This website uses cookies to ensure you get the best experience on our website.

Learn
more
Got it!
Username
Cautare / Parola
Top of Form inexistente
Bottom of Form Login
Register

Afaceri
Calculatoare
Casa masina
Didactica
pedagogie
Diverse
Educatie
Alte
Home Documente Upload Resurse Finante
limbi
Geografie
Istorie &
politica
Legislatie
Limba
Management
Sanatate
Tehnologie
CATEGORII DOCUMENTE
Afaceri
Calculatoare
Casa masina
Didactica pedagogie
Diverse
Educatie
Finante
Geografie
Istorie & politica
Legislatie
Limba
Management
Sanatate
Tehnologie

Astronomie Biofizica Biologie Botanica Carti Chimie Copii

Educatie Fabule Literatura
Fizica Gramatica Joc Logica
civica ghicitori romana
Psihologie
Matematica Poezii Sociologie
psihiatrie

PSIHODIAGNOSTICUL PERSONALITATI NORMALE - Chestionarele elaborate de

R.B. Cattell
Psihologie psihiatrie
+ Font mai mare | - Font mai mic
 PSIHODIAGNOSTICUL
PERSONALITATI NORMALE DOCUMENTE SIMILARE

1) Chestionarele elaborate
de R.B. Cattell 1Share
Cattel defineste personalitatea ca pe
ceva care ne permite sa facem predictii FUNCTIILE PSIHOSOCIALE ALE
asupra comportamentului viitor al unei MICROGRUPURILOR
persoane. Cattell (1957) adopta o
Identificarea atitudinilor
perspectiva operationala asupra
Psihopatologie. Psihologie medicala -
personalitatii proprie oricarui
Licenta Psihologie februarie 2009
teoretician care isi prelungeste
cercetarile prin instrumente de SURSE DE INFORMARE ALE
psihodiagnostic . ADOLESCENTILOR PRIVIND VIATA
Predictia in conceptia acestui autor este SEXUALA
scopul central al studierii personalitatii. Conformismul superior de sine
Nu putem sa facem predictii Creativitatea
acceptabile asupra unei persoane intr-o Va place sa meditati?
situatie data decat in masura in care Tulburarea de Personalitate Paranoida
cunoastem elementele de continuitate Lucrare aplicativa la psihologie
si de constanta din structura proiectiva
personalitatii. Aceste elemente de EVALUAREA cunostintelor la disciplina
constanta sunt trasaturile, precum si SOCIOLOGIE GENERALA
patternurile acestora care reprezinta
constelatii de trasaturi. Prin urmare, TERMENI importanti pentru acest document
trasaturile sunt unitatile structurale ale
: constiinta de sine cattell : psihodiagnosticul :
personalitatii si reprezinta modalitatile
chestionarul 16 pf interpretare : 16 pf
constante ale unei persoane de a
interpretare :
reactiona la situatiile stimul.
Trasaturile de personalitate in
conceptia lui Cattel pot fi decelate prin
analiza factoriala care este un procedeu
statistic de valorificare a unei mase uriase de date obtinute prin efectuarea unor multiple
masuratori asupra personalitatii. Spre deopsebire de Allport, Cattell nu este de acord ca
trasaturile ar avea o existenta obiectivata in fiecare individ. El mai degraba le concepe ca
pe niste costructe ipotetice deduse din observarea comportamentului extern. Cercetarile
lui Cattell privind factorii de personalitate se origineaza in cercetarile lui Allport si
Odbert asupra vocabularului limbii engleze. Ei au extras initial aproape 17000 de cuvinte
care aveau valoare de descriptori ai diferitelor caracteristici de personalitate. Intr-o prima
etapa Cattell reduce aceasta lista la 171 de termeni dupa ce a eliminat cuvintele sinonime.
Rezultatele evaluarii interpretata corelational au condus la o alta lista mai scurta de 53 de
grupuri de termeni. Fiecare subiect al unui lot de cercetare a fost evaluat de 2 cunoscatori
pe baza acestui lot de 53 de grupuri. S-a efectuat analiza factoriala a acestei evaluari care
s-a finalizat cu o lista de 12 factori. Ei reprezentau, conform conceptiilor lui Cattell,
trasaturile primare ale personalitatii. La nivel individual aceste trasaturi se consteleaza in
petternuri specifice datorita pozitiilor diferite ocupate de fiecare subiect pe continuumul
bipolar al fiecarei trasaturi. Sunt mai multe modalitati de clasificare al trasaturilor. Allport
le clasifica in trasaturi comune si unice, cele comune apartin tuturor oamenilor iar cele
unice se manifesta cu precadere in domeniul intereselor si atitudinilor specifice fiecarui
subiect. Astfel inteligenta, introversia, tendinta gregara sunt exemple de trasaturi
comune. Alta clasificare face distinctie intre trasaturi abilitati, trasaturi temperamentale
si trasaturi dinamice adica motivationale. Cea mai importanta clasificare din punct de
vedere psihodiagnostic imparte trasaturile in: trasaturi sursa si trasaturi de suprafata.
Trasasturile de suprafata sunt grupari de carecteristici ale persoanei care coreleaza intre
ele fara insa sa fie determinate de o sursa unica. Ele sunt reprezentate de factori de ordin
secundar pe cand trasaturile sursa sunt factori primari. De asemenea in virtutea acestui
fapt trasaturile de suprafata sunt mai putin predictive deci se manifesta cu o constanta mai
redusa in comportament. Trasaturile sursa deriva din analizele factoriale si sunt
elementele de baza ale personalitatii. Ele pot fi constitutionale sau modelate de mediu.
Cattell a identificat 16 trasaturi care stau la baza predictiei comportamentului.
1 Chestionarul 16 P.F. (Sixteen personality Factors)
2 H.S.P.Q. –conceput pentru subiectii intre 12-18 ani (High School Personality
Questionnaire)
3. C.P.Q. –pt. copii intre 8-12 ani (Cattell Personality Questionnaire).
4. E.S.P.Q. pt. copii intre 6-8 ani (Elem. School..)
5. C.A.Q. (Clinical Analysis Questionnaire) compus din 16 trasaturi primare si 12
trasaturi pentru evaluarea anormalitatii.
CHESTIONARUL 16 P.F.
A fost publicat in 1950 si are ca scop masurarea factorilor identificati prin analiza
factoriala si anume, 12 factori primari si 4 factori secundari. Factorii primari tintesc asa
cum am mai aratat trasaturile sursa. Cattel a propus un ''Index universal'', adica un sistem
de codificare a factorilor bazat la inceput pe litere, apoi pe cifre, pentru a stabili un mod
de referire unic in comunitatea stiintifica, cu privire la factorii investigati. Astfel, fiecare
factor are alocat un cod U.I.
Constructia testului
Factorii se refera la urmatoarele aspecte ale personalitatii: inteligenta, temperament si
caracter. Chestionarul se administzreaza individual sau colectiv de la 16 ani in sus.
Vocabularul utilizat in constructia itemilor implica un nivel scolar secundar.
Itemii au fost selectati pe baza saturatiei lor in cei 16 factori si sunt formulati fie ca
asertiuni referitoare la subiectul evaluat fie ca opinii sau atitudini generale, fie ca teme
de rezolutivitate.
Chestionarul 16PF ste unul dintre cele mai cunoscute chestionare destinate investigarii in
zona normalitatii. Este format din 187 de itemi care sunt saturati in trasaturile sursa si
sunt construiti fie ca intrebari fie ca afirmatii. Obligatoriu fiecare item este urmat de trei
raspunsuri: a,b,c. Subiectul este antrenat sa aleaga raspunsul care il reprezinta cel mai
bine, care este cel mai aproape de modul sau de a fi, de a gandi, de a actiona. Fiecare
varianta de raspuns este cotata, are din start un anumit punctaj de 0 , 1 sau 2 puncte.
De obicei chestionarul are aspectul unei brosuri (caiet). Se obisnuieste ca raspunsurile sa
fie date pe pe foi de raspuns pe care subiectii isi noteaza mai intai datele de recunoastere
nume, prenume, varsta etc.
Prima pagina a caietului contine un instructaj in care subiectilor li se precizeaza
confidentialitatea rezultatelor, necesitatea de a raspunde cat mai sincer si de a zabovi cat
mai putin in alegerea raspunsurilor. De asemenea li se cere subiectilor sa utilizeze cat mai
rar (de cel mult 3 -4 ori raspunsul de mijloc). Instuctajul se termina cu patru exemple care
au rolul de a-i familiariza pe subiecti cu modalitatea corecta de lucru. Subiectii citesc cu
atentie fiecare item si la numarul de ordine corespunzator, pe foaia de raspuns, marcheaza
cu o cruce casuta a, b, c dupa cum aleg unul sau altul dintre cele trei raspunsuri.
Chestionarul se administreaza fara timp impus. Exista doua forme paralele ale
chestionarului. In a doua forma itemii sunt reformulati dar tintesc acelasi aspect al
comportamentului.
Putem administra fie o forma fie alta sau pe amandoua pentru a efectua comparatii.
Fiecarui factor ii sunt alocati intre 10 si 13 itemi. Cei 16 factori sunt enuntati in cele ce
urmeaza:
A. Schizotimie-ciclotimie
B. Inteligenta generala - deficit intelectual sau gandire greoaie.
C. Stabilitate-instabilitate emotionala (forta eului)
E. Supunere-dominare (submisie/ascendenta)
F. Taciturn-expansiv
G. Constiinciozitate-lipsa constiinciozitatii (nepasator, indiferent- forta supraeului)
H. Timiditate-cutezanta, indrazneala (Threctia- Parmia.
I. Maturitate-imaturitate emotionala (Harria-Premsia)
L. Incredere-suspiciune (Alexia-protensia)
M. Practic-imaginativ (Praxernia- Autia
N. Naivitate-clarviziune
O. Incredere-neliniste
Q1 Conservatorism-radicalism
Q2 Dependenta-independenta
Q3 Caracter controlat-necontrolat (capacitatea de integrare, constiinta de sine)
Q4 Relaxat-frustat (tensiunea ergica)
Literele cu care sunt notati factorii reprazinta ordinea lor de extragere prin analiza
factoriala.
Descrierea detaliata a continutului factorilor, indispensabila interpretarii protocoalelor la
test, se gaseste in M. Minulescu (Chestionarele de personalitate in evaluarea psihologica,
Ed. Carell Publishing House, Bucuresti, 1996, p.227-240.
Prelucrarea protocolului
Peste foaia de raspuns se aplica o grila cu orificii corespunzatoare raspunsurilor
semnificative. Examinatorul insumeaza punctajele pentru fiecare factor si le raporteaza la
un etalon construit pe 11 clase normalizate.
Cotele brute corespunzatoare primului factor se transforma in note standard, aceste note
sunt reprezentate pe un profil grafic marcand cu o cruce punctul corespunzator notei
standard obtinute de subiect la fiecare factor.
Pe baza acestui profil se realizeaza interpretarea rezultatelor administrarii chestionarului.
Principii de interpretare
Potrivit modului in care au fost elaborati, factorii sunt independenti deci ofera fiecare o
informatie suplimentara.
Se elimina din interpretare factorii care se situeaza in zona de semnificatie psihologica
zero, adica in intervalul de note 4, 5, 6, aceasta reprezentand media.
Un alt pas in interpretarea protocolului unui subiect il reprezinta interpretarea notelor
extreme ale factorilor cu cele mai mici respectiv cele mai mari note standard. Consideram
ca acestea sunt trasaturi care, cu o probabilitate mai mare decat celelalte, il caracterizeza
pe subiect in virtutea principiului extremitatii propus de Paunonen si Jackson (1985). Asa
cum am vazut in cursul trecut potrivit acestui principiu cu cat o trasatura este mai
extrema, adica se situeaza mai aproape de unul sau altul din cele doua capete ale
continuumului bipolar, cu atat trasatura respectiva este mai predictiva.
Pasul urmator consta in a interpreta in conexiune diversele adjective care descriu factorii,
fie prin augumentarea acelora care se repeta in consonanta, fie prin excluderea acelora
care apar prin disonanta (manualul chestionarului contine descrieri ale acestor dimensiuni
realizate pe baza unor adjective).
Cattel precizeaza faptul ca numai prin interpretarea in conexiune a semnificatiile tuturor
factorilor se poate realiza o predictie valida cu privire la o trasatura primara sau alta din
cadrul profilului psihologic rezultat. De exemplu, ar trebui ca semnificatia factorilor O si
Q4 sa concorde in cazul unui subiect nevrotic, in sensul ca la ambii factori subictul ar
trebui sa se situeze in zona defavorabila care semnifica o anxietate generala crescuta.
Ultimul pas consta in desprinderea semnificatiei unice a profilui individual prin
interpretarea acestuia in lumina informatiilor provenite din alte surse: alte chestionare,
observatie, date biografice, interviu etc.
Cattel funizeaza si o alta modalitate, mai rapida dar si mai grosiera de valorificare si de
interpretare a datelor provenite din administrarea chestionarului 16PF. Este vorba de
posibilitatea de a extrage patru factori secundari care echivaleaza cu trasaturile de
suprafata. Acestia sunt: Factorul I - Adaptare vs. anxietate; factorul II - Introversie vs.
extraversie; factorul III - Emotivitate vs. dinamism; Factorul IV - Supunere vs.
independenta. Unii dintre cei 16 factori sunt repartizati pe cei patru factori de ordinul doi.
Factorii de ordinul doi se obtin prin insumarea notelor standard, obtinute de subiect la
acei factori primari alocati. Inainte de a fi adunate notele standard se pondreza functie de
contributia fiecurui factor primar la factorul secundar respectiv. Aceste ponderi sunt
furnizate de manualul testului.
Pentru seminar (tutorial), privitor la prelucrarea si interpretarea testului studentii vor
consulta Minulescu, op. cit., in special, p. 243-244.
CHESTIONARUL CATTELL PENTRU DETERMINAREA NIVELULUI DE
ANXIETATE
Se mai numeste ''Foaie de auto-analiza''. Este un test care desi a fost validat pe cazuri de
nevroze si psihoze poate fi utilizat in selectie si orientare scolara si profesionala pentru a
despista subiectii cu un nivel anormal de anxietate.
Cateva consideratii despre anxietate
Anxietatea este un simptom central in psihopatologie iar aprecierea sa ridica probleme
serioase. Exista o relatie neliniara intre anxietate si capacitatea adaptativa a subiectului
fata de exigentele mediului. S-a constatat in psihologia muncii ca persoanele cu un nivel
moderat de anxietate sunt mai constiincioase decat cele lipsite de anxietate sau decat cele
cu grad inalt de anxietate. Un nivel de anxietate moderat, combinat cu un nivel peste
mediu al capacitatii intelectuale reprezinta un bun temei pentru un prognostic favorabil in
multe tipuri de activitati umane.
Definita drept teama fara obiect, anxietatea se distinge prin trei caracteristici: sentimentul
iminentei unui pericol, alerta psihica generalizata fata de un pericol imaginar, sentimentul
de neputinta in fata pericolului real sau imaginat. Anxietatea ca traire subiectiva este
insotita de o serie de semne somatice: dificultati respiratorii si cardiace, contractii,
paloare, etc. Se deosebeste de angoasa al carei tablou simptomatic cuprinde o mai mare
intensitate a semnelor somatice. Se deosebeste de nevroza, la ultima incapacitatea
adaptativa si rigiditatea optiunilor fiind mult mai manifeste. De altfel cercetari bazate pe
analiza factoriala au relevat existenta unui factor oblic (a carui corelatie este diferita de
zero) in raport cu nevrotismul (UI23) care imbrca o simptomatologie specifica: tensiune
psihica, lipsa increderii in sine, teama de a nu gresi, instabilitate, semne psihosomatice, ca
de ex. tremurul extremitatilor. Acest factor, anxietatea, are indexul universal UI24.
Nevrotismul este o trasatura unitara, o trasatura sursa, pe cand anxietatea este mai
degraba efectul sumatoriu al unor factori sursa, ca cei care vor fi enumerati in continuare.
Deci factorul anxietate este secundar si rezulta din combinarea urmatorilor cinci factori
primari: Q3-constiinta de sine, C-forta eului, L- suspiciune, tendinta paranoida, O-
culpabilitate si Q4-tensiune ergica.
In conceptia lui Cattell anxietatea implica o stare tensionala interioara, instabilitate, lipsa
curajului in fata vietii, precum si o componenta psihosomatica.
Prezentate in mod succint, continuturile factorilor sursa sunt urmatoarele:
1. Constiinta de sine (Q3), nivelul de integrare al comportamentului in jurul unui
sentiment de sine unificator.
2. Forta eului (C) - exprima capacitatea de control imediat si de a exprima tensiunile intr-
un mod adaptat si realist. Un eu ingrijorat si apasat, incarcat este un eu anxios. Pe de alta
parte o anxietate ridicata impiedica maturizarea eului si il determina sa regreseze.
3. Insecuritate sau tendinte paranoide (L). Lipsa de securitate alimenteaza
comportamentele compensatoare: idei de grandoare, de persecutie, subiectul devine
procesoman, extrem de orgolios.
4. Inclinatie spre culpabilitate (O) caracteristica centrala este un sentiment de
nedeminitate.
5. Tensiunea ergica. Exprima gradul in care anxietatea apare ca o presiune exercitata de
pulsiunile nesatisfacute; ea se manifesta printr-o inclinatie catre emotivitate, incordare,
nervozitate.
Descrierea probei
Chestionarul de anxietate este compus din 40 de itemi dintre care primii 20 sunt destinati
investigarii formei manifeste (A) iar ultimii 20 sunt alocati formei voalate, indirecte a
anxietatii (B). Testul se prezinta ca un caiet cu patru pagini. Prima pagina contine
instructiuni si exemple de itemi. Celelate doua pagini contin cele doua grupari de itemi.
Pe ultima pagina este tiparit un tabel de interpretare unde se centralizeaza scorurile la test
si unde acestea sunt transformate in scoruri stanfdard.
Modul de repartizare a itemilor pe factori in cadrul fiecarei jumatati tine seama de
ponderea fiecarui factor primar si este urmatorul: Q3 - 4 itemi, C - 3 itemi, L - 2 itemi,
O - 6 itemi, Q4- 5 itemi.
Administrarea, corectarea si interpretarea testului
Aplicarea testului nu necesita mai mult de 5-10 minute si are loc individual sau colectiv.
Examinatorul evita termenul de anxietate si ii prezinta subiectului testul ca pe o foaie de
autoananliza.
Corectarea testului se realizeaza cu aj. grilelor. Notelor brute pentru fiecare factor sursa li
se aplica corectii de varsta si sex.
In interpretarea testului se tine seama atat de nota de anxietate globala, atat de aspectul
direct sau de cel manifest cat mai ales de notele standard corectate pe fiecare factor,
pentru a decela sursele de anxietate ale subiectului. Astfel o astfel de sursa se poate
origina in pulsiuni refulate (Q4), intr-un eu slab (C) sau intr-o lipsa de securitate sociala
(L) etc
CHESTIONARUL DE PERSONALITATE PENTRU NIVEL SECUNDAR (H.S.P.Q.)
(HIGH SCHOOL PERSONALITY QUESTIONNAIRE)
A fost elaborat de catre R. B. Cattell si H.B. Beloff. Se aplica subiectilor intre 12 si 17
ani.
Descrierea probei
Investigheaza 14 factori de personalitate care s-au dovedit experimental a fi independenti
Fiecaruia dintre ei ii sunt alocati 10 itemi. Chestionarul are doua forme paralele A si B
samanator probei 16PF.
Factorii de personalitate masurati de chestionar sunt urmatorii: A, B, C, D, E, F, G, H, I,
J, O, Q2, Q3, Q4. Studiul corelational al acestor factori cu cei din 16 PF a relevat
suprapunerea continutului lor. De aceea simbolurile alocate sunt cele din Indexul
Universal. Remarcam ca in acest chestionar nu se mai regasesc urmatorii factori prezenti
in 16PF: L, M, N, O. De asemenea apar in plus fata de 16 PF factorii: D (temperament
flegmatic, greoi - excitabilitate) si J (coasthenia-zeppia; partcipant-individualist).
Date despre caracteristicile psihometrice ale chestionarului
Manualul testului furnizeaza date privitoare la relatia dintre magnitudinea factorilor si
succesul si/sau interesul intr-o serie de activitati: scolare, sportive. Alte studii se refera la
relatia factorilor HSPQ cu adaptarea scolara, cu aptitudinile de conducere sau cu
comportamentul delicvent. Rezulta ca testul HSPQ are bune rezultate in
psihodiagnosticul subiectilor adolescenti.
Validitatea conceptuala a probei rezida intr-o serie de studii intreprinse de Cattel si Sealy
(1966), Shaie (1966), Bernie (1968), s.a. care au relevat ca unele aspecte majore ale
personalitatii se schimba in cursul adolescentei, pe masura ce sex - rolurile se
diferentiaza, cu o amplitatudine care tine de sex. Astfel in cursul adolescentei creste
nivelul de sociabilitate de dominanta si de adaptare sociala, dar acest progres are loc in
intervale diferite si cu o dinamica diferita pentru baieti si fete. Aceste modificari sunt
mentionate de obicei la nivelul fiecarui factor.
Atfel la nivelul factorului A (ciclotimie - schizotimie), s-a constatat ca de la 11-17ani are
loc o crestere a sociabilitatii si o reducere a sentimentului de insingurare. La baietii peste
18 ani are loc o crestere a obiectivitatii si in general a scepticismului. Fetele inregistreaza
in acelasi interval un declin slab catre ciclotimie (mai vorbarete, mai comunicative).
Privitor la factorul B-are loc o crestere stadiala a inteligentei, mai marcanta intre 11-15
ani.
Factorul C (forta eului) nu inregistreaza nici o crestere semnificativa la nici unul dintre
cele doua sexe.
Factorul D (flegmatic - excitabil). S-a constatat ca intre 11-17ani are loc o scadere a
excitabilitatii si nesigurantei paralel cu o crestere a identitatii personale.
Factorul E (submisie - ascendenta sau supunere / dominanta). S-a constatat ca la fete
dominanta creste intre 11-17 ani, apoi (18-23 ani) scade catre submisie . Dimpotriva, la
baieti aceasta trasatura sursa creste intre 18-23 de ani.
Factorul F (insusirea de fi expansiv sau non expansiv, taciturn). Creste constant in
intervalul 11-17 ani, apoi intre 17-19 ani urmeaza o faza de platou, dupa care urmeaza o
scadere a expansivitatii. Adultii nu mai sunt atat de exuberanti.

Factorul G (forta - slabiciunea supraeului). Nu s-a consatat nici o tendinta.

Factorul H (timiditate - indrazneala). Are loc un usor declin al timidatii odata cu varsta.
Factorul I (realismul - lipsa de realism) inregistreaza o crestere a realismului in
preadoloscenta la baieti, iar la fete intre 15-18 ani.
Factorul J (coashenia-zeppia). Are loc o crestere a participarii la grup, mai intensa la fete
comparativ cu baietii.
Factorul O (incredere in sine - ingrijorare). Sentimentul culpabil, temator este mai
relevant la fete si scade mai semnificativ la baieti.
Administrarea si interpretarea testului
Chestionarul se administreaza individual sau colectiv sub forma unui caiet impreuna cu o
foiae de raspuns. Vocabularul testului este la nivelul de intelegere de 11 ani, totusi daca
subiectii au dificultati de intelegere este recomandabil ca intrebarile sa fie citite. Pentru a
evita ramanerile in urma ale unor copii si pentru a pastra un ritm convenabil de lucru,
examinatorul face apeluri reanoite cu privire la momentul unde ar trebui sa se gaseasca
subiectii. Scorurile brute la nvelul fiecarui factor sunt raportate la un etalon cu 11 clase
normalizate. Se considera ca intervalul 3-7 corespunzator sumei dintre medie si plus sau
minu abaterea standard egala cu 1 ar cuprinde varianta normalitatii. Devin semnificative
scorurile care depasesc 7 sau sunt mai mici decat trei.
Interpretarea rezultatelor la test implica doua directii care nu ar trebui sa fie disjuncte ci
mai degraba complementare: a) interpretarea bazata pe descrierile factorilor furnizate de
manual; b) predictia unui anumit tip de comportament (scolar, sportiv) pe baza ecuatiilor
de predictie. De asemenea, principiile precizate la 16PF sunt si aici valabile.
Redam in anexa 1 dupa Minulescu (1996) descriptia factorilor
CHESTIONARUL C.P.I. (CALIFORNIA PSYCHOLOGICAL INVENTORY)
A fost realizat de directorul Deparatamentului de psihologie de la universitatea Bekeley,
Harrison G. Gough in 1965. Proba inaugureaza in optica de realizare a chestionarelor o
directie noua.
El este destinat in mod expres psihodiagnosticarii personlitatii normale. Harrison Gough
a avut intentia de construi un instrument destinat normalitatii psihice pornind de la
realitatile fiintei normale, obisnute. C.P.I. difera nu numai de MMPI (Inventarul
Minnesota) dar si de chestionarul 16 P.F care, de asemenea, vizeaza structura
personalitatii normale.
Spre deosebire de directia factorialista care pleaca de la un model conceptual al
personalitatii pe baza caruia identifica trasaturile, adica factorii de personalitate, pe cale
statistica, H. GAUGH a preferat sa utilizeze acei termeni discriptivi din limbajul natural
pe care oameni ii utilizeaza in atribuirile lor reciproce. El le-a numit concepte populare.
Gough nu cauta o anumita tipologie sau o anumita dimensiune psihica la care persoana sa
fie raportata Deci el nu adopta o teorie formala ci se sprijina pe aceste concepte populare
care apar in mod curent interrelationarea sociala, care se pot gasi in toate culturile si toate
societatile. Poptrivit acestei pozitii, arata el, termenul dominant a fost utilizat de Plutarh
pentru a-l caracteriza pe CEZAR dar il putem utiliza si noi pentru a descrie
comportamentul unei persoane dominante din viata publica contemporana. Pe de alta
parte termenul are aceeasi conotatie oriunde, la noi si in Zanzibar.
Metodei de realizare a chestionarului si chestionarului insusi i s-au adus cateva
critici carora Gaugh le-a raspuns cu promtitudine. Iata cateva dintre ele:
1) Termenii ''populari'' nefiind definiti univoc ( asa cum a facut Cattell) pot fii interpretati
diferit de utilizatori in virtutea propriilor lor ideosincrazii. Gaug raspunde ca inadevar
termenii nu sunt atat de precisi, dar utilizarea lor prezinta avantajul ca prin ei se
realizeaza dezideratul fundamental al chestionarului si anume acela de a facilita
comunicarera intre psihodiagnostician si subiect. Ei pot comunica astfel intr-un limbaj
uzual. Studii interculturale au arata ca instrumentul este relevant indiferent ca este utilizat
in Japonia sau in Romania.
2) Lipsa de independenta a scarilor. Inadevar scarile, adica grupurile de itemi nu sunt prea
independente continuturile lor suprapunandu-se partial. Acest lucru a fost constatat prin
anliza corelationala. Scarile C.P.I. coreleaza foarte inalt, totusi Gaug sublinieaza ca din
cercetarile facute pe datele rezultante din aplicarea chestionarului, a rezultat ca totusi
chestionarul are o buna validitate de construct deoarece opereaza cu concepte din zona
normalitatii. El este un excelent instrument de investigare a persoanei asa cum este ea,
cum simte, cum gandeste in imprejurarile cele mai obisnuite ale vietii, in primul rand in
imprejurarile sociale deoarece persoana traieste in primul rand in contexte sociale.
Primele scari ale chestionarului sunt publicate de Gough in 1948. In 1951 apare prima
editie cu 15 scale, iar 1972 apare editia cu 18 scale alcatuita din 462 itemi, prima avand
480. (Despre varianta din 1987 care are 20 scale si 462 itemi gasiti informatii in Horia
Pitaru si Monica Albu, Inventarul psihologic California –prezentare si rezultate
experimentale, Revista de psih. nr. 3-1993. Este vorba de modelul cuboid de interpretare
a chestionarului unde se opereaza cu trei vectori).
Varianta 1972 este cea mai cunoscuta si mai usor de administrat. Cele 18 dimensiuni de
personalitate sunt grupate in 4 categorii mari:
Prima categorie include primele 6 dimensiuni (scale) care releveaza impreuna ceea ce se
numeste competenta interpersonala, adica potentialul de afirmare al persoanei in context
social si care angajeaza siguranta de sine, imaginea de sine, adecvarea interpersonala etc.
Desi se foloseste termenul de factor, acesta trebuie pus intre ghilimele deoarece nu toate
aceste trasaturi sunt obtinute prin analiza factoriala, marea majoritate fiind construite pe
baze rationale (metoda rationala intuitiva). Primii sase factori sunt: dominata-Do,
capacitate ade statut-Cs, sociabilitate-Sy, prezenta sociala-Sp, acceptarea de sine-Sa,
starea (sentimentul) de comfort sau de bine-Wb,
A doua categorie in care sunt grupate urmatoarele sase scari indica optiunile valorice si
maturitatea, respectiv nivelul de integrare in sistemul valorilor adica in ce masura aceste
reguli care functioneaza la nivelul societatii sunt interiorizate ca fiind ale noastre. Scarile
incluse sunt: responsabilitatea-Re, socializarea –So, autocontrolul-Sc, toleranta-To,
tendinta de a face impresie buna –Gi, alinierea, conformarea la modelul comun de
comportare al celorlalti oameni,comunalitatea- Cm.
A treia categorie cuprinde urmatoarele trei scale in care potentialul de realizare personala
si de focalizare pe valorile intelectuale se exprima cu o anumita pregnananta: realizarea
prin conformism –Ac, realizarea prin independenta-Ai, eficienta intelectuala (eficacitate)-
Ie.
A patra grupa are in componenta scale care evaluaeza: stilul personal si anume inclinatia
sau intuitia psihologica – Py, flexibilitatea – Px, feminitatea - Fe (aceasta scara este
pentru feminitate /masculinitate).
Administrare
Mod de aplicare: chestionarul se compune din 462 itemi. Poate fi administrat in
colectiv sau individual, persoanele trebuie sa aiba un nivel de instruire general, sa
inteleaga sensul intrebarilor. Modalitatea de raspuns este de a face o cruce pe o foaie de
raspuns la adevarat sau fals in casutele A-F dupa cum unul sau altul dintre raspunsuri este
acela care se potriveste subiectului. Subiectii, printr-un instructaj prealabil care ocupa
prima pagina a chestionarului, sunt atentionati sa raspunda cat mai sincer alegand primul
raspuns care le vine in minte, nezabovind prea mult in alegerea raspunsului si nelasand
itemi fara raspuns .Prelucrarea foii de raspuns se face fie cu ajutarul calculatorului. Se
citeste foaia cu aj scanner-ului, o duce intr-un interpretator si fiecarei scale ii este alocata
o cota bruta care reprezinta totalizarea punctelor corespunzatoare raspunsurilor
semnificative intrunite de subiect. Raspunsurile la unii itemi sunt semnificative daca au
valoarea ''Nu'' iar la altele valoarea ''Da''. Varianta clasica este de a utiliza grile de corectie
ca si la 16P.F. Cotele brute sunt transformate in note standard, de obicei in note T care au
media egala cu 50 si abaterea standard egala cu 10. Prin unirea nivelurilor intrunite de
subiect la fiecare scala se obtine un profil grafic pe baza caruia se face interpretarea.
Principii de interpretare
Persoane antrenate si calificate in C.P.I., interpreteaza profilurile pe baza unor ipoteze
care sunt controlate parcurgand o serie de etape care conduc catre o perspectiva
structurala asupra subiectului. Intrepretarea unei sacle se efectueaza numai prin
intercorelatie cu profilul in ansamblu si cu alte scale. Etapele interpretarii sunt
urmatoarele:
a) Validarea protocolului. Se procedeaza mai intai la o validare simpla controland daca
subiectii au raspuns la toate intrebarile, alegand pentru fiecare una dintre variantele de
raspuns. Interpretarea unui protocol incomplet are o scazuta validitate. Se controleaza de
asemenea daca exista o predominanta a raspunsurilor ''Da'' sau ''Nu'' care ar reliefa un
anumit montaj al subiectului, care de asemenea ar invalida protocolul.
Urmeaza apoi o validare prin scale specializate: Wb,Gi,Cm. De ex. daca un protocol
intruneste la factorul Gi un scor sub 20 il vom interpreta cu multa prudenta. La scara Wb
tendinta de falsificare se pune in evidenta daca se obtine un scor sub 29. In acest caz
protocolul trebuie interpretat cu multa prudenta. In general sunt doua modalitati de
falsificare: exagerarea dificultatilor sau negarea lor. Tendinta de a falsifica inconstient
raspunsurile mai poate fi evidentiata de scorurile mici la: Sc (self control), To (toleranta),
Ai (realizare prin independenta) si Fx (flexibilitate). Scorurile mari la toate scalele dar in
special la Gi arata ca falsificarea raspunsurilor a urmarit punerea intr-o lumina favorabila
a subiectului.
b) Analiza scorurilor globala a scorurilor T pentru fiecare scala. Prima impresie in
interpretarea profilului ne-o da modul in care scorurile sibiectului se situaza deasupra /
dedesuptul liniei medii reprezentata de T=50. Daca toate scarile se situeaza peste T=50
atunci putem emite ipoteza ca avem o persoana (personalitate) pozitiva care se adapteaza
la exigentele mediului sau de viata. In acest stadiu al interpretarii se tine cont de
scorurile extreme, foarte mari si foarte mici.
c) Se pleaca de la gruparea scalelor pe cei patru factori mentionati, prilej cu care vedem
in ce masura o grupa este mai dezvoltata decat cealalta si cat de sus, fata de medie, se
situeaza factorii respectivi. De exemplu daca la factorul I cu scalele de la Do la Wb,
inclusiv, notele standard sunt superiuoare mediei putem emite ipoteza ca subiectul este
extrovert, cu motivatie si disponibilitati de afirmare. Pentru cazul cand notele sunt
scazute, in special la Sp si Sy presupunem o orientare introvertita.
O serie de studii factoriale au relevat posibilitatea interpretarii pe baza gruparii scalelor
dupa alti factori decat cei amintiti:
I. Factorul sanatate mentala, adaptare si conformism social cuprinde scalele: Wb, Re, So,
To, Gi, Ac.
II. Factorul eficacitatea interpersonala: Do, Cs, Sy, Sp, Sa.
III. Independenta in gandire si actiune (opusa conformismului si rigiditatii): Ai, Fx, To,
Py.
Trebuie sa se tina cont in interpretare de relatia curbilineara intre nivelul unor scale si
comportament in virtutea careia notele standard situate desupra mediei au o semnificatie
la fel de negativa ca si cele situate dedesubtul mediei.
d) Analiza de pattern tine cont in interpretarea unei scale de relatia acesteia cu un alt grup
de scale. Semnificatia unei tendinte se precizeaza prin aportul de semnificatie al altor
scale. Astfel Do se interpreteaza in raport cu Gi si Sy, So in raport cu Sc, Rs in relatie cu
Cs, etc.
Se procedeaza la analiza adjectivelor care sunt atasate celor doua niveluri (mare- mic) ale
fiecarei scale extreme, procedeu prin care se obtine o prima descriere apersoanei.
Un alt pas in interpretare este apelul la ecuatiile de regresie realizate pe anumite ocupatii
sau categorii de persoane. Numeroase studii corelationale efectuate cu CPI au aratat ca
anumite scale au o valoare predictiva pentru diverse comportamente :academic, delicvent,
profesional. Daca un subiect este delicvent, pentru a face diagnosticul personalitatii sale,
dupa ce am parcurs pasii enumerati, apelam la ecuatia de regresie pentru a controla in ce
masura cele cateva scari care intra in ecuatia de regresie sunt predictibile pentru
comportamentul deviant ulterior. Iata o serie de ecuatii de regresie construite de Gough
(1964):
Reusita scolara pentru baieti = 24.737 + .45 Cs - .344 Sp + .373 So - .31 Gi + .175 Ac.
Reusita scolara pentru fete = 20.116 + .317 Re + .192So - .30Gi + .227Sc + .28 Ai + .
24Ie.
Evident ca aceste ecuatii predictive fiind construite pe esantioane normative straine au o
validitate limitata pentru populatia romaneasca.
CHESTIONARUL E.P.I (H.J. EYSENCK)
Eysenck are o originala conceptie despre personalitate, fundamentata pe un foarte
mare numar de cercetari ce se intind pe mai bine de o jumatate de secol. El a consacrat
toate eforturile sale pentru a descifra bazele biologice ale personalitatii. Personalitatea ca
si inteligenta, in conceptia sa, au o situatie comuna, sunt configurate printr-un dat genetic
care reprezinta aspectul lor genotipic, aspect care doar in limite foarte restrinse poate fi
modificat de conditiile fenotipice, adica prin ansamblul factorilor sociali, educationali
care determina istoria individuala.
Exista tendinta, in ultima vreme, in rindul unor cercetatorilor americani, de a continua
aceste cercetari, in laborator, pentru a identifica anumiti cromozomi responsabili de
anumite trasaturi tipologice. Exista insa si cealalta persepectiva, care accentueaza rolul
social al educatiei si al invatarii,in dezvoltarea personalitatii.
Eysenck este autorul unu model tridimensional al personalitatii ce cuprinde:
1. extraversia / introversia
2. nevroticismul
3. psihotismul (personalitatea psihotica). La aceasta a treia dimensiune ajunge in 1975,
pina atunci operind doar cu primele doua.
Cercetarile lui experimentale au urmarit sa descifreze bazele fiziologice ale acestor
dimensiuni fundamentale. Dupa Eysenck personalitatea este suma totala a modelelor
comportamentale prezente sau potentiale asa cum sunt ele determinate de mediu si
ereditate, precum sI interactiunea functionala a patru mari modele comportamentale:
-cognitiv – se refera in special la inteligenta,
-conativ – se refera la caracter,
-afectiv – se refera la temperament,
-constitutia somatica
Pe de alta parte, personalitatea este, pentru Eysenck, rezultatul intercatiuni dinamice a 4
nivele:
1-nivelul bazal al actelor mentale care apar singular
2-nivelul deprinderilor sau al actelor mentale habituale
3-trasaturile care reprezinta corelatii intre actele mentale habituale
4-tipul de personalitate care rezulta din corelarea trasaturilor de la punctul trei; trasaturi
care se consteleaza in sindroame de trasaturi.
Cele 4 nivele corespund unor patru tipuri de factori care au rezultat din analiza factoriala:
1. factorul de eroare corespunde nivelului 1
2. factori specifici corespunde nivelului 2
3. factori de grup corespunde nivelului 3
4. factori generali, primari - primii care se extrag prin analiza factoriala.
In conceptia lui Eysenck factorii primari sunt niste trasaturi continue unde persoanele se
situeaza intr-un capat sau altul al acestui continuum. El crede in analiza factoriala,
considerand ca cel putin in aceasta etapa este singura metoda care poate conduce la
determinarea anumitor invarianti si trasaturi constante ale firii pe baza carora
personalitatea sa poata fi explicata in mod pertinent.
Eysenck completeaza ca explorarea personalitatii nu se rezuma doar la aplicarea analizei
factoriale ci aceste date trebuie sa fie completate cu informatii din alte surse: evaluari,
autoevaluari, informatii anamnestice si nu in ultimul rind cu rezultatul unor cercetari
experimentale. Deci, deseori cand descriem tabloul unuia sau altuia dintre acesti factori,
se ataseaza drept trasaturi sau caracteristici ale personalitatii respective: modul cum
indeplineste anumite sarcini, cum raspunde, timpul de reactie, desenul in oglinda etc.
In “Biological bases of personality” (1967) Eysenck semnalizeaza importanta
bazei biologice a personalitatii si a aportului limitat al influentelor mediului care reusesc
doar usoare schimbari, un fel de poleiala asupra personalitatii deoarece cind situatiile de
criza impun manifestarea fortata, acest invelis dispare si personalitatea se manifesta in
toata ''goliciunea'' ei genotipica (acest lucru se intimpla mai ales cind personalitatea se
indreapta spre patologie).
 Eysenck leaga tipurile psihologice de nivelurile de activare ale diverselor parti ale
creierului. Astfel, rezulta o serie de date cu carater experimental:
- introversia / extraversia ar fi influentata de sistemul reticulat activator ascendent
- nervrotismul este influentat de un grad mai mare de activare al sistemului limbic
- psihoticismul este bazat pe sistemul hormonal, androgin, pe glandele endocrine, care
determina caracterul masculin.
Cauzalitatea genetica a personalitatii se manifesta prin carateristicile fiziologice,
hormonale si neurologice. Ereditatea se manifesta ca predispozitie a organismului de a
raspunde intr-un anumit fel la stimulii mediului. Comportamentul observabil este ceea ce
inregistram fie cu chestionare, fie prin observatie directa ceea ce reprezinta mai degraba
o sinteza a diferentelor constitutionale in interactiune cu mediul.

Descrierea celor 3 superfactori ai personalitatii:

1. Extraversia / introversia - semnifica capacitatea de afirmare, sociabilitatea, energiea,
dominanta. Aceste descrieri sunt manifestarile fenotipice, deci nu genotipice, ale
personalitatii. Personalitatii de tip extravert ii este proprie tendinta de a dezvolta
simptomele isteriei de conversie, tendinte ipohondrice. Ea are un trecut profesional
defavorabil (schimbarea frecventa a locului de munca, a institutiei, absenteism etc),
manifesta o mai mare probabilitate de accidentare, are dureri, neplaceri fizice. Din punct
de vedere constitutional dimensiunea orizontala prevaleaza in raport cu cea verticala,
aceasta persoana este mai degraba picnica. Nivelul de performanta generala este scazut
dar aceasta persoana are tendinta de a se supraevalua, de a-si supraevalua rezultatele.
Eysenck incearca sa faca o conexiune intre tipologia sa si cea freudiana subliniind ca
extravertitul pare sa aiba o predominanta a Id-ului (corespondentul inconstientului).
Introvertitul pare sa aiba o dominanta a Superego-ului, cealalta extrema a unui acelasi
continuum. El trateaza aceste 2 concepte ca fiind capatele extreme ale aceleiasi
dimensiuni. Introvertitul are ca intentie fenotipica predispozitia la anxietate, la depresie,
preocupari obsesionale si este apatic. Are sentimente de inferioritate, tulburari de somn si
in general o capacitate de afirmare redusa. Constitutional predomina dezvoltarea pe
verticala in detrimentul celei pe orizontala, el este mai degraba un leptosom. Are o
inteligenta buna, este persistent si limpede in gindire, cu un nivel de aspiratie inalt dar, in
genera,l se subestimeaza.
2. Nevrotismul = instabilitate emotionala. Se caracterizeaza prin anxietate depresie,
autoapreciere deficitara, timiditate, reactii emotionale puternice, capacitate de adaptare
slaba si aceasta capacitate de adaptare slaba este determinata de predispozitia de a avea
reactii rationale, adica necumpanite sau rigiditate in comportament.
Combinarea cu dimensiunea introversiune/extraversiune furnizeaza informatii utile,
atunci cind vom dori sa interpretam mai nuantat rezistenta la chestionar:
- instabilul extravertit. In aceasta instabilitate combinata cu extraversiune subiectul se
caracterizeaza prin neliniste, sensibilitate, excitabilitate, agresivitate
- instabilul introvertit are reactii emotionale lente si slabe, are capacitate de a-si reveni
rapid dupa anumite emotii. Nevroticul este considerat de Eysenck o persoana cu
inteligenta sub medie si tot sub medie se situeaza din punct de vedere al continutului
emotional al acuitatii senzoriale si al capacitatii de a se afirma. Nu este un tip cu
inteligenta scazuta ci mai degraba cu randament scazut, datorat dificultatilor sale de a se
concentra, deoarece este instabil emotional, ii este foarte greu sa se concentreze un timp
indelungat asupra unei probleme, este sugestibil, lipsit de persistenta, lent in actiune si
gindire, nesociabil. In general tinde sa reprime faptele neplacute, deci in loc sa incerce sa
le caute rezolvarea el mai degraba le sterge din amintire, le refuleaza.
3. Psihoticismul – este cea mai complexa dimensiune si se caraterizeaza prin agresivitate,
egocentrism, comportament antisocial, lipsa de empatie, impulsivitate, uneori chiar
cruzime, solitudine, preferinta pentru lucruri ciudate, neobisnuite.
Unele studii intreprinse de Eysenck si colab au arata ca desi aceasta terminologie
utilizeaza concepte patologice poate foarte bine sa descrie variatia comportamentului
uman intre limitele normalitatii.
Chestionarul lui Eysenck a dus la elaborarea mai multor chestionare care
operationalizeaza conceptia sa despre personalitate:
- in 1952 elaboreaza MMQ – chestionar ce contine o scara pentru nevrotism cu 40 de
itemi.
- in 1959 realizeaza MPI - chestionar ce contine scale pentru nevrotism si extraversie /
introversie.
Interpretarea scalelor trebuie sa paseasca dincolo de statistica, conectind aceste
dimensiuni, factori la conceptele teoretice, fapt ce ar echivala cu fundamentarea
interpretarii pe validitatea de continut dar si apelindu-se la datele de laborator. este
esential sa treac de la fenotip la nivelul constitutional temperamental, adica la genotip
deoarece la Eysenck ce are valoarea explicativa cea mai mare in domeniul personalitatii
este baza biologica.
- in 1964 elaboreaza EPI - instrument de contine o scala de minciuna (L) cu 9 itemi. El
are 2 forme A si B, fiecare cu 57 de itemi. Itemii au fost formulati special,intr-o
terminologie accesibila pentru a face chestionarul administrabil, aplicabil unor subiecti cu
nivel de instructie mai scazut.
Este o miscare a investigatiei de la ceea ce subiectul afirma in chestionar, si care este
comportamentul sau observabil, catre aspectele, factorii rezultati din analiza factoriala si
de la ei catre bazele biologice ale personalitatii. Explicatia merge in sens invers, bazele
biologice ale personalitati sunt cele cu valoarea explicativa cea mai mare, care explica
factorii si variabilitatea comportamentului uman.
Chestionarul E.P.I se administreaza individual sau in grup. Este format din trei pagini. Pe
prima sunt tiparite instructiunile de administrare, pe celelate doua, itemii chestionarului.
Corectarea se realizeaza pe baza de grile. Scorurile brute devin semnificative prin
raportarea lor la tabele de norme, de obicei formate din trei clase normalizate: pragul
inferior, superior sI media.
Chestionarul va fi studiat amanuntit sI aplicat la seminar, respectiv in cadrul tutorialului.
Inventarul de temperament Guilford-Zimmerman
Pornind de la metoda interviului clinic si anamnestic Guilford construieste incepand cu
1950 o serie de chestionare fie singur sau impreuna cu alti autori. Chestionarul reprezinta
rezultatul unor cercetari atat in domeniul personalitatii, la care ne-am referit succint intr-
un curs anterior, cat si in domeniul statistic privind intercorelatiile itemilor mai multor
tipuri de chestionare. In urma acestor cercetari Guilford identifica 13 factori:
-factorul S-introversie sociala
-factorul T-introversie cognitiva
-factorul D-depresie, tendinta cicloida
-factorul R-rathimie, autocontrol, cenzura ,retinere.
-factorul G-activism general
-factorul A-ascendenta-submisie
-factorul M-masculinitate,feminitate
-factorul I-inferioritate
-factorul N-nervozitate

--- Advertisement ---

-factorul O-obiectivitate
-factorul CO-cooperare
-factorul AG-agreabilitate
Unul din inventarele de personalitate este cunoscut cu initialele STDCR care acopera
primii 5 factori enumerati, factori pusi in evidenta prin analiza factoriala care a fost
aplicata pe unele rezultate obtinute la un chestionar de introversie-extroversie. Un alt
chestionar este GAMIN. El masoara 5 factori. Ultimii 3 fac obiectul GMPI. In 1949
Guilford publica instrumentul in discutie care include 10 trasaturi majore ale
personalitatii, 9 dintre ele identice cu unele din cele 13 deja enumerate. Pentru unele
dintre ele s-a schimbat denumirea din considerenate de simplitate si claritate.
Descrierea chestionarului
Cuprinde 300 de itemi tipariti in forma unui caiet. In preambul se explica subiectilor
modalitatea de lucru si li se solicita colaborarea si sinceritatea. Chestionarul este insotit
de o foaie de raspuns pe care, la numerele de ordine corespunzatoare itemilor, sunt
tiparite cele trei modalitati de raspuns: Da, ?, Nu.
Pe verso este configurat profilul in note T, separat pentru barbati sI femei, avand pe
verticala notele T cu scorurile brute echivalente iar pe abcisa cei 10 factori. In dreptul
fiecarui factor pe verticala sunt trecute notele brute corespunzatoare notelor T.
Prin corectarea chestionarului cu doua file, fiecare factor este reprezentat de un punctaj
brut. Examinatorul incercuieste punctajul brut pentru fiecare factor pe foaia de profil
situat in dreptul notei T corespunzatoare iar prin unirea acestor cerculete se obtine
profilul subiectului.
Factorii chestionarului Guilford-Zimmerman sunt:
“G”-activitate generala , 30 de itemi .
Notelor mari T corespund: -placerea pentru viteza, graba, vitalitate, insusirea de fi plin de
viata, productivitate, eficienta.
Notelor mici T le corespund urmatoarele insusiri:
-lentoare
-tendinta de a cumpani mult
-tendinta fatigabila, de a obosi usor , deci ineficienta
“R”-rathimie , autocontrolul , cenzura , retinerea.
Note mari T semnifica:
-seriozitate
-deliberare , tendinta de a cumpani mult.
-perseverenta
Notele mici semnifica:
-indiferenta
-impulsivitate
-excitabilitate
“A”- ascendenta.
Note mari semnifica:
-autoaparare (tendinta de a nu-si recunoaste vina nici atunci cand gresesc , de a fi mereu
in expectativa si a nu admite nici un prejudiciu al propriului eu)
-tendinta de a conduce, de a domina.
-capacitatea de a vorbi in public , de a nu se pierde , de a nu ezita.
-stapanire de sine
Note mici inseamna:
-supusi
-docili
-ezitanti
-tendinta de a evita cu multa precautie sa vorbeasca in public , sa-si asume conducerea.
“ S”-sociabilitatea.
Notele mari semnifica:
-capacitate de a lega usor prietenii
-nevoia de contact social
Notele mici:
-sunt proprii subiectilor care au putini prieteni
-sunt timizi
-manifesta introversie sociala. (De aceea in prima clasificare, cea cu 13 factori, acest
factor se regaseste si sub denumirea de introversie sociala).
“E”- echilibru, stabilitate emotionala.
Note mari:
-subiecti egali in dispozitie
-optimisti
-calmi.
Note mici semnifica:
-subiectii au fluctuatii in dispozitii, cand veseli cand tristi
-sar de la o extrema la alta
-mai degraba pesimisti, balanta inclinand in aceasta directie
-au cateodata stari de exaltare , reverie
-excitabilitate adica tendinta de a se lasa usor antrenati de evenimente
-susceptibilitate
-sentimente de vinovatie
-neliniste
-singuratate
-proasta sanatate.
“O”- obiectivitate .
Note mari
- subiecti de tip “piele tabacita”.
-se lasa greu atinsi
 -au capacitatea sa judece clar, obiectiv, actiunile oamenilor.
Notele mici - specifice hipersensibililor (Hipersensibilii apreciaza injsust relatiile lor, au
tendinta de a exagera semnificatia evenimentelor, nu sunt obiectivi in aprecierile
.Hiposensibilii -tin foarte mult la ironii, glume grosolane)
-centrati pe ei insisi, suspiciosi
-ghinionisti
-totul li se intampla numai lor.
-tendinta de victimizare -semn al imaturitatii emotionale; persoanele care vor sa atraga
atentia, sa castige simpatia, mila celorlalti. Poate sa fie specifica tipului histrionic.
-slabiciune interioara, ei sunt ca niste clopote din acelea mari care rezoneaza la cea mai
mica atingere a evenimentelor, sunt mai degraba firi hipersensibile.
“F”- prietenie
Notele mari :
-toleranta la actiuni ostile , pina la acceptare
-respectul pentru ceilalti.
Notele mici :
-proprii artagosilor, beligerantilor, persoanelor ostile, cu resentimente, cu dorinta de a
domina
-manifesta dispret fata de altii.
“T”- gandire, reflexivitate.
Notele mari :
-specifice persoanelor cu bun simt al observatie
-se observa pe sine si pe altii
-au echilibru mental
Notele mici :
-persoanelor care au gandirea ancorata in concret
-se descumpanesc usor si nu au obisnuinta de a reflecta indelung asupra faptelor.
“P”-relatii personale
Notele mari :
-proprii persoanelor care tolereaza oamenii
-au incredere in institutii sociale
-nu barfesc.
Notele mici :
-persoanelor care vaneaza greselile
-care critica institutile
-sunt suspicioase
-manifesta un nivel scazut.
“M”-masculinitate/feminitate
Note mari:
-persoane care manifesta interes pentru activitati masculine
-nu de dezgusta usor
-sunt aspre
-manifesta o doza de duritate
-isi pot controla si retine expresia emotiilor
-manifesta dezinteres pentru imbracaminte si o lipsa de stil.
Note mici:
-au interes si preocupari pentru activitati feminine
-se dezgusta usor
-tematoare
-romantice
-isi exprima emotiile fie prin mimica (persoane cu tendinta histeroida)
-tendinta de a atrage atentia
-tendinta de a-si exprima printr-o mimica vie sentimentele
-tendinta de a falsifica realitatea (uneori intr-o stare semiconstienta, nu neaparat
constienta, dintr-un viu interes de a face realitatea sa semene cu propriile dorinte, asa face
copilul).
-maturitate sociala.
-exprimarea emotiilor se face datorita unei propensiuni
-nevoia de a comunica si altora ceea ce simt
Interpretarea protocolului
Mai intai se valideaza protocolul. Daca pentru un factor subiectul a incercuit mi mult de
trei '' ? '', atunci interpretarea scarii respective trebuie efectuata cu prudenta. In
instructiuni este absolut necesar sa se specifice subiectilor ca nu trebuie abuzat de
semnele de intrebare, adica pe tot parcursul chestionarului , 2-3 cel mult.
In urma corectarii cu cele doua grile a foii de raspuns, fiecare factor va avea alocat un
punctaj. Punctajul respectiv se transforma in foaia de raspuns in note T. Se unesc punctele
corespunzatoare notelor T intrunite de fiecare factor si se obtine profilul S.
Unul din principiile fundamentale in interpretarea profilului chestionarului Guilford-
Zimmerman este acela ca factorii nu se interpreteaza separat ci in intercorelatie.
Prin aceasta strategie examinatorul are posibilitatea sa desprinda semnificatii mult mai
specifice comportamentului persoanei examinate.
Exemplu: Nota ridicata la factorul G va augumenta toate celelalte semnificatii pozitive
ale celorlalti factori. Daca persoana are un mare nivel al activitatii generale, atunci, cu
privire la un scor ridicat al ascendentei, semnificatia dominarii va fi cu atat mai puternica.
La fel valoarea de obiectivitate care semnifica posibilitatea de a aprecia faptele va fi mai
bine potentata de o nota ridicata la G.
O nota ridicata la G daca se asociaza cu o nota scazuta de agreabilitate conduce spre
imaginea unui stil dur, autoritar, dupa cum daca un grad ridicat de stabilitate emotionala e
asociat unei activitati scazute G conduce la ipoteza unui om comod, lenes.
Al doilea principiu este ca, notele T ridicate nu semnifica intotdeauna comportamente
pozitive dupa cum notele mici nu semnifica comportamente negative. O serie de studii au
aratat ca pentru persoanele de conducere anumiti factori sa nu fie situati nici prea mult in
partea de sus iar altii nici prea mult in partea de jos.
In principiu este de presupus ca persoanele din conducere trebuie sa manifeste asa cum
ne-am astepta o prea mare deschidere si bunavointa ci dimpotriva nivelul lui P trebuie sa
fie mai scazut.
Se pot obtine astfel de profile, adica anumite marje optime privind fiecare factor pentru
diferite profesiuni.
Principala acuza adusa chestionarului este faptul ca subiectul poate intui raspunsul
favorabil deci are itemii vizibili. Chestionarul este utilizat in selectia profesionala ,
consiliere profesionala , selectia managerilor.
Anexa 1
Descriptia celor 16 factori majori (informatie preluata din M. Minulescu, 1996)
FACTORUL A - Schizotimie - ciclotimie
Notele standard joase (de la 0 la 3) caracterizeaza un comportament prin aspectele:
schizotimie, orgoliu, spirit critic, opozanta, raceala si indiferenta, suspiciune, rigiditate.
Polul opus, incepand de la cota standard 7 spre 10, indica un comportament caracterizat
prin ciclotimie; individul este bun, amabil, prietenos, serviabil, cu interes pentru ceilalti,
bland, increzator, adaptabil si cald. Datele de cercetare indica, pornind de la dihotomia
clinica intre psihozele schizoide si dezordinea ciclica maniaco-depresiva, o dimensiune
definita quasisimilar si in zona de normalitate psihica, intre raceala afectiva si caldura
afectiva Caracteristice ciclotimicului, sunt usurinta cu care traieste, se emotioneaza,
interesul marcat pentru semeni si fiinte in general care nu rareori se exprima si in
alegerea unei profesii care inseamna contacte interumane si o tendinta de a se conforma
convenientelor sociale. Un grup format din persoane de tip ciclotimic este activ, mai
putin axat pe critica, cu indivizi mai generosi in raporturile interpersonale. Persoanele de
la polul opus sunt mai putin conciliante, prefera lucrurile, cuvintele, viata solitara; sunt
introspectivi, apar seriosi, prefera o camaraderie intelectuala. In acelasi timp, sunt mai
profunzi in aprecierea altora, mai siguri intr-o activitate care cere precizie, uneori mai
inventivi, mai atenti in a-si respecta promisiunile si obigatiile ce le revin.
FACTORUL B - Inteligenta
Scala masoara masoara nivelul mental dar altfel decat testele obisnuite cu care de altfel
nu are corelatii semnificative.
Cotele standard scazute indica o sbaba abilitate mentala care atrage dupa sine si a
moralitate inferioara, tendinta de a abandona cu usurinta, lipsa de interes pentru subiecte
intelectuale, lipsa de cultura in general. Polul opus, de la 7 la 10, in crestere, indica
inteligenta vie, constiinciozitate si perseverenta in rezolvarea problemelor, tendinta de a fi
cultivat si de a gandi in plan abstract, logic. O nota ridicata la factorul B este
incompatibila cu deterioarea umana.

FACTORUL C Forta eului. Tendinta la manifestari nevrotice in general

Instabilitate - stabilitate emotionala. Notele mici sugereaza caracteristici ale unui eu slab:
emotivitate, imaturitate afectivä, instabilitate; individul reactioneaza la frustratie intr-o
maniera emotionala, este inconstant in atitudini si interese, este excitabil si hiperreactiv,
fuge de responsabilitati, abandoneazä usor, este nelinistit, implicat in conflicte, agitat,
visator; poate fi implicat in accidente. La poiul opus apar caracteristicile unui eu
puternic, matur, calm. Individul este stabil, constant in interese, calm chiar flegmatic sau
palcid; realist, se adapteaza faptelor, nu se manifesta usor oboseala nervoasa, nu se
amestecä in conflicte.
Forta eului definita ca si grad de realizare a integrarii dinamice si a controlului emotional
nu este pentru Cattell, o problema care sa tina preponderent de formare si mediu.
Tendintele constitutionale fac ca formarea controlului emotional sä fie mai dificila pentru
unele persoane. Diagnoza diferentiala a felului de a trai frustrarea de exemplu, trebuie sa
se raporteze la acest aspect constitutional.
Persoana cu note slabe ala acest factor tinde sa fie cu usurinta contrariatä de lucruri si
oomeni, traind un sentiment de insatisfactie in familie, scoala sau profesie si are
dificultati in pastrarea calmului, si in a se bucura; se descurajeaza usor. In acest sens, la
ocest pol apar mai dese reactiile nevrotice generalizate sub forma unor tulburari
psihosomatice (tulburari digestive, de somn) sau temeri irationale si comportamente
obsesive. Pe de alta parte, in multe cazuri de tulburari de personalitate si de nevroze se
intalnesc cote scazute ale factorului C.
FACTORUL E Supunere - dominanta
Notele mici sunt specifice caracterului supus, bland indicand dependenta dar si o
naturalete si o bunŕvointa caracteristice, o persoana conformista si usor de dominat.
PoIuI opus, indica un comportament agresiv, combativ, incapatanat, sigur de sine,
afirmativ, sever, chiar dur sau ostil, auster cu o gravitate afectata. Nonconformist, dar
dornic sŕ capteze atenta. Datele empirice indica faptul ca aceasta dimensiune comporta o
relativa diferentiere in functie de sex: la femei se manifesta printr-o nuanta mai marcata
de ipohondrie, prin tendinta de a atrage atentia dar si de echilibru social, care difera de
comportamentullul orientat mai agresiv la barbati. La ambele sexe insa este specific
faptul ca o dominanta puternica poate conduce la acel tip de vointa obstinata si chiar spre
un comportament antisocial, rebel.
Unele date de cercetare indica faptul ca dominanta tinde sa coreleze cu statutul social,
fund mai ridicata la liderii recunoscuti. Astfel de persoane se simt libere sa participe, se
angajeaza fara eforturi sau ezitari in problemele de grup, critica deschis imperfectiuniIe.
Notebe ridicate se asociazŕ de asemenea cu comportamentele detip delictual din perioada
adolescentei. Noteie scazute se intalnesc adesea Ia nevrotici.
FACTORUL F - Expansivitate - nonexponsivitate
Factorul F este un constituient important ci extraversiei introversiei, cc factor secundar.
PoiuI nonexpansiv indica un comportament moderat, prudent, taciturn, introspectiv cu
tendinta spre deprimare si reverie. Subiectul cu note mici se prezinta in general
necomunicativ, multumit de sine, legat de vabori personale, lent, reflectant. Polul opus, al
expansivitatii, indica un comportament impulsiv, entuziast, vesel, direct, plin de viata,
guraliv, expresiv, legat de grup, spontan in reactii.
Nonexpansivii sunt in general crescuti dupa name mai severe, tind spre un plus de
moderatie, apar visŕtori, isi rod unghiile.
Expansivitatea coreleaza cu preferinta pentru aglomerari urbane dar si cu pozitia in
famibie: Cel mai in varsta tinde spre nonexpansivitate, cel moi tanar spre a fi si cel mai
expansiv. Dupä perioada adolescentei, expansivitatea prezinta o descrestere, cu un declin
mai marcat pentru perioada intre 17 si 35 ani. De asemenea, sunt date care indica faptul
ca nonexpansivitatea este asociata cu cresterea nivelului de anxietate.
FACTORUL G Suproeu slab - forta supraeului.
Exista doar o asemanare superficiala cu factarul C pentru ca factorul G este legat in
principal de energie si perseverenta.
Notele mici indica un supraeu slab, caracteristizat prin lipsa de toleranta la frustrare. Este
un individ schimbator, influentabil, cu a emotivitate generalizata, oboseala nervoasa,
iticonstant si nesigur care neglijeaza obligatiile sociale; manifesta dezinteres fata de
normele morale colective.
Polul opus atrage dupa sine atitudini de constiinciozitate, perseverenta. responsabiliate
personala; subiectul este ordonat, consecvent, atent la oamenii si lucruriie din jur.
Conform denuminii, factorul corespunde in viziunea lui Cattell supraeului psihanalitic
prin accentul pus pe consideratia fata de normele morale, prin tendinta de a sustine eul si
a frana impulsurile idului. Se poate distinge de stabilitatea emotionala data de factorul C
prin faptul ca rezulta dintr-o integrare dinamica adecvata dc-a lungul vietii.
Persoana cu un G ridicat se manifesta ca respectuoasa, metodica, cu o buna capacitate de
concentrare, reflectand inainte de a vorbi, preferand compania celor eficienti. Acest pol
indicá reusita in activitati variate dar care impun perseverenta, regularitate si a buna
organizare mentala, iind in genere un prognostic bun pentru succesul profesional,
aptitudinea pentru rolurile de lider, popularitate. Polul scazut se asociaza cu tendinta spre
disimulare, vagabondaj, incalcare a legii, spre accese de furie nestapanite.
FACTORUL H Timiditate -indrazneala (Threctia - parmia)
Cele doua denumiri provin din aglutinarea termenilor englezi corespunzatori si
indica la un pol timiditatea, sensibilitote la amenintare iar la polul opus curajul si lipsa
de sensibilitote. PoluI threctia indica un comportament dominat de tendinta de repliere
asupro propriei persoane, prudent, rezervat, distant, contemplativ, cu tendinta de a apare
acru si rece, dezinteresat de sexul opus, moderot si constiincios dar cu interese limitate cu
un redus interes artistic sau afectiv. Persoana are o susceptibilitate ridicata fata de pericol.
Polul parmia indica o sociabilitate gregara, o persoana indrasneata, careia ii place sa
intalneasca oameni, care este activa, curojoasa, cu interes pentru sexul opus, impulsiva,
frivola, nelinistita, care nu vede usor semnele pericolului, cu interese artistice si cu o
bogata rezonanta emotionala. este un factor puternic dominat de ereditate si indica ceea
ce Cattell considera a fi un temperament constitutional schizotim, leptosom (C scazut).
Replierea pe propria persoana, grija pentru o “bunaconduita poate fi la schizoizi
prepsihotici a trasatura diferentiala. Un astfel de comportoment poate fi considerat
normal in circumstante traumatizante pentru individ. Sbiectul este excesiv de temator,
lent, cu greutati in exprimare care fuge de profesiuni sau de situatii care ii solicita
contacte sociale, meticuios, evitand marile reuniuni, preferand un numar mic de prieteni
intimi; ii este teama de situatiile noi sau de competitiile publice, este relativ malitios dar
atent la sentimentele altora, traieste un sentiment de relativa inadecvare fasa de tot ceea
ce se intampla in jur. Persoanele parmia se simt libere sa participe, dar apar prolixe,
insensibile, iar in grup tind spre remarci de ordin personal mai degraba decat legate de
problema in cauza.
Termenul de threctia vine de la englezescul threat, amenintare indicand o corelatie cu
reactivitatea ridicata a sistemului nervos autonom fata de amenintare; opus temenului
parmia, care indica predominanta parasimpatica.
FACORUL I Harria - premsia (sensibilitate - asprime, duritate)
Note standard ridicate scazute ( harria) indica un comportament realist dar dur, tipul de
persoana care nu se asteapta la lucruri extraordinare de la ceilalti, se bazeaza pe sine, are
spirit practic si relativa insensibilitate fata de ceilalti, matur emotional, aspru, chiar cinic,
fara simt artistic, reactioneaza prea putin la cspecte estetice (fara ca in mod necesar sa fie
lipsit de gust), si nu ia in seama incomoditatile fizice.
Polul premsia, indica un comportament sensibil la estetic, exigent dar nerabddator, relativ
imatur emotional; insul cauta ajutorul si simpatia altora, este prietenos, bland, indulgent
cu sine si cu ceilalti, dificil de satisfacut in probleme de arta, introspectiv, imaginativ si
cu o bogata viata interioara, actioneaza prin intuitie sensibila; in plan social manifesta o
relatva frivolitate, dornic sa atraga atentia, este nelinistit, chiar ipohondru.
Notele scazute (polul premsia) coreleaza cu placerea pentru calatorii si experiente noi, cu
tendinta spre a imaginatie labila, gustul pentru teatru si cu o relativa incapacitate practica
in modul de a-si conduce afacerile in general. Artistii prezinta adesea cote rdicate la acest
factor. Factorul este insä sensibil la modele culturale, normele europene fund mai
ridicate decat cele americane. De asemenea, exista o diferentiere sexuala: femeile si fetele
prezintä in genere cote mai ridicate decat barbatii sau baietii. Exista o relatie invers
proportionala intre rezultatele muncii in grup si nivelul cotei factorului I: rezultatele tind
sa fie cu atat mci scazute cu cat cota medie a indivizilor e mai ridicatä, membrii fund
descrisi ca lenti in munca de grup, in decizii, actionand inutil, cu tendinta spre remarci de
natura emotionala si sociala, negativisti.
Harria reprezinta o dominanta comportamentala a duritatii, masculinitatii si a spiritului
practic. Comportamentul este matur social, genereaza solidaritate de grup si realism.
Factorul este din categoria celor formati prin influenta mediului si a culturii. Termenul de
premsia vine de la expresia engleza protected emotional sensitivity, deci o sensibilitate
emotionala protejata, ceea ce echivaleaza cu a implica formarea in interiorul unei culturi
rafinate, care protejeaza sensiblitatea si gustul estetic.
Termenul harria vine de la hardness and realism, indicand aspectul de duritate si realism
in mediul de formare. Studii comparative si longitudinale indica pentru cotele ridicate la
acest factor, asemanari cu sindromul isteriei de conversie, angoasei si ipohondriei; de
asemenea, indica o tendinta mai marcata spre forme de angoasa la copiii cu cote inalte la
acest factor. Specialistii in psihiatrie, artistii si femeile in genere tind sa prezinte cote mai
ridicate. La polul opus se situeaza oamenii politici, cei care conduc si directioneaza,
electricienii, mecanicii 5i contabilii.
FACTORUL L Alexia - protension (shizotimie paranoida - incredere acceptabila)
Comportamentul specific notelor mici ( polul alexia) este caracterizat prin incredere,
adaptabilitate, cooperare, absenta geloziei sau invidiei, printr-o gravitate amabila, dar
plina de spirit, prin interesul fata de ceilalti. Polul protension (note mari) reprezinta
tesiunea: un mod neincrezator, inclinat spre gelozie, indaratnic, suspicios si timid, relativ
rigid, dur si indiferent fata de altii.
Note joase caracterizeaza un subiect care se acomodeaza usor, nu cauta rivalitate, se
preocupa de tot soiul de oameni, exceleaz in munca de echipa. In general suspicios,
individul caracterizat printr-o cota ridicata apare adesea egocentric, rigid in interelatii,
interes mai degraba pentru viata sa interioara decat fata de oameni. In general
circumspect, este un element tensionant in cadrul unui echipe. Totusi s-a constatat ca nu
exista o corelatie consistena intre L ridicat si comportamentul paranoid.
FACTORUL M Praxernia - autia ( orientare practica - orientare boema)
Notele scazute sunt simptomatice pentru un comportament practic si constiincios.
Persoana praxernia tine la forma, este capabila sa-si pastreze sangele rece si prezinta o
relativa lipsa de imaginatie, este un spirit logic, expresiv, deschis ca interese, cu sange
rece in caz de urgenta sau pericol. Polul autia defineste ceea ce am putea numi
nonconventionalul excentric: imaginativ, boem, mai putin preocupat de constinciozitate,
cu un aspect exterior calm, are ocazionale izbucniri emotive de natura isterica. Polul
praxernia prezinta imaginea unei persoane preocupate de a face orice lucru “cum
trebuie”, care acorda importanta aspectelor practice, nu actioneozd hazardat, este atenta la
detalii. Persoana autia este un imaginativ centrat in intregime pe instantele interioare,
prea putin preocupat de contingente, adesea original si ignorand realitatile cotidiene isi
urmeaza calea proprie. Este dotata cu cu imaginatie creatoare si este preocupata de
marile idei. Dezinteresata de valorile materiale, motivatiile interioare o aduc uneori in
posturi extravagante acompaniate de reactii emolionale violente. Constient de propria
personalitate se poate intampla sa ignore activitatile colective.
FACTORUL N Naivitate - subtilitate
Polul naivitatii, respectiv al cotelor joase, indicä un comportament direct, naiv,
sentimental, natural, uneori stangaci si neindemánatec. Subiectul se intereseaza de altii si
este usor de satisfacut. Polul opus, indica perspicacitate si luciditate in opinii, un mod de
a fi in general rafinat, civilizat si subtil, dar rece, indiferent fata de altii, si dificil de
satifäcut; comportament politicos, experimentat, modern, subtil, cu spirit analitic si cel
mai adesea rece, cu alura inteiectuala, cu o viziune nesentirnentala asupra lucrurilor si a
vietii, uneori frizand cinismul.
Aspectele caracteristice polului opus indica lipsa de afectare, naturalete si spontaneietate,
uneori stangacie, bruschetea reactiilor. Trebuie mentionat ca acest factor nu afecteaza
decisiv comportamentul.
FAC1ORUL O Incredere clama - neancredere nelinistita
Polul cotelor joase indica un comportament calm, cu incredere in sine, senin, linistit,
rezistent la stres, eficient, viguros, uneori chiar brutal, fara fobii, se angajeaza in genere
in activitati simple.
Polul cotelor inalte indica lipsa de securitate, un mod anxios, depresiv, agitat de a se
raporta la existenta, fara incredere in ceilalti, banuitor, cu sentimente de culpabilitate.
S-au obtinut date care indreptatesc definirea sa ca tendinta depresiva, sensibilitate
emotionalä, depreciere de sine, nevrotism. Persoana apare obosita de situatiile excitante,
se simte incapabila sa infrunte exigentele existentiale cotidiene, se descurajeaza cu
usurinta, este plina de remuscari si este deprimata descoperind ca oamenii nu sunt nici
morali, nici atenti fata de aspectele importante; O astfel de persoasna este este inclinata
spre mila, lecturi, spre linistea semenilor. Reactioneaza viu la dificultati, se descurajeaza
facil.
La copiii cu note ridicate (9 sau 1 0) apar temeri, sentimentul de solitudine si insuficienta.
Experimentele privind dinamica grupului demonstreazŕ ca astfel de persoane nici nu se
simt acceptati de grup sau liberi sa pariticipe, sunt foarte sensibili la normele de grup. De
aitfei nici nu sunt acceptati usor de ceilalti, iar din punct de vedere social sunt prost
adaptati. Clinic, O ridicat apare in toate formele de nevroza, psihoza, in tulburari de
personalitate si infirmitati psihice.
Urmŕtorii 4 factori denumiti Q, sunt mai putin exprimati si clarificati, dar au o contributie
in comportament atunci cand sunt activi. Au fast derivati din analiza factoriaia realizata
asupra celorlalti factori. Mai ales validitatea prognostica, privind tendinte specifice de
comportament, le-a asigurat locul in cadrul chestionarului.
FACTORUL Q1 Conservatorism - radicalism
Polui conservator indica un mod relativ necritic de acceptare a normelor; polul opus
reprezinta un comportament deschis spre nou, inovator, critic, cu un ascutit gust pentru
analiza.
FACTORUL Q2 Dependenta de grup - independertta personala
Nu este un factor clar stabilit in variatiile comportamentale, manifestandu-se mai ales Ia
nivelul atitudinilor interioare. De fapt mci unul dintre acesti factori Q2, 3, 4 nu au fost
gasiti cu maxima certitudine in validarile empirice, aparand mai ales in raspunsurile la
chestionare. Factorul Q2 contribuie la factorul secund introversie.
Persoana cu cote Q2 ridicate este rationala, capabila sa se decida singura. La polul opus,
este tipul de individ care merge odata cu grupul, cauta aproborea sociala, urmeaza moda.
Datele de cercetare indica corelarea comportamentului Q2 scazut cu profesii din sfera
cercetarii, cadrelor de conducere si de decizie, in general indivizi care gandesc mult prin
ei insisi.
Cercetŕri privind dinamica grupului indicŕ de asemenea cŕ cei cu Q2 ridicat trŕiesc
insatisfactii legate de integrarea in grup, fac remarci care cel mai adesea sunt solufii iar
grupul tinde sŕ-i refuze. In colectivul scolar astfel de copii sunt tinuui Ia distantä, par sa
aibe interese mai mature decat ceilalti ~i ating usor succesul academic.
FACTORUL Q3 - Sentiment de sine slab - sentiment de sine puternic
Notele mici corespund persoanelor caracterizate prin lipsa de control, conflicualiatate
interioara, neglijarea regulilor. Polul opus trimite la disciplina de sine, exigenta, vointa
dezvoltata.
Factorul se pare ca exprimá gradul in care individul a acceptat o imagine de sine ideala
prin care isi dirijeazô comportamentul real. Un astfel de factor depinde de mediu in
sensul dependentei de incurajare, stimularea valorilor constructive si a respectului de
sine. Copilul cu o cota Q3 ridicata prezinta un bun autocontrol, incearca sa aplice si sa
aprobe normele etice acceptate, doreste sa faca bine, are consideratie pentru alttii, este
prevazotor si dispus sa-si controleze exprimarea emotiilor. Factorul prezinta empirc o
corelatie substontiala cu sentimentul de sine, cu integrarea pulsionala care vizeaza
mentinerea unei adecvate imagini de sine.
Q3 scazut prezinta in principal a emotivitate necontrolata, care se aseamana cu factorul
D, factor care dispare practic ca atare la varsta adultá. O cota scazuta la acest factor este
asociata cu delincventa juvenilŕa Factorul Q3 contribuie semnificativ la factorul secund
anxietate.
In cercetarile privind dinamica de grup, Q3 ridicat caracterizeaza de obicei pe cei alesi ca
lideri eficienti: sunt stäpáni pe sine, fac multe judecati in legatura cu grupul, nu apar ca
jenanti sau inoportuni. Q3 ridicat indica de asemenea reusita in profesiuni mecanice, in
matematica, in activitati de organizare, ca directori si ca functionari in servicii publice.
Unoori a fost numit si factor “giroscopic” al personaiitatii, indicand stabilitatea si
orientarea acesteia.
FACTORUL Q4 Tensiune ergica
Comportamentul Q4 la polul cotelor joase indica un mod destins, calm, nonsalant,
satisfacut de a trai. Polul opus este caracterizat prin incordare, tensiune, excitabilitate si
sentimente de frustrare. Q4 caracterizeaza un comportament nelinistit fara motiv,
incordat, iritabil, agitat.
Datele clinice indica pentru factorii O si Q4 capacitatea de a diferentia normalul de
nevrotic, fiind unele dintre dimensiunile semnificative pentru contributia la indicele de
anxietate generalä. In acelasi timp, clinic, se intalneste Q4 ridicat in tulburarile de
personalitate, infirmitttile fizice si in psihoze. Cattell interpreteaza acest factor in sensul
nivelului de excitatie si tensiune datorate pulsiunilor nedescarcate sau frustratiei.