8.

Sisteme de bare şi grinzi sudate

8.B. Cadre în spaţiu

A. Caracteristici principale ale elementului grindă în spaţiu (Fig. 8.23):

1. este generat de trei noduri I, J şi K sau de două noduri I şi J şi un unghi
care precizează direcţiile axelor principale y şi z ale secţiunii (vezi Fig. 8.23.a);
2. are şase grade de libertate pe nod (vezi Fig. 8.23.b), GLN = 6, deplasări pe
direcţiile axelor X, Y şi Z (UX, UY, UZ) şi rotiri faţă de aceleaşi axe X, Y, Z (RX,
RY, RZ);
3. este bară dreaptă, cu proprietăţi uniforme de la un capăt la celălalt, suportă
încărcări cu forţe şi momente pe toate direcţiile (vezi Fig. 8.23.c). Elementul nu
modelează corect barele cu pereţi subţiri;

Fig. 8.23: Elementul grindă în spaţiu (BEAM 3D)

4. elementul poate fi folosit pentru modelarea grinzilor în spaţiu şi în plan, a

barelor articulate, a arcurilor (ca rigidităţi suplimentare în structuri);
5. matricea de rigiditate în coordonate globale este:
[K e ]  [T]T [k e ][T] (8.1)
în care:
[λ] 0 0 0
 0 [λ] 0  l x m x n x 
[λ]  l y m y n y  ,
0
[T ]   ,
0 0 [λ] 0 
   l z m z n z 
0 0 0 [λ]

97
 8. Sisteme de bare şi grinzi sudate

 EA 
 
 L 
 0 12EI z 
 L3 (1   y ) 
 12EI y 
 0 0 
 L (1   z )
3 
 GI t 
 0 0 0 SIM 
 L 
 6EI y (4   z )EI y 
 0 0  2 0 
 L (1   z ) L(1   z ) 
 6EI z (4   y )EI z 
 0 0 0 0 
 L2 (1   y ) L(1   y ) 
[k ] 
e
 EA EA 
  0 0 0 0 0 
 L L 
 0  12EI z 0 0 0 
6EI z
0
12EI z 
 L (1   y )
3
L (1   y )
2
L (1   y )
3 
 
 0 12 EI 6 EI 12 EI 
 3
y y y
0 0 0 0 0
 L (1   z ) L (1   z )
2
L (1   z )
3 
 
 0 GI t GI t 
0 0  0 0 0 0 0
 L L 
 6EI y (2   z )EI y 6EI y (4   z )EI y 
 0 0  2 0 0 0 0 0 
 L (1   z ) L(1   z ) L2 (1   z ) L(1   z ) 
 6EI z (2   y )EI z 6EI z (4   y )EI z 
 0 0 0 0 0  0 0 0 
 L2 (1   y ) L(1   y ) L2 (1   y ) L(1   y ) 

98
 8. Sisteme de bare şi grinzi sudate

unde: lx, mx, nx -cosinusurile directoare ale axei barei x în raport cu sistemul de
referinţă global XYZ s. a. m. d;
6. uzual elementul este denumit BEAM 3D.

 

Fig. 8.24: Diverse tipuri de secţiuni şi distribuţiile de tensiuni tangenţiale generate de

răsucirea liberă

B. Date legate de element (proprietăţi ale secţiunilor)

1. aria transversală a secţiunii barei - A;
2. momentul de inerţie al secţiunii faţă de axa y în sistemul local de axe - Iy;
3. momentul de inerţie al secţiunii faţă de axa z a sistemului de axe local - Iz;
4. momentul de inerţie convenţional la răsucire al secţiunii - It, acest moment
depinde de forma secţiunii astfel:
i) pentru secţiuni circulare şi inelare coincide cu momentul de inerţie polar al
secţiunii; 2) pentru secţiuni tip cheson (vezi Fig. 8.24.a) se calculează cu relaţia:
4Ω 2
It  ; (8.4)
ds
δ
în care:  este aria marginită de fibra medie a chesonului;
ii) pentru secţiuni deschise formate din dreptunghiuri alungite (vezi Fig. 8.24.b) se
foloseşte relaţia:
1
I t   b i t 3i ; (8.5
3 i
iii) pentru secţiuni dreptunghiulare vezi (Fig. 8.24.c)se foloseşte relaţia:
I t  β  h  b3 ; (8.6
în care coeficientul  se poate calcula cu relaţia:
1 b b4 
β   0,21 1  , (8.7)
3 h  12h 4 

99
 8. Sisteme de bare şi grinzi sudate

şi este prezentat în tabelul 8.2 pentru câteva valori uzuale;

Tabelul 8.2: Coeficienţi pentru secţiunea dreptunghiulară

h/b 1 1,2 1,5 1,75 2 2,5 4 10 
 0,208 0,219 0,231 0,239 0,246 0,258 0,282 0,313 0,333
 0,141 0,166 0,196 0,214 0,229 0,249 0,281 0,313 0,333
 1,000 0,930 0,859 0,820 0,795 0,766 0,745 0,742 0,742

5. coeficienţii Fiy şi Fiz ( Φ y , Φ z ) de influenţă a forţei tăietoare asupra

deplasării, pentru câteva secţiuni simple se dau în tabelul 8.3;
(6). dimensiunile secţiunii pe direcţia y şi z dacă se doreşte determinarea
tensiunilor.
Pentru câteva secţiuni uzual folosite în practică, tabelul 8.3. prezintă
caracteristicile geometrice de bază.

C. Date despre materialul elementului

1. modulul de elasticitate longitudinal - E;
2. modulul de elasticitate transversal - G, sau coeficientul contracţiei
transversale niu (), constantele E, G,  sunt dependente (vezi relaţia 3.1);
(3). coeficientul de dilatare termică ;
(4). densitatea materialului ;
(5). acceleraţia gravitaţională g sau greutatea specifică =g.

D. Date despre încărcări

1. blocaje la translaţie BX, BY şi BZ precum şi la rotire BXX, BYY şi BZZ;
2. forţe la noduri FX, FY şi FZ şi momente la noduri MX, MY şi MZ (vezi
Fig. 8.23.c);
(3). deplasări şi rotiri impuse pe orice direcţie;
(4). temperaturi în noduri sau pe elemente;
(5). forţe de inerţie generate de câmpul gravitaţional (pentru care sunt
necesare ca date de intrare , g direcţia şi sensul gravitaţiei), sau generată de
mişcarea de rotaţie uniformă (pentru care trebuie precizate axa de rotaţie şi viteza
unghiulară ).
(6). presiuni pe element (declarate ca forţe distribuite liniar pe porţiuni din
lungimea barei), se pot declara presiuni pe direcţia axei y şi z, relativ la sistemul de
axe legat de element;

Tabelul 8.3: Caracteristici geometrice ale unor secţiuni

100
 8. Sisteme de bare şi grinzi sudate

Sectiunea A Iy Iz It Φ y , Φz

d 2 d 4 d 4 d 4 10
4 64 64 32 9

( D2  d 2 ) ( D4  d 4 ) ( D4  d 4 ) ( D4  d 4 )
1,2  2
4 64 64 32

bh b 3h bh 3 βhb3 6
12 12 5

2(bt1  ht 2 ) (bt1  3ht 2 )b 2 ( ht 2  3bt1 ) h2 2b h t1t 2

2 2
12

6 6 bt 2  ht1 5

ht 32  2bt13
Din tabele de profil I -
3

2bt 32  ht13
-
Din tabele de profil U 3

2
 
 d 
 D 
Observaţii: 1. Pentru secţiunea inelară Φ y , Φ z  1,13  3,03 2 
 1   d  
 D 
2. Pentru ultimele trei secţiuni se presupune t1, t 2  b, h

101
 8. Sisteme de bare şi grinzi sudate

E. Rezultatele analizei
1. deplasările nodale DX, DY, DZ şi rotirile RX, RY RZ;
2. eforturile din bare: N, Ty, Tz, Mt, My, Mz (vezi Fig. 8.23.d). Se
menţionează că acestea sunt pozitive dacă semnul lor în nodul J (faţa pozitivă FP)
este plus sau minus în nodul I (faţa negativă FN);
(3). tensiunile în bare, calculate de obicei la noduri, cu relaţiile:
N My M
σ  z z y; (8.8)
A Iy Iz
Ty Tz
τ xy  ; τ xz  ; (8.9)
A A
Mt
τr  c; (8.10)
It
unde: c este o constantă declarată la dimensiunile secţiunii. De obicei tensiunile  se
calculează în colţurile dreptunghiului în care se înscrie secţiunea.
Trebuie menţionat că de fapt distribuţia tensiunilor tangenţiale produse de
forţele tăietoare se obţine în rezistenţa cu relaţia lui Juravski:
TySz TzS y
τ xy  ; τ xz  ; (8.11)
bzIz byIy
iar tensiunile  de răsucire se calculează funcţie de forma secţiunii, asfel se pun
evidentă:
i) pentru secţiuni circulare şi inelare:
M M D
τ t r; τ max  t ; (8.12)
It It 2
în care: r este raza curentă, şi d = D pentru secţiunea circulară;
ii) pentru secţiuni chesonate (vezi Fig. 8.24.a)
Mt Mt
τ ; τ max  ; (8.13)
2Ωδ 2Ωδ min
iii) pentru secţiuni deschise (vezi Fig. 8.24.b)
M M
τ t t; τ max  t t max ; (8.14)
It It
iv) pentru secţiuni dreptunghiulare (vezi Fig. 8.24.c şi Tabelul 8.2)
Mt
τ max  τ A  ; τ B  γτ A . (8.15)
αhb 2
(4). reacţiunile din legăturile cu exteriorul.

F. Structura fişierului cu date de intrare

102
 8. Sisteme de bare şi grinzi sudate

1. Date generale despre discretizare

NN NE
2. Date despre materiale
NMAT
MATI E G niu
...
3. Date despre proprietăţile secţiunilor
NSECT
SECTI A Iy Iz It Fiy Fiz
...
4. Date despre noduri
NI BX BY BZ BXX BYY BZZ X Y Z
...
5. Date despre elemente
EI I J K MAT SECT
...
6. Date despre încărcări cu forţe şi momente
NF
NIF FX FY FZ MX MY MZ
...

G. Programul de lucru
CADSPw_re.EXE
Acest program a fost conceput astfel încât lucrează cu noţiunile (datele) de la
punctele B-E care nu sunt incluse între paranteze. Pogramul este de fapt
implementarea metodei deplasărilor (metoda de calcul exactă) pentru sisteme de
cadre spaţiale, îmbinate rigid (sudate) şi poate suplini programul CADPLw_re.EXE
prin blocarea corespunzătoare a gradelor de libertate nefolosite.

H. Schema logică a programului coincide cu cea prezentată în Fig. 7.2.

Aplicaţii

CADS1. O piesă din oţel este confecţionată dintr-o tijă de secţiune

dreptunghiulară 50  25 prin îndoire în două plane la 90 ca în Fig. 8.25. Piesa este
solicitată cu două forţe F şi 2F în colţurile din capătul liber. Pentru E=2,1.105 MPa,
ν  0,3 şi F=400 N se cere: a) deplasarea capătului liber al piesei; b) să se traseze
diagramele de eforturi; c) să se determine tensiunile maxime.

103
 8. Sisteme de bare şi grinzi sudate

Fig.8.25: Problema CADS1 Fig. 8.26: Model pentru problema CADS1

Rezolvare

Deoarece piesa se compune din trei părţi care pot fi considerate bare, se va
recurge la rezolvarea problemei prin modelare cu BEAM. Fiecare tronson se
modelează prin axa barei şi secţiunea corespunzătoare. Deoarece piesa s-a obţinut
dintr-o bară este clar că secţiunea barelor este aceeasi dar poziţia ei se schimbă pe
fiecare tronson, din acest motiv trebuie stabilită cu grijă poziţionarea axelor barelor
în sistemul global de axe. O soluţie de alegere a axelor barelor ar putea fi cea
prezentată în Fig. 8.26. Forţele actionează pe colţurile capătului liber şi trebuie
transferate (conform regulilor de reducere a torsorilor) la axa barei (vezi Fig. 8.26).
Dacă se studiază cu atenţie orientarea barelor, se constată că pentru a defini corect
bara 3 se impune declararea unui nod suplimentar 5 în planul z = 462,5. Acest nod
suplimentar se poate evita prin introducerea a două proprietăţi de secţiuni, adică se
introduce o a doua secţiune cu axele y şi z schimbate între ele.
Fişierul cu date de intrare cads1 este:

5 3
1
2.1000000E+05 8.0769231E+04 3.0000000E-01
1
1.2500+03 2.60417E+05 6.51042E+04 1.78906E+05 1.20+00 1.20E+00
1 0 0 0 0 0 0 5.7500000E+02 0.0000000E+00 0.0000000E+00
2 0 0 0 0 0 0 5.7500000E+02 3.8750000E+02 0.0000000E+00
3 0 0 0 0 0 0 5.7500000E+02 3.8750000E+02 4.6250000E+02

104
 8. Sisteme de bare şi grinzi sudate

4 1 1 1 1 1 1 0.0000000E+00 3.8750000E+02 4.6250000E+02

5 1 1 1 1 1 1 0.0000000E+00 0.0000000E+00 4.6250000E+02
1 1 2 3 1 1
2 2 3 1 1 1
3 3 4 5 1 1
1
1 0.000E+00 -8.000E+02 -4.000E+02 -1.000E+04 -1.000E+04 -2.000E+04

Nodul 5 este total blocat întucât, din lipsa de verificări (el nu aparţine
elementelor decât pentru declararea orientării), ar produce matricea de rigiditate
redusă singulară.
În urma rulării programului se obţine listingul:

DATE DESPRE MATERIALE

MAT E G niu
1 2.1000000E+05 8.0769231E+04 0.3000
DATE DESPRE SECTIUNI
SECT A Iy Iz It Fiy Fiz
1 1.250E+03 2.6042E+05 6.5104E+04 1.7891E+05 1.2E+00 1.2E+00
NOD BX BY BZ BXX BYY BZZ X Y Z
1 0 0 0 0 0 0 5.750E+02 0.000E+00 0.000E+00
2 0 0 0 0 0 0 5.750E+02 3.875E+02 0.000E+00
3 0 0 0 0 0 0 5.750E+02 3.875E+02 4.625E+02
4 1 1 1 1 1 1 0.000E+00 3.875E+02 4.625E+02
5 1 1 1 1 1 1 0.000E+00 0.000E+00 4.625E+02
ELEM I J K MAT SECT
1 1 2 3 1 1
2 2 3 1 1 1
3 3 4 5 1 1
NOD FX FY FZ MX MY MZ
1 0.000E+00 -8.000E+02 -4.000E+02 -1.000E+04 -1.000E+04 -2.000E+04
2 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00
3 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00
4 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00
5 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00
NUMARUL ECUATIILOR NEC = 18
SEMIBANDA MATRICII DE RIGIDITATE LB = 12

DEPLASARI NODALE
NOD DX DY DZ RX RY RZ
1 -4.8408E+00 -8.8971E+00 3.0426E+00 -8.3932E-03 7.5126E-04 -1.1296E-02

105
 8. Sisteme de bare şi grinzi sudate

2 -4.9104E -01 -8.8959E+00 -4.3671E -01 -1.0306E-02 1.0194E-03 -1.1154E-02

3 5.6067E -14 -3.9553E+00 -4.3601E-01 -8.9532E-03 1.1040E-03 -1.0514E-02
4 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
5 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
EFORTURI IN BARE
ELEMENTUL 1
NOD 1 NOD 2
N -8.0000000E+02 8.0000000E+02
Ty -4.0000000E+02 4.0000000E+02
Tz 0.0000000E+00 0.0000000E+00
Mt -1.0000000E+04 1.0000000E+04
My -2.0000000E+04 2.0000000E+04
Mz -1.0000000E+04 -1.4500000E+05
ELEMENTUL 2
NOD 2 NOD 3
N -4.0000000E+02 4.0000000E+02
Ty 8.0000000E+02 -8.0000000E+02
Tz 2.2352000E-08 -2.2352000E-08
Mt -2.0000000E+04 2.0000000E+04
My 1.0000000E+04 -1.0000000E+04
Mz 1.4500000E+05 2.2500000E+05
ELEMENTUL 3
NOD 3 NOD 4
N -2.5596000E-08 2.5596000E-08
Ty 8.0000000E+02 -8.0000000E+02
Tz -4.0000000E+02 4.0000000E+02
Mt 2.2500000E+05 -2.2500000E+05
My 1.0000000E+04 2.2000000E+05
Mz -2.0000000E+04 4.8000000E+05

Deplasarea nodului 1 reprezintă deplasarea capătului liber (centrul secţiunii

de capăt) deci: δ1  (4,8408) 2  (8,8971) 2  (3,0426) 2  10,5758 mm.
Diagramele de eforturi reproduse de pe monitor sunt prezentate în Fig. 8.27.
Pentru determinarea tensiunilor maxime se observă că secţiunea periculoasă este în
încastrare. Distribuţia tensiunilor în secţiune se prezintă în Fig. 8.28.
Tensiunea σ max  92,16  21,12  113,28 MPa se atinge în colţul 5 (conform
relaţiilor 8.8), aceeaşi tensiune de compresiune însă, se atinge şi în colţul 1.

106
 8. Sisteme de bare şi grinzi sudate

Fig. 8.27: Diagramele de eforturi problema CADS1

107
 8. Sisteme de bare şi grinzi sudate

Solicitarea fiind compusă, interesează

valoarea tensiunii echivalente maxime care se
poate stabili conform teoriei a III-a de
rezistenţă cu relaţia: M
xz
t

σ ech  σ 2  4τ 2 . (8.16)

My
 Txz
z

În punctele 2 şi 6 se obţine:
σ ech ,max  92,162  4  29,27 2  109,18 M z

MPa.  xy
Ty

Fig. 8 .28: Distribuţia tensiunilor în

încastrare pentru CADS1

CADS2. În Fig. 8.29 se prezintă un profil U încastrat la un capăt. Să se

determine deplasările şi rotirile capătului liber sub acţiunea greutăţii proprii. Se dau
t = 4 mm; L = 2 m;  = 7800 Kg/m3; g = 10 m/s2, E = 2  105 MPa, ν  0,3 .

Fig. 8.29: Problema CADS2

Rezolvare

Se cunoaşte faptul că dacă rezultanta forţelor nu trece prin centrul de

încovoiere-răsucire (CIR) al unei secţiuni (cum este cazul problemei de mai sus) pe
lângă deplasări de încovoiere apar şi rotiri ale secţiunii în jurul CIR. Dacă bara se
modelează cu elemente BEAM care reproduc axa barei (trec prin centrul de greutate
al secţiunilor G) încărcarea modelului va consta într-o forţă uniform distribuită
generată de greutatea proprie p = gA. Cu acest model plan (vezi problema
CADP3a) rotirile în jurul CIR nu pot fi “prinse”.

108
 8. Sisteme de bare şi grinzi sudate

O altă soluţie ar fi modelarea barei cu elemente BEAM care trec prin CIR. În
această situaţie efectul forţei distrubuite p se reduce la axa barei printr-o forţă
distribuită p şi un moment de răsucire distribuit de-a lungul barei mt = pb. Dacă
modelăm bara cu 10 elemente atunci fişierul cu date de intrare cads2 este:

12 10
1
1 2.0000000E+05 7.6923077E+04 3.0000000E-01
1
1 2.560E+02 9.30133E+03 3.61813E+04 1.36533E+03 0.00E+00 0.00E+00
1 0 0 0 0 0 0 2.0000000E+03 0.0000000E+00 0.0000000E+00
2 0 0 0 0 0 0 1.8000000E+03 0.0000000E+00 0.0000000E+00
3 0 0 0 0 0 0 1.6000000E+03 0.0000000E+00 0.0000000E+00
4 0 0 0 0 0 0 1.4000000E+03 0.0000000E+00 0.0000000E+00
5 0 0 0 0 0 0 1.2000000E+03 0.0000000E+00 0.0000000E+00
6 0 0 0 0 0 0 1.0000000E+03 0.0000000E+00 0.0000000E+00
7 0 0 0 0 0 0 8.0000000E+02 0.0000000E+00 0.0000000E+00
8 0 0 0 0 0 0 6.0000000E+02 0.0000000E+00 0.0000000E+00
9 0 0 0 0 0 0 4.0000000E+02 0.0000000E+00 0.0000000E+00
10 0 0 0 0 0 0 2.0000000E+02 0.0000000E+00 0.0000000E+00
11 1 1 1 1 1 1 0.0000000E+00 0.0000000E+00 0.0000000E+00
12 1 1 1 1 1 1 0.0000000E+00 1.0000000E+02 0.0000000E+00
1 1 2 12 1 1
2 2 3 12 1 1
3 3 4 12 1 1
4 4 5 12 1 1
5 5 6 12 1 1
6 6 7 12 1 1
7 7 8 12 1 1
8 8 9 12 1 1
9 9 10 12 1 1
10 10 11 12 1 1
10
1 0.00E+00 -1.99680E+00 0.00E+00 2.42491E+01 0.00E+00 0.00E+00
2 0.00E+00 -3.99360E+00 0.00E+00 4.84982E+01 0.00E+00 0.00E+00
3 0.00E+00 -3.99360E+00 0.00E+00 4.84982E+01 0.00E+00 0.00E+00
4 0.00E+00 -3.99360E+00 0.00E+00 4.84982E+01 0.00E+00 0.00E+00
5 0.00E+00 -3.99360E+00 0.00E+00 4.84982E+01 0.00E+00 0.00E+00
6 0.00E+00 -3.99360E+00 0.00E+00 4.84982E+01 0.00E+00 0.00E+00
7 0.00E+00 -3.99360E+00 0.00E+00 4.84982E+01 0.00E+00 0.00E+00
8 0.00E+00 -3.99360E+00 0.00E+00 4.84982E+01 0.00E+00 0.00E+00

109
 8. Sisteme de bare şi grinzi sudate

9 0.00E+00 -3.99360E+00 0.00E+00 4.84982E+01 0.00E+00 0.00E+00

10 0.00E+00 -3.99360E+00 0.00E+00 4.84982E+01 0.00E+00 0.00E+00

Rezultatele în deplasări sunt:

DEPLASARI NODALE
NOD DX DY DZ RX RY RZ
1 0.0000E+00 -5.5373E+00 0.0000E+00 4.6178E-03 0.0000E+00 -3.6976E-03
2 0.0000E+00 -4.7981E+00 0.0000E+00 4.5716E-03 0.0000E+00 -3.6921E-03
3 0.0000E+00 -4.0619E+00 0.0000E+00 4.4330E-03 0.0000E+00 -3.6645E-03
4 0.0000E+00 -3.3352E+00 0.0000E+00 4.2022E-03 0.0000E+00 -3.5928E-03
5 0.0000E+00 -2.6292E+00 0.0000E+00 3.8789E-03 0.0000E+00 -3.4548E-03
6 0.0000E+00 -1.9592E+00 0.0000E+00 3.4633E-03 0.0000E+00 -3.2285E-03
7 0.0000E+00 -1.3451E+00 0.0000E+00 2.9554E-03 0.0000E+00 -2.8919E-03
8 0.0000E+00 -8.1127E -01 0.0000E+00 2.3551E-03 0.0000E+00 -2.4228E-03
9 0.0000E+00 -3.8632E -01 0.0000E+00 1.6624E-03 0.0000E+00 -1.7992E-03
10 0.0000E+00 -1.0339E -01 0.0000E+00 8.7737E-04 0.0000E+00 -9.9892E-04
11 0.0000E+00 0.0000E+00 0.0000E+00 0.000E+00 0.0000E+00 0.0000E+00

Observaţie
Această ultimă modelare, mai corectă decât precedenta enunţată, nu este
acceptabilă deoarece elementul BEAM nu poate prinde efectele generate de barele cu
pereţi subţiri (bimomente, momente de răsucire împiedicată, etc). În concluzie pentru
a modela bare cu pereţi subţiri încărcate cu forţe ce nu trec prin CIR se va alege un
element finit corespunzător, totuşi pentru situaţii mai puţin pretenţioase se poate
folosi elementul BEAM poziţionat în dreptul punctelor CIR.

CADS3. O structură
plană formată din bare circulare
80 din oţel este încărcată cu
forţe perpendiculare pe ea ca în
Fig. 8.30. Ştiind că E = 2,1.105
MPa; G =8.104 MPa; d=80 mm;
a = 0,5 m şi F =2 kN se cere:
a) deplasarea punctului k;
b) să se figureze diagramele de
eforturi;
c) să se determine tensiunea
Fig. 8.30: Problema CADS3
echivalentă maximă.
Rezolvare

110
 8. Sisteme de bare şi grinzi sudate

Datorită dublei simetrii problema se poate trata pe un sfert. Din tabelul 8.3 se
pot alege relaţiile de calcul pentru proprietăţile secţiunii, iar din tabelul 4.1 se aleg
condiţiile la limită corespunzătoare simetriilor. Bara, ca şi forţa din axa de simetrie
tăiate pe lungime, datorită simetriei împarte mărimile proprietăţilor de secţiune la doi.
Cu aceste menţiuni fişierul datelor de intrare cads3 este:

5 5
1
1 2.1000000E+05 8.0000000E+04 3.1250000E-01
2
1 5.02654E+03 2.01062E+06 2.01062E+06 4.02124E+06 0.00E+00 0.00E+00
2 2.51327E+03 1.00531E+06 1.00531E+06 2.01062E+06 0.00E+00 0.00E+00
1 1 0 0 0 1 1 0.0000000E+00 0.0000000E+00 1.0000000E+03
2 0 0 0 0 0 0 5.0000000E+02 0.0000000E+00 1.0000000E+03
3 0 1 0 0 0 0 5.0000000E+02 0.0000000E+00 5.0000000E+02
4 0 0 1 1 1 0 5.0000000E+02 0.0000000E+00 0.0000000E+00
5 1 0 0 0 1 1 0.0000000E+00 0.0000000E+00 5.0000000E+02
1 1 2 3 1 1
2 2 3 1 1 1
3 3 4 1 1 1
4 4 5 2 1 1
5 5 1 2 1 2
2
2 0.000E+00 -2.000E+03 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00
4 0.000E+00 -2.000E+03 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00 0.000E+00

Fig. 8.31: Discretizarea şi condiţiile la limită pentru problema CADS3

Secţiunea fiind circulară poziţia nodului K (de precizare a orientării barei)

este arbitrară în afara axei barei. Discretizarea se poate urmări în Fig. 8.31. Se
observă ca blocajele se figurează în “cod numeric”. Reprezentarea încărcărilor în

111
 8. Sisteme de bare şi grinzi sudate

mod grafic se face în nodurile în care există cel puţin o valoare nenulă, prin înşiruirea
nodului şi a celor 6 încărcări cu valorile rotunjite la întregi.
Rulând fişierul se obţin rezutatele:

DEPLASARI NODALE
NOD DX DY DZ RX RY RZ
1 0.0000E+00 -3.3727E-01 0.0000E+00 6.6329E-04 0.0000E+00 0.0000E+00
2 0.0000E+00 -3.4237E-01 0.0000E+00 8.1313E-04 0.0000E+00 -8.5132E-06
3 0.0000E+00 0.0000E+00 0.0000E+00 3.7089E-04 0.0000E+00 2.7144E-05
4 0.0000E+00 4.0407E-02 0.0000E+00 0.0000E+00 0.0000E+00 6.2801E-05
5 0.0000E+00 -7.4602E-02 0.0000E+00 3.6360E-04 0.0000E+00 0.0000E+00

EFORTURI IN BARE
ELEMENTUL 1
NOD 1 NOD 2
N 0.0000000E+00 0.0000000E+00
Ty 0.0000000E+00 0.0000000E+00
Tz 1.2052000E+02 -1.2052000E+02
Mt -9.6409000E+04 9.6409000E+04
My -3.7320000E+04 -2.2942000E+04
Mz 0.0000000E+00 0.0000000E+00
ELEMENTUL 2
NOD 2 NOD 3
N 0.0000000E+00 0.0000000E+00
Ty 0.0000000E+00 0.0000000E+00
Tz -1.8795000E+03 1.8795000E+03
Mt 2.2942000E+04 -2.2942000E+04
My 9.6409000E+04 8.4333000E+05
Mz 0.0000000E+00 0.0000000E+00
ELEMENTUL 3
NOD 3 NOD 4
N 0.0000000E+00 0.0000000E+00
Ty 0.0000000E+00 0.0000000E+00
Tz 2.1205000E+03 -2.1205000E+03
Mt 2.2942000E+04 -2.2942000E+04
My -8.4333000E+05 -2.1693000E+05
Mz 0.0000000E+00 0.0000000E+00
ELEMENTUL 4
NOD 4 NOD 5
N 0.0000000E+00 0.0000000E+00
Ty 0.0000000E+00 0.0000000E+00

112
 8. Sisteme de bare şi grinzi sudate

Tz 1.2052000E+02 -1.2052000E+02
Mt 1.3717000E+05 -1.3717000E+05
My -1.6962000E+05 8.4394000E+04
Mz 0.0000000E+00 0.0000000E+00
ELEMENTUL 5
NOD 5 NOD 1
N 0.0000000E+00 0.0000000E+00
Ty 0.0000000E+00 0.0000000E+00
Tz 1.2052000E+02 -1.2052000E+02
Mt 0.0000000E+00 0.0000000E+00
My -1.5667000E+05 9.6409000E+04
Mz 0.0000000E+00 0.0000000E+00

Deci deplasarea nodului k, în acest model nodul 2 este δ k  0,34237 mm

(fără considerarea efectului forţei tăietoare).
Diagramele de eforturi reproduse de pe monitor se prezintă în Fig. 8.32.

Fig. 8.32: Diagrame de eforturi CASD3

Pentru secţiuni circulare şi inelare tensiunea echivalentă se poate determina

cu relaţia:
M D
σ ech  ech , (8.17)
Iy 2
unde: M ech  M 2t  M 2y  M 2z , iar efectul forţelor axiale şi tăietoare se neglijează în
calculul tensiunilor.
Momentul echivalent maxim se atinge în nodul 3, deci:
32 22797 2  8434402
σech , max   16,785 MPa
π803
TEMĂ: Trataţi problema fără a folosi simetria.

113
 8. Sisteme de bare şi grinzi sudate

Observaţii: Structurile plane încărcate cu forţe perpendiculare (sau momente generate

de aceste încărcări), denumite “GRILAJE” pot fi reduse la 3 GLN (TY, RX şi RZ
pentru sistemul de axe global ales cu axele X şi Z în planul cadrelor) întrucât restul
deplasărilor şi rotirilor sunt nule.

TEMĂ: Reluaţi problema blocând TX, TZ şi RY pentru toate nodurile.

CADS4. Cadrul plan din Fig. 8.33 de secţiune inelară este încărcat cu forţa F
perpendiculară pe planul cadrului. Stiind că D = 212 mm; d = 193 mm; a =0,4 m; E
= 21.104 MPa; G = 8,1.104 MPa; F = 21 kN se cere:
a) Să se determine deplasarea punctului de aplicaţie al forţei;
b) Să se determine tensiunea echivalentă maximă.

Răspuns:  = 10,35 mm; σ ech ,max  80 MPa;

Fig. 8.33: Problema CADS4 Fig. 8.34: Problema CADS5

CADS5. Sistemul de susţinere din Fig. 8.34 este format dintr-o bară cotită,
de secţiune circulară din oţel. Cunoscând d = 50 mm; E=2.105 MPa; =0,3; a = 0,4
m; b = 0,5 m si a =150 MPa să se determine forţa capabilă pe care o poate susţine
sistemul fără să depăsească tensiunea admisibilă.

Răspuns: Fcap = 7279 N.

CADS6. Bara cotită de secţiune circulară din Fig. 8.35 are a = 0,5 m; E
= 21.10 MPa; d = 70 mm;  = 0,3; F = 10 kN. Să se determine sageata maximă a
5

barei şi să se calculeze tensiunea echivalentă maxima. Se precizează că toate rotirile

în lagăre sunt permise.

114
 8. Sisteme de bare şi grinzi sudate

Indicaţie: Problema se poate trata pe jumătate, urmăriţi capitolul 4 şi precizaţi în ce

categorie de simetrie se încadrează problema.

Răspuns: max = 20,734 mm; ech,max = 166 MPa.

Fig. 8.35: Problema CADS6 Fig. 8.36: Problema CADS7

CADS7. Bara cotită din Fig. 8.36 de secţiune circulară constantă este
încărcată cu forţele F1 şi F2 . Lagărul din A nu permite deplasări pe nici o direcţie, cel
din B permite deplasarea în lungul barei AB iar reazemul din C nu permite deplasări
pe verticală. Să se afle deplasarea punctului de aplicaţie al forţelor şi tensiunea
maximă din bară. Se dau: d = 80 mm; E = 2.105 MPa;  = 0,3; a = 0,8 m;
F1 = 6 kN; F2 =8 kN.

Răspuns: u = 1,752 mm; v = 2,567 mm; w = 7,539 mm; max = 101,9 MPa.

CADS8. O bară de secţiune dreptunghiulară este îndoită în formă de semi-

inel ca în Fig. 8.37. Stiind că E = 2.105 MPa;  = 0,3; R=50 mm; F=25 N; b = 5 mm;
h = 8 mm, să se afle săgeata maximă a barei şi tensiunea echivalentă maximă.

Răspuns:  = 1,0016 mm; ech,max = 106,4 MPa.

CADS9. Se dă cadrul de secţiune circulară din Fig. 8.38, încărcat la capetele

E
A şi B cu forţele F. Stiind că a = 0,5 m; d = 100 mm; E = 2,1.105 MPa;  2,6; F =
G
35,445 kN. Să se calculeze deplasarea relativă între A şi B şi tensiunea maximă în
bară.

115
 8. Sisteme de bare şi grinzi sudate

Fig. 8.37: Problema CADS8 Fig. 8.38: Problema CADS9

Indicaţii: Vezi problema ARTP3. Unul din punctele A sau B se poate încastra.

Răspuns: AB = 12,26 mm; ech,max = 150 MPa.

CADS10. Pentru grilajul din Fig. 8.39 se dau: a = 500 mm; E = 2,105 MPa; G
= 8.104 MPa; F = 1 kN; d = 70 mm. Se cere: a) deplasarea punctului k; b) să se
traseze diagramele de momente; c) tensiunea echivalentă maximă.

Răspuns:  = 0,4197 mm; ech,max = 11,36 MPa.

Fig. 8.39: Problema CADS10 Fig. 8.40: Problema CADS11

CADS11. Un arc elicoidal format din două spire este încărcat cu o forţă F ca
în Fig. 8.40. Ştiind că F = 1 kN; G = 8,1.104 MPa;  = 0,3; d = 10 mm; R = 40 mm; şi
h = 50 mm, se cer: a) să se determine săgeata maximă a arcului; b) tensiunea maximă
din arc; c) să se compare rezultatul obţinut prin MEF cu cel teoretic pentru arcuri cu
spire strânse:
64FR 3i 16FR
f arc  τ max 
Gd 4
πd 3
Indicaţie: Se descompune elicea arcului în elemente BEAM, (câte 16 pe spiră).

116
 8. Sisteme de bare şi grinzi sudate

Răspuns: f = 10,235 mm; ech,max = 409 MPa.

CADS12. Două cercuri identice de secţiune dreptunghiulară sunt sudate ca în

Fig. 8.41. Ştiind că E = 2.105 MPa; G = 8.104 MPa, R = 100 mm; F=1000 N;
M=10000 Nmm se cere să se calculeze deplasarea relativă între punctele de aplicaţie
ale încărcărilor în cele două situaţii de încărcare: a) întindere; b) răsucire.

Fig. 8.41: Problema CADS12

Răspuns:  = 0,8597 mm;  = 0,9414.10-3 rad.

117