Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Protectia muncii face parte integranta din procesul de muncă şi are ca scop asigurarea celor mai
bune conditii de munca, prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.
Conceptul de PU se refera la: măsurile care se aplică în vederea prevenirii transmiterii HIV;HBV
şi alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sangvină în timpul actului medical.
3. Consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate după
utilizare.
Evaluarea riscului pe categorii de locuri de muncă şi activităţi prestate de personal medico-sanitar în funcţie de
contactul cu sânge şi alte lichide biologice:
I. contact permanent, inevitabil, consistent;
II. contact imprevizibil, inconstant;
III. contact inexistent;
Pt. categoriile aparţinând grupelor I şi II se vor aplica permanent precauţiile universale. Pentru cele din categoria a
IlI-a sunt suficiente precauţiile obişnuite.
1.1. Definiţie "echipament de protecţie": bariera între lucrător şi sursa de infecţie, utilizată în timpul
activităţilor care presupun risc de infecţie.
1.2. Categorii de bariere utilizate pentru aplicarea precauţiunilor universale:
1.2.1. MÂNUŞI când a):
- anticiparea contactului mâinilor cu sânge, lichide biologice contaminate, alte lichide
biologice cu urme vizibile de sânge, ţesuturi umane;
- abord venos sau arterial; .
- recoltare de LCR;
- contact cu pacienţi care sângerează, au plăgi deschise, escare de decubit,
- manipularea, după utilizare a instrumentarului contaminat, în vederea curăţirii,
decontaminării.
b) felul mănuşilor
- de uz unic : chirurgie; examinare internă;
- sterile
- intervenţii care implică un contact cu regiuni ale corpului în mod normal sterile; uneori
sunt necesare mănuşi duble;
- abord vascular prin puncţie;
- tegument pacient cu sol. de continuitate;
- manipularea unor materiale potenţial contaminate;
- nesterile: curate
- examinări curente, care implică un contact cu mucoasele, dacă nu există o
recomandare contrară;
reutilizabile
- manipularea de materiale contaminate;
- curăţenie, îndepărtare de produse biologice contaminate
- de uz general, menaj, de cauciuc: activităţi de întreţinere, care implică un contact cu sânge şi alte
produse biologice considerate a fi contaminate: colectare materiale contaminate, curăţire şi
decontaminare instrumentarului, material moale, suprafeţe contaminate.
c) mod de folosire
- schimbare după fiecare pacient;
- după folosire se spală mai întâi mâinile cu mănuşi, după care acestea se îndepărtează,
prinzând marginea primeia prin exterior, aruncând-o în containerul pentru colectare;
- după îndepărtarea mănuşilor, se spală din nou, 10-15 secunde, chiar dacă mănuşile nu
prezintă semne vizibile de deteriorare în timpul activităţii încheiate.
1.2.3. ŞORTURI, BLUZE; IMPERMEABILE - completează portul halatelor atunci când se producerea d stropi,p
jeturi cu produse biologice potenţial contaminate, protejând tegumentele personalului m
-tegumentele:
- Mucoasele: bucală, nazală, oculară;
Procedura:
- îndepărtarea bijuteriilor (inele, brăţări) a ceasurilor;
- unghii îngrijite, tăiate scurt;
- utilizare de apă curentă , săpun, periuță pentru spălarea obişnuită;
- doua sapuniri consecutive timp de 2 min.pe toata suprafata mainii si in spatiile interdigitale , se usuca
mana cu prosop de unica folosinta.
- în cazuri de urgenţa este permisă utilizarea de antiseptice ca înlocuitor al săpunului, dar nu ca rutină
Spălare de decontaminare a mâinii
- în unele situaţii spălarea este completată de dezinfecţia mâinilor;
- după manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagioşi şi a celor cu imunosupresie severă
- înainte şi după efectuarea tratamentelor parenterale, schimbarea pansamentelor termometrizare intrarectală, clisme,
toaleta lehuzei;
- după efectuarea toaletei bolnavului la internare;
- după manipularea şi transportul cadavrelor;
- înainte şi după efectuarea examenelor şi tratamentelor oftalmologice,ORL stomatologice şi în general înainte şi după
orice fel de manevră care implică abordarea sau producerea unor soluţii de continuitate (atenţie - mănuşi);
- după uscare se aplică de 2ori câte 5 ml de sol antiseptica, după care nu se mai usucă mâna.
Spălarea şi dezinfecţia mâinilor şl portul mănuşilor de unică utilizare este obligatorie în
următoarele situaţii
-recoltarea de produse biologice pentru examinări de laborator sau alte scopuri;
- efectuarea puncţiilor lombare sau vasculare;
- la orice manevre prin care se vine în contact cu sânge, secreţii şi excreţii ale asistaţilor;
- examenele şi tratamentele stomatologice;
- tuseul vaginal, tuseul rectal;
- sondaje., cateterizări vezicale;
- tubaj gastric, duodenal, alimentarea prin gavaj;
- intubaţie oro-traheală;
- endoscopie;
- toate intervenţiile chirurgicale;
- asistarea naşterilor;
- aplicarea şi îndepărtarea cateterelor venoase şi arteriale.
Ştergerea şi uscarea este obligatorie
-cu hârtie prosop;
-prosop de unică întrebuinţare;
Spalarea chirurgicală a mâinilor
Spalarea chirurgicala pe langa procedura standard, include dupa umezire cu apă sterilă,
sapunire si clatire, o frecare cu perie sterila si sapun lichid antiseptic, a unghiilor timp de 30” pentru
fiecare mana urmata din nou de clatire. Se continua cu o noua sapunire , clatire si dezinfectie cu solutie
antiseptica prin aplicare si frecare pana la patrunderea completa in tegument. Uscarea finala a mainilor se
face prin stergere cu prosop steril incepand cu degetele si terminand cu coatele sau prin expunerea la aer
cu ţinerea mâinilor în sus. Abia apoi se pot pune mănuşile necesare procedurilor sterile. Procedura este
lunga de aproximativ 5-10’, greoaie, motiv pentru care s-a propus o varianta scurta care include sapunire,
clatire, uscare si dezinfectie cu 2 tipuri de solutie antiseptica, urmată de punerea mănuşilor sterile.
Metodă alternativă – mai rapidă (pentru tehnica antiseptica si chirurgicala), utilă în urgenţe
şi în spaţii ce nu permit spalarea mâinilor (ambulanţe) consta in frecarea mainilor cu soluţii antiseptice
timp de 15 sec. inainte si între manevre, cu condiţia ca anterior să se fi practicat o spălare simplă sau
aseptică de 2-3 min. şi ca frecarea cu antiseptice să nu se efectueze pe mâini murdare de substanţe
organice.
EXPUNEREA PROFESIONALA
-prin inoculări percutante: înţepare;tăiere;
-contaminarea tegumentelor care prezintă soluţii de continuitate;
-contaminarea mucoaselor;
- în timpul:
-efectuării de manopere medicale invazive cu ace şi instrumente ascuţite;
-manipulării de produse biologice potenţial contaminate;
-manipulării instrumentarului şi a altor materiale sanitare, după utilizarea în activităţi care au
dus la contaminarea cu produse biologice potenţial infectate.
-prin intermediul:
-instrumentelor ascuţite;
-materialului moale;
-suprafeţelor, altor materiale utilizate în activitatea din unităţile sanitare;
-reziduurilor din activitatea medicală.
METODE DE PREVENIRE
a) obiecte ascuţite:
-reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
-colectarea imediat după utilizare în containere rezistente la înţepare şi tăiere, amplasate la
îndemână şi marcate corespunzător, pentru:
-pregătire în vederea utilizării;
-distrugere;
-evitarea recapişonării, îndoirii, ruperii acelor utilizate.
b) lenjerie:
-manipularea lenjeriei contaminate cu sânge şi alte produse biologice potenţial contaminate cât
mai puţin posibil;
-sortare şi prelucrare cu echipament de protecţie potrivit, în spaţii special destinate;
-colectarea în saci impermeabili, marcaţi în mod corespunzător;
evitarea păstrării lor îndelungate, înainte de prelucrare;
-
EXPUNEREA MUCOASELOR:
- clătirea gurii cu apă curentă (gargarisme);
- clătirea mucoaselor oculare cu apă curentă sau ser fiziologic.
RAPORTAREA EVENIMENTULUI:
-medicului personalului;
- imediat după expunere;
- înregistrarea datelor de identificare a pacientului-sursă (dacă este posibilă identificarea);
- înregistrarea unor date legate de personalul care s-a expus: momentul, felul expunerii, primul
ajutor.
MEDICUL PERSONALULUI decide:
■ asupra personalului;
■ asupra pacientului.
■ testare privind statutul imunitar şi infecţios (HBV,HIV) în dinamică;
■ urmărirea clinică, profilaxie (vaccin HBV), tratament complicaţiiale expunerii.
Dacă pacientul refuză testarea, sau dacă sursa expunerii este imposibil de identificat:
- consiliere pretest-persoanal;
- testare în dinamică, urmărirea clinică.
Persoanele expuse în timpul activităţii în unităţi private se vor adresa Inspectoratului de Poliţie
Sanitară şi Medicină Preventivă, dacă nu au acces la medicul personalului sanitar din unităţile de
stat.
Întreaga asistenţă acordată persoanelor implicate în expunerea profesională se va
desfăşura numai pe bază de consimptământ şi confiden-ţialitate, cu asigurarea documentelor
medicale.
Personal infectat cu HIV:
-
respectarea drepturilor omului;
schimbarea locului de muncă, având acordul celui infectat, sau la cererea acestuia când:
-
Pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti masurile care se iau, tin seama de cauza, fracventa,
gravitate si particularitati clinico-epidemiologice.
Transmiterea infectiei se face de la om la om si este un proces tip lant, ce prezinta 6 verigi.
Fiecare etapa a lantului depinde de succesul realizarii etapei precedente. Daca se reuseste ruperea
acestui lant, boala nu se mai propaga. Soliditatea lantului depinde de soliditatea verigilor sale.
Prevenirea infecțiilor nosocomiale
Asepsia este o metoda profilactica de prevenire, prin care organismul este ferit de
infectia microbiana si este realizata prin curatenie si sterilizare
Antisepsia este o metoda curativa care lupta impotriva infectiilor, prin utilizare de antiseptice.
4. Aplicarea exacta si prompta a potentialului infectios si receptivitatii bolnavilor, prin aplicarea
masurilor de izolare a surselor si de protectie a receptivilor.
1. Circuit septic - sensul de circulaţie în interiorul unei unităţi sanitare, care in introducerea
germenilor patogeni generatori de infecţii şi infestaţii.
2. Circuit aseptic - sensul de circulaţie în interiorul unei unităţi sanitare care asigură con de
protecţie împotriva infecţiilor şi infectaţilor.
Unităţile sanitare funcţionează pe baza separării circuitelor septice fată de cele aseptice.
Scop: cunoaşterea componentelor şi sensului de circulaţie (de desfăşurare) pentru: circuitul
intrare/ieşire a personalului: circuitul de primire a bolnavilor în spital; circuitul lenjeriei,
alimentelor şi veselei, circuitul de sterilizare al instrumentelor şi materialelor, circuitul vizitatori
1. Circuitul de intrare al personalului: exterior - dulapuri pentru haine de oraş -
cabine duşuri şi spălătoare - dulapuri pentru îmbrăcămintea de protecţie - spre secţie.
2. Circuitul de primire al bolnavilor în spital: exterior - sala de aşteptare - înregis
dezbrăcare, consultare - îmbăiere (deparazitare), îmbrăcare + magazia pt. rufe curate - trans
internare în secţie.
3. Circuitul lenjeriei: cărucior pt. adunarea lenjeriei murdare, introducerea lenjeriei în
c dublate cu pânză impermeabilă - transportul lenjeriei murdare - spălătorie (dezinfectare, sp~
uscare, călcare magazia de rufe curate - distribuirea lenjeriei curate în saloane).
4. Circuitul alimentelor şi veselei: oficiul alimentar al secţiei - se pun alimentele în \
colective - apoi porţionare - se pun pe farfurii şi pe cărucior şi se repartizează la bolnavi - ape
adună resturile alimentare şi se aruncă la ghena de gunoi.
5. Circuitul de sterilizare al instrumentelor şi materialelor: instrumente utilizate -
camen recepţionare a instrumentelor - camera pentru curăţire mecanică şi chimică a instrumentelor
fol
- camera de sterilizare - depozitarea instrumentelor - instrumentele sterile se vor repartiza dt
ghişeul de eliberare.
6. Circuitul vizitatorilor: vizitatori - primire de halate - papuci - vizita la bolnav în
stabilite - ieşirea vizitatorilor.
EVIDENŢA ŞI MIŞCAREA BOLNAVILOR IN SPITAL
Curățenia începe întotdeauna cu spațiile curate, se face zilnic și oridecâteori este nevoie.
2. Detergenţi
Detergenţi neutri - detergenţi lichizi, universali pt. paviment, mobilier, veselă, etc.
Detergenţi alcalini (decapanti ) - pt. spălarea zilnică a pavimentelor sau întreţinere de
fond. Detergenţi acizi sau detartranţi - curăţarea depunerilor de piatră.
Detergenţi dezinfectând sau detergenţi cationici - au proprietatea de curăţare şi dezinfectare.
- nu se amestecă produsele.
DEZINFECTIA
Metode fizice
Cloramina B – contine 20-25% clor activ si este o pulbere cristalina alba sau foarte slab galbuie cu
miros de clor, gust amar si neplacut.
Este solubila in alcool, glicerina si aps. Incalzita se descompune cu explozie.
Are efect bactricid si virulicid, indicata in dezifactia suprafetelor si obiecatelor pentru pavimente,
lenjeriei de corp si de pat, jucarii si obiecte de sticla, vesela si termometre. Solutia de cloramina se
schimba la 12h. Se poate mai folosi ca antiseptic pentru dezinfectia mainilor.
Tinctura de iod si betadina – solutii ce elibereaza iod care are o toxicitate redusa si o actiune
germicida cu spectru larg, efectul instalandu-se rapid
Formolul – o solutie transparenta, incolora, cu miros intepator care se amesteca in orice proportie cu
apa si alcoolul.
Are un spectru larg bactericid, virulicid, si fungicid.
Timpul de actiune in operatiunile este de 6-24h.
Este folosit in special pentru conservare in recipiente bine astupate si pastrate la o temperatura de
sub 10ºC.
Toxicitatea sa este foarte mare si poate da frecvent intoxicatii.
Dezinfectia prin inmuiere – solutia de formol poate fi folosita si la dezinfectia prin inmuiere, insa in
mod obisnuit se folosesc preparate pe baza de formol.
NITRAT DE ARGINT – Substanta ce se prezinta sub forma de cristale alb-negricioase, iar solutia
de nitrat de argint se prepara punand 1g de pulbere in 100ml de apa distilata. In solutie concentrata
este toxic iar in concentratie mai mare de 2-3% este caustic.
ACIDUL BORIC – Se gaseste sub forma de cristalemici si se intrebuinteaza ca atare sau sub forma
de solutie 2-4%. Este un antiseptic slab, care se utilizeaza mai ales pentrucombaterea infectiilor cu
bacilul piocianic. Prezenta acestui bacil este recunoscuta in plaga dupa culoarea verde pe care o au
compresele imbibate cu puroi.
DEZINFECTIA TEGUMENTULUI
Este o etapa obligatorie inaintea executarii unor tehnici precum injectii, punctii, si interventii
chirurgicale. In functie de tehnica executata dezinfectia este de tip 1, 2 sau 3.
TIP 1 – se face in cazul unui risc redus de infectie. Este indicata in infectia intradermica,
subcutanata, intravenoasa si in recoltarile de sange.
Tehnica – se aplica dezinfectant pe piele cu un tampon imbibat, durata de actiune fiind de 30sec.
TIP 2 – se aplica in cazul unui risc mediu de infectie. Este indicata in cateterizarea venelor in
vederea perfuziei continue, injectia intramusculara si recoltarea sangelui pentru hemocultura.
Tehnica – se curata pielea cu tampon imbibat in dezinfectant apoi cu un tampon steril, efectuandu-se
inca odata acelasi procedeu. Durata de actiune este de 30sec.
TIP 3 – se aplica in cazul unor infectii de risc mare si este indicata in interventii chirurgicale si
punctii.
Tehnica – se curata pielea cu apa si sapun, se epileaza si se degreseaza, se aplica dezinfectantul de 2
ori la interval de 2,5 minute. Durata totala de actiune este de 5 minute. Persoana care executa
dezinfectia de tip 3 poarta manusi sterile.
consta in spalarea cu apa calda si detergent lichid dezinfectant, a ferestrelor, usilor, lambriurilor,
mobilierului si pavimentului. Dezinfectia se face prin pulverizare si stropire a suprafetelor
mobilierului, saltelelor, paturilor, pernelor, cu solutie de formol sau alte dezinfectante. Curatenia si
dezinfectia curenta consta in indepartarea prafului si a reziduurilor solide si se face prin metode care
evita impurificarea aerului.
Spalarea pavimentului se face cu apa calda si detergent folosind 2 galeti, una pentru solutie curata si
alta in care se descarca. Spalarea se face cel putin de 2 ori pe zi, sau ori de cate ori este nevoie.
Mobilierul se curata cu carpe curate, umezite in solutie de dezinfectant care vor fi schimbate la
fiecare salon. Este interzisa folosirea pentru curatenia mobilierului a carpelor si recipientelor
intrebuintate la curatenia pavimentului. Dupa efectuarea curateniei, galetile se spala si se
dezinfecteaza cu solutii clorigene si se tin uscate pana la urmatoarea utilizare. Chiuvetele se intretin
prin spalare cu apa si detergent.
La sfarsitul programului operativ se face stergerea almpii scialitice cu o bucata de panza curata
inmuiata in solutie dezinfectanta. Mobilierul se curata cu apa si detergent iar dupa uscare se sterge
cu o panza inmuiata in dezinfectant.
Salile de operatie si salile de nastere se curata si se dezinfecteaza dupa fiecare operatie sau nastere.
Dezinfectia ciclica se face saptamanal in ziua de repaus a salii prin formolizare sau cu alte
dezinfectante. In actiunile de curatare si dezinfectie sunt cuprinse atat salile de operatie cat si cele de
spalare a instrumentarului, cele de spalare chirurgicala si echipare sterila. Aparatura din blocurile
operatorii se decontamineaza prin demontarea si curatarea minutioasa si dezinfectare iar orice piesa
care suporta sterilizarea se sterilizeaza.
In saloanele de nou nascuti dezinfectia ciclica se efectueaza dupa evacuarea fiecarui salon in interval
de 10-15 zile.
Procedee fizice – constau in indepartarea mecaica a insectelor, pieptanarea sau perierea parului,
scuturarea lenjeriei, calcarea cu fierul de calcat, indepartarea resturilor alimentare din incaperi si
depozitarea lor temporara in cutii de resturi alimentare.
Asezarea de plase contra mustelor si tantarilor la ferestre. Astuparea crapaturilor la locurile de
patrundere a tevilor pentru a impiedica patrunderea si adapostirea gandacilor.
Pastrarea alimentelor se face in dulapuri si frigidere bine inchise, in cutii si vase acoperite.
Se va face golirea zilnica a noptierelor de alimente si curatarea lor.
Mijloace chimice – se utilizeaza substante chimice sub forma de pulberi, solutii aerosol, gaze cu
efect imediat sau prmanent, 1-2 saptamani sau luni, urmarind distrugerea insectelor.
Reziduurile solide colectate din saloane, sali de tratament, sali de operatie, sali de nastere, se
indeparteaza dupa fiecare interventie si se colecteaza in recipiente impermeabile marcate cu diferite
culori. Spitalele sunt dotate cu crematorii pentru arderea deseurilor considerate infectate. Reziduurile
lichide se indeparteaza prin reteaua de canalizare. Resturile alimentare de la pacienti se indeparteaza
dupa ce au fost fierte, pentru distrugerea germenilor patogeni. Recipientele, containerele colectoare
se spala si se dezinfecteaza dupa folosire. Deseurile reciclabile si curate(hartie, plastic) se aduna in
containere speciale.
1. GALBEN – Pentru deseuri infectioase compuse din sange precum si totalitatea materialelor
care au venit in contact cu acesta sau alte lichide biologice. Deseuri din sectiile de
hemodializa, instrumentarele intepatoare, taietoare si materiale de unica folosinta (manusi,
seringi, bisturie).
2. VERDE – folosit la deseuri anatomo-patologice si anatomice precum fetusi, placente, parti
anatomice si material biopsic rezultata din blocurile operatorii de chirurgie si obsterica-
ginecologie. Parti obtinute din laboratoarele de autopsii, cadavre de animale rezultate in
urma activitatilor de cercetare si experimentare.
3. ROSU – pentru deseuri cu risc infectios major si pentru cele intepatoare-taietoare, pipete,
ace, seringi, lame de bisturiu, sticlarie de laborator sau alta sticlarie sparta, sau care a intrat in
contact cu material infectat.
4. NEGRU – pentru deseuri nepericuloase, fara risc infectios si cele asimilabile deseurilor
menajere.
3. Sterilizarea
Metoda principala de asepsie şi cea mai perfectă care realizează distrugerea microbilor, a
formelor sporuale microbiene, a ciupercilor şi virusurilor, poarta numele de sterilizare.
Metodele de sterilizare sunt de trei feluri, după sursa folosită:
A. Metode fizice:
-prin caldura:-uscată ( flambarea, Poupinel)
-umedă ( fierbere, autoclavare)
-prin iradiere
B. Metode chimice:
-formolizarea
-sterilizarea
C. Metode biologice:
-sulfamide
-antibiotice
-vapori cu Oxietilenă
Sterilizarea este precedată de pregătirea instrumentelor și materialelor.
Clasificarea instrumentelor
Pentru acţiuni practice, instrumentele şi obiectele utilizate în asistenţa medicală au clasificate în trei
categorii, după riscul de transmitere a infecţiilor pe care îl presupune utilizarea acestora
■ instrumente critice;
■ instrumente semi-critice;
■ instrumente non-critice.
Instrumente critice - sunt cele care vin în contact cu ţesuturile sterile sau sistemul
vascular, instrumente care penetrează pielea sau mucoasele.
Ex.: - bisturie, ace, catetere vasculare, implanturi;
- alt instrumentar chirurgical invaziv.
Necesită sterilizare între utilizări.
Instrumente semi-critice - sunt cele care vin în contact cu mucoasele, cu excepţia
mucoasei periodontale sau cu soluţii de continuitate ale pielii.
Ex.: - endoscoape, laringoscoape, tuburi endotraheale;
- echipament de anestezie şi respiraţie asistată.
Necesită sterilizare sau dezinfecţie de nivel înalt între utilizări:
- termometre orale sau rectale şi
- suprafeţe netede, dure
Necesită dezinfecţie de nivel intermediar până la scăzut între utilizări.
Instrumente non-critice - lenjerie, muşamale, aleze, etc.
-instrumentele care penetrează ţesuturile normal sterile şi instrumentele prin care curge
sânge, trebuie sterilizate înainte de utilizare.
-Instrumentele reutilizabile sau obiectele care vin în contact cu mucoasele trebuie să fie
sterilizate sau dezinfectate de nivel înalt înainte de reutilizare.
-Instrumentele care necesită sterilizare trebuie să fie curăţate înainte, pentru a reduce gradul
de încărcătură bacteriană.
O atenţie deosebită se va acorda suprafeţelor de lucru: suprafeţele pe care se pregătesc
tratamentele injectabile, separate de cele pentru depozitarea probelor biologice prelevate
pentru laborator, trebuie să fie curăţate şi dezinfectate, pentru evitarea transmiterii
germenilor ce recunosc drept cale de transmitere sângele (virusurile hepatitice B. C şi HIV).
Metode de curăţire:
- pt. masa de operaţie, mese instrumentar - ştergere, stropire, pulverizare;
- băiţe pentru copii - ştergere;
- ploşti, oliţe, recipiente pt. colectare de produse patologice - imersie după golire şi spălare
prealabilă, folosind 1 voi. soluţie pentru 1 voi. recipient;
- mobilier, paturi şi noptiere - ştergere, stropire, pulverizare.
Pregătirea în vederea sterilizării instrumentarului medico-chirurgical utilizat cuprinde 8 etape :
1.Sortarea materialelor( critice,non critice, semicritice)
2. Curățarea și decontaminarea- se face imediat după utilizarea instrumentului,se pune in sol.Thor 0,5% timp
de 15 min, apoi se face curățatea propriu-zisă,prin care se elimină materiile organice cu ajutorul unei perii
3. Clătirea instrumentarului-se face sub jet de apă caldă pentru a elimina orice urmă de detergent ,
dezinfectant,sau alte impurități.
4. Dezinfecția- se face prin submerjarea instrumentelor în dezinfectant timp de 15 min.Ex. Lysetol sau
Gigasept
5. Clătire- sub jet de apă caldă
6. Uscarea instrumentelor- se face prin ștergere individuală(cu ajutorul unor cârpe sau tifon).
7. Lubrefierea- se face cu ulei de parafină, pe toată suprafața instrumentului
8. Verificarea integrității și funcționalitatea instrumentelor
În urama acestor etape urmează aranjarea în cutii (casolete si truse)
Lamele bisturieleor trebuie învelite in vată sau tifon pt protejare.
Cutiile metalice cu instrumente se sterilizează la Poupinel sau Autoclav folosindu-se fiole martor.
Când instrumentele nu se vor mai utiliza o perioadă de timp mai îndelungată, vor fi păstrate în locuri ferite
de umiditate, unse cu un strat subțire de vaselină,sau parafină mai ales la îmbinări.
Sterilizarea la Poupinel
Metoda optima de sterilizare prin caldura uscată se ralizeaza la POUPINEL. Acesta este un
aparat cu pereţi de metal, rezistenti dubli, între care se afla azbest isolator. Sursa de caldura este electrica şi
trebuie sa asigure temperaturi ridicate la care sterilizarea sa fie realizata. În aparat exista un ventilator care
omogenizeaza aerul din interior, pentru a avea temperatură corectă în toate compartimentele. Pe rafturi se
pun cutii cu instrumente de metal sau de sticla care rezista la temperaturi ridicate. Un termometru la exterior
permite urmarirea temperaturii din aparat care trebuie sa atinga 160 grade eficiente după două ore, 170 grade
după o ora şi jumatate sau 180 grade pentru o durata de 45 minute de sterilizare. Evident, ca în acest aparat
nu se pot steriliza materilale care nu rezista la asemenea temperaturi. De obicei se sterilizeaza instrumentarul
chirurgical sau de metal. Avantajul acestei strerilizări constă în faptul că obiectele sunt perfect uscate, după
sterilizare și nu deteriorează obiectele metalice.Ciclul complet de sterilizare are 3 timpi:
- Încălzirea la temperatura indicată pentru sterilizare
- Menținerea temperaturii realizate în tot timpul indicat
- Răcirea aparatului.
În timpul ciclului de sterilizare este interzis să se deschidă ușa aparatului.
Sterilizarea la Autoclav
Autoclavul este un aparat cu pereţi rezistenti pentru a rezista la presiunile mari. Este prevazut cu
o sursa de caldura capabila sa atinga temperaturile dorite amplificate de presiune. În interiorul autoclavului
se gasesc rafturi pe care se aseaza casolete şi cutiile de instrumente. Casoletele sunt cutiile de metal rotunde,
prevazute cu un manson reglabil care acopera o serie de orificii care permit patrunderea aburilor în interior
si care se inchid după sterilizare pentru a evita patrunderea microbiilor.
Principiul de funcţionare a autoclavului este realizarea de vapori sub presiune prin incalzirea
apei care se afla într-un recipient situat deasupra sursei de caldura. Presiunea şi temperatura dicteaza timpul
necesar pentru o sterilizare corecta.
La exteriorul aparatului exista un manometru care marcheaza presiunea din interior şi un
termometru care arata temperatura.
Raportul dintre presiune şi temperature creşte puterea de sterilizare. Astfel, la o atmosfera se
realizează o temperature de 120 grade, la 1,5 atmosfere se realizează 128 grade, la 2 atm. Se obţine la o
presiune de 2,5 atm. şi o temperature de 144 grade timp de 30 minute, la care cei mai rezistenti spori,
ciupercile şi virusurile mor.
Pentru controlul eficientei sterilizarii se folosesc teste speciale care contin substanţe incolore
care isi modifica coloarea la temperaturile de 120 grade sau temperaturile mai crescute. Aceste substanţe se
gasesc în flacoane ermetic inchise în care se introduc în casolete şi cutiile de instrumente. Tubul Brown are
trei variatiuni de culori în nuante diferite, în funcţie de temperatura O metoda ingenioasa foloseste stampile
cu soluţii incolore cu amprenta de “steril”care la temperature devine vizibila. În lipsa acestora se pot folosi
eprubete inchise cu germeni şi spori care se verifica după sterilizare în laboratorul spitalulului pentru a vedea
eficienta sterilizarii.
Sterilizarea cu vapori de Oxietilenă
Este sterilizare chimică la rece,care protejează materialele de cauciuc sau plastic.
Acesti vapori sunt penetranti şi putem introduce pentru sterilizare şi materiale şi instrumente
ambulate. Vaporii patrund prin materiale de plastic, lemn sau hartie.
Se introduc materialele într-o încăpere perfect închisă , se pornește aparatul și se lasă ca gazele
să atingă o presiunede 1-1,5 atm , La atingerea presiunii de1,5 atm aparatul se oprește singur.
Ușa încăperii se deschide numai după ce gazul a fost evacuat printr-o conductă înafara clădirii.
Materialele sterilizate se ambalează în folii etanșe și se pot utiliza începând cu a doua zi.
Menținerea sterilizării
Pentru menținerea sterilizării obiectelor și materialelor este necesar să se asigure etanșietatea
cutiilor cu sterile și păstrarea acestora, până la distribuire într-un loc special amenajat pentru strile.
Durata de vlabilitatea a sterilelor este de 24 ore cu condiția de a se menține cutia închisă, imediat
după sterilizare , pe ambalaj sau pe cutii se aplică o banderolă de hârtie , care se rupe cu ocazia deschiderii
înainte de folosire.
Banderola trebuie să cuprindă următoarele date:
-ziua și ora sterilizării
- data si ora la care expiră valabilitatea sterilizării
- conținutul ambalajului
- indicativul persoanei care a sterilizat
Bibliografie