Comunicatul de presă – material suplimentar

I. Informaţii generale

Comunicatul de presă este destinat informării presei şi nu neapărat publicării ca atare.

Prin comunicat, se informează mass media cu privire la acţiuni prezente sau viitoare sau
se oferă informaţii suplimentare despre acţiuni care au avut loc.

Comunicatul de presă trebuie să răspundă la întrebările:

- Cine (este autorul acţiunii, este implicat în eveniment)?
- Ce (s-a întâmplat)?
- Unde (s-a petrecut evenimentul)?
- Când (a avut loc)?
- Cum (s-a desfăşurat)?
- De ce (care au fost cauzele sau motivul evenimentului)?

La redactarea comunicatelor se foloseşte tehnica piramidei răsturnate, care înseamnă că

informaţiile prezentate în comunicat sunt ordonat descrescător, în funcţie de importanţa
lor.

II. Structura comunicatului de presă

Titlul comunicatului trebuie să fie:

- incitant, pentru a trezi curiozitatea jurnalistului;
- să focalizeze atenţia pe o acţiune nouă, pe o temă nouă;
- să fie scurt, simplu, explicit;
- să ofere o perspectivă clară asupra comunicatului.

Un comunicat are următoarea structură:

1. Introducere: cine, ce, unde, când
2. Cuprins: cum, de ce
3. Încheiere: alte detalii

Introducerea:
- trebuie să capetze atenţia jurnalistului şi să îl stimuleze să îl citească până la capăt;
- nu trebuie să depăşească 30 de cuvinte (1 paragraf);
- dacă subiectul acţiunii nu este o persoană cunoscută, nu este necesar să i se dea numele
de la început.
Cuprinsul:
- este format din mai multe paragrafe de aproximativ 30 de cuvinte, în care se oferă
detaliile despre eveniment;
- se precizează sursele declaraţiilor citate;
- se precizează numele persoanelor implicate în eveniment, dacă acest lucru nu s-a făcut
în introducere;
- pentru precizarea surselor, se folosesc verbe precum: “a spus”, “a afirmat”, “a declarat”
şi nu verbe precum “a crede” sau “a presupune”;
- în comunicat se utiliează timpul verbal trecut sau prezent, dar nu amândouă;
- cuprinsul nu reia informaţiile deja prezentate în introducere.

Încheierea:
- cuprinde informaţii mai puţin importante despre eveniment, dar care prezintă, totuşi,
interes pentru jurnalist.

Textul comunicatului:
- trebuie să conţină cuvinte concrete, cu semnificaţie precisă, evitându-se limbajul de
specialitate; în cazul în care acesta nu poate fi evitat, cuvintele tehnice sunt explicate între
paranteze;
- include date verificate în prealabil;
- foloseşte abrevierile numai după ce acestea au fost explicate pe parcursul
comunicatului;
- are un ton neutru, evitându-se judecăţiile de valoare, comparaţiile, superlativele sau
calificativele.

Pentru a redacta un comunicat de presă bun:

- NU trebuie construite paragrafe lungi!
- Comunicatul trebuie scris pentru a informa, nu pentru a impresiona!
- Comunicatul nu trebuie să conţină opinii personale!

Atenţie! Comunicatul trebuie să includă coordonatele organizaţiei care îl transmite:

- numele;
- adresa;
- numerele de telefon şi de fax;
- adresa de e-mail;
- pagina de Internet;
- numele şi coordonatele persoanei de contact;
- data la care comunicatul a fost trimis presei.

Numele, adresa, numerele de telefon şi de fax, adresa de e-mail, pagina de Internet se

scriu, de regulă, în antet.
Numele şi coordonatele persoanei de contact se scriu, de regulă, la sfârşitul ştirii, în
partea dreaptă).
Data la care comunicatul a fost trimis presei se scrie în dreapta, partea de sus (sub antet).
III. Tipuri de comunicate de presă

1. Comunicatul-invitaţie invită ziariştii să participe la un eveniment organizat de către

instituţia care îl trimite. Comunicatul trebuie să precizeze:
– tema evenimentului;
– locul de desfăşurare;
– momentul desfăşurării;
– participanţii.

2. Comunicatul-anunţ face cunoscut un eveniment public ce urmează să aibă loc:

- se urmăreşte informarea publicului şi convingerea de a participa la eveniment;
- trebuie să stârnească interesul presei, de aceea trebuie să conţină detalii cât mai
semnificative.

3. Comunicatul de informare se referă la evenimente importante ce au loc în cadrul

organizaţiei.

4. Comunicatul de luare de poziţie prezintă atitudinea organizaţiei faţă de o anumită

problemă şi poate lua mai multe forme:
- de contestare a unei realităţi cu care organizaţia nu este de acord;
- de provocare, prin care se denunţă o realitate cu care organizaţia nu este de acord;
- de clarificare, prin care aduce unele precizări şi nuanţează anumite afirmaţii anterioare;
- de rectificare, prin care corectează anumite informaţii, ce ar putea prejudicia imaginea
organizaţiei.

5. Comunicatul de reamintire dublează comunicatul invitaţie, amintindu-le ziariştilor

evenimentul anunţat anterior.