Angela Marinescu

Poetă română
Angela Marinescu
Date personale
8 iulie 1941,
Născută
Arad
Naționalitate română
Cetățenie România
Ocupație poet
Limbi limba română[1] 
Activitatea literară
Activă ca scriitoare postbelică
Mișcare/curent literarpostmodernism
Operă de debut Sânge albastru
Modifică date / text  
Angela Marinescu (n. 8 iulie 1941, Arad)
este o poetă română.

Biografie
 Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism -
Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism
 Scriitori români

Listă de autori de limbă română

Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
  

Numele Angela Marinescu este un

pseudonim, numele real fiind Basaraba-
Angela Marcovici. A folosit și
pseudonimul Basaraba Matei. Este fiica
lui Marius Marcovici, funcționar superior
la Prefectura orașului Arad, și a Mariei (n.
Martiș), profesoară de educație fizică și
campioană națională la schi și la înot.
Tatăl poetei descinde din familia lui
Simion Marcovici, important intelectual
al Banatului, la care a poposit în
peregrinările sale Mihai Eminescu. Este
mama poetului și publicistului Alexandru
Matei. Angela Marinescu a făcut
gimnastică la sol (era cea mai bună din
Arad), înot și volei. O tuberculoză gravă i-
a marcat tinerețea, mai exact între 15 și
26 de ani. S-a decis să studieze
medicina, absolvind în final Facultatea de
Psihologie de la Universitatea din
București (1972). A debutat cu poeme în
revista „Tribuna” de la Cluj, în 1965, iar
editorial, în 1969, cu volumul Sânge
albastru.

Volume
A publicat peste 15 volume de versuri.
Cele mai recente sunt: Cocoșul s-a
ascuns în tăietură (1996), Fugi
postmoderne (2000), Îmi mănânc
versurile (2003), Limbajul dispariției
(2006), Întâmplări derizorii de sfârșit
(2006) și Probleme personale (2009).[2]
A publicat un volum de eseuri, Satul în
care mă plimbam rasă în cap, 1996,
precum și un Jurnal scris în a treia
parte a zilei, 2004.
 În bibliografia sa, pe lângă poezie, mai
figurează și câteva antologii editate în
țară sau în străinătate, în limbile
engleză, germană, poloneză.

Este prezentă cu poezii în:

Streiflicht – Eine Auswahl

zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81
rumänische Autoren), - "Lumina
piezișă", antologie bilingvă cuprinzând
81 de autori români în traducerea lui
Christian W. Schenk, Dionysos Verlag
1994, ISBN 3-9803871-1-9

Premii
A primit numeroase premii, printre care
premiul Nichita Stănescu în 1990 și
 premiul Uniunii Scriitorilor din România
în 2000.
În luna septembrie 2006, în cadrul unei
ceremonii ce a avut loc în sala
Teatrului Dramatic din Botoșani, i-a
fost decernat Premiul Național de
Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera
Omnia. Totodată, Consiliul Local a
hotărât să-i acorde laureatei titlul de
„Cetățean de onoare al municipiului
Botoșani”.
Premiul „Gheorghe Crăciun” pentru
Opera Omnia, pe anul 2015, decernat
de Observator cultural.

Note
1. ^ Autoritatea BnF , accesat în 10
octombrie 2015
2. ^ CRONICA LITERARA/ Artă adevărată ,
19 noiembrie 2009, Daniel Cristea-Enache,
Ziarul de Duminică, accesat la 27 martie
2013

Legături externe
Editura Cartea Românească

Interviuri

Angela Marinescu:„Am vrut să fiu mai

degrabă violentă decât viscerală“ , 20
aprilie 2010, Simona Chițan, Adevărul

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Angela_Marinescu&oldid=12004385
Ultima modificare efectuată acum …

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0 ,

exceptând cazurile în care se specifică altfel.