, literalmente. o scorgcre oemcetat<l, o bemoragie, sau, dac.1
l, preferAm, o evaporarc, adicA o abscntl'l ensibiJA.
Acorn potem completa definipa ·emiologicA a mitului in
societatea burghc'l.A: mitul este o vorbirc de-polili/-atA. Trcbuie
f~te sA lntclegem: politicli in scns profund, ca ansamblu al
relatiilor umane 1n structnra lor rcalA, socialA, in puterea lor
1 de a frturi lumea; trcbuie mai cu scamA sa-i clAm o valoare
activA sufixului de-; el reprezinU\ aici o ~care operatorie,
actualizeazA nctocetat o dcfcctiune. In cazul oegrului-soldat, de
exemplu, nu este evacoatcl, binemtelcs, imperialitatea france-a
\ (chiar dimpotrivA, ea trcbuie sll fie prezeotA), ci calitatea
contingentll, istorica, intr-on cuvint: fabricalii. a colonialismului.
MituJ nu neagA lucrurile, functia lui este dirnpollivA ~ vorbeas-
cA despre ele; pur ~i simplu. el Jc purificA, Je inocentca7.A. Je
fi.xeazA in namr~ ~i in ctemitate, le dA o limpc-tjme care nu
cste cea a explicatici, ci aceea a constatArii: dacA co constat
MITOWGII 275
impcrialitatca francezA fMa a o explica, nu-mi trcbuie dccit foar-
te putin ca s-o gAsesc firea.sdi. clc Ia sine inrcJcaS<l: ~ jata-mA
~tiL Trecind de la istorie Ia narur~. mitul face o economie:
el abol~te complexitatca actclor omen~ti. le dA simplitatca
esentelor, suprimA orice dialecticA. orice incursiune dincolo de
vizibilul irncdiar, orgaoizeazA o lome flm1 contradicpj intrucit
cste tipsitA de profunzime, o lumc cxpus~ Ia vedere, stabil~te
o minunatA limpezjme: lucrurile par sA semoifice singureU.
Cum adic.1, mituJ este tototdeauna o vorbire depolitizatll?
cu alte covintc, realul este tototdeauna politic? Este destul sA
vorbim despre un Jueru ca despre ceva natural pentru ca el
I
•
sA dcvinA m.itic? S-ar putea rAspunde, cum a ~cut-o Marx, ca.
obiectul eel mai natural contine, oricit de slaba ar fi , oricit de
difuz.A, o urma politica,. prczcnta mai mult sau mai putin
memorabiiA a actului omcnesc care 1-a prodos, arneoajat, folo-
sit, supus sau rcspins2-' . Uona aceasta poate fi lesne man ires-
talA de limbajol-obiect. care vorbe~te Jucrurilc, mcta-limbajul,
care vo~te despre Jucruri. llcind-o in mult mai mica mAsurA.
Or, m.itul este intotdeauna meta-limbaj: dc-politizarca pe care
o opereazA intervine adcsca pc un fond naturalizat mai dioainte,
depolitizat de un mcta-limbaj general , dresat pentru a cinta
lucrurilc, ~i no peotru a Je a.c(iona: se intelege de Ja sine c~
puterca de care are nevoie mitul pentru a-~i deforma obiectul
va fi mult mai micA to cazul unui copac decit in cazul unui
sudanez: intr-o parte. sarcina politicA estc foo.rte aproape, estc
nevoie de o mare cantitate de natura artificialA pcntru a o
u Principiului placerij al omuJui freudian i ~-81 putca adauga
principiul claritatii umanita!ii mitologicc. Acca~ta este ambiguitatca mitului:
limpezimea lui estc cuforicil.
D V. Marx i exemplul cu Ciresul. It/Col. All .. I. p. 161.
276 ROLAND BARTHES
cvapora; dincolo. ca cstc indepArtatA. purificat! de o substanta
secularA de meta-limbaj. ExistA ~ mituri puternice ~i mituri
slabc; in cete dintii , cuantumuJ politic este imediat, de-politi-
z.area estc abruptA; in cele din a doua categorie. calitatea politicA
a obiectului s-a $fcrs, ca o cuJoare, dar un nimic o poare inviora
dintr-o datA; ce cste mai natural decit marca? ~i ce este mai
,politic" decil marea cintatA de cin~tii care au flcut Continent
perdu '!A
De fapt, mcta-limbajuJ fonneaza un fel de rezervA pentru
mit. Cu mituJ. oamenii nu se aflll intr-o rcla~e de adev!r, ci
de utiliza.re: ei de-politizeazA dupa nevoile lor; existA obiecte
miticc IAsate sA doannA o vreme; atunci ele nu sint decit ni$1C
~agj structuri mitice, a cAror incArcalllr.l politicA pare aproape
mdiferentA. fnsA aici nu cste decit o oportunitate de situa~e.
nu o diferentll de structurA. Este cazul exemplului nostru din
gramatica latinA. SA rctinem cA aici vorbirea miticl1 ac~ooeaza
asupra unei materii de mult tirnp rraosfonnatA: fraza lui Esop
apal\ine litcraturii . ea cste. chiar dintru inceput, mitificatA (adic!
iooceotatA) de dltre fictione. Este insA de ajuns sA repunem
~Je?tnl o eli~ tenncnuJ ini~ al allantuJuj in natura lui de timbaj-
obiect, pcntru a masura evacuarea realului operatA de cAtre mit:
sa ne inchipuim seotirnentelc unei societAv realc de animale,
traosfonnatA in exemplu de gramatica, in naturn atributivA!
Pentru a judeca incA.rcAtura politica a unui obiect ~i golul mitic
care ~·-o i~te. nu lrcbuie niciodatA sa ne situAm din punctuJ
de vedere aJ semnificatici, ci din eel al sem.nificantului, adicA
al ~uCrului furat , ~i in scmnificant. din puoctur de vcdere a1
limbajului-obiect. adicll al sensului: nici o indoiaJA ca, daca am
coosulta un leu real, el ar afuma ca exemplul de gramatica
este o stare putcmic de-politizata, ar revendica ca pe deplin
z4 V. p. 199.
MJTOLOGll 277
' politicA jurisprudents care-1 ajutA sa-~i atribuie o pradA intrucit
el este eel mai puternic, cu conditia sa nu dAm peste vrcuo
leu burgbcz care nu s-ar sfii sA-~ mitificc forta dindu-i forma
uoei datorii.
Se vedc bine cA aic1 nescmnificarea politica a mituJui tine
de situatia lw. Mitul, o ~tim bine, este o valoare: este dcstuJ
sa-i modificAm vecinatAtiJe, sistemul general (~i prccar) In care
sc plaseaz.A, ca sa-i reglllm cu cit mai mare prccizie importan\8.
Domeniul mitului este redus aici Ia o clasa de-a ciocea dintr-un
liceu francez. Presupun ins! ca un copil captivac de povcstca
leului, a juncanci ~i a vacii ~i regasind prin intermcdiul vietii
imaginare ins~i rcalitatea acestor animale, ar aprecia cu mutt
mai putinl1 nepllsare decit noi dispari~a acestui leu transfonnat
matribut. De fapt, dacll mitul accsta ni se pare ncscmnificant
din puoct de vedere politic, inscamna pur ~i sirnplu cA rnitul
cu pricina nu este ftcut pentru noi.
M itul , Ja stfnga
DacA mituJ este o vorbire dc-potitizatA, existA eel pu\in
o vocbire ce se opune rnitului: vorbirea care rnmine politica.
Aici trebuie sA ne intoarccm Ia deosebirea dintrc limbajul-obiect
$i meta-limbaj . Daca eu sinl tAictor de lemne ~i daca ajung
sa numesc arborele pe care- I dobor, oricare ar fi fonna frazei
mete, ~ ...Aibonili nu vorbcsc d cl . Aceasta
inscamnA ca limbajuJ meu este operational. leg;u-ae obiectuJ
sAo intr-un mod tranzitiv: intre arbore $i mine, ou existl altccva
decit munca mea, adica un act: acesta cste un limbaj politic;
el imi reprezintA natura nwnai in masura in care eu vrcau s-o
traosfonn, este un limbaj cu ajutoruJ ca.ruia eu acfionczobiectul:
pentru mine, arbore1e no este o imagine. cstc pur ~i sirnplu
 278 ROLAND BARTHES
sensul acJ•ylli.W.CU· Dar dace'\ nu sint Uiietor de Jemne, eu nu
mai pot vorbi aroorele. nu pot decit a vorbcse de cJ. desprc
eJ; limbajuJ meu nu mai este instrumenrul unui arborc actionat,
ci arborcle (Aiat devine in Lrumcntul limbajuJuj meu; cu
arborele, eu nu mai am decit o rclatic inucuvjtivA; arborcle
nu mai este ensuJ rcaluJui ca act uman, cl cstc o ' imaginc-
dispoaibil~ fatA de limbajul reaJ al taietorului de Jemne, eu
creez un limbaj ccund. un meta-limbaj, in care cu voi actiona,
nu lucrurile, ci numele lor. i care fatA de limbajuJ prim cste
ceea ce estc gcstuJ fatll de act. AccsL limbaj secund nu cste
in mtregirne mitic. dar cste insu i locul undc se insLaJeazA mirul;
cAci mitul nu poate Iuera decit asupra unor obicctc ce au primit
medicrca unui prim limbaj.
Exista ~adar un limbaj care nu ~ Le mitic, este Hmbajul
omuJui producAtor: prctutindeni unde omuJ vo~te ca a trans-
forme rcalul ~i nu casa-l pastrete ca imagine, prctutindeni unde
i$i lcaga Jimbajul de raurirea lucruriJor, mcla-limbajul este
trimis Ia un limba}obiect. mituJ este imposibil. lata de ce
limbajuJ propriu-7js revolu~onar nu poatc fi un limbaj mitic.
Revolutia sc dcfin~tc ca un act catharti mcnit sa detvaJuie
incarcatura poJitic! a lumii: ca face lumea. i limbajuJ ei, Jimba-
juJ ei in intregimc. cste absorbit functional in accasta inflpruirc.
Revolutia exclude rnituJ intrucit ea produce o vorbire pc deplin,
adica. initial $i in ceJe din urma. politica. ~i nu, cum face mituJ,
o vorbire ini{iaJ politicc'\ ~i finaJmcnte naturaJa. A a cum cx-
numirea burgbc'/A defin~e ati't idcologia burgheza cit ~j mituJ ,
tot aslfel numirea revolutionara identilica revolutia ~i priva-
tiunca de mit: burghezia se mascbeaza ca burghezie $i tocmai
prin aceasta produce mituJ; rcvolutia sc ali~ ca revolu{ie
$i tocmai prin aceasta abo1C$te mirul .
Am fost itJtrebat dad\ cxista mituri ,.de stinga". Bine--
intelcs cA exist<l. in acce3$i mllsurlt in care linga nu cste
MlTOLOGll 279
' revolu~a. MituJ de ~ti'nga apare tocmai in momentuJ in care
rcvolu~a se trasforma in ,,..,ti'oga". adicA acceptA sA se mascheze,
sA-$i ascundA numcle, sa producA un meta-limbaj inocent ~i
sA se defonnct.c in ..Natura''. Acca lA e7o.-numire rcvolu~onan\
poate li sau nu tacticA. nu estc locul a discutAm acum. tn
tot ca7ul. ea cste. mai dcvremc au mai tirtiu, sim\ita ca un
procedeu opus rcvolutiei, $i intmdeauna. mai mult sau mai pu~
in comparatie cu mirul. i. toria rcvolu~onan\ i~i delin~te
,deviationismcle". A sosit o zi. de pilda. cind socialismuJ tnsll$i
a definit mituJ taJini L. SLaJin, ca obicct vomit a prczcntat,
vrcme de muJ~ ani. caracterclc constitutive, in stare pura, ale
vorbirii mitice: un scns. Stalin eel rcaJ. eel a1 istorici; un semni-
ficant, care era invucarea rituala. Ia StaJin. caractcrul fatal al
cpitetelor Juatc din natura cu care era in onjurat numelc lui;
un semnificat, care era intcn(:ia de ortodox.ie. de disciplinA. de
unitate. apmprialA de cAtrc partidele comunistc Ia o situatie
anumitl\; o scmnilicatie, in sfi~it . care era un Stalin sacraJizat,
aJe cArui dctcrminari i. toricc sc rcgaseau fixate in naturcl,
sublimate sub numclc GeniuJui, adica al irationalului $i aJ
inexprimabilului: aici, de-politizarca cste cvidenta. ca denunta
mituJ pc dcplin2.~ .
Da. mirul exi. ta la sti'nga, dar cl nu arc nicidccum accJ~j
caJitati ca rnituJ burghez. Mitul de stinga este nccsenJial. to
primul rind, obicctele pc care le cuprinde sint rare. sint doar
citeva no~uni poJiticc, doar dacA nu rccurge cl insll$i Ia intreg
arsenaJuJ de mirori burgbctc. Niciodata rnitul de sti'nga nu atin-
ge domcniul imens a1 rela\iilor umane, foarte vasta suprafatl'l
·~ Este tic n:marcat ca hru..ciovi\mul \ - 11 prct.cntat nu ca o '>Chimbare
pohtica, ci, ln I1'10ll ~nuul i exclu\iv. cu o con~ertire cJc llmbaJ. Converurc
de altfcl inoomplctil. deoarccc llru-.ciov 1-u devalorit.lll pe Stalin. nu 1-a
cxphc-.st. nu 1-a rcpohuzat.
 280 ROLAND BARTHES
a ideologiei ,nesemnificante''. Via{a cotidiana ii este inaccesi-
biJA: in societatea burgheZA, nu exista mit ,de stinga" privitor
La cAs!torie, bucmrie. casa. teatru. justitie, morala etc. ~i apoi,
este un mit accidental, folosirca lui nu face parte dintr-o
strategic, ca in cazu1 mituJui burghez, ci doar dintr-o tactic!,
sau, In eel mai rlu caz, dintr-o devia{ie; dac! se produce, este
un mit apropriat unci comoditAti. nu unei necesitati.
Yn sr~t ~i mai cu seama, este un mit sarac, esentialmcntc
s!rac. Nu ~tie sA proliferezc; produs Ia comanda. ~i dintr-o
perspectiv! temporala limitatA, se inventca1~ greu. ti Jips~te
o putere majorA: imaginatia. Orice ar face, rnmine in cl ceva
reapAn ~i literal, un iz de lozincA: cu o fonnuHi expresiva., este
uscat. ExistA oare ceva mai uscat decit mitul stalinist? Nici
un fel de inventie, doar o apropriere ncmdeminaticA: semni.fi-
cantul mitului (fonna aceca a cArei ncsti~itA bogatie in mitul
burgbez o cun~tem) nu este deloc variat se reduce Ia un
pomeJnic.
lmperfectiunea aceasta, dac! indr.lznesc sA spun ~a. tine
de natura ,stmgii": oricare ar fi nedetenninarea acestui termen,
stinga se dcfm~te lntotdeauna prin raportarc Ia eel asuprit,
proletar sau colonizat26• Or, vorbirea asupritului nu poate fi dedt
sAracA, monotona, imediatA: s!rncia acestci vorbiri este ~i
masura limbajuJui asuprituJui: el nu are deo"t unuJ. mereu
aceJ~. limbajut actelor sale; meta-limbajut este un lux, el nu
poate deocamdatA ajunge Ia el. Vorbirea asupritului este reala.,
I ca cea a t!ictorului de lemne, este o vorbirc tranz.itiva: ii este
aproape cu neputint:a sa mintA; minciuna cste o bogatie. ea
,_presupune o ~vere, n~te ad~varori , fonne de schimb. SAnlcia
faceasta csentJaiA produce mJturi rare, sJabe: sau fugitive, sau
• AMAzi. colonizawl c.'tc eel cc- i a'umtl din plin condilia etica si
politica descrisa de Marx drept condilic a prolclarului.
MITOLOGll 28 1
l
apasAtor de indiscrete; ele ~cazA in cle natura lor de mit,
i~i arata masca cu degetuJ; ~j masca aceasta d~abia cste cca
a unei pscud"pbysis: aceastA phy i cste ~i ca o boga{ie,
asupritul nu poate decit s-o ia cu imprurnut cl nu poate goli
sensul real allucruriJor, dmdu-le acestora luxuJ unci fonne vide,
d~ cru:rc inocenta unei false Nanni. Putem spune cA, intr-un
sens, mituJ de stinga este intotdcauna un mit artificial , un mit
reconstituit: de aici i e trage ~i stingacia.
Mitul, Ia dreapta
Statistic, mituJ este Ia dreapta. Aici, el este esen\ial; bine
• br!nit, lucios, expansiv. vorbArc(, cl se inventeazA mtruna. Cu-
prinde totul: justitiilc, moralcle. estcticile, diplomatiile, artele
gos~ti. Literatura, spcct.acolele. Expansiunea sa este pc
mAsura ex-numirii burgheze. Burghezia vrea sA pastreze exis-
tenta flirA aparentA: ~i negativitatea aparentci burgbeze,
nesf'II$itA ca orice negativitate, solicita Ia nes~it mitul . Opri-
matul nu este nimic, cJ nu are in el decit o vorbire. cea a eman-
cipArii sale; oprcsorul este totul, vorbirea lui este bogatA, multi-
fonnA, supla, ea dispune de toate gradclc posibile de demnitate:
~~ are exdusivitatca meta-limbajului. Asw;!tul .£fJ
~"tl nu are de.cit un limbaj activ, tranzitiv (politic); asupn-
torufi' pastreal..A, vorbirea lui este deplina, intranzitivA, gestuaJA,
teatraiA: este MituJ; limbajuJ unuia ~ sA transfoone,
limbajul celuilalt ~te sA etemizeze.
Aceasta plenitudinc a mirurilor Ord.inii (~a i~i zice
burghezia) comporta oarc difcrentc interioare? Exista, de pildA,
mituri burgheze ~i mjturi mic-burghcze? Nu pot cxista diferente
fundameotale deoarccc, oricare ar fi publicul care i1 conS\11DA,
'
mituJ postulcaz! imobilitatea Naturii. Pot ins! cxista grade de
.
t
282 ROLAJ'ID BARTILES
imptinire sau de cxpan iune: uncle miluri e coc mai bine in
anumitc tone sociaJc: exislA i pcntru mil micro-climate.
Mitul CopiiArici-PoeL de excmplu. cste un mit burghe-t.
avansat: abia a i it din cultura invcnliv~ (Cocteau. de excmplu)
~i nu face dccit sA abordcrte cultura con umalA (L 'Express):
o parte a burgheziei poate incA sA-l g:t.~cA prea inventat, prca
putin mitic pcntru a-~i rccun~te drcplul de a-1 con acra (o
intreagA parte a criticii burgheze nu lucrcazA dccit cu materialc
pe potriva mitului): estc un mil care nu a fo l inca. bine rodal.
eJ nu continc deocamdatA destula naturJ: pentru a face din ~uJ­
Poet clemcntuJ unci cosmogoni.i. trebuie sA sc renuntc la minunc
(Mozart Rimbaud etc.) i sA sc acccple normc noi, cele ale psiho-
pedagogjei, ale .frcudismului etc.: estc un mit doocamdaLA necopt.
Fiecare mit poate comporta ac;tfel istoria i geografia . a;
una cste de altfcl semnuJ ecleilalte: un mit se coace dcoarecc
• foarte gcncr.illi, care constA in a martyrisi .rnul accidental aJ
se intinde. Nu am putut face nici un srudiu seriu despre gco-
grafia sociala a miturilor. Dar cste foarte posibil sA fie trasate
ceea cc lingvi~tii ar numi i oglosele unui mit, liniilc care defi-
ncsc locul social undc este vorbit acesta. Yntrucit este un loc
mi cMor. ar fi mai bine sA se vorbeasca. desprc undele de im-
plantare ale mitului . Milul Minou Drouet, de pildA. a cunoscut
eel putin trci unde amplilicatoare: 1) L '£'(press: 2) Pari.~-Match,
Ellc; 3) France-Soir. Uncle mituri osciJeazA: vor trece in presa
cea mare. Ia renticrul de Ia margjnca o~clor. in salonul de
coa.fur.l. in metrou'? Gcografia sociala a miturilor va fi grcu
de stabilit atita vremc cit nu vom avca o ociologic analiticA
a preseF7 • Putcm insa spune ca locul ci exista de pe acum.
n Tir.s.JCIC ztarclor \int dat.: mwfictcntc. Celclahe mfonna\11 im acct-
dcntalc. Pari..-Match a u<~t - lupt-.emndicauv, cu -.copltn pubhcitare- compo-
zitia publicului ..au in tennent de mvcl de viatA (Figaro, 12 iulie 1955)
dm 100 <.lc cump;M'liiOn. Ia 001). 53 au o n~na. 49 .su o c-.amcr.i de OOic etc.,
in' remc ce nivclul metlm <.le vta~ ul froncetului ..c ,UJb,Je tc a<;lfel: rna inA:
22C!. camcn! tie txUc JJC,. Jar dacl pwcrca tle cumpordi'C a ClOtorulw revtsto
,\1iJlch C<;IC ridicat . faprul pu!c!a fi daJu., c.lin mttologta ace~i publicafti
MITOLUGIJ 283
introcit dcocamdata nu putcm stabili formclc dialcctalc
ale mitului burghct. putem to~i schi\a fonnclc . ale retoricc.
Prin retoricA trebui sA in\elegcm aici un ani-amblu de figuri
lixe. rcglcmcntatc, in. istente. in care vin sa . e ~et.c formclc
variate ale semnificantului miti . Accstc figuri sint trasparente.
in scnsul cA ele nu tulburc\ plao;ticitatea emnilicantului; dar sint
. ulicient cooccptualil.ate pentru a se adapta unei rcprct.cnt.ari
i. torice a lurnii (~a cum rctorica clasicA poatc explica o rcpro-
zent.arc de tip ari totelic) . Prin rctorica lor, rniturilc burghczc
conturcazA perspectiva general<\ a aceslei pscudo-physis. care
defin~te visul lurnii burghc1e contcmporanc. lata care sint
principalcl~c_,.·"""i':t'
1. acdnare Am mai dal exemple cu aceasta figure\
unei instirutii de~<>Amntru~~cLpriooapial.
lmaifrlarul colectiv estc imunitM prin inocularea unei mici
cantitati de rAu rccunoscut: in fclul acesta estc apruHI de riscuJ
unci . ubversiuni gcncralitate. ln urma cu nu mai mult de o
suta de ani, acest tratamcnt liberal n-ar fi Cost posibil: pc vremea
aceea. binclc burghez ou pactit.a, era foartc rigid; intrc timp.
s-a miAdiat mull: hurghezia nu mai ~ov:Ue ArccunoascA uncle
subvcrsiuni localizatc: avangarda, irationalul infantil etc.; de
acum inaintc, ea trru~te inlr-o economic de compcnsare: ca
to orice societate anonimA bine facuta, pAf\ile mici <.:ompenscazA
din punct de vedere juridic (dar nu in realitate) pAr\ile mari.
2. Privarea de i torie. Mitul privca71\ de orice I torie
obicctul despre care vor~td~. in mit. istoria se cvaporA; cste
un soi de lujnica ideala: ea prcgateste. aduce. aranjeatl\,
ll Murx · .....trcbuic ..a ne ocupam de! iK."Cll\lll ''torie. Je vn:me ce
ttleologta <;e reduce fiC Ia o COOceJl'IC eronata dc'pn: acca\IA ''toric. fie
Ia 0 ub.,trJCfic completJ u OCC'ICCi i(roni." (lclCologie ullemandc. I. p. 153).
 284 ROLAND BARTHES
st!pioul ~te. ea disparc in tAcere: nu mai mmine decit sA
te bucuri flra a te intreba de uode vine acest frumos obiect
Sau, ~i mai bine: el ou poatc veni decl"t din eternitatc: dintot-
deauna, el a fost f'Acut peotru omul burghez, dintotdcauna,
Spaoia din Ghidul AJbastru a fost tlcut.a pentru turist, dintot-
. deauna ,primitivii" ~i-au pregatit dansurile in vederea unci
petreccri exotice. Vedern cum dispare, datorita acestei fericite
figuri, tot ce este stinghcritor: detenninism $i totodat! libertate.
Nirnic nu este produs. nimic nu este ales: nu mai rrunine deci't
sa posedA.m aceste obiecte noi, din care a disparut orice urma
maculanta de origine sau de alegere. Aceast! evaporare miracu-
loas! a istoriei este o all! forma a unui concept comun celor
mai multe dintre mituriJe burgheze: iresponsabiJitatea omului.
3. ldentificarca. Micul burghez este un om neinstare sa
$i-l inchipuie pe CeiA1alt29• Oac! ceiA1alt i sc arat! In fata oc:hi-
lor, micuJ burghez se face c! nu-l vcde, i1 ignor! $i i1 neaga,
sau iJ transformA in el ins~i. ln universul mic-burghez, toate
faptele de confruntare sint fapte rcverberante, orice altul este
redus Ia acel3$i. Spcctacolele, tribunalele, loc:urile uncle ceiAJalt
riscA sA se expun!, dcvin og]inda. Fiindc! cciAJalt cste un scan-
dal ce ateoteaz! Ia csenta. Dominici, Gerard Dupriez nu pot
accede Ia existeo\A social! decit dac! in prealabil sint rcdll$i
Ia starca de rnici simulacre ale ~inteJui Curtii cu Juri, ale
Procurorului General: este pretul ce trebuie pl!tit pentru a-icon-
damna potrivit justi~ei, de vreme ce Justi~a estc o operatiune
de balanta. iar balanta nu poatc cintari decit ace13$i $i acel3$i.
Yo orice COD$tiin\A mic-burghezA exist! mici simulacre ale
Marx: ...~mt reprezenUtn{i w burghe2iei intrucit mintea, ~tiinta
l'l
lor nu ~ limit.ele pc care acea..ui clw a le lnL'ICaZA activiaitilor ei."
(18 Bromaire). Gor\i: mieul burghez e."te omul care '>·a preferat pe sine.
MJTOLOGIJ 285
pung3$ului, ale paricidului, ale pederastuJui etc.• pe care perio-
dic corpul judiciar le exuagc din crcicrul sau, lc pune pe banca
acuzatiJor, Je must:rn $i le condamn! : intotdeauna sint judecati
analogi care s-au abAtut de Ia calea cea drcaptA: chestiune de
drum, nu de natura, ad 8$8 esce &ut omul. Uneai - rar - CeiA1alt
se dovedC$te ireductibi1: nu dintr-un scrupul DC3$teptat. ci
fiindc! bunul simr se opune Ia accasta: unul nu arc pielea alba,
ci neagrn. altul bea sue de perc ~i nu pemod. Cum sA-l asi:milezi
pe ncgru. pe rus? Ex.ista aici o figura de salvare: exotismul .
Cel!.lalt devine pur obiect, spectacol, spcctacol de marionete:
zvlrlit Ia marginile umanit.atii. el nu mai atenteaza la sccuritatea
cAminului. Accasta cstc mai cur1nd o tigu.ri mic-burghcza. O.ci.
chiar dac! nu-l poatc trni pe CeiA1alt, burghezul poate mAcar
• sA-i imagineze loc:ul: cstc ceca ce se nUJTlC$le liberalism $i care
este un soi de economic intclectuala a locurilor recunoscute.
Mica burgbe'tJe nu estc libcralA (ca produce fascismul. in vremc
ce burghezia i1 folOSC$te): ea face cu inrirziere itinaarul burgbez..
4. Tsutologia . Oa, ~tiu , cuvinrol nu este frumos. Dar $i
lucrul este foarte url"t. Tautologia cste acel procedeu verbal care
const! in defmirea acelui~i prin acel3$i (.. Teatrul cscc tcarrun.
Se poatc vedea in ca una din acele condoite magicc de care
Sartre s-a oc:upat In Scbipl a unci Lcorii a emofiilor. ne refugiem
in taotologic ca in (ric!, sau in furie, au in tristete. cind nu
avem nici o explicatie: carcnta accidental! a limbajului se
identific! in mod magic cu ceea cc hotArim sA fie o rezisten(A
natural! a obiectului. in tautologic. cxista o dubla ucidere: este
ucis rationalul fiindc! va re'.list!; estc ucis limbajuJ llindc! va
t:rndeaz!. Tautologia estc o disparitic Ia momenruJ potrivit, o
afazie salutara, este o moarte. sau, dac! vrcm, o comedie,
,,reprezcntarca" indignata a drepturiJorrealului impotriva limba-
jului. Magic!, ca nu poate, bincinteles, decit sA se adaposteasc!
In spatele unui argument de autoritatc: ~a cum pArintii,
 286 ROLAND BARTHES
ncmai$tiind ce sa raspunda. ii spun copilului care cere cxplica~i:
..estc f1$a fiindcA cste B$a", sau. i mai bine: .,dc-aia, gata,
a ta-i tot": act de magie nl$inoasa. care face ~ vcrbaJA
din rational, dar o abaodoneazA numaidccit. $i crede dl a dpat
de cauzalitatc dcoarece ca a ro~tit cuvintul de introducerc.
· Tautologia atcstA o profundA ncincrcdere fa\A de limbaj: i1 res-
pingeti fiindca va lips~tc. Yrua oricc rcspingcre a limbajului
estc o moarte. TautoJogia intcmciaza o lume moartA, o lome
imobila.
5. Nicinici mul. Numcsc astfcl acca £igurn mitologid cc
constil in a stabili douA conlrarii i a le cintAri unul cu ajutorul
ccluilaJt in ~a fel incit a fie ~pinse amindouA (Nu vreau
nici asta, aici asta). Este mai curind o figur.'l de mit burghez,
dcoarece ~ne de o formii modcma de liberalism. Rcgasirn aici
• 7. Constal<!rea. Mitul tindc dire proverb. Idcologia bur-
figura balantei: rcalul C!-.lC rcdus mai inui Ia anaJoguri; apoi
este cintMit; in sflf$il. o datA cc egalitatea cste constatata. il
azvirlim. Aici , mai cste $i o conduitA magica: cstc trimis Ia
plimbarc ceea cc n-arn li indrvnit ~~~ alegcm; fugim de reaJul
intolcrabil reducindu-1 Ia doua contrarii care se cchilibreazA
nurnai in mAsura tn care sint formate, ~urate de grcutatea lor
specificA. Nicinicismul poate avca forme degrctdate: in ast:.ro-
logie, de pilda, rnuJ cste urrnat de un bioc egaJ; int intotdeauna
prezisc cu prudentA dinlr-<> perspcctiva de compensare: un
cchilibru terminal imobilizcaza valorile, viata, dcslinul etc.: ou
mai avem de ales. trcbuie a oc asumam.
6. Cuantificarc.c'l calitilpj. Avcm aici o figura care vaga-
bondeazA prin toate figuriJe preccdcnte. Rcducind oricc calitate
Ia o cantitate, mitul face o economic de iotcligenta: el intelege
realul fad multA bAtaie de cap. Am dat mai multe exemple
pentru acest mecanism. pc care mitologia burgheza - $i mai
ales mic-burghc1.A- ou ezita , A-I aplice faptelor csteticc desprc
care. pe de alta parte. . pune cA ar {ine de o CSCD\A imatcrialA.
MITOLOG/1 287
Teatrul burghet este un bun cxcmplu de ~tfel de contrddic~e:
pc de o parte. tcatrul este dat ca o cscntA ircductibiJA Ia oricc
limbaj ~i care se dezva.tuic doar inimii. intuitiei: cl dobind~tc
de Ia accasta caJitate o dcmnitate nelln~titA (se iotcrtice, ca
o crimA de .Jczcscnta''. sA • c vorbeascA dcsprc teatru in mod
$riintific: sau mai curind. oricc mod intelecruaJ de a situa tcatrul
va fi di creditat !-.Ub numelc de scicnti m, de limbaj pedant);
pe de altA parte, arta dramaticA burghet.A mizcaJ.A pe o pun\
cuantificarc a efectclor: un intreg circuit de aparcnte numArabiJe
, tabil~te o egalitate cantitativa intrc banii dati pc bilet ~i
lacrimile artisrului, luxul unui decor: ceca ce numim, de
exemplu, ,.firescul" actorului cstc. in primul rind. o cantitate
foarte vizibila de efectc .
gbezA ~i invest~tc aici iotercscle ei esen~aJe: univcrsalismul.
refuzul de explicatic, o inaltcrabiJa ierarhic a lumii. Trebuie
in a. din nou a dcoscbim limbajul-obiect de meta-limbaj .
Proverbul popular. anccst:r.tl. ~ne de o percepcrc instrumcntala
a Jumii ca obicct. 0 constatare rurala ca ..este vrcme frumoasil"
pastrca:r.A o legarura reaiA cu utiJitatca vremii frumoase; cste
o constatare implicit tchnologica.: aici. cuvtmul. in ciuda formci
lui gencraJc. abstractc, pregat~tc acte. sc in erea:rA mlr-o
economic de fabricare: omul de Ia \ar.'l nu vo~tc dcspre
vremca frumoasa, cl o actionca:rli. o atragc in munca lui . Toate
proverbcle noastrc populace rcprctinta in fclul accsra o vorbire
activa care treptat s-a solidificat in vorbirc reflcxiva, tnsa o
refiCClic scurtatA. rcdusA Ia o constatare. i oarccum timidA.
prudenta. foarte aproapc de cmpiri m. Proverbul popular
prcvcde mult mai mull dccit afirma, el rrunine vorbirca unci
omeoiri care c fllur~tc , nu care C.\Le. Afori mol burghez
apartinc meta-limbajului. estc un limbaJ ecund care se cxcrcitA
asupra unor obicctc cc c afla prcgatitc. Fom1a sa clasicA cste
~
•
288 ROLAND BARTHES
maxima. Aici, constatarea nu mai cstc indrcptatA cAtre o lume
ce trebuie faurita.; ea trebuie sA se refere Ia o lume facuta., sa
ascundA urmclc accstei produceri sub o evident! v~nicA: cste
o contra-explicatic, cchivalcntul nobil aJ tautologjei. aJ acelui
~aia imperativ agAtal deasupra capului copiilor lor de parintii
care nu mai &tiu ce sa rospundA. Tcmciul constatArii burghezc
este bunul simt, adicA un adevAr care se oprc&tc Ia ordinul
arbitrar aJ celui care vofbe&te.
Am amintit aceste figuri rctoricc tara nici o ordine, ~i
se poate sa existe multe altele: uncle sc pol uza, altele se pol
~tc. Dar ~ cum sint, vedem foarte bioe cA ele sc grupea7~
in doua compartimcnte. care siill ca Semnele Zodiacalc ale
universului burghcz: Esentele &i Balantele. Ideologia burgbczA
transfonnA necontenit produsele istorici in tipuri esentiale; ~
cum sepia i~i rospind~te cemeala ca sa se protejezc, idcologia
burgbczA ~ intruna taurirea perpetuA a lumii. fixiod-o ca
obiect de nesf~itll poscsiune, inventariindu-i averea, imbal-
&Amind-o, injecund in real cine ~tie cc esenta puri.ficatoace ca
sa-i opreascA transformarca, fuga sprc altc forme de existenta.
lar averea aceasta, fixata. ~i tncrcmcoita, va deveni ptnA Ia urma
mAsurabill: morala burgbczA va fi. in cscn\1. o operatiune de
cintArire: esentele vor fi plasate in ni~tc balante aJ cAror ac
imobil va fi omuJ burgbez. CAci insu.si scopul miturilor estc
mobilizarca lurnii: trcbuie ca miturile sa sugereze &i sa rnimcze
economic univcrsalA care a lixat o datA pentru totdeauna •
11erarbia poscsiunilor. Astfel, z.ilnic .si pretutindeni, omul este
oprit de mituri. trirnis de clc Ia accl prototip imobiJ care trai~te
in JocuJ sAu, il sufoca aidoma unui enoon parazit intcm ~i-i
limiteaz.A activitatea Ia un cadro ingust undc ii cste tngAduit
sA sufere BrA sa clinteasca lumea: acea pseudo-physis burghezA
este, cu adevarat, o interdictie: ea nu-i perrnite omului sA se
MITOLOGll 289
inventeze. Miturilc nu sint nimk altccva dccit solicitarea ncin-.
cet;"ta., neobositll, exigenta insidioasA &i inflexibila. care vrea
ca lOti oameoii sa sc recunoasca to acea imagine. v~icA ~i
totu..si demodatA. construitll cindva dcspre ci ca ~i cum ar fi
trebuit sA dAiouie de-a pururi. CAci Natura in care sint inchlse
sub pretext deale face eteme nu estc dccil un Uzaj. lar acest
U1.aj. oricil de mare ar fi, vor trebui sa-l ia ih Illiha .si sa-l
trans forme.
Necesitatea $i limitele mitologiei
r Trebuie sA spun. ca sa lnchci, citcva cuvinte despre
rnitolog. Termenul este foartc pompos. foarte plin de sine. Yi
putem ~i pre-.cice mitologului, de cumva se va gasi vreunul
vreodatA, uncle grculllti. daca nu de metoda. eel putin de
sentiment. Nu-i va fi, desigur. greu sa sc simta justificat: oricarc
ar fi cAile pe care apucA. cstc sigur cA mitologia participA Ia
o flurire a lurnii: sus\intnd c!, in mod constant, omul din socie-
tatea burghe7~ estc Ia ficcarc clipa scufundat ihtr-o falsA NaturA.
ea inccarca sa regAseascA. sub ioocenta celei mai naive victi
rcla~onale. alienarea profundA pe care accastA inoccota trcbuic
s-o ajute sa dispara; dezvaluirca pc care o opcrca7A cstc ~
un act politic: bazatA pc o idee responsabila desprc timbaj, ea
postuleazA, astfcl, libcrtatca acestuia. Cu siguranta cA, in acest
sens, mitologia estc un acord cu lumea, nu ~a cum este ea.
ci ~a cum vrca sA fie faurita.. (Brecht avca pentru aceasta un
euvint de o ambiguitate eficace: Einverstandnis, intelegere a
realului ~j totodata complicitate cu el).
Acest acord aJ mitologiei il justificA pe mitolog, dar nu
11 satisface: staturul lui profuod rllminc dcocamdata un statut
de excludere. Justificat de cAtre politic. rnitologul este totu.si
.
~
290 ROLAND BARTHES
indepartat de accsta. Vorbirca lui este un meta-limbaj, ea nu
ac~oneazA nimic; eel mult dezvAluie, dar pentru cine o face?
Sarcina sa limine tot ambiguA, stingbcritA de originea sa eti~.
El nu poale uti actiunea revolutionarn decl"t prio procurA: de
aici decurgc ~i caracterul de imprumut aJ functiei sale, acel
ceva cam tea(>M ~i cam sirguincios. caracterul de incercare ~i
de excesivA simpJificare ce marchca7..a orice conduitA inteJec-
tuaJa siruata rara echivoc in politic Oiteraturile , degajale" siot
infinit ~ ..el~gante"; elc se afla Ia locul lor In meta-limbaj).
Apo1 , mJtologul se exclude dintre toti consumatorii de
mit, ceea ce inseamnA ceva. Nu cstc vorba de un anumit public
foarte spcciaJ.lO. Dar cind mitul atiogc intreaga colectivitate,
da~ vrem sA cliberAm mitul , trebuie sA ne indep!rtam de
intreaga colcctivitate. Oricc mit cit de cit general este efectiv
ambiguu. deoarcce cl reprezintA umanitatea, chiar ~i a acelora
care, neavmd de nici uncle, 1-au imprumutat. Descifrarea
ThruJui Frantei, a bunului Vin din Franta, tnseamoa sa te
abstragi diotre cei care se distreazA cu aceasta, care se incalz.esc
cu ~ ceva. Mitologul cste coodamnai sA tra.iasd o socialitatc
teoreti~; pcntru el, a fi social inseamna, In cazuJ eel mai bun,
a fi adevarat: cea mai mare socialitate a lui consta in cea mai
mare moraJitate, legarura sa cu lumea estc de ordin sarcastic.
Trebuic sA mergem chiar ~i mai departe: intr-un sens
mitologul este cxclus din istorie chiar in oumele aceluia pen~
care el pretindc ~ actioneaz.a. Distrugerca pe care o duce in
JD DespArtirea lie face nu numai de public, ci. uneori, chiar i de
insU$i obiecrul mitulua . Pentru a tlcmistifica acea Copilarie Poetica. de
exempl~, am ~ost silit oanxum sa nu am lnctetlere in copilul Minou Drouet.
A ~~at sA agnor in ea. sub mitul enorm care-i incurca via{a, un fel de
po!l~bal u~ue tandra, dc.'IChisa. Nu este niciodata bine sa vorbesti Fmpotriva
unea feure.
MlTOLOGll 291
limbajul colectiv este. pentru el, absolulA, ea indcplin~te cu
prisosin~ sarcina lui: el trebuic s-o tra.iasca flrn vreo nldejde
de intoarcere, f1rn presupuncre de platA. Nu are voie sA-~i
inchipuie ce ar fi, seosibil. lumea arunci cind obicctul imediat
aJ criticii sale va fi disparut; utopia este pcntru el uo lux
imposibiJ: el are mari indoieli ~ adevarurilc de miioe vor fi
reversul exact aJ rninciunilor de astaz.i. lstoria nu asigunl
niciodatA triumful pur ~ simplu aJ unui contrar asupra
cootrarului &Au: ea dezvAiuie, pe m~urn ce se face, rezultate
inimaginabile, sinteze imprcvizibile. Mitologul nu se ana nici
macar fn siruatia lui Moise: el nu vcdc Pamintul Fagaduin\ei .
Peotru cl, pozitivitatea de miine este in intregime ascunsA de
negativitatea de astazi; toate va1orile ac\iunii sale ii sint date
ca acte de distrugere: unele le acopera exact pc celelaJtc, nimic
nu de~te . AceaslA perccpere subiectiva a istorici, unde
gennenele putemic aJ viitorului nu eslc dccil apocalipsa cea
mai profundA a prezeotului, a fost cxprimatA de Saint Just cu
o vorba ciudatA: , Republica este alcAtuitA din clistrugerea totaJA
a opusului ei". Nu trcbuie sA intelcgem aceasta, cred eu , in
sensul banal de: ,.trebuie curatat terenul inaintc de a recoostrui".
C6pula are aici uo sens exhaustiv: existA, pcotru cineva. o J1031r
te subiectiva a istoriei, cind viitorul se face esenta. distrugere
esentiaJA a trecutuluL
Mitologul estc amenintat de o ultimA excluderc: el riscA
neconteoit sA faca sA dispara realul pe care pretinde ~-1 prot~
jeazA. tn afara oricarui limbaj , automobilul DS.l9 este un
obiectiv definit din punct de vedere tehoologic: atioge o anumi-
ta viteza, infrunta vmtul iotr-un anumit fel etc. Dar desprc acest
real, mitologul nu poate vorbi . Mccanicul , inginerul, chiar ~i
utilizatorul votbesc obiectul; mitologul este lnsA condamnat Ia
meta-limbaj. Aceasta excluderc are un oume: este ceca ce ou-
mim idcologism. Jdanovismul 1-a condamoat cu vchemen~
 292 ROLAND BARTHES MITOLOG/1 293

(P.trA a dovedi lnsA ca. penrro moment, putea fi evitat), in il respcclAm, dar il redarn tot mi tilicat. S-ar pareaca sintem
scrierile de inceput ale lui LukAcs, in lingvistica lui Marr. in condarnnati o vremc sa vorbim excesiv despre real deoarece,
lucra.ri ca cele ale lui B~nichou, Goldmann. opuntndu-i rezcrva de bonAsearna, idcologismul ~i contrariul Au slot ni$te conduite
onui real inaccesibil ideologici, ca Umbajul dupA teoria lui deocarndata magice. terorizate. orbilc ~i fascinate de sfi$ierea
Stalin. Estc drept ca ideologismul rezolvA contradictia realului lumii sociale. $i tot~i. tocmai accasta trebuie sA c!utam: o
· alienat, printr-o amputare, DU printr-o siDteza (ihsA jdanovismul impacare intre real ~ oamcni, int:rc descriere ~ explicatie, intre
nici macar Do o rezolva): vinul cste, in mod obiectiv, bun, $i, obiect $i cuno~terc.
in acelll$i limp, bunAtatea vinuluj estc uo mit iata aporia.
MitoJogul iese de aici cum poate: se va ocupa de buoatatea Septembrie 1956
vinului DUde vin, ~cum istoricul se va ocupa de ideologia
lui PascaJ. nu de CugelArP 1•
S-ar parea ca avem de a face cu o di{jcultate spccifica
tirnpului: astAzi, eel putin peotru moment, Do mai exista decit
o alegerc posibila, $i aceastA alcgere nu poate fi flcuta decit
•
intrc douA metode, arnbele Ia fel de excesivc: sA propunem
unreal in intregimc penneabilla istorie ~i sA ideologiWT1; sau,
dirnpotriva. sA propuoem unreal In celc din lll7DA irnpenetrabil,
ireductibil $i, In acest caz, sA poetiWT1. hllr-uo cuV'mt, eu nu
vad deocarndatA vrco sintC7.A intre ideologic $i poezie (prin
poezie mtcleg, in mod foarte general. cautarea seosului inalie-
nabil aJ lucruriJor).
Incapacitatea de a ~i o perccpere instabiiA a realului
da. P.trA indoiala, ihsA$i masura alicnArii noastre prezente: plutim
ncincetat intre obiect ~i demistificarea lui , neputinci~i sA-i
redAm totalitatca: caci. dad li IAsArn greutatea pc care o are,

31
Uncori, chiar aici, in ~le mitologii, am umblat cu irediaJri:
inb'UCit sufeream ocupindu-ma numai de evapol'llrea realului, m·arn apuca1
sa-l substan{ializez in mod excesiv, sll-1 dcscop:\r surprinzator. chiar savuro •
de compact. i ~ fac vrco citcva J)'ih:malizc substantiale ale unor obiectc
mitice.
 • Reclarna pentru profunzimc 105
Otcva vodle de-ale Dlui Poujade 108
Adamov si limbajul 111
Creierul lui Einstein . 115
Omul-Jet 118
Racine esle Racine r 121
Tabla de materii Billy Graham Ia Vclodromul de lama 124
Proccsul Dupriez . 128
Mituri si semiologii . 5 , Fotografii -~oc 131
I. Mitologii . 17 DouA miruri ale tcatrului unar 134
Lumea catch-ului . 19 Turul Fran\Ci ca cpopee 137
Actorul Studio d'Harcoun . 31 Lexicul alergatoriJor 147
Romanii In film . 35 Ghidul Albastru 150
Scriitorul In concediu
Croazicra Singclui Albastru
38
42
1 Cca care vcde limpede
BucAtarie omarncntalll
154
158
Critica muta si oarba 44 t Croaziera vasului Barory 161
Saponide si detergen~ii 48 Utilizatorul grcvci 165
Omul sarman si proletarul 51 GramaticA africana 169
MaJ1jeni . 53 Critica ruci-nici 177
Operatia ASTRA . 56 Striptis 180
Conjugale 59 Noul Cilrot:o 184
Dominici sau triumful )jterarurii 63 Literarura dt.tpA Minou Drouet 187
Iconografia abatclui Pierre . 68 Fotogenie clcctorala 196
Rornane si copii . 71 Continent pierdut . 199
Jucarii 74 Astrologie 202
ParisuJ nu a fost inundat . 77 Arta vocala burghcza 205
Bichon ptintre negri 81 Plasticul . 208
Un muncitor simpatic 85 Marea familie a oamenilor 211
Olipul Gretei Garbo 88 La muzic-hall 215
Putcre $i dezinvolturA 91 - Doamna cu Camelii 219
Vinul si lapteJe 94 Poujade si intelectualii 223
Biftecul si cartofii prajjti 98
Nautilus si Bateau ivn: 102 D. Mitul in zileie noastre 233
 In aceeasi colectic au mai apArut:

I . - Ortogalia limbii romiinc

2. George Nicolescu, Magia auru/ui
3. loan Oprea. Lingvislicll $i lilosofic
4. Alexandru Huw. ldeea europeaml
5. AnlOn Carpinschi. Descbiderc $i sens ia gindirea polilicA
6. Alexandru Husar. Lectiile istoriei
1. Jean Borella, Criza simbolismului relig.ios
8. Stelian Dumisttaccl. Sate disp.1rute, sale amenin(ace
9. Pavel Olibaia, Tara Rom6ncascil inlre Bizaat $i Occident
10. Petru loan. Logidl $i filosofic
1 I. Daniel Combes. Epopeea vinului
12. Anton Adamut, Filosolia subscnntei
13. I. Saizu, Al. Tacu, Europa economica lnterbelic.1
14. Jean-Nrel Jeanneney, 0 istaie a mijloarekr dc comunicarc.
De Ia origini $i pJnll ascw

In pregAtire:

Serge Bernstein & Pierre Milza. /scoria Europci

Guy Heonct. lstorin natiunilor $i naponalismului In Europa
Constantin Ciopraga, Personalilatea literaturii 1'0lJlinc

:. :;s:;.. U!liV. CLUJ.:i,

A.113 19 0:}
N r.
-----
executat
European pentru Cooperare
~i • Str. Cronicar Mustea nr. 17 •
Cod 6600 • 1r 0321233800 • Fax: 032-230197