PF Daniel, Predică la tăierea capului

Sf. Prooroc Ioan Botezătorul

Sarbatoarea Taierii capului Sfantului Ioan Botezatorul este ultima dintre sarbatorile inscrise cu rosu in
calendar din cursul anului bisericesc. Anul bisericesc incepe cu luna septembrie si se incheie cu luna
august. Aceasta sarbatoare se adauga in luna august la sarbatorile Schimbarii la Fata a Domnului Hristos
si Adormirii Maicii Domnului. Toate aceste trei sarbatori au fost randuite de Biserica pentru a forma in
aceasta ultima luna a anului bisericesc un triptic de sarbatori cu semnificatie profetica (eshatologica)
privind sfarsitul modului de existenta al lumii actuale, la venirea in slava a Domnului Hristos, cand El va
judeca vii si mortii, pentru ca dreptii sa intre in Imparatia Lui care nu va avea sfarsit.

Mantuitorul Iisus Hristos S-a Schimbat la Fata inainte de Rastignirea si Invierea Sa pentru a arata cu
anticipatie Sfintilor Apostoli Petru, Iacob si Ioan slava Invierii Sale si slava celei de a doua veniri a Sa la
sfarsitul veacurilor. Desi Schimbarea la Fata a Domnului s-a petrecut cu putin timp inainte de Patimirile
Sale si inainte de Pasti, totusi aceasta sarbatoare a fost randuita de Biserica a fi praznuita nu inainte de
Saptamana Sfintelor Sale Patimi, ci in ziua a sasea din ultima luna a anului bisericesc (6 august), pentru a
ne reaminti ca in ziua a sasea de la inceputul lumii a fost creat omul dupa chipul lui Dumnezeu, spre a
ajunge la asemanarea cu El. Daca Adam ar fi ascultat de Dumnezeu si nu ar fi cazut in pacat, ajungea sa
se impartaseasca din sfintenia si slava lui Dumnezeu, incat fata lui ar fi stralucit ca soarele. De aceea,
Noul Adam, Iisus Hristos, prin lucrarea Sa mantuitoare, a ridicat pe vechiul Adam din intunericul
pacatului si din stricaciunea mortii si a daruit firii omenesti stralucire sau slava dumnezeiasca eterna.
Aceasta slava este lumina neapusa a Imparatiei cerurilor.

In 15 august, la noua zile dupa Schimbarea la Fata, are loc sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului, care
se muta din lumea aceasta in Imparatia cerurilor, mai presus de cele noua cete ingeresti, rugandu-se
necontenit din ceruri pentru mantuirea lumii: 'Intru nastere fecioria ai pazit, intru adormire lumea nu o
ai parasit, de Dumnezeu Nascatoare. Mutatu-te-ai la viata, fiind Maica Vietii si cu rugaciunile tale
izbavesti din moarte sufletele noastre' se spune in troparul praznicului Adormirii Maicii Domnului. Dupa
cum Maica Domnului a pastrat fecioria in timpul nasterii lui Hristos, tot asa ea nu paraseste sau nu uita
lumea cand trece la Hristos-Domnul, la viata cereasca. Aceasta sarbatoare a Adormirii Maicii Domnului
este praznuita tot in ultima luna a anului bisericesc, pentru ca Maica Domnului este icoana tainei ultime
a Bisericii care ne trece din lumea aceasta trecatoare si stricacioasa la viata vesnica si nestricacioasa.
Dupa cum Maica Domnului cea plina de har izbaveste din moarte sufletele noastre, tot asa si Biserica
fiind plina de harul lui Hristos Cel Inviat, cu rugaciunile ei, izbaveste din moarte spirituala sufletele celor
ce se pocaiesc inainte de moartea trupului. De aceea, Biserica se roaga atat pentru cei vii, cat si pentru
cei adormiti in Domnul.

A treia sarbatoare mare din luna august este Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul, marele vestitor
al pocaintei pentru mantuire. Luna august, ca ultima luna a anului bisericesc, este deci luna
evenimentelor ultime (eshatologice) legate de a doua venire, cea intru slava, a Mantuitorului Iisus
Hristos, Judecatorul viilor si al mortilor, cand Maica Domnului, stand de-a dreapta Mantuitorului,
mijloceste cu rugaciunile ei milostive pentru mantuirea lumii, iar Sfantul Ioan Botezatorul, stand de-a
stanga Mantuitorului, se roaga pentru cei ce s-au pocait, dar n-au mai trait pe pamant ca sa arate faptele
sau roadele pocaintei lor, asa cum se vede in icoana Deisis (a Judecatii de Apoi), sau pe catapeteasma
Sfantului Altar (unde in dreapta lui Hristos sta Maica Domnului iar la dreapta ei Sfantul Ioan
Botezatorul).

Noi nu cunoastem in care zi anume a adormit Maica Domnului, nici in care zi a fost decapitat Sfantul
Ioan Botezatorul, dar Biserica a randuit cu intelepciune ca aceste trei sarbatori sa fie cuprinse in aceeasi
luna ultima a anului bisericesc (august) avand semnificatii deosebite legate de taina Invierii universale si
de taina Judecatii universale.
Desi teologia academica nu evidentiaza taina unitatii acestor trei mari sarbatori din luna august, totusi
iconografia ortodoxa si calendarul ortodox accentueaza semnificatia lor eshatologica intrucat timpul
liturgic este timp al mantuirii. Sfintii Parinti care au intocmit calendarul ortodox au fost atat de liberi
spiritual, incat, desi cunosteau ca, din punct de vedere istoric, potrivit Sfintelor Evanghelii, Schimbarea la
Fata a Domnului Hristos a avut loc inainte de Patima Sa (Rastignire si Moarte) si de Invierea Sa, totusi ei
au randuit ca aceasta sa fie praznuita in calendar tocmai in ultima luna a anului bisericesc (august),
pentru a da acesteia o semnificatie eshatologica si cosmica: transfigurarea si mutarea omului si a
cosmosului in slava Imparatiei lui Dumnezeu, in cerul nou si pamantul nou despre care se vorbeste in
cartea Apocalipsa, capitolul 21.

Nimeni nu intra in Imparatia cerurilor fara pocainta propovaduita de Sfantul Ioan Botezatorul

Aceasta teologie a icoanei Deisis (a Judecatii de Apoi), care leaga laolalta taina lui Hristos Cel Preaslavit,
taina Maicii Domnului - Rugatoarea, care trece prin moarte si apoi se muta la cer cu trupul, si taina
pocaintei propovaduita de Sfantul Ioan Botezatorul cu pretul vietii sale pamantesti, reprezinta taina
mantuirii noastre. Nimeni nu se poate mantui in ziua Judecatii de Apoi fara rugaciunile Maicii Domnului
si ale Bisericii pe care ea o reprezinta iconic, si nimeni nu poate intra in Imparatia cerurilor fara pocainta
propovaduita de Sfantul Ioan Botezatorul pana la moartea sa jertfelnica (decapitarea).

Maica Domnului si Sfantul Ioan Botezatorul se roaga lui Hristos in ziua Judecatii universale mai ales
pentru cei ce s-au pocait, dar nu au mai avut timpul necesar pentru a savarsi faptele pocaintei ca o
confirmare a schimbarii interioare sufletesti. Este vorba de cei asemenea talharului de pe cruce care s-a
pocait si a zis: 'Pomeneste-ma, Doamne, cand vei veni intru Imparatia Ta' (Lc. 23, 42), iar Mantuitorul i-a
raspus: 'Astazi vei fi cu Mine in Rai' (Lc. 23, 43). Nu i-a spus in Imparatie, pentru ca Imparatia nu venise in
plinatatea ei, ci in Rai, care este arvuna Imparatiei cerurilor.

Sfantul Ioan Botezatorul este foarte iubit in popor, dovada fiind si faptul ca foarte multi romani poarta
numele de Ioan. Biserica il cinsteste in mod deosebit inscriind in calendarul ei patru sarbatori inchinate
Sfantului Ioan Botezatorul: 24 septembrie - Zamislirea Sfantului Ioan, 7 ianuarie - soborul Sfantului Ioan,
24 iunie - nasterea Sfantului Ioan si 29 august - Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul.

Sarbatoarea Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul este o zi de post, de intristare si de pocainta. In
aceasta zi nu se face nici o dezlegare la mancare de dulce. Iar aceasta randuiala are o semnificatie
deosebita. Postul din ziua pomenirii mortii Sfantului Ioan Botezatorul nu se refera numai la intristarea
produsa de uciderea sa, deoarece foarte multi martiri sunt pomeniti de Biserica fara ca ziua lor de
pomenire sa fie totdeauna zi de post ca, de pilda, sarbatoarea Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, a
Sfantului Mare Mucenic Gheorghe si altii.

In ziua pomenirii Taierii capului Sfantului Ioan Botezatorul, postul are si scopul sa ne aminteasca faptul
ca neinfranarea de la patimile trupesti intra in conflict cu dreptatea si sfintenia sau poate chiar duce la
uciderea unor oameni nevinovati.

Cu alte cuvinte, in cazul mortii Sfantului Ioan Botezatorul, postul este randuit de Biserica pentru a ne
arata ca imbuibarea de hrana si de bautura si neinfranarea de la patimi a lui Irod si a Irodiadei au dus la
moartea Dreptului si Sfantului Ioan Botezatorul, trimisul lui Dumnezeu ca sa cheme pe oameni la
pocainta si sa marturiseasca dumnezeirea lui Iisus Hristos.

'Pocaiti-va, ca s-a apropiat Imparatia cerurilor' (Mt. 3, 2) constituie inceputul predicii sale, ca si al predicii
Mantuitorului. Aceasta pocainta, necesara pentru a dobandi Imparatia cerurilor, era insa, pentru unii,
greu de acceptat. De aceea, regele Irod, desi il admira pe Sfantul Ioan Botezatorul si-l pretuia, totusi,
intrucat nu s-a infranat si a facut o fagaduinta nesabuita sub impulsul patimii desfranarii si al betiei, a
ajuns ca sa aleaga intre onoarea cuvantului dat si uciderea unui om drept. Pentru a nu-si incalca
promisiunea facuta fiicei Irodiadei, Salomeea, regele Irod a acceptat o cerere foarte vinovata a acesteia,
indemnata de mama sa, si anume sa-i dea pe tipsie (tava) capul Sfantului Ioan Botezatorul.

Moartea violenta a Sfantului Ioan Botezatorul este una fizica, o durere trupeasca trecatoare, dar crima
lui Irod, a Irodiadei si a fiicei sale, Salomeea, este o moarte spirituala vesnica, o despartire a sufletului de
Dumnezeu, izvorul bucuriei vesnice.

Simbol anticipat al patimirii martirilor si misionarilor crestini

Sfantul Ioan Botezatorul sufera moarte fizica, intrucat cere oamenilor pacatosi si rai sa-si indrepteze
viata. El plateste cu pretul vietii sale pamantesti propovaduirea pocaintei, a sfinteniei si a dreptatii intr-o
lume a pacatului. Sfantul Ioan Botezatorul este simbol anticipat al patimirii martirilor si misionarilor
crestini prigoniti sau ucisi pentru propovaduirea Evangheliei lui Hristos.

Sfantul Ioan Botezatorul anticipeaza taina Bisericii in starea ei de misiune pentru indreptarea lumii
pacatoase, care este adesea ostila Evangheliei, ostila sfinteniei, potrivnica dreptatii si vietii duhovnicesti.
Lumea reprezentata de regele Irod, de Irodiada si de Salomeea este lumea robita de pacate in care
demnitatea umana se degradeaza.

Sfantul Ioan Botezatorul este un vestitor al pocaintei si al chemarii la indreptare, la sfintenie, la respect
pentru demnitatea umana. De aceea, Sfantul Ioan Botezatorul este si ocrotitorul celor care in societatea
umana se lupta pentru adevar, pentru sfintenie, pentru demnitate umana si pentru mantuirea
oamenilor prin intoarcerea lor la Dumnezeu.

Pomenirea Sfantului Ioan Botezatorul ne duce cu gandul la Judecata de Apoi

In aceasta zi de pomenire a Sfantului Ioan Botezatorul noi ne gandim si la Judecata de Apoi, cand el
impreuna cu Maica Domnului vor mijloci pe langa Hristos-Domnul ca sa se izbaveasca din moarte
spirituala sufletele noastre. Este si o zi in care vedem mai bine cat de greu se elibereaza omul de pacat si
cat de apasatoare si ucigatoare este rautatea pacatului asupra vietii si demnitatii umane.

Insa pomenirea Sfantului Ioan Botezatorul este si un moment de speranta intrucat cei care au murit
pentru credinta lor in Hristos, pentru Evanghelie, pentru dreptate si sfintenie, desi aparent au fost biruiti
de catre prigonitorii lor, in realitate ei au devenit biruitori, pentru ca in ei Duhul Sfant a biruit asupra
duhului lumii pacatoase. De aceea, sfintii martiri sau mucenici sunt numiti in Ortodoxie buni biruitori
mucenici.

Acesti buni biruitori mucenici sunt biruitori asupra pacatului, asupra duhurilor demonice care pun
stapanire pe oameni sub forma patimilor egoiste, a violentei, a inselaciunii, a hotiei, a nedreptatii, a
umilirii altora, a degradarii demnitatii umane.

Aceste duhuri demonice, care prin oameni rai, lacomi, invidiosi si violenti, stapanesc peste oamenii
simpli, sunt biruite duhovniceste de bunii biruitori mucenici, care iubesc pe Hristos-Domnul mai mult
decat viata lor biologica, care cauta pe Dumnezeu mai mult decat toate avantajele materiale ale vietii
comode din lumea aceasta. Iata de ce Sfantul Ioan Botezatorul impreuna cu toti sfintii prooroci, care au
mustrat nedreptatile regilor si imparatilor si au deplans decaderea societatii umane, ajuta mult cu
rugaciunile lor pe cei care cauta si cultiva dreptatea si sfintenia in orice timp si in orice loc.

Sa ne rugam Sfantului Ioan Botezatorul sa ne daruiasca putere spirituala de a birui ispitele si de a cauta
calea pocaintei ca fiind singura cale de indreptare sau de reinnoire a vietii noastre, de ridicare, de
eliberare de un trecut pacatos apasator si de a pune inceput bun vietii noastre cerand harul lui
Dumnezeu si ajutorul Sfintilor Sai. Amin!