26februarie2009

PSIHOLINGVISTICA Psiholingvistica tiina interdisciplinar raportul dintre psihologie i lingvistic, teoria comunicrii. Are implicaii general-teoretice, ct i practic aplicative fiind vorba de aspecte psihologice ale limbajului, are legtur i cu disciplinele psihologice legate de studiul limbajului psihologia limbajului, defectologia, logopedia. !"ista o semnificatie curenta a psiholingvisticii, considerate disciplina care studia#a influentele pe care le e"ercita calitatile psihice ale vorbitorilor $intelgenta, rationalitatea, creativitatea%, asupra desfasurarii procesului de comunicare, a utili#arii de copii, limbajele neverbale, utili#ate de personae cu deficient verbale, limbaje tactile, olfactive, auditive, vi#uale, naturale sau artificiale. &in aceasta perspective, ne interesea#a, in mod special, studiul psiholingvistic al facultatilor gandirii, intelectului sau inteligenta, ratiunea si speculatiunea, ca si limbajele corespun#atoare ale acestora $limbajul s'mbolic neverbal pentru intellect, limbajul notional verbal, corespun#ator ratiunii si limbajul categorical, corespun#ator speculatiunii%. (ermenul de )intelect* este de origine latina, )intellectus*, care vine de la )intelligo* + a intelege, )ratio* vine de la )ratiune* si inseamna a rationa, a face consideratii despre ceea ce se intampla, aprecieri si judecati. -peculatiunea, din latinescul )speculum*, care inseamn )oglinda*, se refera la procesul de oglindire, de reproducere a totalitatilor si a procesualitatilor. .iecare persoana umana este dotata, intr-o oarecare masura, cu aceste trei facultati ale gandirii. Adica, este inteligenta, rationala si speculative. /n timpul celui de-al doilea ra#boi mondial si dupa aceia, au aparut testele de inteligenta pe ba#a carora puteau fi selectati cu rapiditate persoanele capabile de anumite actiuni, care necesita nu numai forta, ci si indemanare, refle"ivitate, adaptare la conditii noi, periculase s.a.m.d. si au inceput sa fie aplicate si dupa ra#boi, considerandu-se o e"aminare buna pentru angajarea personalului din diferite intreprinderi si institutii. 0u cat persoanele erau mai inteligente, cu atat erau mai necinstite. 1otiv pentru care testele de inteligenta au fost abandonate. --a considerat ca trebuie elaborate teste de rationalitate. /storic, s-a dovedit ca persoanele foarte inteligente o sfarsesc rau, daca nu sunt rationale, daca depasesc masura. )Intellectus sine officio rationis* )inteligenta fara sprijinul ratiunii conduce la catastrofe*, spuneau scolasticii. -peculatia provine din latinescul )speculatio* si uneori este numita si gandire teoretica, de la grecescul )theoria*, avand radacina )theo* care inseamna &umne#eu. A fost numita si gandire divina, petru ca se refrea la particularitati si procesualitati2
1

-limbajul s/mbolic neverbal pentru inteligenta -limbajul notional verbal pentru ratiune -limbajul categorical pentru speculatiune, pentru gandirea teoretica. (oate trei intra in interesul psiholingvisticii. 0aracteri#area persoanei umane din perspective facultatilor gandirii /n functie de conformatia antropologica, comportamente, caractere, activitate glandular si cinci tipuri sangvine. )noema*+gand )noeimi*+ a gandi 3e interesea#a si performantele creativitatii psiholingvistice si, intr-o oarecare masura, si deficientele. -e constata ca anumiti elevi sunt considerate )prosti*, de catre anumiti invatatoti si profesori, pentru faptul ca nu sunt buni la anumite materii. 0aracteri#arile gresite pot conduce la consecinte grave. 4egel, filosof german, era sa fie e"matriculat ca imbecile, pentru ca nu putea invata table inmultirii. Aplicatiile tehnice pentru inteligenta morale , comportamentale pentru inteligenta, morale si comportamentale pentru ratiune si aplicatiile teoretice ale gandirii speculative. Psiholingvis i!a se"inar # "ar ie 2009

Psiholingvistica este studiul formarii si folosirii limbajului Psiholingvistica este un domeniu interdisciplinar, care ia elemente si din sociologia limbajului, din filosofia limbajului si din logica. 5/56/789A./! :. ;. 6angage et comunication (atiana -lana 0a#acu - :<=> introducere in psiholingvistica, ed. -tiintifice - :<<>-editura All, Psiholingvistica ,-tiinta comunicarii ?. P. 0arter @ A. 9ussell (este de inteligenta, ed. Aldo Press B. 1. &inu 0omunicarea, ed. Algos $;CCC% D. E. Piaget Eudecata morala la copil, ed. &idactica si Pedagogica - Psihologie si Pedagogie, ed. &idactica @Pedagogica
2

- -tructuralismul, ed. -tiintifica - !pistemologia genetica, ed. &acia $0luj% - Psihologia inteligentei, ed. -tiintifica - 3asterea inteligentei la copil =. E. Piaget si 0homsF' ed. Politica (eorii ale invatarii, (eorii ale limbajului G. P. 0ollet 0artea gesturilor, ed. ? >. Alan Pease 6imbajul trupului, ed. PolimarF $:<<?% <. Philippe (urchet de la limbajul trupului la arta de a citi gandurile :C. 8oleman inteligenta emotionala

Cursul 2 $ 0% "ar ie 09 Hnul dintre obiectivele cele mai importante, din studiul psiholingvisticii, il constituie facultatile gandirii. /n genere, se vorbeste despre gandire ca facultatea psihica deosebita de sensibilitate si de legatura acesteia cu limbajul, dar acest lucru se datorea#a faptului ca primii cercetatori care s-au ocupat cu studiul gandirii, cu psihologia gandirii, au avut in vedere, o singura facultate a acesteia ratiunea. /n cadrul mai larg al cunoasterii se considera ca e"ista doua trepte cea a sensibilitatii si cea a ratiunii. Primii psihologi ai gandirii erau silogicieni si se ocupau cu studiul logic, tot al ratiunii, mai precis, cu formele de ba#a ale acesteia notiunea, judecata, rationamentul$silogismul%. &ar se stia cu mult inainte ca e"ista si alte facultati ale gandirii chiar cu denumiri diferite intelectul sau inteligenta si speculatiunea. Hlterior, datorita de#voltarii vertiginoase a logicii intelectului, in forma logicii matematice sau simbolice, psihologii au renuntat la ratiune si au inceput sa identifice gandirea cu inteligenta. Aparand si o disciplina psihologica, numita psihologia inteligentei. 0u mult inainte insa, chiar de la inceputurile civili#atiei, mai ales atunci cand era vorba despre interpretarea unor totalitati sau procesualitati infinite sau transcendente $a transcede+ a trece dincolo%, de e"emplu cand este vorba despre inceputul lumii, despre sfarsitul lumii, despre puterea infinita a divinitatii. !ra utili#ata o alta facultate a gandirii si anume SP&C'LATI'N&A. !"ista si dispute intre teologi, care erau speculativi si rationalisti, scientisti sau intelectualisti, care combateau cu argumente rationaleceea ce de fapt era irational $adica speculativ%. -implist vorbind, fiecare dintre repre#entantii acestor facultati ale gandirii, ii considerau pe ceilalti, prsti sau chiar imbecili, deoarece gandeau altfel decat ei, gandeau cu alt tip de argumente.
3

--a dovedit ca e"ista persoane geniale in cultivarea uneia dintre facultatile gandirii, fara a fi straluciti in privinta celorlalte facultati. /nteligenta, de e"emplu, se refera la e"actitate, la calcul, matematicile sunt mu#ele intelectului, persoanele inteligente iubesc matematica. Persoanele rationale se ocupa, in mod special, cu probleme de etica, sunt dogmatici, moralisti si, ca atare, adeptii unor culte si religii cu multe interdictii $unele alimentare%. Persoanele speculative, teoretice, se preocupa de fundamentele stiintelor. 3u sunt nici inteligente, nici rationale, decat intr-o oarecare masura. &in aceasta cau#a, nu este corect sa fim adeptii unei singure facultati a gandirii si nici sa-/ consideram prosti pe cei care gandesc altfel. .aptul ca psihologii s-au ocupat succesiv cu studiul acestor facultati, indreptateste credinta de a le studia separat in legatura cu modalitatea sau modalitatile de e"primare, deci psiholingvistic, dar si in legatura cu aspectele realitatii la care se refera si a proceselor psihologice prin care se e"ercita. /n genere, in eligen a sau in ele! ul se refera la stari de fapt si la situatii obiectuale, din perspectiva ontologica, lingvistic, se e"prima prin limbaje neverbale, simbolice, iar din perspectiva psihologica se ba#ea#a pe perceptie si intuitie. (ATI'N&A se refera la esentele lucrurilor individuale, la ce sunt acestea, nu la cum sunt $cum procedea#a intelectul%. -e e"prima prin limbajul verbal notional $prin cuvinte semnificative%, iar ca procese psihologice se ba#ea#a pe contemplatie si reflectie. SP&C'LATI'N&A se refera, ontologic, la totalitati si procesualitati infinite si transcendente, care trec dincolo de e"istenta obisnuita. -e e"prima prin limbaje categoriale, de mare generalitate, genuri supreme, iar ca operatiuni psihologice se ba#ea#a pe meditatii si revelatii.

In ele! ul sau in eligen a !ste facultatea gandirii, care se refera la stari de fapt si situatii obiectuale, se e"prima prin limbaje de semne sau simboluri si se ba#ea#a pe perceptie si intuitie. 9eferinta ontologica -tarile de fapt sunt compuse din obiecte, proprietati si relatii. 7biectele si prosprietatile sunt perceptibile sen#orial, realtiile sunt inteligibile, daca si relatiile ar fi perceptibile, atunci inteligenta nu ar mai fi o facultate a gandirii, ci o facultate a sensibilitatii. 7biect+$lb. latina% ob I jacio -unt considerate obiecte toate entitatile perceptibile sen#orial, auditiv, olfactiv etc.

&eosebirea dintre obiect si lucru este ca obiectul se gaseste in stare naturala, pe cand lucrul este un obiect prelucrat, facut de om. )eno"enele sunt considerate obiecte lumina, focul, fulgerul, ploaia. Pro*rie a ile sunt caracteristici perceptibile, calitati, insusiri ale obiectelor, dupa cele D simturi proprietati vi#uale, auditive, s.a.m.d. (ela iile dintre obiecte si proprietati, dintre obiecte si clase de obiecte, dintre clase de obiecte si clase de obiecte sunt inteligibile$nu se vad, nu se aud, nu pot fi mirosite%. (ela iile+ in genere+ nu nu"ai in re obie! e u"ane+ nu sun *er!e* ibile+ !i in eligibile, Din punct de vedere psihologic, pentru a ne referi la o stare de fapt, compusa din obiecte, proprietati si relatii, trebuie in primul rand sa le putem percepe, daca nu sunt perceptibile, nu sunt inteligibile. 0ea mai simpla stare de fapt este relatia dintre un obiect si o proprietate. 7biectele au proprietati multiple. !"ista si relatii intre obiecte cu alte obiecte fara sa mai tinem cont de proprietatile dintre ele. -o.ali a ea .e e/*ri"are a s arilor .e fa* 0 Starile de fapt prin mijloace perceptiv senzoriale, vizuale , acustice, olfactive s.a.m.d. Astfel de repre#entari intalnim frecvent in manualele scolare, in schemele diferitelor aparate, pe harti, e"ista insa, si repre#entari acustice, nunumai la persoane neva#atoare, inregistrarile suntelor sunt relatii acustice intre obiecte si proprietati. Exista relatii olfactive si gustative. /n lucrarile obisnuite se utili#ea#a, de regula, repre#entari vi#uale. Pentru neva#atori se folosesc repre#entari tactile. 7 astfel de repre#entare ba#ate pe perceptia unei stari de fapt este o intuitie. /n psihologie si psihopedagogie, contea#a foarte mult celelalte tipuri de repre#entari, in afara de cele vi#uale, mai ales in defectologie, care se ocupa cu2 1elodiile sunt doar insirare de relatii auditive intre sunte, pe care daca nu le intelegi , nu intelegi melodia respectiva, nu intelegi ce a vrut compo#itorul. (oata arta trebuie inteleasa. )Arta es una cosa mentale* 6eonardo &aJinci Arta trebuie inteleasa pentru ca este o sinte#a de repre#entari ale unor relatii intangibile intre obiecte, proprietati si clase de obiecte. 3otele mu#icale sunt repre#entari vi#uale, care se refera la sunete, nu la obiecte vi#uale.
5

Se"inar 2iferen a in re in ele! si ra iune a fos fa!u a *ri"a oara .e I", 3an , 6a noi, distinctia o face P.P.3eveanu. -tarile imediat perceptibile se transmit intelectului.

10"ar ie2009

&omeniul ratiunii se ocupa de generali#ari, abstracti#ari, dar uneori, trece in speculativ, mergand prea departe. Aant critica ratiunea pura. /deea psihologica sufletul este nemuritor. /deea teologica0 4

In ele! ul se o!u*a !u !eea !e es e *er!e* ibil i"e.ia &omeniul speculativ, /n care logica nu mai funstionea##a. 2o"eniul s*e!ula iv es e a reia fa!ul a e a gan.irii, Psihologia li"ba5ului es e .iferi a .e Psiholingvis i!a, Psiholingvis i!a es e ra"ura *sihologiei !are se o!u*a !u s u.iul li"bii asa !u" es e .a a li"ba .e !a re lingvis i!a, Psihologia li"ba5ului se o!u*a .e oa e i*urile .e li"ba5e+ .iferi e .e lingvis i!a, Alte domenii care se ocupa de studiul limajului )ilosofia li"ba5ului 6ins*ira ie * behavioris"% se ocupa de analiza limbajului in sensul de a lua fiecare termen si cauta sensul de folosire a diferitelor cuvinte. Ehon Katson vorbea despre conceptul de )suflet*. 7rice termen trebuie sa trimita la ceva. Astfel de concepte, spuneau ei, trebuie eliminate. 9udolph )Libertatea e esenta omului.* !ste o pseudo-proprietate pt ca ea contine ; pseudo-concepte )esenta* si )libertate*. 9aportul gandire limbaj, la nivel intuitiv. )limbajul este invelisul material al gandirii.* Katson reducea gandirea la un limbaj interior. . limbajul natural si limbajul artificial
6

!. ".

functiile limbajului limbaje nerverbale

!urs

12 "ar ie 2009

2eoare!e s arile .e fa* au !o"*onen e obie! uale 6a.i!a obe! ie si *ro*rie a i7 *er!e* ibile sen8orial+ a!es ea *o fi e/*ri"a e *rin se"ne !ores*un8a oare. Atat obiectele, cat si proprietatile sunt de D feluri, dupa cele D simturi si pot fi redate, communicate, e"primate in D modalitati. #ele mai obisnuite sunt cele vizuale si auditive. 0u toate acestea limbajul uman frecvent este auditiv. !"plicatia o contituie faptul ca a e"istat in cursul civili#atiei, perioada traiului in pesteri. 0omunicarea nu este doar verbala. !"ista comunicare prin diferite sunete, urlete. Anumite sunete se produc natural cele de durere, de placere, de satietate. Problema era si este ca mijloacele de comunicare sa sugere#e sau sa semene intr-un fel sau altul, obiectele si proprietatile pe care le e"prima. Asa se face ca animalele au fost definite prin sunetele pe care le scoteau. &/is a se"ne au.i ive+ a! ile+ olfa! ive+ vi8uale. /ntre semne si simboluri e"ista o distinctie. 7riginar insa, )simbol$ vine din greaca )s%m&n'bolon*, )s%im&n'* + impreuna, )bolon* +L )b%lon$ + a se intalni, a merge. Ini ial+ si"bolul era un se"n .e re!unoas ere, Aceasta operatiune se facea frecvent, prin transarea alimentelor, adica impartirea pe bucati a animalelor vanate. Principiul acestor simboluri era )parsprototo*+ parte pentru intreg. 0u timpul, simbolurile au inceput sa fie tot mai mici ca sa poata fi purtate mai usor. (lterior, au aparut si simbolurile artificiale. -imbolurile artificiale au fost reali#ate si prin desene, care deveneau din ce in ce mai simplificate, transformandu-se in semne $vi#uale, auditive, olfactive, tactile%.
7

-emnele vi#uale au condus la scriere. -crierea aceasta era una fonetica. Prima data s-a incercat repre#entarea obiectelor prin desene, prin picturi rupestre $)rupes*+stanca%. &esenele rupestre erau scrijelite, desenate si, uneori, colorate. Persoanele primitive repre#entau pe peretii pesterilor sau pe stanci, animale, persoane sau scene de lupta. 9epre#entarile erau foarte bine facute. 7amenii primitivi isi repre#entau vi#ual imaginile ca pe un ecran si isi faceaau conturul desenelor. /n momentul in care au dispus de anumite materiale, pe care puteau sa desene#e $scoarta de copaci, papirus% sa faca simboluri pe ele. Aceste desene simplificate se numesc P/0(789A1!. Asa a aparut scrierea pictografica, care un era o scriere fonetica, semnele respective un repre#entau sunete, ci obiecte, asa ca putea sa citeasca fiecare pe limba lui. Aceasta scriere s-a numit hieroglifica. /nitial, erau scrieri pentru divinitati. -crierea chne#easca era o scriere hieroglifica. 4ieroglifele sunt semne pentru obiecte. )Semn9 vine .in la ines!ul :signum9 !are insea"na :urma9, -emnele sunt de mai multe feluri semn de recunoastere, de primejdie, sonore$semnale%, olfactive $sunt indicii pe ba#a carora medicii depistea#a boli%. 0ifrele sunt hieroglife, ele au fost concepute dupa metode de numarare, asa numitele cifre latine.

: 6atine Arabe / M

; //

? ///

B /J

D J

= J/

&eoarece e"ista foarte multe obiecte, scrierea ar fi foarte greu de citit daca s-ar introduce semne pentru fiecare obiect. &e la scrierea pictografica s-a ajuns la scrierea hieroglifica, iar de la cea hieroglifica la cea fonetica. 0ei care au vrut sa descifre#e scrierea egipteana, au observat ca apar repre#entari animaliere simplificate. Hn egiptolog france# a va#ut ca, pe alocuri, apar semne intr-un chenar dreptunghiular. Hn document de genul acesta a fost scris cu certitudine pe vremea unul faraon. -tiind numele faraonului, egiptologul si-a dat seama ca hieroglifele repre#entau sunete foneme.
8

0u timpul, aceste semne complicate, au devenit litere. !"ista un istoric al fiecarei litere latine, grecesti, chirilice, gotice. S!rierea fone i!a re*ro.u!e !uvin ele si nu "ai re*re8in a i"agini, &iferenta dintre scrierea fonetica si scrierea hieroglifica consta in lipsa de asemanare. &eorece inteligenta se refera la stari de fapt si situatiei obiectuale, care constau din obiecte, clase de obeicte, calse de clase de obiecte, proprietati si relatii, era necesar ca si relatiile care un sunt perceptibile sen#orial sa fie redate prin semne. &atorita utili#arii semnelor, mai ales in logica moderna, unde au fost numite simboluri. Asta#i, un se mai face o distinctie intre semne si simboluri, iar scrierea cu semne hieroglifice se numeste scriere simbolica, iar limbajul care utili#ea#a astfel de simboluri se numeste limbaj simbolic. Pentru relatiile dintr cifre s-au introdus hieroglife de genul adunare )I*, scadere )-*, inmultire )"*, impartire ) * . 8recii au introdus alta scriere pentru cifre N, O, P, Q, R. 6ucrandu-se prin simplificare, tot dupa modelul grecesc de folosire al literelor ca semne conventionale, arbitrare, s-a ajuns la notatia logico-simbolica. &esi s-au introdus literele drept semne conventionale, literele seamana cu starea de fapt Se care o repre#inta. Exista mai multe stari de fapt, care reprezinta raportul dintre un obiect si o proprietate si se noteaza astfel) *&a'+ daca este vorba de un raport intre un obiect si o clasa de obiecte se noteaza a , -. -emnele hieroglifice seamana cu starile de fapt pe care le repre#inta. -ituatiile sunt alcatuite din relatii intre starile de fapt S $aLb%@$bLc%T+L $aLc%.

!urs

19 "ar ie 2009

6imajul simbolic este modalitatatea de e"primare a starilor de fapt si a asituatiilor prin intermediul inteligentei umane. !ste vorba de o evolutie de la semne si simboluri directe, referitoare la componente obiectuale ale starilor de fapt cu care se si aseamana. A0!6A-/ 6H09H -! P!(9!0! /3 J/A(A 07P//679, &! 6A 17&A6/(A(/6! -/1576/0! 75/!0(HA6!, 6A -!13! (7( 1A/ -/1P6!, 3A(H9A6! -AH A9(/./0/A6!, 073J!3(/73A6!, 0H1 -H3( 4/!9786/.!6! -/ 6/(!9!6!. 0eea ce a fost pre#entat pana acum au fost aspectele logice, in care s-a pus accentul ca4 Activitatea intelectului consta in gandirea relatiilor, deoarece relatiile au loc intre obiecte, obiecte si proprietati sau clase de obiecte, perceptibile sen#orial, inteligenta este legata direct si se ba#ea#a pe sensibilitate. )3ihil est in intellectum Uuod non fuerit prior in sensum* + 3imic din ceea ce este in intelect nu poate proveni daca nu a fost prima data in sensibilitate.
9

Persoanele inteligente sunt persoanele cu calitati sen#oriale deosebite. 2 Hnele foarte greu de inteles $de e"emplu relatiile dintre sunetele mu#icale sau dintre culori%. /ntelegerea aceasta, in mu#ica, produce armonie, iar neintelegerea produce galagie, disconfort. -ituatiile sunt practic nelimitate. -unt relatii economice, financiare, de amicitie, matematice. A intelege inseamna a avea o repre#entare cat mai e"acta a unei stari de fapt sau a unei situatii, astfel incat fiecarei parti componente a starii de fapt obiectuale si a relatiilor dintre obiecte sa le corespunda parti componente ale repre#entarii. 0opilul cand se naste nu intelege nimic, deoarece nu are inca perceptii. 7data cu de#voltarea perceptivitatii, incepe sa-si faca repre#entari ale starilor de fapt. &in punct de vedere psihologic, intervin anumite operatiuni psihice. 3u este necesara si suficienta simpla perceptivitate, caci ea nu conduce la intelegerea starilor de fapt, ci doar la perceperea componentelor i#olate ale acestora. 7P!9A(//6! P-/4/0!, 0A9! 073(9/5H/! 6A &!VJ76(A9!A /3(!6/8!3(!/, CO-PA(ATIA+ CLASI)ICA(&A+ ANALI;A+ SINT&;A+ si A<ST(ACTI;A(&A, -H3(

6a inceput, copilul percepe obiectele disparate, pe ba#a unor calitati ale acestora, care sunt mai pronuntate. !ste vorba de o perceptie partiala,$percepe de e"emplu culorile mai intense% fara sa-si dea seama de ansamblul obiectului si cu atat mai putin de relatiile acestuia cu alte obiecte. 3umai prin CO-PA(ATI& isi da seama, cu timpul, daca anumite proprietati, ale unor obiecte sunt mai intense sau nu, decat altele. Adica, incep sa inteleaga realtiile dintre ele$de intensitate, de succesiune, de alternanta, prin comparatie involuntara%. ANALI;A inseamna despartirea unui obiect sau unui comple" obiectual, in partile sale componente. SINT&;A inseamna recompunerea intregului $mult mai dificila pentru un copil%. /n felul acesta se formea#a prin anali#a, sinte#a, comparatii, generali#ari si, in cele din urma, prin abstracti#ari se inteleg relatiile din cadrul starilor de fapt. &in punct de vedere psiholingvistic, ceea ce ramane de facut este e"primarea, in vedereea comunicarii, a starilor de fapt si a situatiilor. 6a inceput, copilul comunica prin limbajul simbolic, prin semne,2. Acestea sunt semne de comunicare, transmitand ca se petrece ceva, sunt semne de mimica si de pantomima. !le incep chiar daca nu are o educatie speciala, incep sa se perfectione#e. !"ista parinti cu deficiente sen#oriale si totusi acestia inteleg semnele pe care le transmite copilul. 1ijloacele de comunicare ale copilului sunt, ulterior, de#voltate prin educatie.

10

Problema care se pune este daca noii nascuti au capacitati intelectuale innascute sau numai dobandite. 0u ajutorul operatiilor psihice se formea#a un fel de strctura sau schema mentala pe ba#a careia pot fi intelese diferite stari de fapt asemanatoare $de e"emplu schemaM structura mai inaltM mai mare decat, se formea#a legatura cu diferite obiecte. .iinte, figuri geometrice%. Problema este daca aceste scheme care favori#ea#a intelegerea sunt innascute sau numai dobandite si, apoi, perfectionate sau neinnascute, neereditare. s-a constata, la copii crescuti de animale ca, daca au fost gasiti dupa vasrta de ? ani, nu mai pot fi educati, adica nu mai devin vietuitoare inteligente, ceea ce a condus la conclu#ia ca e"ista anumite capacitati structurale, genetice care-/ desprat pe oameni de animale, din perspectiva inteligentei, dar care nee"ercitateM nefolosite pana la o anumita varsta nu mai facilitea#a producerea M nasterea inteligentei. -tudiile facute pe animale, referitoare la asa numitul comportament animal, dovedeste ca, in ciuda unor asemanari comportamentale, nu se poate vorbi despre inteligenta animala, decat figurat. Animalele au anumite comportamente, asemanatoare cu cele umane, dar instinctuale, adica ele se comporta la fel, indiferent de conditii $isi fac cuiburi, par niste constructori inteligenti, construiesc la fel in orice conditii%. /n afara de aceasta, animalele e"ecuta anumite actiuni care par inteligente si care se obtin de fapt prin dresura, prin refle"e conditionate $o data invatat sa faca ceva, animalul e"ecuta, indiferent de conditie%. -unt iubitori de animale care considera ca animalele lor inteleg ceva. 7ricat de complicate ar fi anumite actiuni animaliere, ele nu sunt inteligente, caci inteligenta nu inseamna simpla e"ecutie, ci gandire intelectiv, abstracti#are si generali#are. --au incercat, din perspectivaantropologica, sa se faca studii pe populatiile considerate primitive, dar s-a dovedit ca aceste populatii nu sunt propriu-#is primitive, ci sunt deca#ute din civili#atii avansate, pe care le-au mostenit. &in aceasta cau#a, psihologii epistemologi, mai ales cei din scoala elventiana a lui Eean Piaget, au facut studii speciale, psihogenetice, despre nasterea inteligentei la copii. Piaget vorbeste despre anumite structuri mentale sau anumite scheme, care facilitea#a intelegerea schemelor. )0um se nasc aceste schemeW* este problema ridicata de E. Piaget. 7 problema atat pentru psihologi, cat si pentru psiholingvistica, dar si pentru pedagogie. 3u se fac investigatii pe oameni, de aceea investigatia psihogenetica poate fi dificila. !"perimentele au fost foarte 4 pentru a nu se trage conclu#ii pripite. /n toate e"perimentele s-a dovedit posibilitatea de#voltarii capacitatilor intelectuale la noii nascuti, posibilitatea constituirii schemelor M structurilor mentale ale inteligentei in = stadii. 3u se pot da limite precisede varsta, datorita conditiilor diferite in care se gasesc copiii. /nteligenta in care se gasesc copiii a fost numita )inteligenta preverbala*, aadica inteligenta pana in momentul in care copilul incepe sa vorbeasca. Pentru copiii normali este o oarecare limita intre B-D ani, copiii care nu au cu cine sa vorbeasca, pot invata mai tar#iu.
11

!psitemologii geneticieni nu s-au ocupat cu de#voltarea capacitatii la copiii handicapati. I Stadiul perceptivitatii difuze /n acest stadiu, sunt elaborate mental primele perceptii din ansamblul sen#atiilor e"terne si interne ale copilului. Primele sen#atii si cele mai puternice sunt cele tactile, gustative, olfactive. 3oul nascut isi )gusta* mama, o miroase si o simte tactil. &e aici si faptul ca o distinge foarte repede de alte persoane, chiar fara sa o vada sau sa o auda. 1ult mai tar#iu incepe sa distinga sunetele si sa le asocie#e cu anumite gusturi si anumite mirosuri. -i, desigur, incepe sa reali#e#e relatia dintre el si mama sa. --au facut e"perimente cu asa-#isa )schimbare a mamelor* pentru a observa perceptivitatea copiilor. Hnii accepta alte mame, altii nu. 4 0u timpul, incep sa perceapa si alte obiecte si proprietati din mediul inconjurator $tactil, percepe asternutul% ceea ce inseamna ca este in fa#a prima de inteligenta pe ba#a perceperii obiectelor componente ale acestora.

Curs %

26 "ar ie 2009

&in e"perimentele efectuate de repre#entantii -colii de Pedagosie elvetiene a lui E. Piaget, s-a dovedit ca noii nascuti au capacitati intelectuale pe care si le de#volta prin educatie, in = stadiiM etape :. etapa de receptionare a stimulilor exteriori sub forma de senzatie.

Hnele dintre simturi, va#ul si au#ul fiind intr-o fa#a neevoluata, motiv pentru care nici nu ne dam seama daca noul nascut le are sau nu. &in punct de vedere psiholingvistic, ne interesea#a faptul ca noul nascut poseda deja un limbaj, adica un mijloc de comunicare simbolic natural. -imturile cele mai active fiind pipaitul, gustul si mirosul. 3u ne putem intelege cu copilasul, dar il putem intelege. 0omunicarea se reali#ea#a prin satisfacerea necesitatilor organice ale noului nascut, de catre cei care il ingrijesc si il inteleg. !"perimentatorii au constatat diferentieri serioase intre copiii educati, ingrijiti in conditii deosebite, fata de cei neglijati. ;. Etapa perfectionarii senzorial.perceptive.

!ste stadiul in care se de#olvta si simturile auditiv si vi#ual. &eja putem sa depistam copii cu deficiente vi#uale sau auditive. 9eactii la - lumina si intuneric ,
12

- sunete intense si la intreruperea lor. 0eea ce nu inseamna insa discernamant vi#ual si auditiv. 6a sfarsitul fa#ei, copilul recunoaste dupa intonatie persoanele apropiate $mai precis glasul mamei este recunoscut, dar nu o distinge vi#ual, decat daca sta aproape si o pipaie sau o miroase%. /nca nu se obtine perceptivitate, adica copilul nu distinge obiectele, ci numai nuante de lumine. !"ista totusi, e"perimente, mai noi, dupa anumite preci#ari mu#ico-terapeutice de calmare a copiilor. 1edicii pediatrici nu recomanda asemenea solutii, desi ele au fost utili#ate si traditional prin asa numitele X cantece de leagan Y, insotite si de leganatul ca atare, care, dupa cum se stie provoaca si strabismul. ?. Stadiul distingerii obiectelor.

Abia in stadiul al ?-lea se produce vi#ual distingerea obiectelor si perceperea aspectelor sonore. 0u cat are mai multe obiecte care produc sunete diferite, copilul isi perfectionea#a perceptivitatea auditiva si cea vi#uala. -unt utili#ate obiecte intens colorate si sunt atarnate deasupra patutului. !ste fa#a in care copilul incepe sa intinda membrele dupa obiecte, cu intentia de a le pipai. &aca le apuca, l ,e uce la gura ca sa le guste, avand ca si simt fundamental, gustul. &istingerea obiectelor este un fel de fragmentare a mediului inconjurator, pana atunci uniform. B. Stadiul de comparatie a obiectelor.

/n acest stadiu este bine ca noul nascut sa aiba obiecte diferite, dar nu multe. 7ptime sunt cate ; obiecte colorate diferit intens sau care scot sunete diferite. Aici se constata, dimpotriva, ca cei care e"agerea#a cu numarul de obiecte, o fac in dauna copilului. &aca ii pre#inti numai ; obiecte diferite, copilul le distinge, daca ii pre#inti mai multe, el nu le mai distinge. Acestea sunt aspecte psihopedagocice de mare import. Pre#entarea de cupluri de obiecte inlesneste si reali#ea#a stadiul urmator , al D-lea. D. Stadiul de intelegere al relatiilor dintre obiecte.

!ste stadiul cel mai important din de#voltarea inteligentei, caruia ii corespunde pe plan mental, noetic $de gandire%, formarea schemelor sau structurilor mentale intelective, adica structurile prin care copilul intelege diferitele tipuri de relatii $mai mare decat2, mai mic decat2, mai rosu decat2, mai albastru decat2%. 7data cu intelegerea relatiilor dintre obiecte si ale relatiilor dintre obiecte si proprietati, copiii inteleg, de fapt, starile de lucruM starile de fapt, care sunt relatii intre obiecte, intre obiecte si proprietati, intre obiecte si clase de obiecte si intre clase de clase de obiecte.
13

--au facut e"perimente si pe animale, care pot manui obiecte, de e"emplu pe cimpan#ei, cu obiecte care pot fi suprapuse sau introduse unul in altul. 0opilul care are structura mentala introduce cu usurinta obiectul mai mic in cel mai incapator, fara sa mai incerce invers. Pe cand, cimpan#eul incearca intruna, nimerind numai intamplator. 0opilul intelege relatia, are structura mentala corespun#atoare. /. Stadiul intelegerii relatiilor dintre starile de fapt &adica ale intelegerii situatiilor'.

-ituatiile sunt relatiile intre cel putin ; stari de fapt. /n legatura cu obiectele, o situatie este compusa din minim ? obiecte, care sa fie introduse unul in celalalt. -e considera ca pana la = ani, copilul este capabil sa inteleaga situatiile. &ar pana la = ani, copii deja vorbesc. &in aceasta cau#a, s-a si oscilat intre =-G ani pentru inceperea educatiei prin scoala. &ar copilul poate ajunge in stadiul = inainte de a invata sa vorbeasca. !"perimentele facute, au dovedit ca el intelege operatii logico-matematice, implicatii, conjunctii si disjunctii, adica stie sa selecte#e relatiile obiectuale, sa e"ecutesituatii de succesiuni implicative intre starile de fapt si, bineinteles, situatiile cumulative, conjunctive ale obiectelor de fapt. -ingura problema psiholingvistica este aceea de comunicare. !l nu poate comunica in scris, nu poate desena stari de fapt si situatii, nici nu poate sa le e"prime vocal, decat prin sunete de satisfactie sau de indignare, in ca#ul nereusitelor. !ste vorba de asa-numita inteligenta operativa, lucrativa , in ca#ul copiilor cu handicap, inainte de educatie, prin e"primarea starilor de fapt si a situatiilor este necesara instituirea inteligentei operative, recuperarea cu alte cuvinte a stadiilor D si = din de#voltarea inteligentei noului-nascut. &aca e"ista mijloace speciale de intelegere ale e"perimentatorilor, ei pot incepe educatia copiilor cu mult inainte de a deveni vorbitori. Aceasta este si te#a unor adepti ai invatamantului de supradotati, care se practica in 9usia si -.H.A.. !"ista ; conceptii Prima, dupa care copilul poate fi educat inainte de a vorbi, dupa re#ultatele e"perimentelor ale celor = stadii, de nastere a inteligentei astfel incat pana la vasrta de G ani sa fie dZj[ supradotat, dupa care sa inceapa educatia speciala intr-un anumit domeniu, cu e"cluderea celorlalte, in care copilul a dovedit aptitudini. A ; conceptie, mai simpla, utili#ea#ata mai ales de americani, este de selectare a superdotatilor, dupa ce acestia, indiferent de metode, au ajuns la performante intr-un anumit domeniu. /ndiferent de metodele prin care se stimulea#a sau nu inteligenta, se urmareste, in cele din urma, obtinerea unor metode de e"primare in limbaj logico-simbolic, in formele de tip matematic. &e#voltarea inteligentei neverbale nu se face numai cu cele = stadii. 6imbajul neverbal se de#volta in cursul intregii veiti, prin mijloace speciale de comunicare in fiecare stiinta, in matematica, in fi#ica, in chimie, in mod special in tehnica, sunt persoane care au vi#iuni schematice ale unor aparate, ale unor mecanisme, asa se fac marile inventii, descoperiri, care, abia ulterior, se dovedesc adevarate.

14

!"ista si varste potrivite sau mai potrivite pentru performantele inteligentei. /n genere, dupa re#ultatele obtinute, frecventa cea mai mare este in jurul varstei de :>-;C de ani, cu mici e"ceptii inainte si dupa. /n unele domenii, datorita unor descoperiri deosebite, e"ista performante pana spre =C de ani. /n genere, incepe un fel de declin al capacitatii intelectuale, mai ales la persoanele care nu le e"ercita. Curs 9 a*rilie 2009

2.

-chemele mentale ale inteligentei sunt conditionate genetic , dar nu sunt ereditare, ci se instituie prin e"ersare si e"ercitiu. 1odalitatile de e"primare ale inteligentei, in cadrul unui lmbaj neverbal, de semne sau simboluri. &iferentierile dintre capacitatile intelective ale persoanelor umane, diferentieri ce sunt puse in evidenta prin testele de inteligenta. Principial, inteligenta este numai una dintre facultatile gandirii. (estarea ei nu trebuie sa insemne X condamnarea Y persoanelor mai putin inteligente, care poate fi deosebit de rationala sau speculativa. /n al doilea rand, in ciuda acceptarii asa-numitului indice de inteligenta, testele de inteligenta nu sunt absolute. Aceeasi persoana poate sa aiba performante diferite, in functie de varsta, in functie de starea sanatatii, in functie de e"ersarea inteligentei, de starea emotiva , de conditiile in care se face testarea, s.a.m.d%. &e aceea se face o medie statistica, , care poate fi mai mult sau mai putin potrivita. 7 alta conditie este cea de a face testele comparativ asa cum se fac de regula, in cadrul concursurilor. Adica, mai multe persoane sunt testate in aceleasi conditii si se urmareste diferenta dintre ele, nu performantele individuale, adica fata de aceeasi persoana, in conditii diferite, ci fata de persoane diferite, in aceleasi conditii. 7 alta problema este repetarea testelor care trebuie sa se faca la distante de timp si, de regula, fara un ceremonial care sa produca emotivitate. &e regula, re#ultatul nu trebuie sa fie cunoscut de catre subiectul testarii. (estele neverbale de inteligenta, intrucat semnele sunt limbaje neverbale, limbajele folosite in tehnica sunt limbaje simbolice. 6imbajul simbolic nu este numai vi#ual, ci este si limbaj acustic, tactil, olfactiv si gustativ. &ar mai ales pentru testele de inteligenta care apar in carti sunt vi#uale. Pentru a fi neverbale ele necesita si e"plicatii foarte putine. !"emplu de test de inteligenta neverbala X gaseste diferentele dintre ; imagini apro"imativ identice Y.
15

A intelege + a avea o repre#entare cat mai clara a starilor de fapt si a 22 astfel incat , fiecarei parti componente a repre#entarii sa-i corespunda o parte componenta a starii de fapt. &e regula, dupa eneutarea te"tului se da un timp necesar pentru aflarea raspunsului, timp care este esential. !ste important si modul de notare sau apreciere a re#ultatului. /n functie de timp si de re#ultat, se aprecia#a inteligenta a cel putin ; persoane, astfle incat, in legatura cu testul respectiv sa se aprecie#e ca una este mai inteligenta decat cealalta. 6a alt test, insa, re#ultatul poate fi invers. (estele vi#uale cu figuri geometrice sunt valabile pentru orice domeniu de speciali#are al subiectilor. Altele sunt insa speciale. Pe ba#a testelor de inteligenta ne dam seama ca e"ista persoane mai mult sau mai putin inteligente. /n functie de punctajul obtinut se fac clasificari. -tatistic, se dovedeste ca unele persoane obtin initotdeauna acelasi scor si pe ba#a acestora se elaborea#a uneori si indicele de inteligenta, care insa are o valoare relativa. 1ai e"ista o problema legata de caracterul persoanelor neverbale, adica ne putem da seaUma si fara utili#area testelor, H3!79/ de capacitatile intelectuale ale unei persoane, dupa urmatoarele criterii . !. ". 1. 2. #onformatia antropologica&infatisarea' Activitatea glandelor endocrine ". 0emperamentele #aracterele accentuate 3rupele sangvine

Acestia D sunt factori care pot stimula sau impedica activitatea intelectuala. -unt factori favorabili sau nefavorabili, dar nu intotdeauna strict determinanti. 1, CON)O(-ATIA ANT(OPOLOGICA

!"ista D tipuri de persoane 0ipul cefalic 0ipul respirator 0ipul digestiv 0ipul musculos 0ipul membros

TIP'L C&)ALIC

16

!ste tipul de persoana umana care are capul iesit in evidenta fata de conformatia corporala. Anomaliile acestui tip sunt hidrocefalicii, macrocefalicii, microcefalicii , acestea sunt situatii patologice. /ntervin aici si conformatia craniana dolihocefaleea si brahicefaleea. Hnele teorii rasiale considerau ca populatiile dolihocrane sunt mai inteligente decat cele brahicrane. /ndiferent de forma craniului, capacitatea creierului este mai mult sau mai putin favorabila sau nu inteligentei. Anumite minusuri produc deficienta in inteligenta , aprecierile se fac in functie de marimea craniului. .i#iognomia este stiinta care se ocupa cu descrierea unei persoane dupa caracteristicile fetei. 6atimeaM ingustimea fruntii, po#itia ochilor, proportiile dintre ochi, nas, barbie.

(oate acestea au fost numite au fost numite aberatii ale formelor craniene.

TIP'L (&SPI(ATO( 0onformatia tipului respirator are cabitatea toracica mare, cu umeri lati , au nevoie de aer mult, de miscare , favori#ea#a inteligenta. TIP'L 2IG&STIV !ste cu umerii inguisti si ba#inul lat, incetineala in miscari , nefoavorabil inteligentei. -unt persoane linistite si meditative. TIP'L -'SC'LOS /ndiferent de conformatia osoasa, are masa musculara in evidenta, fara sa faca sport. Activitatile lor nu sunt, de regula, elevat intelectuale. -e numeste si tipul atletic, fiind bun la sporturi, dar nu la alergat. TIP'L -&-<(OS Are membrele mari. 1ainile acestui tip sunt foarte indemanatice. /n genere, tipii membrosi sunt inteligenti. 2, ACTIVITAT&A GLAN2&LO( &N2OC(IN&

Activitatea glandelor endocrine este foarte importanta. 5una functionare a glandelor endocrine aigura conditii minime favorabile inteligentei.

17

Perturbatiile glandulare pot fi unele favorabile, altele defavorabile sau favorabile pt unele momente si varste si defavorabile pt altele. 3u ne putem da seama decat rareori dupa infatisarea persoanelor daca au probleme sau nu. !"ista deficiente glandulare care la anumite intensitati sau in anumite momente sunt stimulative, la altele sunt frenatorii. #, T&-P&(A-&NT&L&

=!urs>

2# a*rilie 2009

.i#iognomonia disciplina veche, se ocupa cu studiul trasaturilor fi#ionomice, proportiile fetei, infatisarea. medicii si comseticienii se ocupa cu aspectele fetei pro#atorii cand descriu cate o persoana pun accentul pe anumite trasaturi ale fetei care sa denote trasaturi de caracter si anumite particularitati comportamentale. !"ista figuri placute si neplacute, blande sau incruntate. /n functie de acestea ne putem da seama daca suntem buni observatori, cat si de capacitatile intelectuale ale unei persoane. .igurile persoanei vioaie care denota inteligenta, mobilitatea fetei, a ochilor, deoarece inteligenta presupune acuitate perceptiva, posibilitati de actiune rapida, de intervntie. A e"istat si o asa-numita fi#iognomonie animala. Peba#a asemanarii figurilor cu anumite animale se conchide ca persoana are si anumite caracteristici comportamentale asemanatoare. Glan.ele en.o!rine au influente in functie de buna lor functionare, dar mai ales de disfunctiile lor. Hnele sunt prielnice inteligentei, altele nu. 3eprielnice sunt cele care contribuie la disproportii fi#ice, accentuate, mare slabiciune sau obe#itate care impiedica atat buna functionare a organe,lor interne cat si a inteligentei , a gandirii in genere. -unt unele glande care printr\o functionare defectuoasa pot fi stimulative $glandele se"uale%. 7 activitate e"agerata presupune lipsa de timp pentru alte activitati. Hnele produc tulburari psihice serioase, dar intr-o anumita fa#a stimulea#a anumite boli. !"ista o teorie dupa care personalitatile geniale trebuie sa fie nebune.

(emperamentele B sanguin, coleric, melancolic, flegmatic.

0ele - sanguin si coleric favorabile inteligentei deoarece presupun activitate, actiune si reactii prompte la ceea ce se petrece in jur. 0elelalte, dimportiva, bune pentru meditatie, reflectie, dar nu pt actiune. (rasaturile de caracter accentuate sunt in numar de D :. hi*ere/a! persoane care iubesc ordinea, disciplina, punctualitatea si care pot indeplini actiuni de diferite tipuri, de la cele fi#ice la cele intelectuale, cu re#ultate remarcabile. 4ipere"actitatea e"agerata conduce la dereglari serioase psihice. $Aarl 6eonhard X Personalitati accentuate Y%
18

Personalitatile accentuate u sunt determinate prin temperament sau aptitudini. 3u isi pot corecta caracterul . daca se accentuea#a, ca si celelalte caractere accentuate persoana ajunge la maladii psihice +L D fa#e de evolutie a bolilor psihice determinate de caractere accentuate :% ;% ?% B% D% fa#a normala fa#a accentuata fa#a de psihopatie fa#a nevrotica fa#a psihotica

/n fa#a normala persoana hipere"acta actionea#a corect si foarte eficient. /n fa#a a doua e obsedata de e"actitate , incepe sa intre in conflict cu alte persoane. /n fa#a de psihopatie incepe sa sufere, se retrage, isi face un mediu al lui e"act. /n fa#a nevrotica incepe sa atace urmarind e"actitatea. /n ultima ajunge sa omoare sau sa fie omorat de cei din jurul sau. ;. hi*er*erseveren trasatura de caracter f buna in fa#a normala. 7amenii se straduiesc, lucrea#a, cand e accentuata nu ii mai lasa pe ceilalti sa lucre#e, sa progrese#e. ?. e"o iv trece repede de la bucurie la tristete. ?, nes a*ani D. .e"ons ra iv @ !" 9ichard al ///\lea vorbea de parca era cel mai tare, contient ifiind ca are niste probleme fi#ice. 1inte in asemenea hal ca si el crede ce spune. /n fa#a buna e in stare sa demonstre#e lucruri greu de cre#ut pentru altii si ceea ce nu trebuie, ce nue "ista. (ipul estimulativ pentru inteligenta, pentru gandire, pana ajunge in fa#a proasta.

8rupele sanguine

B tipuri /.C , //. A: , ///.5; , /J. A5 $5?% o au fost considerate ca fiind importante numai pentru transfu#ii in ca#uri de accidente datorita faptului ca sunt incompatibile, dar in ciuda unor statistici care aratau ca in mod evident e"ista grupe preponderente la anumite populatii, dar nu e"ista grupe e"clusive s-a considerat ca n-au vreo importanta deosebita. Abia spre #ilele noastre datorita in tarile civili#ate a fenomenului de obe#itate sau de slabire e"cesiva, s-a va#ut ca modul de hranire are consecinte IM- in functie de grupa sanguina. o --a costatat de e" ca gr A; este o grupa vegetariana. Persoanele care nu respecta regimul vegetarian risca tulburari de nutritie, boli grave si dispo#itii fi#ice. o 8r 5? este o grupa de carnivori care daca nu respecta e"igentele grupei ajung la aceleasi tipuri de deranjamente, grupa C si A5 avand de asemenea partiularitati. 3u e"ista populatii cu aceeasi grupa, dar cu grupe preponderenta. o 0entral europenii au A; $germanii%. =C] din ei sunt obe#i. 8rupele indoeuropene erau vegetariene. /n#ii, armatele romane vegetarieni. o 0ele care nu se hranesc corespondent cu cerintele grupei +L amenintate de anomalii fi#iologice. &aca o persoana inteligenta este sub sau supraponderala nu mai gandeste corespun#ator $in legatura cu o"igenarea creierului%. &upa aspect corporal +L daca respecta sau nu restrictiile grupei. Anumite #one geografice sunt prielnice mai multe milenii unu anumit tip de hrana. 3u se stie care e determinanta.

19

A*li!abili a ile ehni!o$s iin ifi!e lu!ra ive ale in eligen ei

/nteligenta presupune actiune, particularitate, descurcarea rapida in situatii si stari de fapt ca si crearea lor. !" inginerii, inventatorii. /ntellectus sino officio rationis +L cataclisme. 9atiunea + facultate a gandirii , capacitatea gandirii de reflectare a esentei lucrurilor individuale ce sunt ele. S/nteligenta cum sunt lucrurile ,T capacitatea gandirii prin care reflectam ce sunt obiectele, esenta nu e perceptibila sen#orial. -e ba#ea#a pe reflectivitate. Perceptia presupune pre#enta obiectului si a organelor de simt. 9eflectia presupune re#ultatul perceptiei in comparatie cu alte re#ultate ale perceptiei pentru surprinderea esentei. Curs 1, a% b% c% d% INT&LIG&NTA Procese psihice perceptia si intuitia &omeniul ontic de referinta stari de fapt si situatii + .orme logice functii, relatii si operatii !"primarea lingvistica limbaj simbolic &semne si simboluri'.vizuale &grafice', acustice etc. A "ai 2009

2, a% b% c% d%

(ATI'N&A Procese psihice contemplatia si reflectia &omeniul ontic de referinta esenta obietelor individuale .orme logice notiunea, judecata, rationamentul&silogismul' !"primarea lingvistica cuvantul semnificativ, propozitia, relatii propozitionale&fraze', discursul.

#, a% b% c% d%

SP&C'LATI'N&A Procese psihice meditatia si revelatia &omeniul ontic de referinta totalitati infinite, procesualitati .orme logice ) categoria relatiilor intercategoriale, scheme dialectico.speculative !"primarea lingvistica ) limbaj categorial nepredicativ.

20

(a iunea B *ro!esele *sihi!e sun .iferi e .e !ele ale in eligen ei+ ai!i vorbi" .e !on e"*la ie, A contempla + a i#ola un lucru de mediu, a-l compara cu celelaltesi a-i surprinde insusirile esentiale fara de care obiectul respectiv nu poate fi ceea ce este. !-!3(A nu este perceptibila. 9atiunea are nevoie de cuvant, intrucat el surprinde esenta si raspunsul la intrebarea X ce este W Y. !senta poate fi aceeasi, dar se e"prima diferit, in functie de limba. Hnele cuvinte s-au nascut din onomatopee, din sunetele pe care le scot. Primele cuvinte au fost mono- sau bisilabice. --au diferentiat in functie de conditiile climatice. Aceste cuvinte care e"prima esenta, calitatile si relatiile, astfel incat, in cadrul judecatilor, contribuie la alcatuirea lor, adica la combinatii intre notiuni. 9elatiile dintre propo#itii se e"prima prin rationament. 9atiunea se ba#ea#a pe alte procese psihice, decat inteligenta.

-P!0H6A(/H3!A este facultatea gandirii, care se ba#ea#a pe meditatie si revelatie, se refera la totalitati infinite si procesualitati si se e"prima prin limbaj categorial. A medita nu inseamna a contempla, din cau#a ca obiectele de referinta il constituie totalitatile infinite si procesualitatile infinite.

1editatia + proces psihic comple", care are mai multe etape 1editatia mistica $transcendenta si transcedentala% 1editatia stiintifica 1editatia artistica

!tapele :. Pregatirea ;. 0laustrarea ?. 9ela"area B. 0oncentrarea $mentala% D. 9evelatia

21

:. Pregatirea /n general, meditatia se face intr-un cadru organi#at, personal sau colectiv. -e poate constata, cu aparatura moderna $encefalograf%, cand se obtine starea de meditatie, spre deosebire de starea de perceptie sau de reflectie. -tarea de meditatie nu se obtine la comanda, este necesara o etapa de pregatire, care se face, de regula, sub indrumarea cuiva, care a reusit performanta.$preoti, medici, psihologi, guru% Pregatirea se face si prin regim alimentar deosebit, hrana moderata. /n aceasta perioada de pregatire se face si o initiere teoretica, prin care se e"plica ce se urmareste. /n ca#ul meditatiei stiintifice sunt necesari ani de pregatire. Pregatirea se incheie cu obtinerea unei stari considerata propice, potrivita pentru inceperea meditatiei. 1editatiile de genul acesta se fac si in anumite discipline orientale 'oga. ;. 0laustrarea -i#olarea, lipsa de activitate, obisnuita cu liniste deplina si intuneric, cu control asupra perceptiilor. 0laustrarea are o mare importanta pentru e"ercitarea starii de neperceptivitate. ?. 9ela"area -e face in claustrare si este o etapa importanta. -e poate face si intr-un mediu obisnuit. !a se face prin tipuri speciale de respiratie, prin care se obtin diferite ritmuri cardiace. -e poate ajunge chiar la performanta de incetinire a ritmului cardiac, uneori pt perioade incredibil de lungi. !"ista si anumite mijloace artificiale de obtinere a rela"arii $vi#uale sau auditive%, ele au menirea de a dirija atentia. /n meditatia orientala, mijloacele vi#uale se numesc 1A3&A6!, fiind un fel de desene cu linii, care urmarite cu privirea te duc spre un anumit punct. 0ele auditive se numesc 1A3(9!, fiind combinatii de vocale si consoane ce alcatuiesc cuvinte fara inteles. Procedeul este de impartire a corpului uman pe vocale. Alcatuirea unui cuvant pe ba#a vocalelor respective are menirea de a tre#ii atentia in legatura cu partea organica pe care o repre#inta organele. B. 0oncentrarea &upa ce s-a reali#at rela"area deplina, inseamna indreptarea atentiei catre scopul urmarit al meditatiei.
22

!"ista si anumite posturiMpo#itii ale corpului care, prin e"ercitare contribuie la concentrare. 7rientalii aleg posturi ciudate pentru a obtine un anumit efect. Aceste po#itii sunt alese pentru a impedica somnul. /n perspectiva concentrarii, se obtin ritmuri de meditatie. 9itmurile specifice, stoparea totala a perceptivitatii, se obtine o stare generala de gen catalectic. !ste o stare care se obtine greu si se pierde usor. /n cadrul concentrarii se obtin si efecte parapsihologice, sen#atii de levitate, teleportare, pe care adevaratul meditator este pregatit sa le estompe#e, fiind efecte deranjante ale meditatiei. D. 9evelatia !ste un termen folosit, adesea, incorect. !ste o traire si nu o suma de imagini, ea este o traire a unui sentiment deosebit care depaseste intelegerea si rationarea, care nu poate fi e"plicat sau descris, ori comunicat verbal si care inseamna trairea autentica a obiectivului meditatiei, care abia ulterior poate fi apro"imativ redat in functie de mijloacele de comunicare speculative $mistice, stiintifice sau artistice%. Pe ba#a lor se obtin marile revelatii, in legatura cu incepututl sau sfarsitul lumii. Apocalipsis + revelatie.

23