Simona Nicoleta Lazăr

Simona Nicoleta Lazăr (n. 28/29 decembrie 1968, Livezi, județul

Bacău) este o poetă, prozatoare, editoare și jurnalistă română,
membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZP) și a
Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România
(AJTR). Este căsătorită cu jurnalistul Valentin Țigău. Nume de
presă: Simona Lazăr. Nume civil: Simona Nicoleta Țigău.

Studii
Urmează cursurile gimnaziale și liceale la Bacău (Școala gen. nr. 5
"Alexandru cel Bun", Școala gen. nr. 16 "Alecu Russo", Liceul
Economic și de Drept Administrativ - azi Colegiul Economic „Ion
Ghica” Bacău). Își continuă studiile la Universitatea Valahia din
Târgoviște, luându-și licența în Biblioteconomie și Arhivistică
(2003) cu o teză despre Fondurile "Localia" și "Personalia" ale
bibliotecilor. A urmat cursuri de SEO și de social-media.

Parcurs literar
Primele versuri îi sunt publicate, cu un pseudonim timid (Anomis),
la rubrica "Poșta redacției" a revistei "Ateneu", din iarna anului
1985, cu un scurt comentariu semnat de poetul Sergiu Adam.
Debutează cu poezie în anul 1987, în revista "Limba și literatura
română pentru elevi" (București). Publică poezie, proză și interviuri
în revistele literare: "Ateneu" (Bacău), "Literatorul" (București),
"Luceafărul" (București), "România literară" (București), "Dacia
literară" (Iași), "Convorbiri literare" (Iași), "Tribuna" (Cluj Napoca),
"Steaua" (Cluj Napoca), "Ecart" (București), "Literatura și Arta"
(Chișinău), "Lumină lină" (New York), "Haemus" (în limba albaneză,
București), "Bana armânească" (în aromână, București) ș.a.

De-a lungul timpului obține 14 premii și mențiuni la concursuri

naționale de creație literară, între care cele mai prețioase rămân:
"Marele Premiu Zaharia Stancu" (Salcia, Teleorman, 1994), "Premiul
pentru volum în manuscris" la Festivalul de poezie de la Sighetu
Marmației (1994), "Premiul special pentru volum în manuscris" la
Concursul de poezie "George Coșbuc" (Bistrița, 1994).

În 2008, e nominalizată la cea de a XVI-a ediție a Festival di Poesia

Erotica Baffo, de la Veneția, președinte Albert Gardin.

La Bacău, a frecventat, de-a lungul anilor, cenaclurile "George

Bacovia" (al revistei "Ateneu"), "Eșarfe de mătase" (haiku - cenaclu
pe care l-a înființat împreună cu dr. Dumitru Radu, în 1990),
"Boema" (cenaclu pe care l-a înființat alături de jurnalistul și
scriitorul Claudiu Târziu, în 1993) și "Avangarda XXI".

Volume
A debutat în volum în anul 1996, cu "Somnul grifonului"[1]
(versuri), editura "Deșteptarea", Bacău, cu o "Precuvântare" de
Cezar Ivănescu. Au urmat volumele de poezie "Iarba
manuscriselor"[2] (editura "Plumb", Bacău, 1997), "Corabie spre
Magonia"[3] (editura "Semne", București, 1998) și "Toamnă în
Casiopeea" (editura "Ager", București, 2004).

A fost inclusă, de asemenea, cu poezie în antologiile: "Un sfert de

veac de poezie" (antologie a Festivalului de Poezie de la Sighetu
Marmației, editura "Fundația Luceafărul", București, 1998), "Poezia
pădurii" (editura "Orion", București, 1999; o antologie de Radu
Cârneci). De asemenea, poezia sa a fost tradusă în limba
albaneză și inclusă, de Kopi Kycycu, într-o antologie a poeților
români.

A publicat două cărți de bucate: "Rețete de Paști", în colaborare cu

Simona Chiriac (2007) și "Rețete alese pentru post și Crăciun"
(2010), ambele volume apărute la Editura "Jurnalul" (București).

A publicat, la Editura Jurnalul (București, 2006), volumul „Carte de

bucate. 190 de rețete alese și încercate de o prietenă a tuturor
femeilor celor casnice”, de Maria Maurer (după ediția princeps din
1847) - ediție îngrijită și prefațată.

A publicat, la Editura Cartex (București, 2009), volumul "Dictatura

gastronomică. 1501 feluri de mâncare" de Constantin Bacalbașa
(după ediția din 1934-1935) - ediție îngrijită și prefațată, cu câteva
sute de note și anecdote.

A publicat, la Editura GastroArt (București, 2018), volumul

„Bucătăria română. Carte coprinzătoare de mai multe rețete de
bucate și bufet. 1865”, de Christ Ionnin - ediție îngrijită, prefațată,
adnotată și cu un studiu despre „O cronologie a cărților de bucate
din secolul al XIX-lea”.

A publicat volumul „Cărticică folositoare” (ediție bibliofilă), Editura

Jurnalul, 2005 (după ediția princeps din 1806) - ediție îngrijită și
prefațată.

A prefațat volumele: "Rețete culinare turdene", Dana Deac, editura

reDescoperă, Cluj Napoca, 2005; "Cărticică folositoare" (reeditarea
primei cărți de economie domestică publicată la București, în
1806), Editura Jurnalul, București, 2005; "Carte de bucate. 190 de
rețete alese și încercate de o prietenă a tuturor femeilor celor
casnice", de Maria Maurer (reeditarea primei cărți de bucate
tipărite în Țara Românească, în 1847, la București), Editura
Jurnalul, București, 2006; "Bucatele noastre. Carte cu preparate
mai mult sau mai puțin românești", Horia Vîrlan, Editura NOI -
Mediaprint, București, 2009; "77 Istorii și rețete din Epoca de Aur",
Veronica Bectaș, Editura Cartex, București, 2010.

A îngrijit cea mai nouă ediție a cărții de bucate a lui Radu Anton
Roman, care a apărut într-un format nou, ilustrat și revizuit, sub
titlul "Poveștile bucătăriei românești" (7 volume, Editura Jurnalul și
Editura Paideia, 2010). În această nouă serie, semnează prefața
volumului II.

În prezent, lucrează la romanul "Casa cu tamarisc"[4]

A obținut următoarele premii: Premiul AJTR 2009 (Asociația

Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România) pentru ediția
îngrijită și adnotată a volumului "Dictatura gastronomică. 1501
feluri de mâncare" de Constantin Bacalbașa, Editura Cartex, 2009.
* Premiul ANBCT 2009 (Asociația Națională a Bucătarilor și
Cofetarilor din Turism) pentru ediția îngrijită și adnotată a
volumului "Dictatura gastronomică. 1501 feluri de mâncare" de
Constantin Bacalbașa, Editura Cartex, 2009. * Premiul AJTR 2010
(Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)
pentru coordonarea celor 7 volume din "Poveștile bucătăriei
românești" de Radu Anton Roman (ediție ilustrată), Editura
Jurnalul & Editura Paideia, 2010.

Are în pregătire volumele: "Bucătărie română" (Christ Ionnin, prima

reeditare - adnotată și prefațată - după anul 1865), "Meniuri de la
botezuri, logodne și nunți regale", „La masă cu scriitorii.
Chiolhanuri literare de altădată - meniuri, istorii, rețete. Alecsandri,
Creangă, Caragiale, Goga”, „Istoria mititeilor românești - de la
legendă la rețetă” și „366 de rețete de post și de frupt culese din
satele României”. .
Referințe critice
Despre cărțile sale s-au pronunțat: Laurențiu Ulici [1], Ion Rotaru [2],
Cezar Ivănescu [3], Eugen Budău[4], Ion Murgeanu [5], Vlad Sorianu
[6] [7], Cornel Galben[8] [9], Radu Cârneci[10], Ion Cocora, Grigore
Traian Pop [11], Nicolae Dan Fruntelată [12], Ștefan Vida Marinescu
[13], Marius Manta [14], Ioan Lazăr [15], Constantin Călin [16], Tiberiu
Lovin [17], Ioan Romeo Roșiianu[18] ș.a.

Cezar Ivănescu scria despre poetă,la debutul său în volum, în

1996: "Simona Nicoleta Lazăr este, indiscutabil, o poetă împlinită,
sigură pe scriitura ei de un mare rafinament stilistic. “Somnul
grifonului”, volumul ei de poeme în manuscris, dezvăluie o știință
a scrierii unei poezii eliptice, dificile, un gen de “lirism abstract” și
ermetic, avându-și modelul în poezia lui Eugenio Montale.
Aparenta secitate stilistică ascunde un psihism marcat de o
conștiință tragică și o emotivitate profundă, voalată de tonul
ironic, cinic uneori. Izbânzile ei cele mai mari din acest întâi volum
sunt totuși acele poeme care depășesc cenzura intelectuală și se
revarsă în incantații fluide și pure, ca rugăciunile: “Nu-mi număra,
Doamne, durerile!/ tot ce se numără moare// din sângeria mirare/
îndoită cu apă neîncepută, tămăduitoare/ dă-mi câte trei picături/
după fiece zi fără soare// altoiește-mi întrebările cu prejudecăți/ și
ridică împrejurul inimii mele/ ziduri cenușii de cetăți// fă din
tăcerile mele oști înzăuate/ și gătește-mi spaimele cu ii înflorate//
seamănă-mă, seceră-mă, Doamne,/ mă fărâmă între două pietre
de moară/ frământă-mă, dospește-mă și mă coace/ împarte-mă
pe la conace/ dă-mă de suflet la vecine// nu-mi număra durerile,
Doamne!/ numără-mă pe mine!” Premiată la nenumărate
concursuri naționale de poezie, Simona Nicoleta Lazăr, poetă
originală și puternică, se va impune, suntem siguri, cu acest
volum, în generația poetică “nouăzecistă”, o generație luxuriantă și
plină de promisiuni." (Precuvântare la volumul "Somnul grifonului"
-1996)

Publicistică și activitate editorială

Presa scrisă (print și online)

Debutul publicistic: mai 1992, ziarul "Ziua", Bacău.

Până în anul 2000, a continuat să activeze, ca jurnalist, la

publicațiile "Ultima oră" (Bacău), "Deșteptarea"[5] (Bacău),
"Examene" (București). În perioada 1993-2000 a colaborat la
revista "Rampa și ecranul" (București).

Din vara anului 2004 până la sfârșitul anului 2014 este editor la
"Jurnalul Național" (București), unde conduce suplimentele
"Jurnalul de Bucătărie"[6] și "Jurnalul de Călătorie"[7] și
coordonează, de asemenea, activitatea Editurii "Jurnalul"[8] . Din
septembrie până în decembrie 2010, ține săptămânal, în paginile
publicației "Jurnalul de Duminică"[9] o rubrică de cronică de carte
de poezie, unde semnează, între altele, articole despre poezia lui
Radu Cârneci, Pablo Picasso, Pablo Neruda, Herta Muller, Ana
Blandiana, Ion Cocora, Dinu Olărașu, Ion Zubașcu, Rabindranath
Tagore, Eliza Macadan... Din noiembrie 2011, ține în paginile
"Jurnalului Național" rubrica "Bombe de presă de acum 100 de
ani", explorând ceea ce preocupa opinia publică și presa de acum
un secol. Începând cu luna aprilie a anului 2013 inițiază și susține
constant o campanie de presă pentru sprijinirea familiilor copiilor
cu autism.

Din august 2013, semnează și în publicația online Revista Felicia,

al cărei redactor șef este din februarie până în decembrie 2014.

Își încetează activitatea la Revista Felicia și Jurnalul Național în

ianuarie 2015.

Din iulie 2018 este redactor colaborator la publicația online

ZIARMEDICAL.RO , unde publică interviuri (text și video) și
reportaje pe teme medicale.

Din iulie 2018 colaborează la revista „Taifasuri ”, cu reportaje și

interviuri pe teme: culturale, istorice, gastronomice, medicale,
religioase și de turism.

Radio

În perioada septembrie 2008 - septembrie 2010 și apoi în

perioada iunie-septembrie 2011 realizează, la Radio România -
Antena Satelor[10] , emisiunea de antropologie culinară
românească "Focul din vatră"[11] , în fiecare sâmbătă, cu începere
de la ora 11 fix.

În decembrie 2010 își începe colaborarea cu Radio România

Internațional. Din ianuarie 2011 susține la Radio România
Internațional rubricile de autor "Poetul despre poeți" - eseu despre
lirica românească (săptămânal, miercuri și joi), "În România, acum
un secol" - eseu despre faptul divers și faptul istoric (săptămânal,
miercuri) și "Reporter RRI" - reportaj radiofonic (săptămânal,
vineri); colaborează la rubricile/emisiunile: "Românii de lângă noi",
"Weekend cu prietenii", "Secretele bucătăriei românești", "Magazin
RRI". Începând cu noiembrie 2011, în fiecare cea de a doua zi de
luni din lună, realizează, la Radio România Internațional emisiunea
"Invitat la RRI", aducând în fața microfonului mari nume ale
spiritualității românești. Printre invitați: academicienii Eugen
Simion, Dan Berindei și Solomon Marcus, actorii Dan Puric și Maia
Morgenstern, Radu Câmpeanu și Mircea Ionescu Quintus,
președinți de onoare ai Partidului Național Liberal, poeții Ana
Blandiana, Radu Cârneci și Marko Bela, multiplul campion mondial
și olimpic Ivan Patzaikin, rapsodul Grigore Leșe ș.a. Își încheie
colaborarea oficială cu SRR în aprilie 2013.

Din ianuarie 2015 revine la Radio România Antena Satelor, ca

realizator - reportaje (Lada de zestre), eseuri radiofonice (Gusturi
românești), rubrica Rețeta zilei, precum și emisiunea „Focul din
vatră” (emisiune de antropologie culinară românească), pe care o
reia, cu aceeași ritmicitate, sâmbăta, de la 11 fix - si coordonator
al paginii media www.antenasatelor.ro.

Din septembrie 2015 intră în grilă cu două noi emisiuni: „Sarea în

bucate” (care înlocuiește Focul din vatră), după un concept
original, primul „show culinar radiofonic” din România - în fiecare
sâmbătă de la ora 12,20 - emisiune în care îl are partener pe
Romeo Lupu; și „Pe ulița vieții” (interviuri de excepție cu oameni
născuți la sat) - în fiecare duminică de la ora 12,20. Fiecare editie
din aceste doua emisiuni numara intre 250.000 si 300.000 de
ascultatori.

Din septembrie 2016, intră în grilă cu o rubrica nouă - „Ghidul

bunelor maniere”, în cadrul emisiunii Vrem să știi, de luni până
vineri. Tot din toamna anului 2016, împreună cu Romeo Lupu,
realizează micro-emisiunea „Bilet de vacanță”, care se difuzează
în fiecare sâmbătă și duminică, de la orele 15,15. Emisiunea
conține, între altele, un reportaj de turism, informații practice și o
pilulă de cultură turistică.

Editură

În anul 2000 a fost pentru scurtă vreme redactor-șef al Editurii

"Carol Davila" a Confederației Naționale a Femeilor din România.
În perioada 2000-2004 a fost redactor-șef al Editurii "Ager", iar în
2003-2004 a activat, totodată, la Biblioteca Metropolitană
București[12] . Din aprilie 2007 până în decembrie 2014,
coordonează activitatea Editurii "Jurnalul".

Semnează și cu numele: Simona Lazăr

Premii, asociații, conferințe

Este membru activ al Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de

Turism din România (AJTR). Este membru activ al Uniunii
Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR).

În ianuarie 2010 obține Premiul AJTR 2009 pentru Reportaj

(Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)
pentru articolele publicate în Jurnalul Național, Jurnalul de
Bucătărie și Jurnalul de Călătorie. Este nominalizată la Premiul
Clubului Presei de Turism FIJET România pentru anul 2009, pentru
articolele din Jurnalul de Călătorie.

În decembrie 2009 este premiată de ANTREC România (Asociația

Națională a Turismului Rural, Ecologic și Cultural) "pentru
pasiunea cu care promovează gustul turismului rural,în paginile
Jurnalului de Bucătărie". În ianuarie 2014 obține Premiul AJTR
2013 pentru înființarea și susținerea publicației online "Presa de
turism" - www.presadeturism.ro - site-ul oficial al Asociației
Ziariștilor și Scriitorilor de Turism din România (AJTR).
În ianuarie 2016 obține Premiul AJTR „Unda călătoare” pentru
2015, acordat pentru conceptul original al emisiunii „Sarea în
bucate”, primul „show culinar radiofonic” din România.

În martie 2016 obține Premiul de Excelență în Jurnalism la Gala

Premiilor Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pentru anul
2015, juriul motivând astfel premiul acordat: „Invitații Simonei
Nicoleta Lazăr surprind întotdeauna printr-o răsturnare a
conveniențelor. Ascultându-i, nu poți să ratezi un exercițiu de
gimnastică a minții. Am urmărit-o în nenumărate ediții radiofonice
și niciodată n-am izbutit să decodific acel ritual magic prin care
reușește să-și determine interlocutorul să elibereze gândurile
nerostite până atunci. Emisiunile ei au marele merit că te fac să
asculți. Să accepți. Să gândești și să stai de vorbă. Simona
Nicoleta Lazăr - premiul de excelență în jurnalism pentru
redescoperirea și popularizarea tezaurului spiritual, tradițional și
identitar al satului românesc.”

În ianuarie 2018 obține Premiul AJTR „România rostită cu

sufletul” pentru anul 2017, acordat pentru emisiunea „Bilet de
vacanță” de la Radio Români Antena Satelor.

În iulie 2011 află că Ucraina a declarat-o „persona non grata” și i-a

pus interdicție de intrare pe teritoriul statului ucrainean, ca
„pedeapsă” pentru cele unsprezece articole despre soarta
românilor din Basarabia de Sud, scrise în primăvara anului 2009 și
publicate în Jurnalul Național . Interdicția a fost dată pe durata
maximă, 5 ani. Imediat ce este făcută publică această pedeapsă -
în urma unui incident la granița cu Ucraina, când un grup de
jurnaliști români care se deplasa în Basarabia de Sud, pentru
sfințirea bisericii românești de la Hagi-Curda, este blocat mai
multe ore de vameși - Consiliul Mondial Român și Fundația
Națională pentru Românii de Pretutindeni îi acordă Diploma de
onoare pentru "Merite deosebite în cunoașterea problematicii
românilor de pretutindeni”

În mai 2016 i se decernează, alături de Valentin Țigău, PREMIUL

„MILE CĂRPENIȘAN” pentru CURAJ ȘI EXCELENȚĂ ÎN
JURNALISM.

În perioada septembrie 2009-septembrie 2011 se implică activ

într-un program de profesionalizare a 20 de tineri din medii social
defavorizate, organizat la Sighișoara, în cadrul unui proiect la care
Jurnalul Național este partener. Sarcinile sale, în Proiectul „Centrul
de formare și integrare profesională «Curcubeu»„ - cofinanțat de
Fondul Social European (FSE), prin Programul Operațional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013
„Investește în Oameni!”, în cadrul Axei Prioritare 6 „Promovarea
incluziunii sociale”, au constat în organizarea cursurilor speciale
cu bucătari celebri și a cinelor VIP, precum și coordonarea
mediatizării proiectului.

În ianuarie 2012 este aleasă prim-vicepreședinte al Asociației

Ziariștilor și Scriitorilor de Turism din România (AJTR), cea mai
veche asociație profesională a jurnaliștilor de turism din România,
înființată în 1949, fiind astfel recunoscuta de colegii de breasla
pentru meritele sale profesionale. După câteva luni, renunță la
această poziție, dar rămâne membru activ AJTR.

Susține, în calitate de invitat, mai multe conferințe despre presa

gastronomică și presa de turism din România în fața studenților și
a masteranzilor de la Academia de Studii Economice, facultatea
de Economia Turismului. Susține, în calitate de invitat, mai multe
conferințe despre editarea de carte și presă în fața masteranzilor
de la SNSPA (Scoala Națională de Studii Politice și
Administrative).

În 7-8 iunie, la primul Congres de Gastronomie și Vin, organizat de

Vinul.Ro și GastroArt.Ro, se numără printre speakers-ii panel-ului
„Istoria gastronomiei românești și identitatea culinară națională”.

WEB

În decembrie 2011 lansează site-ul Vacanțierul.ro , "Ghidul

vacanțelor și călătoriilor tale. Destinații, sfaturi, recomandări, idei,
jurnale și alte gânduri să-ți fie de folos", o platformă pentru
articole de turism, impresii de călătorie, note gurmande și multe
alte subiecte utile vilegiaturiștilor și profesioniștilor din turism,
deopotrivă.
Din ianuarie 2012 până în septembrie 2013 coordonează
publicația online "Presa de turism" - www.presadeturism.ro - site-
ul oficial al Asociației Ziariștilor și Scriitorilor de Turism din
România (AJTR). Începând cu ianuarie 2016, reia coordonarea
respectivei publicații online.

Din august 2013, semnează și în publicația online Revista Felicia,

al cărei redactor șef este din februarie până în decembrie 2014.

Din ianuarie 2015, coordonează site-ul oficial al postului Radio

România Antena Satelor - www.antenasatelor.ro

Din septembrie 2016, colaborează și cu site-ul oficial al Asociației

Romanian Hostelling, destinat turismului pentru tineret,
www.hostelling.ro.

Din martie 2017 colaborează la site-ul GASTROART.RO cu

articole de istorie a literaturii gastronomice românești, istorie și
antropologie culinară românească și internațională.

Din iulie 2018 este redactor colaborator la publicația online

ZIARMEDICAL.RO , unde publică interviuri (text și video) și
reportaje pe teme medicale.

Alte saituri, tematic: blog personal - Carnete , autism - Prietenii lui

Mihnea , turism - Travelsfera
Activează în social media, pe domenii: turism, istorie, cultură, arta
spectacolului, gastronomie, restaurație, medicină ș.a,

Note
1. ^ Laurențiu Ulici, "Orgoliul liniei înguste", în ziarul "Curentul", 19
august 1999, pagina 19, rubrica "Cronica literară", București
2. ^ Ion Rotaru, "O istorie a literaturii române de la origini până în
prezent", volumul V, Editura Niculescu, pag. 442-443, București
3. ^ Cezar Ivănescu, "Precuvântare", în volumul "Somnul grifonului"
de Simona Nicoleta Lazăr, p. 5-6 Editura Deșteptarea, 1996, Bacău
4. ^ Eugen Budău, "Bacăul literar", Editura Universitas XXI, 2004, pag.
784-785, Iași
5. ^ Ion Murgeanu, "Simona Nicoleta Lazăr: Toamnă în Casiopeea",în
volumul "Excelsior. Medalioane literare. Eseuri culturale", 2009
6. ^ Vlad Sorianu, "O liră proaspătă", în ziarul "Viața băcăuană", 3, nr.
141, 9-15 mai 1997, p. 6, Bacău
7. ^ Vlad Sorianu, "Autori și cărți", în revista "Ateneu", 34, nr. 9, sep
1997, p. 5, Bacău
8. ^ Cornel Galben, "Triunghiul de taină", în volumul "Poeții Bacăului
la sfârșit de mileniu: debuturi 1990-2000", pp. 62-63, Editura Studion,
2005, Bacău
9. ^ Cornel Galben, "Eternul ca veșnică ispită", în volumul "Alergând
prin subteranele textului", pp. 64-66, Editura Corgal Press, 2010,
Bacău
10. ^ Radu Cârneci, "Călătoria spre esențial", în revista "Rampa și
ecranul", 9, nr. 7-8-9-10, 1998, p. 64-65, București
11. ^ Grigore Traian Pop, "O mie de poeți post-decembriști", în
"Caiete critice", 2003, București
12. ^ Nicolae Dan Fruntelată, "Poemul de la granița durerii", în revista
"Examene", nr. 131-132/ 11-17 ianuarie 1999, București
13. ^ Ștefan Vida Marinescu, "O «corabie» de vis", în revista "Placebo
- literatură, artă, idei", nr. 33,34,35/1999, anul IV serie nouă, pag. 23,
București
14. ^ Marius Manta, "Provocarea imaginilor", în ziarul "Deșteptarea",
nr. 2505, 26 august 1998, pag. 13, Bacău
15. ^ Ioan Lazăr, "Autori și cărți", în revista "Ateneu", 34, nr. 3, martie
1997, p. 5, Bacău
16. ^ Constantin Călin, "Marginalii la Dorador. Un paragraf pentru
Simona", în ziarul "Deșteptarea", 8, nr. 2192, 15 aug 1997, "Sinteze
lit.- crit.- soc.", 8, nr. 31, 15 aug 1997, p. 8, Bacău
17. ^ Tiberiu Lovin, "Ziarista Simona Nicoleta Lazăr a scos al treilea
volum de poezie", în ziarul "Monitorul de Bacău", 4, nr. 203, 29 aug
1998, p. 3, Bacău
18. ^ Roșiianu, Ioan Romeo (2015). Pictorii cuvintelor.

Bibliografie
Ion Rotaru - "O istorie a literaturii române de la origini până în
prezent", volumul V, 2001, Editura Niculescu.
 Eugen Budău - "Bacăul literar", 2004, Editura Universitas XXI, Iași
Cornel Galben - "Poeții Bacăului la sfârșit de mileniu", Editura
Studion, Bacău, 2005
Cornel Galben - "Alergând prin subteranele textului", Editura
Corgal Press, Bacău, 2010
Viorel Savin, Eugen Budău - "Scriitori băcăuani; dicționar",
Editura Plumb, Bacău, 2000
Grigore Traian Pop - "O mie de poeți post-decembriști", în
"Caiete critice", 2003
Ion Murgeanu - "Excelsior. Medalioane literare. Eseuri culturale",
2009
Ioan Romeo Roșiianu - „Descâtecul poetic și joaca de-a poezia”,
în „Pictorii cuvintelor”, Editura TIPO Moldova, 2015

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Simona_Nicoleta_Lazăr&oldid=12358574

Ultima modificare efectuată acum 4 luni de către un utilizat…

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0 , exceptând cazurile în care se

specifică altfel.