Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Farmacoterapie Modul I PDF
Farmacoterapie Modul I PDF
• NESPECIFICE
– în sens inhibitor: anestezice generale, hipnotice şi sedative;
– în sens stimulator: excitante SNC (corticale, bulbare,
medulare)
• SPECIFICE
– asupra proceselor psihice (tonusului neuro-psihic şi stării
timice): tranchilizante, neuroleptice, antidepresive
– asupra funcţiilor motorii: anticonvulsivante,
antiparkinsoniene, miorelaxante centrale
– asupra proceselor durerii: analgezice opioide şi analgezice
antipiretice
– asupra metabolismului neuronal: neurotonice
ANESTEZICE GENERALE
• Anestezia generală = stare indusă de
medicamente, caracterizată prin
absenţa perceperii oricărei senzaţii
– Lb greaca
• an = fără
• aisthesis = senzaţie
• Anestezicele generale (narcotice)
– substanţe care provoacă o deprimare
atipică descendentă şi reversibilă, la doze
terapeutice, a diferitelor segmente ale
SNC:
• scoarţa emisferelor cerebrale,
• centrii subcorticali,
• măduva spinării şi apoi bulbul.
• Se obţine o suprimare temporară a celor
mai multe funcţii ale SNC, manifestată
prin:
– somn
– pierderea stării de conştienţă,
– pierderea sensibilităţii cu analgezie
– suprimarea motilităţii voluntare, a reflexelor
viscerale
– relaxarea musculaturii striate
• Desfăşurarea anesteziei presupune:
– Preanestezia
– Inducerea anesteziei
– Relaxarea musculara si intubatia
– Analgezia
– Menţinerea anesteziei
– Trezirea din anestezie
• Scopurile medicaţiei preanestezice
• Reducerea anxietăţii, calmarea bolnavului prin
scăderea excitabilităţii SNC şi SNV.
– sedative, hipnotice, tranchilizante, neuroleptice;
• Favorizarea unei inducţii mai rapide cu fenomene de
excitaţie minimă
• Micşorarea necesarului de anestezic
• completarea efectului analgezic al anestezicelor
generale şi limitarea durerilor postoperatorii;
• Împiedicarea stimulării vagale:
– atropina, scopolamina (împiedică stimularea vagală,
hipersalivaţia, secreţia traheobronşică, voma, bradicardia
vagală cauzată de unele anestezice);
• Evitarea aritmiilor ectopice;
– Med cu acţiune asupra aparatului c-v
• Inducţia anesteziei
– Barbiturice (i.v): tiopental
– Benzodiazepine: diazepam
– ketamină
• Relaxarea musculară
– Curarizant cu efect rapid (suxametoniu)
• Menţinerea anesteziei
– Se efectuează cu anestezice inhalatorii
– Analgezia intraoperatorie se completează cu analgezice
opioide cu efect relativ scurt: fentanil, petidină
• Inlaturarea simptomelor anesteziei
– Doxapram (deprimare respiratorie)
– Neostigmină + atropina (bloc neuromuscular produs de
curarizante antidepolarizante)
– Flumazenil (antagonist al benzodiazepinelor)
– Naloxona (antagonist al opioidelor)
Metode/tipuri de anestezie generală
A. BARBITURICE: TIOPENTAL
A. Mecanism de acţiune: agonist GABA-A cu creşterea
conductanţei pentru ionul Cl- şi hiperpolarizare neuronală.
Inducţie şi durată ultrascurte
– Indicaţii:
• Inducţia anesteziei generale; intervenţii de scurtă durată.
• Dozele sunt variabile în funcţie de: indicaţie, sex şi
vârstă. Bărbaţii şi tinerii necesită doze mai mari.
ANESTEZICE GENERALE INTRAVENOASE (i.v.)
B. BENZODIAZEPINE: MIDAZOLAM
A. In functie de criteriile
farmacodinamic si
farmacoterapeutic, hipnoticele se
impart in doua mari grupe
– Hipnocoercitive (forteaza somnul)
– Hipnoinductoare sau hipnogene
(favorizeaza somnul)
• Hipnocoercitivele:
– inhiba difuz diferitele segmente ale SNC (scoarta
cerebrala, formatia reticulata, talamus, hipotalamus)
– Efectele deprimante sunt de intensitate gradata,
dependent de doza: sedare - somn hipnotic -somn
narcotic – coma -exitus
– efecte deprimante asupra respiratiei, aparatului
cardiovascular si temperaturii
– Forteaza somnul si la indivizii normali
– Intrarea in somnul hipnotic fortat de hipnocoercitive,
este precedata de somnolenta, trezirea se face cu
dificultate si este urmata de somnolenta reziduala
– Reduc durata somnului rapid si o cresc pe cea a somnului
lent
– Produc o datorie de somn paradoxal la administrare
repetata cu consecinte negative asupra echilibrului
psihic
– Produc obisnuinta cu tendinta la marirea dozelor
manifestata prin simptome de excitatie SNC (convulsii)
– Provoaca inductie enzimatica incrucisata (consecinte:
toleranta)
– Supradozarea poate fi utilizata in scop suicid
• Hipnoinductoarele:
– Deprimarea SNC nu este gradata; nu produc somn
narcotic nici la doze mari
– Actioneaza selectiv asupra unor receptori
specifici/situsuri specifice din complexul receptor GABA-
ergic
– Efectul hipnogen este mai evident in hiposomnii
– Intrarea si iesirea din somn sunt insotite de somnolenta
incipienta si respectiv reziduala de intensitate redusa
– Trezirea din somn este usoara
– Nu reduc durata de somn REM, cu vise si nu produc
rebound cu vise neplacute
– Efectele asupra SNV, circulatiei si respiratiei sunt reduse
sau absente
– Inductia enzimatica este redusa sau absenta
– Dezvolta slab, sau, nu dezvolta obisnuinta si
farmacodependenta
– Supradozarea nu poate fi utilizata in scop suicid
• B. In functie de mecanismul de actiune
– Nespecifice, cu actiune pe intreaga membrana
neuronala, producand hiperpolarizare (probabil
prin influentarea unor canale ionice
membranare) hipnocoercitivele)
– Specifice, agonisti ai unor structuri de pe
complexul receptor GABA A postsinaptic,
crescand frecventa sau durata deschiderii
canalelor de clor (hipnoinductoarele)
• C. Sedativele sunt
– Barbiturice, hipnotice la doze mici, sedative
– Bromuri (bromura de calciu i.v.)
– Sedative vegetale (Valeriana, Passiflora,
Crataegus)
TRANCHILIZANTE
NEUROLEPTICE
BAZE FIZIOPATOLOGICE
• DEFINIŢIA ANXIETĂŢII
• Se poate descrie:
senzaţie de frică sau spaimă
sentiment de ameninţare
sentiment de disconfort
nervozitate, agitaţie, iritabilitate
• Anxietatea:
– similară, dar nu identică, cu frica.
– răspuns la un eveniment stresant sau înfricoşător.
– stimulul nu este bine definit.
– poate apărea chiar şi în cazul în care circumstanţele nu sunt ameninţătoare.
– nu este în mod necesar un răspuns negativ
• Frica:
– răspuns la un stimul identificabil,
– răspunsul este rapid şi adecvat circumstanţelor.
• DEFINIŢIE:
• Eliminarea:
– Calea biliară
• Metaboliţii activi rezultaţi se reabsorb din
intestin urmând circuitul enterohepatic –
aceasta explică apariţia celui de al doilea peak
plasmatic la câteva ore de la administrare
– Calea renală
ELEMENTE DE FARMACODINAMIE
MECANISM DE ACŢIUNE:
• Benzodiazepinele se fixează la
subunitatea alfa a receptorului
GABAA.
• Antidotul:
– FLUMAZENIL
• Acţionează ca antagonist competitiv cu
benzodiazepinele (pentru situsul
benzodiazepinic)
• Se administrează pe cale intravenoasă, cu
următoarele precautii:
– Poate declanşa sindromul de abstinenţă la
dependenţi
– Pot apărea convulsii în cazul unui tratament
anticonvulsivant preexistent
• Produs farmaceutic: ANEXATE sol. inj.
FARMACOTERAPIA TRANCHILIZANTELOR
BENZODIAZEPINICE
• Alte acţiuni:
– Acţiune hipnotică (au înlocuit barbituricele): pot să
inducă şi să asigure un somn asemănător celui
fiziologic
• Utilizate în hiposomnii psihogene, nevrotice
– Acţiune miorelaxantă prin inhibarea reflexelor
polisinaptice; la doze mari intervine şi o acţiune de
deprimare a transmisiei neuromusculare
• Utilizate în stări spastice ale muşchlor striaţi
– Acţiune anticonvulsivantă (împiedicarea apariţiei
convulsiilor prin deprimarea procesului de difuzare
subcorticală a descărcărilor convulsivante)
• Utilizate în unele stări convulsive
– Inducţia anesteziei generale şi preanestezie
NEUROLEPTICE (antipsihotice)
• grupa psiholeptice alături de tranchilizante
• Psihozele (schizofrenia, paranoia, mania)
– tulburări de ordin calitativ ale proceselor psihice.
– Bolnavul nu este conştient de boala sa.
• Clasificarea psihozelor:
– Schizofrenii (forme: dezorganizata, catatonica, paranoida)
– Tulburari paranoide: iluzionate, simptomele predominante
sunt iluziile de persecutie
– Tulburari schizofreniforme (similare simptomatologic cu
schizofrenia dar de durata mai scurta)
– Tulburari schizoafective
– Psihozele varstelor inaintate
• perturbarea asociaţiilor ideative care sunt completate de
simptomele secundare: delir, halucinaţii, catatonie şi tulburări
de comportament
• In patologia psihozelor sunt implicate:
– Hiperactivitatea transmisiei dopaminergice
mediată de creşterea densităţii receptorilor D2 şi
asociată cu simptomele pozitive ale schizofreniei
(excitaţie psihomotorie, tulburări de gândire,
halucinaţii delir)
– Hiperactivitatea transmisiei serotoninergice
mediată de receptorii 5-HT2A şi asociată cu
simptomele negative ale schizofreniei (apatie,
izolare, lentoarea în vorbire)
• Neurolepticele sunt medicamente care prezintă
activitate antipsihotică (fac parte din psiholeptice si
mai sunt denumite: neurologice, neurolitice,
tranchilizante majore, antipsihotice)
• MECANISM DE ACŢIUNE:
1. Anatgonism predominant dopaminergic, pe
receptorii D2 si D1
• Medicamentele antipsihotice reduc activitatea
sinaptică a dopaminei în creier
• Receptorii dopaminici:
– 7 domenii transmembranare şi sunt cuplaţi cu proteina G
3. Acţiune hipotermizantă
realizată prin inhibarea centrului termoreglator.
Reprezintă un avantaj pentru anumite intervenţii chirurgicale
care necesită scăderea metabolismului
TIOXANTENE CLORPROTIXEN
CLOPENTIXOL
FLUPENTIXOL
TIOTIXEN
BUTIROFENONE HALOPERIDOL
TRIFLUPERIDOL
DROPERIDOL
BENZPERIDOL
• Convulsiile
- contractii violente si repetate ale muschilor striati, localizate sau
generalizate, provocate de descarcari anormale si necontrolate ale
unui numar mare de impulsuri din neuronii cerebrali
• Factori implicati:
– Factorul endogen: reactivitate convulsivanta corelata cu pragul
convulsivant
– Factorul exogen: agenti excitanti externi (electrici, chimici, intoxicatii,
tumori)
• In functie de etiologie:
– Epilepsie primara idiopatica (boala epileptica)
– Epilepsie secundara, simptomatica (factori
exogeni)
• Antiparkinsoniene dopaminergice:
– Antiparkinsoniene care influenţează pozitiv
metabolismul dopaminei:
– Antiparkinsoniene agonişti dopaminergici D2
• Antiparkinosniene anticolinergice (trihexifenidil,
benzatropina, prociclidina)
• Antiparkinsoniene antiglutamatergice, antagonişti ai
receptorilor NMDA (receptori pentru N-metl-d-
aspartic)
– Antiparkinsoniene care influenţează pozitiv metabolismul
dopaminei:
• Cresc biosinteza (levodopa)
• Stimulează eliberarea dopaminei (amantadina)
• Inhibă enzima MAO-B (selegilina)
• Inhibă selectiv şi ireversibil enzima COMT periferică ce
metabolizează levodopa şi dopamina (tolcapon)
1. PARASIMPATOMIMETICE
(COLINERGICE, COLINOMIMETICE)
• Definitie
Parasimpatomimeticele sunt compusi
care produc efecte asemanatoare cu cele
ale stimularii sistemului nervos vegetativ
parasimpatic si activarii sinapselor
neuroefectoare colinergice muscarinice.
• Clasificare – in functie de mecanismul
de actiune:
– Acetilcolinomimetice (cu mecanism direct)
– Anticolinesterazice (cu mecanism indirect,
blocant al acetilcolinesterazei)
• Acetilcolinomimetice, in functie de
origine:
– Naturale
• Acetilcolina (endogena), pilocarpina (Pylocarpus
sp. )
• [TOXICE! – neutilizate ca medicamente –
muscarina (Am anita m uscaria ), arecolina (Area
catechu )
– Sintetice
• Carbacol, betanecol, metacolina
• Acetilcolinesterazice, in functie de reversibilitatea
actiunii
– Usor reversibile: edrofoniu
– Moderat reversibile: fizostigmina, neostigmina,
piridostigmina, distigmina, demecariul
– Ireversibile: derivatii organofosforici
(ecotiofat, fluostigmina), cu utilizare
farmacoterapeutica exclusiv topica
antiglaucomatoasa, de rezerva
• Paraoxon: utilizare extinsa ca insecticide in
agricultura, provocand intoxicatii
accidentale sau voluntare (in scop suicid) si
ca gaze de lupta neurotoxice
(neuroparalitice)
Farmacodinamie – Mecanism de actiune
– Acetilcolinomimeticele – sunt agonisti ai
receptorilor colinergici muscarinici, unele sunt
agonisti si ai receptorilor colinergici nicotinici
somatici si centrali
– Acetilcolinesterazicele: inhiba reversibil sau
ireversibil acetilcolinesteraza (enzima ce
hidrolizeaza neuromediatorul acetilcolina);
astfel acetilcolina (Ach) acumulata isi
manifesta efectele colinergice asupra
receptorilor colinergici muscarinici si nicotinici
• Subtipurile de receptori colinergici:
– Receptori muscarinici: M1 – M5
– Receptori nicotinici:
• N1 – NSNC (neuronali centrali), si NN (neuronali
ganglionari + medulara suprarenala)
• N2 (NM) – somatici musculari
• Receptorii colinergici sunt sisteme
receptor-efector. Astfel, efectul poate fi
format din:
– Enzime membranare modulate prin proteinele
G in cazul receptorilor M
– Canale membranare ionice de sodiu (Na+), in
cazul receptorilor N
• Efecte de tip colinergic
– Sunt de doua tipuri: muscarinice si
nicotinice
– Rezulta din activarea directa sau
indirecta a receptorilor colinergici
muscarinici (M1 – M5) si respectiv
nicotinici (N1-2)
A. Efecte muscarinice
• Efectele muscarinice, la nivelul diferitelor tesuturi
sunt stimulante sau inhibitoare, in functie de tesut si
subtipul de receptori:
• Muschi netezi (M3)
– Stimulare (contractie): muschii netezi : tub
digestiv, bronhii, vezica urinara, muschiul circular
al irisului (mioza), etc.
– Inhibitie (relaxare): sfinctere (sfincterele tubului
digestiv, sfincterul vezicii urinare); arteriole
(arteriolodilatatie, mai intensa in muschii
scheletici)
• Glande exocrine (M3 ) – inclusiv glandele sudoripare
– stimulare (hipersecretie)
• Miocard (M2) – deprimarea tuturor functiilor =>
bradicardie
• SNC (M1, M5) – stimulare
• Ganglioni vegetativi parasimpatici (M1) – stimulare
B. Efecte nicotinice
• Efectele nicotinice sunt stimulatoare si
se manifesta in sinapsele nicotinice de
la nivel somatic si central:
• Ganglionare (N1): stimulare, inclusiv
stimularea glandei medulosuprarenale,
cu cresterea secretiei de ADR
• Somatice (N2): stimularea muschilor
striati scheletici (tonus, contractie)
• Centrale (N1): stimularea SNC
• Efecte la nivelul aparatelor si sitemelor:
• SNC (M1 si N1) – stimulare
• Aparat cardiovascular – deprimare, de
intensitate variabila in functie de
substanta si cale de administrare; in
administrare i.v. rapida pot sa apara
accidente (sistole ectopice, fibrilatie), ca
urmare a scurtarii perioadei refractare, cu
cresterea excitabilitatii:
– Inima (M2): bradicardie, prin deprimarea
nodului sinusal, diminuarea conducerii prin
deprimarea nodului atrio-ventricular si a
fascicolului Hiss
– Vase: arteriolodilatatie, mai intensa la nivelul
membrelor si mai slaba in teritoriul splanhnic
– Tensiune arteriala - scade
• Aparat respirator
– Bronhocontrictie, hipersecretia glandelor bronhice (M3)
– Declansarea crizei de dispnee expiratorie, la astmatici
• Aparat digestiv
– Stimularea tonusului si peristaltismului stomacului si
intestinului
– Stimularea contractiei cailor biliare si a vezicii biliare
– Relaxarea sfincterelor
– Hipersecretia glandelor tubului digestiv, hipersecretie
gastrica acida (M3)
• Aparat excretor renal
– Contractia vezicii urinare
– Relaxarea sfincterului
• Ochi
– Mioza activa prin contractia muschiului neted
circular al irisului
– Scaderea presiunii intraoculare, la aplicare locala
(M3)
• In functie de structura chimica,
parasimpatomimeticele au o predominanta de
actiune pe anumite teritorii, ceea ce duce la indicatii
terapeutice diferite.
Farmacotoxicologie
• RA sunt de tip efecte secundare muscarinice; la
doze mari, se manifesta si efectele secundare
nicotinice:
Efecte secundare muscarinice:
• dispnee si crize de astm bronsic la bolnavii
astmatici
• Bradicardie, hTA, [simptomatologie de edem
pulmonar acut]
• Hipersecretie lacrimala, rinoree
• Hipersalivatie, hipersecretie gastrica cu arsuri
epigastrice
• Greturi, varsaturi, colici abdominale
• Tranzit digestiv accelerat, cu scaune lichide,
mictiuni frecvente
• Transpiratie
Efecte secundare nicotinice:
• Stimularea musculaturii striate (scheletice) –
fasciculatii, hipertonie, tremor
• Stimulare SNC
• Farmacoepidemiologie – Contraindicatii
• Astm bronsic
• Ulcer gastro-duodenal
• Diaree
• Bradicardie
• Bloc atrio-ventricular
• hTA
• Tratamentul RA – parasimpatolitice (atropina)
PARASIMPATOLITICE
colinolitice, antiacetilcolinice, antimuscarinice, vagolitice,
anticolinergice periferice
Definitie
• parasimpatoliticele sunt substante care
antagonizeaza efectele muscarinice ale
Ach si parasimpatomimeticelor prin
blocarea receptorilor muscarinici (M-
colinergici) de la nivelul sinapselor
neuroefectoare parasimpatice
•
Clasificare
• in functie de origine:
– naturale – atropina, scopolamina,
hiosciamina (nu se utilizeaza ca
medicament)
– de sinteza – restul anticolinergicelor
• in functie de actiunea terapeutica
– midriatice – atropina, homatropina,
tropicamida, ciclopentolat
– antispastice digestive – atropina,
butilscopolamina, metantelina,
propantelina, oxifenoniu, oxifenciclimina,
fenpiperamida, otilonium
– antispastice urinare – emepronium,
oxibutinin, propiverin, tolterodin
– hiposecretoare gastrice – pirenzepina,
telenzepina
– antiastmatice bronhodilatatoare –
ipratropium, oxitropium, tiotropium
– parasimpatolitice in preanestezie –
atropina, scopolamina
Farmacocinetica
• Compusii cu amoniu cuaternar
– absorbtie digestiva limitata
– per os, dozele sunt mult mai mari, comparativ
cu cele parenterale
– difuziunea prin bariera hematoencefalica si
membranele celulare tisulare este redusa,
avand efecte centrale si oculare slabe
– administrarea p.o. favorizeaza sinergismul de
potentare intre cele doua tipuri de efecte
anticolinergice: parasimpatolitice M3 si
ganglionare M1 (la nivelul plexurilor vegetative
intramurale), cu o eficacitate crescuta asupra
tubului digestiv
• Aminele tertiare
– au o absorbtie p.o. mai buna si difuziune in
tesuturi si in SNC corelata cu gradul de lipofilie
al moleculei
Farmacodinamie
• glaucom
• retentie urinara
• adenom de prostata
• constipatie atona
• la soferi si in asociere cu alcool –
sarurile bromuri: scopolamina,
butilscopolamoniu, metanelina,
propantelina, oxifenoniu, otilonium,
emepronium, ipratropium, oxitropium,
tiotropium.
Medicamente cu actiune
predominanta asupra
vaselor
Antianginoase
Antihipertensive
Vasodilatatoare centrale si periferice
(vasodilatatoare antiischemice)
Vasoconstrictoare
Medicatia venelor si capilarelor
1. ANTIANGINOASE
• Baze fiziopatologice
• Boala arteriala coronariana (insuficienta
coronariana) este reprezentata de
diminuarea diametrului vascular coronarian,
cu diminuarea debitului coronarian a
perfuziei cu sange a miocardului, avand
drept consecinte reducerea oxigenarii
miocardului, ischemie miocardica cu
suferinte cardiace, cunoscute sub
denumirea generala de cardiopatie
ischemica.
Cauze:
• Obstructii aterosclerotice
• Spasm coronarian
• Disfunctia endoteliului coronarian
• Dereglari ale metabolismului
adenozinei
• Disfunctia endoteliului coronarian se
caracterizeaza prin sinteza si eliberarea
deficitara a factorului endotelial
relaxant (EDRF), cu diminuarea
vasodilatatiei coronariene fiziologice si
instalarea vasoconstrictiei paradoxale.
• Factorul endotelial relaxant este
reprezentat de oxidul de azot (NO) si
alti compusi, fiind eliberat de endoteliul
vascular si avand rol vasodilatator.
• Adenozina este mediatorul principal
al sistemului purinergic si este
puternic coronarodilatator fiind
eliberata in conditii de ischemie, cu
rol de contracarare a acesteia prin
coronarodilatatie.
• Cardiopatia ischemica este
consecinta dezechilibrului dintre
necesarul de oxigen pentru travaliul
cardiac si aportul de sange oxigenat
adus de coronare.
• Angina pectorala (angor pectoris) este o forma
clinica de cardiopatie ischemica ce este
caracterizata prin dureri precordiale, agravata de
efort si care cedeaza la repaus sau tratament cu
nitroglicerina sublingual
• Infarctul acut de miocard este o forma grava de
cardiopatie ischemica datorita obstructiei totale
prin tromboza a unei coronare aterosclerotice
urmata de ischemie acuta si necroza miocardica.
• DEFINITIE :
– medicamentele antianginoase combat
dezechilibrul dintre necesarul de oxigen
al inimii si aportul redus
Mecanisme farmacologice de
restabilire a echilibrului aport-
consum:
– Reducerea consumului de oxigen al
miocardului prin micsorarea
travaliului cardiac;
– Cresterea aportului de oxigen prin
coronarodilatatie
A. Nitrati organici si
mobidomin
• Farmacocinetica:
– per os absorbtie buna, biotransformare
hepatica, efectul primului pasaj si
biodisponibilitatea sunt in procente
diferite in functie de compus;
– ex: BD per os este sub 1% la
nitroglicerina (biotransformare aproape
totala la primul pasaj hepatic) si sub
90% la isosorbid mononitrat
Farmacodinamie:
• Mecanism de actiune:
– nitratii organici sunt biotransformati in
metaboliti activi (NO si tionitritii),
substituie deficitul de EDRF (respectiv
NO) indeplinind functia vasodilatatoare
a acestuia si corectand astfel disfunctia
endoteliului coronarian
DE RETINUT:
– biotransformarea la metaboliti activi,
tionitriti este tioldepenedenta (depinde de
gruparile SH din cisteina intracelulara),
ceea ce face posibila instalarea tolerantei
(de tip tahifilaxie) la o administrare prea
frecventa prin epuizarea gruparilor tiol.
– Fenomenul nu se va manifesta si pentru
molsidomin (biotransformare la metaboliti
activi nu este tiol dependenta).
Actiuni farmacodinamice
• Relaxarea muschilor netezi vasculari:
• Vasodilatatie sistemica (mai mult
venodilatatie, < arteriolodilatatie)
• Coronarodilatatie (eficienta la doze mai
mari)
• Reducerea presarcinii inimii (venodilatatie)
si postasarcinii (arteriolodilatatie) cu
scaderea travaliului cardiac
• Hipotensiune arteriala cu tahicardie reflexa
• Clinic: actiune antianginoasa
Farmacotoxicologie si Farmacoepidemiologie:
RA (doze mari sau intervale prea mici)
• Efecte secundare:
– Cefalee cu caracter pulsatil
– Hipotensiune arteriala ortostatica(...)
– Tahicardie (cresterea consumului miocardic de
oxigen)
• Toleranta (de tip tahifilaxie):
• Hipersensibilitate la nitrati: hTA, colaps,
bradicardie, stop cardiac (la doze obisnuite,
sublingual)
CI:
• hipertensiune intracraniana, glaucom,
hipersensibilitate la nitrati
Farmacoterapie- indicatii:
• In cardiopatie ischemica:
– de prima alegere in toate formele de angina
pectorala (angina cronica stabila, angina
instabila, angina vasospastica), in criza
dureroasa precum profilactic inainte de
crizele previzibile si inainte de efort;
(compusi si preparate cu actiune rapida si
de scurta durata (pe cale sublinguala)).
– In tratamentul de fond –compusi, forme si
cai cu latenta si durata lunga de actiune
(p.o., transdermic)
• Ca vasodilatatoare in insuficienta
cardiaca:
2. ANTIHIPERTENSIVE
• Baze fiziopatologice
• TA –factori: cardiaci, musculari,
sanguini, renali (diureza si retentia
hidrosalina)(dependente de functia
renala)
• Reglarea TA
• HTA (definitie)(materialul vechi)
Definitie:
- medicamentele antihipertensive scad
valorile tensiunii arteriale crescute in
HTA, catre cele fiziologice.
- Mecanismele de actiune vizeaza
scaderea fie a debitului cardiac, fie a
rezistentei periferice.
Clasificare:
• Clasificarea in functie de mecanismele fiziopatogenice
implicate in HTA, la nivelul carora actioneaza:
A. Inhibitoare ale sistemului vegetativ (simpatolitice)
I. Simpatolitice centrale
Reprezentanti
a. Agonisti adrenergici alfa-2 presinaptici si imidazolici I-
1 presinaptici: clonidina, moxonidina, rilmenidina;
b. Neurosimpatolitice cu mecanism central: reserpina,
alfa-metildopa.
II. Beta-adrenolitice neselective
(propranolol, oxprenolol, sotalol,
tertatolol, nadolol,betaxolol, bisoprolol,
celiprolol) si selective beta-1 (atenolol,
metoprolol, acebutolol, betaxolol,
bisoprolol, celiprolol, talinolol etc).
III. Alfa-1-adrenolitice: prazosin,
doxazosin, terazosin, trimazosin,
urapidil;
IV. Neurosimpatolitice: reserpina, alfa-
metildopa, gunaetidina s.a.
V. Ganglioplegice: trimetafan.
B. Vasodilatatoare
I. Blocante ale canalelor de calciu: tip
nifedipina (nifedipina, felodipina,
amlodipina)
Definitie: medicamente blocante ale
canalelor ionice de calciu dependente
de voltaj (antagonisti ai
calciului=anticalciu) blocheaza selectiv
canalele de calciu lente L, inhiband
specific influxul de calciu extracelular in
celula, la aparitia potentialului de
actiune; astfel ele deprima functiile
celulare dependente de influxul de
calciu.
Indicatii terapeutice in HTA: nifedipina
(scaderea rezistentei periferice),
verapamil (scaderea debitului
cardiac);
Nifedipina
- ca antihipertensiv in toate formele de
HTA , monoterapie sau asociata.
II. Musculotrope: hidralazine
(dihidralazina), nitroprusiat de sodiu,
diazoxid, minoxidil, papaverina
Clasificare in functie de teritoriul
vasodilatatiei:
• Arterial: hidralazine, diazoxid,
minoxidil
• Arterial si venos: nitroprusiat.
C. INHIBITOARELE SISTEMULUI
RENINA-ANGIOTENSINA
Clasificarea in functie de mecanismul de
actiune asupra sistemului R-A:
I. Inhibitoare specifice ale ECA (enzima de
conversie a angiotensinei I in angiotensina
II vasoconstrictoare)
a. forme active ca atare; captopril, lisinopril;
b. prodrug-uri(esteri): tip enalapril,
fosinopril, quinapril
Farmacoterapie : IECA sunt antihipertensive
eficace atat in monoterapie cat si mai ales in
asociere cu diuretice (rezolva peste 90% din
cazuri de HTA)
II. Antagonisti ai angiotensinei II, la
nivelul receptorilor AT-1
– Reprezentanti: candesartan, losartan,
valsartan etc.
– Indicatii: HTA esentiala (indicatiile IEC),
in caz de tuse la IEC.
D. DIURETICE
• Tromboza vasculară
• Stare patologică care constă în apariţia unui
trombus, condiţionată de 3 factori
– Staza (stagnarea circulaţiei sangvine cu diminuarea
fluxului)
– Hipercoagulabilitate favorizată de stază
– Leziuni endoteliale
• Ex
– Tromboza venoasă (trombusul rosu)
– Tromboza arterială (trombusul alb, lezarea
endoteliului)
– Fibrinoliza
A. Medicamente anticoagulante
• Definiţie
– Sunt medicamente care împiedică
procesul coagulării acţionând la nivelul
sistemului plasmatic al coagulării
a. Anticoagulante naturale
1. Heparina
- Nu se absoarbe pe cale orală
- Nu traversează bariera
hematoplacentară
- Eliminare renală
- Actiune anticoalgulantă in vitro şi in
vivo
- Mec de actiune consta în legarea de un
factor plasmatic cu care formează un
complex care intervine asupra unor
factori ai coagulării
b. Anticoagulante orale
Derivati de cumarina
Reprezentanti – acenocumarol, dicumarol,
biscumacetat de etil, warfarina
• absorbţia este variabilă in funcţie de
substanţă
• Legare de proteinele plasmatice foarte mare
• Traversează bariera hemato-encefalică
• Actiunea nu poate fi evidenţaită in vitro
• Mec de actiune este de tip antivitamină K
•
• Utilizaţi în
– Tratamentul şi profilaxia trombozei
venoase profunde
– Embolie pulmonară
– Profilactic în tromboembolii
– Profilaxia accidentelor tromboembolice
şi a complicaţiilor di n infarctul
miocardic acut
• RA
• Hemoragii
• Necroză cutanată
• Tulburări gastro-intestinale
• Efecte teratogene
• Alergii
• avort
Interacţiuni medicamentoase
• Cresterea efectului anticoagualnt
– De deplasare- fenilbutazona, alte AINS
– Inhibarea metabolizării: cimetidina,
ketoconazol
– Sinergism de potenţare cu antiagregantele
plachetare
• Scăderea efectului anticoagulant
– Scăderea absorbţiei (colestiramina)
– Inducţie enzimatică: barbiturice,
carbamazepină
– Antagonism: cereale, brokoli, varză
B. MEDICAMENTE ANTIAGREGANTE
PLACHETARE
Ticlopidina
- Ticlopidina actioneaza prin inhibarea legarii de
tip ADP dependent a fibrinogenului la nivelul
receptorilor membranari plachetari
- Are numeroase RA (se va administra numai dupa
efectuarea unui bilant beneficiu/risc la pacienti)
• CI
– Alergie la compus
– Ulcer gastro-duodenal
– AVC in faza acuta
• Indicatii
– Prevenirea AVC la pacientii cu risc
– Arteriopatii cronice ale membrelor inferioare
– Hemodializa cronica (prevenirea tulburarii functiilor
plachetare)
b. Antiagregante plachetare care actioneaza prin
cresterea AMPC
*Acest material se adreseaza rezidentilor in specialitatea farmacie clinica si reprezinta o selectie din bibliografia anexata©