Grile Fizica 2009 PDF

J. Neamţu E. Osiac P.G.
Anoaica
FIZICĂ
TESTE GRILĂ
PENTRU ADMITEREA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR
Electricitate – Termodinamică – Optică – Atomică – Nucleară
UMF Craiova
2009
Fizică Teste Grilă
2
3
4
Prefaţă
Lucrarea este destinată examenului de admitere la Facultatea de Medicină şi cuprinde întrebări

şi probleme tip test, pentru proba de Fizică.
Conţinutul volumului este organizat în următoarele părţi: Electricitate (Curent Continuu şi
Alternativ), Termodinamică, Optică, Atomică şi Nucleară. Testele sunt astfel alese încât să acopere
programa analitică şi tematica bibliografică prezentată la sfârşitul volumului, referitoare la
secţiunile menţionate1.
Se urmăreşte clarificarea, înţelegerea aprofundată şi fixarea cunoştinţelor teoretice, precum şi
deprinderea „alegerii răspunsului corect“ în urma analizei fenomenului fizic sau, după caz, în urma
rezolvării corecte a unei probleme.
Toate testele au cinci variante de răspunsuri şi sunt împărţite în două categorii – cu răspuns
unic – şi în acest caz sunt marcate la începutul enunţului cu simbolul „ * “ şi cu răspuns multiplu,
nemarcate. La sfârşitul lucrării, se oferă răspunsurile corecte ale testelor.
Întrebările şi problemele din această culegere de teste au menirea să ofere candidaţilor o bază
de pregătire cât mai apropiată de condiţiile de examen şi vor sta la baza redactării chestionarelor de
concurs.
Structura probei de concurs, pe tipuri de teste, şi distribuirea acestora pe capitolele din
programa analitică de concurs, precum şi numărul total de întrebări şi gradul de dificultate al
acestora vor fi stabilite în perioada concursului2.
Succes!
Autorii
1
Notă: La redactarea testelor grilă se au în vedere toate manualele alternative agreate de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, dar candidaţii sunt rugaţi să consulte tematica şi bibliografia fiecărei discipline de concurs.
2
A se urmări metodologia indicată şi pe site-ul UMF Craiova, privitoare la detaliile concursului: www.new.umfcv.ro
5
6
Cuprins
PREFAŢĂ...........................................................................................................................................5
CAPITOLUL 1: PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU ......................9
CAPITOLUL 2: PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI ALTERNATIV ................18
CAPITOLUL 3: TERMODINAMICĂ............................................................................................21
CAPITOLUL 4: OPTICĂ................................................................................................................47
CAPITOLUL 5: FIZICĂ ATOMICĂ .............................................................................................61
CAPITOLUL 6: FIZICĂ NUCLEARĂ ..........................................................................................67
RĂSPUNSURI..................................................................................................................................72
Capitolul 1......................................................................................................................................72
Capitolul 2......................................................................................................................................72
Capitolul 3......................................................................................................................................73
Capitolul 4......................................................................................................................................73
Capitolul 5......................................................................................................................................76
Capitolul 6......................................................................................................................................77
BIBLIOGRAFIE TEMATICĂ.......................................................................................................79
7
8
Fizică | Teste Grilă
Capitolul 1: Producerea şi utilizarea d) R=

1 l
curentului continuu ρS
e) R = ρ ⋅ l ⋅ S
1. Cauza producerii curentului electric într- 5. * Prin convenţie de semn sensul
un conductor electric poate fi: curentului intr-un conductor coincide cu:
a) deplasarea ordonată a electronilor liberi a) sensul de deplasare al particulelor neutre
într-un conductor b) sensul de deplasare al electronilor de
b) deplasarea dezordonată a electronilor conducţie
liberi într-un conductor c) sensul invers de deplasare al electronilor
c) deplasarea ordonată a ionilor într-un lichid liberi
conductor d) sensul invers de deplasare al particulelor
d) deplasarea dezordonată a ionilor într-un neutre
lichid conductor e) se alege arbitrar
e) existenta electronilor liberi într-un 6. * Legea lui Ohm pentru o porţiune de
conductor circuit este:
2. * Intensitatea curentului electric este a) I = U ⋅ R
legată de sarcina Q pe care o deplasează în U
circuit în timpul Δt prin relaţia: b) I =
R
a) I = Q ⋅ Δt
R
Q c) I =
b) I = U
Λt d) I = R ⋅ U 2
Δt
c) I = e) I = R 2 ⋅ U
Q 7. * Legea lui Ohm pentru circuitul întreg
1 este:
d) I =
Q a) I = E (R + r )
Q2 r
e) I= b) I =
Δt E+R
3. * Rezistenta electrică are ca relaţie de E
c) I =
definiţie(U este tensiunea la bornele R+r
conductorului iar I curentul care îl R+r
străbate): d) I =
E
I R⋅r
a) R = e) I =
U E
b) R = U ⋅ I 8. * Intensitatea de scurtcircuit este:
U E
c) R = a) I SC =
I R
d) R = U ⋅ I 2 E
U2 b) I SC =
e) R = r
I c) I SC = 0
4. * Pentru un conductor metalic filiform r
rezistenta este dată de relaţia d) I SC =
l E
a) R = ρ e) I SC = E ⋅ r
S
S 9. * Tensiunea electromotoare (T.E.M.) a
b) R = ρ unui circuit este de 6V. Când un rezistor cu
l
rezistenta de 1 Ω e conectat pe circuit,
1 S
c) R = intensitatea curentului este de 3 A. Care este
ρ l intensitatea de scurtcircuit.
a) I SC = 2 A
9
b) I SC = 8 A 14. * Intr-un circuit electric simplu , puterea

c) I SC = 6 A transferată de sursa circuitului exterior
admite un maxim dat de formula:
d) I SC = 4 A
E2
e) I SC = 0 A a) Pmax =
4r
10. * Tensiunea la bornele unui circuit E
deschis este 6V. Curentul de scurtcircuit este b) Pmax =
4r
ISC =30 A. Care este tensiunea
electromotoare şi rezistenta internă a sursei: 4E
c) Pmax = 2
a) 6V;0,2 Ω r
b) 10V;2 Ω 4E
d) Pmax =
c) 8V;1 Ω r
d) 6V;1 Ω e) Pmax = 4 E ⋅ r
e) 3V;0,2 Ω 15. * Maximul puterii transferate circuitului
11. * Ce intensităţi au curenţii ai căror valori exterior se realizează când între rezistenţa
nu sunt indicate în figura de mai jos: circuitului exterior şi rezistenţa internă a
sursei există relaţia:
1
2 a) R = 2r
1
3 b) R =
? r
c) R = r
4 1,5 d) R = r 2
r
e) R =
2
a) 3 A
16. * Într-un circuit electric simplu
b) 2 A
rezistenţa circuitului exterior este de n ori
c) 4,5 A
mai mare decât rezistenţa circuitului
d) 1 A
interior. Randamentul circuitului este:
e) 0 A
n +1
12. * Trei rezistoare având rezistenţele a)
R1=15Ω, R2=45Ω şi R3=30Ω sunt grupate în n
serie. Rezistenţa echivalentă a grupării este: n
b)
a) 60Ω n +1
b) 70Ω 1
c)
c) 90Ω n +1
d) 25Ω n
d)
e) 75Ω 2n + 1
13. * Trei rezistoare având rezistenţele 1
R1=4Ω, R2=30Ω şi R3=60Ω sunt grupate în e)
n
paralel. Rezistenţa echivalentă a grupării 17. * Dacă într-un circuit simplu, rezistenţa
este: circuitului exterior este de n ori mai mica
a) 3Ω decât rezistenţa internă a sursei, atunci
b) 5 Ω randamentul sursei este:
10 n +1
c) Ω a)
3 n
3 1
d) Ω b)
10 n +1
e) 2 Ω n
c)
n +1
10
1 P1 R1
d) a) =
n P2 R2
e) n(n + 1) P1 R2
b) =
P2 R1
18. * Rezistivitatea electrică depinde de 2
temperatură după legea: P1 R1
c) =
a) ρ = ρ 0 (1 + α ⋅ t ) P2 R2 2
b) ρ = ρ 0 (1 − α ⋅ t ) P1 1
d) =
ρ0 P2 R2 ⋅ R1
c) ρ=
(1 + α ⋅ t ) P1
e) = R2 ⋅ R1
ρ0 P2
d) ρ=
(1 − α ⋅ t ) 22. * Două rezistoare au rezistenţele R1 şi R2.
e) ρ = ρ 0 (1 − α ⋅ t )2 Raportul puterilor disipate pe cele două
rezistenţe legate în paralel este:
19. * Două conductoare metalice filiforme
P1 R1
din acelaşi material au între elementele ce le a) =
caracterizează relaţiile: l1=2⋅l2; S1=3⋅S2. Care P2 R2
R P1
este raportul 1 : b) = R2 ⋅ R1
R2 P2
1 P1 R2
a) c) =
2 P2 R1
1 P1 R1
2
b) d) =
3 P2 R2 2
2
c) P1 R1
3 e) =
4 P2 R2
d)
3
3 23. * Pentru n rezistori de aceiaşi rezistenţă
e) R, grupaţi în serie, rezistenţa echivalentă Re
2
20. * Doi rezistori de rezistenţe R1 şi R2 au este:
când sunt parcurşi de acelaşi curent puterile R
a) Re =
P1 şi P2 aflate în relaţia P1=n2·P2. n
Rezistenţele R1 şi R2 se află în raportul: b) Re = n ⋅ R
R1 1 c) Re = n 2 ⋅ R
a) =
R2 n 1
R1 d) Re =
b) = n2 n⋅R
R2 n
e) Re =
R1 R
c) =n 24. * Pentru n rezistori de aceiaşi rezistenţă
R2
R, grupaţi în paralel, rezistenţa echivalentă
R1
d) = n +1 Re este:
R2 R
a) Re =
R1 1 n
e) =
R2 n + 1 b) Re = n ⋅ R
21. * Două rezistoare au rezistenţele R1 şi R2. n
Raportul puterilor disipate pe cele două c) Re =
R
rezistenţe legate în serie este:
11
1 d) 25 Ω
d) Re =
n⋅R e) 100 Ω
n2 28. * Care este rezistenţa unui fir metalic
e) Re = lung de 10 km şi având secţiunea de 8mm2
R
daca rezistivitatea este ρ = 0,12⋅10-6 Ωm
25. * Trei rezistoare de rezistenţă egală R a) 15Ω
sunt grupate ca în figură. Rezistenţa b) 200Ω
echivalentă Re a montajului este: c) 150Ω
d) 250Ω
R R e) 1500Ω
29. * Care este intensitatea curentului
electric care trece printr-un bec electric
R având o rezistenţă de 240Ω daca tensiunea
aplicată becului este de 120 V.
3R a) 5 A
a) Re =
2 b) 2 A
b) Re = 3R c) 1 A
d) 0,5 A
2R
c) Re = e) 3 A
3 30. * Ce tensiune ar trebui aplicată la
R capetele unei rezistenţe R = 160 Ω pentru a
d) Re =
3 putea trece un curent de 1,5 A:
R a) 24 V
e) Re =
2 b) 240 V
c) 10 V
26. * Trei rezistoare de rezistenţă egala R d) 100 V
sunt grupate ca în figură. Rezistenţa e) 160 V
echivalentă Re a montajului este: 31. * La bornele unei surse cu tensiunea
electromotoare de 12 V se conectează un
R
conductor având o rezistenţă de 5 Ω. Dacă
R tensiunea la bornele circuitului este de 11 V
atunci intensitatea curentului şi rezistenţa
R internă a sursei sunt:
a) I = 2 A; r = 0,15 Ω
2R b) I = 2,2 A; r = 0,45 Ω
a) Re =
3 c) I = 3 A; r = 0,5 Ω
b) Re = 2 R d) I = 1 A; r = 0,5 Ω
R e) I = 1,5 A; r = 0,5 Ω
c) Re =
2 32. * Trei conductori având rezistenţele R1 =
3R 50 Ω, R2 = 70 Ω şi R3 = 120 Ω sunt legaţi în
d) Re = serie. La extremităţile circuitului este
2
R aplicată o tensiune de 120 V. Ce intensitate
e) Re = are curentul care străbate rezistenţele
3 a) 1 A
27. * Tensiunea aplicată unui reostat este de b) 0,75 A
100 V. Care este rezistenţa reostatului dacă c) 0,5 A
prin el circulă un curent cu intensitatea I = d) 1,5 A
5A e) 0,25 A
a) 10 Ω 33. * Trei conductori având rezistenţele R1 =
b) 15 Ω 2 Ω, R2 = 6 Ω şi R3 = 3 Ω sunt legaţi în
c) 20 Ω paralel. Ce tensiune a fost aplicată la bornele
12
circuitului daca intensitatea curentului b) este egală cu tensiunea electromotoare a

principal care străbate rezistenţele este I =10 sursei intr-un circuit deschis
A. c) este mai mare decât tensiunea
a) 5 V electromotoare a sursei intr-un circuit închis
b) 7 V d) este egală cu produsul intre curentul din
c) 9 V circuit şi rezistenţa echivalentă a circuitului
d) 10 V exterior
e) 3 V e) este mai mică decât tensiunea
34. * Un curent electric cu intensitatea I = electromotoare a sursei în circuit deschis
0,5 A străbate un bec electric. Dacă becului îi 39. Tensiunea la bornele unui circuit electric
este aplicată o tensiune U = 120 V, puterea este:
becului este: a) U = Re ⋅ I
a) 40 W b) U = E (circuit deschis)
b) 75 W c) U = E − I ⋅ r (circuit închis)
c) 100 W d) U = I ⋅ r
d) 60 W e) U = E + I ⋅ r
e) 45 W
40. Unitatea de măsura a rezistenţei este:
35. * Un dispozitiv electric are o putere de P
a) Ω
= 220 W şi este conectat la o tensiune de 220
V
V. În timp de 15 minute de funcţionare b)
dispozitivul degajă o căldură de: A
a) 200.000 J kg ⋅ m 2
c)
b) 200 kJ A2 ⋅ s 3
c) 198.000 J kg ⋅ m
d) 195 kJ d)
A2 ⋅ s 2
e) 0,195 MJ
36. * Ce intensitate are curentul care trebuie kg ⋅ m 2
e)
sa treacă printr-o rezistenţă electrică astfel A ⋅ s2
încât în timp de 5 minute sa se disipeze o 41. Unitatea de măsură pentru rezistivitatea
cantitate de căldură egală cu 165 kJ când electrică este:
tensiunea aplicată este de 110 V. a) Ω ⋅ m
a) 2 A Ω
b)
b) 3 A m
c) 1 A m
d) 10 A c)
Ω
e) 5 A
37. Rezistenţa unui conductor este: kg ⋅ m 3
d)
a) direct proporţională cu secţiunea A2 ⋅ s 3
conductorului kg 2 ⋅ m 2
b) invers proporţională cu secţiunea e)
A ⋅ s3
conductorului 42. Teorema I a lui Kirchhoff afirmă că:
c) direct proporţională cu lungimea a) suma intensităţilor curenţilor care ies
conductorului dintr-un nod de reţea este egală cu suma
d) invers proporţională cu lungimea intensităţilor curenţilor care intra intr-un nod de
conductorului reţea
e) dependentă de natura conductorului b) suma intensităţilor curenţilor care ies
38. Tensiunea la bornele unui circuit simplu dintr-un nod de reţea este mai mică decât suma
(neramificat) este intensităţilor curenţilor care intră intr-un nod de
a) egală cu tensiunea electromotoare a sursei reţea
minus căderea de tensiune pe circuitul interior c) suma intensităţilor curenţilor care ies
al sursei intr-un circuit închis dintr-un nod de reţea este mai mare decât suma
13
intensităţilor curenţilor care intră intr-un nod de E

reţea d) I SC =
r
d) suma algebrică a intensităţilor curenţilor e) U = E
care se întâlnesc intr-un nod de reţea este zero. 47. Rezistenţa unui conductor metalic:
e) suma algebrică a intensităţilor curenţilor a) depinde liniar de temperatură
care se întâlnesc intr-un nod de reţea este b) la o temperatură fixa depinde de natura
pozitivă materialului
43. Trei rezistoare având rezistenţele R1 =4 c) este direct proporţională cu rezistivitatea
Ω , R2 =3 Ω, R3 =6 Ω sunt grupate în paralel. conductorului
Rezistenţa echivalentă a grupării este: d) este direct proporţională cu secţiunea
a) 2Ω conductorului
24 e) este invers proporţională cu lungimea
b) Ω
18 conductorului
c) 3Ω 48. Rezistenţa echivalentă a n rezistori de
4 rezistenţe R1, R2,...Rn grupaţi în serie este:
d) Ω a) Re = R1 + R2 + ...Rn
3
e) 1,33Ω 1 1 1
b) Re = + + ...
44. Care dintre următoarele formule permit R1 R2 Rn
calcularea puterii electrice pe o porţiune de n
circuit: c) Re = ∑ Ri
i =1
a) P = R ⋅ I 2
b) P = R 2 ⋅ I R1 ⋅ R2 ⋅ ...Rn
d) Re =
c) P = U ⋅ I R1 + R2 + ...Rn
U2 R + R2 + ...Rn
d) P = e) Re = 1
R R1 ⋅ R2 ⋅ ...Rn
e) P = U ⋅ R 49. Rezistenţa echivalentă a n rezistori de
45. Randamentul unei surse electrice rezistenţe R1, R2,...Rn grupaţi în paralel este:
(pentru un circuit simplu) este: 1 1 1 1
U a) = + + ...
a) η = Re R1 R2 Rn
E 1
I ⋅R b) = R1 + R2 + ...Rn
b) η = Re
I (R + r )
1 n
1
c) η =
E c) =∑
U Re i =1 Ri
R d) Re = R1 + R2 + ...Rn
d) η =
R+r 1 1 1
e) Re = + + ...
R⋅I2 R1 R2 Rn
e) η =
(R + r )I 2 50. Folosind formula energiei transferate
46. În regim de scurtcircuit pentru un (W) de o sursă unui circuit exterior şi
circuit simplu (R - rezistenţa circuitului, r - aplicând legea lui Ohm, alegeţi variantele
rezistenţa internă a sursei, E-tensiunea corecte:
electromotoare, U-tensiunea la bornele a) W = U ⋅ I ⋅ t
circuitului) sunt valabile: U ⋅I
b) W =
R t
a) I SC =
E c) W = I 2 ⋅ R ⋅ t
E U2
b) I SC = d) W = t
R R
c) R → 0 e) W = U 2 ⋅ I ⋅ t
14
n
51. Printr-un dispozitiv electric trece un c) G e = ∑ Gi

i =1
curent electric de 1A care transporta o
1
sarcină q = 3600 C. Cât a funcţionat d) = G1 + G2 + ...Gn
dispozitivul?: Ge
a) 1,5 h 1 1 1
e) Ge = + + ...
b) 3600 s G1 G2 Gn
c) 50 min 56. * Vectorul inducţie magnetică are
d) 60 min direcţia:
e) 1 h a) paralelă cu direcţia forţei electromagnetice
52. Un circuit electric este alcătuit dintr-un b) paralelă cu conductorul parcurs de curentul
conductor cu rezistenţa R = 4Ω şi secţiunea electric
de 4 mm2. Care este lungimea conductorului c) perpendiculară pe direcţia forţei
dacă rezistivitatea materialului din care este electromagnetice
construit circuitul este ρ= 0,016⋅10-6 Ωm: d) face un unghi ascuţit cu direcţia forţei
a) 100 m electromagnetice
b) 1000 m e) face un unghi mai mare de 900 cu direcţia
c) 1 km forţei electromagnetice
d) 10 km 57. * Expresia
r rforţei electromagnetice este:
e) 0,1 km
53. Care dintre expresiile următoare
r
(
a) F = I l × B )
corespund unităţii de măsură Ohm:
r
( r r
b) F = I B × l )
( )
r r r
V c) F = I l • B
a)
( )
A r r r
d) F = l B × I
C ⋅m r r
b) r ⎛l ×B⎞
Wb e) F = ⎜ ⎜ ⎟
⎟
J ⎝ I ⎠
c)
A ⋅s
2
58. * Inducţia magnetică creată de un curent
kg ⋅ m 2 de intensitate I ce circula printr-un
d) conductor liniar foarte lung, la distanta r de
A2 ⋅ s 3
conductor are modulul dat de formula:
C⋅A
e) I
F a) B = μ
2r
54. Care dintre afirmaţiile următoare este
I
adevărată: b) B = μ
a) mărimea inversă rezistenţei electrice se 2π ⋅ r
numeşte rezistivitate 1 I ⋅r
c) B =
b) mărimea inversă rezistenţei electrice se μ 2π
numeşte conductanţă 1 2π ⋅ r
c) unitatea de măsură pentru conductanţă în d) B =
μ I
sistemul internaţional SI este Ω (ohm)
2r
d) unitatea de măsură pentru conductanţă în e) B = μ
sistemul internaţional SI este J (Joul) π ⋅I
e) unitatea de măsură pentru conductanţă în 59. * Inducţia magnetică în centrul unei
sistemul internaţional SI este S (siemens) spire de raza r are expresia:
55. Conductanţa echivalentă a n rezistori de μ⋅I
a)
conductanţe G1, G2,...Gn grupaţi în paralel 2r
este: μ⋅I
b)
1 1 1 1 2π ⋅ r
a) = + + ...
Ge G1 G2 Gn μ⋅I
c)
b) Ge = G1 + G2 + ...Gn 2π
15
μ ⋅r e) 10-4 T
d)
I 64. * Un conductor liniar străbătut de un
μ⋅I curent I = 10A este plasat intr-un câmp
e) magnetic uniform cu inducţia magnetică de
r
60. * Inducţia câmpului magnetic uniform 5⋅10-4 T, perpendicular pe liniile de câmp.
din interiorul unui solenoid are expresia: Ştiind ca lungimea conductorului în câmp
este 5 cm atunci forţa electromagnetica care
I
a) B = μ acţionează asupra conductorului este:
N ⋅l a) 2,5⋅10-5 N
N ⋅I b) 10-5 N
b) B = μ
l c) 5⋅10-5 N
l d) 10-4 N
c) B = μ
N ⋅I e) 2,5⋅10-4 N
1 I 65. * Care este inducţia magnetică în centrul
d) B =
μ l unui solenoid cu 100 spire şi lungimea de
I ⋅l 20cm, parcurs de un curent de intensitate 1A
e) B = μ T ⋅m
N ( μ 0 = 4π ⋅ 10 −7 ; π=3,14)
61. * Ansamblul forţelor de interacţiune A
-4
dintre două conductoare aflate la distanta d a) 10 T
unul de altul, paralele şi parcurse de curenţi b) 2⋅10-4 T
staţionari au modulul: c) 6,28⋅10-4 T
2π ⋅ d d) 10-5 T
a) F = μ e) 3,14⋅10-5 T
I1 ⋅ I 2
I ⋅ I ⋅l
I ⋅ I ⋅l f) F = μ 1 2
b) F = μ 1 2 d
2π ⋅ d 66. * O spiră cu raza r = 16 cm este parcursă
1 I1 l de un curent de intensitate I = 4A. Sa se
c) F =
μ I 2 2π ⋅ d calculeze inducţia magnetică în centrul spirei
1 I1 ⋅ I 2 ⋅ d H
d) F = (μ0=4π⋅10-7 )
μ 2π ⋅ l m
62. * Unitate de măsură fundamentală π
a) ⋅ 10 −7 T
Amperul este definit cu ajutorul următorului 4
fenomen fizic: π
b) ⋅ 10 −7 T
a) interacţia intre un conductor liniar, 8
străbătut de curent, plasat intr-un câmp π
magnetic exterior c) ⋅ 10 −5 T
2
b) interacţia intre doi conductori paraleli,
d) π ⋅ 10 −7 T
foarte lungi, parcurşi de curent
c) inducţia electromagnetică e) 2π ⋅ 10 −7 T
d) inducţia magnetică 67. Permeabilitatea magnetică relativă a
e) autoinducţia unui mediu
63. * Ce inducţie magnetică produce un a) nu are unitate de măsură (este o mărime
curent electric cu intensitatea de 5 A ce adimensională)
străbate un conductor liniar la distanţa de 5 A2
b) se măsoară în
T ⋅m H
cm de conductor ( μ 0 = 4π ⋅ 10 −7 )
A c) este egală cu raportul intre permeabilitatea
a) 10 T -6 mediului şi permeabilitatea vidului
b) 5⋅10-6 T d) este un număr care arată de cate ori inducţia
c) 2⋅10-5 T intr-un mediu la o distanţă r este mai mare
d) 10-5 T decât inducţia la aceiaşi distanţă în vid
16
e) arată de cate ori inducţia intr-un mediu la b) invers proporţional cu intensitatea

distanţă r este mai mică decât inducţia în vid la curentului din solenoid
aceiaşi distanţă c) proporţional cu numărul de spire al
68. Care dintre următoarele afirmaţii solenoidului
caracterizează un solenoid: d) invers proporţional cu lungimea
a) lungimea, măsurată pe direcţia axei solenoidului
longitudinale, este mult mai mare decât e) depinde de proprietăţile magnetice ale
diametrul mediului
b) are spirele dispuse în cel puţin două straturi 73. Inducţia magnetică în centrul unei spire
c) spirele sunt dispuse intr-un singur strat parcurse de curent este în modul
d) între spire există spaţii libere a) proporţională cu raza spirei
e) spirele nu au spaţii libere intre ele b) invers proporţională cu raza spirei
69. Doua conductoare paralele, parcurse de c) proporţională cu intensitatea curentului din
curenţi electrici staţionari: spiră
a) se atrag dacă curenţii au acelaşi sens d) invers proporţională cu intensitatea
b) se resping dacă curenţii sunt de sens curentului din spiră
contrar e) depinde de proprietăţile magnetice ale
c) se atrag dacă curenţii sunt de sens contrar mediului în care se află spira
d) se resping dacă curenţii sunt de acelaşi sens 74. Inducţia magnetică într-un punct aflat la
e) nu interacţionează distanţa r de un conductor liniar este
70. Forţa electrodinamică: a) tangentă la linia de câmp în punctul
a) este direct proporţională cu produsul considerat
intensităţilor curenţilor ce circulă prin cele două b) are modulul proporţional cu distanţa până
conductoare la conductor
b) este invers proporţională cu distanţa intre c) are modulul proporţional cu intensitatea
cele două conductoare curentului din conductor
c) nu depinde de proprietăţile magnetice ale d) are modulul invers proporţional cu distanţa
mediului în care sunt plasate conductoarele până la conductor
d) este direct proporţionala cu lungimea e) are sensul în sensul de închidere al liniei de
comuna a conductoarelor câmp
e) depinde de proprietăţile magnetice ale 75. Fluxul magnetic ce străbate o suprafaţă
mediului în care sunt plasate cele două aflată într-un câmp magnetic este( punctul
conductoare reprezintă produs scalar iar simbolul ×
71. În definiţia amperului sunt impuse produsul vectorial):
r r
următoarele condiţii pentru expresia forţei a) Φ = B × S
electrodinamice: r r
b) Φ = B ⋅ S
a) conductoarele sunt plasate în vid
c) Φ = B S cos α
b) forţa de interacţiune pe unitatea de lungime
este de 1 N/m d) Φ = B S sin α
c) distanţa între conductoare este de 1 m B⋅S
e) Φ =
d) cele două conductoare să fie parcurse de sin α
acelaşi curent
e) forţa de interacţiune dintre cele două
conductoare pe unitatea de lungime este de
N
2⋅10-7 m
72. Inducţia magnetică a câmpului magnetic
uniform din interiorul unui solenoid are
modulul:
a) direct proporţional cu intensitatea
curentului din solenoid
17
Capitolul 2: Producerea şi utilizarea 80. * Legea autoinducţiei are următoarea

curentului alternativ formulare matematică:
a) e = L ⋅ ΔI
76. * Legea inducţiei electromagnetice (legea L
b) e = −
lui Faraday) are următoarea expresie ΔI
matematică: Δt
c) e = − L
a) e = ΔΦ ⋅ Δt ΔI
Δt ΔI
b) e = d) e = − L
ΔΦ t Δt
ΔΦ t e) e = − L ⋅ ΔI ⋅ Δt
c) e = − 81. * O bobina cu N=1000 spire şi S=10cm2,
Δt
1 având pe axa paralelă cu liniile câmpului
d) e = magnetic de inducţie B=1T, este scoasă din
ΔΦ t câmp intr-un timp de 0,5s. Ce tensiune
e) e = ΔΦ t ⋅ Δt 2 electromotoare medie se va induce în
77. * Care este fluxul magnetic printr-o bobină:
suprafaţă de 10cm2, aşezată perpendicular a) 0,5 V
pe liniile unui câmp magnetic cu inducţia de b) 1 V
10-3 T c) 5 V
a) 10-2 Wb d) 2 V
b) 10-3 Wb e) 0,2 V
c) 10-5 Wb 82. * Sa se găsească inductanţa unei bobine
d) 2⋅10-5 Wb cu 1000 spire având lungimea de 36 cm şi
e) 10-6 Wb secţiunea 36⋅π⋅10-4 cm2 când are un miez de
78. * Inductanţa unui circuit este data de fier cu μr=400 (π2≅10; μ0=4π⋅10-7H/m)
formula: a) 8 H
a) L = I ⋅ ΔΦ b) 1,6 H
Φ c) 16 H
b) L = t d) 0,8 H
I
e) 4 H
I
c) L = 83. * O bobină are 100 spire, lungimea 40cm,
Φt secţiunea de 10π cm2. Cu ce viteză trebuie sa
1 ΔI
d) L = varieze curentul prin bobină ( =?) pentru
Φt Δt
Φ ca sa fie generată o tensiune electromotoare
e) L = 2t autoindusă de 1 V (se dau (π2≅10; μ0=4π⋅10-7
I
79. * Pentru un solenoid inductanţa are H/m):
expresia: a) 104 A/s
μ⋅N ⋅S b) 103 A/s
a) c) 2⋅104 A/s
l2
d) 105 A/s
μ⋅S
b) e) 106 A/s
N 2 ⋅l 84. * O bobină având inductanţa L=5H este
μ⋅N2 ⋅S parcursă de un curent a cărui intensitate
c)
l ΔI A
scade cu o viteză constantă = −0,02 .
1 N 2 ⋅l Δt s
d) Tensiunea electromotoare autoindusă este:
μ S
a) 1 V
1 S ⋅l
e) b) 1,5 V
μ N2 c) 0,1 V
d) 0,2 V
18
e) 0,15 V N2=200 spire (se considera l1=l2 ; S1=S2)

85. * Cum este inductanţa pe unitatea de pentru a obţine acelaşi flux magnetic prin
lungime în centrul unui solenoid fata de suprafaţa unei spire:
inductanţa pe unitatea de lungime la a) 2 A
capetele sale: b) 6 A
a) mai mare c) 10 A
b) mai mică d) 8 A
c) zero e) 4 A
d) aceiaşi 90. Unitatea de măsură a inducţiei
e) nu exista nici o legătură magnetice este:
86. * Conductorul mobil AB din figura N
a)
următoare este deplasat spre dreapta A
producând un curent indus I de la A la B. În N
regiunea M inducţia va avea sensul: b)
A⋅ m
B c) T
kg
d)
r A⋅ s2
M I v A
e)
N
91. Fluxul magnetic se măsoară în:
T
A a)
m
a) de la planul hârtie la observator T ⋅m
b)
b) paralel cu I A
c) nu poate fi determinat cu datele existente c) T ⋅ m 2
d) de la observator spre planul hârtiei d) Wb
e) se anulează
kg ⋅ m 2
87. * Ce se întâmplă cu inelul de cupru e)
suspendat dacă apropiem de el magnetul în A⋅ s2
forma de bară: 92. Inducţia electromagnetică este
fenomenul:
a) de producere a curentului electric indus
S N într-un circuit electric închis străbătut de un
flux magnetic variabil
b) de producere a unui curent într-un circuit
a) inelul va fi atras de magnet deschis
b) inelul nu se va deplasa c) de producere a unei tensiuni
c) inelul va fi respins de magnet electromotoare induse la bornele unui circuit
d) inelul se va răsuci electric deschis străbătut de un flux magnetic
e) nici o variantă nu este corectă variabil
88. * Mărimea fizică X care are ca unitate de d) de dispariţie a unui curent electric dintr-un
circuit străbătut de un flux magnetic variabil
kg ⋅ m 2
măsură 2 2 reprezintă: e) de interacţiune între două circuite electrice
A ⋅s 93. Inductanţa unui circuit electric are ca
a) putere unitate de măsură:
b) flux a) H
c) inducţie magnetică H
d) inductanţa b)
e) tensiune electrică
m
89. * Printr-o bobină cu N = 400 spire trece Wb
c)
un curent I1= 4 A. Ce intensitate trebuie sa A
aibă un curent I2 ce străbate o alta bobină cu
19
Wb alternativ trec prin aceleaşi valori, în sensuri

d) opuse
A⋅ m
kg ⋅ m 2 b) Perioada reprezintă intervalul de timp după
e) care intensitatea şi tensiunea curentului
A2 ⋅ s 2 alternativ trec prin aceleaşi valori, în acelaşi
94. Inductanţa pentru un solenoid este: sens
a) direct proporţională cu aria secţiunii c) Perioada are ca unitate de măsură secunda
transversale a solenoidului d) Perioada are ca unitate de măsură Hz (hertz)
b) invers proporţională cu lungimea e) Perioada este inversul frecvenţei
solenoidului 99. Tensiunea electromotoare alternativă se
c) direct proporţională cu lungimea poate obţine prin:
solenoidului a) rotire uniformă a unei spire într-un câmp
d) direct proporţională cu pătratul numărului magnetic uniform
de spire al solenoidului b) mişcarea rectilinie uniformă a unei spire
e) invers proporţională cu pătratul numărului într-un câmp magnetic uniform pe direcţia
de spire al solenoidului liniilor de câmp
95. Tensiunea electromotoare autoindusă c) interacţiunea unui câmp magnetic variabil
este: cu o bobină fixă
a) direct proporţională cu intensitatea d) interacţiunea unui câmp magnetic uniform
curentului cu o bobină fixă
b) direct proporţională cu inductanţa e) mişcarea unei spire fără existenţa unui
circuitului câmp magnetic
c) invers proporţională cu inductanţa 100. Un curent alternativ ce are frecvenţa de
circuitului 50 Hz are:
d) direct proporţională cu viteza de variaţie a a) o perioadă de 10 secunde
curentului din circuit b) o perioadă de 1 secundă
e) direct proporţională cu produsul dintre c) o perioadă de 2⋅10-2 secunde
inductanţa circuitului şi viteza de variaţie a d) o perioadă de 20 milisecunde
curentului din circuit e) o perioadă de 10 milisecunde
96. Autoinducţia se poate produce: 101. Un curent alternativ ce are frecvenţa de
a) la închiderea circuitului electric
60 Hz are
b) oricând, dacă circuitul este străbătut de un
a) o pulsaţie de 120π rad/secundă
curent electric
b) o pulsaţie de 60π rad/secundă
c) la întreruperea (deschiderea circuitului)
c) o perioadă de 1/ 60 secunde
d) numai în miezul magnetic
d) o perioadă de 1/ 120 secunde
e) ori de câte ori variază curentul electric în
e) o perioadă de 1/ 30 secunde
circuit
102. Un curent alternativ ce are o pulsaţie de
97. Care dintre următoarele afirmaţii
despre frecvenţa curentului alternativ este 120π rad/secundă are:
adevărată: a) o frecvenţă de 60 Hz
a) Frecvenţa reprezintă numărul de oscilaţii în b) o frecvenţă de 30 Hz
unitatea de timp c) o perioadă de 1/ 60 secunde
b) Frecvenţa reprezintă numărul de oscilaţii d) o perioadă de 1/ 120 secunde
într-o perioadă e) o perioadă de 1/ 30 secunde
c) Frecvenţa este egală cu inversul perioadei 103. Curentul alternativ poate fi caracterizat
d) Unitatea de măsură a frecvenţei este de următoarele mărimi:
secunda a) frecvenţă
e) Unitatea de măsură a frecvenţei este Hz b) pulsaţie
(hertz) c) inducţie magnetică
98. Care dintre următoarele afirmaţii este d) perioadă
adevărată: e) fază
a) Perioada reprezintă intervalul de timp după
care intensitatea şi tensiunea curentului
20
Capitolul 3: Termodinamică a) are simbolul (u)

b) are valoarea aproximativă 1,66 · 10-27 kg
104.* Cea mai mică particulă dintr-o c) este egală cu a 12-a parte din masa atomică a
substanţă chimică cu structură moleculară izotopului de carbon 126 C
biatomică care poate exista în stare liberă şi d) are valoarea egală aproximativ cu un gram
care păstrează proprietăţile chimice ale e) este o mărime adimensională.
substanţei din care provine se numeşte: 110.* Masa moleculară relativă a apei (H2O)
a) mol este:
b) unitate atomică de masă a) 16
c) moleculă b) 12
d) corpuscul c) 18
e) atom d) 32
105.* Fenomenul de pătrundere a e) 14
moleculelor unei substanţe printre 111.* Masa moleculară a apei (H2O) este
moleculele altei substanţe, fără intervenţia egală cu:
unor forţe exterioare îl numim: a) 16 g
a) mişcare browniană; b) 18 kg/kmol
b) difuzie; c) 32 kg
c) osmoză; d) 18 u
d) agitaţie termică; e) 14 g/mol
e) flux termic. 112.* Cantitatea de substanţă are drept
106.* Moleculele oricărei substanţe, unitate de măsură:
indiferent de starea acesteia de agregare, se a) gramul
află într-o mişcare permanentă şi b) kg
dezordonată care se numeşte: c) unitatea atomică de masă
a) mişcare browniană; d) molul
b) difuzie; e) entitatea elementară
c) osmoză; 113.* În relaţia µ = NA m0, m0 este:
d) agitaţie termică; a) masa atomica (moleculară) relativă
e) flux termic. b) masa unui mol
107.* Dacă unitatea atomică de masă ar c) masa unui atom (molecule)
reprezenta a şasea parte din masa izotopului d) unitatea atomica de masa
12
C atunci: e) masa gazului
a) atât masele moleculare relative cât şi 114.* Un amestec de două gaze diferite este
numărul lui Avogadro s-ar dubla obţinut din masele de gaz m1 , cu masa
b) atât masele moleculare relative cât şi molară μ1 şi respectiv m2, cu masa molară
numărul lui Avogadro s-ar reduce la jumătate μ2. Masa molară medie a amestecului este:
c) masele moleculare relative s-ar dubla iar m1 m2
a) μ = (μ1 + μ 2 )
numărul lui Avogadro s-ar reduce la jumătate (m1 + m2
)2
d) masele moleculare relative s-ar reduce la
b) μ = μ1 μ 2
jumătate iar numărul lui Avogadro s-ar dubla
e) masele moleculare relative s-ar reduce la m1 + m2
c) μ = μ1 μ 2
jumătate şi numărul lui Avogadro nu s-ar m2 μ1 + m1 μ 2
modifica μ1 m1 + μ 2 m2
d) μ =
108.* Izotopul 126 C are masa atomică m1 + m2
relativă egală cu: μ 1 m 2 + μ 2 m1

e) μ =
a) 6 u m1 + m 2
b) 12 u 115.* Numărul de molecule din m = 320g de
c) 12 oxigen molecular (μ=32g/mol) este:
d) 6 a) 6,023·1023
e) 12 g b) 6,023·1024
109.Unitatea atomică de masă c) 6,023·1025
21
d) 6,023·1026 d) nu depinde de natura substanţei, având

e) 6,023·1027 aproximativ valoarea 22,4 litri/mol
116.Masa molară a unei substanţe (μ) e) nu depinde de presiune şi temperatură
a) reprezintă masa unui mol din acea substanţă 122.* Pentru un gaz monoatomic numărul
b) reprezintă masa unei molecule de substanţă de particule din unitatea de volum este n, iar
c) este egală cu masa moleculară relativă masa unei particule este m0. Gazul se află
exprimată în unitatea de măsură g/mol într-un vas cu volumul V. Densitatea ρ a
d) este egală cu masa moleculară exprimată în gazului este una din următoarele:
kg a) ρ = m0 / n;
e) este egală cu masa moleculară exprimată în g b) ρ = n V / m0;
117.* Numărul lui Avogadro (Na) c) ρ = m0 / V;
a) este o mărime adimensională d) ρ = n m0;
b) reprezintă numărul de molecule (atomi) e) ρ = m0 / (n·V).
dintr-un mol de substanţă 123.* O masă de 18 kg de apă va conţine
c) este egal aproximativ cu 6,022 · 1023 kmol–1; a) 1 mol
d) nu depinde de cantitatea de substanţă, ca b) 10 moli
orice mărime constantă. c) 100 moli
e) depinde de tipul substanţei. d) 1 kmol
118.* Bifaţi afirmaţia corectă: e) aproximativ 6,022 · 1023 molecule
a) numărul lui Avogadro - reprezintă numărul 124.* O substanţă ce conţine 6,022 · 1024
de atomi (molecule) dintr-un kilomol de molecule
substanţă şi este egal cu 6,023 · 1023 molecule / a) este alcătuită din aproximativ 10 kilomoli
kmol b) are un volum de aproximativ 224 litri, în
b) în ipoteza Avogadro, un mol dintr-un gaz condiţii normale de temperatură şi presiune
ideal ocupă un volum de 22,4 m3 c) este alcătuită din aproximativ 10 moli
c) un kilomol de gaz ideal ocupă un volum de d) are masa moleculară relativă egală cu 10
22,4 l e) are masa molară egală cu 10 g/mol
d) într-un mol de substanţă se află 6,023 · 1023 125.Un fenomen termic poate fi:
molecule (atomi) a) orice fenomen fizic
e) numărul lui Avogadro este o constantă b) un fenomen fizic datorat mişcării de agitaţie
adimensională termică a moleculelor
119.Un gaz se va afla în condiţii normale de c) studiat cu ajutorul mecanicii
temperatură şi presiune dacă: d) studiat cu ajutorul termodinamicii
a) t = 20° C şi p = 1 atm; e) pus în evidenţă prin modificarea temperaturii
b) t = 373° C şi p = 1,01325 · 105 Pa; 126.* Un Kmol de apă conţine:
c) t = 0° C şi p = 1 atm; a) 6,023.10-23 molecule
d) t = 20° C şi p = 1,01325 · 105 Pa; b) NA atomi
e) t = 0° C şi p = 1,01325 · 105 Pa. c) 6,023.1026 molecule
120.* O substanţă are masa m şi conţine ν d) 3·6,023.1023 molecule
moli. Dacă NA este numărul lui Avogadro, e) 6,023.1026 atomi
masa unei molecule din substanţa respectivă 127. Sistemul termodinamic
se poate exprima în una din variantele: a) este considerat finit
a) ν / (m Na); b) este infinit
b) ν m / NA; c) este format dintr-un număr foarte mare de
c) m / (ν Na); particule
d) 1 / (ν m Na); d) este format dintr-un număr redus de particule
e) m ν/ (Na)2; e) poate interacţiona cu mediul exterior
121.* Volumul molar 128.* Sistemul termodinamic închis schimbă
a) se măsoară în m3 sau litri cu exteriorul:
b) reprezintă volumul unui mol de substanţă a) energie, dar nu şi substanţă
c) este egal cu ρ·μ unde ρ este densitatea b) substanţă, dar nu şi energie
substanţei iar μ masa molară a acesteia. c) substanţă şi energie;
22
d) lucru mecanic dar nu schimbă căldură; 133.Parametrii termodinamici

e) căldură dar nu schimbă lucru mecanic. a) sunt intensivi sau locali dacă exprimă unele
129.* Un sistem termodinamic: proprietăţi locale ale sistemului (densitatea,
a) este neomogen, dacă are aceeaşi compoziţie presiunea);
chimică şi aceleaşi proprietăţi fizice în toate b) necesari şi suficienţi pentru descrierea
punctele sistemului termodinamic sunt parametrii
b) este izolat dacă nu interacţionează cu mediul dependenţi;
exterior c) independenţi se mai numesc şi grade de
c) este închis dacă nu schimbă nici energie nici libertate;
substanţă cu exteriorul d) interni: căldura, lucrul mecanic;
d) este deschis dacă schimbă cu exteriorul e) extensivi sunt aditivi (masa).
substanţă, nu şi energie 134.* Starea unui sistem termodinamic
e) este omogen dacă nu schimbă substanţă cu a) nu poate fi reprezentată în coordonate (p, V)
exteriorul ci doar energie. b) este de echilibru dacă parametrii
130.* Corpul omenesc este un sistem independenţi nu variază în timp
termodinamic c) se reprezintă printr-o linie curbă în
a) izolat coordonate (p, V)
b) omogen d) nu se modifică pe parcursul unui proces
c) deschis termodinamic
d) închis e) este staţionară, dacă parametri de stare
e) adiabatic variază în timp
131.* Marcaţi afirmaţia inexactă: 135.* Enunţul „Un sistem termodinamic
a) ansamblul proprietăţilor unui sistem izolat evaluează spre o stare de echilibru
termodinamic la un moment dat determină termodinamic pe care nu o mai părăseşte de
starea acestuia; la sine“ reprezintă
b) parametrii de proces reprezintă mărimile a) principiul 0 al termodinamicii
fizice asociate proprietăţilor unui sistem b) principiul I al termodinamicii
termodinamic la un moment dat; c) principiul II al termodinamicii
c) în cazul particular în care toţi parametrii d) principiul III al termodinamicii
termodinamici ai unui sistem rămân invariabili e) principiul echilibrului termodinamic
în timp, se spune că în condiţiile exterioare 136.Un sistem termodinamic
date, sistemul este în stare de echilibru; a) are toţi parametri de stare variabili în timp
d) un sistem termodinamic ce evoluează liber, dacă este în echilibru;
în condiţii date, tinde întotdeauna spre o stare b) nu poate realiza schimb de căldură cu alte
de echilibru. sisteme termodinamice dacă este închis;
e) când în urma unor interacţiuni cu mediul c) suferă un proces termodinamic dacă cel puţin
exterior, starea termodinamică a unui sistem se un parametru de stare se modifică în timp;
modifică, spunem că are loc o transformare de d) este izolat dacă permite doar schimbul de
stare sau proces termodinamic. substanţă cu exteriorul;
132.* Parametrii extensivi în e) dacă este deschis nu poate fi considerat
termodinamică: izolat.
a) sunt acei parametri care nu depind de 137.Un sistem termodinamic
cantitatea de substanţă conţinută în sistem, la a) este izolat, dacă suferă doar schimb de
un moment dat; energie, nu şi de substanţă cu exteriorul;
b) au o valoare descrescătoare cu creşterea b) deschis poate schimba doar substanţă cu
cantităţii de substanţă din sistem; mediul exterior, nu şi energie;
c) sunt, de exemplu, numărul de particule din c) este în echilibru, dacă toţi parametrii
sistem, numărul de moli din substanţă termodinamici rămân invariabili în timp;
conţinută, masa sistemului; d) este omogen, dacă fiecare parametru intensiv
d) sunt, de exemplu, masa molară, presiunea, ce caracterizează sistemul are un caracter
temperatura, densitatea; uniform (are aceeaşi valoare pentru tot
e) aparţin clasei parametrilor de poziţie. sistemul);
23
e) evoluează liber în condiţiile date spre stări de c) izolat adiabatic nu permite schimbul de
neechilibru. căldură cu exteriorul;
138.Într-un proces termodinamic d) izolat adiabatic se poate încălzi sub incidenţa
a) o parte din parametrii ce descriu starea unui flux de radiaţie;
sistemului se modifică; e) izolat adiabatic nu permite schimbul de
b) starea termodinamică iniţială a sistemului nu substanţă cu exteriorul.
se modifică; 144.* Un sistem fizic format dintr-un număr
c) dacă sistemul este izolat, va evolua spontan foarte mare de particule care pot
spre o stare de neechilibru; interacţiona cu mediul exterior se numeşte:
d) are loc o transformare de stare; a) fenomen termodinamic;
e) toţi parametrii de stare se modifică. b) proces termodinamic;
139.Un proces termodinamic este: c) sistem termodinamic;
a) reversibil, dacă poate reveni în starea iniţială d) parametru termodinamic;
prin alte stări intermediare; e) mărime termodinamică.
b) cvasistatic atunci când sistemul evoluează 145.* Care din următoarele mărimi nu au ca
prin stări aflate în vecinătate echilibrului; unitate de măsură Joul-ul:
c) reversibil dacă este şi cvasistatic; a) energia cinetică;
d) cvasistatic atunci când parametrii de stare nu b) presiunea.
se modifică în timp; c) energia internă;
e) cvasistatic, dacă starea iniţială coincide cu d) căldura;
cea finală. e) lucrul mecanic;
140.* Un termostat reprezintă un sistem 146.* Un sistem termodinamic izolat
a) a cărui presiune nu se modifică în timp; adiabatic:
b) a cărui temperatură variază liniar în timp; a) va avea variaţia energiei interne egală cu
c) a cărui temperatură nu se modifică în timp; zero pentru orice proces
d) pentru care raportul dintre presiune şi b) nu poate efectua lucru mecanic
temperatură rămâne constant; c) va avea energia pătratică medie a particulelor
e) a cărui temperatură scade în timp. constituente egală cu zero pentru orice proces
141.* Un termos ce conţine apă şi gheaţă, d) poate să efectueze de la sine lucru mecanic
având dopul montat reprezintă un exemplu pe baza micşorării energiei interne
de e) este un sistem termodinamic inchis
a) sistem deschis; 147.* Două sisteme termodinamice puse în
b) sistem izolat; contact termic întotdeauna
c) sistem de referinţă; a) schimbă lucru mecanic;
d) proces mecanic; b) schimbă căldură;
e) sistem omogen. c) îşi modifică energia internă;
142. Modificarea poziţiei unui piston în d) îşi egalează presiunile;
sensul creşterii volumului, pentru un sistem e) vor avea în final temperaturile egale.
închis de tip cilindru cu piston este un 148. Trecerea unui sistem dintr-o stare de
exemplu de echilibru termodinamic în altă stare de
a) schimb de căldură cu exteriorul; echilibru termodinamic se numeşte:
b) efectuare de lucru mecanic asupra a) proces ciclic;
exteriorului; b) proces termodinamic;
c) efectuare de lucru mecanic asupra c) sistem termodinamic;
sistemului; d) parametru termodinamic;
d) proces izocor; e) transformare de stare.
e) proces adiabatic. 149. Procesele cvasistatice
143. Un sistem termodinamic: a) au stările intermediare de echilibru
a) nu permite schimbul de căldură dacă este b) procesul termodinamic se desfăşoară lent
închis; c) nu se pot reprezenta printr-o diagramă de
b) izolat adiabatic nu poate efectua lucru stare
mecanic;
24
d) reprezintă cazuri ideale ce se întâlnesc în 154.Care din următoarele afirmaţii

natură reprezintă caracteristici ale gazului real:
e) sunt ireversibile a) moleculele constituente au volum propriu
150.Procesul 1 a 1’ b 1 reprezentat în figura b) se manifestă forţe de interacţie
alăturată este: intermoleculare
p a c) la temperaturi mari şi presiuni joase au o
1 1' comportare apropiată de cea a gazelor ideale
d) dimensiunile moleculelor constituente sunt
b
foarte mici în raport cu distanţele dintre ele,
V
astfel încât ele pot fi considerate puncte
a) proces ciclic; materiale
b) proces cvasistatic; e) forţele de acţiune intermoleculare sunt
c) proces reversibil; neglijabile
d) proces izoterm; 155.* Unitatea de măsură a mărimii fizice
e) proces adiabatic. egală cu expresia ν R T / V este
151.Ecuaţia termică de stare a) N · m2;
a) este relaţia care stabileşte o legătură între b) N / m2;
parametrii de poziţie ai unui sistem c) N / m;
termodinamic; d) N · m;
b) determină complet toţi parametrii sistemului e) N2 · m.
termodinamic atunci când se cunoaşte unul 156.* Temperatura unui pahar cu apă
dintre aceştia; exprimată în grade Celsius creşte cu Δt.
c) este relaţia care stabileşte o legătură între Variaţia de temperatură a apei exprimată în
parametrii de stare ai unui sistem grade Kelvin va fi
termodinamic; a) ΔT = Δt
d) este valabilă doar pentru un sistem închis; b) ΔT = Δt + 273,15
e) este o relaţie ce leagă parametrii de stare cu
c) ΔT = Δt - 273,15
cei de proces.
d) ΔT = Δt - 273,16
152.Care din următoarele afirmaţii
reprezintă caracteristici ale gazului ideal: e) ΔT = Δt + 273,16
a) număr foarte mare de molecule constituente 157.* În ecuaţia termică de stare (Clapeyron
b) dimensiunile moleculelor constituente sunt – Mendeleev), cunoscând R = 8,3143 · 103
foarte mici, fiind comparabile cu distanţele J/(kmol · K), dacă se utilizează un mol de gaz
dintre acestea ideal, aflat într-o incintă închisă cu un volum
c) moleculele constituente pot fi considerate de 22,4 l, la p = 1 atm., temperatura gazului
puncte materiale iar forţele intermoleculare se va fi aproximativ:
neglijează a) 373 K
d) moleculele se află în agitaţie termică b) 293 K
e) ciocnirile dintre molecule şi dintre molecule c) 313 K
şi pereţii vasului sunt plastice d) 273 K
153.Un gaz real se apropie de modelul e) 20°C
gazului ideal în următoarele ipoteze: 158.* Legea Boyle - Mariotte (transformarea
a) la presiune înaltă şi temperaturi coborâte; izotermă a gazului ideal) va avea una din
b) la temperaturi relativ ridicate şi presiuni reprezentările:
coborâte; a)
c) dacă legile experimentale ale gazelor p
(Charles, Gay - Lussac, Boyle - Mariotte) sunt
valabile;
d) dacă este valabilă relaţia Clapeyron - T
Mendeleev;
b)
e) la presiune şi temperatură normală
25
p e) stabileşte că presiunea şi temperatura pentru

un gaz ideal sunt direct proporţionale
162.* Legea de transformare Boyle -
V Mariotte pentru un gaz ideal
a) stabileşte că presiunea unui gaz este direct
c) proporţională cu volumul acestuia;
p b) se poate reprezenta într-o diagramă
Clapeyron (p, V) sub forma unei linii verticale;
c) este valabilă într-o transformare izotermă;
V d) are forma V / T = constant
e) are forma P / T = constant
d) 163.* Un sistem închis format din N = 6,023
p 1020 molecule de gaz ideal, aflat la presiune şi
temperatură normală, va avea volumul de:
a) 22,4 l;
V b) 22,4 ml;
c) 22,4 m3;
e) d) 22,4 cl;
p e) 22,4 mm3.
164.Ecuaţia generală a gazelor ideale:
a) poate fi aplicată pentru orice stare a gazului
V real;
159.* Legea de transformare izobară a unui b) este o generalizare a legilor Charles, Boyle -
gaz ideal Mariotte şi Gay - Lussac;
a) se mai numeşte şi Charles; c) exprimată matematic se mai numeşte şi
b) are forma P = P0 (1 + β t); ecuaţia calorică de stare pentru gazul ideal;
c) arată că raportul dintre presiunea şi volumul d) se mai numeşte şi ecuaţia termică de stare a
unui gaz ideal au o valoare constantă; gazelor ideale;
d) stabileşte că volumul şi temperatura pentru e) impune utilizarea temperaturii exprimată în
un gaz ideal sunt în relaţie de directă grade Celsius (°C).
proporţionalitate; 165.* O masă de gaz ideal suferă o
e) arată că produsul dintre presiunea şi volumul transformare în care presiunea şi densitatea
unui gaz ideal au o valoare constantă se dublează. Despre temperatura gazului
160.* Constanta generală a gazelor, R = putem spune că:
8,3143 · 103 J/(kmol · K) poate avea, conform a) scade de patru ori;
ecuaţiei Clapeyron – Mendeleev şi b) se reduce la jumătate;
următoarea unitate de măsură c) nu se modifică;
a) atm / (mol · K) d) creşte de două ori;
b) atm / (mol · K · l) e) creşte de patru ori.
c) atm · l / (mol · K) 166.* Mărimea fizică exprimată prin
d) atm · mol/(l · K) raportul PV / (RT) reprezintă, pentru un
e) mol / (atm · K) sistem termodinamic format dintr-un gaz
161.* Legea de transformare izocoră a unui ideal:
gaz ideal a) numărul total de molecule din sistem;
a) a fost stabilită de Boyle - Mariotte b) energia internă a sistemului;
c) concentraţia moleculară a sistemului;
b) are forma V = V0 (1 + β t)
d) densitatea gazului;
c) afirmă că produsul dintre volumul şi
e) numărul de moli de gaz conţinuţi.
presiunea unui gaz ideal au o valoare constantă
167.* Când temperatura unei incinte plină
d) se poate reprezenta într-o diagramă
cu gaz ideal rămâne constantă, formula
Clapeyron (p, V) sub forma unei hiperbole
Clapeyron - Mendeleev conduce la:
echilatere
a) legea lui Charles;
26
b) legea Gay - Lussac; (presiunea atmosferică), g = 10 m/s2 şi ρpiston

c) legea Boyle - Mariotte; = (1000/76) g/cm3, atunci d este:
d) legea transformărilor izocore; a) 19 cm;
e) nici una din afirmaţiile anterioare nu este b) 38 cm
valabilă. c) 57 cm
168.* Identificaţi varianta grafică corectă d) 76 cm;
pentru transformările enumerate: e) 98 cm;
a) legea lui Charles: 171.* O masă de gaz ideal suferă
p transformarea izotermă din figură.
p
·1
T 2·
b) legea Clapeyron Mendeleev: · 3· · 5
4
V
V
Precizaţi în care din punctele marcate pe
T desen densitatea gazului va fi maximă:
a) 1
c) legea Gay - Lussac:
b) 2
V
c) 3
d) 4
e) 5
P 172.* Acelaşi număr de moli de gaz ideal
d) legea Boyle - Mariotte: suferă procesele izobare reprezentate în
P figura de mai jos. Precizaţi relaţia care
există între cele 3 presiuni:
V 1 2
V
e) ecuaţia generală a gazelor: 3
p T
a) p1 > p2 > p3
b) p1 > p3 > p2
V c) p3 > p2 > p1
169.* Constanta generală a gazelor d) p2 > p1 > p3
a) pentru un mol de gaz, în condiţii normale, se e) p2 > p3 > p1
poate calcula cu relaţia: P0T0/V0; 173.* În condiţii normale, următorii
b) fiind o constantă, are aceeaşi valoare parametri au valorile:
indiferent de unităţile de măsură în care se a) p = 1 atm;
exprimă; b) V = 22,4 m3;
c) este egală în valoare absolută cu numărul lui c) T = 373K;
Avogadro; d) N = 6,023 · 1023 particule elementare;
d) are drept unitate de măsură expresia J / e) ν = 1 kmol.
(kmol K); 174.* Conform ecuaţiei Clapeyron -
e) este adimensională. Mendeleev, izotermele din diagrama
170.* Un cilindru orizontal, suficient de alăturată, realizate pentru acelaşi număr de
lung, închis la unul din capete, are la celălalt moli de gaz ideal, au temperaturile ordonate
capăt un piston mobil de grosime d, ce astfel:
închide aer pe o porţiune h din lungimea sa.
Întors în poziţie verticală cu pistonul în jos
lungimea coloanei de aer devine 2h. Dacă se
consideră procesul izoterm, p0 = 105N/m2
27
p B C aceeaşi temperatură, dar sunt trasate pentru

A tC sisteme cu cantităţi de gaz diferite. Alegeţi
tB relaţia corectă pentru masele de gaz
tA implicate:
V p 2 3
a) tA < tB < tC 1
b) tA > tB > tC
c) tA ≥ tB ≥ tC
d) tA = tB = tC V
e) tA > tC > tB a) m1 > m2 > m3;
175.* O masă de gaz ideal suferă b) m1 > m3 > m2;
transformarea din figură c) m2 > m3 > m1;
p d) m3 > m2 > m1;
·5 e) m3 > m1 > m2.
4· 179.* Cele trei izoterme din figură sunt
· 3· trasate pentru 3 sisteme închise, cu gaze
2 ·1 ideale monoatomice diferite. Dacă
T temperaturile celor 3 sisteme sunt egale,
alegeţi ordinea corectă pentru numărul de
Precizaţi punctul în care densitatea gazului
moli conţinut în fiecare dintre acestea:
este maximă:
p 2 1
a) 1
3
b) 2
c) 3
d) 4 V
e) 5
a) ν1 > ν2 > ν3;
176.*În 3 baloane identice se află gaze
b) ν1 > ν3 > ν2;
diferite: în primul azot (μN2 = 28g/mol), în
c) ν2 > ν3 > ν1;
cel de-al doi-lea hidrogen (μH2 = 2g / mol), şi
d) ν3 > ν2 > ν1;
în ultimul O2 (μO2 = 32g / mol)). Dacă toate
e) ν3 > ν1 > ν2.
se află la aceeaşi presiune şi temperatură,
180.* Precizaţi, pentru transformarea unui
care relaţie între masele de gaz conţinute
gaz ideal dintr-un sistem închis reprezentată
este corectă?
în figura alăturată, care dintre punctele
a) m1 > m3 > m2
marcate pe diagramă au temperatura mai
b) m3 > m1 > m2
mică:
c) m3 > m2 > m1
d) m2 > m3 > m1 A
p
e) m2 > m1 > m3 B
177.* În figura de mai jos sunt reprezentate C
trei izocore ale aceluiaşi gaz ideal. Precizaţi
relaţia dintre densităţile celor trei incinte: D
p A V
B a) A
C b) B
c) C
T d) D
a) ρA < ρB < ρC e) au aceeaşi temperatură
b) ρB < ρA < ρC 181.* Un gaz ideal închis suferă o
c) ρC < ρA < ρB transformare izobară în care volumul creşte
d) ρC < ρB < ρA de 4 ori. Precizaţi cum variază temperatura
e) ρA < ρC < ρB sistemului:
178.* Presupunem că în figura de mai jos a) scade de 4 ori;
cele trei izoterme ale aceluiaşi gaz ideal au b) scade de 2 ori;
28
c) creşte de 2 ori; d) PV / (RV)

d) creşte de 4 ori; e) mT / (RV)
e) nu se modifică. 186.* Parametrul de stare, intensiv, ce
182.* În figura alăturată sunt reprezentate caracterizează starea de încălzire a
transformările a 3 gaze ideale diferite, având corpurilor şi are proprietatea că într-un
aceeaşi masă, aflate în recipiente de volume sistem izolat, format din mai multe
egale. În ce relaţie sunt masele molare ale subsisteme aflate în contact termic, condiţia
acestora: necesară de echilibru este ca valoarea sa să
p 1 fie aceeaşi pentru toate subsistemele se
2
numeşte:
3 a) presiune;
b) căldură;
T
c) densitate;
a) μ1 = μ2 = μ3; d) temperatură empirică;
b) μ1 > μ2 > μ3; e) energie internă.
c) μ1 < μ2 < μ3; 187.* Două sisteme aflate în echilibru termic
d) μ2 < μ1 < μ3; a) au aceeaşi presiune;
e) μ2 < μ3 < μ1; b) au aceeaşi temperatură;
183.* În figură sunt prezentate diagramele a c) au acelaşi volum;
două transformări izobare ale aceleiaşi mase d) nu pot schimba lucru mecanic;
de gaz ideal. Ce relaţie este între p1 şi p2? e) nu pot schimba energie.
p1 188.* Un termometru indică în condiţii
V
p2 normale 0° iar în vaporii apei care fierbe (la
presiune normală) indică 80°. Temperatura
reală (exprimată în °C) a unei indicaţii de
T 20° pe scara acestui termometru greşit
a) p1 > p2 etalonat va fi de:
b) p2 > p1 a) 10°C;
c) p2 = 2 p1 b) 15°C;
d) p2 = 3 p1 c) 20°C;
e) p1 = p2 d) 25°C;
184.* În figura alăturată sunt reprezentate e) 30°C
în coordonate Clapeyron mai multe 189.* Principiul zero al termodinamicii
transformări ale gazului ideal. introduce un nou parametru de stare,
Reprezentarea izobară corespunde intensiv, numit:
transformării: a) presiune
p 4 3 b) căldură
c) temperatură empirică
2
d) densitate
1 e) entropie
V 190.Scara Celsius de temperatură are ca
a) 1; repere:
b) 2; a) temperatura vaporilor de apă care fierbe (la
c) 3; presiune normală);
d) 4; b) temperatura punctului de rouă (la presiune
e) 2 şi 4 normală).
185.* Pentru un gaz ideal, densitatea are c) temperatura de topire a gheţii pure (la
următoarea formulă, în funcţie de ceilalţi presiune normală);
parametri de stare: d) temperatura punctului triplu al apei (la
a) Pμ / (RV) presiune normală);
b) PT / R e) temperatura de evaporare a apei pure (la
c) Pμ / (RT) presiune normală);
29
191.* Scara Kelvin (absolută) de e) sistemul este izolat.

temperatură are un punct de reper la: 197.* Pentru transformarea A→B din figura
a) punctul de fierbere al apei (la presiune de mai jos, lucrul mecanic pentru
normală); transformarea sugerată este
b) punctul de topire al gheţii (la presiune p A
normală);
c) punctul de topire al apei (la presiune B
normală); V
d) punctul triplu al apei (la presiune normală);
a) negativ deoarece asupra sistemului se
e) punctul de rouă (la presiune normală).
efectuează lucru mecanic din exterior
192.* Pentru un sistem care evoluează
b) pozitiv, deoarece presiunea sistemului scade,
izoterm nu se modifică
acesta suferind o comprimare
a) căldura schimbată de sistem
c) zero, deoarece transformarea este izocoră
b) lucrul mecanic schimbat de sistem
d) descrescător odată cu scăderea presiunii
c) presiunea
e) crescător, datorită destinderii
d) energia internă a sistemului
198.* Dacă într-o reprezentare Clapeyron
e) volumul
(p, V) lucrul mecanic are semnificaţia ariei
193.* Mărind presiunea unui gaz ideal de
de sub diagrama de evoluţie a sistemului,
opt ori şi micşorându-i volumul de două ori,
precizaţi dacă în transformarea de mai jos (1
temperatura acestuia
a 1' b 1) sistemul efectuează sau nu lucru
a) creşte de două ori
mecanic:
b) creşte de patru ori a
c) creşte de opt ori p
1 1'
d) scade de două ori
e) nu se modifică b
194.Care din următoarele mărimi au ca V
unitate de măsură Joul-ul: a) sistemul porneşte din punctul 1 şi se întoarce
a) puterea electrică în punctul de unde plecat, deci volumul final
b) căldura specifică este egal cu cel iniţial, astfel lucrul mecanic
c) capacitatea calorică total este zero;
d) lucrul mecanic b) asupra sistemului se efectuează lucru
e) produsul dintre presiune şi volum mecanic, deoarece pe porţiunea de destindere
195.Lucrul mecanic în termodinamică lucrul mecanic este mai mic decât pe porţiunea
a) este o mărime vectorială; de comprimare;
b) fiind o mărime energetică se măsoară în c) lucrul mecanic pe transformarea (1 a 1' b 1)
Watt; este pozitiv, deoarece lucrul mecanic la
c) are semnificaţia unei arii şi se măsoară în m2; destindere este mai mare decât cel la
d) este o măsură a schimbului de energie dintre comprimare;
un sistem termodinamic închis şi exterior, d) transformarea este ciclică deci lucrul
atunci când parametrii de poziţie se modifică; mecanic este negativ;
e) este o mărime de proces. e) nici un răspuns nu este corect.
196.Conform definiţiei, lucrului mecanic 199.* Cum variază volumul unei bule de aer
pentru un sistem termodinamic închis este când aceasta urcă de pe fundul unui lac la
pozitiv suprafaţa acestuia?
a) într-o transformare în care volumul este a) scade
crescător; b) creste
b) dacă presiunea finală este mai mare decât c) nu se modifică
cea iniţială: pf > pi; d) bula se dezintegrează în lichid
c) se efectuează lucru mecanic asupra e) bula nu se deplasează
sistemului; 200.* În ce relaţii se află cele 3 lucruri
d) sistemul efectuează lucru mecanic asupra mecanice efectuate de acelaşi gaz, conform
mediului exterior; transformărilor din figură:
30
p D 205.* Ecuaţia calorică de stare a gazului

A ideal monoatomic se poate exprima conform
B uneia din expresiile:
C a) U = ν Cp ΔT;
V
b) p = n kB T;
a) LAD = LBD = LCD; c) U = (3/2) ν R T;
b) LAD < LBD < LCD; d) pV = ν R T;
c) LAD ≤ LBD ≤ LCD; e) U = (3/2) ν CV T.
d) LAD > LBD > LCD 206.* Dacă temperatura unui mase de gaz
e) LAD > LBD = LCD ideal se dublează atunci energia internă a
201.Pentru un sistem termodinamic, în cazul acestuia:
bilanţului energetic U = Ec + Ep , a) scade de două ori;
semnificaţia fizică a termenilor egalităţii b) creşte de două ori;
este: c) creşte de patru ori;
a) Ep - energia totală a sistemului d) creşte de opt ori,
b) U – energia internă a sistemului e) nu se modifică.
c) Ec - energia cinetică de mişcare a 207.* Ecuaţia calorică de stare pentru gazul
moleculelor sistemului ideal biatomic are forma:
d) Ec + Ep - energia sistemului datorate 1
mişcării moleculelor şi interacţiunilor dintre a) ΔU = νRΔT
moleculele sistemului 2
e) Ep - energia potenţială a sistemului datorată 3
b) U = νRT
câmpul exterior de forţe 2
202.* Energia internă a unui gaz ideal m
c) pV = RT
reprezintă μ
a) energia potenţială a sistemului 7m
b) energia cinetică a sistemului d) U = RT
2μ
c) suma energiilor potenţiale de interacţiune
dintre moleculele sistemului 5
e) U = νRT
d) suma energiilor cinetice ale moleculelor 2
sistemului 208.* Precizaţi care dintre relaţiile între
e) energia totală a sistemului densităţile corespunzătoare celor trei
203.* Daca notam cu U energia interna a transformări din figură este corectă (se
unui sistem, Ec - suma energiilor cinetice ale consideră aceeaşi masă, din acelaşi gaz
moleculelor din sistem, Ep - suma energiilor ideal), dacă se consideră aceeaşi temperatură
potenţiale de interacţiune dintre moleculele la care se face evaluarea:
sistemului, Wc - energia cinetica a sistemului V 1 2
şi Wp - energia potenţială a sistemului
datorată câmpurilor exterioare de forţe, 3
atunci: T
a) U = Ec + Ep + Wc + Wp
b) U = Ec + Ep a) ρ1 < ρ2 < ρ3
c) U = Ec + Wc b) ρ2 < ρ1 < ρ3
d) U =Ep + Wp c) ρ3 < ρ1 < ρ2
e) e) U = Wc + Wp : d) ρ3 < ρ2 < ρ1
204.* Energia cinetică pentru toate e) ρ1 < ρ3 < ρ2
moleculele unui gaz ideal este o măsură a 209.* Precizaţi care dintre relaţiile între
a) presiunii gazului densităţile corespunzătoare celor trei
b) temperaturii gazului transformări din figură este corectă (se
c) densităţii gazului consideră aceeaşi masă, din acelaşi gaz
d) volumului ideal), dacă se consideră acelaşi volum la
e) energiei interne care se face evaluarea:
31
V d) nu are nici o contribuţie la formularea

1 2
primului principiu al termodinamicii;
3 e) este o constantă şi diferită de zero dacă
sistemul este izolat.
T
215.* Într-o transformare izotermă a unui
a) ρ1 < ρ2 < ρ3 gaz ideal închis, care dintre mărimile de mai
b) ρ2 < ρ1 < ρ3 jos rămâne nemodificată:
c) ρ3 = ρ1 = ρ2 a) căldura
d) ρ3 < ρ2 < ρ1 b) presiunea
e) ρ1 < ρ3 < ρ2 c) energia internă
210.Energia internă a gazul ideal d) volumul
a) este zero când sistemul ce-l conţine este e) lucrul mecanic
izolat; 216.Conform termodinamicii, căldura este
b) este constantă când sistemul este închis; a) un parametru de stare;
c) se poate exprima cu ajutorul ecuaţiei termice b) forma de energie transferată între corpurile
de stare; aflate în contact termic;
d) se poate exprima cu ajutorul ecuaţiei calorice c) o formă de existenţă a materiei;
de stare; d) măsurabilă, ca şi lucrul mecanic, în Jouli;
e) este un parametru intern, aditiv. e) o măsură a variaţiei energiei sistemului în
211.* Pentru gazul ideal se poate afirma că cursul unui proces izocor.
energia internă: 217.Pentru un sistem, despre transferul de
a) depinde doar de presiune; căldură al acestuia putem spune că:
b) depinde doar de volum; a) dacă sistemul primeşte căldură, Q > 0;
c) depinde de numărul de moli şi de b) dacă sistemul suferă o transformare
temperatură; adiabatică, Q > 0;
d) depinde doar de tipul gazului; c) pentru un sistem izolat Q = 0;
e) nu depinde de tipul gazului. d) dacă sistemul suferă o transformare
212.* Într-o comprimare izobară a unei izotermă, Q = 0.
mase constante de gaz ideal în care volumul e) energia internă a unui sistem izolat se
scade de două ori energia internă: conservă.
a) scade de 2 ori; 218.*Forma matematică a principiului I al
b) creşte de 2 ori; termodinamicii este o consecinţă a
c) nu se modifică; a) principiului 0 al termodinamicii
d) devine zero; b) conservării şi transformării energiei pentru
e) creşte de 4 ori. sistemele termodinamice
213.* Pentru un sistem închis format dintr- c) teoriei echipartiţiei energiei
un gaz ideal, variaţia energiei interne poate d) principiului al II-lea al termodinamicii
fi diferită de zero în transformarea: e) principiului echilibrului termodinamic
a) izotermă; 219.* Într-o transformare la care este supusă
b) ciclică; o masă constantă de gaz ideal, lucrul
c) pentru care starea iniţială şi cea finală se află mecanic efectuat este egal cu căldura primită
pe aceeaşi izotermă; de acesta din exterior; procesul poate fi:
d) destindere adiabatică; a) izocor
e) dacă energia pătratică medie a moleculelor b) izoterm
gazului nu se modifică. c) adiabatic
214.* Variaţia energiei interne pentru un d) izobar
sistem termodinamic închis e) politrop
a) depinde de natura procesului termodinamic 220.* Energia internă a unui sistem izolat
pentru două stări date; a) creste
b) este întotdeauna pozitivă; b) scade
c) nu depinde decât de starea finală şi cea c) este egală cu zero
iniţială a sistemului; d) se conservă
32
e) se modifică conform legilor statisticii P

221.* Trei recipiente de volume egale conţin
aceleaşi mase de H2 (μH2 = 2g / mol), N2 (μN2
= 28g / mol) respectiv O2 (μO2 = 32g / mol). V
Precizaţi în figura alăturată cum se e)
identifică cele 3 gaze pe cele 3 izocore:
223.Primul principiu al termodinamicii este
P 1 2 întâlnit sub una din formele:
a) pentru un sistem termodinamic variaţia
3
energiei interne este egală cu diferenţa dintre
T căldura totală schimbată de sistem cu mediul
a) 1 – O2; 2 – N2; 3 – H2 exterior şi lucrul mecanic total efectuat
b) 1 – O2; 2 – H2; 3 – N2 b) nu se poate realiza un perpetuum mobile de
c) 1 – N2; 2 – O2; 3 – H2 speţa a II-a
d) 1 – H2; 2 – O2; 3 – N2 c) Q = ΔU + L
e) 1 – H2; 2 – N2; 3 – O2 d) Q = L pentru toate procesele cvasistatice
222.* Un gaz ideal suferă o transformare al e) nu se poate realiza un perpetuum mobile de
cărui grafic în diagrama p-T este cel din speţa I-îi
figura 224.* Într-un proces oarecare, un sistem
efectuează lucrul mecanic L = 500J şi
P
primeşte căldura Q = 1200J . Variaţia
energiei interne a sistemului va fi:
a) 1700J
T b) 1200 J
c) 500 J
Care din graficele de mai jos este
d) 700 J
corespondentul acestuia?
e) -1700J
P 225.Un perpetuum mobile de speţa întâi
a) reprezintă un dispozitiv care să producă lucru
mecanic, fără să consume energie din exterior
V b) reprezintă o instalaţie care să transforme
a) căldura primită într-un proces ciclic monoterm
în lucru mecanic pozitiv;
P
c) este imposibil de realizat conform
principiului I al termodinamicii;
d) este posibil de realizat conform primului
V principiu al termodinamicii;
b) e) este o maşină termică.
P 226.Căldura specifică
a) depinde de natura substanţei pentru care se
defineşte;
V b) se măsoară în J / (mol · K);
c) c) nu depinde de natura substanţei şi nici de
temperatură;
V d) este egală cu raportul dintre capacitatea
calorică a corpului şi masa acestuia;
e) pentru gaze este un parametru de stare, adică
T nu depinde de tipul transformării.
d) 227.Coeficienţii calorici (c, C, Cμ) sunt
a) parametrii de proces;
b) parametrii de stare;
c) parametrii intensivi;
33
d) parametrii de poziţie; c) rămâne nemodificată;

e) constante de material. d) scade;
228.Căldura molară e) nu se modifică.
a) este egală cu produsul dintre căldura 234.* Dacă unui gaz ideal biatomic îi creşte
specifică a corpului şi masa molară a acestuia; adiabatic volumul de 32 ori temperatura sa
b) are aceeaşi unitate de măsură ca şi absolută:
capacitatea calorică a corpului respectiv; a) creşte de 4 ori
c) se măsoară în J / (kg · K); b) scade de 4 ori
d) este o mărime dependentă de procesul c) creşte de 8 ori
termodinamic; d) scade de 8 ori
e) nu are unitate de măsură. e) se reduce la jumătate
229.* Căldură molară este nulă în 235.* Considerăm două transformări, A→C
transformarea: (izocoră) şi B→C (izotermă), ca în figura de
a) izotermă mai jos, pentru aceeaşi cantitate de gaz ideal.
b) adiabatică Precizaţi care răspuns este corect:
c) izocoră p C
d) izobară
e) generală A B
230.* Unitatea de măsură pentru capacitatea V
calorică în S.I. este:
a) în ambele transformări se primeşte căldură;
a) J·K-1·m-1
b) în transformarea izocoră A→C se cedează
b) J·K-1
c) J/K-1 căldură şi în transformarea izotermă B→C se
d) J·m-1 primeşte;
e) J/kg c) în ambele transformări căldura este cedată;
231.* O masă de gaz ideal suferă d) în transformarea izocoră A→C se primeşte
transformarea reprezentată în figura căldură şi în cea izotermă B→C se cedează;
alăturată. Bifaţi răspunsul corect: e) în transformarea izocoră A→C se primeşte
p căldură şi în cea izotermă B→C căldura
schimbată este zero.
236.* Precizaţi pentru care transformare,
V sugerată mai jos, energia internă a gazului
ideal scade:
a) ∆U > 0, Q < 0, L > 0;
a) comprimarea izotermă;
b) ∆U < 0, Q > 0, L > 0;
b) încălzirea izocoră;
c) ∆U > 0, Q > 0, L > 0;
c) comprimarea izobară;
d) ∆U = 0, Q = L>0;
d) destinderea izotermă;
e) ∆U > 0, Q > 0, L < 0.
e) comprimarea adiabatică.
232.* Lucrul mecanic efectuat de un sistem
237.* În cazul destinderii adiabatice a
termodinamic aflat iniţial la presiunea p0 şi
aceleiaşi mase de gaz ideal:
temperatura T0 şi având volumul V0 care se
a) gazul se încălzeşte;
destinde adiabatic intr-un spaţiu vidat ce va
b) gazul se răceşte;
avea în final volumul 2V0 este:
c) lucrul mecanic este negativ;
a) P0 V0;
d) energia internă nu se modifică;
b) 2 P0 V0;
e) variaţia energiei interne este pozitivă.
c) 3 P0 V0
238.* Un gaz ideal (sistem închis) suferă o
d) 0;
transformare ca în figura:
e) 2,5 P0 V0.
233.* Dacă un gaz ideal suferă o destindere p
adiabatică atunci energia internă a acestuia
se modifică astfel:
a) devine zero;
b) creşte; V
34
Dacă iniţial coordonatele sunt (2p0, V0) şi în d) 8RT1

starea finală (p0, 2V0), care din următoarele e) 10RT1
afirmaţii este neadevărată: 243.* Un mol de gaz ideal monoatomic, aflat
a) parametrii de poziţie cresc; iniţial la temperatura T1, efectuează o
b) temperatura finală şi cea iniţială sunt egale; transformare descrisa de ecuaţia T = aV2 (a
c) căldura primită este 2 p0 V0; este o constantă pozitivă), ajungând în starea
d) variaţia energiei interne este zero; finală la un volum de 3 ori mai mare.
e) lucrul mecanic cedat este (3/2) p0 V0. Căldura absorbita în cursul transformării
239.* La comprimarea adiabatică a unui este numeric egală cu:
sistem termodinamic alcătuit dintr-un gaz a) RT1
ideal b) 2RT1
a) se efectuează lucru mecanic asupra c) 4RT1
sistemului şi se încălzeşte d) 10RT1
b) sistemul efectuează lucru mecanic asupra e) 16RT1
exteriorului şi se răceşte 244.* Dacă apa are căldura specifică de
c) sistemul efectuează lucru mecanic asupra 4,2kJ / (kg · K), precizaţi cât este căldura
exteriorului şi se încălzeşte necesară pentru 100g de apă pentru a se
d) se efectuează lucru mecanic asupra încălzi de la 10 la 20°C:
sistemului şi se răceşte a) 42 kJ
e) sistemul efectuează lucru mecanic asupra b) 420 J
exteriorului şi temperatura rămâne constantă c) 0,42 kJ
240.* Precizaţi, din şirul de mai jos, care din d) 2,1 · 103 J
mărimile fizice enumerate are aceeaşi e) 4200 J
unitate de măsură ca şi căldura specifică 245.* Dacă apa are căldura specifică de
molară: aproximativ 4,2 kJ/ (kg · K), căldura
a) presiunea; specifică molară a acesteia va avea valoarea:
b) căldura; a) (4200 / 18) J / K;
c) lucrul mecanic; b) (420 · 18) J / (kmol · K);
d) constanta universală a gazelor; c) (4,2 · 18) J / (mol · K);
e) Numărul lui Avogadro. d) (4,2 · 18) kJ / (mol · K);
241.* Un mol de gaz ideal monoatomic, aflat e) (4,2 / 18) kJ / (kmol · K).
iniţial la temperatura T1, efectuează o 246.* Expresia capacităţii calorice şi unitatea
transformare descrisa de ecuaţia T = aV2 (a ei de măsură în SI este:
este o constantă pozitivă), ajungând în starea a) Q / (m · Δt), J/(kg · K);
finală la un volum de 3 ori mai mare. b) Q / m, J/K;
Variaţia energiei interne în această c) Q / Δt, J / s;
transformare este numeric egală cu: d) Q/ΔT , J/K;
a) 3RT1/2 e) Q / (m · Δt) , J/K.
b) 6RT1 247.* Pentru un gaz ideal monoatomic,
c) 10RT1 căldura molară, într-o transformare izobară
d) 12RT1 este:
e) 16RT1 a) 3R/2;
242.* Un mol de gaz ideal monoatomic, aflat b) R;
iniţial la temperatura T1, efectuează o c) 5R/2;
transformare descrisa de ecuaţia T = aV2 (a d) 7R/2;
este o constantă pozitivă), ajungând în starea e) 3R/4.
finală la un volum de 3 ori mai mare. Lucrul 248.* Numărul gradelor de libertate (i)
mecanic în această transformare este pentru molecula gazului ideal monoatomic
numeric egală cu: este egal cu:
a) RT1/2 a) 1
b) RT1 b) 2
c) 4RT1 c) 3
35
d) 4 a) i/(i + 2)
e) 6 b) 2i/(i + 1)
249.* Un gaz având Cp = 5R/ 2 primeşte c) (i + 1)/i
izobar căldura Q = 1200 J. Lucrul mecanic d) (i + 2)/i
efectuat de gaz este: e) 2(i + 1)/i
a) 240 255.* Precizaţi, conform relaţiilor de mai
b) 480 J jos, cum se transformă relaţia Robert -
c) 960 J Mayer pentru un gaz ideal, dacă aceasta se
d) 3000 J exprimă în capacităţi calorice (notate K,
e) 1200 J pentru a elimina confuzia cu căldura
250.* Unitatea de măsură a mărimii fizice molară):
egală cu νRT ln(V2 / V1) este: a) Kp = KV + ν · R
a) J; b) Kp = KV + R
b) K; c) Kp = KV + R / μ
c) Pa; d) Kp = KV + R / ν
d) W; e) Kp = KV + μ · R
e) adimensional. 256.* Un gaz ideal are un coeficient
251.* Dacă legătura dintre căldura molară la adiabatic egal cu γ = 1,4. Precizaţi natura
volum constant a unui gaz ideal şi numărul gazului:
gradelor de libertate (i) corespunzătoare a) monoatomic
moleculei componente este CV = i · R/2 b) biatomic
atunci, pe baza relaţiei Robert - Mayer, Cp c) triatomic
va fi egală cu: d) tetraatomic
a) R/2; e) pentaatomic
b) 2R/2; 257.* Ce valoare are căldura molară într-o
c) i R/2; transformare adiabatică?
d) (i+1) R/2; a) Cv
e) (i+2) R/2. b) Cp
252.* Relaţia Robert Mayer pentru un gaz c) 0
ideal d) (i+1) R/2
a) precizează că diferenţa dintre căldura e) γ·R/(γ-1)
specifică izobară şi izocoră este egală cu 258.* Un gaz ideal are un coeficient
constanta generală a gazelor; adiabatic egal cu γ = 1,4. Precizaţi valoarea
b) căldura molară izobară este egală cu suma căldurii molare izocore:
dintre căldura molară izocoră şi constanta a) R/2
generală a gazelor; b) 3R/2
c) capacitatea calorică izocoră este egală cu c) 5R/2
diferenţa dintre capacitatea calorică izobară şi d) 7R/2
constanta generală a gazelor; e) 9R/2
d) este echivalentă cu R = Cv - Cp; 259.* Un gaz ideal are un coeficient
e) este o consecinţă a principiului doi al adiabatic egal cu γ = 5/3. Precizaţi valoarea
termodinamicii. căldurii molare izocore:
253.* Care este căldura specifică a unui gaz a) R/2
ideal monoatomic, la volum constant: b) 3R/2
a) 3 R; c) 5R/2
b) 2 R; d) 7R/2
c) (3/2) R; e) 9R/2
d) (3/2) R/μ; 260.* Exponentul adiabatic, γ, are unitatea
e) (1/2) R. măsură
254.* Exprimaţi coeficientul adiabatic numai a) J / (mol · K)
în funcţie de gradele de libertate ale gazului b) J / K
real: c) J / g
36
d) 1 / K izobar până la un volum de 3 ori mai mare.

e) adimensională Precizaţi în ce relaţie vor fi lucrurile
261.* Cunoscand ecuaţia transformarii mecanice efectuate
adiabatice în coordonatele (p,V), p·Vγ = a) LT > Lad > LP
const., determinaţi această ecuaţie în b) LP > Lad > LT
coordonate (T,V): c) LP > LT > Lad
a) TVγ+1 = const. d) LT > LP > Lad
b) Tγ-1V = const. e) Lad > LT > LP
c) T/Vγ-1 = const. 267.* Ce se poate spune despre
d) TVγ-1 = const. temperaturile celor trei stări ale gazului
e) V/Tγ-1 = const. ideal din transformarea 1-2 -3 ?
262.* Cunoscand ecuaţia transformării
adiabatice în coordonatele (p,V), p·Vγ =
constant, determinaţi care ecuaţie în
coordonate (p,T) este corectă:
a) VTγ-1 = const.
b) Tγ-1P = const.
c) P/Tγ-1 = const.
d) Vγ /Tγ-1 = const.
e) Tγ / Pγ-1 = const.
263.* Într-o transformare izotermă lucrul a) T1>T2>T3
mecanic b) T2>T3>T1
a) este întotdeauna pozitiv, deoarece funcţia c) T2>T1>T3
logaritm este pozitivă; d) T1>T3>T2
b) este întotdeauna negativ dacă volumul iniţial e) T3>T2>T1
este mai mic decât cel final (Vi < Vf); 268.* Un gaz trece din starea 1 în starea 2 pe
c) este zero, dacă Vf < Vi; mai multe căi. În care din acestea se atinge
d) este pozitiv, dacă pe izotermă sistemul se temperatura minimă (se consideră T2 > T1;
destinde; P2 < P1):
e) depinde dacă temperatura este pozitivă sau a) Izobară + izotermă
negativă (pe scara Celsius). b) Izotermă + izobară
264.* Dacă se ştie că exponentul adiabatic, γ, c) Adiabată + izobară
este supraunitar atunci în coordonate (p, V) d) Izobară + adiabată
a) izoterma este mai descrescătoare decât e) Izocoră + izobară
adiabata 269.Ecuaţia calorimetrică are expresia:
b) adiabata este mai descrescătoare decât a) PV = ν R T;
izoterma b) U = ν CV T;
c) izobara este mai descrescătoare decât c) Qabs. = -Qced.;
adiabata d) Qabs. = |Qced.|;
d) adiabata este mai descrescătoare decât e) Q = m c Δt.
izocora 270.* Un calorimetru conţine 100g de apă la
e) adiabata este funcţie crescătoare 0°C. Se introduc în interior 200g de apă la
265.* Selectaţi ecuaţia Poisson 90°C. Dacă se neglijează capacitatea calorică
a) pV = νRT. a calorimetrului, precizaţi temperatura
b) TVγ = const. finală a amestecului:
c) P = ρgh. a) 20°C;
d) Cp / CV = γ b) 30°C;
e) U = ν CV T c) 40°C;
266.* Trei cantităţi identice de gaz ideal d) 60°C;
biatomic, aflate iniţial la aceeaşi presiune şi e) 70°C.
volum se destind izoterm, adiabatic respectiv
37
271.* Un calorimetru conţine 100g apă la a) m2·kg·s-2 mol K-1

10°C. Se introduc în interior 100g de apă la b) m·kg·s-2·K-1
90°C. Precizaţi capacitatea calorică a c) m-1·kg·s-2
calorimetrului, dacă temperatura finală a d) m2·kg·s-2·mol-1K-1
amestecului este de 50°C: e) m·kg·s-2·mol-1K-1
a) 0 J / K 278.* Un gaz ideal este comprimat izoterm
b) 100 J / K până când volumul variază cu 20%. Cum
c) 10 J / K variază presiunea:
d) 20 J / K a) creşte de 5 ori
e) 200 J / K b) creste cu 20%
272.* Dacă vom considera caloria egală cu c) creste cu 25%
căldura necesară unui gram de apă pură d) scade cu 16,6%
pentru a-şi creşte temperatura cu un grad e) scade cu 20%
Celsius, în condiţii normale de presiune, iar 279.* Un cilindru orizontal conţine un gaz
capă = 4,18 J/(g K), atunci unitatea de măsură ideal închis cu piston de masă neglijabilă, la
a caloriei în SI va fi aproximativ presiunea p0/2 şi temperatura absolută T.
a) 1,04 J Pistonul se eliberează în atmosfera
b) 2,09 kJ exterioară aflată la o presiune p0 şi astfel
c) 4,18 J volumul cilindrului creşte de trei ori. Dacă
d) 6,27 J efectele frecării la mişcarea pistonului sunt
e) 8,36 kJ neglijabile, atunci temperatura
273.* Unitatea de măsură a mărimii pμ/(RT) termodinamică a cilindrului devine
este: a) 3 T
a) J/(kg·K) b) 6 T
b) N/m2 c) T
c) J/K d) T/3
d) kg/m3 e) 1,5 T
e) J/g 280.* Un cilindru cu piston, aflat în poziţie
274.* Legea de variaţie de tipul p = p0 (1 + verticală, cu masa pistonului de 10kg,
β·t) descrie o transformare conţine un gaz perfect la presiunea de 1,5
a) izotermă atm. Dacă se consideră p0 presiunea
b) izocoră atmosferică exterioară (p0 = 105N/m2 şi g =
c) adiabatică 10 m/s2), ce masă trebuie adăugată deasupra
d) izobară pistonului pentru a reduce în final volumul
e) generală interior la jumătate?
275.* Relaţia V = V0 (1 + α·t), pentru un gaz a) 10 kg
ideal, reprezintă ecuaţia transformării: b) 15 kg
a) izoterme c) 20 kg
b) izocore d) 30 kg
c) izobare e) 40 kg
d) generale 281.* Într-o transformare a unui gaz ideal,
e) adiabatice în care presiunea variază invers
276.* Într-o destindere adiabatică a unui gaz proporţional cu volumul, dacă volumul
ideal energia internă a gazului creşte de e2 ori lucrul mecanic efectuat de
a) creşte gaz este:
b) nu se schimbă a) ν R T
c) scade b) 2 ν R T
d) creşte apoi scade c) ν R T/2
e) scade apoi creşte d) 0,2 ν R T
277.* Unitatea de măsură pentru căldura e) 0,4 ν R T
molară a unui gaz ideal în funcţie de unităţi 282.* Într-o transformare a unei cantităţi de
ale unor mărimi fundamentale din SI este: ν moli de gaz ideal de la temperatura T1 la
38
temperatura T2, dacă presiunea creşte direct 284.Considerăm o masă de gaz ideal ce
proporţional cu volumul, lucrul mecanic evoluează conform transformării ciclice
efectuat de gaz este 1→2→3→4→1 din figura alăturată.
a) νR(T2 − T1) Precizaţi care din relaţiile de mai jos este
b) νR(T1 − T2) corectă:
c) νR(T2 − T1)/2 p 2 3
d) 2νR(T2 − T1) / T – const.
e) νR(T1 − T2)/2 4 1
283.* Un gaz ideal parcurge ciclul din V
figură: a) ΔU12 = 0
p b) ΔU23 < 0
2 3 c) ΔU34 > 0
d) ΔU41 < 0
1 e) ΔU31 < 0
285.* Într-o incintă de volum V se află un
T gaz ideal la presiunea p şi temperatura T.
În variabilele V,T se obţine: Mărimea fizică exprimată prin relaţia P V
a) NA /(RT) reprezintă:
V a) concentraţia gazului
3 2 b) numărul total de particule din incintă
c) energia internă a gazului
1 T d) numărul de moli de gaz
e) densitatea gazului
b) 286.* Unitatea de măsură în sistemul
V internaţional a mărimii fizice egală, conform
3 legii izobare a gazului ideal, cu (V –
V0)/(V0·t) este:
2 a) 0C
1
b) K-1
T c) K
c) d) 0C-1
V e) m3/0C
2 287.* Unitatea de măsură a mărimii fizice
egală cu νRT/V este
3 a) J·s
1
b) N / m
T
c) N / m2
d) d) N·m
V e) K/m3
1 3 288.* În graficul alăturat sunt prezentate
două transformări ciclice 1→2→3→1 şi
2 2→4→3→2. Referitor la aceste transformări
ciclice se poate afirma că (L reprezintă
T lucrul mecanic)
e)
V
2
3
1
T a) L1→2→3→1 < L2→4→3→2 < 0
b) L1→2→3→1 = L2→4→3→2
39
c) L1→2→3→1 > L2→4→3→2 > 0 modifica starea de agregare, la temperatura la

d) 0 > L1→2→3→1 > L2→4→3→2 care decurge transformarea
e) 0 < L1→2→3→1 < L2→4→3→2 b) λ, căldura de latentă specifică, este definită
289.* Un gaz ideal monoatomic se destinde pe unitatea de volum
din starea 1 în starea 2 pe mai multe cai. În c) λ este o constantă specifică unei substanţe,
care dintre acestea se efectuează cel mai indiferent de tipul tranziţiei de fază
mare lucru mecanic (se consideră T2 < T1 şi d) explicaţia comportamentului substanţei se
P2 < P1): poate da la nivel microscopic, pe baza
a) Izobară +izotermă energiilor potenţiale de interacţie a moleculelor
b) Izobară + izocoră mediului respectiv
c) Adiabată + izobară e) [λ]S.I. = J/mol
d) Izobară +adiabată 294.* Care din mărimile de mai jos nu se pot
e) Izocoră + izobară exprima în Joule:
290.* O masă de gaz presupus ideal este a) Energia potenţială
supusă unei transformări pentru care se fac b) Variaţia energiei interne
mai multe măsurători ale căror rezultate c) Căldura latentă
sunt trecute în tabelul de mai jos. d) Suma algebrică Q+L;
Transformarea suferită de gaz este: e) Produsul p·V
Presiune (Pa) 105 0,5·105 0,4·105 295.* Un sistem omogen este caracterizat de:
Volum (l) 1 2 2,5 a) variaţia discontinuă, în salturi, a
a) adiabatică proprietăţilor sale fizice;
b) izobară b) aceeaşi compoziţie chimică şi aceleaşi
c) izocoră proprietăţi fizice în toate punctele sale;
d) izotermă c) variaţia continuă a proprietăţilor sale fizice,
e) ciclică pe o anumită direcţie din spaţiu;
291.* Dacă volumul unei cantităţi de gaz d) componenţa mai multor stări de agregare;
ideal scade izoterm cu 25%, presiunea e) existenţa unor mărimi fizice constante în
gazului creşte aproximativ cu timp.
a) 25% 296.Vaporii saturanţi au următoarele
b) 33% caracteristici:
c) 50% a) coexistă cu lichidul din care provin;
d) 66% b) presiunea lor depinde de masa lichidului dar
e) 75% nu depinde de masa acestora;
292.* Volumul minim al masei constante de c) presiunea vaporilor saturanţi reprezintă
gaz ce evoluează după transformarea ciclică presiunea maximă a vaporilor unui lichid, la o
prezentată în figura alăturată corespunde temperatură dată;
stării d) presiunea lor scade odată cu temperatura;
e) presiunea lor depinde de natura lichidului din
care provin.
297.Exemple de transformări de fază şi
inversele lor:
a) vaporizarea ↔ condensarea;
b) evaporarea ↔ vaporizarea;
c) topirea ↔ solidificarea;
a) 1 d) sublimarea ↔ desublimarea;
b) 2 e) cristalizarea ↔ solidificarea
c) 3 298.* În cazul realizării vaporizării
d) 4 a) aceasta se produce instantaneu în atmosferă;
e) 5 b) aceasta se produce instantaneu în vid;
293.În cazul transformărilor de fază, c) presiunea vaporilor saturanţi produşi în
a) relaţia |Q| = λ · m reprezintă căldura necesară atmosferă este mai mare decât în vid, la o
unei cantităţi m de substanţă pentru a-şi temperatură dată;
40
d) se produce la o temperatură constantă, bine 304.În cazul izotermelor Andrews

precizată; a) se explică lichefierea gazelor;
e) toate răspunsurile sunt corecte. b) forţele de atracţie dintre moleculele de gaz
299.În cazul evaporării pot fi neglijate;
a) aceasta reprezintă vaporizarea unui lichid c) au o izoterma critică caracterizată de
prin suprafaţa sa liberă; temperatura critică, iar cele două faze lichid –
b) viteza de evaporare creşte cu suprafaţa liberă gaz nu se mai se pot discerne;
a lichidului; d) stabilesc domeniul de saturaţie unde este
c) viteza de evaporare nu depinde de presiunea posibilă condensarea vaporilor, adică starea
atmosferică de deasupra lichidului; lichidă şi cea gazoasă coexistă;
d) viteza de evaporare nu depinde de diferenţa e) sunt valabile doar pentru gazul ideal.
dintre presiunea vaporilor saturanţi la 305.În cazul comprimării izoterme a gazului
temperatura la care are loc evaporarea şi real:
presiunea vaporilor din atmosfera a) sistemul primeşte lucru mecanic în timpul
înconjurătoare. comprimării vaporilor gazului;
e) viteza de evaporare nu depinde de b) în timpul condensării vaporilor se degajă
temperatură. căldură;
300.În cazul fierberii c) temperatura sistemului se modifică;
a) se vaporizează lichidul în toată masa sa; d) la temperaturi înalte gazul are un
b) la o presiune dată deasupra lichidului, comportament asemănător cu gazul ideal;
temperatura de fierbere rămâne constantă, chiar e) forţele de interacţiune dintre molecule pot fi
dacă lichidul primeşte încontinuu căldură; neglijate.
c) temperatura de fierbere, nu depinde de 306.Pentru izotermele Andrews
presiunea externă; a) palierul izoterm se reduce la un punct pentru
d) temperatura de fierbere nu depinde de temperatura critică;
altitudine; b) temperatura critică este temperatura maximă
e) apar bule în toată masa lichidului. la care gazul se mai poate lichefia printr-o
301.Dacă vaporizarea este procesul invers comprimare izotermă;
condensării, pentru o masă m de substanţă c) în domeniul de saturaţie – zona palierelor –
supusă unor astfel de procese, atunci sistemul se află numai sub formă de vapori
a) λC = λV; saturanţi;
b) ΔUvap = ΔUcond. = 0; d) se ilustrează comportarea gazului ideal supus
c) ΔUvap. = ΔUcond < 0; comprimării izoterme;
d) ΔUvap. = -ΔUcond. > 0 e) în domeniul de saturaţie coexistă starea
e) QC = -QV. lichidă şi cea gazoasă a substanţei.
302.* Presiunea vaporilor saturanţi 307.În cazul topirii,
a) rămâne constantă în timpul comprimării a) temperatura de topire depinde de presiunea
izoterme; mediului în care se produce;
b) nu depinde de natura lichidului din care au b) temperatura de topire este o caracteristică
provenit; pentru o substanţă cristalină chimic pură;
c) depinde de masa lichidului; c) temperatura de topire se menţine constantă,
d) depinde de masa vaporilor în contact; până la topirea întregii mase a corpului amorf;
e) nu este funcţie de temperatură. d) temperatura de topire pentru corpurile
303.* Temperatura critică amorfe are o valoare constantă bine precizată,
a) reprezintă temperatura la care se produce la presiune constantă;
cristalizarea; e) căldura latentă specifică de topire este
b) reprezintă temperatura maximă la care o diferită de cea de solidificare, la aceeaşi
substanţă mai poate fi întâlnită în faza lichidă; presiune atmosferică.
c) nu depinde de substanţa analizată; 308.* Prin obţinerea gheţii din apă, la t0 =
d) nu poate fi explicată de energia potenţială de 0°C:
interacţiune moleculară; a) masa creşte;
e) depinde de presiunea şi volumul lichidului. b) densitatea rămâne aceeaşi;
41
t
c) volumul creşte; t1=1600C
d) sistemul primeşte căldură;
t2=1000C
e) creşte agitaţia termică a moleculelor;
309.* Un lichid începe să fiarbă atunci când:
θ=400C
a) presiunea vaporilor săi devine egală cu t0=00C
presiunea atmosferică normală;
timp
b) presiunea maximă a vaporilor săi este egală t3=-400C
cu presiunea vaporilor de deasupra lichidului;
c) presiunea din interiorul bulelor ce se
a) -40°C
formează este egală cu presiunea exercitată de
b) 0°C
forţele superficiale;
c) 40°C
d) presiunea vaporilor săi este egală cu
d) 100°C
presiunea exercitată de forţele superficiale;
e) 160°C
e) presiunea atmosferică este mai mare decât
313.La o temperatură dată, presiunea
presiunea vaporilor saturanţi ai lichidului;
vaporilor saturanţi are următoarele
310.* Fenomenul de evaporare se produce
proprietăţi:
dacă a) depinde de natura lichidului;
a) mediul ambiant este saturat cu vaporii
b) depinde de proporţia lichid – vapori;
lichidului;
c) este funcţie crescătoare de temperatură;
b) la suprafaţa lichidului nu se găsesc vapori
d) depinde de volumul vaporilor;
saturanţi ai altui lichid;
e) este o funcţie descrescătoare de temperatură.
c) presiunea atmosferică este mai mare decât
314.* Principiul al II-lea al termodinamicii
afirmă (direct sau prin consecinţele sale) că:
d) temperatura este mai mare decât cea critică;
a) Nu este posibilă o transformare prin care
e) presiunea atmosferică este mai mică decât
căldură să treacă de la un corp cu temperatura
dată la un corp cu temperatura mai ridicată;
311.* Pentru diagrama izobară (la presiune
b) Căldura cedată este pozitivă iar cea primită
normală) a apei din figură, se pot trage
este negativă;
următoarele concluzii:
c) Randamentul unei maşini termice este
t (°C) întotdeauna subunitar;
f d) Într-o transformare ciclică monotermă
sistemul nu poate ceda lucru mecanic în
0 exterior;
i timp e) Într-un sistem izolat energia totală se
conservă.
a) sistemul îşi modifică de două ori starea de
agregare pe întreaga transformare 315. Într-o transformare ciclică monotermă,
a) sistemul nu poate ceda lucru mecanic spre
b) starea iniţială (i) este lichidă
exterior;
c) lichidul se vaporizează primind căldură din
b) ireversibilă, sistemul va primi lucru mecanic
exterior
din exterior;
d) evoluţia este din stare solidă în stare lichidă
c) schimbul de căldură pentru sistemul
e) evoluţia este din stare lichidă în stare de
vapori considerat se realizează cu un singur termostat;
d) variaţia energiei interne într-un ciclu este
312.* În figura alaturată este reprezentată
pozitivă;
diagrama transformarilor de faza ale
d) variaţia energiei interne într-un ciclu este
amestecului unei mase de gheată cu vapori
negativă.
de apă, la presiune constantă. Temperatura
316.* Un gaz ideal (sistem închis) suferă o
finală a amestevului este:
transformare ciclică, ca în figura:
42
p 1 p 1
3 3
2 2
V V
Dacă în starea 1 coordonatele sunt (2p0, V0) Dacă în starea 1 coordonatele sunt (2p0, V0)
şi în starea 3 (p0, 2V0), lucrul mecanic al şi în starea 3 (p0, 2V0), căldura primită de
transformării va fi: sistem în această transformare este:
a) -(3/2) p0V0; a) (1/2) P0V0
b) -(1/2) p0V0; b) (3/2) P0V0
c) (5/2) p0V0; c) 2 P0V0
d) (3/2) p0V0; d) (5/2) P0V0
e) (1/2) p0V0; e) 3 P0V0
317.* Raportul dintre lucrul mecanic şi 321.* Un gaz ideal monoatomic (sistem
căldura schimbată într-o transformare închis) suferă o transformare ca în figura:
izobară a unui gaz ideal monoatomic este p 1
egal cu:
a) 2/7 3
b) 3/7 2
c) 4/5 V
d) 2 Dacă în starea 1 coordonatele sunt (2p0, V0)
e) 2/5 şi în starea 3 (p0, 2V0), cantitatea de căldură
318.* Intr-un motor termic sursa de cedată de gaz în timpul răcirii sale este:
încălzire produce o temperatura de 1270C, a) -(1/2) P0V0
temperatura exterioara fiind 270C. Ştiind ca b) -P0V0
motorul nu funcţionează după un ciclu c) -2 P0V0
Carnot reversibil, rezultă că randamentul: d) (-3/5) P0V0
a) este egal cu 33% e) (-3/2) P0V0
b) este mai mic decât 25% 322.* Un gaz ideal monoatomic (sistem
c) este egal cu 25% închis) suferă o transformare ca în figura:
d) este cel mult egal cu 50%
e) poate fi 100% p 3
319.* Un gaz ideal monoatomic (sistem
închis) suferă o transformare ca în figura: 2 1
p 1 V
3 Dacă în starea 1 coordonatele sunt (p0, 2V0)
2 şi în starea 3 sunt (2p0, V0), să se calculeze
raportul temperaturilor între starea 1 şi
V
starea 3:
Dacă în starea 1 coordonatele sunt (2p0, V0) a) 1/4
şi în starea 3 (p0, 2V0), lucrul mecanic b) 1/3
efectuat de sistem este: c) 1/2
a)(1/2) P0V0 d) 2/3
b) P0V0 e) 1
c) 2 P0V0 323.* Un gaz ideal monoatomic (sistem
d) - P0V0 închis) suferă o transformare ca în figura:
e) –(1/2) P0V0
320.* Un gaz ideal monoatomic (sistem p 3
închis) suferă o transformare ca în figura:
2 1
43
Dacă în starea 1 coordonatele sunt (p0, 2V0) efectuează lucrul mecanic L = 20kJ.
şi în starea 3 sunt (2p0, V0), să se calculeze Raportul dintre temperatura sursei calde şi
lucrul mecanic pentru un ciclu complet cea a sursei reci este egal cu
a) p0·V0 a) 3/2
b) p0·V0/2 b) 5/3
c) 3p0·V0/2 c) 4/3
d) 2p0·V0/3 d) 5/2
e) -p0·V0 e) 5/4
324.* Un gaz ideal monoatomic (sistem 328.* Într-un motor cu ardere interna,
închis) suferă o transformare ca în figura: temperatura maxima a gazelor este de
p 3 6270C,temperatura exterioara fiind de 270C.
Rezultă ca randamentul motorului este:
1 a) Egal cu 66,6%
2
b) Cel mult egal cu 66,6%
V c) Egal cu 90%
Dacă în starea 1 coordonatele sunt (p0, 2V0) d) Cel mult egal cu 50%
şi în starea 3 sunt (2p0, V0), să se calculeze e) Cel puţin egal cu 66,6%
căldura cedată pentru un ciclu complet 329.* Un gaz efectuează un ciclu Carnot,
a) -3p0·V0 absoarbe într-un ciclu de la sursa caldă
b) -3p0·V0/2 căldura Q1 şi cedează căldura Q2 = Q1/3.
c) -5p0·V0/2 randamentul ciclului este aproximativ:
d) 2p0·V0/3 a) 25%
e) -2p0·V0 b) 33%
325.* Un gaz ideal monoatomic (sistem c) 45%
închis) suferă o transformare ca în figura: d) 50%
e) 66%
p 3 330.* Expresia matematica a primului
principiu al termodinamicii este:
2 1 a) Q = -ΔU + L
b) ΔU = Q + L
V
c) ΔU = Q – L
Dacă în starea 1 coordonatele sunt (p0, 2V0)
d) η = 1- |Q 2| / Q1
şi în starea 3 sunt (2p0, V0), să se calculeze
randamentul motorului ce ar funcţiona după e) η = 1- T2 / T1
acest ciclu: 331.* O maşină termică parcurge ciclul
a) 12,33% format din două izobare: P1 = const., P2 =
b) 15% const. şi două izocore: V1 = const., V2 = const.
c) 16,67% Precizaţi randamentul ciclului dacă maşina
d) 18,33% termică primeşte cantitatea de căldură Q1 =
e) 33,33% 4J. Se dă P2 - P1 = 4 N/m2 şi V2- V1= 0,5 m3.
326.* Un gaz care efectuează un ciclu Carnot a) 25%
absoarbe într-un ciclu căldura Q1 = 80kJ şi b) 33%
efectuează lucrul mecanic L = 20kJ. c) 45%
Raportul dintre temperatura sursei calde şi d) 50%
cea a sursei reci este egal cu e) 66%
a) 6/5 332.* Într-un motor termic temperatura
b) 4/3 maximă a fluidului de lucru este 2730C,
c) 2 temperatura exterioară fiind 00C. Rezultă ca
d) 2,4 randamentul motorului este:
e) 2,5 a) Egal cu 50%
327.* Un gaz care efectuează un ciclu Carnot b) Egal cu 100%
c) Egal cu 25%
cedează într-un ciclu căldura Q2 = -60kJ şi
d) Cel mult egal cu 50%
44
e) Cel mult egal cu 100% 337.* Randamentul unei maşini termice

333.* Un motor termic are contact termic biterme se poate calcula cu formula:
unic cu apa unei mari. Poate el funcţiona pe a) η = 1- T2/T1
baza căldurii acumulate în mare(?): b) η = 1-|Q2| / Q1
a) Da, conform celui de-al II-lea principiu al c) η = 1-|Qc| / Qp
termodinamicii d) η = 1- T1/T2
b) Nu, conform celui de-al II-lea principiu al e) η = 1-|Q1| / Q2
termodinamicii 338.* Radamentul unui motor termic ideal
c) Nu, conform primului principiu al care functioneaza după un ciclu Carnot
termodinamicii având temperatura sursei reci t = 270C este
d) Da, daca temperatura apei depăşeşte 250C η=30%. Să se determine raportul dintre
e) Da, daca temperatura apei depăşeşte 400C căldura cedată şi cea primită de motor într-
334.* Fie un ciclu dreptunghiular în un ciclu, în valoare absolută:
coordonatele (V,T) parcurs în sens a) 7/10
trigonometric, în cursul caruia volumul b) 3/10
gazului ideal de lucru variază de la V la 2V, c) 1/2
temperaturile extreme atinse fiind T şi 5T. d) 2/3
Să se determine raportul presiunilor extreme e) 7/8
atinse în ciclu (pmax/pmin): 339.* Radamentul unui motor termic ideal
a) 10 care functioneaza după un ciclu Carnot
b) 5 având temperatura sursei reci t = 270C este
c) 2
η=30%. Se dă exponentul adiabatic al
d) 20
gazului ideal, γ = 5/3 şi se cunoaşte (10/7)2,5 =
e) 2,5
2,41. Să se determine de câte ori creşte
335.* Fie un ciclu dreptunghiular în
presiunea în timpul comprimării adiabatice
coordonatele (V,T) parcurs în sens
(k):
trigonometric, în cursul caruia volumul
gazului ideal de lucru variază de la V la 2V, a) ≅ 2 ori
temperaturile extreme atinse fiind T şi 5T. b) ≅1,15 ori
Să se determine randamentul ciclului Carnot c) ≅3 ori
care ar funcţiona între temperaturile d) ≅2,4 ori
extreme atinse în ciclu (ηC): e) ≅4 ori
a) 75% 340.* Radamentul unui motor termic ideal
b) 30% care functioneaza după un ciclu Carnot
c) 40% având temperatura sursei reci t = 270C este
d) 50% η=30%. Să se determine cu cate grade
e) 80% trebuie marită temperatura sursei calde
336.* Fie un ciclu dreptunghiular în pentru ca randamentul să devină, η=50%
coordonatele (V,T) parcurs în sens (ΔT):
trigonometric, în cursul caruia volumul a) ≅ 160 K
gazului ideal de lucru variază de la V la 2V, b) ≅ 50 K
temperaturile extreme atinse fiind T şi 5T. c) ≅ 115°C
Se dă exponentul adiabatic al gazului, γ=1,4 d) ≅ 210 K
şi ln 2 ≅ 0,7. Să se determine randamentul e) ≅ 171°C
motorului termic ce ar funcţiona dupa ciclul 341.* Un gaz ideal avand exponentul
dat (η): adiabatic γ= 1,4 parcurge un proces ciclic
a) ≅ 30% format dintr-o comprimare adiabatică 1-2 în
b) ≅ 20% care presiunea creşte de 128 ori, o destindere
c) ≅ 50% izobara 2-3, o desindere adiabatică 3-4 şi o
d) ≅ 80% comprimare izobară 4-1. Să se determine de
e) ≅ 40% ; cate ori creşte volumul gazului în
destinderea adiabatică:
45
a) de 128 ori
b) de 64 ori
c) de 32 ori
d) de 16 ori
e) de 2 ori
342.* O masină termică evoluează dipă un
ciclu Carnot. Se cunoaşte că, dacă micşorăm
temperatura sursei reci cu ΔT, randamentul
acesteia creşte cu 50%, iar dacă mărim
temperatura sursei calde cu ΔT el creşte cu
20%. Raportul temperaturilor (T2/T1) după
care aceasta evoluează va fi:
a) 0,1
b) 0,2
c) 0,3
d) 0,5
e) 0,6
343.* O masină termică evoluează dipă un
ciclu Carnot. Se cunoaşte că, dacă micşorăm
temperatura sursei reci cu ΔT, randamentul
acesteia creşte cu 50%, iar dacă mărim
temperatura sursei calde cu ΔT el creşte cu
20%. Randamentul maşinii termice este:
a) 20%
b) 30%
c) 40%
d) 60%
e) 80%
344.* O masina termica lucrează dupa un
ciclu Carnot, cu temperatura sursei calde t1
=2270C şi temperatura sursei reci t2 = 270C.
Precizaţi randamentul maşinii:
a) 20%
b) 30%
c) 40%
d) 80%
e) 90%
345.* O masina termica lucrează dupa un
ciclu Carnot, cu temperatura sursei calde t1
=2270C şi temperatura sursei reci t2 = 270C,
produce într-un ciclu un lucru mecanic L
=4·103J. Determinaţi căldura cedată într-un
ciclu:
a) -1kJ
b) 2kJ
c) -3kJ
d) 4kJ
e) -6kJ
46
Capitolul 4: Optică n=
1
c) v
346.* Principiul propagării rectilinii a 1
luminii afirmă că: n=
d) c
a) într-un mediu omogen şi transparent lumina c
se propagă pe o traiectorie circulară n=
b) într-un mediu omogen şi transparent lumina e) v
se propagă în linie dreaptă (notă: c este viteza de propagare a luminii în
c) într-un mediu omogen şi transparent lumina vid; v viteza de propagare a luminii în mediul
se propagă pe mai multe traiectorii respectiv)
d) într-un mediu omogen şi transparent lumina 351.* Axa optică principală a unei oglinzi
se propagă pe o traiectorie eliptică sferice este dreapta care:
e) într-un mediu omogen şi transparent lumina a) trece prin centrul oglinzii şi un punct
se propagă pe o traiectorie dreptunghiulară oarecare al ei
b) este paralelă cu dreapta care trece prin
347.* Principiul reversibilităţii drumului
centrul oglinzii şi vârful oglinzii
razelor de lumină afirmă că:
a) Drumul unei raze de lumină este maxim c) trece prin centrul oglinzii şi vârful oglinzii
dacă lumina se propagă de la dreapta la stânga d) trece prin vârful oglinzii şi un punct
b) Drumul unei raze de lumină este minim oarecare al ei
dacă lumina se propagă de la stânga la dreapta e) este perpendiculară pe dreapta care trece
c) Drumul unei raze de lumină este maxim prin centrul oglinzii şi vârful oglinzii
dacă lumina se propagă de la stânga la dreapta 352.* Fasciculele de lumină foarte puţin
d) Drumul unei raze de lumină nu depinde de înclinate faţă de axa optică principală sunt:
sensul ei de propagare a) fascicule stigmatice
e) Drumul unei raze de lumină este minim b) fascicule convergente
dacă lumina se propagă de la dreapta la stânga c) fascicule divergente
d) fascicule paralele
348.* O imagine reală se obţine intr-o
e) fascicule paraxiale
oglindă sferică:
a) la intersecţia prelungirii razelor reflectate şi 353. * Prima lege a reflexiei afirmă că:
nu poate fi proiectată pe un ecran a) unghiul de incidenţă este mai mare decât
b) la intersecţia directă a razelor reflectate şi unghiul de reflexie
poate fi proiectată pe un ecran b) unghiul de incidenţă este mai mic decât
c) din raze reflectate paralele unghiul de reflexie
d) din raze reflectate divergente c) unghiul de incidenţă este egal cu unghiul de
e) din raze provenite din focarul oglinzii reflexie
d) unghiul de incidenţă şi cel de reflexie au
349.* Principiul independenţei fasciculelor
împreună 900
de lumină afirmă că:
a) drumul unei raze de lumina este e) unghiul de incidenţă şi cel de reflexie au
independent de acţiunea altor raze de lumină împreună 1800
b) drumul unei raze de lumina scade dacă se 354.* Relaţia dintre raza unei oglinzi sferice
intersectează cu alte raze de lumină şi distanţa ei focală este:
c) drumul unei raze de lumina este maxim dacă a) f = R
se intersectează cu alte raze de lumină b) f = 2 R
d) drumul unei raze de lumina este minim dacă R
f =
se intersectează cu alte raze de lumină c) 3
e) drumul unei raze de lumina creste dacă se 2
intersectează cu alte raze de lumină f =
d) R
350.* Indicele de refracţie absolut al unui R
mediu este definit prin relaţia: f =
v e) 2
n= 355.* Oglinzile convexe dau imagini:
a) c a) reale
b) n = v ⋅ c
47
b) reale, drepte c) -10cm

c) virtuale, drepte d) +10cm
d) reale, răsturnate e) +5cm
e) virtuale, răsturnate 361.* Imaginea unui obiect luminos aflat în
356.* O oglindă sferică concavă are raza de fata unei oglinzi sferice convexe este:
curbură 1m. Un este obiect aşezat la 25cm de a) reală pentru orice poziţie a obiectului
vârful oglinzii. Unde se formează imaginea b) virtuală pentru orice poziţie a obiectului
acestui obiect şi care sunt caracteristicile ei: c) reală pentru obiectul aflat în centrul de
a) -0.75m, reală, răsturnată curbură
b) -1,75m, reală, dreaptă d) virtuală numai pentru obiectul aflat în focar
c) +0,5m, virtuală, dreaptă e) reală când obiectul se află aproape de vârf
d) +0,15m, virtuală, dreaptă 362.* Imaginea unui obiect luminos aflat în
e) nu se formează imagine faţa unei oglinzi sferice concave este:
357.* Imaginea unui obiect liniar aşezat a) reală întotdeauna
perpendicular pe axa optică principală la b) virtuală pentru obiectul aflat intre vârf şi
distanta de 4 cm de vârful unei oglinzi focar
sferice concave care are raza de curbură 6,4 c) virtuală pentru orice poziţie a obiectului
cm se formează la: d) reală pentru obiectul aflat intre focar şi vârf
a) -16cm e) virtuală pentru obiectul aflat intre focar şi
− 16 centrul de curbură
b) 9 cm 363.* O lentilă este considerată subţire dacă:
a) grosimea ei, măsurată pe axa optică, este
+ 16
c) cm mult mai mare decât razele de curbură ale
9 suprafeţelor sale
d) +16 cm b) grosimea ei, măsurată pe axa optică, este
e) +10 cm mult mai mică decât razele de curbură ale
358.* Imaginea unui obiect liniar aşezat suprafeţelor sale
perpendicular pe axa optică principală la a) grosimea ei, măsurată pe axa optică, este
distanta de 4 cm de vârful unei oglinzi egală cu razele de curbură ale suprafeţelor sale
sferice concave care are raza de curbură 6,4 b) grosimea ei, măsurată pe axa optică, este
cm este: mult mai mică de 10 cm
a) reală, dreapta c) grosimea ei, măsurată pe axa optică, este
b) virtuală, dreaptă mult mai mică de 1 cm
c) virtuală, răsturnată 364.* Unitatea de măsură, în sistemul
d) reală, răsturnată internaţional S.I., a convergenţei este:
e) nu se formează imagine a) metrul
359.* Imaginea unui obiect liniar aşezat b) centimetrul
perpendicular pe axa optică principală la c) dioptria
distanta de 4 cm de vârful unei oglinzi d) milimetrul
sferice concave care are raza de curbură 6,4 e) decimetrul
cm este: 365.* O lentilă divergentă are:
a) de patru ori mai mare decât obiectul a) grosimea la mijloc de 100 ori mai mică
b) de doua ori mai mare decât obiectul decât la extremităţi
c) de doua ori mai mică decât obiectul b) grosimea la mijloc de 10 ori mai mică decât
d) de patru ori mai mică decât obiectul la extremităţi
e) egală cu obiectul c) grosimea la mijloc de 2 ori mai mică decât la
360.* Ce valoare are distanta focală a unei extremităţi
oglinzi sferice concave în care se formează o d) grosimea la mijloc egală cu cea de la
imagine reală, de trei ori mai mică decât extremităţi
obiectul, distanta dintre obiectul şi imaginea e) grosimea la mijloc mai mică decât la
finală fiind de 20 cm: extremităţi
a) -7,5cm
b) +2.5cm
48
366.* Oglinda convexă cu raza de curbură 371.* Pentru obiectul luminos aflat intre
de 1,5m, formează o imagine dreaptă de trei dublul distanţei focale şi focarul unei lentile
ori mai mică decât a unui obiect. Să se indice convergente poziţia imaginii este:
poziţiile obiectului: a) între focar şi dublul distantei focale
a) obiectul la 1,5m de vârful oglinzii în partea b) între focar şi lentila
concavă c) de aceiaşi parte cu obiectul
b) obiectul la 0,1m de vârful oglinzii în partea d) între dublul distanţei focale şi infinit
convexă e) între lentilă şi dublul distanţei focale
c) obiectul la 1,5m de vârful oglinzii în partea 372.* Imaginea unui obiect luminos formată
convexa de o lentila divergentă este:
d) obiectul la 0,5m de vârful oglinzii în partea a) reală pentru orice poziţie a obiectului
concavă b) virtuală pentru orice poziţie a obiectului
e) obiectul la 0,3m de vârful oglinzii în partea c) reală când obiectul se afla între focar şi
concavă lentilă
367.* Convergenţa unei lentile subţiri este de d) virtuală numai când obiectul se afla între
4 dioptrii (δ). Care este distanţa focală a dublul distanţei focale şi focar
lentilei: e) reală numai când obiectul se află în focar
a) 0,25m 373.* Un obiect luminos se află la o distanţă
b) 2m egală cu 2f de o lentilă convergentă (f =
c) 1m distanţa focală a lentilei). Imaginea este:
d) 0,1m a) reală, răsturnată şi la 2f de obiect
e) 0,4m b) reală, dreaptă şi la 2f de obiect
368.* Mărirea liniară transversală β a unui c) virtuală, dreaptă şi la 2f de lentilă
sistem de două lentile subţiri având respectiv d) reală, dreaptă şi egală cu obiectul
măririle liniare β1 şi β2 este: e) reală, răsturnată şi la 4f de obiect
β1 374.* Imaginea unui obiect luminos aflat la
a) 20cm de o lentilă este formată de aceasta pe
β2
un ecran aflat la 20cm de lentilă. Să se indice
b) β1 − β 2 răspunsul corect:
c) β1 ⋅ β 2 a) lentila e convergentă cu distanţa focală de
d) β1 + β 2 0,25m,
b) lentila e convergentă cu distanţa focală
e) β 2 − β1
10cm,
369.* Care este distanţa focală a unei lentile c) lentila e divergentă cu distanta focală 20cm,
din sticlă, dacă convergenţa în aer este de 5δ d) lentila e divergentă cu distanta focală
(dioptrii): 0,15m,
a) +0,5m e) lentila e convergentă cu distanta focală
b) +0,2m 50cm,
c) -0,5m 375.* Imaginea unui obiect luminos aflat la
d) 0m 0,2 m de o lentilă se formează pe un ecran
e) -0,2m aflat la 80cm de obiect. Indicaţi răspunsul
370.* Dacă imaginea reală a unui obiect corect:
formată de o lentila convergentă se află intre a) lentila este divergentă cu distanţa focală -
dublul distanţei focale şi infinit, poziţia 20cm, imaginea virtuală, dreapta şi mai mare de
obiectului este: două ori decât obiectul
a) de aceiaşi parte cu imaginea b) lentila este convergentă cu distanţa focală
b) în focar 20cm, imaginea reală, răsturnată, mai mică de
c) între focar şi lentilă doua ori decât obiectul
d) la distantă mai mare decât dublul distanţei c) lentila este convergentă cu distanţa focală
focale 15cm, imaginea reală, răsturnată, de trei ori mai
e) între dublul distanţei focale şi focar mare decât obiectul
49
d) lentila este convergentă cu distanţa focală d) imaginea este reală, răsturnată, de două ori
15cm, imaginea reală, răsturnată, de trei ori mai mai mare decât obiectul, la 15cm de lentilă
mică decât obiectul e) imaginea este virtuală, dreaptă, de două ori
e) lentila este divergentă cu distanţa focală - mai mare decât obiectul la 30cm de lentilă
15cm, imaginea virtuală, răsturnată şi de trei ori 379.* Unde trebuie aşezat un obiect luminos
mai mică decât obiectul fată de o oglindă concavă cu raza de 80cm
376.* Imaginea flăcării unei lumânări aflate pentru a putea obţine o imagine reală de
la 30cm de o lentilă se formează de aceiaşi patru ori mai mare decât obiectul:
parte cu obiectul la distanţa de 60 cm de a) -50cm
lentilă. Să se indice răspunsul corect: b) -20cm
a) lentila este divergentă cu distanţa focală - c) 80cm
90cm, imagine virtuală, dreaptă, mai mare de d) 20cm
două ori decât obiectul e) 50cm
b) lentila este convergentă cu distanţa focală 380.* Un obiect luminos, liniar, înalt de
60cm, imaginea virtuală, dreaptă, de două ori 10cm, este aşezat perpendicular pe axa
mai mare decât obiectul optică principală la distanţa de 5m de o
c) lentila este divergentă cu distanta focala - oglindă sferică concavă cu raza de 2m. Care
60cm, imagine reală, răsturnată, mai mică de este natura poziţia şi mărimea imaginii:
două ori decât obiectul a) imagine reala, dreaptă, de patru ori mai
d) lentila este convergentă cu distanţa focală mare decât obiectul aşezata la 2m de vârful
90cm, imaginea reală, dreapta de doua ori mai oglinzii
mică decât obiectul b) imagine virtuală, dreaptă, de două ori mai
e) lentila este convergentă cu distanţa focală mare decât obiectul situată la 6m de vârful
30cm, imaginea reală, punctiformă oglinzii
377.* Imaginea unui obiect luminos aflat la c) imagine reală, răsturnată, de patru ori mai
40cm de o lentilă se formează la 20cm de mică decât obiectul, situată la 1,25m de vârful
lentilă de aceiaşi parte a acesteia. Indicaţi oglinzii
răspunsul corect: d) imagine reală, răsturnată, egală cu obiectul
a) lentila este divergentă cu distanta focală - situată la 2m de vârful oglinzii
40cm, imaginea virtuală, dreaptă, de două ori e) imaginea se formează la infinit
mai mică decât obiectul 381.* Indicaţi valoarea corectă a distanţei
b) lentila este divergentă cu distanţa focală - focale a unei oglinzi convexe care poate
40cm, imaginea reală, dreaptă, de două ori mai produce o imagine de şase ori mai mică
mare decât obiectul decât obiectul când acesta este aşezat la
c) lentila este convergentă cu distanţa focală 10cm de vârful oglinzii:
40cm, imagine virtuala, dreaptă şi mai mică de a) 2cm
două ori decât obiectul b) +1cm
d) lentila este convergentă cu distanţa focală c) -10cm
40cm, imagine virtuală, dreaptă şi mai mare de d) +1,2cm
două ori decât obiectul e) -3cm
e) lentila este divergentă cu distanţa focală - 382.* Determinaţi felul oglinzii şi raza de
60cm, imaginea reală, răsturnată, de două ori curbură a acesteia astfel încât să se obţină o
mai mare decât obiectul imagine mărită de patru ori pe un ecran
378.* Un obiect luminos este aşezat la 15 cm aşezat la 12cm de obiect:
de o lentilă convergentă cu distanţa focală de a) concavă, R= -4,8 cm
30cm. Indicaţi răspunsul corect: b) convexă, R= +4,8 cm
a) imaginea este reală, dreaptă de două ori mai c) concavă, R=-2,4 cm
mică decât obiectul, la 15cm de lentilă d) convexă, R=+2,4 cm
b) imaginea este virtuală, dreaptă, de trei ori e) concavă, R=-6,4 cm
mai mare decât obiectul la 45cm de lentilă 383.* Imaginea unui obiect luminos aşezat în
c) imaginea este virtuală, răsturnată, de două faţa unei lentile convergente se formează pe
ori mai mică decât obiectul, la 15cm de lentilă un ecran situat faţă de obiect la distanţa de
50
10cm şi este de patru ori mai mare decât b) lentile plan concave
obiectul. Distanţa focală a lentilei şi poziţia c) lentile convergentă
obiectului faţă de lentilă sunt: d) o asociaţie de lentile divergente şi prisme
a) f =1cm, x1 =-3 cm e) nu se poate corecta cu lentile
b) f =1,5cm, x1 = +2 cm 389.* Distanţa vederii optime pentru un ochi
c) f =2cm, x1 =-2 cm normal este:
d) f =1,6cm, x1 =-2 cm a) 15cm
e) f =1,6cm, x1 =+2 cm b) 30cm
384.* Alegeţi răspunsul corect care indică c) 20cm
natura, poziţia şi mărimea imaginii dată de o d) 10cm
lentilă divergentă pentru un obiect înalt de e) 25cm
9cm, aşezat perpendicular pe axa optică, la 390.* Celulele senzoriale de la nivelul retinei
27cm de lentilă, ştiind ca distanţa focală este specializate în perceperea luminii se numesc:
f = -18cm: a) cercuri şi sfere
a) imagine virtuală, dreaptă cu x2=-10,8cm de b) conuri şi bastonaşe
lentilă, y2= 3,6cm c) cornee şi retină
b) imagine reală, dreaptă cu x2=-3cm de d) cristalin şi iris
lentilă, y2= 3cm e) umoare sticloasă şi umoare apoasă
c) imagine virtuală, răsturnată cu x2=-15cm de 391.* Convergenţa unui sistem de lentile
lentilă, y2= -6cm subţiri este egală cu:
d) imagine reală, răsturnată cu x2=+10,8cm de a) diferenţa convergenţelor lentilelor
lentilă, y2= -3,6cm componente
e) imagine reală, punctiformă b) produsul convergenţelor lentilelor
385.* Miopia este un defect al ochiului componente
datorat: c) raportul convergenţelor lentilelor
a) opacităţii cristalinului componente
b) unei slabe posibilităţi de acomodare a d) suma convergenţelor lentilelor componente
vederii e) media aritmetică a convergenţelor lentilelor
c) unui viciu de refracţie care constă în faptul componente
că razele luminoase ce vin paralele de la infinit 392.* Distanţa focală a obiectivului unui
se întâlnesc într-un focar în faţa retinei microscop este fob=3mm, iar a ocularului
d) schimbării razei de curbura a cristalinului foc=5cm. Intervalul optic al microscopului
e) luminozităţii mărite a mediului înconjurător este e=2cm. Care este puterea
386.* Hipermetropia este un defect al microscopului:
ochiului datorat: a) 133m-1
a) unei acomodări defecte b) 13,3m-1
b) alungirii cristalinului c) 10m-1
c) opacizării cristalinului d) 100m-1
d) unui viciu de refracţie care constă în faptul e) 50m-1
ca razele paralele venite de la infinit se reunesc 393.* Unghiul de deviaţie minimă intr-o
într-un focar situat în spatele retinei prismă este:
e) luminozităţii scăzute a mediului a) Dmin = 2i − A
înconjurător b) Dmin = A − 2i
387.* Miopia se corectează cu:
c) Dmin = 0
a) lentile convergente
b) lentile divergente d) Dmin = A − i
c) o combinaţie de lentile convergente şi e) Dmin = i + A
prisme 394.* Legătura intre indicele de refracţie al
d) lentile biconvexe unei prisme şi unghiul de deviaţie minimă
e) nu se poate corecta cu lentile este dată de relaţia:
388.* Hipermetropia se poate corecta cu:
a) lentile biconcave
51
Dmin e) virtuală, dreaptă, mai mare decât obiectul

sin 399.* Un obiect luminos este aşezat în
a) n = 2
sin r focarul unei oglinzi concave. Imaginea dată
sin Dmin de oglindă este:
b) n = a) reală, răsturnată, mai mare decât obiectul
sin r b) reală, răsturnată, egală cu obiectul
D c) reală, răsturnată, mai mică decât obiectul
sin min
c) n = 2 d) nu se formează o imagine
sin A e) virtuală dreaptă, mai mare decât obiectul
D +A 400.* Un obiect luminos este aşezat
sin min perpendicular pe axa optică a unei oglinzi
d) n = 2
A concave între focar şi vârf. Imaginea dată de
sin oglindă este:
2
A a) reală, răsturnată, mai mare decât obiectul
sin b) reală, răsturnată, mai mică decât obiectul
e) n = 2 c) virtuală, dreaptă, mai mare decât obiectul
sin Dmin d) reală, răsturnată, egală cu obiectul
395.* Secţiunea principală a unei prisme este e) nu se formează o imagine
un triunghi echilateral. Unghiul de incidenţă 401.* Cum se refractă o rază de lumină care
este egal cu unghiul de emergenţă şi are trece din aer în apă (n = 4/3):
valoarea de 45o.Ce valoare are indicele de a) rˆ > iˆ
refracţie:
a) n=3/2 b) rˆ < iˆ
b) n= 2 c) rˆ = iˆ
c) n=4/3 d) rˆ = 0 0
d) n=1,6 e) rˆ = 90 0
e) n= 3 402.* În ce caz direcţia razei reflectate
396.* Unghiul pe care îl face raza incidentă coincide cu direcţia razei incidente:
) )
care cade pe o oglindă plană, cu normala la a) i = 0 0 , r = 0 0
) )
suprafaţă este 30o. Ce unghi va face raza b) i = 0 0 , r = 90 0
reflectată cu cea incidentă: ) )
c) i = 90 0 , r = 0 0
a) 30o ) )
d) i = 0 , r = 45 0
b) 60o
e) nici o variantă nu este corectă
c) 45o
403.* Cunoscând definiţia indicelui de
d) 90o
refracţie, cum se modifică viteza luminii
e) 0o
când trece din aer în sticlă:
397.* O rază de lumină cade perpendicular
a) creste
pe o suprafaţă reflectatoare. Ce valoare are
b) scade
unghiul de reflexie:
c) rămâne constantă
a) 90o
d) se dublează
b) 60o
e) scade de două ori
c) 0o
404.* O lentilă divergentă are distanţa focală
d) 45o
f = -4m. Convergenţa lentilei este:
e) 30o
398.* Un obiect luminos este aşezat a) C=0,25δ
perpendicular pe axa optică a unei oglinzi b) C=-0,25δ
concave la o distantă mai mare decât dublul c) C=0,5δ
distantei focale. Ce imagine formează: d) C=-0,5δ
a) reală, răsturnată, mai mică decât obiectul e) C=-0,2δ
b) reală, răsturnată, egală cu obiectul 405.* O lentilă convergentă are distanţa
c) reală, răsturnată, mai mare decât obiectul focală f = 0,5m. Convergenţa lentilei este:
d) virtuală, răsturnată, mai mică decât obiectul a) C=2δ
52
b) C=-2δ a) reală, răsturnată, mai mare decât obiectul

c) C=5δ b) reală, răsturnată, mai mică decât obiectul
d) C=-5δ c) virtuală, dreaptă, mai mare decât obiectul
e) C=0δ d) reală, răsturnată, egală cu obiectul
406.* Condiţia de emergenţă (condiţia ca o e) reală, punctiformă
rază intrată într-o prismă cu indice de 410.* O lentilă convergentă formează pentru
refracţie mai mare decât al mediului un obiect luminos aşezat perpendicular pe
înconjurător să poată ieşi) este: axa optică la o distantă egală cu dublul
a) A = 90 0 distantei focale faţă de lentilă:
a) reală, răsturnată, mai mare decât obiectul
b) A > 2 ⋅ l
b) reală, răsturnată, mai mică decât obiectul
c) A ≤ 2 ⋅ l
c) reală, răsturnată, egală cu obiectul
d) A > 4 ⋅ l
d) virtuală, dreaptă, mai mare decât obiectul
e) A > 10 ⋅ l
e) reală, punctiformă
f) (Notă: A este unghiul prismei iar l este
411.* Intr-o prismă, unghiul de deviaţie este:
unghiul limită de la care are loc reflexia totală)
a) unghiul intre raza incidentă şi raza
407.* Dispersia luminii într-o prismă se
refractată la intrarea în prismă
datorează:
b) unghiul dintre raza transmisă prin prismă şi
a) mediul prismei are indici de refracţie diferiţi
normala la faţa de ieşire
pentru culori diferite
c) unghiul dintre direcţia razei incidente şi
b) fenomenul de refracţie multipla a unei raze
direcţia razei emergente
de lumina
d) unghiul dintre direcţia razei emergente şi
c) fenomenul de suprapunere a mai multor
normala la faţa de ieşire din prismă
raze de lumină
e) unghiul dintre direcţia razei incidente şi
d) mediul prismei are acelaşi indice de
normala la faţa de intrare în prismă
refracţie pentru culori diferite
412.* Reflexia totală a luminii se produce
e) fenomenul de reflexie multipla a unei raze
numai dacă:
de lumina
408.* Distanţa focală a unei lentile subţiri a) n2>n1; iˆ > lˆ
1 b) n2<n1; iˆ > lˆ
este dată de relaţia: f = .
⎛ 1 1 ⎞ c) n2>n1; iˆ < lˆ
(n − 1)⎜⎜ − ⎟⎟
d) n2<n1; iˆ < lˆ
⎝ R1 R2 ⎠
Cum se modifică această formulă pentru o e) n2>n1; iˆ = lˆ
lentilă plan convexă (R1=R, R2=∞): 413.* Care din variantele următoare
1 exprimă legea refracţiei la trecerea unei raze
a) f = de lumină din aer în apă:
⎛1⎞
(n − 1)⎜ ⎟ sin i n aer
⎝R⎠ a) =
sin r n apa
1
b) f = n aer
⎛2⎞ b) sin l =
(n − 1)⎜ ⎟ n apa
⎝R⎠
1 sin i n apa
c) f = c) =
⎛R⎞ sin r n aer
(n − 1)⎜ ⎟
⎝2⎠ n
d) sin l = aer
1 n apa
d) f =
(n − 1)(2 R ) sin i 1
e) =
e) f = 0 sin r n apa
409.* Imaginea unui obiect luminos, 414.* Viteza luminii intr-un mediu oarecare
perpendicular pe axa optică a unei lentile scade de 5 ori faţă de viteza luminii în vid
convergente aşezat între focar şi vârf este: dacă indicele de refracţie al mediului este:
53
a) de 5 ori mai mic decât al vidului 419.* Indicele de refracţie relativ al celui de
b) de 5 ori mai mare decât al vidului al doilea mediu în raport cu primul este dat
c) de 2,5 ori mai mic decât al vidului de una dintre relaţiile de mai jos (n1 şi n2
d) de 2,5 ori mai mare decât al vidului sunt indicii de refracţie absoluţi ai celor
e) nici o variantă anterioară nu este corectă doua medii):
415.* Dacă intre unghiul de incidenţă iˆ şi n
a) n 21 = 2
unghiul de refracţie r̂ există relaţia n1
π π
rˆ = − iˆ ; (având
= 90 0 ), cum sunt cele b) n 21 = n1 n2
2 2
c) n21 = n1 n2
doua raze (reflectată şi refractată):
a) una în prelungirea celeilalte n
d) n 21 = 1
b) perpendiculare între ele n2
c) ambele perpendiculare pe raza incidentă
e) n21 = (n1 n2 )
2
d) fac intre ele un unghi de 600
e) fac intre ele un unghi de 300 420.* Care este unghiul de refracţie r dacă
416.* Fenomenul de reflexie totală se petrece 1 1
sin i = şi n 21 = :
când: 2 2
a) lumina trece dintr-un mediu mai refringent a) rˆ = 45 0
într-un mediu mai puţin refringent şi unghiul de b) rˆ = 60 0
incidenţă este mai mic decât unghiul limită
c) rˆ = 90 0
b) lumina trece dintr-un mediu mai refringent
într-un mediu mai puţin refringent şi unghiul de d) rˆ = 30 0
incidenţă este mai mare decât unghiul limită e) rˆ = 0 0
c) lumina trece dintr-un mediu mai puţin 421.* Rotind cu 300 o oglindă plană,
refringent într-un mediu mai refringent imaginea dată de aceasta pentru un obiect
d) lumina trece dintr-un mediu mai refringent luminos se roteşte cu:
într-un mediu mai puţin refringent şi unghiul de a) 300
incidenţă este mai mic decât jumătatea unghiul b) 600
limită c) 450
e) lumina trece dintr-un mediu mai refringent d) 850
într-un mediu mai puţin refringent şi unghiul de e) 900
incidenţă este mai mic decât o treime din 422.* Mărirea liniară transversală pentru o
unghiul limită oglindă sferică este:
417.* O rază de lumină trece dintr-un mediu y
a) β = y 2 ⋅ 2
cu indice de refracţie n1 într-un mediu cu y1
indice de refracţie n2. La traversarea
y
spaţiului de separare intre cele două medii b) β = y1 ⋅ 2
raza incidentă se refractă astfel: y1
a) se apropie de normală dacă n2>n1 y2
b) se depărtează de normală dacă n2>n1 c) β =
y1
c) se apropie de normală dacă n2<n1
d) β = y1 ⋅ y 2
d) trece nedeviată
e) se apropie de normală daca n2=n1 e) β = y1 + y 2
418.* Care este indicele de refracţie al unui 423. Mărirea liniară transversală pentru o
mediu cunoscându-se că viteza luminii în oglindă sferică este β:
acel mediu este 1,94⋅108m/s iar viteza luminii a) dacă β < 0 atunci imaginea este reală şi
în vid este 3⋅108m/s: răsturnată
a) 1,5 b) dacă β > 0 atunci imaginea este reală şi
b) 1,73 răsturnată
c) 1,71 c) dacă β < 0 atunci imaginea este virtuală şi
d) 1,54 dreaptă
e) 1,6 d) dacă β < 0 nu se formează imagine
54
e) dacă β > 0 atunci imaginea este virtuală şi e) 25 cm

dreaptă 428.* O lentilă convergentă are convergenţa
424. Consideraţi doua medii (mediul 1 şi de 4 dioptrii. La o depărtare de x1= 75cm de
mediul 2) cu indicii de refracţie respectiv n1 lentilă, pe axa optică principală se aşează un
şi n2: obiect de înălţime y1 = 8 cm care-şi formează
a) dacă n1 > n2 atunci mediul 1 este mai o imagine reală. Dimensiunea imaginii
refringent decât mediul 2 formate este:
b) dacă n1 < n2 atunci mediul 1 este mai a) 2 cm
refringent decât mediul 2 b) -4 cm
c) dacă n1 > n2 atunci mediul 2 este mai puţin c) 16 cm
refringent decât mediul 1 d) -16 cm
d) dacă n1 < n2 atunci mediul 1 este mai puţin e) 4 cm
refringent decât mediul 2 429.* La refracţia unei raze de lumină din
e) dacă n1 < n2 atunci mediul 2 este mai puţin aer în sticlă, pentru un unghi de incidenţă i =
refringent decât mediul 21 600 se obţine un unghi de refracţie r = 300.
425.* O lentilă are razele R1=16cm şi R2 = Viteza de propagare a luminii în sticlă este:
80cm, iar mediul optic are un indice de m
(viteza luminii în vid este c= 3 ⋅ 10 8 )
refracţie de 1,8. Ce fel de lentilă este şi care s
este distanta focală: 8 m
a) 2 ⋅ 10
a) -25cm, convergentă s
b) -20cm, divergentă 8 m
c) 20cm, divergentă b) 1,5 ⋅ 10
s
d) 25cm, convergentă
8 m
e) 25cm, divergentă c) 0,5 ⋅ 10
426.* O lentilă biconvexă, de sticlă cu s
indicele de refracţie n =1,6 are distanţa 8 m
d) 3 ⋅ 10
focală f = 10 cm. Daca lentila este introdusă s
într-un mediu cu indicele de refracţie n1 = 8 m
e) 1,2 ⋅ 10
1,5 distanţa focală a lentilei va fi (formula ce s
leagă distanţa focală a unei lentile de indicele 430. Cunoscând că indicele de refracţie al
de refracţie al mediului este balsamului de Canada este n = 1,54 şi viteza
1 m
f = unde R1 şi R2 sunt luminii în vid este c= 3 ⋅ 10 8 , viteza luminii
⎛ 1 1 ⎞ s
(n − 1)⎜⎜ − ⎟⎟
în balsamul de Canada este:
⎝ R1 R2 ⎠
cm
razele de curbură pentru cele două feţe ale a) 1,55 ⋅ 1010
lentilei): s
a) 70 cm km
b) 1,55 ⋅ 10 5
b) 80 cm s
c) 60 cm 8 m
c) 1,95 ⋅ 10
d) 90 cm s
e) 50 cm km
427.* O lentilă convergentă are convergenţa d) 1,95 ⋅ 10 5
s
de 4 dioptrii. La o depărtare de x1= 75cm de
8 m
lentilă, pe axa optică principală se aşează un e) 1,55 ⋅ 10
obiect de înălţime y1 = 8 cm care-şi formează s
o imagine reală. Poziţia imaginii faţă de 431.* Cunoscând că indicele de refracţie al
lentilă este: diamantului este n = 2,42 şi viteza luminii în
a) 35 cm m
vid este c= 3 ⋅ 10 8 , viteza luminii în
b) 40 cm s
c) 37,5 cm diamant este:
d) 45 cm
55
m e) subţiri, daca suprafaţa reflectătoare este atât

a) 1,22 ⋅ 10 8 pe exterior cât şi pe interior
s
8 m
436. Care dintre următoarele afirmaţii sunt
b) 1,31 ⋅ 10 adevărate:
s
a) o oglindă convexă transformă un fascicul
m
c) 1,42 ⋅ 10 8 paralel într-unul divergent
s b) o oglindă concavă transformă un fascicul
8 m paralel într-unul convergent
d) 1,51 ⋅ 10
s c) o oglindă convexă transformă un fascicul
m paralel într-unul convergent
e) 1,24 ⋅ 10 8
s d) o oglindă concavă transformă un fascicul
432.* La trecerea unei raze de lumină dintr- paralel într-unul divergent
un mediu cu indicele de refracţie n1 = 1,3 e) oglinzile sferice transformă un fascicul
într-un mediu cu indicele de refracţie n2 = paralel tot într-unul paralel
1,4 unghiul de incidenţă este i = 300. Atunci 437. Care dintre următoarele afirmaţii sunt
sinusul unghiului de refracţie este: adevărate:
a) sin r = 0,46 a) Focarul unei oglinzi convexe este real
b) sin r = 0,32 b) Focarul unei oglinzi convexe este virtual
c) Focarul unei oglinzi concave este real
c) sin r = 0,53 d) Focarul unei oglinzi concave este virtual
d) sin r = 0,23 e) Focarul unei oglinzi convexe este localizat
e) sin r = 0,14 în spatele oglinzii
433.* La trecerea unei raze de lumină dintr- 438.* O secţiune a unei prisme într-un plan
un mediu cu indicele de refracţie n1 = 1,4 perpendicular pe muchie se numeşte:
intr-un mediu cu indicele de refracţie n2 = a) secţiune secundară
1,3 unghiul limită de incidenţă este: b) secţiune de bază
a) sin l = 0,821 c) secţiune corectă
b) sin l = 0,928 d) secţiune principală
e) secţiune invariantă
c) sin l = 0,754
439.* Un sistem de două lentile subţiri se
d) sin l = 0,545 numeşte afocal dacă:
e) sin l = 0,345 a) focarul obiect al primei lentile coincide cu
434.* O prismă echilaterală se află în aer. O focarul imagine al celei de-a doua lentile
rază de lumină cade pe prismă sub un unghi b) focarul imagine al primei lentile se află la o
de incidenţă i = 600. Indicele de refracţie distanţă mai mică decât 10cm de focarul obiect
pentru care raza traversează prisma la al celei de-a doua lentile
deviaţie minimă este: c) focarul obiect al primei lentile se află la o
a) n = 1,5 distanţă mai mică decât 10cm de focarul
b) n = 2 imagine al celei de-a doua lentile
c) n = 3 d) focarul imagine al primei lentile coincide cu
focarul obiect al celei de-a doua lentile
d) n = 2
e) focarul obiect al primei lentile coincide cu
e) n = 1,33
focarul obiect al celei de-a doua lentile
435.Oglinzile sferice pot fi:
a) concave, dacă suprafaţa reflectătoare este pe
legi ale reflexiei:
interiorul calotei sferice
a) Unghiul de incidenţă are aceeaşi măsură cu
b) convexe, dacă suprafaţa reflectătoare este
unghiul de reflexie
pe exteriorul calotei sferice
b) Unghiul de incidenţă este mai mare decât
c) convexe, dacă suprafaţa reflectătoare este
unghiul de reflexie
pe interiorul calotei sferice
c) Unghiul de incidenţă este mai mic decât
d) concave, dacă suprafaţa reflectătoare este pe
unghiul de reflexie
exteriorul calotei sferice
56
d) Raza incidentă, normala în punctul de d) δ = 120 0

incidenţă, şi raza reflectată sunt în acelaşi plan e) δ = 30 0
e) Raza incidentă, normala în punctul de 445.* Cristalinul este o componentă a
incidenţă, şi raza reflectată sunt în plane ochiului care are formă de:
perpendiculare a) lentilă biconvexă
441.* Reflexia luminii este fenomenul: b) prismă
a) De schimbare a direcţiei de propagare a c) lentilă biconcavă
luminii la trecerea dintr-un mediu transparent în d) oglindă sferică
alt mediu transparent e) oglindă plană
b) De menţinere a direcţiei de propagare a 446.* Celulele senzoriale de la nivelul
luminii la trecerea dintr-un mediu transparent în ochiului, conurile şi bastonaşele, se găsesc
alt mediu transparent pe:
c) De întoarcere a luminii în mediul din care a a) cristalin
venit, atunci când întâlneşte suprafaţa de b) retină
separare între cele două medii c) umoarea apoasă
d) De dispariţie a luminii, atunci când d) umoarea sticloasă
întâlneşte suprafaţa de separare între cele două e) cornee
medii 447.* Fenomenul de dependenţă a indicelui
e) De amplificare a luminii, atunci când de refracţie de culoarea luminii se numeşte:
întâlneşte suprafaţa de separare între cele două a) dispersia luminii
medii b) convergenţă
442.* Un microscop este construit din două c) divergenţă
sisteme optice convergente (obiectivul şi d) transparenţă
ocularul). Distanţa între cele două sisteme e) nu are nume
este: 448. Prima formulă fundamentală a
a) mult mai mare decât distanţa focală a celor oglinzilor sferice este:
două sisteme 1 1 2
b) mai mică decât distanţa focală a celor două a) + =
sisteme x1 x 2 R
c) mai mare decât distanţa focală a ocularului 1 1
b) =
dar mai mică decât distanţa focală a x1 x 2 R
obiectivului 1 1
d) mai mare decât distanţa focală a c) − =R
x1 x 2
obiectivului dar mai mică decât distanţa focală
a ocularului R( x1 + x 2 )
d) =2
e) nici una din variantele anterioare nu este x1 x 2
corectă 1 1 1
443.* Ochiul uman este un sistem optic care e) + =
x1 x 2 f
dă imagini:
a) reale şi drepte 449. Mărirea transversală a unei oglinzi
b) reale şi răsturnate sferice este data de:
c) virtuale şi răsturnate y
a) β = 2
d) virtuale şi drepte y1
e) reale şi virtuale y
444.* O rază de lumină cade pe o prismă cu b) β = 1
y 21
indicele de refracţie n = 2, a cărei secţiune
este un triunghi echilateral. Raza de lumină n
c) β = 1
se refractă paralel cu baza prismei. Unghiul n2
de deviaţie minimă este: x
a) δ = 45 0 d) β = − 2
x1
b) δ = 60 0
c) δ = 90 0
57
x1 454. Un obiect liniar luminos este aşezat

e) β = perpendicular pe axul optic principal în faţa
x2
450. Prima lege a refracţiei se exprimă unei oglinzi concave la o distanţă x1 < f
matematic astfel: faţă de vârful oglinzii. Imaginea în oglindă
a) n 2 sin i = n1 sin r este:
sin i n1 a) reală
b) = b) virtuală
sin r n 2 c) răsturnată
c) n1 sin i = n 2 sin r d) dreaptă
sin i n 2 e) mai mare decât obiectul
d) = 455. Un obiect liniar luminos este aşezat
sin r n1
perpendicular pe axul optic principal în faţa
sin i v1 unei oglinzi convexe. Imaginea în oglinda
e) =
sin r v 2 este:
f) Notă: v1 , v 2 sunt respectiv vitezele luminii în a) reală
mediile 1 având indicele de refracţie n1 şi 2 b) răsturnată
având indicele de refracţie n2 c) virtuală
451. Formula fundamentală a lentilelor d) dreaptă
subţiri este (C=convergenţa lentilei): e) mai mica decât obiectul
1 1 1 456. Un obiect liniar luminos este aşezat
a) + = perpendicular pe axul optic principal al unei
x1 x 2 f lentile subţiri, convergente, la distanţa
x − x2 x1 > 2 f . Imaginea în lentilă este:
b) 1 =C
x1 x 2 a) dreaptă
1 1 1 b) reală
c) − =
x 2 x1 f c) răsturnată
d) virtuală
x1 x 2
d) = f e) mai mica decât obiectul
x1 − x 2 457. Un obiect liniar luminos este aşezat
1 1 1 perpendicular pe axul optic principal al unei
e) − =
x 2 x1 C lentile subţiri, convergente, la distanta
452. Un obiect liniar luminos este aşezat x1 = 2 f . Imaginea în lentilă este:
perpendicular pe axul optic în fata unei a) virtuală
oglinzi concave la o distantă x1 > 2 f fata de b) dreaptă
vârful oglinzii. Imaginea în oglinda este: c) reală
a) virtuală d) răsturnată
b) reală e) egală cu obiectul
c) răsturnată 458. Un obiect liniar luminos este aşezat
d) mai mare decât obiectul perpendicular pe axul optic principal al unei
e) mai mică decât obiectul lentile subţiri, convergente, la distanta
453. Un obiect liniar luminos este aşezat f < x1 < 2 f . Imaginea în lentilă este:
perpendicular pe axul optic principal în fata a) egală cu obiectul
unei oglinzi concave la o distanţă b) reală
f < x1 < 2 f faţă de vârful oglinzii. Imaginea c) răsturnată
dată de oglinda este: d) dreaptă
a) reală e) mai mare decât obiectul
b) virtuală 459. Un obiect liniar luminos este aşezat
c) dreaptă perpendicular pe axul optic principal al unei
d) răsturnată lentile subţiri, convergente, la distanta
e) mai mare decât obiectul x1 < f . Imaginea în lentilă este:
58
a) virtuală 465. O oglindă concavă formează o imagine

b) răsturnată reală
c) dreaptă a) când obiectul este virtual
d) mai mică decât obiectul b) când obiectul este real la o distantă d > 2 f
e) mai mare decât obiectul c) când obiectul este real la o distantă d < f
460. Un obiect liniar luminos este aşezat d) când obiectul este real la o distantă
perpendicular pe axul optic principal al unei f < d <2f
lentile subţiri, divergente. Imaginea în lentilă
e) niciodată
este:
466. Dacă raza incidentă se află intr-un
a) reală
mediu cu indicele de refracţie n1 iar raza
b) dreaptă
refractată se află într-un mediu cu indicele
c) virtuală
de refracţie n2 şi unghiul de incidenţă i este
d) mai mare decât obiectul
diferit de zero atunci:
e) mai mică decât obiectul
a) raza refractată se depărtează de normală
461. Care dintre următoarele elemente sunt
daca n 2 > n1
elemente principale ale unei lentile subţiri :
a) centrul optic al lentilei b) raza refractată se apropie de normală daca
b) axa optică principală n 2 > n1
c) fascicolul de lumină incident pe lentilă c) raza refractată se depărtează de normală
d) focarele daca n 2 < n1
e) razele de curbură ale feţelor d) raza refractată se apropie de normală daca
462. O prismă dreptunghiulară cu unghiul n2 < n1
refringent A=300 se află în aer. O rază de e) raza refractată trece nedeviată
lumină cade pe faţa AB a prismei şi iese
467. La ieşirea din sticlă o rază luminoasă
perpendicular pe faţa AC a prismei când: formează la un unghi de incidenţă de i = 300
a) i=300, n= 2 un unghi de refracţie r = 600. Indicele de
b) i=450, n= 2 refracţie al sticlei este:
c) i=450, n=1,5 a) n =1,6
b) n = 1,5
d) i=600, n= 3 c) n = 3
e) i=300, n= 3 d) n = 1,73
463. Unghiul limită de reflexie totală verifică e) n = 1,33
legea: 468. O lentilă convergentă are convergenta
a) sin l = n 21 de 4 dioptrii. La o depărtare de x1= 75cm de
b) cos l = n21 lentila, pe axa optica principală se aşează un
obiect de înălţime y1 = 8 cm care-şi formează
c) tg l = n21 o imagine reală. Mărirea liniara a lentilei
n este:
d) sin l = 2
n1 a) β = 2
n b) β = −2
e) sin l = 1 c) β = 0,5
n2
464. Un microscop este alcătuit din două d) β = −0,5
lentile convergente. Care din afirmaţiile 1
e) β = −
următoare este adevărată: 2
a) obiectivul are distanta focală mai mare şi dă 469. Care dintre următoarele afirmaţii este
imagini virtuale şi drepte adevărată:
b) obiectivul are convergenţa mai mare şi dă a) grosismentul este diferit de mărirea
imagini reale, răsturnate unghiulară
c) ocularul dă imagini reale răsturnate
d) ocularul dă imagini virtuale, mult mărite
e) ocularul dă imagini virtuale, mult micşorate
59
b) mărirea transversală este dată de formula d) plan-convexă

y e) nu are o forma stabilită
β= 1 475. O lentilă divergentă poate fi:
y2
a) biconvexă
c) mărirea transversală este dată de formula
b) biconcavă
y c) plan-concavă
β= 2
y1 d) plan-convexă
d) grosismentul se numeşte şi mărire e) nu are o forma stabilită
unghiulară 476. Care dintre următoarele afirmaţii sunt
e) mărirea transversală este dată de formula caracteristici ale instrumentelor optice:
β = y1 ⋅ y 2 a) mărirea transversală
f) (Notă: y1 şi y2 sunt respectiv lungimile b) grosismentul
obiectului măsurat pe o axă perpendiculară pe c) greutatea
axa optică şi a imaginii date de instrument) d) puterea electrică
470. Instrumente optice care dau imagini e) puterea optică
reale sunt:
a) ochiul
b) microscopul
c) telescopul
d) lupa
e) aparatul de fotografiat
471. Instrumente optice care dau imagini
virtuale sunt:
a) ochiul
b) aparatul de fotografiat
c) microscopul
d) lupa
e) telescopul
472. Care dintre următoarele afirmaţii nu
sunt corecte:
a) hipermetropia se corectează cu lentile
convergente
b) hipermetropia se corectează cu lentile
divergente
c) miopia se corectează cu lentile convergente
d) miopia se corectează cu lentile divergente
e) miopia şi hipermetropia nu se pot corecta cu
lentile
corecte:
a) hipermetropia se corectează cu lentile
convergente
b) hipermetropia nu se corectează
c) miopia se corectează cu lentile divergente
d) prezbiţia (prezbitismul) se corectează cu
lentile convergente
e) prezbiţia (prezbitismul) se corectează cu
lentile divergente
474. O lentilă convergentă poate fi:
a) biconvexă
b) biconcavă
c) plan-concavă
60
Capitolul 5: Fizică atomică 482.* Intr-un atom de hidrogen, nucleul

atrage electronul aflat la o distanţa r pe o
477.Din punct de vedere electric, nucleul orbită circulară cu forţa:
atomului este: e2
a) Fel =
a) încărcat negativ 4πε 0 r 3
b) nu are sarcină electrica
c) încărcat pozitiv e2
b) Fel = −
d) suma sarcinilor electrice este zero 4πε 0 r 2
e) neutru e
478.* Dimensiunea unui atom este de c) Fel =
4πε 0 r
ordinul:
a) 10-12 m e
d) Fel = −
b) 10-15 m 4πε 0 r 2
c) 10-14 m
e2
d) 10-10 m e) Fel = −
e) 10-9 m 4πε 0 r
479.* Nucleul atomic a fost descoperit de 483.* Electronul din atomul de hidrogen se
Rutherford prin experimente de împrăştiere poate roti în jurul nucleului doar pe orbite
pe ţinte metalice a particulelor: circulare pentru care momentul cinetic este:
a) β + (unde h este constanta lui Plank).
b) γ 2π
a) L = n
c) α h
1 2π
d) β − b) L =
e) neutroni n h
480.* Formula generală pentru seriile h
c) L = n
⎛ 1 2π
1 1 ⎞
spectrale este ν = = R ⋅ ⎜⎜ 2 − 2 ⎟⎟, unde 1 h
λ d) L =
⎝ n1 n2 ⎠
n 2π
R este constanta lui Rydberg iar n1 şi n2 sunt 2πh
numere întregi. pentru seria Balmer n1 are e) L =
n
valoarea: 484.* Condiţia de cuantificare a razelor pe
a) 1 care se roteşte electronul în jurul nucleului
b) 2
h
c) 3 în atomul de hidrogen este: ( h = , h este
d) 4 2π
e) 5 constanta lui Plank)
481.* Formula generală pentru seriile 4πε 0 h 2 2
a) rn = n
1 ⎛ 1 1 ⎞ me 2
spectrale este ν = = R ⋅ ⎜⎜ 2 − 2 ⎟⎟ , unde 4πε 0 3
λ ⎝ n1 n2 ⎠ b) rn = ⋅n
me 2
R este constanta lui Rydberg iar n1 şi n2 sunt
4πε 0 h
numere întregi. Pentru seria Paschen n2 c) rn = ⋅n
poate avea următoarele valori: me 2
a) n 2 ≥ 4 4πε 0 h 2 1
d) rn =
b) n2 ≥ 3 me 2 n 2
c) n 2 ≥ 2 4πε 0 h 2 1
e) rn = ⋅
d) n 2 ≥ 1 me 2 n 2
e) n 2 ≥ 0 485.* Energia totală a electronului pe a n-a
h
orbită circulară este: ( h = , h este
2π
constanta lui Plank):
61
me 4 c) termodinamice
a) E n = −n 2 d) electromagnetice
32π ε 0 h
2 2 2
e) termice
me 4 491.* Lungimea de undă minimă a radiaţiei
b) En = n 2
32π 2ε 0 h 2 X emise în spectrul de frânare depinde de:
2
a) tensiunea de accelerare
1 me 4
c) En = − b) natura anticatodului
n 2 32π 2 ε 0 2 h 2 c) natura catodului
1 me 4 d) temperatura anticatodului
d) En = e) intensitatea curentului
n 32π 2ε 0 2 h 2
2
492.* Formula matematică pentru legea lui
me 4 Moseley este:
e) E n = −n
32π 2 ε 0 h 2 Rc ⎛ 1 1 ⎞
2
a) υ = 2 ⎜ 2
− 2⎟
486.* Energia de ionizare corespunde (Z − σ ) ⎝ n k ⎠
tranziţiei electronului de pe nivelul n=1 pe
υ=
(Z − σ )2 ⎛ 1 1 ⎞
nivelul n→∞ şi are în cazul hidrogenului b) ⎜ 2 − 2⎟
Rc ⎝ n k ⎠
valoarea:
2⎛ 1 1 ⎞
a) Wioniz = 10,2eV c) υ = Rc(Z − σ ) ⎜ 2 − 2 ⎟
b) Wioniz = 10,5 eV ⎝n k ⎠
2⎛ 1 1 ⎞
c) Wioniz = 0 eV d) υ = Rc(Z − σ ) ⎜ 2 − 2 ⎟
d) Wioniz = 13,6 eV ⎝k n ⎠
⎛ 1 1 ⎞
e) Wioniz = 15 eV e) υ = Rc(Z − σ )⎜ 2 − 2 ⎟
⎝k n ⎠
487.* Câţi jouli are un electron-volt ?
493.* Lungimea de undă a unui foton de
a) 1 eV = 2 ⋅ 10 −15 J raze X are limita inferioară de ordinul
b) 1 eV = 3 ⋅ 10 −14 J 10-3nm. Care este frecvenţa acestui foton ?
c) 1 eV = 1,6 ⋅ 10 −19 J a) 3 ⋅ 1016 Hz
d) 1 eV = 2 ⋅ 10 −20 J b) 3 ⋅ 1018 Hz
e) 1 eV = 1,6 ⋅ 10 −20 J c) 3 ⋅ 10 20 Hz
488.* Electronul unui atom de hidrogen se d) 3 ⋅ 1017 Hz
află pe orbita cu raza de 4,77 ⋅ 10 −10 m . Care e) 3 ⋅ 1019 Hz
494.* Lungimea de undă a unui foton de
este energia electronului pe această orbită
raze X are limita inferioară de ordinul 10-3
( r1 = 0,529 ⋅ 10 −10 m; Eioniz = −13,6 eV ) nm. Care este energia (în eV) acestui foton
a) 2 eV ?(se dau c = 3 ⋅ 10 8 m / s , h = 6,625 ⋅ 10 −34 J ⋅ s )
b) 1,51 eV
a) 124,1eV
c) -1,75 eV
d) -1,51 eV b) 12,41eV
e) -2 eV c) 1,241eV
489.* Fotonii radiaţiilor X au lungimea de d) 1241eV
undă cuprinsă între: e) 1,241 MeV
a) 100 nm < λ < 1000 nm 495.* Într-un tub de raze X spectrul
b) 400 nm < λ < 700 nm continuu are limita spre lungimi de unda
c) 1000 nm < λ < 2000 nm scurte λm = 4,1 ⋅ 10 −11 m . Care este energia
d) 0,01 nm < λ < 50 nm acestor fotoni ( h = 6,625 ⋅ 10 −34 J ⋅ s ):
e) 500 nm < λ < 700 nm a) 3,75 ⋅ 10 −15 J
490.* Radiaţiile X sunt radiaţii:
a) electrice b) 2,42 ⋅ 10 −15 J
b) mecanice c) 4,84 ⋅ 10 −15 J
62
d) 4,84 ⋅ 10 −16 J 500.* Electronul atomului de hidrogen are o

tranziţie intre nivelele cuantice n1=2 şi n2=4
e) 3,75 ⋅ 10 −17 J
( R = 1,1 ⋅ 10 7 m −1 , c = 3 ⋅ 10 8 m / s ). Frecvenţa
496.* Într-un tub de raze X spectrul
continuu are limita spre lungimi de unda corespunzătoare tranziţiei este:
scurte λm = 4,1 ⋅ 10 −11 m . Care este tensiunea a) 5,7⋅1014 Hz
de accelerare a electronilor din tubul de raze b) 4,5⋅1014 Hz
X ( se dau constanta lui Plank h, viteza c) 6,2⋅1014 Hz
luminii în vid c şi sarcina electronului e d) 3,7⋅1014 Hz
⎛ h = 6,625 ⋅ 10 −34 J ⋅ s ; c = 3 ⋅ 10 8 m / s ; ⎞ e) 7,1⋅1014 Hz
⎜ ⎟: 501.* Condiţia de cuantificare a momentului
⎜ e = 1,6 ⋅ 10 −19 C ⎟
⎝ ⎠ cinetic afirmă că:
a) 30V a) electronul se mişcă în jurul nucleului
b) 300V numai pe orbite pentru care momentul său
cinetic este un multiplu întreg şi par al
c) 30,3 kV
constantei h
d) 10 kV b) electronul se poate mişca pe orice orbită în
e) 20 kV jurul nucleului
497.* Sa se calculeze tensiunea de accelerare c) electronul nu se poate mişca în jurul
în cazul unui tub de raze X dacă spectrul nucleului
continuu (de frânare) al anticatodului d) electronul se mişcă în jurul nucleului
tubului are lungimea minimă λ m = 0,0207 numai pe orbite pentru care momentul său
nm: (h = 6,625 ⋅ 10 −34 Js, c = 3 ⋅ 10 8 m / s ) , cinetic este un multiplu întreg şi impar al
constantei h
( e = 1,6 ⋅ 10 −19 C ): e) electronul se mişcă în jurul nucleului
a) 30 kV numai pe orbite pentru care momentul său
b) 10 kV cinetic este un multiplu întreg al constantei h
c) 50 kV 502.* Energia de ionizare a unui atom
d) 60 kV corespunde tranziţiei:
a) de pe nivelul n=1 pe nivelul n=2
e) 20 kV b) de pe nivelul n=1 pe nivelul n=3
498.* De câte ori creste raza orbitei c) de pe nivelul n=1 pe nivelul n=∞
electronului atomului de hidrogen aflat d) de pe nivelul n=2 pe nivelul n=3
iniţial în starea fundamentală dacă este e) de pe nivelul n=2 pe nivelul n=∞
excitat cu o cuantă cu energia W = 12,09eV . 503. Energia totală a unui electron aflat pe a
R = 1,1 ⋅ 10 7 m −1 , h = 6,625 ⋅ 10 −34 Js, n-a orbită este:
Se dau ( )
c = 3 ⋅ 10 8 m / s a) direct proporţională cu masa electronului
a) 7 b) invers proporţională cu masa electronului
b) 5 c) direct proporţională cu sarcina electronului
c) 3 la puterea a patra
d) 9 d) direct proporţională cu sarcina electronului
e) 2 la puterea a doua
499.* Cea mai mica lungime de undă din e) invers proporţională cu pătratul
permitivităţii absolute a vidului
seria Lyman a hidrogenului este
504. Energia fotonului emis sau absorbit de
λ1 = 121,6nm . Care este cea mai mică
un electron intr-o tranziţie intre doua orbite
lungime de undă din seria Balmer a staţionare (a n-a şi a k-a) este:
hidrogenului: a) hυ nk = E k − E n
a) 565 nm
b) 321,6 nm me 4 ⎛ 1 1 ⎞
b) hυ nk = ⎜ 2 − 2⎟
c) 656,6 nm 32π ε 0
2
2
⎝n k ⎠
d) 413,7 nm
e) 512,1 nm
63
me 4⎛ 1 1 ⎞ b) tranziţia electronilor între două nivele

c) hυ nk = ⎜ 2 − 2⎟ profunde (apropiate de nucleu)
32π ε 0 h ⎝ n
2
2
k ⎠
2
c) tranziţia electronilor între două nivele
hc periferice
d) hυ nk =
λnk d) accelerarea electronilor
⎛ 1 1 ⎞ e) ciocniri între atomi
e) hυ nk = R H hc⎜ 2 − 2 ⎟ 510. Legea lui Moseley arată că:
⎝n k ⎠
a) frecvenţa radiaţilor caracteristice depinde
505. Modelului Bohr pentru atom: de numerele cuantice ale nivelurilor între care
a) explică spectrele de emisie şi absorbţie ale se face tranziţia
atomului de hidrogen b) frecvenţa radiaţilor caracteristice depinde
b) permite determinarea energiei de ionizare de numărul atomic Z al speciei atomice
a atomului de hidrogen respective
c) explică spectrele de emisie şi absorbţie ale c) rădăcina pătrată a frecvenţei radiaţiilor X
atomilor cu mai mulţi electroni
este proporţională cu constanta de ecranare σ
d) permite extinderea rezultatelor la atomii
d) frecvenţa radiaţiilor X nu depinde de
hidrogenoizi
specia atomică folosită
e) explică intensitatea liniilor spectrale
e) frecvenţa radiaţiilor X este invers
506. Deficienţele modelului Bohr sunt:
proporţională cu produsul RH⋅ c.
a) nu explică spectrele de emisie şi absorbţie
511. Spectrele de raze X sunt:
ale atomului de hidrogen
a) moleculare
b) nu explică spectrele de emisie şi absorbţie
b) de frânare-spectre continue
ale atomilor cu mai mulţi electroni
c) de linii-spectre caracteristice
c) nu explică intensitatea liniilor spectrale
d) de împrăştiere
d) nu permite determinarea energiei de
e) de bandă
ionizare a atomului de hidrogen
512. Care dintre următoarele mărimi sunt
e) nu permite extinderea rezultatelor la
numere cuantice sunt:
atomii hidrogenoizi
a) numărul cuantic principal
507. Cu cât se va modifica energia cinetică a
b) numărul cuantic orbital
electronului atomului de hidrogen daca
c) numărul cuantic secundar
acesta emite un foton cu lungimea de undă
d) numărul cuantic de spin
de λ = 486 nm
e) numărul cuantic magnetic
a) 3 ⋅ 10 −15 J 513. Electronul atomului de hidrogen are o
b) 0,041 ⋅ 10 −17 J tranziţie intre nivelele cuantice n=2 şi k=4
c) 4,1 ⋅ 10 −19 J ( R = 1,1 ⋅ 10 7 m −1 ). Lungimea de undă
d) 2,56 eV corespunzătoare tranziţiei este:
e) 1,38 eV a) 4,85⋅10-7m
508. Va absorbi un atom de hidrogen un b) 3,25⋅10-7m
foton cu frecvenţa υ = Rc unde c) 485⋅10-9m
R = 1,1 ⋅ 10 7 m −1 este constanta lui Rydberg iar d) 325⋅10-9m
e) 485 nm
c = 3 ⋅ 10 8 m / s este viteza luminii în vid: 514. Să se calculeze energiile radiaţiilor X cu
a) nu lungimea de undă extrema λ =
b) da, energia absorbita va fi de
200Ǻ=2⋅10-8m.
21,18 ⋅ 10 −19 J (h = 6,625 ⋅ 10 −34 Js, c = 3 ⋅ 10 8 m / s )
c) da, energia absorbita va fi de 13,66 eV
a) 7,5⋅10-18 J
d) da, va produce ionizarea atomului b) 9,9⋅10-18 J
e) da, energia absorbita va fi de 0,2 ⋅ 10 −18 J c) 47 eV
509. Radiaţiile X se pot obţine prin d) 99⋅10-19 J
a) frânarea într-un material a unor electroni e) 62 eV
acceleraţi
64
515. Energia radiaţiilor X care au lungimea a) 10-10 m

de undă λ=10-12 m b) 1 Ǻ
( h = 6,625 ⋅ 10 −34 Js, c = 3 ⋅ 10 8 m / s ) c) 0,1 nm
d) 1 nm
a) 12,7⋅10-14 J
e) 10-8 cm
b) 19,8⋅10-14 J
523. În urma ionizării unui atom de
c) 7,9⋅105 eV
hidrogen se poate afirma că:
d) 1,24⋅106 eV a) atomul pierde un electron
e) 1,24 MeV b) atomul câştigă un electron
516. Numărul cuantic principal: c) atomul se încărcă negativ
a) cuantifică valoarea energiei d) atomul se încarcă pozitiv
b) cuantifică valoarea momentului cinetic e) atomul de dezintegrează
c) are valori întregi, negative 524. Conform celui de al doilea postulat al
d) are valori întregi, pozitive teoriei lui Bohr:
e) cuantifică direcţia momentului cinetic a) tranziţia atomului dintr-o stare energetică
517. Folosind formula lui Balmer lungimea superioară intr-una inferioară are loc cu emisia
de undă pentru tranziţia k=3 unui foton
−1
( R = 1,1 ⋅ 10 m )este:
7
b) atomii absorb sau emit energie numai la
a) 5,31⋅10-7 m trecerea dintr-o stare staţionară în altă stare
b) 6,54⋅10-7 m staţionară
c) 531 nm c) tranziţia atomului dintr-o stare energetică
d) 654 nm superioară intr-una inferioară are loc cu
e) 0,654 μm absorbţia unui foton
518. Folosind formula lui Balmer lungimea d) tranziţia atomului dintr-o stare energetică
de unda pentru tranziţia k=4 inferioară intr-una superioară are loc cu
( R = 1,1 ⋅ 10 7 m −1 ) este: absorbţia unui foton
e) tranziţia atomului dintr-o stare energetică
a) 3,75⋅10-7 m
inferioară intr-una superioară are loc cu emisia
b) 375 nm
unui foton
c) 4,85⋅10-7 m
525. Care dintre următoarele afirmaţii este
d) 485 nm
corectă:
e) 0,485 μm a) pentru pătura K numărul cuantic principal
519. Spectrul de raze X emis de un tub de este n = 1
raze X are: b) pentru pătura L numărul cuantic principal
a) o componenta continuă este n = 2
b) o componentă adiacentă c) pentru pătura K numărul cuantic principal
c) o componentă discreta este n = 2
d) o componentă alternativă d) pentru pătura L numărul cuantic principal
e) o componentă principală este n = 1
520. Un atom conţine: e) pentru pătura M numărul cuantic principal
a) nucleu este n = 3
b) molecule 526. Care dintre următoarele afirmaţii este
c) structuri moleculare corectă:
d) particule necunoscute a) pentru subpătura s numărul cuantic orbital
e) electroni este l = 1
521. Un Ǻ este o unitate de măsură egală cu: b) pentru subpătura s numărul cuantic orbital
a) 10-11 m este l = 0
b) 0,1 nm c) pentru subpătura d numărul cuantic orbital
c) 10-10 m este l = 1
d) 0,01 nm d) pentru subpătura d numărul cuantic orbital
e) 10-8 cm este l = 2
522. Dimensiunea unui atom are ca ordin de
mărime:
65
e) pentru subpătura p numărul cuantic orbital

este l = 0
corectă:
a) pentru pătura K numărul total de electroni
este 2
b) pentru pătura K numărul total de electroni
este 4
c) pentru pătura K numărul total de electroni
este 8
d) pentru pătura L numărul total de electroni
este 4
e) pentru pătura L numărul total de electroni
este 8
corectă:
a) pentru subpătura s numărul total de
electroni este 2
b) pentru subpătura p numărul total de
electroni este 8
c) pentru subpătura p numărul total de
electroni este 6
d) pentru subpătura s numărul total de
electroni este 4
e) pentru subpătura s numărul total de
electroni este 8
529. Deficienţele modelului planetar al
atomului sunt:
a) este instabil din punct de vedere mecanic
b) este instabil din punct de vedere electric
c) este instabil din punct de vedere
electrodinamic
d) emite un spectru continuu de radiaţii
electromagnetice
e) emite un spectru discret de radiaţii
electromagnetice
66
Capitolul 6: Fizică nucleară 536.* Radioactivitatea naturală a fost

descoperită de către:
530.* Nucleul atomic are în interiorul său: a) Bethe
A) protoni şi electroni b) Einstein
B) neutroni şi electroni c) Rutherford
C) protoni şi neutroni d) Henri Becquerel
D) electroni e) James Joule
E) molecule 537.* Consideraţi următoarea reacţie de
5 B + Z X → 2 α + 4 Be .
10 A 4 8
531.* Raza nucleului poate fi calculată cu dezintegrare: Care
relaţia aproximativă:(A-numărul de masa, variantă este corectă pentru atomul X
r0 = 1,45 ⋅ 10 −15 m ) a) 21 X
2 1
b) X
a) r = r0 ⋅ A 3 0
2
c) X
b) r = r0 ⋅ A 1
2
1 d) 0 X
c) r = r0 ⋅ A 3
e) X 3
1
−
1
538.* Consideraţi următoarea reacţie de
d) r = r0 ⋅ A 3
27
dezintegrare: 13 Al + 01n→ 24 α + AzX . Care
e) r = r0 ⋅ A 2 variantă este corectă pentru atomul X:
532.* Raza nucleului are ordinul de mărime: a) 102 X
a) 10-10m 24
b) 10+10m
b) 11 X
30
c) 10-9m c) 15 X
d) 10-15m 22
d) 11 X
e) 10+11m 25
e) 13 X
533.* Forţele nucleare sunt forţe de
interacţiune intre: 539.* Consideraţi următoarea reacţie de
a) numai între protonii din nucleu dezintegrare: 11 H + 01n→ 00 γ + AzX . Care
b) numai între neutronii din nucleu variantă este corectă pentru atomul X:
c) între toţi nucleonii din nucleu indiferent de a) 22 X
sarcină
d) sunt forţe de respingere între neutroni b) 01 X
2
e) sunt forţe de respingere între protoni c) 0 X
534.* Izotopii sunt: d) X 2
1
a) nuclee care au aceiaşi număr de masa dar 3
număr atomic Z diferit e) X 1
b) nuclee ce au acelaşi număr de neutroni N şi 540.* Legea dezintegrării radioactive este:

număr atomic Z diferit N
a) N = −λ0t
c) nuclee care au acelaşi număr atomic Z şi e
număr de masa A diferit −
t
d) nuclee care au acelaşi N şi acelaşi A b) N = N 0 e λ
e) nuclee care au acelaşi număr de electroni −

λ
535.* Numărul de masa A este: c) N = N 0 e t
a) numărul total de nucleoni (protoni + d) N = N 0 e − λ ⋅t
neutroni) din nucleu

b) numărul de neutroni din nucleu e − λt
e) N =
c) numărul de protoni din nucleu N0
d) numărul de electroni din atom 541.* Timpul de înjumătăţire este timpul în
e) suma electronilor a protonilor şi a care:
neutronilor din atom a) numărul de nuclee radioactive scade cu
două
67
b) numărul de nuclee radioactive creşte de d) τ = λ2

două ori e) τ = −λ
c) numărul de nuclee radioactive scade la
546.* Un preparat radioactiv de 238U cu
jumătate
masa de 1g emite 1,27⋅104 particule pe
d) numărul de nuclee radioactive creşte cu
secundă. Care este timpul de înjumătăţire al
patru
izotopului:
e) materia radioactivă se dezintegrează
complet a) 3 ⋅ 10 7 ani
542.* Formula matematică a timpului de b) 4 ⋅ 10 8 ani
înjumătăţire este: c) 2 ⋅ 1010 ani
ln 2 d) 4,5 ⋅ 10 9 ani
a) T1 / 2 =
λ e) 5 ⋅ 10 6 ani
b) T1 / 2 = λ ⋅ ln 2 547.* Ce număr atomic Z va avea izotopul ce
c) T1 / 2 = λ2 ⋅ ln 2 se obţine din 232 90Th după 4 dezintegrări α şi
λ doua dezintegrări β − :
d) T1 / 2 =
ln 2 a) Z=82
e) T1 / 2 = 2 ⋅ ln 2 ⋅ λ b) Z=86
543.* Variaţia în timp a numărului de nuclee c) Z=84
dezintegrate (viteza de dezintegrare) se d) Z=88
numeşte activitatea sursei şi se calculează cu e) Z=80
formula: 548.* Ce număr de masa A va avea izotopul
a) Λ = Λ 0 ⋅ e λ ⋅t 90Th după 4 dezintegrări α
ce se obţine din 232
Λ0 şi două dezintegrări β − :
b) Λ = λ a) A=220
et b) A=224
−
t c) A=216
c) Λ = Λ 0 ⋅ e λ
d) A=228
d) Λ = Λ 0 ⋅ e − λ ⋅t e) A=218
238
t 549.* Ce izotop se va forma din U după 2
1 − 92
e) Λ = ⋅e λ dezintegrări β şi o dezintegrare α :
−
Λ0
544.* Timpul de viată mediu este: a) 238
93 X
a) intervalul de timp în care numărul iniţial de b) 238
94 X
nuclee scade de 2 ori 235
c) X
b) intervalul de timp în care numărul iniţial de 94
234
nuclee scade de 3 ori d) 92 X
c) intervalul de timp în care numărul iniţial de e) 239
X
93
nuclee scade de 4 ori
550.* După câţi timpi de înjumătăţire
d) intervalul de timp în care numărul iniţial de
activitatea unei surse scade de 103 ori:
nuclee scade de e ori (e este numărul 2,71)
e) intervalul de timp în care numărul iniţial de a) t = 5 ⋅ T1 / 2
nuclee scade de π ori (π este numărul 3,14) b) t = 3 ⋅ T1 / 2
545.* Timpul mediu de viaţa este dat de c) t = 7 ⋅ T1 / 2
formula: d) t = 4 ⋅ T1 / 2
a) τ = λ
e) t = 10 ⋅ T1 / 2
1
b) τ = 551.* Să se determine constanta radioactivă
λ
a unui preparat dacă se ştie că activitatea
1 acestuia scade cu 10% în timp de o ora. (ln9
c) τ =
λ2 = 2,19722; ln10 = 2,30259)
68
a) 1,5⋅10-4s-1 558.* Particulele α sunt:

b) 1,3⋅10-5s-1 a) nuclee de 126 C
c) 2⋅10-4s-1 b) nuclee de 11 H
d) 2,9⋅10-5s-1
c) nuclee de 147 N
e) 3,5⋅10-3s-1
552.* Care dintre următoarele nucleele d) nuclee de 168 O
12 14 14 16 14
6 C , 8 O , 7 N , 8 O , 6 C , sunt izobari e) nuclee de 24 He
14
a) 6 C , 168 O 559.* Radiaţiile γ au o natură:
b) 12
C , 148 O a) gravitaţională
6
12
b) sunt protoni
c) 6 C , 147 N c) sunt nuclee de 24 He
14
d) 6 C , 148 O , 147 N d) sunt electroni
e) 148 O , 168 O e) sunt fotoni (radiaţie electromagnetică)
553.* Precizaţi numărul de neutroni din 560. Care dintre următoarele nucleele
12 14 14 16 14
nucleul 148 O 6 C , 8 O , 7 N , 8 O , 6 C , sunt izotopi:
12
a) N=5 a) 6 C , 147 N
b) N=22 b) 12
6 C , 148 O
c) N=3 14
c) O , 168 O
d) N=12 8
12
e) N=6 d) 6 C , 168 O
554.* Precizaţi numărul de neutroni din e) 126 C 146 C
nucleul 199 F 561. Protonul are următoarele caracteristici:
a) N=4 a) sarcina electrică negativă egală cu cea a
b) N=7 electronului
c) N=10 b) sarcina electrică pozitivă egală în modul cu
d) N=11 cea a electronului
e) N=28 c) masa egală cu 1,6726⋅10-27Kg
555.* Precizaţi numărul de neutroni din d) are structura complexă fiind compus din
nucleul 2555 Mn quarcuri
a) N=20 e) are masa de 1836 ori mai mică decât a
b) N=25 electronului
c) N=15 562. Neutronul are următoarele
d) N=30 caracteristici:
e) N=35 a) sarcina electrică pozitivă egală în modul cu
556.* Unitatea de măsură pentru doza cea a electronului
biologică este: b) nu are sarcină electrică
a) Sievert c) are masa egală cu cea a electronului
b) Curie d) masa egală cu 1,6674⋅10-27Kg
c) Gray e) are structură complexă fiind compus din
d) Roentgen quarcuri
e) Rad 563. Un nucleu conţine:
557. Care dintre următoarele procese a) Z nucleoni
descriu interacţiunea între electroni şi b) Z-A electroni
substanţă: c) A nucleoni
a) Anihilarea pozitronului şi electronului d) Z protoni
b) împrăştierea inelastică pe nuclee e) A-Z=N neutroni
c) influenţează câmpul magnetic nuclear 564. Care dintre afirmaţiile următoare sunt
d) interacţia coulombiană cu electronii adevărate:
atomilor a) în nucleu este concentrată toată sarcina
e) împrăştierea elastică pe nuclee negativă a atomului
69
b) în nucleu este concentrată toată sarcina patru căsuţe la stânga elementului care s-a
pozitivă a atomului dezintegrat
c) în nucleu nu exista nici sarcină negativă nici 570. Proprietăţile dezintegrării β − sunt:
sarcină pozitivă a) se emit protoni
d) în nucleu este concentrată aproape toată b) se emit electroni
masa atomului c) se observă la nucleele care au un exces de
e) nucleul nu are masă neutroni în raport cu nucleele stabile
565. O unitate atomică de masa u este egală d) spectrul electronilor emişi este continuu
cu: e) se observă la nucleele care au un deficit de
a) 1,660538⋅10-30 g neutroni în raport cu nucleele stabile
b) a 10-a parte din masa atomului de 126 C 571. Proprietăţile dezintegrării β + sunt:
c) a 20-a parte din masa atomului de 126 C a) se emit pozitroni
d) 1,660538⋅10-27 kg b) se emit electroni
e) 1,660538 kg c) este însoţit de apariţia unei perechi de fotoni
566. Masa unui electron este: γ cu energii egale şi direcţii opuse
a) de 1836,15 ori mai mică decât masa unui d) masă de repaus 0 (zero)
proton e) energie>10MeV
b) de 1838,68 ori mai mică decât masa unui 572. Un preparat radioactiv are constanta
neutron radioactivă λ = 1,44 ⋅ 10 −3 h-1 (pe ora). După
c) egală cu masa unui proton cât timp se vor dezintegra 75% din numărul
d) egală cu masa unui neutron iniţial de nuclee:
e) nici o variantă nu este corectă a) 500 h
567. Forţele nucleare au următoarele b) 962,5 h
proprietăţi: c) 40,1 zile
a) depind de sarcina electrică d) 57750 minute
b) depind de distanţă e) 35 zile
c) nu depind de sarcina electrică 573. Următoarele mărimi fizice
d) nu depind de distanţă caracterizează efectele biologice ale
e) au un caracter de saturaţie radiaţiei:
568. Procesul spontan de trecere a unui a) doza biologică
nucleu instabil în altul, proces numit b) timpul de înjumătăţire
radioactivitate naturală, poate fi însoţit de c) doza de energie absorbită
emisia de particule: d) kerma
a) θ e) expunerea
b) α 574. Activitatea unei surse se măsoară în
c) β a) secunde
d) γ b) curie (Ci)
e) φ c) rem
d) becquerel (Bq)
569. Proprietăţile dezintegrării α sunt:
e) dezintegrări/secunda
a) se observa mai ales pentru nuclee cu A > 575. Doza biologica se măsoară în:
200 a) rad
b) se observa mai ales pentru nuclee cu A < b) J
200 c) rem
c) energiile particulelor α emise au în general d) sievert (Sv)
un spectru discret e) roentgen (R)
d) după dezintegrare rezultă un element care se 576. Doza absorbită se măsoară în:
găseşte în tabelul periodic al elementelor cu a) Gray
doua căsuţe la stânga elementului care s-a b) Rad
dezintegrat c) Sievert
e) după dezintegrare rezultă un element care se d) J
găseşte în tabelul periodic al elementelor cu
70
e) J/Kg a) efecte matematice

577. Structura nucleului poate fi descrisă de b) efecte electrice şi magnetice
către: c) efecte chimice
a) modelul „picătură de lichid” d) efecte optice
b) modelul „sferă de gaz” e) efecte geometrice
c) modelul păturilor nucleare 584. Care dintre următoarele procese sunt
d) modelul straturilor procese microscopice primare de
e) modelul planetar interacţiune între radiaţie şi materie:
578. Despre nucleele „magice” se poate a) excitări nucleare sau dezintegrări
afirma că: b) împrăştieri coerente
a) sunt alcătuite în majoritate din protoni c) procese Compton
b) sunt alcătuite în majoritate din neutroni d) procese fotoelectrice
c) sunt alcătuite în general dintr-un număr egal e) ionizări secundare
de neutroni şi protoni
d) sunt foarte stabile
e) sunt foarte instabile
579. Efectele expunerii la doze mari de
radiaţii sunt:
a) 0÷250 mGy;- nu se observă nici un efect
b) 250÷1000 mGy; - au loc modificări
biologice majore ale circulaţiei sangvine
c) 250÷1000 mGy; - are loc o uşoară scădere a
numărului de leucocite
d) 1000÷2500 mGy;- modificări ale circulaţiei
sangvine
e) 2500÷5000 mGy; - consecinţe serioase
asupra sănătăţii
580. Care dintre următoarele relaţii între
unităţile de măsură folosite în fizica nucleară
sunt corecte:
a) 1Ci = 2 ⋅ 10 9 Bq
b) 1rad = 10 −2 Gy
c) 1rem = 10 −2 Sv
d) 1rem = 10 2 Sv
e) 1Ci = 3,7 ⋅ 1010 Bq
581. Radiaţiile nucleare pot fi detectate cu
ajutorul:
a) osciloscop
b) contor Geiger-Muller
c) cameră de ionizare
d) detector cu scintilaţie
e) voltmetru
582. Factorul de calitate al radiaţiei Q este
egal cu:
a) 10 pentru electroni
b) 1 pentru electroni şi γ
c) 10÷20 pentru radiaţie α
d) 20 pentru fragmente grele
e) 10 pentru radiaţie γ
583. Efectele interacţiunii radiaţiei cu
materia la nivel macroscopic pot fi:
71
Răspunsuri 49. a),c)

50. a),c),d)
Capitolul 1 51. b),d),e)
Curentului continuu 52. b),c)
1. a),c) 53. a),c),d)
2. b) 54. b),e)
3. c) 55. b),c)
4. a) 56. c)
5. c) 57. a)
6. b) 58. b)
7. c) 59. a)
8. b) 60. b)
9. c) 61. b)
10. a) 62. b)
11. c) 63. c)
12. c) 64. e)
13. c) 65. c)
14. a) 66. c)
15. c) 67. a),c),d)
16. b) 68. a),c),e)
17. b) 69. a),b)
18. a) 70. a),b),d),e)
19. c) 71. a),c),d),e)
20. b) 72. a),c),d),e)
21. a) 73. b),c),e)
22. c) 74. a),c),d),e)
23. b) 75. b),c)
24. a)
25. c) Capitolul 2
26. d) Curentului alternativ
27. c) 76. C)
28. c) 77. e)
29. d) 78. b)
30. b) 79. c)
31. b) 80. d)
32. c) 81. d)
33. d) 82. c)
34. d) 83. a)
35. c) 84. c)
36. e) 85. d)
37. b),c),e) 86. d)
38. a),b),d) 87. c)
39. a),b),c) 88. d)
40. a),b),c) 89. d)
41. a),d) 90. b),c),d)
42. a),d) 91. c),d),e)
43. b),d),e) 92. a),c)
44. a),c),d) 93. a),c),e)
45. a),b),d) 94. a),b),d)
46. c),d) 95. b),d),e)
47. a),b),c) 96. a),c),e)
48. a),c) 97. a),c),e)
72
98. b),c),e) 147. e)

99. a),c) 148. b),e)
100. c),d) 149. a),b),d)
101. a),c) 150. a),b)
102. a),c) 151. c),d)
103. a),b),d),e) 152. a),c),d)
153. b),c),d)
Capitolul 3 154. a),b),c)
Termodinamică 155. b)
104. c) 156. a)
105. b) 157. d)
106. d) 158. d)
107. b) 159. d)
108. c) 160. c)
109. a),b),c) 161. e)
110. c) 162. c)
111. d) 163. b)
112. d) 164. b),d)
113. c) 165. c)
114. c) 166. e)
115. b) 167. c)
116. a),c) 168. a)
117. b) 169. d)
118. d) 170. b)
119. c),e) 171. a)
120. c),e) 172. c)
121. b) 173. a)
122. d) 174. a)
123. d) 175. e)
124. c) 176. b)
125. b),d) 177. d)
126. c) 178. d)
127. a),c),e) 179. a)
128. a) 180. d)
129. b) 181. d)
130. c) 182. c)
131. b) 183. b)
132. c) 184. b)
133. a),c),e) 185. c)
134. b) 186. d)
135. e) 187. b)
136. c),e) 188. d)
137. c),d) 189. c)
138. a),d) 190. a),c)
139. b),c) 191. d)
140. c) 192. d)
141. b) 193. b)
142. b),e) 194. d),e)
143. c),e) 195. d),e)
144. c) 196. a),d)
145. b) 197. c)
146. e) 198. c)
73
199. b) 251. e)
200. d) 252. b)
201. b),c),d) 253. d)
202. d) 254. d)
203. b) 255. a)
204. e) 256. b)
205. c) 257. c)
206. b) 258. c)
207. e) 259. b)
208. a) 260. e)
209. c) 261. d)
210. d),e) 262. e)
211. c) 263. d)
212. b) 264. b)
213. d) 265. d)
214. c) 266. b)
215. c) 267. e)
216. b),d),e) 268. e)
217. a),c),e) 269. c),d)
218. b) 270. d)
219. b) 271. a)
220. d) 272. c)
221. e) 273. d)
222. b) 274. b)
223. a),c),e) 275. c)
224. d) 276. c)
225. a),c) 277. d)
226. a),d) 278. c)
227. a),e) 279. b)
228. a),d) 280. d)
229. b) 281. b)
230. b) 282. c)
231. c) 283. d)
232. d) 284. a),e)
233. d) 285. b)
234. b) 286. d)
235. d) 287. c)
236. c) 288. e)
237. b) 289. d)
238. c) 290. d)
239. a) 291. b)
240. d) 292. a)
241. d) 293. a),d)
242. c) 294. c)
243. e) 295. b)
244. e) 296. a),c),e)
245. c) 297. a),c),d)
246. d) 298. b)
247. c) 299. a),b)
248. c) 300. a),b),e)
249. b) 301. a),d),e)
250. a) 302. a)
74
303. b) 352. e)
304. a),c),d) 353. c)
305. a),d) 354. e)
306. a),b),e) 355. c)
307. a),b) 356. c)
308. c) 357. a)
309. a) 358. d)
310. c) 359. a)
311. d) 360. a)
312. c) 361. b)
313. a),c) 362. b)
314. d) 363. b)
315. a),b),c) 364. c)
316. b) 365. e)
317. e) 366. c)
318. b) 367. a)
319. b) 368. c)
320. d) 369. b)
321. e) 370. e)
322. e) 371. d)
323. b) 372. b)
324. c) 373. e)
325. c) 374. b)
326. b) 375. c)
327. c) 376. b)
328. b) 377. a)
329. e) 378. e)
330. c) 379. a)
331. d) 380. c)
332. d) 381. a)
333. b) 382. e)
334. a) 383. d)
335. e) 384. a)
336. b) 385. c)
337. c) 386. d)
338. a) 387. b)
339. c) 388. c)
340. e) 389. e)
341. c) 390. b)
342. e) 391. d)
343. c) 392. a)
344. c) 393. a)
345. e) 394. d)
395. b)
Capitolul 4 396. b)
Optică 397. c)
346. b) 398. a)
347. d) 399. d)
348. b) 400. c)
349. a) 401. b)
350. e) 402. a)
351. c) 403. b)
75
404. b) 456. b),c),e)

405. a) 457. c),d),e)
406. c) 458. b),c),e)
407. a) 459. a),c),e)
408. a) 460. b),c),e)
409. c) 461. a),b), d),e)
410. c) 462. b),d)
411. c) 463. a),d)
412. b) 464. b),d)
413. c) 465. b),d)
414. b) 466. b),c)
415. b) 467. c),d)
416. b) 468. d),e)
417. a) 469. c),d)
418. d) 470. a),e)
419. a) 471. c),d),e)
420. a) 472. b),c),e)
421. b) 473. a),c),d)
422. c) 474. a),d)
423. a), e) 475. b),c)
424. a), c), d) 476. a),b),e)
425. d)
426. d) Capitolul 5
427. c) Atomică
428. b) 477.c)
429. d) 478. d)
430. c), d) 479. c)
431. e) 480. b)
432. a) 481. a)
433. b) 482. b)
434. c) 483. c)
435. a), b) 484. a)
436. a), b) 485. c)
437. b), c), e) 486. d)
438. d) 487. c)
439. d) 488. d)
440. a), d) 489. d)
441. c) 490. d)
442. a) 491. a)
443. b) 492. c)
444. d) 493. c)
445. a) 494. e)
446. b) 495. c)
447. a) 496. c)
448. a),d),e) 497. d)
449. a),d) 498. d)
450. c),d),e) 499. c)
451. b),c),d) 500. c)
452. b),c),e) 501. e)
453. a),d),e) 502. c)
454. b),d),e) 503. a),c),e)
455. c),d),e) 504. a),c),d),e)
76
505. a),b),d) 554. c)

506. b),c) 555. d)
507. b),c),d) 556. a)
508. b),c),d) 557. a), b), d), e)
509. a),b) 558. e)
510. a),b),c) 559. e)
511. b),c) 560. c),e)
512. a),b),d),e) 561. b),c),d)
513. a),c),e) 562. b),d),e)
514. b),d),e) 563. c),d),e)
515. b),d),e) 564. b),d)
516. a),d) 565. a),d)
517. b),d),e) 566. a),b)
518. c),d),e) 567. b),c),e)
519. a),c) 568. b),c),d)
520. a),e) 569. a),c),d)
521. b),c),e) 570. b),c),d)
522. a),b),c),e) 571. a),c)
523. a),d) 572. b),c),d)
524. a),b),d) 573. a),c),d),e)
525. a),b),e) 574. b),d),e)
526.b),d) 575. c),d)
527.a),e) 576. a),b),e)
528.a),c) 577. a),c)
529.c),d) 578. c),d)
579. a),c),d),e)
Capitolul 6 580. b),c),e)
Nucleară 581. b),c),d)
530.c) 582. b),c),d)
531. c) 583. b),c),d)
532. d) 584. a),b),c),d)
533. c)
534. c)
535. a)
536. d)
537. c)
538. b)
539. d)
540. d)
541. c)
542. a)
543. d)
544. d)
545. b)
546. d)
547. c)
548. c)
549. d)
550. e)
551. d)
552. d)
553. e)
77
78
Bibliografie tematică1
(Fizică 2008)
• Fizica manual pentru clasa a IX-a, autori: Doina Turcitu, Magda Panaghianu, Marin
Serban, Editura Radical (2004).
Cap.1 : Optica Geometrică.

Principiile opticii geometrice (pag. 4-5). Reflexia şi Refracţia luminii (pag. 5-7). Legile reflexiei.
Oglinzi sferice (pag. 6-12). Legile refracţiei (pag. 13-15). Reflexia totală (pag. 15-16). Prisma
optică (pag. 17-20). Lentile subţiri (pag. 24-31). Ochiul (pag. 34-36). Instrumente optice (pag. 36-
37). Microscopul (pag. 40-41).
• Fizică, manual pentru clasa a X-a, autori: Doina Turcitu, Dan Oniciuc, Adrian
Cernauteanu, Gabriela Olaru, Editura Radical 2005
Cap. 1 Termodinamică
Noţiuni de structura substanţei (pag. 4÷7). Termodinamică. Noţiuni termodinamice de bază (pag.
9÷14). Procese termodinamice (pag. 14÷17). Temperatura empirică (pag. 18÷19). Scări de
temperatură (pag. 19÷21). Principiile termodinamicii. Principiul întâi al termodinamicii (pag.
23÷32). Aplicarea principiului întâi la transformarea gazului ideal (pag. 33÷39). Calorimetrie (pag.
42÷44). Transformări de stare de agregare (pag. 47÷58). Principiul al doilea al termodinamicii (pag.
73÷79).
Cap. 2: Producerea şi utilizarea curentului continuu

Curent electric (pag. 82-85). Intensitatea curentului electric (pag. 85-88). Tensiunea Electrică (pag
92-97). Legea lui Ohm (pag 99-102). Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit (pag 103-104).
Legea lui Ohm pentru întreg circuitul (pag 104-106). Legile lui Kirchhoff (pag 109-111). Gruparea
rezistoarelor şi generatoarelor (pag. 113-117). Energia şi puterea electrică (pag. 124-127). Efectele
curentului electric. Efectul termic. Legea lui Joule (pag. 130-132). Efectul magnetic al curentului
electric (pag. 134-135). Forţa electromagnetică (pag. 136). Forţa electrodinamica (136-137). Flux
magnetic(137).
Cap. 3: Producerea şi utilizarea curentului alternativ

Inducţia electromagnetică (pag. 146). Autoinducţia (pag. 147).Curentul alternativ. Producerea
curentului alternativ (pag 148-150). Mărimi caracteristice curentului alternativ (pag. 150-151)
• Fizică, manual pentru clasa a XII-a, autori: Mihai Popescu, Valerian Tomescu,
Smaranda Strazzaboschi, Mihai Sandu, Editura Crepuscul 2007
Cap. 3: Fizică Atomică

Fizica Atomică (pag 54-55). Spectre (pag 55-59). Experimentul Rutherford. Modelul planetar al
atomului (pag 60-65). Experimentul Frank-Hertz (pag 66-67). Modelul Bohr pentru atomul de
hidrogen (pag 68-71). Atomul cu mai mulţi electroni (pag 72-77). Radiaţiile X (pag 78-82).
Cap. 5: Fizică nucleară

Proprietăţile generale ale nucleului (pag 122-125). Energia de legătură a nucleului. Stabilitatea
nucleului (pag 126-133). Radioactivitate. Legile dezintegrărilor radioactive (pag. 134-141).
Interacţiunea radiaţiei nucleare cu substanţa. Detecţia radiaţiilor nucleare. Dozimetrie (142-151).
1
Notă: La redactarea testelor grilă se au în vedere toate manualele alternative agreate de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării, dar candidaţii sunt rugaţi să consulte tematica şi bibliografia fiecărei discipline de concurs.
79
80
81
UMF Craiova – 2009
82

Grile Fizica 2009 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Fizica 2009 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

J. Neamţu E. Osiac P.G.

Electricitate – Termodinamică – Optică – Atomică – Nucleară

Lucrarea este destinată examenului de admitere la Facultatea de Medicină şi cuprinde întrebări

CAPITOLUL 1: PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU ......................9

CAPITOLUL 2: PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI ALTERNATIV ................18

CAPITOLUL 5: FIZICĂ ATOMICĂ .............................................................................................61

CAPITOLUL 6: FIZICĂ NUCLEARĂ ..........................................................................................67

Capitolul 1: Producerea şi utilizarea d) R=

b) I SC = 8 A 14. * Intr-un circuit electric simplu , puterea

circuitului daca intensitatea curentului b) este egală cu tensiunea electromotoare a

intensităţilor curenţilor care intră intr-un nod de E

51. Printr-un dispozitiv electric trece un c) G e = ∑ Gi

e) arată de cate ori inducţia intr-un mediu la b) invers proporţional cu intensitatea

Capitolul 2: Producerea şi utilizarea 80. * Legea autoinducţiei are următoarea

e) 0,15 V N2=200 spire (se considera l1=l2 ; S1=S2)

Wb alternativ trec prin aceleaşi valori, în sensuri

Capitolul 3: Termodinamică a) are simbolul (u)

relativă egală cu: μ 1 m 2 + μ 2 m1

d) 6,023·1026 d) nu depinde de natura substanţei, având

d) lucru mecanic dar nu schimbă căldură; 133.Parametrii termodinamici

d) reprezintă cazuri ideale ce se întâlnesc în 154.Care din următoarele afirmaţii

p e) stabileşte că presiunea şi temperatura pentru

b) legea Gay - Lussac; (presiunea atmosferică), g = 10 m/s2 şi ρpiston

p B C aceeaşi temperatură, dar sunt trasate pentru

c) creşte de 2 ori; d) PV / (RV)

191.* Scara Kelvin (absolută) de e) sistemul este izolat.

p D 205.* Ecuaţia calorică de stare a gazului

V d) nu are nici o contribuţie la formularea

e) se modifică conform legilor statisticii P

d) parametrii de poziţie; c) rămâne nemodificată;

Dacă iniţial coordonatele sunt (2p0, V0) şi în d) 8RT1

d) 1 / K izobar până la un volum de 3 ori mai mare.

271.* Un calorimetru conţine 100g apă la a) m2·kg·s-2 mol K-1

c) L1→2→3→1 > L2→4→3→2 > 0 modifica starea de agregare, la temperatura la

d) se produce la o temperatură constantă, bine 304.În cazul izotermelor Andrews

e) Cel mult egal cu 100% 337.* Randamentul unei maşini termice

b) reale, drepte c) -10cm

Dmin e) virtuală, dreaptă, mai mare decât obiectul

b) C=-2δ a) reală, răsturnată, mai mare decât obiectul

e) dacă β > 0 atunci imaginea este virtuală şi e) 25 cm

m e) subţiri, daca suprafaţa reflectătoare este atât

d) Raza incidentă, normala în punctul de d) δ = 120 0

x1 454. Un obiect liniar luminos este aşezat

a) virtuală 465. O oglindă concavă formează o imagine

b) mărirea transversală este dată de formula d) plan-convexă

Capitolul 5: Fizică atomică 482.* Intr-un atom de hidrogen, nucleul

d) 4,84 ⋅ 10 −16 J 500.* Electronul atomului de hidrogen are o

me 4⎛ 1 1 ⎞ b) tranziţia electronilor între două nivele

515. Energia radiaţiilor X care au lungimea a) 10-10 m

e) pentru subpătura p numărul cuantic orbital

Capitolul 6: Fizică nucleară 536.* Radioactivitatea naturală a fost

b) nuclee ce au acelaşi număr de neutroni N şi 540.* Legea dezintegrării radioactive este:

d) nuclee care au acelaşi N şi acelaşi A b) N = N 0 e λ

e) nuclee care au acelaşi număr de electroni −

535.* Numărul de masa A este: c) N = N 0 e t

a) numărul total de nucleoni (protoni + d) N = N 0 e − λ ⋅t

neutroni) din nucleu

b) numărul de nuclee radioactive creşte de d) τ = λ2

a) 1,5⋅10-4s-1 558.* Particulele α sunt:

e) J/Kg a) efecte matematice

Răspunsuri 49. a),c)

98. b),c),e) 147. e)

404. b) 456. b),c),e)