Grile Licenta Sept2015 PDF

TEMA 1
Anestezia in medicina dentara

(suport curs e-learning,
Carmen Gabriela Stelea, Eugenia Popescu, Otilia Boisteanu - Anestezia loco-regionala
in medicina dentara; Ed. "Gr.T.Popa " U.M.F. Iasi, 2014)
1. *Teritoriul oro-maxilo-facial este delimitat: D slide 3 curs

A. Lateral: un plan ce trece prin marginea anterioară a mușchiului sistematizare;
sternocleidomastoidian, marginea posterioară a apofizei pag7 carte
mastoide, înconjură pavilionul urechii și apoi trece vertical
prin tragus unindu-se cu planul superior.
B. Superior: de un plan orizontal ce trece prin rebordurile orbitare
inferioare.
C. Inferior: de planul orizontal ce trece prin marginea bazilară a
mandibulei.
D. Lateral: un plan ce trece prin marginea anterioară a mușchiului
sternocleidomastoidian, marginea anterioară a apofizei
mastoide, înconjură pavilionul urechii și apoi trece vertical
prin tragus și se unește cu planul superior.
E. Lateral: un plan ce trece prin marginea anterioară a mușchiului
sternocleidomastoidian, marginea anterioară a apofizei
pterigoide, înconjură pavilionul urechii si apoi trece vertical
prin tragus unindu-se cu planul superior.
2. Nervul maxilar: CE slide 13 curs
A. Este un nerv mixt, senzitiv și motor. tehnici; pag
B. Are un singur ram colateral. 34 carte
C. Prezintă o rădăcină senzitivă, voluminoasă și o rădăcină
motorie antero-laterală
D. Se desprinde de pe marginea posterioară a ganglionului
Gasser.
E. Este un nerv exclusiv senzitiv.
3. *Din regiunile superficiale laterale nu face parte: E slide. 8 curs
A. Zigomatică. sistematizare;
B. Maseterină. pag. 8 carte
C. Infraorbitară.
D. Parotidiană.
E. Labială.
4. *Inervația senzitivă a mucoasei gingivale inferioare între premolarul 2 și C slide 26.
molarul de minte este asigurată de: Curs tehnici;
A. Ramurile temporo-facial. pag 38 carte
B. Nervul auriculo-temporal.
C. Nervul bucal, ram terminal din nervul mandibular.
D. Nervul milohioidian.
E. Nervul bucal, ram colateral din nervul mandibular.
5. “Tripla infirmitate fiziologică” este caracterizată prin: ABC slide 22 curs
A. Rezerve reduse; teren;pag.60
B. Nevoi metabolice mari; carte
C. Mecanisme de reglare imperfecte;
D. Variabilitatile anatomice ale viscerocraniului;
E. Reactivitate psiho-emoțională.
6. În cazul terenului fiziologic la bătrân aparatul respirator prezintă o serie ABCD slide 27 curs
de modificări: teren 64 carte
A. Atrofia parenchimului pulmonar;
B. Proliferarea țesutului conjunctiv ce determină scleroemfizemul
pulmonar;
C. Scăderea capacității ventilatorii;
D. Creșterea respirației abdominale;
E. Scăderea rigidității cutiei toracice.
7. *La pacientul cu infarct miocardic se va ține cont de următoarele, cu D slide 42 curs
excepția: teren; pag. 68
A. Avizul cardiologului înaintea procedurilor stomatologice sau carte
chirurgicale;
B. Premedicație sedativă obligatorie cu jumătate de oră înaintea
începerii tratamentului;
C. Reprezintă o contraindicație pentru tratamentele stomatologice
dacă a avut loc în mai puțin de 6 luni.
D. Anestezie locală prin injecție fără anestezie de contact;
E. Medicația coronaro-dilatatoare nu va fi întreruptă.
8. Presiunea arterială este influențată de: ACDE slide 43 curs
A. Capacitatea cardiacă; teren pag 69
B. Puls; carte
C. Volum;
D. Vâscozitatea sângelui;
E. Elasticitatea vasculară.
Tema 2. Extractia dentara

(Eugenia Popescu - „Chirurgie Orala”,vol. 1, Editura Cantes,1999 - pag 42-200)
1. *Cand intervalul de timp de la ultimul infarct miocardic este mai mic sau D 65
egal cu 6 luni se pot efectua:
A. toate interventiile chirurgicale cu anestezie loco-regionala
B. toate interventiile chirurgicale cu anestezie generala
C. toate interventiile chirurgicale doar cu sedare
D. doar urgentele chirurgicale numai in conditii de spitalizare
E. toate interventiile chirurgicale in conditii de ambulator
2. *La pacientii cu diabet zaharat incadrati in categoria de risc crescut, se D 77
pot efectua interventii de chirurgie orala daca:
A. glicemia este de 200 mg/dl
B. controlul metabolic este deficitar
C. nivelul hemoglobinei A1c>9%
D. statusul metabolic este stabilizat
E. prezinta istoric frecvent de cetoacidoza si hipoglicemie
3. *In categoria cu risc crescut de aparitie a endocarditei bacteriene sunt E 72
incluse urmatoarele afectiuni:
A. prolapsul de valva mitrala cu regurgitare
B. defectul septal ventricular
C. defectul septal atrial
D. suflurile functionale
E. endocarditele bacteriene in antecedente
4. *Utilizarea clestelui de radacini are indicatii in urmatoarele situatii: C 147
A. radacina se afla sub limita procesului alveolar
B. radacina se afla la jumatatea inaltimii procesului alveolar
C. radacina se afla la limita procesului alveolar
D. radacina se afla in portiunea apicala a alveolei
E. radacina cu traseu de fractura la unirea 1/3 apicale cu 1/3
medie
5. In categoria cu risc crescut de aparitie a endocarditei bacteriene sunt DE 72
incluse urmatoarele afectiuni:
A. prolapsul de valva mitrala cu regurgitare
B. defectul septal ventricular
C. defectul septal atrial
D. Endocarditele bacteriene in antecedente
E. Proteze valvulare
6. La pacientii cu diabet zaharat se pot efectua interventii de chirurgie ACD 77
dento-alveolara daca:
A. controlul metabolic este satisfacator
B. prezinta simptome frecvente ale diabetului
C. glicemia este sub 200mg/dl
D. nivelul hemoglobinei A1c este intre 7-9%
E. prezinta numeroase complicatii ale diabetului
7. In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de ABD 175
factori legati de :
A. leziuni patologice preexistente
B. particularitati morfologice ale regiunilor invecinate
C. starea generala a pacientului
D. particularitati morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras
E. starea de igiena a cavitatii orale
8. Utilizarea clestelui de radacini are indicatii in urmatoarele situatii: BC 147
A. radacina se afla sub limita procesului alveolar
B. radacini separate la pluriradiculari
C. radacina se afla la limita procesului alveolar
D. radacina se afla in portiunea apicala a alveolei
E. radacina are traseu de fractura la unirea 1/3 apicale cu 1/3
medie
Tema 3. Patologia eruptiei
1. *Cauzele locale ale incluziei dentare incud si obstacole in calea de eruptie B 116
a dintelui reprezentate de:
A. malformatii corono-radiculare
B. hiperplazii gingivale
C. fracturi ale oaselor maxilare
D. sindromul compresiei de maxilar
E. pozitia ectopica a germenului dentar
2. *Simptomatologia ce poate sugera o incluzie dentara este reprezentata de: C 117
A. absenta tremelor
B. absenta diastemelor
C. existenta pe arcada a unui spatiu
D. anclavarea dentara
E. mobilitate accentuata a dintelui temporar
3. *Factorii locali in etiopatogenia molarului de minte inferior sunt in E 131
legatura cu:
A. angularea
B. relatia cu canalul mandibular
C. morfologia radacinii
D. natura tesutului acopritor
E. topografia locului de eruptie si morfologia molarului inclus
4. *In general morfologia radacinii influenteaza dificultatea extractiei C 136
molarului de minte inclus prin urmatoarele, cu o exceptie:
A. lungimea radacinii
B. curbura radacinilor
C. dimensiunea vestibulo-orala a radacinilor
D. raportul cu unghiul mandibular
E. spatiul periodontal
5. Principalele date in incluzia dentara sunt furnizate de investigatia ABDE 117
radiologica:
A. existenta dintelui inclus
B. existenta spatiului pe arcada
C. starea generala a pacientului
D. chisturi foliculare
E. raporturile cu dintii vecini
6. Cauzele locale ale incluziei dentare sunt: ADE 116
A. pozitia ectopica a germenului dentar
B. factori toxici
C. tulburari metabolice
D. malformatii coronare
E. fibromucoasa densa si renitenta
7. Pe ortopantomografie in incluzia dentara sunt vizibile: ABDE 118-119
A. arcadele dento-alveolare
B. dintele inclus
C. sinusurile frontale
D. dintii in eruptie
E. apofizele pterigoide
8. CBCT-ul ofera : ABD 120
A. imagine cu rezolutie foarte inalta
B. imagine intr-un singur plan
C. grad de iradiere mare
D. premite reconstructia 3D
E. planurile anatomice se suprapun
Tema 4. Tratamentul leziunilor periapicale (pg.174-194)
1. *Rezectia apicala propriu-zisa : B 186

A. are ca obiectiv eliminarea țesutului parodontal patologic
B. are ca obiectiv eradicarea procesului patologic apical si
periapical
C. are ca obiectiv extractia dintelui
D. are ca obiectiv indepărtarea marginii gingivale in exces
E. nici unul din obiectivele de mai sus nu este adevarat.
2. *Prepararea cavitatii retrograde in rezectia apicala: B 189
A. trebuie sa fie superficiala pentru a nu afecta structura dintelui
B. trebuie sa fie paralela cu axul dintelui, centrata si cu peretii
suficienti de grosi
C. trebuie sa fie centrata si cu peretii subtiri
D. trebuie sa fie perpendiculara pe axul dintelui
E. se realizeaza o cavitate de clasa a II-a
3. *Cavitatea rezultata din preparatia retrograda in rezectia apicala: A 189
A. nu trebuie sa contina detritusuri, inclusiv gurtaperca
B. trebuie sa contina doar gutaperca
C. se obtureaza cu un surplus de material pentru asigurarea
etanseitatii
D. trebuie sa contina gutaperca si ciment de obturatie
E. nici una din afirmatiile de mai sus nu este adevarata
4. *Prepararea cavitatii retrograde in rezectia apicala: B 189
A. se poate prepara cu excavatorul
B. o alternativa moderna este prepararea cavitatii cu ultrasunetele
C. se realizeaza cu o freza efilata
D. se realizeaza cu piesa dreapta
E. nu se realizeaza niciodata cu ajutorul ultrasunetelor
5. Rezectia apicala are urmatoarele obiective: ACD 174
A. indepartarea apexului
B. extractia uneia dintre radacini
C. indepartarea tesuturilor patologice periapicale
D. conservarea dintelui pe arcada
E. toate obiectivele de mai sus sunt adevarate
6. Rezectia apicala are urmatoarele obiective: ABDE 174
A. stoparea difuzarii agentilor microbieni din spatial endodontic
B. diagnosticarea unor leziuni apicale (de alta natura) prin
examen histo-patologic
C. indepartarea dintelui o data cu procesul periapical
D. vindecarea si reabilitarea osoasa in zona de rezectie
E. conservarea dintilor pe arcada
7. Indicatiile rezecției apicale sunt determinate de urmatoarele situatii: ABE 174
A. prezenta unui pivot pe canal cu reactie apicala
B. dezobturarea canalului este imposibila din cauza unui
instrument fracturat pe canal
C. canale drepte cu procese de osteita periapicala reduse
D. obturatie endodontica etansa
E. perforatii apicale
8. Situatiile in care se realizeaza obturatia de canal dupa indepartarea ABCD 188
apexului, sub control direct visual sunt urmatoarele:
A. canale cu secretie persistenta
B. formarea de praguri in timpul tratamentului endodontic
C. radacini cu canale/apexuri curbe
D. ramanerea unui corp strain pe canal
E. toate afirmatiile de mai sus sunt false
Tema 5. Tratamentul chirurgical preprotetic
1. *Incizia în cazul frenoplastiei cu vestibuloplastie este: B 199

A. trapezoidala
B. la nivelul insertiei alveolare a frenului
C. in „baionetă”
D. tip Pichler
E. in „L”
2. *Interventiile chirurgicale preprotetice asupra planului osos sunt indicate A 198
in :
A. creasta alveolara cu neregularitati
B. fibromatoza gingivala
C. hipertrofia gingivala
D. frenuri labiale scurte sau voluminoase
E. hiperplazia epitelio-conjunctiva
3. *Incizia care se practică pentru osteotomia torusului palatin este: D 218
A. in „L”
B. in „V”
C. in „Z”
D. in „H” inversat
E. in „W”
4. *În rezecția modelantă a crestei oblice interne ascuțite nu se recomandă D 215
realizarea unei incizii de descarcare linguale datorită:
A. pericolului lezării nervului bucal
B. pericolul lezării limbii
C. pericolul lezării arterei faciale
D. pericolul lezării nervului lingual
E. pericolul secționarii fibrelor mușchiului buccinator
5. Metodele chirurgicale preprotetice asupra partilor moi sunt indicate in : BCD 198
A. torusuri palatine proeminente
B. fibromatoza gingivala
C. hipertofie gingivala
D. frenuri labiale scurte sau voluminoase
E. parodontita marginala cronica superficiala
6. Frenul labial superior sau inferior ABD 198
A. este format dintr-un strat subtire de tesut fibros
B. este acoperit de mucoasa
C. atunci cand prezinta ulceratii reprezinta o indicatie pentru
chirurgia preprotetica
D. se insera la nivelul buzei si a periostului procesului alveolar
E. patologic poate cobori pina la nivelul marginii bazilare,
impiedicand adaptarea corecta a protezei
7. Hiperplazia inflamatorie: ABDE 203
A. este o hiperplazie de proteza
B. este produsa prin traumatizarea cronica a mucoasei fundului
de sac vestibular de catre o lucrare protetica mobila
C. este intalnita doar la nivelul maxilarului superior
D. se mai numeste epulis fissuratum
E. necesita o inteventie chirurgicala preprotetica
8. Hiperplazia gingivala: ABC 206
A. reprezinta o crestere asimptomatica,lenta si progresiva a
gingiei
B. poate fi localizata sau generalizata
C. poate acoperi total sau partial coroanele dentare
D. reprezinta o leziune hiperplazica localizata la nivelul mucoasei
palatine
E. este cel mai frecvent situata in zona maxilara a premolarilor
Tema 6. Infectii oro-maxilo-faciale

Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie oro-maxilo-
faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
1. *Care dintre următoarele repere este greşit în delimitarea spaţiului B

submandibular?
A. Medial: muşchii milohioidian, hioglos, stiloglos
B. Lateral: mucoasa vestibulară
C. Superior: mandibula, muşchii milohioidian şi maseter
D. Inferior: osul hioid
E. Anterior: pântecele anterior al muşchiului digastric, spaţiul
submental
2. *Între cauzele supuraţiilor laterofaringiene nu se află: A
A. Parodontitele apicale acute ale caninilor mandibulari
B. Pericoronaritele supurate ale molarilor de minte
C. Amigdalite
D. Otite medii
E. Parotidite supurate
3. *Etiologia supuraţiilor spaţiului parotidian nu cuprinde: C
A. Parotidita supurată
B. Litiaza parotidiană supurată
C. Litiaza submandibulară supurată
D. Adenita intraparotidiană ce însoţeşte stafilococia cutanată
parieto-occipitală
E. Extinderea unei infecţii mastoidiene în spaţiul parotidian
4. *Care afirmaţie despre abcesul limbii nu este adevărată? D
A. Abcesul limbii face parte dintre infecţiile spaţiilor fasciale cu
localizări particulare
B. Supuraţiile limbii pot fi cauzate de leziuni traumatice, cu sau
fără retenţie de corp străin
C. În diagnosticul diferenţial se discută tumorile maligne
suprainfectate ale limbii
D. Incizia va fi plasată întotdeauna cutanat, între menton şi hioid
E. Incizia orală este indicată în supuraţiile celor două treimi
anterioare ale limbii (partea mobilă)
5. Imaginile radiologice descrise în osteomielite sunt: ACE
A. „Os marmorat”
B. Osteoliză rotundă, cu un contur precis
C. „Miez de pâine”
D. „Os muşcat”
E. „sarcofag”
6. Agenţii chimici implicaţi în apariţia osteonecrozei maxilarelor sunt: BDE
A. Plumbul
B. Arsenicul
C. Sulful
D. Bifosfonaţii
E. Bismutul
7. Bifosfonaţii sunt utilizaţi în: CE
A. Tratamente stomatologice
B. Tratamente endodontice
C. Tratamentul multimodal al tumorilor maligne
D. Tratamentul parodontopatiilor marginale
E. Tratamentul osteoporozei
8. Osteonecroza postiradiere poate apărea: AE
A. Precoce
B. Tardiv (după o lună de la radioterapie)
C. Tardiv (după 3 luni)
D. Tardiv (după 6 luni)
E. Tardiv (1-10 ani după radioterapie)
Tema 7. AFECTIUNI DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR
1. *O parte importantă a patologiei sinusale este legată de: E

A. Leziunile periapicale ale premolarilor şi molarilor superiori
B. Leziunile parodontale marginale ale premolarilor şi molarilor
superiori
C. Unele manevre de tratament stomatologic aplicate
premolarilor şi molarilor superiori
D. Unele manevre de tratament chirurgical aplicate premolarilor
şi molarilor superiori
E. Toate de mai sus
2. *Cea mai frecventă afecţiune sinusală rezultată în urma interacţiunilor A
patologice dintre structurile dento-parodontale învecinate şi sinusul
maxilar este:
A. Sinuzita maxilară
B. Chistul mucoid intrasinusal
C. Chistul periapical cu evoluţie sinusală
D. Adenocarcinomul de sinus maxilar
E. Osteomielita maxilarului
3. *Sinuzita maxilară se întâlneşte de obicei la: D
A. Sugari
B. Copii
C. Tineri
D. Adulţi
E. Bătrâni
4. *Dimensiunea subantrală: D
A. Este mică la naştere
B. Este mică la copii
C. Este mică la tineri
D. Este mică la adulţi
E. Niciunul dintre răspunsurile de mai sus nu este adevărat
5. *Dintre factorii favorizanţi locali ai sinuzitei maxilare de cauză dentară A
face parte:
A. Inflamaţia cronică a mucoasei rino-sinusale
B. Diminuarea rezistenţei organismului faţă de infecţii
C. Fumatul
D. Expunerea la medii cu noxe
E. Parodontita apicală acută a dinţilor sinusali
6. *Dintre factorii favorizanţi generali ai sinuzitei maxilare de cauză C
dentară face parte:
A. Chistul radicular suprainfectat
B. Parodontita apicală cronică a dinţilor sinusali
C. Diminuarea rezistenţei generale a organismului faţă de infecţii
(pacienţi cu HIV sau tumori maligne)
D. Afecţiuni alergice ale mucoasei rino-sinusale
E. Osteita procesului alveolar
7. *Factorii determinanţi ai sinuzitei maxilare de cauză dentară pot fi: E
A. Afecţiuni dento-parodontale ale dinţilor sinusali
B. Eşecuri ale tratamentelor endodontice
C. Accidente şi complicaţii ale extracţiei dentare
D. Eşecuri în implantologia orală
E. Toate categoriile enumerate mai sus
8. *Dintre afecţiunile dento-parodontale ale dinţilor sinusali care pot B
determina sinuzita maxilară nu face parte:
A. Chistul radicular suprainfectat
B. Obturaţia de canal cu depăşire la un dinte cu raport sinusal
C. Pungi parodontale adânci la nivelul premolarilor şi molarilor
superiori
D. Complicaţii infecţioase ale incluziei caninului superior
E. Complicaţii infecţioase ale incluziei molarului de minte
superior
Tema 8. TRAUMATOLOGIE ORO-MAXILO-FACIALA

1. *Factorii generali care conduc la „fracturi în os patologic” ale mandibulei D

sunt:
A. Osteoporoza
B. Displazia fibroasă
C. Cherubismul
D. Variantele A, B, C sunt corecte
E. Variantele A, B, C sunt incorecte
2. *Mecanismul cel mai frecvent întâlnit în producerea fracturilor de A
mandibulă este:
A. Mecanismul de flexie
B. Mecanismul de presiune
C. Mecanismul de tasare
D. Mecanismul de forfecare
E. Mecanismul de smulgere
3. *Traumatismul prin armă de foc la nivelul mandibulei recunoaşte B
mecanismul de:
A. Flexie
B. Presiune
C. Tasare
D. Forfecare
E. Smulgere
4. *Fractura intracapsulară a capului condilului mandibular recunoaşte C
mecanismul de:
A. Flexie
B. Presiune
C. Tasare
D. Forfecare
E. Smulgere
5. Fractura de maxilar tip Le Fort II se mai numeşte: BC
A. Disjuncţia cranio-maxilară înaltă
B. Disjuncţia cranio-maxilară joasă
C. Fractura piramidală a maxilarului
D. Fractura transversală joasă
E. Fractura tip Guerin
6. Fractura Le Fort I a maxilarului se mai numeşte: AD
A. Fractura transversală joasă
B. Disjuncţia cranio-maxilară joasă
C. Fractura piramidală a maxilarului
D. Fractura tip Guerin
E. Disjuncţia cranio-maxilară înaltă
7. Dintre fracturile mixte de maxilar fac parte: BE
A. Fractura Wassmund
B. Fractura Huet
C. Fractura Guerin
D. Fractura Le Fort IV
E. Fractura Richet
8. Suspendările scheletice de tip Adams se fac la următoarele repere osoase: AC
A. Arcada zigomatică
B. Bosa frontală
C. Rebordul orbitar inferior
D. Spina nazală posterioară
E. Rebordul orbitar superior
Tema 9. CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI

CERVICO-FACIALE
1. *Chisturile părţilor moi orale şi cervico-faciale au (în general) originea: B

A. În glandele salivare
B. Embrionară
C. În foliculul pilos
D. În glandele sebacee
E. Niciuna dintre variante nu este corectă
2. *Chisturile părţilor moi orale pot fi următoarele, mai puţin unul: C
A. Chistul dermoid
B. Chistul teratoid
C. Chistul branhial
D. Chistul gastrointestinal heterotopic
E. Chistul limfoepitelial oral
3. *Doar unul dintre chisturile enumerate mai jos poate fi localizat cervical: A
A. Chistul canalului tireoglos
B. Mucocelul
C. Sialochistul
D. Chistul limfoepitelial
E. Chistul gastrointestinal heterotopic
4. *Chistul dermoid este un chist de dezvoltare şi se datorează transformării D
chistice a:
A. Glandelor salivare
B. Foliculului pilos
C. Glandelor sebacee
D. Incluziilor epiteliale restante la locul de unire a arcurilor
branhiale, pe linia mediană
E. Niciuna dintre variante nu este corectă
5. Despre malformaţiile capilare se pot afirma: ABC
A. Se manifestă sub formă de leziuni cutanate „în pată de vin de
Porto”
B. Apar la 1% dintre nou-născuţi
C. Se localizează cel mai frecvent pe faţă, în special în zonele de
emergenţă trigeminală
D. În sindromul Sturge-Weber se asociază cu malformaţii
vasculare cardiace
E. Leziunile „în pată de vin de Porto” au o coloraţie violacee
6. Despre tratamentul chirurgical al malformaţiilor vasculare se pot afirma: BC
A. Nu este necesară evaluarea preoperatorie a leziunii prin
angiografie superselectiva
B. Cu 24-48 ore preoperator se practică embolizarea temporară,
sub control angiografic
C. Intervenţia chirurgicală constă în extirparea completă a leziunii
D. Nu este necesară reconstrucţia defectului postexcizional
E. Se recomandă intervenţia chirurgicală efectuată după o lună de
la embolizarea temporară preoperatorie
7. O complicaţie severă în evoluţia hemangioamelor este sindromul ABCD
Kasabach-Merritt, caracterizat prin:
A. Purpură trombocitopenică
B. Coagulopatie de consum
C. Hemoliză microangiopatică
D. Fibrinoliză marcată intralezională
E. Insuficienţă renală cronică
8. Tratamentul medicamentos este preferabil celui chirurgical pentru CDE
hemangioamele:
A. Gigante
B. Mici
C. În etapa proliferativă, când prezintă ulceraţii, hemoragii
repetate
D. Cu creştere marcată
E. Când induc tulburări funcţionale importante
Tema 10. CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR

MAXILARE
1. *Dintre tumorile epiteliului odontogen (conform clasificării OMS 1992 a B

tumorilor benigne ale oaselor maxilare) face parte:
A. Fibromul ameloblastic
B. Ameloblastomul
C. Odontomul compus
D. Odontomul complex
E. Odontoameloblastomul
2. *Care dintre următoarele tumori benigne ale oaselor maxilare nu face D
parte dintre tumorile mixte odontogene:
A. Fibromul ameloblastic
B. Fibro-odontomul ameloblastic
C. Odontoameloblastomul
D. Mixomul odontogen
E. Tumora odontogenă adenomatoidă
3. *Referitor la tumorile benigne odontogene ale oaselor maxilare, tumorile E
ectomezenchimului odontogen, cu sau fără epiteliu odontogen inclus, nu
cuprind:
A. Fibromul odontogen central
B. Fibromul odontogen periferic
C. Mixomul odontogen
D. Cementoblastomul
E. Ameloblastomul
4. *Ameloblastomul oaselor maxilare prezintă mai multe forme anatomo- C
clinice, mai puţin una:
A. Ameloblastomul intraosos solid
B. Ameloblastomul intraosos multichistic
C. Ameloblastomul hemoragic
D. Ameloblastomul intraosos unichistic
E. Ameloblastomul periferic
5. Aspectul radiologic al ameloblastoamelor poate cuprinde: BCD
A. Radiotransparenţă uniloculară cu margini regulate
B. Aspect de „fagure de miere”
C. Aspect de „baloane de săpun”
D. Frecvent la nivelul leziunii este prezent un dinte inclus
intraosos (molar de minte mandibular)
E. Dinţii adiacenţi tumorii nu prezintă resorbţie radiculară
6. Care sunt caracterele clinice şi radiologice distincte ale ameloblastomului BD
desmoplastic?
A. Se localizează mandibular, zona anterioară
B. Se localizează maxilar, zona anterioară
C. Aspect de radiotransparenţă uniloculară
D. Aspect de radiotransparenţă cu zone radioopace
E. Se localizează mandibular la nivelul ramului ascendent
7. Cele mai frecvente forme anatomo-patologice de ameloblastom AC
multichistic sunt:
A. Folicular
B. Acantomatos
C. Plexiform
D. Cu celule granulare
E. Desmoplastic
8. Despre evoluţia ameloblastomului intraosos solid (multichistic) se pot CDE
afirma:
A. Rata de recidivă după chiuretajul leziunii este de 25%
B. Rata de recidivă după rezecţia osoasă marginală este de 1%
C. Recidivele pot apărea şi după 10 ani postoperator
D. Sunt descrise metastazări în ganglionii loco-regionali
E. Sunt descrise metastazări în alte structuri osoase
Tema 11. TUMORI MALIGNE ORO-MAXILO-FACIALE

1. *Dintre oncogenele activate cel mai frecvent în formele tumorale oro- C
maxilo-faciale, se citează oncogena:
A. Mxc
B. Res
C. Bcl
D. Moc
E. Brc
2. *Cea mai reprezentativă antioncogenă este gena: A
A. P53
B. P17
C. P1
D. P34
E. P4
3. *Metastazarea loco-regională a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale B
apare în majoritatea situaţiilor prin:
A. Diseminare hematogenă
B. Diseminare limfatică
C. Diseminare mixtă (limfatică-hematogenă)
4. *Metastazarea la distanţă a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale se A
produce de cele mai multe ori pe cale:
A. Hematogenă
B. Limfatică
C. Mixtă (hematogenă-limfatică)
5. În evoluţia osteosarcomului de mandibulă, factorii importanţi de BE
prognostic sunt:
A. Vârsta pacientului
B. Forma histologică
C. Sexul pacientului
D. Gradul formării de spiculi de ţesut osos
E. Gradul de diferenţiere
6. Dintre afirmaţiile despre sarcomul Ewing sunt adevărate doar: AB
A. La nivelul oaselor maxilare este localizat cu predilecţie la
nivelul corpului mandibulei
B. Grupa de vârstă cel mai afectată este cuprinsă între 5-30 ani
C. Deformarea mandibulei evoluează lent, fără durere
D. Sarcomul Ewing metastazează în creier
E. Rata de supravieţuire pe termen lung (după tratamentul
multimodal) este de 10%
7. Care dintre următoarele imagini radiologice reprezintă descrieri corecte BD
pentru diferite sarcoame?
A. „sarcofag” în osteosarcom
B. „foi de ceapă” în sarcomul Ewing
C. „soare care răsare” în sarcomul periostal
D. „pernă de ace” în condrosarcom
E. „fagure de miere” în angiosarcom
8. Cele mai frecvente localizări pentru tumorile primare care metastazează BCD
în oasele maxilare sunt:
A. Stomacul
B. Plămânii
C. Sânul
D. Rinichii
E. Pancreasul
Tema 12. PATOLOGIA ARTICULATIEI TEMPORO-MANDIBULARE

1. *Cea mai recentă metodă de diagnostic pentru afecţiunile ATM este: C
A. Radiografia în incidenţă Parma
B. Rezonanţa magnetică nucleară
C. Artroscopia
D. Examenul CT
E. Scanarea PET
2. *Care dintre medicamentele enumerate mai jos este miorelaxant cu A
acţiune centrală?
A. Baclofen
B. Ibuprofen
C. Ketoprofen
D. Voltaren
E. Diazepam
3. *După Rosser, ameliorări semnificative ale durerilor şi disfuncţiilor B
musculare în sindromul algodisfuncţional temporomandibular s-au obţinut
cu:
A. Methocarbamol
B. Toxină botulinică
C. Celestone
D. Diprophos
E. Antidepresive triciclice
4. *Metodele uzuale de fizioterapie în sindromul algodisfuncţional temporo- D
mandibular sunt următoarele, mai puţin una:
A. Terapia prin căldură superficială
B. Terapia prin căldură în profunzime
C. Crioterapia
D. Stimularea nervoasă electrică transcutanată
E. Mecanoterapia
5. După un traumatism articular direct/indirect, timpul mediu de instalare a BE
unei anchiloze temporomandibulare posttraumatice este de:
A. 3 luni pentru traumatismul direct
B. 6 luni pentru traumatismul direct
C. 12 luni pentru traumatismul direct
D. 12 luni pentru traumatismul indirect
E. 18 luni pentru traumatismul indirect
6. Factorii infecţioşi implicaţi în apariţia anchilozei temporo-mandibulare nu AD
cuprind:
A. Supuraţiile geniene
B. Supuraţiile oto-mastoidiene
C. Osteomielite la nivelul ramului ascendent mandibular
D. Artroza temporomandibulară
E. Artrite traumatice suprainfectate
7. Anchilozele temporo-mandibulare extraarticulare pot apare după: CD
A. Fractura cavităţii glenoide
B. Fractura intraarticulară a condilului
C. Fractura arcadei temporo-zigomatice
D. Hipertrofia apofizei coronoide
E. Parotidite
8. Formele clinice ale anchilozei temporo-mandibulare sunt: ABDE
A. Anchiloza intracapsulară unilaterală
B. Anchiloza intracapsulară bilaterală
C. Anchiloza temporomandibulară ireversibilă
D. Pseudoanchiloza unilaterală
E. Pseudoanchiloza bilaterală
Tema 13. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
1. *Despre fistulele salivare se pot afirma următoarele, mai puţin una: E
A. Fistulele salivare constituie leziuni permanente
B. Se închid spontan doar excepţional
C. Tratamentul acestora constă în extirparea chirurgicală a
orificiului şi traiectului fistulos
D. Consecutiv, se diminuă sau se suprimă temporar secreţia
salivară
E. Excizia fistulei va fi urmată de sutura într-un singur plan
2. *Sialoreea neurologică nu apare în: A
A. Iritaţia oro-faringiană
B. Boala Parkinson
C. Sifilisul terţiar cu afectare cerebrală
D. Encefalite
E. Tumori situate la baza ventriculului IV
3. *Principalele clase de substanţe medicamentoase implicate în apariţia C
xerostomiei nu cuprind:
A. Antihistaminice
B. Blocante ale canalelor de calciu
C. Antiinflamatorii nesteroidiene
D. Decongestive
E. Antidepresive
4. *Dintre bolile sistemice care afectează glandele salivare, influenţând D
cantitatea şi calitatea salivei nu face parte:
A. Sindromul Sjögren
B. Sarcoidoza
C. SIDA
D. HTA
E. Diabetul zaharat
5. Fluxul salivar poate fi stimulat prin: ACE
A. Rehidratare
B. Macrolide
C. Sialogoge (citrice)
D. Lincomicine
E. Evacuarea mecanică a glandei prin masaj
6. În formele cronice, recidivante ale parotiditelor sialografia poate decela AD
următoarele imagini:
A. „Pom înflorit”
B. Modificările arborelui salivar nu sunt specifice
C. Acumulări radioopace de substanţă de contrast de mari
dimensiuni, cu un contur neregulat
D. „Şirag de mărgele” pe canalul Stenon
E. Lacună
7. Despre sialadenita bacteriană TBC se pot afirma următoarele: BE
A. Infectarea glandelor salivare este de cele mai multe ori primară
B. Infectarea glandelor salivare este de cele mai multe ori
secundară, pe cale hematogenă
C. Infectarea glandelor salivare se produce de cele mai multe ori
retrograd, prin arborele salivar, de la leziunile orale
D. Infectarea glandelor salivare se produce de cele mai multe ori
pe cale limfatică, de la leziunile orale sau orofaringiene
E. Există două forme clinice de parotidită bacteriană TBC:
circumscrisă şi difuză
8. Parotidita sifilitică terţiară recunoaşte următoarele forme clinice: ABE
A. Parotidita difuză
B. Goma sifilitică parotidiană
C. Parotidita gangrenoasă
D. Parotidita supurată
E. Forma pseudotumorală
Tema 14. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-

MAXILARE SEVERE
1. *Protocolul standard privind etapizarea tratamentului anomaliilor dento- D
maxilare severe prevede ca după tratamentul chirurgical să se efectueze
un tratament ortodontic post-chirurgical cu durata de:
A. 3-6 luni
B. 6-9 luni
C. 9-12 luni
D. 12-16 luni
E. 16-24 luni
2. *Pentru completarea examenului clinic facial şi măsurarea exactă a B
parametrilor morfologici este necesar să se efectueze:
A. Chestionarul de motivaţie
B. Examenul fotostatic
C. Examenul funcţional
D. Analiza modelelor de studiu
E. Istoricul bolii
3. *Examenul fotostatic se efectuează în normă: D
A. Frontală
B. Laterală
C. Semiprofil
4. *Din norma frontală a examenului fotostatic se analizează următoarele, C
mai puţin:
A. Proporţia etajelor figurii
B. Simetria facială
C. Unghiul mandibular
D. Raportul interlabial
E. Raportul bizigomatic/bigoniac
5. *Din norma laterală a examenului fotostatic se evaluează următoarele, E
mai puţin:
A. Profilul în etajul inferior al feţei
B. Treapta labială
C. Unghiul mandibular
D. Conturul osului malar
E. Raportul bizigomatic/bigoniac
6. *Unghiul funcţional masticator este un parametru care se măsoară în A
cadrul:
A. Aprecierii ocluziei dinamice
B. Evaluării spaţiului interlabial
C. Evaluării liniei surâsului
D. Aprecierea câmpului de profil facial
E. Evaluarea treptei labiale
7. *Cum se numeşte unghiul care se formează între o linie orizontală şi o C
linie oblică înclinată variabil ce materializează deplasarea laterală a
punctului interincisiv inferior din poziţia de intercuspidare maximă?
A. Unghiul nazo-labial
B. Unghiul labio-mentonier
C. Unghiul funcţional masticator
D. Unghiul submento-cervical
E. Unghiul mandibular
8. *Analiza modelelor de studiu furnizează următoarele informaţii, mai B
puţin:
A. Dezvoltarea sagitală şi transversală a arcadelor dento-alveolare
superioară şi inferioară
B. Conturul genian
C. Dezvoltarea verticală a arcadelor dento-alveolare
D. Simetria, forma arcadelor
E. Ocluzia statică habituală, în cele trei planuri
Tema 15. DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE

1. *Embrionul de 34 zile prezintă următoarele structuri, mai puţin una: D
A. Procesul nazal lateral
B. Procesul nazal medial
C. Procesul nazo-maxilar
D. Procesul nazo-mandibular
E. Procesul mandibular
2. *Dezvoltarea feţei este aproape încheiată la sfârşitul săptămânii: D
A. A 5-a
B. A 6-a
C. A 7-a
D. A 8-a
E. A 9-a
3. *Palatul primar se formează prin fuzionarea proeminenţelor nazale A
mediane, în săptămâna:
A. A 5-a
B. A 6-a
C. A 7-a
D. A 8-a
E. A 9-a
4. *Palatul secundar se va forma în săptămâna: C
A. A 5-a
B. A 6-a
C. A 7-a
D. A 8-a
E. A 9-a
5. *Când procesele laterale palatine, palatul primar şi septul nazal vor B
fuziona pe linia mediană, se încheie procesul de fuziune. Ce vârstă
aproximativă are embrionul uman?
A. 5-7 săptămâni
B. 7-12 săptămâni
C. 12-15 săptămâni
D. 15-18 săptămâni
E. 18-24 săptămâni
6. *Cum se numeşte sindromul clinic caracterizat prin: micrognaţie, A
retrognaţie, glososptoză şi despicătură palatină?
A. Pierre-Robin
B. Patau
C. Klippel-Feil
D. Edwards
E. Down
7. *Cum se numeşte sindromul clinic caracterizat prin: despicătură labio- B
palatină, malformaţii cardiace, malformaţii oculare şi arinencefalie?
A. Pierre-Robin
B. Patau
C. Klippel-Feil
D. Edwards
E. Down
8. *Cum se numeşte sindromul clinic caracterizat prin cheilo-palato-schizis C
şi sudarea vertebrelor cervicale?
A. Pierre-Robin
B. Patau
C. Klippel-Feil
D. Edwards
E. Down
Tema 16. DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL. NEVRALGIA DE

TRIGEMEN
1. *Care dintre următoarele afirmaţii nu este adevărată despre nevralgia A
trigeminală simptomatică?
A. Se mai numeşte idiopatică
B. Se însoţeşte de deficitul motor sau atrofia muşchilor masticatori
C. Se datorează unei leziuni structurale a ganglionului Gasser
D. Se însoţeşte de tulburări de sensibilitate în teritoriul de distribuţie
al trigemenului
E. Se însoţeşte de afectarea altor nervi cranieni adiacenţi
2. *Nevralgia trigeminală simptomatică poate fi produsă de următoarele D
tumori localizate la nivelul unghiului ponto-cerebelos, mai puţin:
A. Neurinom de acustic
B. Neurinom de trigemen
C. Meningiom
D. Compresia ggl. Gasser printr-o arteră cerebeloasă postero-
inferioară tortuoasă, aterosclerotică
E. Chist epidermoid
3. *Criteriile de diagnostic pentru nevralgia trigeminală simptomatică nu E
cuprind:
A. Atacuri paroxistice de durere afectând una sau mai multe ramuri
ale nervului trigemen
B. Durerea este declanşată de ariile trigger sau de factorii trigger
C. Atacurile sunt stereotipe la fiecare individ
D. O leziune cauzală a fost demonstrată prin investigaţii speciale
E. O leziune cauzală nu a fost demonstrată prin explorarea fosei
posterioare
4. *Care dintre următoarele afirmaţii nu este reală? C
A. Diagnosticul de nevralgie de trigemen se stabileşte pe baze clinice
B. Examenul obiectiv poate evidenţia punctele „trigger”
C. Hipoestezia pe una din ramurile trigemenului semnalează o
nevralgie primară
D. Evaluarea imagistică trebuie să includă RMN
E. Explorarea RMN trebuie să acorde o atenţie sporită unghiului
ponto-cerebelos şi foramenului de ieşire a nervului trigemen din
craniu
5. *Diagnosticul diferenţial al nevralgiei de trigemen se face cu următoarele B
entităţi clinice, mai puţin una:
A. Nevralgia trigeminală din scleroza multiplă
B. Nevralgia nervului laringeu inferior
C. Nevralgia nervului facial
D. Nevralgia occipitală
E. Nevralgia trigeminală postherpetică
6. *Diagnosticul diferenţial al nevralgiei de trigemen se face cu următoarele D
entităţi clinice, mai puţin una:
A. Nevralgia de nerv glososfaringian
B. Nevralgia nervului intermediar Wrisberg
C. Nevralgia vidiană (Vail)
D. Nevralgia trigeminală luetică
E. Nevralgia nazociliară
7. *Despre tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen se pot A
afirma următoarele, mai puţin una:
A. Dacă există o leziune structurală decelată se iniţiază tratament
medicamentos
B. Nevralgia trigeminală clasică răspunde de obicei la farmacoterapie
C. În nevralgia trigeminală secundară trebuie tratată şi cauza
subjacentă
D. Tratamentul medicamentos utilizează medicaţie anticonvulsivantă
E. Unul dintre medicamentele anticonvulsivante folosite în
tratamentul nevralgiei de trigemen este oxcarbamazepina
8. *Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen vizează următoarele, C
mai puţin:
A. Blocajul chimic anestezic
B. Injectarea percutanată a ganglionului Gasser
C. Infiltraţii cu acizi la nivelul ggl. Gasser
D. Ganglioliza prin radiofrecvenţă
E. Decompresia microvasculară a fosei posterioare
Tema 17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete
Stomatologie pediatrică (Stomatologie comportamentală pediatrică - pag. 43-57, 129-177;
Elemente introductive în pedodonție - pag. 62-81; Pedodonție, traumatisme dento-
parodontale - pag. 29-50, 98-104, 111-141; Pedodonție, distrofii dentare - pag. 20-48;
Periodontologie pediatrică - pag. 43-54, 80-107; Practica pedodontică - pag. 219-248, 207-
216, 251-259, 261-280)
1. *Printre caracteristicile perioadei 3-6 ani NU se numără: C Stomatologie
A. egocentrism comportamen
B. afectivitate tală, pg.50
C. lipsa caracterului imitativ în acțiune și comportament
D. negativism excesiv episodic
E. teama auditivă, optică, tactilă
2. *La dinții permanenți tineri, în cazul sigilărilor lărgite și a cavităților B Practica
superficiale, protecția pulpo-dentinară este asigurată de: pedodontică,
A. grosimea stratului de dentină pg.258
B. grosimea stratului de smalț
C. grosimea stratului de smalț și dentină
D. grosimea stratului de liner
E. E. grosimea materialului de obturație definitivă
3. *Tratamentul cariei dentare la nivelul incisivilor temporari este C Practica
recomandat pâna la vârsta de: pedodontică,
A. 7 ani pg.207
B. 4 ani
C. 5 ani
D. 6 ani
E. 8 ani
4. *La prepararea cavității proximale la dinții temporari trebuie evitate: D Practica
A. unghiurile rotunjite la nivel proximal pedodontică,
B. fragilitatea pereților linguali prin orientarea greșită a axului pg.212
cavității către vestibular
C. menținerea smalțului susținut
D. unghiurile ascuțite la nivel proximal
E. nici o afirmație din cele de mai sus nu este adevărată
5. *În prepararea cavităților de clasa I pentru restaurarea cu amalgam a C Practica
dinților temporari ideal, adâncimea peretelui pulpar este de: pedodontică,
A. 0.5 mm în smalț pg.210
B. 1.5 mm în dentină
C. 0.5 mm în dentină
D. 1 mm în dentină
E. 2 mm în dentină
6. *Indicațiile de utilizare a coroanelor pedodontice sunt următoarele: E Practica
A. dinți temporari sau permanenți tineri cu leziuni carioase pedodontică,
extinse pg.215
B. dinți cu hipoplazii
C. dinți cu tratament endodontic
D. pacienți cu disabilități, cu o igienă orală defectuoasă
E. toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
7. *În prepararea cavităților de clasa I pentru restaurarea cu amalgam a B Practica
dinților temporari pentru a nu deschide coarnele pulpare se va evita pedodontică,
folosirea frezelor : pg.210
A. 330
B. con invers
C. sferice
D. efilate
E. nici o afirmație din cele de mai sus nu este corectă
8. *Gradul 2 de erupție clinică este considerat atunci când: D Elemente
A. vârful cuspidului perforează mucoasa introductive
B. 2/3 din coroană a erupt în
C. ¼ din coroană a erupt pedodonție,
D. ½ din coroană a erupt 69
E. dintele a erupt în totalitate
TEMA 17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete
1. *Care dintre enunțurile următoare este corect? A

A. Sigilarea este o metodă de imunizare a suprafețelor dure
dentare cu relief ocluzal accentuat efectuată la pacienți cu risc
carios mare;
B. Sigilarea este o metodă utilizată pentru suprafețele aproximale
efectuată la pacienți cu risc carios mare ;
C. Sigilarea este o metodă de imunizare a suprafețelor dure
dentare cu relief ocluzal accentuat la pacienți cu risc carios
mic;
D. Sigilarea este o metodă de imunizare a suprafețelor dure
mic;
E. Sigilarea este o metodă de imunizare a suprafețelor aproximale
la pacienți cu risc carios mare.
2. *Care este obiectivul principal al sigilării suprafețelor dure dentare? A
A. Închiderea reliefurilor retentive coronare a dinților imediat
după erupție;
B. Închiderea reliefurilor retentive proximale a dinților imediat
după erupție;
C. Închiderea reliefurilor coronare a suprefețelor dinților care nu
sunt retentive imediat după erupție;
D. Închiderea reliefurilor retentive de la nivelul fețelor vestibulare
a dinților imediat după erupție;
E. Nici un răspuns de mai sus nu este corect.
3. *Care dintre următoarele afirmații este falsă? B
A. După sigilare 95% dintre microorganisme își pierd viabilitatea
prin absența substratului nutritiv;
B. Sigilarea este o metodă de imunizare a suprafețelor dure
scăzut;
C. Obiectivul principal al sigilării este închiderea reliefurilor
retentive coronare;
D. În caz de diagnostic incert de carie trebuie adoptată sintagma
“când ai dubii sigilează în loc de când ai dubii obturează”
deoarece nu se cunoaște nici un efect secundar al sigilării;
E. Sigilarea este o metodă de imunizare a suprafețelor dure
ridicat.
4. *Care dintre următoarele afirmații este falsă? C
A. Sigilarea ca metodă a prevenţiei primare este indicată la
pacienţi cu risc crescut de îmbolnăvire prin carie;
B. Sigilarea ca metodă a prevenţiei primare este indicată pentru
fosetele spra-cingulare;
C. Sigilarea ca metodă a prevenţiei primare este indicată la
pacienţi cu risc scăzut de îmbolnăvire prin carie;
D. Sigilarea ca metodă a prevenţiei primare este indicate pentru
șanţurile şi fosetele ocluzale ale premolarilor;
E. Sigilarea ca metodă a prevenţiei primare este indicate pentru
fisurile și fosetele ocluzale, vestibulare şi orale ale molarilor
temporari şi definitive.
5. Sigilarea ca metodă a prevenţiei primare este indicată în următoarele BCDE
situaţii:
A. Pacienţi cu risc scăzut de îmbolnăvire prin carie;
B. Şanţurile şi fosetele ocluzale, vestibulare şi orale ale molarilor
temporari şi definitivi (de elecţie suprafaţa ocluzală a primului
molar definitiv imediat după erupţie);
C. Şanţurile şi fosetele ocluzale ale premolarilor;
D. Fosetele supracingulare;
E. Şanţurile şi fosetele ce prezintă coloraţii intrinseci ale
smalţului la care nu s-au pus în evidenţă carii dentinare
subiacente prin examen clinic şi radiologic.
6. Sigilarea ca metodă a prevenţiei primare este indicată în următoarele DE
situaţii:
B. Şanţurile şi fosetele proximale, (de elecţie suprafaţa proximală
a primului molar definitiv imediat după erupţie);
C. Şanţurile şi fosetele proximale ale premolarilor;
D. Fosetele supracingulare;
E. Şanţurile şi fosetele cu smalţ colorat şi decalcifiat dar fără carii
dentinare la acelaşi dinte, evidenţiate clinic şi radiologic.
7. Sigilarea ca metodă a prevenţiei primare este indicată în următoarele ABC
situaţii:
A. Şanţurile şi fosetele cu smalţ colorat şi decalcifiat dar fără carii
dentinare;
B. Pacienţi cu igienă orală riguroasă;
C. Pacienţi cooperanţi.
D. Dinți care prezintă concomitent leeziuni carioase proximale;
E. Şanţuri puţin exprimate, care sunt apreciate ca zone de risc
scăzut.
8. Sigilarea ca metodă a prevenţiei primare este indicată în următoarele BC
situaţii:
B. Şanţurile şi fosetele ce prezintă coloraţii intrinseci ale
smalţului la care nu s-au pus în evidenţă carii dentinare
subiacente prin examen clinic şi radiologic;
C. Pacienţi cu igienă orală riguroasă;
D. Pacienţi cu malocluzie;
E. Pacienți care au o igiena orală și alimentară deficitară.
Tema 18 - Rolul factorilor funcționali în formarea aparatului dento-maxilar

1. *Dezvoltarea puternica a regiunii unghiului mandibulei are loc ca urmare a A Gh. Boboc,
activitatii accentuate a muschilor Pg. 405
A. maseter si pterigoidian intern
B. maseter si pterigoidian extern
C. maseter si milohioidian
D. maseter si hioidian
E. pterigoidian extern si intern
2. *Echilibrul dintre morfologia scheletala si cea musculara este: D Gh. Boboc,
A. imobil Pg. 411
B. temporar
C. absolut
D. relativ
E. permanent
3. Interpozitia buzei inferioare poate duce la aparitia: AD Gh. Boboc,
A. Prodentiei superioare Pg. 443
B. Prodentiei inferioare
C. Retrodentiei superioare
D. Retrodentiei inferioare
E. Biprodentiei
4. Interpozitiile heterotrope presupun interpunerea intre arcadele ACD Gh. Boboc,
dentare: Pg.437
A. A unor elemente ce nu apartin aparatului dentomaxilar
B. A unor elemente ce apartin aparatului dentomaxilar
C. A degetelor
D. A creionului
E. A limbii
5. Pentru producerea unei anomalii dentomaxilare prin obiceiuri vicioase ABCD Gh. Boboc,
trebuie intrunite mai multe conditii ce intereseaza: Pg 444
A. Intensitatea obiceiului vicios
B. Durata obiceiului vicios
C. Frecventa obiceiului vicios
D. Factorul teren- teren deformabil constitutional
E. Nici un raspuns corect
6. Zonele faciale de sprijin in contextul atitudinilor anormale de postura sunt: ABC Gh. Boboc,
A. Mentonul Pg 436
B. Regiunea bilabiala
C. Zonele laterale ale partii inferioare a fetei
D. Pavilionul auricular
E. Unghiul goniac
7. *Alimentația rafinată a omului modern are drept consecință: D Dorobat,
A. Atriția proximala Stanciu –
B. Atriția ocluzală Ortodontie si
C. Avansarea mandibulei ortopedie
D. Supraocluzia grupului incisivo-canin dento-facială,
E. Over-bite normal 2009, pg. 68
8. *Respirația orală produce: B Dorobat,
A. Dezvoltare în exces a maxilarului Stanciu –
B. Compresiune de maxilar Ortodontie si
C. Rotație mandibulară anterioară ortopedie
D. Ocluzie adancă acoperită dento-facială,
E. Retrodenția incisivilor superiori 2009, pg. 68
Tema 19. Dezvoltarea ocluziei dentare

1. *În timpul dezvoltării ocluziei dentare mixte se produce: E Dorobat,
A. prima înălţare de ocluzie Stanciu, pg.
B. prima mezializare a mandibulei 45
C. a treia înălţare de ocluzie
D. a doua mezializare a mandibulei
E. a doua înălţare de ocluzie
2. *În perioada predentară se produce în mod normal: E Dorobat,
A. a doua înălţare de ocluzie Stanciu,, pg
B. a doua mezializare a mandibulei 38
C. a treia înălţare de ocluzie
D. prima înălţare de ocluzie
E. prima mezializare a mandibulei
3. Care din urmatoarele afirmatii NU este adevarata: AC Dorobat,
A. eruptia dentara se desfasoara intr-un interval ciclic cu media de Stanciu,
12 luni pg.40-42
B. in cursul primului an de viata crestele alveolare se latesc si se
inalta datorita dezvoltarii mugurilor dentari
C. incisivii inferiori in momentul eruptiei executa o miscare catre
lingual micsorand perimetrul arcadei
D. atritia dentara duce la a doua mezializare a mandibulei
E. incisivii centrali inferiori erup in pozitie linguala fata de cei
temporari
4. Planul postlacteal: ABDE Dorobat,
A. in treapta meziala conduce la un raport mezializat Stanciu, Pg.
B. in treapta usor mezializata ofera raport cuspid in santul 43
intercuspidian
C. in treapta meziala ofera raport cuspid la cuspid
D. in linie dreapta ofera raportul cuspid la cuspid al molarului 1
E. in treapta distalizata conduce la o relatie ocluzala distalizata la
nivel molar
5. Eruptia molarului 1 permanent: ABD Dorobat,
A. produce a doua inaltare de ocluzie Stanciu, Pg
B. modifica forma arcadei 45
C. prin puseul mezializant nu reduce spatiul primat
D. modifica lungimea arcadei
E. modifica forma arcadei de la semielipsa la semicerc
6. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la dezvoltarea ocluziei de la ACDE Dorobat,
6 luni la 30 luni: Stanciu, Pg.
A. incisivul lateral erupe mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula 39
B. dintii erup mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula
C. eruptia incisivilor inferiori si superiori realizeaza primele relatii
ocluzale
D. eruptia molarilor 1 deciduali determina prima inaltare de ocluzie
E. are loc eruptia dintilor temporari intr-un interval ciclic de 6 luni
7. *Spațiul de rezervă Nance ( lee-way space) reprezintă: D Dorobat,
A. suma diametrelor mezio-distale ale incisivilor permanenți Stanciu –
B. suma diametrelor mezio-distale ale caninilor și molarilor Ortodontie si
temporari ortopedie
C. suma diametrelor mezio-distale ale caninului permanent și dento-facială,
premolarilor pe o hemiarcadă 2009, pg. 46
D. diferența dintre suma diametrelor mezio-distale ale caninului și
molarilor temporari si suma diametrelor mezio-distale ale
caninului permanent și premolarilor pe fiecare hemiarcadă
E. Nici una din afirmațiile de mai sus nu este adevărată
8. *Valorile normale pentru spațiul de rezervă Nance la maxilar sunt: C Dorobat,
A. 0,5-1 mm Stanciu –
B. 0,7-0,9 mm Ortodontie si
C. 0,9-1,5 mm ortopedie
D. 2 mm dento-facială,
E. 1,7-2,4 mm 2009, pg. 46
Tema 20. Etiopatogenia anomaliilor-dento-maxilare

1. *Sindromul Pierre- Robin se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte, cu o C Zegan, Pg.85
exceptie:
A. microretrognatie mandibulara
B. despicaturi palatine
C. ocluzie inversa frontala
D. distrofie osteo-musculara
E. glosoptoza
2. *Pierderea prematura a dintilor temporari poate avea urmatoarele D Dorobat,
consecinte, cu exceptia: Stanciu, Pg
A. Tulburari grave tridimensionale in arcada dentara 74
B. Incongruente dento-alveolare
C. Supraeruptii ale dintilor antagonisti
D. Absenta angrenajelor inverse
E. Contacte si interferente ocluzale
3. La pacientii cu sindrom Turner pot fi observate urmatoarele aspecte: ABD Zegan, pg. 85
A. retrognatie mandibulara
B. anomalii dentare de numar
C. ocluzia mezializata
D. anomalii dentare de forma
E. prognatie mandibulara
4. La pacientii cu sindrom Turner pot fi observate urmatoarele aspecte: ABCE Zegan, pg. 85
A. retrognatie mandibulara
B. hipertelorism
C. facies rotund
D. prognatie mandibulara
E. ocluzia distalizata
5. Intarzierile in eruptia dintilor permanenti pot fi determinate de: ADE Dorobat,
A. Tipare genetice Stanciu, Pg
B. Factori teratogeni 75
C. Cauze generale
D. Bariere fibroase
E. Bariere osoase
6. Pierderea prematura a dintilor temporari determina: ABCE Dorobat,
A. Migrarea dintilor permanenti aflati in eruptie intramaxilara sau Stanciu, Pg
orala 74
B. Incongruente dento-alveolare
C. Supraeruptii ale dintilor antagonisti
D. Dilatari ale arcadei
E. Angrenaje inverse
7. *Trisomia 21 se mai numește: E Dorobat,
A. Sindrom Edwards Stanciu –
B. Sindrom Patau Ortodontie si
C. Sindrom Ellis van Creveld ortopedie
D. Sindrom Klinefelter dento-facială,
E. Sindrom Langdon Down 2009, pg. 61
8. *Care din următoarele caracteristici nu corespunde sindromului Turner? B Dorobat,
A. Hipertelorism Stanciu –
B. Prognatism mandibular Ortodontie si
C. Pterigium coli ortopedie
D. facies rotund dento-facială,
E. disgenezie ovariană 2009, pg. 61
Tema 21. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare

1. *Diviziunea 1 a clasei a II-a se caracterizeaza prin: E Dorobat,
A. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita Stanciu, Pg.
B. Raport mezializat bilateral si ocluzie adanca in acoperis 78
C. Raport distalizat bilateral si ocluzie deschisa
D. Raport distalizat unilateral si ocluzie adanca in acoperis
E. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperis
2. *Diviziunea 2 a clasei a II-a se caracterizeaza prin: A DS, Pg. 78
A. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita
B. Raport mezializat bilateral si ocluzie adanca acoperita
C. Raport distalizat bilateral si ocluzie deschisa
D. Raport distalizat unilateral si ocluzie deschisa
E. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperis
3. Sindromul cu compresie de maxilar clasificat de scoala germane prezinta BDE Dorobat,
urmatoarele variante: Stanciu, Pg.
A. De conducere fortata 79
B. Protruzie cu spatiere
C. Cu ocluzie adanca acoperita
D. Cu inghesuire
E. Protruzie fara spatiere
4. Scoala germana clasifica malocluziile in: ACD Dorobat,
A. Sindromul cu compresie de maxilar Stanciu, Pg.
B. Disarmonii 79,80
C. Sindromul cu ocluzie incrucisata
D. Sindromul progenic
E. Sindromul de ocluzie adanca in acoperis
5. Sindromul progenic descris de scoala germana poate fi: BDE Dorobat,
A. De conducere condiliana Stanciu, Pg.
B. De conducere fortata 80
C. Fals (prognatism mandibular)
D. Adevarat
E. Fals (retrognatism maxilar)
6. Termenii utilizati de scoala franceza pentru denumirea modificarilor CE Dorobat,
ocluziei in sens vertical sunt: Stanciu, Pg.
A. infrapozitie 82
B. suprapozitie
C. infraocluzie
D. vestibulopozitie
E. supraocluzie
7. *În clasificarea școlii franceze termenul ”exoalveolie” reprezintă: D Dorobat,
A. extruzia dinților din zona lateral a arcadei Stanciu –
B. arcadă dento-alveolară micșorată în sens transversal (îngustată) Ortodontie si
C. arcadă dento-alveolară alungită ortopedie
D. arcadă dento-alveolară mărită în sens transversal(lărgită) dento-facială,
E. supraocluzia dinților frontali 2009, pg. 81
8. *Care din următoarele afirmații nu este adevărată? C
A. Anomalia de clasa a III se caracterizează prin rapoarte molare și
canine mezializate
B. În anomalia de clasa I Angle rapoartele molare și canine sunt
neutrale
C. Anomalia de clasa a II a diviziunea 1 se caracterizează prin
rapoarte distalizate și ocluzie deschisă frontală
D. Anomalia de clasa a II a diviziunea a 2 a se caracterizează prin
rapoarte distalizate și ocluzie adîncă acoperită
E. Clasificarea Angle utilizează ca reper molarii de 6 ani maxilar și
mandibular.
Tema 22. Examenul radiologic în ortodonție
1. Rotaţia mandibulară posterioară se caracterizează prin: AB Zegan, Pg 61
A. etaj inferior crescut
B. unghi goniac deschis
C. etaj inferior micşorat
D. condil mandibular robust, dezvoltat în sus şi înainte
E. tendinţă la ocluzie adâncă
2. Planurile de referinta utilizate in interpretarea teleradiografiei de profil sunt AD Dorobat,
urmatoarele: Stanciu,
A. Planul Frankfurt- Po-Or Pg155
B. Planul bazei craniului- Po-Or
C. Planul bazal mandibular- Nsa-Nsp
D. Planul bazal maxilar- Nsa-Nsp
E. Axa Y de crestere- S-N
3. *Punctul Gn (de pe teleradiografia de profil) este: D Dorobat,
A. Punctul cel mai inferior al simfizei mentoniere Stanciu,
B. Punctul cel mai anterior al simfizei mentoniere Pg154
C. Punctul cel mai posterior al simfizei mentoniere
D. Punctul cel mai anterior si inferior al simfizei mentoniere
E. Punctul cel mai inferior si posterior al simfizei mentoniere
4. In analiza teleradiografie de profil, cele 3 laturi ale triunghiului lui Tweed ADE Dorobat,
sunt reprezentate de : Stanciu,
A. Planul de la Frankfurt Pg163
B. Planul Simon
C. Axa incisivului superior
D. Planul mandibular
E. Axa incisivului inferior
5. Despre distanta Ao-Bo sunt adevarate urmatoarele afirmatii: ABE Dorobat,
A. Reprezinta decalajul interbazal sagital absolut Stanciu,
B. Este in relatie directa cu unghiurile SNA, SNB Pg164
C. Reprezinta decalajul interbazal sagital relativ
D. Este in relatie invers proportionala cu unghiul ANB
E. Completeaza notiunea de clasa scheletala
6. *Unghiul format de planul bazal mandibular cu orizontala de la Frankfurt B Dorobat,
este reprezentat de : Stanciu,
A. FMIA Pg169
B. FMA
C. IMPA
D. IMFA
E. ANB
7. *Unghiul SNA arată : A Georgeta
A. poziția maxilarului față de baza craniului Zegan –
B. poziția mandibulei față de baza craniului Metode și
C. raportul maxilar/mandibulă tehnici de
D. angulația bazei craniului diagnostic
E. profilul din
ortodonție și
ortopedia
dento-facială,
Ed
Tehnopress,
2004, pg.102
8. *Punctul B Down reprezintă: D Dorobăț,
A. punctul cel mai proeminent de pe procesul alveolar mandibular Stanciu-
pe linie mediană Ortodonție și
B. punctul cel mai proeminent al simfizei mentoniere ortopedie
C. centrul simfizei mentoniere dento-facială,
D. punctul cel mai înfundat al procesului alveolar mandibular pe 2009, pg. 154
linie mediană
E. vârful incisivului inferior
Tema 23. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 1

1. *Malocluzia clasa a II-a Angle diviziunea 1 se caracterizează prin raport C Zegan, pg
molar bilateral: 183
A. neutral şi ocluzie adâncă
B. mezializat şi ocluzie inversă frontală
C. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş;
D. vestibularizat şi ocluzie adâncă acoperită
E. lingualizat şi ocluzie deschisă frontală
2. *Factorul etiopatogenic disfuncţional al malocluziei clasa a II-a diviziunea D Zegan, pg
1 este: 184
A. rahitismul
B. nanismul hipofizar
C. sindromul Marfan
D. sindromul lingual protruziv anterior incomplet
E. pierderea prematură a dinţilor temporari în zona de sprijin
3. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 se AC Dorobat,
produc următoarele modificări ale bazei alveolare față de baza coronară a Stanciu, pg.
arcadei: 385
A. Baza apicală este mică
B. Baza apicală este mare
C. Baza coronară este largă
D. Baza coronară este îngustă
E. Nici un raspuns corect
4. Aspectul facial în anomalia de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 se ACDE Dorobat,
caracterizează prin: Stanciu, pg.
A. Tegumente palide 383
B. Buza superioară este groasă
C. Buza superioară este subțire
D. Fantă labială întredeschisă
E. Mentalis hiperton
5. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 se ACD Dorobat,
observă: Stanciu, pg
A. Hipotonie uni- sau bilaterală a mușchilor narinari 385-386
B. Hipertonie uni- sau bilaterală a mușchilor narinari
C. Hipertonia muschiului mentonier
D. Hipertonia buzei inferioare
E. Hipotonia buzei inferioare
6. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1, arcada ABCD Zegan, pg
dento-alveolară își modifică forma, în funcție de nivelul compresiunii, 185
având aspect de:
A. Omega
B. ”V”
C. ”U”
D. ”M”
E. ”Z”
7. *În anomalia de clasa a II a diviziunea 1 întâlnim: A Dorobăț,
A. endoalveolie și proalveolie superioară Stanciu-
B. endoalveolie și retroalveolie superioară Ortodonție și
C. exoalveolie și retroalveolie maxilară ortopedie
D. exoalveolie și proalveolie mandibulară dento-facială,
E. biretroalveolie 2009, pg. 385
8. *Care din afirmațiile de mai jos nu sunt caracteristice anomaliei de clasa a E Zegan G. –
II a diviziunea 1? Ortodonție și
A. rapoarte ocluzale molare și canine distalizate ortopedie
B. mușchiul mentalis hiperton dento-facială,
C. mușchiul pterigoidian extern hipoton pg.159
D. inocluzie sagitală pozitivă
E. mușchiul orbicular al buzei superioare hiperton
Tema 24. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2

1. *Malocluzia clasa a II-a Angle diviziunea 1 se caracterizează prin raport C Zegan, pg 189
molar bilateral:
A. neutral şi ocluzie adâncă
B. mezializat şi ocluzie inversă frontală
C. distalizat şi ocluzie adâncă acoperită
D. distalizat şi ocluzie adâncă în acoperiş;
E. lingualizat şi ocluzie deschisă frontală
2. *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A Dorobat,
A. genetici Stanciu, pg 396
B. funcţionali
C. constituţionali
D. generali
E. locali
3. In malocluzia clasa II/2 Angle se pot întâlni: ABE Dorobat,
A. Reducerea diametrelor premolare si molare Stanciu, pg 398
B. Retrodenție cu supraacoperirea grupului incisiv
C. Diferite grade de spațiere dentară
D. Ocluzie deschisă
E. Diferite grade de înghesuire dentară
4. In malocluzia clasa II/2 Angle se pot întâlni următoarele semne clinice: DE Zegan, pg 190
A. Sanț labiomentonier șters
B. Etajul inferior al feței mărit
C. Menton aplatizat
D. Fanta labiala inchisa ferm
E. Sanț labiomentonier accentuat
5. In malocluzia clasa II/2 Angle se pot observa diferite grade de abraziune BD Dorobat,
pe: Stanciu, pg. 398
A. Fața vestibulară a incisivilor superiori
B. Fața vestibulară a incisivilor inferiori
C. Fața linguală a incisivilor inferiori
D. Fața palatinală a incisivilor superiori
E. Toate răspunsurile sunt corecte
6. La examenul facial in malocluzia clasa II/2 Angle se pot observa: ABDE Zeganpg 190
A. tipar euriprosop
B. fanta labiala inchisa ferm
C. buza superioara groasa, eversata
D. buza superioara scurta, subtire
E. sant labio-mentonier accentuat
7. *În etiopatogenia anomaliei de clasa II/2 întâlnim: B DorobățStanciu-
A. respiratia orală Ortodonție și
B. factori genetici ortopedie dento-
C. sindromul lingual protruziv (deglutiția infantilă) facială2009pg.
D. obiceiul vicios de interpoziție 396
E. mușcarea buzei inferioare
8. *În anomalia de clasa a II a scheletală unghiul ANB este: B G. Zegan-
A. 2-4˚ Metode si
B. ˃ 4˚ tehnici de
C. ˂ 2˚ diagnosticpg.109
D. 0˚
E. negativ
Tema 25. Malocluzia de clasa a III-a

1. *Malocluzia de clasa a III-a se caracterizează prin: B Dorobat,
A. raporturi distalizate și ocluzie în acoperiș Stanciu,
B. raporturi mezializate și ocluzie inversă frontală Pg.405
C. raporturi distalizate și ocluzie acoperită
D. raporturi normale și inghesuire frontală
E. nici un răspuns corect
2. *In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in C Dorobat,
evidenta: Stanciu, Pg.
A. unghiul SNA mai mare de 800 406
B. unghiul SNB mai mic de 780
C. unghiul SNA mai mic de 800
D. unghiul ANB pozitiv
E. nici un raspuns corect
3. La examenul facial in malocluzia de clasa a III-a se observa: ABD Dorobat,
A. fata aplatizata Stanciu,
B. obraji infundati Pg.406
C. profil convex
D. profil concav
E. profil drept
4. In malocluzia de clasa a III-a cu drum de inchidere in treapta mezializata AB Dorobat,
sectoarele dento-alveolare frontale responsabile de ghidajul invers sunt Stanciu, Pg
caracterizate de: 408
A. proalveolodontie inferioara
B. retroalveolodontie superioara
C. proalveolodontie superioara
D. pretroalveolodontie inferioara
E. nici un raspuns nu e corect
5. Aspectul facial în prognatismul mandibular anatomic se caracterizeaza prin: ABCE Zegan, pg
A. profil concav 207
B. treapta labiala inversată
C. aspectul dur, voluntar al fetei
D. profil convex
E. facies aplatizat
6. Aspectul facial în retrognatia maxilara se caracterizeaza prin: ABC Zegan, pg
A. profil concav 211
B. regiunea buzei superioare infundata
C. retrocheilie superioara
D. profil convex
E. procheilie superioara
7. *Care din semnele clinice de mai jos nu caracterizează anomalia de clasa a C Zegan G. –
III a? Ortodonție și
A. rapoarte ocluzale mezializate ortopedie
B. angrenaje inverse frontale dento-facială,
C. profil convex pg.181
D. șanț labio-mentonier șters
E. ocluzie inversă laterală
8. *Care din semnele clinice de mai jos nu caracterizează anomalia de clasa a A Zegan G. –
III a? Ortodonție și
A. inocluzie sagitală pozitivă ortopedie
B. rapoarte ocluzale mezializate dento-facială,
C. facies aplatizat pg.181
D. profil concav
E. menton proeminent
Tema 26. Sindromul de inocluzie verticală

1. *Fonemele dentale perturbate in sindromul de inocluzie verticala sunt: B Dorobat,
A. ‘’B’’ Stanciu, Pg
B. ‘’D’’ si ‘’T’’ 431
C. ‘’M’’ si ‘’T’’
D. ‘’D’’
E. ‘’C’’ si ‘’T’’
2. *Tulburarile musculare in sindromul de ocluzie deschisa apar cel mai D Dorobat,
frecvent la nivelul muschiului: Stanciu, Pg
A. pterigoidian intern 433
B. maseter
C. buccinator
D. pterigoidian extern
E. temporal
3. Care dintre urmatoarele modificari fizionomice sunt prezente in sindromul ACE Dorobat,
de ocluzie deschisa: Stanciu, Pg
A. facies hiperleptoprosop 434-435
B. fanta labiala inchisa fara efort
C. sant labio-mentonier sters
D. sant labio-mentonier acentuat
E. profil dizarmonios caracteristic
4. Tulburarile de dezvoltare ale masivului facial din sindromul de ocluzie ABCE Dorobat,
deschisa se intalnesc la nivelul: Stanciu, Pg
A. bazei craniului 436-438
B. mandibulei
C. maxilarului superior
D. dentar
E. proceselor alveolare
5. In inocluzia verticala frontala actiunea factorului genetic apare in: BC Dorobat,
A. rahitism Stanciu, Pg
B. sindrom Down 419
C. condrodistrofii
D. persistenta deglutitiei de tip infantil
E. nici un raspuns corect
6. Care din urmatoarele tulburari apar in sindromul de ocluzie deschisa: ABCD Dorobat,
A. functionale Stanciu, Pg
B. parodontale 431
C. dentare
D. musculare
E. neurologice
7. *Care din următoarele aparate au indicații în tratamentul ocluziei deschise? C Zegan G. –
A. placa palatină platou retroincizal Ortodonție și
B. gutieră inferioară plan înclinat ortopedie
C. placă palatină scut lingual dento-facială,
D. aparat Frankel tip III pg.144
E. placă palatină plan înclinat anterior
8. *Care din următoarele semen clinice nu corespunde sindromului de ocluzie D Zegan G. –
deschisă? Ortodonție și
A. șanț labio-mentonier șters ortopedie
B. fanta labial deschisă dento-facială,
C. deglutiție atipică pg.140
D. etaj inferior micșorat
E. frecvent carii la nivelul grupului frontal superior
Tema 27. Anomalii ale sistemului dentar
1. *Transpoziţia dentară completă presupune: D Zegan, Pg

A. inversarea parţială a locului pe arcada a doi dinţi vecini 168
B. eruptia unui dinte la distanta de arcada dentara
C. inversarea parţială a locului pe arcada a doi dinţi antagonisti
D. inversarea totală a locului pe arcada a doi dinţi vecini
E. ramanerea in interiorul osului a unui dinte cu radacina complet
formata si apexul inchis
2. *Dinţii supranumerari erupţi nu produc: D Zegan, Pg
A. incluzia dinţilor normali de serie 158
B. malpoziţii dentare
C. dezechilibre ocluzale
D. rizaliza radiculară patologică a dinţilor antagonisti
E. diastema patologică
3. In etiopatogenia transpozitiei dentare sunt implicati urmatorii factori locali: ABCE Zegan, Pg
A. tulburari in exfolierea dintelui temporar 168
B. tulburari in formarea germenilor dentari
C. secvente inversate de eruptie
D. traumatisme dentare
E. intarzieri in eruptia dentara
4. Diagnosticul diferential al heterotopiei se face cu: ABCE Zegan, Pg
A. eruptia dentara intarziata 168
B. incluzia dentara
C. ectopia
D. extractia dentara
E. hipodontia
5. Tratamentul chirurgical –ortodontic al incluziei dentare presupune: ABCD Zegan, Pg
A. crearea spatiului pe arcada 167
B. indepartarea cauzelor etiologice
C. descoperirea chirurgicala a dintelui inclus
D. ancorarea si tractionarea dintelui la arcada dentara
E. reimplantarea dintelui
6. Formele clinice ale anomaliilor dentare de forma coronare sunt ABD Zegan, pg
urmatoarele: 162
A. tubercul Zuckerkandl- pe fata mezio-palatinala a molarilor
temporari
B. tubercul Bolk- pe fata mezio-vestibulara a molarilor permenenti
secunzi sau de minte superiori
C. tubercul Zuckerkandl- pe fata mezio-vestibulara a molarilor
permanenti
D. Sixtum- - la nivelul molarului prim permanent inferior
E. tubercul Bolk- pe fata mezio-linguala a molarilor permenenti
secunzi inferiori
7. *Termenul “ transpoziție dentară” semnifica: C Zegan G. –
A. întârziere în erupție Ortodonție și
B. un dinte erupe vestibularizat ortopedie
C. un dinte își schimbă locul cu un alt dinte vecin pe aceeași arcada dento-facială,
D. un dinte supraerupt pg.120
E. nici una din afirmații nu este adevărată
8. *Care din următoarele anomalii ale sistemului dentar nu sunt anomalii de E Zegan G. –
sediu? Ortodonție și
A. transpoziția ortopedie
B. ectopia dento-facială,
C. heterotopia pg.114
D. incluzia
E. rotația
9. Care anomalii ale sistemului dentar nu pot fi diagnosticate pe modelul de ABC Zegan G. –
studiu? Ortodonție și
A. incluzia dentară ortopedie
B. heterotopia dento-facială,
C. anodonția pg.120
D. macrodonția
E. ectopia dentară
10. Care din următoarele anomalii sunt anomalii de poziție? AC Zegan G. –
A. rotația Ortodonție și
B. ectopia ortopedie
C. versia dento-facială,
D. transpoziția pg.114
E. microdonția
Tema 28. Examenul clinic în ortodonție

1. *Examinarea clinică facială a pacientului apreciază: C Zegan, pg
A. bolile cronice generale 101
B. indicaţia generală a tratamentului ortodontic
C. egalitatea etajelor fetei
D. dezvoltarea psihică
E. instalarea pubertăţii
2. *Examinarea clinică funcţională a pacientului: D Zegan, pg
A. stabileste normalitatea sau anormalitatea functiilor aparatului 105
dento-maxilar
B. depisteaza parafunctii
C. depisteaza obiceiuri vicioase
D. toate raspunsurile sunt corecte
E. nici un raspuns nu este corect
3. La examinarea clinică faciala, pot fi observate urmatoarele tipuri faciale: ACE Zegan, pg
A. Euryprosop 100
B. Mesocephal
C. Mesoprosop
D. Brachycephal
E. Leptoprosop
4. La examinarea clinică faciala, pot fi observate urmatoarele tipuri cefalice: BD Zegan, pg
A. Euryprosop 100
B. Mesocephal
C. Mesoprosop
D. Brachycephal
E. Leptoprosop
5. Functia respiratorie poate fi evaluata prin urmatoarele teste functionale : BCDE Zegan, pg
A. Comandarea a 35 de inspiratii ritmice 105
B. Comandarea de inspir si expir profund
C. Pensarea narinelor
D. Comandarea a 20 de inspiratii ritmice
E. Testul oglinzii
6. La examinarea clinică faciala, pot fi observate urmatoarele tipuri faciale: ACD Zegan, pg
A. Euryprosop- fata joasa 100
B. Leptoprosop- fata joasa
C. Mesoprosop- fata medie
D. Leptoprosop- fata inalta
E. Euryprosop- fata inalta
7. *Distanța subnasalis-stomiom reprezintă: A Dorobăț,
A. 1/3 din înălțimea etajului inferior al feței Stanciu, Ed
B. ½ din înălțimea etajului inferior 2009, pag.88
C. 2/3 din înălțimea etajului inferior
D. ¼ din înălțimea etajului inferior
E. nici una din afirmații nu este adevărată
Tema 29. Analiza modelului de studiu în ortodonție

1. *Valorile normale ale sumei incisive sunt cuprinse intre: A Zegan, pg
A. 28-35 mm 111
B. 22-34 mm
C. 27-37 mm
D. 26-39 mm
E. 28-38 mm
2. *In analiza Pont a modelelor de studiu, suma incisiva se calculeaza prin D Zegan, pg
masurarea cu compasul a celei mai mari dimensiuni mezio-distale coronare 111
a:
A. Celor patru incisivi inferiori
B. Celor doi incisivi centrali superiori
C. Celor doi incisivi centrali inferiori
D. Celor patru incisivi superiori
E. Celor patru incisivi inferiori si a celor patru incisivi superiori
3. In analiza Pont a modelelor de studiu, latimea anterioara maxilara: AB Zegan, pg
A. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale premolarilor 111
primi superiori
B. Se calculeaza cu formula SIx100/80
C. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale premolarilor doi
superiori
D. Se calculeaza cu formula SIx100/64
E. Se calculeaza cu formula SIx100/65
4. In analiza Pont a modelelor de studiu, latimea posterioara maxilara: AD Zegan, pg
A. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale molarilor primi 111
superiori
C. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale molarilor doi
superiori
5. In analiza Pont a modelelor de studiu, latimea posterioara mandibulara: CD Zegan, pg
A. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale premolarilor 111
primi inferiori
C. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale molarilor primi
inferiori
6. Punctele de referinta pentru analiza Pont pe modelul de studio sunt ACE Zegan, pg
urmatoarele: 111
A. Mijlocul santului sagital al premolarului prim superior
B. Foseta centrala a molarului secund superior
C. Punctul de contact vestibular interpremolar inferior
D. Varful cuspidului disto-vestibular al molarului prim inferior
E. Varful cuspidului centro-vestibular al molarului prim inferior
7. *Valoarea sumei incisive care descrie normodonția este: A Zegan,
A. suma diametrelor mezio-distale ale celor 4 incisivi superiori să Metode și
fie cuprinsă între 28-35 mm tehnici de
B. suma diametrelor mezio-distale ale celor 4 incisivi superiori să diagnostic în
fie mai mare de 35 mm ortodonție ți
C. suma diametrelor mezio-distale ale celor 4 incisivi inferiori să ortopedie
fie mai mică de 28 mm dento-facială,
D. suma diametrelor mezio-distale ale celor 4 incisivi inferiori să pg.35
fie cuprinsă între 28-35 mm
E. suma diametrelor mezio-distale ale celor 4 incisivi superiori să
fie cuprinsă între 20-30 mm
8. *În analiza Pont formula de calcul pentru diametrul interpremolar superior A Dorobat,
este : Stanciu, pg.
A. suma incisivă x 100/80 108
B. suma incisivă x100/64
C. suma incisivă x 0,83
D. suma incisivă x100/ 128
E. (suma incisivă x0,83)-2
Tema 30. Principii în terapia ortodontică

1. *Clasificarea tratamentului ortodontic în funcţie de mijloacele utilizate B Zegan, pg
cuprinde: 226
A. tratamentul profilactic, interceptiv şi curativ
B. tratamentul biomecanic, funcţional şi chirurgical
C. tratamentul precoce, normal şi tardiv
D. tratamentul etiologic şi morfo-funcţional
E. tratamentul morfo-funcţional şi chirurgical
2. *Ingresia este o mişcare dentară: D Zegan, pg
A. în axul lung, către planul de ocluzie 249
B. de translaţie a dintelui
C. în jurul axului lung radicular
D. în axul lung, către baza maxilară
E. de înclinare a dintelui
3. Fortele ortodontice se clasifica dupa intensitate in: BD Zegan, pg
A. Forte extraorale 246
B. Forte usoare
C. Forte intraorale
D. Forte medii
E. Forte intermitente
4. Fortele ortodontice se clasifica dupa ritmul de aplicare in: BE Zegan, pg
A. Forte extraorale 246
B. Forte continue
C. Forte intraorale
D. Forte medii
E. Forte intermitente
5. Versia este o mişcare dentară: AC Zegan, pg
A. de înclinare a dintelui 248
C. în care coroana si radacina se deplaseaza simultan, dar in sens
contrar
E. în axul lung, către planul de ocluzie
6. Gresia este o mişcare dentară: AC Zegan, pg
A. de înclinare a dintelui 250
C. în care coroana si radacina se deplaseaza paralel cu axa dintelui
E. în axul lung, către planul de ocluzie
7. *Forțele ortodontice ușoare, optime, se descriu ca fiind cele cu valori de: B Zegan,
A. 15-20g Aparate
B. 20-30g ortodontice ,
C. 10g pag, 47
D. 30-40g
E. ˃ 50g
8. *În mișcarea de versie : B Dorobat,
A. coroana și rădăcina se deplasează în același sens după o direcție Stanciu,
paralelă Ortodonție și
B. coroana și rădăcina se deplasează simultan, dar în sens invers ortopedie
după o direcție orizontală dento-facială,
C. coroana și rădăcina se deplasează în sens vertical 207
D. coroana rămâne pe loc și se deplasează numai rădăcina
E. dintele se deplasează în jurul axului sau lung
Tema 31. Aparate ortodontice mobilizabile

1. *Arcul Coffin are urmatoarea actiune: A Zegan, pg
A. Expansiune radiala a arcadei maxilare 267
B. Expansiune asimetrica a arcadei maxilare
C. Distalizarea dintilor din zona laterala maxilara
D. Mezializarea dintilor din zona laterala mandibulara
E. Derotarea dintilor din zona frontala maxilara
2. *Surubul ortodontic dezvolta forte ortodontice: C Zegan, pg
A. Medii si continue 267
B. Usoare si intermitente
C. Medii si intermitente
D. Usoare si continue
E. Usoare si medii
3. Elementele de ancoraj ale aparatelor biomecanice mobilizabile sunt : AB Zegan, pg
A. Crosetul Stahl 264-265
B. Crosetul Adams
C. Arcul secera
D. Scutul vestibular
E. Arcul Coffin
4. Arcul in bucla dubla este indicat in: AC Zegan, pg
A. Palato-versia incisivului 270
B. Vestibulo-versia incisivului
C. Rotatia incisivului
D. Mezializarea incisivului
E. Ectopia incisivului
5. Despre placuta Schwarz sunt adevarate urmatoarele afirmatii: ABC Zegan, pg
A. Este un aparat mobilizabil mixt 273
B. Este indicata in compresiunea simetrica de maxilar cu
retropozitie mandibulara functional
C. Este formata din placa palatina si plan inclinat anterior
D. Este formata din placa linguala si platou retroincizal
E. Este indicata in prognatismul mandibular functional
6. Arcul in diapazon este indicat in: ACD Zegan, pg
A. Deplasarea meziala a unui incisiv 270
B. Vestibularizarea unui incisiv
C. Deplasarea distala a unui incisiv
D. Inchiderea diastemei
E. Ectopia unui incisiv
7. *Placa palatină plan înclinat anterior are drept scop: B Zegan,
A. intruzia incisivilor inferiori Aparate
B. avansarea mandibulei ortodontice,
C. corectarea angrenajelor inverse frontale 124
D. corectarea tulburărilor de fonație
E. corectarea respirației orale
Tema 32. Aparate ortodontice funcționale

1. *Următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la reglatorul Frankel tip C Zegan, pg
III, cu o excepție: 285
A. este un activator elastic
B. este indicat pentru corectarea malocluziei clasa III de cauze
funcționale, din dentiția mixtă
C. este indicat pentru corectarea malocluziei clasa II/2 de cauze
funcționale, din dentiția mixtă
D. este un activator miodinamic
E. principiul de acțiune se bazează pe conceptul recuperării
spațiului oral funcțional
2. *Monoblocul lui Robin prezintă următoarele caracteristici, cu o excepție: C Zegan, pg
A. este un aparat funcțional mobil 280
B. este un aparat funcțional bimaxilar
C. este un aparat funcțional elastic
D. este un aparat funcțional pasiv
E. este un aparat funcțional rigid
3. După efectele produse asupra grupelor musculare, aparatele funcționale se AD Zegan, pg
clasifică în: 278
A. aparate miotonice
B. aparate active
C. aparate pasive
D. aparate miodinamice
E. aparate bimaxilare
4. După sediu, aparatele funcționale se clasifică în: BE Zegan, pg
A. aparate miotonice 278
B. aparate orale
C. aparate pasive
E. aparate vestibulare
5. După modul de acțiune, aparatele funcționale se clasifică în: BC Zegan, pg
A. aparate miotonice 277
B. aparate active
C. aparate pasive
E. aparate bimaxilare
6. Indicațiile clinice ale aparatelor funcționale sunt următoarele: ABC Zegan, pg
A. în tratamentul etiologic 277
B. în tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare de cauze
funcționale
C. în tratamentul activ al anomaliilor dento-maxilare de cauze
funcționale
D. în tratamentul chirurgical-ortodontic
E. la pacienții la care creșterea este încheiată
7. *Ce element nu se întâlnește la activatorul Andreasen-haupl? E Dorobaț,
A. placa palatină Stanciu, pag.
B. placa lingual 306
C. arc vestibular
D. arc Coffin
E. pelote labiale inferioare
Tema 33. Contenția și recidiva în ortodonție

1. *Durata perioadei de contentie este influentata de mai multi factori, cu E Zegan, pg
exceptia: 376
A. Tipul constitutional al pacientului
B. Tipul de crestere faciala al pacientului
C. Varsta la care s-a tratat malocluzia
D. Durata tratamentului activ ortodontic
E. Sexul pacientului
2. *Durata perioadei de contentie este influentata de mai multi factori, cu B Zegan, pg
exceptia: 376
A. Tipul constitutional al pacientului
B. Antecedentele heredo-colaterale
C. Durata tratamentului activ ortodontic
D. Tipul de crestere faciala al pacientului
E. Varsta la care s-a tratat malocluzia
3. Cauzele generale ale recidivei sunt urmatoarele: ABE Zegan, pg
A. Tipul constitutional al pacientului 375
B. Tipul facial al pacientului
C. Eruptia molarilor de minte
D. Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase
E. Tulburarile endocrine ale pacientului
4. Cauzele generale ale recidivei sunt urmatoarele: ABD Zegan, pg
A. Tipul facial al pacientului 375
B. Tipul de crestere faciala al pacientului
C. Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase
D. Tipul constitutional al pacientului
E. Hipocorectia malocluziei
5. Cauzele locale ale recidivei sunt urmatoarele: BCE Zegan, pg
B. Modificarea distantei intercanine
E. Hipocorectia malocluziei
6. Cauzele locale ale recidivei sunt urmatoarele: BCE Zegan, pg
B. Modificarea distantei intercanine
E. Lipsa de coincidenta a relatiei centrice cu intercuspidarea
maxima
7. *Care din următoarele afirmații este adevărată? C Zegan,
A. contenția face parte din tratamentul activ Aparate
B. aparatele de contenție se aplică numai la adulți ortodontice ,
C. aparatele de contenție sunt pasive 136
D. aparatele de contenție se pun în timpul tratamentului precoce
E. tratamentul de contenție este opțional
TEMA 34 – Tratamentul cariei dentare
1. Funcţia antimicrobiană a salivei este dată de: ABC

A. lizozim
B. lactoferină
C. mucine
D. fosfat
E. amilază
2. Sistemele tampon majore atât în cazul salivei nestimulate cât şi ala salivei ACE
stimulate sunt:
A. ionii bicarbonat
B. histatin şi mucine, cistatine
C. ioni fosfat
D. peroxidaza
E. proteine
3. Mărimea coroanei dentare: DE
A. nu influenţează cariosusceptibilitatea
B. influenţează cariosusceptibilitatea ca urmare a variaţiei grosimii
smalţului
C. este invers proporţională cu cariosusceptibilitatea
D. influenţează cariosusceptibilitatea prin suprafaţa expusă atacului
E. influenţează cariosusceptibilitatea prin timpul necesar erupţiei
dentare
4. Caracteristicile morfologice dentare care determină cariosusceptibilitate CE
sunt:
A. şanţurile şi fosetele abrazate
B. convexităţile coronare atenuate
C. joncţiunea smalţ-dentină deschisă
D. tuberculul Carabelli la molarii primi mandibulari
E. şanţuri şi fosete înguste şi adậnci
5. Microorganismele implicate în cariogeneză sunt: ABCD
A. Streptococul mutans, lactobacilli
B. Streptococul sobrinus, mitis
C. Actinomyces
D. Candida
E. Legionella
6. Placa bacteriană cariogenă se caracterizează prin: ABCD
A. concentrarea unui mare număr de microorganisme acidurice şi
acidogenice
B. pH de repaus scăzut
C. permebilitate diminuată pentru salivă
D. concentraţie scăzută a ionilor de calciu şi fosfat
E. concentraţii crescute de uree
7. Prin catabolism, bacteriile cariogene de la nivelul plăcii bacteriene produc: BCE
A. acid fosforic
B. acid lactic
C. acid propionic
D. acid clorhidric
E. acid piruvic
8. Streptococii mutans sunt consideraţi cei mai cariogeni germeni bacterieni BC
deoarece:
A. elaborează acid la un pH cuprins între 4,3 şi 3,8
B. produc cantitatea cea mai mare de acid/unitate de timp atunci
când li se furnizează zaharoza
C. sintetizează polizaharide astfel încât, chiar după întreruperea
alimentaţiei carbohidrate, pot supravieţui şi produce acizi
D. produc acidul cel mai nociv: acidul carbonic
E. au o doză prag foarte redusă pentru colonizare
TEMA 35. Etiopatogenia cariei dentare

1. *Indepartarea dentine infiltrate se face prin urmatoarele metode: E
A. rotative
B. manuala
C. mecano-chimica
D. laser
E. toate variantele corecte
2. *Realizarea formei de retentie pentru o cavitate de clasa I Black in vederea D
restaurarii cu amalgam consta in:
A. preparararea bazei cavitatii in smalt ori de cậte ori este posibil
B. bizotarea marginilor de smalţ pentru a mări suprafaţa de contact
C. pereti laterali divergenti spre ocluzal
D. pereti laterali paraleli sau convergenti spre ocluzal
E. plansee convexe
3. Forma de adeziune a cavitatilor in vederea restaurarilor cu materiale ABC
compozite este realizata prin:
A. bizotarea marginilor cavitatii
B. conditionarea acida
C. aplicarea adezivilor amelo-dentinari
D. aplicarea linerilor pe baza de Ca(OH)2
E. aplicarea lacurilor
4. Forma de retentie in cavitatea proximo-ocluzala restransa se realizeaza ABD
prin :
A.lacasuri aproximale de retentie
B.sant gingival
C.santuri ocluzale
D.convergenta peretilor vestibular si oral spre ocluzal,
E.realizarea unei cavitati ocluzale in formă de “coadă de
rậndunică”
5. In cazul cavitatilor de clasa aII-a Black, preparatia conventionala bizotata ABC
(pentru obturare cu material compozit ?) :
A. asigura o suprafata mai mare de adeziune, permitand o
conditionare a capetelor prismelor, crescand retentia
B. reduce percolarea
C. creste rezistenta peretilor si a dintelui in general
D. creste rezistenta obturatiei
E. impiedica contractia materialului
6. *In cazul preparaţiei de tip tunel: B
A. creasta marginală este întreruptă doar parţial pentru crearea
accesului
B. unul dintre dezavantaje este incapacitatea relativa de a controla
excizia tesuturilor afectate
C. se folosesc doar instrumente de mậnă pentru preparare
D. principala indicaţie este reprezentată de caria proximală
necavitară limitată la smalţ
E. amalgamul este materialul de elecţie pentru obturaţie
7. In cazul cavitatilor de clasa a III-a Black, restaurarea cu cimenturi ABC
glassionomere modificate cu răşină este indicată în următoarele situaţii:
A. leziuni cavitare de amplitudine redusă
B. pacienţi cu risc cariogen crescut
C. solicitări ocluzale minime
D. leziuni de amplitudine mare
E. zone cu solicitare ocluzală crescută
8. Forma de retentie la o cavitate de clasa aV-a Black in vederea restaurarii cu ABC
amalgam consta in:
A. pereti laterali convergenti spre exterior
B. realizarea de santuri la nivelu unghiurilor axio-ocluzal si axio-
gingival
C. realizarea unui sant circumferential la unirea peretilor laterali cu
cel axial
D. bizotarea pragului gingival
E. peretii laterali divergenti spre exterior
Tema 36. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti

1. *Ȋn pulpita seroasă parţială : E 73
A. percuţia în ax este dureroasă
B. percuţia transversală este dureroasă
C. testele de vitalitate sunt slab pozitive
D. testele de vitalitate răspund doar la stimuli de intensitate
crescută
E. la testele de vitalitate răspunsul este intens pozitiv, cu o durere
prelungita
2. *Simptomatologia subiectiva in pulpita acuta seroasa totala este dominata B 75
de:
A. crize dureroase violente alternate cu perioade de remisiuni
B. tendinta de iradiere a durerii
C. caracterul pulsatil al durerii
D. percutia in ax pozitiva
E. prezenta unui proces carios profund
3. *“Turbarea dinţilor” este o expresie cunoscută pentru ilustrarea intensităţii B 72-81
durerii din:
A. pulpita acută seroasă parţială
B. pulpita acută seroasă totală
C. parodontita apicală acută seroasă
D. pulpita acută purulentă parţială
E. pulpita acută purulentă totală
4. *Testele de vitalitate sunt intens pozitive în următoarele situaţii: B 72-81
A. caria simplă
B. pulpite acute seroase
C. pulpite acute purulente
D. pulpite cronice deschise
E. pulpite cronice închise
5. Ca reactie la diferiti iritanti, in functie de intensitatea si durata lor de AC 71
actiune, pulpa raspunde prin:
A. modificari biochimice,vasculare si imunologice
B. cresterea pH-ului pulpar la valori foarte alcaline
C. cresterea nivelului de mediatori chimici
D. intensificarea proceselor de polimerizare a substantei
fundamentale
E. scaderea permeabilitatii peretelui vascular
6. Indicaţii de tratament în hiperemia preinflamatorie:
A. tratamentul cariei dentare şi coafaj indirect
B. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct într-un timp, în cazul
deschiderii accidentale a camerei pulpare
C. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct în doi timpi, în cazul
deschiderii accidentale a camerei pulpare
D. amputaţie vitală
E. extirpare vitală
7. Diagnosticul diferenţial al hiperemiei preinflamatorii se face cu : AE 71
A. hipersensibilitatea şi hiperestezia dentinară
B. gangrena pulpara
C. pulpita cronică deschisă ulceroasă
D. pulpita cronică închisă propriu-zisă
E. pulpite acute coronare
8. Diagnosticul diferenţial în pulpita seroasă parţială se face cu: BCDE 74
A. caria simplă dentară
B. hiperemia preinflamatorie
C. pulpita acută seroasă totală
D. pulpita purulentă parţială
E. pulpita purulentă totală
Tema 37. Necroza si gangrene pulpara

1. *Factorii cauzali cu acţiune favorizantă în necroza pulpară pot fi: C 94
A. traumatisme cu intensitate redusă, dar repetate;
B. luxaţii, intruzii;
C. diabet, hipertensiune arteriala;
D. temperaturi mai mari de 75°C;
E. temperaturi sub 0°C.
2. *Primele elemente ce au de suferit în evoluţia necrozei pulpare: A 97
A. celulele;
B. fibrele conjunctive;
C. pereţii vasculari;
D. fibrele nervoase;
E. substanţa fundamentală.
3. *Necroza de colicvaţie: B 98
A. este o formă a gangrenei pulpare;
B. este produsă sub acţiune enzimatică;
C. este dominată de fenomene de coagulare a protoplasmei;
D. frecvent instalată după aplicarea pansamentelor arsenicale;
E. poate fi cauzată de soluţii antiseptice de tipul antiformină.
4. *Despre necroza de colicvaţie sunt adevărate următoarele, cu excepţia: D 98
A. este o mortificare aseptică a pulpei dentare;
B. dintele este modificat de culoare;
C. testele biochimice sunt negative;
D. testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un răspuns fals
negativ;
E. testele de vitalitate cu curent electric pot da un răspuns fals
pozitiv.
5. Diagnosticul diferenţial în necroza pulpară se face cu: ABCE 98-99
A. gangrena pulpară simplă;
B. pulpita cronică deschisă;
C. pulpita cronică închisă;
D. fractura dentară;
E. parodontita apicală cronică.
6. Necroza pulpară: CE 99
A. se tratează ca o pulpită cronică închisă;
B. extirparea devitală este de elecţie;
C. respectă tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaţie
radiculară corectă;
D. nu necesită etapă de tratament antiseptic fiind o mortificare
aseptică;
E. se tratează ca o gangrenă pulpară.
7. După devitalizare cu preparate pe bază de arsenic: ADE 98
A. se produce o necroză de coagulare;
B. se produce o necroză de colicvaţie;
C. deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundentă;
D. pulpa necrozată are aspect uscat;
E. pulpa necrozată are un aspect galben-brun sau negru-violaceu.
8. Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simplă este stabilit pe baza ABC 101
următoarelor aspecte:
A. examen bacteriologic pozitiv;
B. prezenţa unei carii profunde cu camera pulpară deschisă şi
insensibilitate totală la sondajul explorator;
C. fetiditate (nu este caracteristică);
D. fetiditate (este caracteristică numai gangrenei);
E. examen bacteriologic negativ.
Tema 38. Parodontite apicale acute si cronice

1. *Parodontita apicală acută hiperemică: C 104
A. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei pulpare
B. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei ligamentelor periodontale
C. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei osului alveolar apical
D. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interradicular
E. reprezintă faza iniţială a inflamaţiei septului interdentar
2. *A doua fază în evoluţia inflamaţiei parodonţiului in parodontita apicala B 106
acuta hiperemica:
A. este numită ”timpul mut”
B. este caracteristică prin manifestările vasculare şi clinice
C. este faza de alterare tisulară primară
D. este o hiperemie de tip pasiv
E. durează între câteva ore şi câteva zile
3. *Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturată pot fi B 106
enumerate următoarele, cu excepţia:
A. parodontita apicală cronică fibroasă
B. granulom simplu conjunctiv
C. granulom epitelial
D. granulom chistic
E. parodontita apicală cronică condensantă
4. *Percuţia în ax este pozitivă în parodontitele apicale cronice: B 114
A. în 90% din cazuri
B. în 20% din cazuri
C. în 100% din cazuri
D. în 70% din cazuri
E. în 50% din cazuri
5. Durerea în parodontita apicală cronică poate îmbrăca următoarele aspecte: BCD 114
A. absentă
B. nevralgiformă
C. senzaţie de uşoară egresiune
D. durere cu senzaţie de oboseală după masticaţie
E. pulsatilă
6. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma următoarele: ABDE 117
A. este o osteită apicală cronică
B. este o parodontită apicală cronică
C. se mai numeşte granulom intern al lui Palazzi
D. morfopatologic prezintă 4 zone:
E. cel mai concludent este examenul radiologic
7. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: ADE 106
A. este diferită in funcţie de factorii etiologici
B. percuţia laterală este pozitivă
C. percuţia în ax este negativă
D. este dominată de durere la atingerea dintelui cauzal
E. percuţia în ax este pozitivă
8. Edemul din parodontita apicală acută seroasă: ACD 108
A. interesează buza superioară pentru dinţii incisivi superiori
B. interesează aripa nasului pentru grupul molar
C. interesează regiunea palpebrală pentru caninii superiori
D. interesează regiunea mentonieră pentru incisivii inferiori
E. interesează regiunea geniană pentru molarii inferiori
Tema 39. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare

1. *Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare: C 167
A. este obligatorie pe tot timpul tratamentului
B. este facultativa pe tot timpul tratamentului
C. nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament
ocluziv
D. este obligatorie in a treia sedinta
E. este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive
2. *Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta: E 159
A. radacini in baioneta
B. radacini cu curburi exagerate
C. cai false interradiculare
D. implantare deficitara
E. toate de mai sus
3. *Ph-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre: B 198
A. 10-11
B. 11-12
C. 12-13
D. 7-9
E. 8-10
4. *Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza: B 166
A. pana la foramenul apical
B. pana la constrictia apicala
C. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului
D. pana la ½ canalului
E. cu o usoara depasire a constrictiei apicale
5. Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din depuneri calcare, ABC 162
tratamentului mecanic i se pot asocia urmatoarele substante chimice de
permeabilizare :
A. sarea sodica de EDTA solutie 10%
B. acid sulfuric solutie 20-30%
C. antiformina
D. solutia clorhexidina 1%
E. eugenol
6. Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in gangrena ABD 171
pulpara fac parte urmatoarele sisteme:
A. sistemul Giromatic
B. canal Master U
C. metoda conversiunii
D. canal Finder
E. sistemul treptelor consecutive
7. In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei ABC 173
pulpare, ne putem ghida dupa urmatoarele criterii:
A. forma anatomo-clinica a gangrenei ( umeda sau uscata)
B. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical
C. tipul de reactivitate al pacientului
D. concentratia solutiei
E. lipsa efectului bactericid al substantei
8. In tratamentele endodontice, antisepticele se folosesc sub urmatoarele ABC 210
forme sau proceduri:
A. pansamente endodontice
B. irigatii endodontice
C. asociate cu agenti fizici
D. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari
E. numai la persoane varstnice
Tema 40. Obturarea canalelor radiculare
1. *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a C 235
gutapercii (Mc Spadden), acesta trebuie sa se opreasca :
A. la constrictia apicala
B. la 1 mm de constrictia apicala
C. la 1,5-2 mm de constrictia apicala
D. la 4-3 mm de constrictia apicala
E. la apexul radiologic
2. *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere: C 223
A. permit indepartarea cu usurinta din canal, cu dislocarea
gutapercii
B. nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau
C. confera operatorului o mare sensibilitate tactila
D. partea activa are forma cilindrica
E. lungimea partii active este de cca 20 mm.
3. *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald prin tehnica C 229
Endotec, se recomanda introducerea conului master:
A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie
B. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
C. pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie
D. dincolo de limita apicala
E. pana in treimea medie a canalului
4. *Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj : B 241
A. necesita instrumentar endodontic special
B. sigilare imperfecta in 1/3 apicala a canalului
C. grava perturbare a procesului de vindecare periapicala
D. necesita un calibru larg al portiunii apicale
E. este dificil de indepartat
5. In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire trebuie respectate ABCD 237
urmatoarele conditii:
A. largirea adecvata a canalului radicular
B. respectarea regulilor de preparare a canalelor radiculare
C. utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea cimentarii
apicale
D. plasarea corecta a varfului canulei
E. largirea excesiva a canalului radicular
6. Contraindicatiile obturarii segmentare cu rumegus dentinar sunt: ABDE 241
A. canale inguste
B. canale curbe
C. foramen apical larg
D. delta apicala
E. perforatii in 1/3 coronara a canalului
7. Alegerea acului Lentulo se face dupa urmatoarele criterii: ABCE 215
A. volumul canalelor
B. topografia dintilor
C. integritatea fizica a acului Lentulo
D. numarul canalelor
E. gradul de curbura al canalelor
8. Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercii (Mc Spadden) AC 234
A. este mai rapida
B. exista posibilitatea fracturarii compactoarelor
C. obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic
D. faciliteaza depasirile in lipsa unui stop dentinar apical
corespunzator
E. exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale
parodontiului de sustinere
Tema 41. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice

1. *Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor B 259
medicamentoase, se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu:
A. Dontisolon
B. pasta Walkhoff
C. ciment zinc oxid eugenol
D. Endomethasone
E. ciment fosfat de zinc
2. *Tratamentul parodontitei apicale seroase exudative necesita: E 256
A. irigatii endocanalare cu solutii antiseptice
B. permeabilizarea apexului
C. lasarea deschisa a dintelui
D. aplicarea de prisnite reci
E. toate de mai sus
3. *Tratamentul parodontitei apicale arsenicale, forma grava, consta in: E 256
A. extractia dintelui
B. chiuretarea alveolei pana in os sanatos
C. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
D. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial
E. toate de mai sus
4. *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile D 251-252
apicale NU sunt reprezentati de :
A. starea parodontiului apical dinainte de obturatie
B. volumul de substanta care a depasit apexul
C. calitatea materialului de obturatie
D. forma pe sectiune a canalului radicular
E. tipul de reactivitate individuala
5. Schema de tratament in parodontitele apicale acute purulente in stadiul ABCD 257
endodosos poate cuprinde urmatoarele etape:
A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice
B. drenaj combinat, endodontic si prin osteotomie transmaxilara
C. drenaj alveolar prin extractia dintelui
D. medicatie analgetica, tranchilizante
E. extractie si replantare
6. Administarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale acute AB 254
exudative purulente se recomanda in urmatoarele circumstante:
A. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator si starea
pacientului este alterata
B. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator din cauza
unui pivot cimentat pe canal
C. in faza subperiostala
D. in faza submucoasa
E. cand canalele radiculare sunt curbe
7. Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice ABCD 251
in depasirile apicale:
A. volumul de substanta care a depasit apexul
B. calitatea materialului de obturatie
C. vecinatatea unor formatiuni nervoase
D. tipul de reactivitate individuala
E. niciun raspuns de mai sus
8. In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala ABCD 259
cronica se indica:
A. drenaj endodontic
B. lasarea deschisa a dintelui
C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
Tema 42. Morfofiziologia parodontiului marginal

Parodontologie clinica - Martu Silvia, Mocanu C-ta, 2000, Ed Apollonia, Iasi (pg. 5-17)
1. *Gingia marginală liberă are următoarele caracteristici cu o excepție: D 6

A. este partea cea mai coronară a gingiei
B. corespunde sulcus-ului gingival
C. nu aderă la dinte
D. lăţimea marginii gingivale libere variază între 0,5-3 mm
E. formează peretele moale al şanţului gingival
2. *Gingia fixă, ataşată are următoarele caracteristici cu o excepție: E 6
A. este solidarizată la osul alveolar subiacent
B. variază de la o regiune a cavităţii bucale la alta
C. este foarte îngustă la molarii 2 şi 3 mandibulari
D. este mai largă în regiunile maxilare anterioare
E. devine tot mai îngustă pe măsură ce pacientul înaintează în
vârstă
3. Gingia prezinta urmatoarele caracteristici: BD 5
A. rolul său este de a furniza un ataşament conjunctiv
B. incepe la linia muco-gingivală
C. începe la linia gingivală
D. acoperă procesele alveolare în jurul părţilor cervicale ale
dintelui
E. acoperă procesele alveolare în jurul părţilor coronare ale dintelui
4. *Gingia inter-dentară (papila) are următoarele caracteristici cu o excepție: A 6-7
A. papila este alungită când contururile sunt plate, şi contactele
interproximale largi
B. este partea gingiei situată în spaţiul interproximal
C. are o formă piramidală în zona frontală
D. are aspectul unui cort în zona laterală
E. papile proeminente când dinţii sunt în incongruenţă, cu spaţiu
inter-dentar fie mic, fie absent
5. *Aspecte clinice ale gingiei sănătoase sunt următoarele cu o excepție: D 7
A. culoarea gingiei sănătoase este roz – coral
B. culoarea variază considerabil în funcţie de cantitatea de
melanină din ţesuturi
C. consistenţa este fermă, în special în zona de gingie fixă
D. culoarea gingiei este mai palidă, chiar uşor albicioasă în zonele
de hipokeratoză
E. Prezintă un aspect uşor mai lax cu depresionare la comprimare
cu sonda boantă, la nivelul marginii şi vârful papilelor
6. *Constituenţii principali ai conjunctivului gingiei marginale sunt următorii C 9
cu o excepție:
A. fibre de colagen
B. ramuri nervoase
C. fascicule epiteliale
D. celule
E. substanţă interstiţială
7. Epiteliul joncţional specializat al gingiei marginale libere: AD 10
A. formează ataşamentul epitelial al gingiei la suprafaţa dintelui
B. are o lăţime de aproximativ 1 mm în sens corono-apical
C. reprezintă legătura dintre gingie şi suprafaţa radiculară
D. înconjoară fiecare dinte la colet
E. nu este înnoit de-a lungul vieţii
8. Şanţul gingival (sulcus): ABC 11
A. adâncimea medie a sulcus-ului este de 1,8 mm (1-3 mm)
B. adâncimea clinică a şanţului gingival nu corespunde cu
adâncimea histologică
C. este spaţiul creat atunci când se îndepărtează gingia marginală
de suprafaţa dentară
D. sulcus-ul merge de la baza gingiei marginale până la nivelul cel
mai coronar al epiteliului de joncţiune
E. adâncimea clinică a şanţului gingival e mai mare decât
adâncimea sa histologică
Tema 43. Etiopatogenia parodontitelor marginale cronice (pg. 18-42)
1. *Acumularea maxima a placii bacteriene incepe la: D 19

A. o ora dupa periaj
B. o saptamana dupa periaj
C. circa 10 zile
D. la mai mult de 3-4 zile de la intreruperea igienei orale
E. 45 de zile dupa periaj
2. *In compozitia placii mature, bacteriile se gasesc : E 19
A. in proportie de 25%
B. in proportie de 35%
C. in proportie de 60-70%
D. intr-un numar de peste 75-80 de specii
E. intr-un numar de peste 35 de specii
3. Placa are urmatoarele caracteristici: BD 19
A. are o compozitie omogena
B. este complexa
C. nu se modifica
D. contine material matricial
E. reprezinta un depozit anorganic din saliva
4. *Placa fosetelor ocluzale contine: A 19
A. Streptococus Salivarius
B. Streptococus Mutans
C. Actinomyces Viscosus
D. A. naeslundii
E. A. israelii
5. *Tartrul supragingival : D 20
A. are o culoare maro inchis
B. are o consistenta moale
C. este dispus sub forma unor depozite lamelare cu suprafata
lucioasa, regulata
D. are o culoare alb-galbuie pana la brun
E. are o culoare alb-galbuie
6. *Componentele anorganice ale tartrului supragingival au urmatoarea C 20
structura cristalina:
A. Fosfat de apatita
B. Clorura de fluor
C. Fosfat de calciu
D. Hidroxid de sodiu
E. Saruri de clor
7. Tartrul acţionează asupra parodonţiului prin: AD 23
A. prin acţiune mecanică
B. prin acţiune chimică
C. prin acţiune fizico-chimică
D. prin acţiunea microorganismelor
E. prin acţiune biologică
8. Consistenţa alimentelor: ABC 23
A. poate juca rol asupra vitezei de formare a plăcii
B. un regim cu alimente moi şi lipicioase produce mai multă placă
bacteriană
C. alimente moi se comportă ca mediu favorabil retenţiei şi
acumulării de placă
D. actioneaza litic asupra bacteriilor
E. favorizează producerea de acizi lactici
Tema 44. Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale (pg. 43-83)
1. *Diagnosticul parodontal global are următoarele caracteristici cu o D 75

excepție:
A. Evaluează tipul bolii parodontale
B. Evaluează evoluția bolii parodontale
C. Se diferențiază de diagnosticul parodontal pe dinte
D. Evaluează pierderea localizată de ataşament
E. Nu evaluează starea de activitate sau inactivitate a bolii
parodontale
2. *Diagnosticul parodontal pe dinte are următoarele caracteristici cu o E 75
excepție:
A. Evaluează pierderea localizată de ataşament
B. Evaluează starea de activitate a bolii parodontale
C. Evaluează starea de inactivitatea a bolii parodontale
D. Se diferențiază de diagnosticul parodontal global
E. Evaluează tipul bolii parodontale
3. Aspectele stabilirii diagnosticului sunt : BD 75
A. Gradul de sângerare gingivală
B. Tipul maladiei
C. Stadiul inflamației gingivale
D. Importanţa pierderii de ataşament
E. Malocluziile dentare
4. *Diagnosticul parodontal general cuprinde următoarele cu o excepție: A 75
A. Inflamația
B. Recesiunea
C. Gingivita acută
D. Parodontita refractară
E. Parodontita juvenilă
5. *Diagnosticul parodontal pe dinte cuprinde următoarele cu o excepție: D 76
A. Inflamația
B. Gradul de afectare a furcaţiei
C. Profunzimea pungilor
D. Recesiunea
E. Acumularea de placă
6. *Un situs inactiv se caracterizează prin următoarele cu o excepție: C 76
A. Număr minim de PMN funcţionale
B. Număr crescut de celule epiteliale intacte
C. Prezența florei patogene specifice
D. Floră imobilă
E. Absenţa florei patogene specifice
7. Criteriile de evaluare ale activităţii bolii parodontale sunt: ADE 76
A. Biologice
B. Biochimice
C. Genetice
D. Microbiologice
E. Clinice
8. Condiţiile necesare pentru pierderea de ataşament sunt: ABC 77
A. Prezenţa bacteriilor virulente
B. Mediu favorabil bacteriilor virulente
C. Sisteme de apărare deficitare ale gazdei
D. Prezența bacteriilor protectoare
E. Sisteme de apărare eficiente ale gazdei
Tema 45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (pg. 84-89)

1. RATEITSCHAK clasifica afectiunile parodontale in: BCD 87
A. boli inflamatorii: paradentite
B. gingivite
C. parodontite
D. recesiuni
E. paradentita marginală superficială
2. În grupul de gingivite, RATEITSCHAK include urmatoarele forme: CDE 87
A. atrofia presenilă
B. paradentosis prin traumă ocluzală
C. gingivita modulata hormonal
D. tumori gingivale
E. manifestari gingivale in boli autoimune
3. In declansarea gingivitelor modulate medicamentos, RATEITSCAK BCD 87
incrimineaza urmatoarele medicamente:
A. aspirina
B. fenitoina
C. nifedipin
D. ciclosporina A
E. unele antibiotice
4. RATEITSCAK considera urmatoarele forme de parodontite: ABCE 87
A. parodontita adultului
B. parodontita rapid progresiva
C. parodontita juvenila
D. parodontita fibromatoasa
E. parodontita prepubertară
Tema 46. Forme clinice - simptomatologie in gingivite - parodontite marginale

(pag 90-136)
1. *Tipul cel mai comun de boala gingivala este: A 90

A. afectarea inflamatorie simpla, provocata de placa bacteriana;
B. afectarea inflamatorie in prezenta factorilor sistemici;
C. parodontita rapid progresiva;
D. parodontita juvenila;
E. gingivita ulcero-necrotica
2. *Gingivita acuta este : A 91
A. dureroasa,apare brusc si are durata scurta ;
B. mai putin severa ;
C. dispare spontan si reapare iar ;
D. tipul cel mai comun intalnit ;
E. intalnita la varstnici
3. *Gingivita cronica determinant bacteriana este: A 91
A. o forma de boala care se instaleaza lent;
B. de scurta durata;
C. intotdeauna dureroasa;
D. mereu asociata cu boli sistemice;
E. generalizata
4. *Gingivita generalizata cuprinde : E 91
A. afectarea extremitatii libere a marginii gingivale si mai putin sau
deloc a gingiei fixe
B. papila interdentara, marginea gingivala libera si gingia fixa
C. unul sau un numar mic de dinti
D. parodontiul superficial si parodontiul profund
E. gingia aferenta tuturor dintilor
5. *Culoarea gingiei marginale ,in mod normal este: B 92
A. rosu-viu
B. roz-coral;
C. gri-inchis;
D. gri-lucios;
E. rosie
6. In gingivostomatita ulcero-necrotica pacientul acuza: ABE 101
A. febra;
B. stare generala afectata;
C. accentuarea durerilor la contactul cu alimente reci
D. usoara halena
E. halitoza
7. Gingivita ulcero-necrotica are urmatorii factori locali: ABE 100
A. igiena orala deficitara;
B. fumatul;
C. varsta;
D. anotimpurile;
E. spirochete,bacterii fusiforme
8. Din punct de vedere clinic,gingivitele se manifesta prin: ABCD 93
A. modificari de forma;
B. modificari de culoare;
C. modificari de volum;
D. prurit gingival;
E. pungi parodontale adevarate
9. Parodontita prepubertara poate fi asociata cu: AB 125
A. sindromul DOWN
B. sindrom Papillon-Lefevre
C. sarcomul KAPOSI
D. infectii virale cu HPV
E. sindromul PLUMMER-VINSON
10. Parodontita juvenila este: AC 126
A. o afectiune rara si atinge 0,06-0,22% din copiii intre 14 si 25 de
ani
B. o parodontita ulcero-necrotica
C. o parodontita agresiva
D. o atrofie parodontala
E. o forma de gingivita hiperplazica,ca efect secundar al unor
medicamente
Tema 47. Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor (pag 137-150)
1. Simptomele obiective in abcesul parodontal acut cuprind: AB 138

A. tumefactie ovoida sau rotunda pe gingie
B. gingie dureroasa
C. mucoasa acoperitoare este luciaosa granitatata violacee
D. durere la percutia in ax al dintelui respectiv
E. jena spontana de intensitate medie
2. Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal acut nu sunt adevarate: ABE 138-139
A. nu este o complicatie a parodontitelor marginale cronice
B. este localizat numai vestibular
C. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile
parodontale, cand drenajul pe cale naturala este redus sau blocat
E. este localizat doar palatinal si lingual
3. Hipersensibilitatea radiculara este reprezentata de: ABC 142
A. senzatia dureroasa la contactul cu agenti fizici
B. senzatia dureroasa la contactul cu agenti chimici
C. senzatia dureroasa la contactul cu agenti termici
D. sangerare gingivala
E. punga parodontala falsa
4. Prognosticul bun al bolii parodontale este dat de: AB 148
A. suport osos restant adecvat
B. cooperare adecvata a pacientului
C. nu exista pierdere osoasa
D. leziuni interradiculare gr III
E. mobilitate crescuta
5. *Charon sustine ca un pacient cu risc este cel care: A 148
A. in absenta tratamentului si diagnosticului va avea inainte de 50
de ani edentatie invalidanta
B. cel care fumeaza foarte mult
C. pacientul cu boala sistemica
D. pacientul cu gingivita ulcero-necrotica
E. pacientul cu gingivita cronica determinate bacterian
6. Leziunile cuneiforme : ABCD 141
A. apar la coletul dintilor
B. apar mai frecvent vestibular in treimea cervicala
C. reprezinta o lipsa de substanta
D. au forma triunghiulara cu baza spre axul longitudinal al dintelui
si varful spre exterior
E. apar in treimea medie al supreafetelor dentare
7. In abcesul parodontal cronic: ABCD 139
A. apare o fistula ce se deschide pe mucoasa gingivala;
B. nu prea exista simptomatologie
C. exista evolutie spre acutizare;
D. orificiul fistulei poate fi greu de identificat
E. obligatoriu starea generala este alterata
8. In formarea leziunilor cuneiforme se atribuie un rol : ABCD 141
A. traumei ocluzale
B. eroziunii chimice acide
C. uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv\
D. sistemului nervos-bulimie
E. niciuneia de mai sus
Tema 48. Tratamentul gingivitelor si parodontitelor marginale (pg 194-264)
1. *Terapia initiala parodontala are ca scop: C 213

A. reechilibrare dento-ocluzala
B. tratament ortodontic
C. crearea unei cavitati orale lipsite,pe cat posibil de placa si tartru
D. realizarea restaurarilor odontale
E. initierea tratamentelor de bioreactivare parodontala
2. *Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt: B 214
A. debridare gingivala
B. indepartarea placii bacteriene prin periaj
C. tratament mecanic al suprafetelor radiculare accesibile
D. detartraj supragingival
E. detartraj subgingival
3. *O tehnica corecta de periaj indeparteaza : A 215
A. cel mult.85% din placa bacteriana
B. intreaga cantitate de placa bacteriana
C. pana in 50% din cantitatea de placa
D. peste 90% din cantitatea de placa
E. peste 50% din cantitatea de placa
4. *Ca regula generala, pacientul aplica acasa revelatorul de placa: C 214
A. dupa masa de seara
B. dupa periaj
C. dupa periaj si curatirea interdentara
D. dupa micul dejun
E. nu este indicata aplicarea la domiciliu a revelatorului de placa
5. Mijloacele de autocontrol a placii bacteriene sunt: BCD 214
A. periajul profesional
B. periutele dentare
C. mijloace de igiena interdentara
D. mijloace speciale de igiena orala
E. detartrajul supragingival
6. Autocontrolul placii bacteriene la domiciliu se realizeaza: BCD 214
A. o data la 2 saptamani
B. la inceput , la 2-3 zile
C. o data pe saptamana
D. pana la corectarea periajuli dentar
E. nu este obligatoriu
7. Periile moi dentare: ACD 215
A. sunt mai flexibile
B. mai putin traumatizante
C. indicate in toate tehnicile de periaj
D. indicate pt periajul santului gingival
E. indicat pt zonele inter-dentare greu accesibile
8. Metoda de periaj BASS are urmatoarele caracteristici: BCD 216
A. se recomanda numai la pacientii cu afectiuni parodontale
B. este o tehnica secventiala
C. realizeaza curatirea fetei distale a ultimului molar
D. foloseste miscari vibratorii
E. se recomanda doar pacientilor cu recesiuni parodontale
9. *Tehnica BASS modificata se recomanda: B 216
A. in toate situatiile clinice
B. cand papilele inter+dentare sunt retractate
C. cand nu se poate utiliza alta tehnica
D. la copii
E. la varstnici
10. *Periajul dentar prin tehnica Bass are urmatoarele caracteristici cu exceptia: E 216
A. vizeaza santul gingival
B. asigura protectia fetei vestibulare a caninului
C. poate fi recomandata la persoane cu boala parodontala
D. este indicata persoanelor sanatoase
E. nu este o metoda usor de invatat
11. Metoda CHATERS are urmatoarele indicatii: ABC 217
A. curatirea spatiilor inter+proximale in cayul recesiunii papilelor
gingivale
B. masaj gingival
C. curatirea zonelor gingivale in curs de vindecare dupa
gingivectomie
D. nu are indicatii speciale
E. nu este indicata la copii
12. Metoda de periaj STILLMAN este indicata in urmatoarele situatii: AB 216
A. recesiuni gingivale
B. curatirea suprafetelor radiculare expuse chirurgical
C. pe zone cu recesiune gingivala progresiva
D. la pacientii cu sanatate parodontala
E. la copii
Tema 49. Imobilizarea dintilor parodontotici (pag 229-235, 258-260,292-294 )
1. *Imobilizarea dintilor parodontotici se realizeaza: A 258

A. dupa disparitia inflamatiei parodontale
B. dupa tratamentul recesiunilor
C. dupa aparitia pungilor
D. dupa masurarea adancimii pungilor
E. nu are importanta momentul
2. *Prin imobilizare trebuie respectata: B 259
A. marginea libera gingivala;
B. ambrazurile naturale
C. punctul de contact;
D. jonctiunea smalt-cement;
E. epiteliul de jonctiune
3. *Imobilizarea sub forma aparatelor gnato-protetice conjuncte se indica: A 258
A. atunci cand exista brese edentate
B. cand nu exista brese edentate
C. numai in zona frontala
D. numai in zona laterala
E. in orice situatie clinica
4. *Imobilizarea dintilor parodontotici: A 229
A. nu trebuie folosita ca unica metoda de obtinere a stabilitatii
dentare
B. poate fi folosita ca unica metoda de obtinere a stabilitatii
C. este o metoda complexa
D. este o metoda mult depasita
E. este utilizata chiar in prezenta inflamatiei
5. Exista mai multe denumiri pentru sistemele de imobilizare: ABCD 259
A. atela;
B. sina;
C. bara de fixare;
D. aparat de imobilizare;
E. punte totala
6. Dupa Lindhe,Nu este necesara imobilizarea dintilor in urmatoarele situatii: ABC 230
A. mobilitate crescuta,cu spatiu desmodontal largit
B. os alveolar cu inaltime normala
C. mobilitate crescuta cu spatiu desmodontal de largime normala
D. cand exista pungi false
E. cand exista recesiuni vizibile
7. Imobilizarea dentara provizorie este indicata: ABCD 231
A. pentru imobilizarea dintilor excesiv de mobile
B. pentru stabilizarea dintilor inainte si dupa chirurgia parodontala
C. pentru prevenirea migrarilor patologice
D. cand mobilitatea nu se reduce dupa echilibrarea ocluzala
E. in nici o astfel de situatie
8. Imobilizarile provizorii se utilizeaza : ABC 230
A. pentru prevenirea migrarilor dentare patologice
B. pentru usurarea detartrajului
C. pentru usurarea chiuretajului parodontal
D. in cazul dintilor cu leziuni odontale coronare
E. in cazul dintilor cu hipercrestere gingivala
Tema 50. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament (pg 306-320)
1. Tratamentul gingivitei ulcero-necrotice consta in: BCD 306

A. amendarea inflamatiei cronice
B. amendarea inflamatiei acute
C. amendarea simptomelor toxice generalizate
D. corectarea starii generale
E. metode de biostimulare parodontala
2. Manifestarile clinice ale gingivitei ulcero-necrotice pot fi asociate cu: BCDE 307
A. stari gripale;
B. ciclul menstrual;
C. anumite alimente;
D. stress psihic;
E. oboseala.
3. Un pacient cu gingivita ulcero-necrotica este tratat ca pacient neambulator ABC 307
daca:
A. prezinta simptome de alterare a starii generale;
B. prezinta febra;
C. astenie;
D. adenopatie localizata;
E. nu prezinta complicatii sistemice.
4. In prima sedinta , in cazul unui pacient cu gingivita ulcero-necrotica se ABD 307
recomanda:
A. tratamentul se limiteaza la zonele cu inflamatie acuta;
B. se elimina pseudo-membranele necrotice cu o buleta de vata
imbibata in apa oxigenata;
C. tratamentul va viza intreaga cavitate orala;
D. antibioterapie sistemica;
E. clatiri bucale de 2 ori pe zi.
5. Clatirile bucale , intr-o prima etapa a tratamentului la un pacient cu BCD 307
gingivita ulcero-necrotica, au urmatoarele caracteristici:
A. se realizeaza de cat mai multe ori pe zi,
B. se repeta din 2 in 2 ore;
C. constau intr-un amestec in parti egale de apa calduta si apa
oxigenata 3%;
D. se poate utiliza clorhexidina 0,12%;
E. se repeta din 4 in 4 ore.
6. *La un pacient cu gingivita ulcero-necrotica: C 307
A. nu este obligatorie administrarea antibioterapiei sistemice;
B. se poate recurge la antibioterapie locala;
C. se indica antibioterapia sistemica;
D. antibioterapia sistemica se aplica doar in completarea
antibioterapiei locale,
E. se indica antibioterapia sistemica doar la pacientii tratati
ambulatoriu.
7. La pacientul cu gingivita ulcero-necrotica tratat ambulator se recomanda: BCE 308
A. se realizeaza punctii anestezice dupa care se indeparteaza falsele
membrane;
B. se izoleaza zona de inflamatie acuta si se usuca ;
C. inaintea indepartarii pseudo-membranelor se aplica un anestezic
topic;
D. se recomanda miscari de stergere a unei zone cat mai largi cu
aceeasi buleta;
E. zona se spala cu apa calduta si se indeparteaza tartrul
superficial.
8. In prima etapa a gingivitei ulcero-necrotice: BCDE 308
A. este indicat detartrajul supra si subgingival;
B. este contraindicat detartrajul subgingival;
C. este indicat chiuretajul parodontal in camp inchis;
D. este contraindicat chiuretajul parodontal;
E. se prefera detartrajul ultrasonic.
Tema 51. Ocluzia dentara

Surse bibliografice:
1. Gnatologie clinica - Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela Ifteni, ed. Apollonia, 2001
2. Examenul clinic in gnatologie- Gabriela Ifteni, Alina Apostu, Oana Tanculescu, ed. Gr. T. Popa,
UMF Iasi, 2014
*In aprecierea amplitudinii deschiderii gurii se aduna si dimensiunea:

A. Overbite
B. Overjet
1. A 2 22
C. Spatiului minim de vorbire
D. DVRP
E. DVRC
*DVP se masoara intre:
A. Trch si SN
2. D 2 52
B. Oph si SN
C. N si SN
D. SN si Gn
E. SN si Go
*Deglutitia se realizeaza in:
A. Intercuspidare maxima
B. Relatie centrica
3. B 1 274
C. Relatie de postura
D. Nu se realizeaza intr-o pozitie specifica
E. Alta varianta
*Ocluzia terminala posturala reprezinta:
A. Deplasarea punctului interincisiv maxilar din RP in IM
B. Deplasarea punctului interincisiv mandibular din RP in IM
4. B 1 214
C. Deplasarea punctului interincisiv maxilar din RP in RC
D. Deplasarea punctului interincisiv mandibular din RP in RC
E. Deplasarea punctului interincisiv mandibular din RC in IM
5. Printre componentele osoase ATM se regasesc: ABE 1 42-
A. Condilul mandibular 54
B. Condilul temporal
C. Apofiza coronoida
D. Meniscul
E. Cavitatea glenoida
6. Insertia posterioara a pterigoidianului extern este la nivelul: AB 1 64
A. Gatului condilului mandibular
B. Meniscului articular
C. Arcadei zigomatice
D. Apofizei coronoide
E. Fosei scafoide
7. Printre muschii ridicatori se numara: ACDE 1 55
A. Temporalul
B. Pterigoidianul extern
C. Pterigoidianul intern
D. Maseterul
E. Fasciculul Winslow
8. Valoare normala a spatiului minim de vorbire este: BE 1 159
A. Mai mica decat 2mm
B. 2-4mm
C. Peste 4mm
D. 0-2 mm
E. 3 mm
Tema 52. Sindromul algo - disfunctional al articulatiei temporo-mandibulare

1. Gnatologie clinica - Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela Ifteni, ed. Apollonia, 2001
*Malrelatiile extraposturale prin translatie anterioara inseamna tonus

muscular la nivelul muschilor:
A. Crescut pe ridicatori
1. B. Scazut pe ridicatori E 1 333
C. Crescut pe coboratori
D. Scazut pe coboratori
E. Crescut pe propulsori
*Malrelatiile extraposturale prin translatie posterioara inseamna tonus
2. muscular la nivelul muschilor: E 1 333
A. Crescut pe ridicatori
B. Scazut pe ridicatori
C. Crescut pe coboratori
D. Scazut pe coboratori
E. Scazut pe propulsori
*Gradul I de abrazie dentara reprezinta:
A. Aparitia unor uzuri doar in smalt
B. Aparitia unor insule de dentina
3. A 1 364
C. Aparitia unor insule unite prin punti de dentina
D. Dentina descoperita limitata doar de un inel de smalt
E. Deschiderea camerei pulpare prin uzura
*Gradul II de abrazie dentara reprezinta:
A. Aparitia unor uzuri doar in smalt
B. Aparitia unor insule de dentina
4. B 1 364
C. Aparitia unor insule unite prin punti de dentina
D. Dentina descoperita limitata doar de un inel de smalt
E. Deschiderea camerei pulpare prin uzura
5. Intre factorii etiopatogenici suprasistemici ai sindromului algo - BD 1 304-
disfunctional al articulatiei temporo-mandibulare se regasesc: 305
A. Cardiopatia ischemica
B. Depresia
C. Insuficienta renala cronica
D. Acromegalia
E. Ulcerul gastric
6. Intre factorii etiopatogenici intrasistemici ai sindromului algo - BCE 1 307-
disfunctional al articulatiei temporo-mandibulare se regasesc: 308
A. Caria dentara
B. Malocluzia
C. Boala parodontala
D. Granuloamele dentare
E. Interferentele ocluzale
7. Apar manifestari clinice disfunctionale in: CDE 1 308
A. Homeostazia ideala
B. Homeostazia normala
C. Dishomeostazia preclinica
D. Dishomeostazia de debut
E. Dishomeostazia manifesta
8. Semnele clinice articulare ale sindromului algo - disfunctional al ABE 1 313-
articulatiei temporo-mandibulare sunt: 315
A. Durerea
B. Limitarea deschiderii gurii
C. Anchiloza mandibulara
D. Constrictia mandibulara
E. Cracmentele
Tema 53. Examene clinice si paraclinice in leziunile odontale coronare si edentatia

partial redusa
3. Clinica si terapia edentatiei partiale intercalate – Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela Ifteni,
ed. Apollonia, 2001
*In cadrul examenului clinic in LOC si EPR nu este inclus: 122-

1. C 3
A. Examenul facial 128
B. Palparea superficiala
C. Istoricul afectiunii
D. Palparea muschilor
E. Examenul oral
*Ocluzia terminala posturala reprezinta:
A. Maximul de contacte dento-dentare in ocluzia centrica
B. Trecerea de la relatia mandibulo-craniana de postura la relatia
mandibulo-craniana de intercuspidare maxima
2. B 3 148
C. Obtinerea unui point centric
D. Trecerea de la relatia mandibulo-craniana de postura la relatia
centrica
E. Marimea spatiului interocluzal in relatia de postura
*Spatiul de inocluzie fiziologica:
A. Se examineaza atat in zona frontala cat si in cea laterala
B. Este de 1,8-2,7 mm in zona frontala
3. C. Este de 2-4 mm in zona laterala A 3 150
D. Nu este influentata de fenomenele de abrazie dentara
E. Poate fi masurata in momentul in care dimensiunea verticala
centrica a etajului inferior este egala cu cea a etajului mijlociu
*Determinarea starii de igiena:
A. Nu influenteaza planul de tratament protetic
B. Are scop didactic
C. Se face inspectand atat prezenta sau absenta placii bacteriene si
4. C 3 152
a depozitelor de tartru
D. Necesita investigarea placii bacteriene la nivelul suprafetelor
orale ale dintilor 1.6 , 1.2 , 2.1 , 3.6 , 3.2 , 4.1
E. Face parte din examenele paraclinice
5. Datele personale ale pacientului presupune investigarea: ACD 3 116-
A. Datelor de identitate ale pacientului 117
B. Istoricul afectiunii si antecedentelor generale personale si
heredo colaterale
C. Stabilirea conditiilor de viata si munca
D. Investigarea datelor de identitate, a varstei, sexului,
domiciliului, profesiei pacientului
E. Stabilirea gradului de igiena a cavitatii orale
6. Insuficienta functionala in EPR: ACE 3 117
A. Este determinata de amploarea edentatiei
B. Este influentata de consistenta alimentelor
C. Depinde de localizarea edentatiei
D. Caracterul subiectiv al aprecierii insuficientei functionale nu
depinde de educatie
E. Presupune evidentierea obiectiva a tulburarilor functionale
masticatorii, fonetice, fizionomice si de deglutitie
7. Inspectia de fata are in vedere analiza: ABE 3 123
A. Mimicii si fizionomiei
B. Integritatea tegumentelor
C. Profilul facial
D. Pozitia mentonului
E. Tipul cranio-facial
8. Palparea profunda presupune: CD 3 125
A. Investigarea temperaturii tegumentelor
B. Evidetierea elasticitatii si cantitatii tesutului subcutanat
C. Palparea muschilor
D. Palparea grupelor ganglionare
E. Palparea crestei edentate
Tema 54. Principiile de tratament in restaurarile unidentare si prin punti dentare
3. Clinica si terapia edentatiei partiale intercalate redusse – Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela
Ifteni, Ed. Apollonia, 2001
4. Terapia protetica conjuncta unitara - Gabriela Ifteni, Vasile Burlui, Ed. Gama, 2002
*Principiul profilactic presupune:

A. Recuperarea morfologica printr-un modelaj anatomic al
suprafetelor ocluzale
B. Protetica parodontala prin preparatii subgingivale pentru
coroanele de acoperire
1. D 3 202
C. Eludarea principiului biologic privind economia in prepararea sa
D. Ca nici un act terapeutic sa nu agraveze leziunile deja existente
si sa nu determine aparitia altor leziuni noi
E. Cunoasterea detaliilor legate de stabilitatea biomecanica a
aparatelor protetice
*Aplicarea protezelor provizorii a impus conceptul:
A. Terapiei profilactice nescpecifice
B. Tratamentului protetic temporizat
2. B 3 205
C. Profilaxiei generale cu caracter specific
D. Profilaxiei primare
E. Prepararilor minime invazive
*In cadrul protezarii tranzitorii se pot utiliza:
A. Metoda Scutan sau utilizarea de conformatoare termoformate in
vid
3. B. Puntile Maeyland A 3 204
C. Aparatele fixe metalo-acrilice deoarece sunt mai ieftine
D. Fatetele dentare
E. Nici un raspuns nu este corect
*In recuperarea morfologica prin aparate fixe nu este permisa:
A. Ingustarea vestibulo-orala a corpului de punte in raport de
amplitudinea spatiului edentat
B. Determinarea inaltimii cuspizilor atunci cand se doreste
diminuarea incarcarii ocluzale
4. C. Modelarea incompleta a fetei orale a corpului de punte in D 3 215
vederea obtinerii spatiului de autocuratire
D. Supra sau subconturarea coroanelor de acoperire folosite ca
elemente de agregare
E. Sacrificarea reconstituirii morfologice in scopul respectarii
principiilor profilactice, biologice, biomecanice
5. Evitarea contaminarii incrucisate in cabinetul stomatologic vizeaza: ABE 3 210
A. Respectarea regulilor de baza de asepsie si antisepsie
B. Intretinerea sterilizatoarelor
C. Folosirea sterilizarii la rece atunci cand se poate efectua
sterilizarea la cald
D. Reutilizarea unui material de unica folosinta, chiar sterilizat
E. Folosirea unei masti de protectie
6. Profilaxia generala: BCD 3 209
A. Are un caracter sistemic specific tratamentului protetic
B. Acorda o importanta deosebita evitarii contaminarii incrucisate
C. Are un caracter sistemic nespecific
D. Trebuie privita in contextul caracterului integrat al sistemului
stomatognat
E. Toate raspunsurile sunt corecte
7. Compusii clorurati sunt folositi pentru pre-sterilizarea instrumentarului BE 3 211
deoarece are avantajele:
A. Au miros persistent
B. In concentratii crescute au activitate sporicidica
C. Au un spectru larg
D. Nu produc coroziunea metalelor
E. Au actiune lenta in timp
8. Profilaxia preeruptiva urmareste: ABC 3 213
A. Prevenirea unor boli foarte grave (sifilisul congenital, rubeola)
B. O alimentatie corecta a mamei
C. Profilaxia bolilor endocrine
D. Profilaxia tulburarilor de ritm circadian
E. Este denumita si profilaxie locala primara
Tema 55. Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare

Ed. Apollonia, 2001
4. Terapia protetic conjuncta unitara - Gabriela Ifteni, Vasile Burlui, Ed. Gama, 2002
1. *Prepararea clinica pentru incrustatia coronoradiculara debuteaza cu: B p156

A. prepararea fetei vestibulare si a marginii incizale
B. prepararea fetei orale sub forma unui unghi diedru
C. prepararea lojei radiculare
D. prepararea fetei orale portiunea supracingulara.
E. prepararea fetei orale portiunea laterocingulara
2. *Preparatia pentru coroana partiala 4/5 cuprinde : C p161-
A. prepararea fetei vestibulare, ocluzale si ½ vestibulara a fetelor 163
proximale
B. prepararea fetei orale, ocluzale si 2/3 orale ale fetelor proximale
C. prepararea fetei orale, cuspidul oral si panta cuspidiana interna a
cuspidului vestibular, si 2/3 orale ale fetelor proximale
D. numai fetele proximale si fata ocluzala
E. numai fata orala si fetele proximale
3. *Pinledge este un onlay la care retentia se realizeaza prin : B p 173
A. 2 santuri proximale in 1/3 incizala
B. trei puturi dentinare plasate pe fata orala a dintelui
C. puturi dentinare pe toata suprafata orala a dintelui
D. 2 santuri proximale si un sant incizal
E. Doar un sant incizal
4. *Deschiderea procesului carios in realizarea unei cavitati pt inlay se B p 143
realizeaza cu :
A. cu dalti de smalt si toporisti de dentina
B. freze sferice
C. freze efilate
D. freze roata
E. freze chamfer
5. Indicatiile de utilizare a inlay-urilor sunt: ABD p138
A. in coloratii anormale pe portiuni limitate ale dintilor
B. elemente de agregare in terapia conjuncta in punti de mica
amplitudine
C. la pacienti sub 18 ani
D. in parodontopatii pentru imobilizarea dintilor
E. in cazul leziunilor odontale intinse
6. Pentru stabilizarea incrustatiei se pot utiliza mijloace suplimentare de ABDE p142
retentie reprezentate de:
A. trepte sau praguri
B. santuri axiale sau orizontale
C. puturi dentinare si pivot radicular
D. aripioare de stabilizare
E. cavitati suplimentare ( inlay box)
7. Deschiderea procesului carios in realizarea unei cavitati pt inlay se AB p143
realizeaza cu :
A. cu toporisti de smalt si dalti de dentina
B. freze sferice
C. freze efilate
D. freze roata
E. freze chamfer
8. Realizarea formei de retentie in realizarea unei cavitati pt inlay se AD p 145
realizeaza prin :
A. reciprocitate ( pereti paraleli 2 cite 2)
B. peretii laterali convergenti spre ocluzal
C. unghiuri neexprimate intre peretele pulpar si laterali
D. raport optim intre lungime profunzime
E. peretii laterali ai cavitatii sa fie netezi
Tema 56. Elemente structurale ale puntilor dentare

Ed. Apollonia, 2001
1. *Din punct de vedere al economiei de tesut dentar in preparatiile dintilor A Pg:

stalpi se indica: 305
A. Folosirea coroanelor partiale in locul inlay-urilor in cazul in
care dintii stalpi sunt integrii
B. Folosirea coroanelor partiale in locul inaly-urilor cand dintii
sunt afectati de procese carioase
C. Coroanele total ceramice necesita o reducere mai mica decat
cele metalo-ceramice
D. Coroanele metalice prezinta economie in prepararea
substructurii organice comparativ cu coroanele partiale
E. Coroanele mixte sunt cele mai economice in preparare
comparativ cu celelalte coroane de acoperire
2. *Coroanele de invelis partiale cu agregare mixta: C Pg:
A. Au avantajul ca nu risca sa lezeze organul pulpar 307
B. Nu necesita reevaluare inainte de cimentarea definitiva a
vitalitatii pulpare
C. Examenul paraclinic radiologic este necesar inainte de
preparare
D. Se refera la agregarea extrinseca coronara si agregarea pulpara
E. Sunt total contraindicate in terapia moderna
3. *Sursele de suprasolicitare parodontala determinate de un element de D Pg:
agregare incorect realizat sunt: 307
A. Suprafata ocluzala a corpului de punte
B. Zona joint-ului periferic si zona de unire dintre corpul de punte
si elementele de agregare
C. Numai gingia marginala
D. Zona joint–ului periferic, zona de unire dintre corpul de punte
si elementele de agregare si gingia marginala
E. Zona ,,Ah’’
4. *Deformarea plastica a corpului de punte: B Pg:
A. Reprezinta o deformarea reversila produsa sub actiunea fortei 325
masticatorii
B. In care se produce o alterare grava a structurii care isi schimba
morfologia initiala
C. Se evita prin utilizare unor materiale cu grad mare de
deformare plastica
D. Se evita prin utilizare unor materiale cu un grad de deformare
elastica mai mare decat a suportului dento-parodontal
E. Nu depinde de intinderea corpului de punte
5. In ordine descrescatoare, cele mai biologice sunt elemente de agregare ABD Pg:305
A. Puntile de colaj, coroanele metalice, coroanele ceramice
B. Coroanele partiale, inaly-urile, coroanele metalice
C. Coroanele partiale, puntile de colaj, coroanele mixte metalo-
acrilice
D. Coroanele metalice, coroane mixte, coroane ceramice
E. Coroane ceramice, coroanele mixte metalo-ceramice, coroanele
substitutie
6. Conditiile biologice ale elementelor de agregare constau in: BCE Pg:
A. asigurarea unei axe unice de insertie a acestora pe substructura 305-
organica 307
B. sacrificiul minim de substanta amelo-dentinara
C. realizarea unei profilaxii pulpare
D. posibilitatea de sterilizare la cald a scheletului metalic pentru
coroanele mixte folosite ca elemente de agregare
E. realizarea profilaxiei parodontale
7. Plasarea supragingivala a marginilor elementelor de agregare este CE Pg:
conditionata de: 308
A. Necesitatii estetice deosebite
B. Conditii biomecanice care impun reducerea solicitarilor
ocluzale
C. Leziunea coronara cu localizare subgingivala
D. Coroane clinice foarte inalte
E. Restaurari protetice preexistente cu margini plasate subgingival
8. Recuperarea morfologica pentru elementele de agregare vizeaza: ABD Pg:
A. Respectarea formei si dimensiunii fetelor laterale pentru 309
refacerea punctelor de contact
B. Modelajul morfologic al elementelor de agregare trebuie sa fie
conform cu morfologia dintelui anterioara preparatiei
C. Trebuie sa fie incadrata in parametrii ocluziei habituale
indiferent daca relatiile mandibulo-craniene sunt excentrice
D. Modelajul morfologic trebuie sa refaca modificarile de forma,
volum si pozitie
E. Realizarea unor convexitati accentuate ale fetelor laterale in
vederea protectiei parodontale
Tema 57. Etape ale terapiei prin punti dentare: Amprentarea

Ed. Apollonia, 2001
1. *Obiectivele amprentarii in EPR se refera la: B Pg:
A. Redarea formei si detaliilor preparatiilor realizate 478
B. Redarea formei, dimensiunilor si detaliilor preparatiilor
realizate
C. Sa necesite utilizarea de materiale fluide si precise
D. Sa fie unica
E. Sa nu prezinte incluziuni de aer
2. *Materialele de amprenta se clasifica in: C Pg:
A. Rigide si elastice 479
B. Rigide si plastice
C. Rigide, semiriginde si elastice
D. In functie de timpul necesar manipularii acestora
E. In functie de materialele accesorii utilizate in amprentare
3. *Alegerea unei amprente globale sau segmentare depinde de: D Pg:
A. Materialul de amprentare utilizat 480
B. Studiul de model
C. Experienta practica a medicului si a asistentei
D. Repartizarea preparatiilor pe arcada, stabilitatea ocluzala si
crteriile estetice
E. Toate raspunsurile sunt gresite
4. *Amprenta globala cu ghidaj unitar: A Pg:
A. Presupune doua etape de amprentare 480
B. Este cea mai biologica
C. Este tehnica cea mai utilizata in practica
D. Nu poate fi folosita decat in preparatiile cu prag
E. Se efectueaza numai pentru amprentarea substructurii organice
preparate pentru coroane partiale
5. Pentru zona laterala a arcadei, amprenta segmentara se indica in ABC Pg:
urmatoarele cazuri: 504
A. Reconstituiri unitare care intereseaza un premolar sau un molar
B. Inlocuirea molarului 1 absent, doar in cazul cand ocluzia este
stabila
C. Reconstituiri care intereseaza un premolar si un molar succesiv
D. Reconstituiri care intereseaza premolarii mandibulari omologi
E. Cand situatia clinica nu permite investigarea unei amprente
globale
6. Spatiul biologic parodontal: BCE Pg:
A. Cuprinde creasta alveolara si gingia atasata 505
B. Cuprinde atasamentul conjunctiv si epiteliul de jonctiune
C. Este zona de interdictie pentru plasarea marginilor protezei
D. Singurul reper clinic este rebordul osos deoarece poate fi
masurat
E. Este cuprins intre creasta osoasa si portiunea inferioara a
sulcusului
7. Consecintele clinice ale supraconturarii: BD Pg:
A. Sunt mai putin nocive decat subconturarea 506
B. Sunt reprezentate de sangerare
C. Sunt reprezentate de halena
D. Produc in timp retractia gingivala
E. Nu aduc prejudicii functionale
8. Daca s-a realizat o preparatie care nu a lezat parodontiul marginal: AB Pg:
A. Se poate realiza amprenta in aceiasi sedinta 507
B. Aceasta amprenta poate servi la realizarea protezei definitive
sau a uneia provizorii
C. Este total contraindicata amprentarea in aceiasi sedinta
D. Nu exista sangerare la nivelul parodontiului marginal
E. Nu exista mobilitate dentara
Tema 58. Etape ale terapiei prin punti dentare: Inregistrarea relatiilor mandibulo-
craniene
Ed. Apollonia, 2001
*Articulatorul NOR:
A. permite înregistrarea tridimensională a mișcărilor fundamnetale
B. se utilizează la subiecții dentați
1. E 3
C. la subiecții edentați total
D. la subiecții edentați parțial
E. toate cele de mai sus
*Elementele de referință utilizate de articulatorul NOR sunt :
A. planul maxilar , care unește papilla retroincisivă cu cele două
zone retrotuberozitare – perect orizontală- planul Sandhaus-
Cooperman
2. D 3
B. maxilarul- parallel cu linia bipupilară
C. procesul alveolar mandibular- paralel cu cel maxilar
D. toate cele de mai sus
E. nici una din cele de mai sus
*Pentru programarea cutiilor articulare sunt necesare :
A. Înregistrările ocluzale ale relațiilor interarcadice în mișcarea de
lateralitate dreaptă/stangă
B. Înregistrările ocluzale ale relațiilor interarcadice în mișcarea de
3. D 3
protruzie
C. Eliberarea dispozitivelor condiliene de fixare în relație centrică
D. Toate cele de mai sus
E. Nici una din cele de mai sus
Articulatorul FAG:
A. este un articulator anatomic semiadaptabil
B. permite reproducerea mecanică și exactă a mișcărilor
4. fundamentale ale mandibulei (lateralitate și protruzie) ABCD 3
C. permite reglarea valorii medii a pantei condiliene
D. Permite reglarea unghiului Benett
E. nici una din cele de mai sus
Tema 59
EXAMENE CLINICE ŞI PARACLINICE ÎN EDENTAŢIA PARŢIALĂ ŞI
EDENTAŢIA TOTALĂ: EDENTAŢIA PARTIALĂ
1. *Istoricul afectiunii ofera date despre: E cap7,pag 140
A. Debutul afectiunii.
B. Evolutia edentatiei.
C. Tratamentele urmate.
D. Timpul scurs de la pierderea ultimilor dinti.
E. Toate raspunsurile sunt corecte.
2. *Afecţiuni le generale impun precauţii speciale în cursul actelor E cap 7,pag 142
terapeutice:
A. Pacienţii hipertensivi necesită precauţii anestezice similare
pacienţilor cu cardiopatie ischemică.
B. Amprentarea la un pacient cu astm bronşic nu necesita precautii.
C. Utilizarea antibioprofilaxiei în cazul manevrelor minime la un
bolnav cu procese valvulare patologice.
D. Bolile generale nu au influenţă asupra stării de sănătate a
structurilor cavităţii bucale.
E. Raspunsuri corecte A si C
3. *Care din raspunsurile de mai jos reprezinta un semn subiectiv, in tabloul B
clinic al EPI?
A. Semnele faciale
B. Insuficienta functiei fizionomice
C. Tulburarile morfologiei faciale
D. Modificari tisulare faciale
E. Modificarea dimensiunii etajelor fetei
4. *Palparea superficiala analizeaza: E cap 7,pag 148
A. Temperatura.
B. Umiditatea.
C. Sensibilitatea.
D. Denivelari.
5. Istoricul afectiunii ofera date despre: ABCD Cap 7,
A. Debutul afectiunii. p140
B. Evolutia edentatiei.
C. Tratamentele urmate.
D. Timpul scurs de la pierderea ultimilor dinti.
E. Nici un raspuns nu este corect
6. Afecţiuni le generale impun precauţii speciale în cursul actelor terapeutice: ACE Cap 7,pag
A. Pacienţii hipertensivi necesită precauţii anestezice similare 142
pacienţilor cu cardiopatie ischemică.
B. Amprentarea la un pacient cu astm bronşic nu necesita precautii.
C. Utilizarea antibioprofilaxiei în cazul manevrelor minime la un
bolnav cu procese valvulare patologice.
D. Bolile generale nu au influenţă asupra stării de sănătate a
structurilor cavităţii bucale.
E. Afecţiunile cardio-vasculare impun precauţii legate de anestezie,
controlul durerii, planificarea şi întinderea şedinţelor de
tratament.
7. Examenul clinic include: ABC cap 7,pag 146
A. Examenul facial.
B. Examenul regiunilor invecinate.
C. Examenul intraoral.
D. Doar examenul intraoral si cel al regiunilor vecine.
E. Doar examenul facial si cel al regiunilor vecine.
8. Metodele hipocratice clasice de realizare a examenului clinic sunt: ABCD cap 7 pag 146
A. Palpare.
B. Inspectie.
C. Percutie.
D. Ascultatie.
E. Nici un raspuns corect.
Tema 59: p. 32 -83
EXAMENE CLINICE ŞI PARACLINICE ÎN EDENTAŢIA PARŢIALĂ ŞI
EDENTAŢIA TOTALĂ: EDENTAŢIA TOTALĂ
1. Unghiul goniac are valoarea medie de: BC p. 37

A. 750 - 900 la preşcolari;
B. 1100 -1250 după 12 ani;
C. 1300-1400 la vârstnici;
D. 1200 la femei;
E. toate variantele sunt corecte.
2. Inspecţia statică a ATM: CDE p. 41
A. nu urmăreşte modificările de culoare ale regiunilor pretragiene;
B. urmăreşte excursiile mentonului din faţă;
C. urmărşte simetria sau asimetria regiunilor pretragiene;
D. se realizează comparativ dreapta-stânga;
E. se realizează la nivelul regiunii mentoniere.
3. Inspecţia de profil: AB p. 36
A. urmăreşte profilul facial;
B. urmăreşte postura buzelor;
C. nu urmăreşte poziţia mentonului;
D. nu urmăreşte unghiul nazo-labial;
4. *Zona funcţională periferică maxilară punga Eisenring se examinează prin: C p. 43
A. tracţiunea spre anterior a buzei inferioare;
B. tracţiunea spre anterior a buzei superioare;
C. palpare cu fuloarul din aproape în aproape.
D. deschiderea largă a gurii;
E. toate variantele corecte.
5. Radiografia simplă a ATM: BD p. 68
A. nu se execută sub incidenţe diferite;
B. se bazează pe efectul fotochimic al radiaţiilor;
C. expunerea la radiaţii este cu 70% mai crescută;
D. permite vizualizarea modificărilor interliniului articular;
6. Rezonanţa magnetică nucleară: AB p. 71
A. imaginile pot fi obţinute în planurile sagital, frontal,axial;
B. s-a impus ca metodă de elecţie neinvazivă;
C. nu permite aprecierea stării suprafeţelor osoase;
D. este o metodă invazivă;
E. nici o variantă corectă;
7. Mandibulokineziografia: AB p. 73
A. este o metodă non-invazivă;
B. permite înregistrarea tridimensională a dinamicii mandibulare;
C. permite aprecierea funcţională a ţesutului osos;
D. evidenţiază starea ţesuturilor moi;
E. utilizează un amplificator de luminescenţă;
8. Inspecţia de faţă are în vedere: BC p.35
A. tipul de alimentaţie;
B. integritatea tegumentelor;
C. simetria facială;
D. ritmicitatea meselor;
Tema 60. Proteza partial acrilica mobilizabila. Elemente componente.
1. *Şeile: E Cap 11,pag
A. Reprezintă principalele elemente ale protezelor adjuncte 288
parţiale.
B. Au rolul de suport al dinţilor artificiali şi de transmitere a
forţelor masticatorii spre suportul muco-osos şi dento parodonta.
C. Versantul vestibular se modelează şi se intinde pâna în zona de
reflecţie a mucoasei mobile.
D. Versantul vestibular poate lipsi din şeaua frontală atunci când
creasta edentată din aceasta zonă este proeminentă.
2. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre seile acrilice cu exceptia: B cap 11,pag
A. Sunt realizate din polimetacrilat de metal. 288
B. Au grosimea 3 mm.
C. La nivelul tuberozitătilor şi a tuberculului piriform şeaua
acrilică va acoperi aceste zone biostatice.
D. Marginea orală a şeii se continuă cu conectorul principal sub
formă de placuţă palatină sau linguală.
E. Versantul oral va trebui să aibă o înălţime egală cu cel
vestibular pentru ca şeaua să prezinte o bună stabilitate.
3. *Arcadele artificiale: E cap 11,290
A. Reprezintă elementele de completare a arcadelor dentoalveolare
naturale mutilate.
B. Arcadele artificiale pot fi realizate din prţelan sau acrilat.
C. Arcadele artificiale pot fi realizate din metal si acrilat.
D. Arcadele artificiale pot fi realizate din metal si portelan.
4. *Alegerea şi montarea dinţilor artificiali se face: B cap 11,291-
A. La fel ca la proteza totala. 292
B. La fel ca la proteza totala cu diferenţa că atunci când există o
edentatie parţiala redusă se respectă tipul de ocluzie dinamică a
pacientului adică unilateral echilibrată de tip gnatologic sau
funcţionalist.
C. Când edentaţia este mai amplă nu este nevoie sa se mai respecte
principiul ocluziei bilateral echilibrate a lui Gyssi.
D. Functia grup se poate transforma in functie canina cand
parodontiul dintilor restanti este afectat.
E. Dacă edentaţia frontală cuprinde şi caninii ghidajul antrerior
poate fi realizat numai pe dinţii frontali.
5. Croset cervico-ocluzal deschis edental: BCD cap 11,311
A. Extremitatea libera este orientate catre dinti.
B. Extremitatea libera este orientate catre edentatie.
C. Este indicat în edentaţiile terminale când între dintele stâlp şi
vecin există tremă.
D. Are actiune antibasculanta.
E. Raspunsuri corecte A,B,C.
6. Croset cervico-ocluzal bidentar: ABCD cap 11,311
A. Indicat în situaţia când pe arcadă sunt restanţi doi dinţi vecini.
B. Indicat în situaţia când pe arcadă sunt restanţi doi premolari.
C. Indicat în situaţia când pe arcadă sunt restanţi un canin si un
premolar.
D. Reciprocitatea este asigurată de conectorul principal situat oral.
E. Raspunsuri corecte A,B,C.
7. Croset cervico-ocluzal intors: AC cap 11,311
A. Bratul sau elastic prezinta o portiune supraecuatoriala si o alta
situata subecuatorial.
B. Indicat pe premolari.
C. Indicat pe molarii mezializati.
D. Este utilizat mai ales pentru ancorarea aparatelor ortodontice.
E. Raspunsuri corecte A,B.
8. Croset cervico-ocluzal interdentar: ABCDE Cap 11,312
A. Crosetul Stahl.
B. Crosetul Adams.
C. Este utilizat mai ales pentru ancorarea aparatelor ortodontice.
D. Crosetul Schwartz.
E. Crosetul Jakson.
Tema 61. Elementele structurale ale protezelor partiale scheletate

1. *Seaua mixta: E
A. Acopera zona biostatica linia Ah
B. Acopera zona biostatica punga lui Fish
C. Acopera zona biostatica de la nivelul tuberozitatii
D. Acoperara zona biostatica de la nivelul tuberculului piriform
E. Raspuns corect C si D
2. *Conectorul principal în cadrul protezei scheletate are următoarele A
caracteristici:
A. Realizează unirea şeilor protetice şi transmiterea forţelor de
solicitare ocluzală de la o şea la alta şi de la şea la elementele de
menţinere şi stabilizare;
B. Susţine dinţii artificiali;
C. Face legătura dintre pintenii croşetelor şi şeile protetice
D. Are sprijin mucosal la mandibular;
E. Are grosime de 2 mm.
3. *Conectorul principal metallic maxilar sub formă de bară are următoarele B
caracteristici :
A. Este poziţionat în contact cu mucoasa;
B. Are lăţimea de 6-7 mm şi o grosime de 3 mm;
C. Are lăţimea de 5mm şi o grosime de 2 mm;
D. Are lăţimea de 8 mm şi o grosime de 0,5 mm;
E. Ocupă o suprafaţa întinsă la nivelul bolţii palatine.
4. *Conectorul principal metallic mandibular sub formă de bară are A
următoarele caracteristici :
A. Distanţa de la parodonţiul marginal este egală cu distanţa între
bare şi planşeul bucal
B. Are lăţimea de 6-7 mm şi o grosime de 3 mm;
C. Are lăţimea de 5mm şi o grosime de 2 mm;
D. Are lăţimea de 8 mm şi o grosime de 0,5 mm;
E. Ocupă o suprafaţa întinsă la nivelul bolţii palatine.
Tema 62. Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala
1. *Rezultanta contracţiei tuturor muşchilor ridicători are următoarele B
caracteristici:
A. Are valoaremedie de 10-20 kgf;
B. Se manifestă pe o direcţie normală pe planul Frankfurt şi care
face un ungi de 75 de grade cu planul ocluzal, manifestându-se
către superior cu o mărime de aproximativ 180 kgf;
C. Se manifestă pe o direcţie vertical la nivelul molarului 2
maxilar;
D. Se manifestă pe o direcţie paralelă cu planul Frankfurt;
E. Se manifestă pe o directive perpendicular pe planul Camper.
2. *În cadrul Formulei lui Stanitz: Fa=2CA/a, C reprezintă: B
A. Coeficientul forţei de adeziune;
B. Coeficientul de tensiune superficială;
C. Coeficientul răşinii acrilice;
D. Coeficientul de elasticitate al croşetului;
E. Secţiunea braţului croşetului.
3. *În cadrul Formulei lui Stanitz: Fa=2CA/a, A reprezintă: E
A. Coeficientul forţei de adeziune;
B. Coeficientul de tensiune superficială;
C. Coeficientul răşinii acrilice;
D. Coeficientul de elasticitate al croşetului;
E. Suprafaţa bazei protezei.
4. *În timpul mişcării de triturare următoarea afirmaţie este adevărată: A
A. Cuspizii arcadei inferioare transmit forţă cuspizilor maxilari la
sfârşitul ciclului de masticaţie;
B. Cuspizii arcadei inferioare transmit forţă cuspizilor maxilari la
începutul ciclului de masticaţie;
C. Cuspizii arcadei maxilare transmit forţă cuspizilor inferiori la
sfârşitul ciclului de masticaţie;
D. Cuspizii arcadei maxilare transmit forţă cuspizilor inferiori la
începutul ciclului de masticaţie;
E. Toate afirmaţiile sunt adevărate.
5. *Părţile moi ce vin în contact cu proteza şi contribuie la desprinderea sa de E
pe câmpul protetic sunt reprezentate de:
A. Inserţiile musculare perpendicular pe marginea protezei;
B. Plicile alveolo-jugale, frenurile buzelor, frenul limbii;
C. Zonele de reflexive ale mucoasei fundului de sac;
D. Obrajii, palatal moale;
E. Toate răspunsurile A-D sunt corecte.
6. *Deplasările distale ale protezelor apar în cazul: C
A. Redării unor angrenaje interdentare incorecte;
B. Edentaţiilor frontale;
C. Edentaţiilor terminale, crestelor descendente, curbelor Spee de
ocluzie accentuate;
D. Crestelor edentate ascendente spre distal;
E. Curbei sagitale de ocluzie inversată.
7. *Deplasarea vestibulo-orală a protezei are loc în: B
A. Cazul redării unor angrenaje interdentare incorecte;
B. Conditii functionale în cazul crestelor atrofiate;
C. Edentatiile terminale;
D. Cazul crestelor edentate clasa a III-a Atwood;
E. Edentaţiilor subtotale.
8. *Profilaxia secundară are în vedere: C
A. Prevenirea apariţiei bolii carioase şi parodontale’
B. Efectuarea fluorizărilor;
C. Tratarea şi prevenirea complicaţiilor locale, loco-regionale
consecutive bolii carioase şi parodontale;
D. Conştientizarea pacientului în vederea realizării tratamentului
protetic;
E. Prevenirea migrărilor dentare.
Tema 63. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: Amprentarea
1. *Care din urmatoarele obiective se realizeaza în cursul amprentarii D
preliminare:
A. modelarea anatomoforma a dintilor artificiali
B. înregistrarea functiei fonetice
C. înregistrarea pozitiei de intercuspidare maxima
D. înregistarea tuturor suprafetelor plane si orizontale ale câmpului
protetic
E. înregistrarea adâncimii santurilor nazo-labiale.
2. *In raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate, E
amprentele functionale realizate in cadrul terapiei prin proteze partial
mobilizabile scheletate sunt:
A. Fonetice
B. De masticatie
C. De deglutitie
D. Unimaxilare
E. Raspuns A, B, C.
3. *Materialele de amprenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: D
A. durata de plasticitate (10-15 min)
B. sa fie deformabil cand se indeparteaza de pe camp
C. sa necesite instalatii sau o tehnologie foarte complicate
D. sa poate fi usor de preparat
E. sa posede un gust puternic.
4. *Materialele de amprenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A
A. sa reproduca cu fidelitate detaliile campului protetic
B. sa nu fie fluid
C. sa fie la un pret ridicat
D. sa necesite tratament special la sfarsitul fazei de amprentare
E. sa accentueze disconfortul bolnavului.
5. *Materialele de amprenta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: C
A. sa fie toxic pentru organism
B. sa deterioreze modelul de ghips
C. sa nu necesite precautii suplimentare in vederea consevarii
amprentei pentru o perioada de timp oarecare
D. sa nu adere la port-amrepnta
E. sa nu fie suficient de elastic.
6. *Ghipsul, ca material de amprentare se foloseste: D
A. in cadrul edentatiei unidentare
B. in cadrul edentatiei terminale
C. in cadrul edentatiei biterminale
D. in cadrul edentatiei intinse si subtotale
E. nici un raspuns corect.
7. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte în ceea ce priveste tehnicile de BDE
amprentare cu model corectat:
A. utilizeaza portamprente standard din gips ce se adreseaza
edentatiilor terminale
B. se adreseaza edentatiilor intercalate terminale
C. se adreseaz edentatiilor intercalate reduse
D. utilizeaza scheletul metalic al protezei prevazut cu sei acrilice
E. înregistreaza relatia functionala a suportului muco-osos în raport
cu suportul dento-parodontal.
8. În cazul tehnicilor de amprentare cu model corectat, sectionarea modelului AD
are loc:
A. la nivelul crestelor edentate terminal
B. la nivelul crestelor edentate intercalate
C. la nivelul dintilor frontali
D. la 1-2 mm distal de dintii restanti
E. la nivelul liniei mediane a modelului.
Tema 64 - Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: inregistrarea
relatiei intermaxilare
1. *În cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, etapa de înregistrare a D
relatiei intermaxilare urmeaza dupa:
A. proba portamprentei standard
B. amprentarea preliminara
C. adaptarea portamprentei individuale
D. amprentarea funcionala si obinerea modelului functional
E. proba machetei cu dinti
2. *În cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, în cazul în care cele C
doua arcade sunt mutilate prin edentatie partiala problema fundamentala a
protezatii este reprezentata de :
A. evaluarea dintilor stâlpi
B. amprentarea preliminara
C. restaurarea relatiei de postura si a relatiei centrice
D. verificarea scheletului metalic
E. captusirea seilor terminale.
3. *În cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, înregistrarea relatiilor A
mandibulo-craniene urmareste:
A. repozitionarea mandibulei în relatie centrica corecta
B. repozitionarea mandibulei în pozitia de postura
C. repozitionarea mandiulei în pozitia de intercuspidare maxima
D. determinarea planului bazal mandibular
E. determinarea pozitionarii exacte a planului medio- sagital
4. *Metoda “homotropismului lingo-mandibular” de determinare a relatiei B
centrice se bazeaza pe faptul ca:
A. mandibula urmeaza pozitia valului palatin
B. mandibula urmeaza limba în periplul sau static si dinamic
C. compresiunea maseterului bilateral pozitioneaza mandibula în
relatie centrice
D. se stimuleaza reflexele vestigeale de pozitionare centrica
E. manevra Valsalva pozitioneaza mandibula în relatie centrica.
5. *Metoda de determinare a relatiei centrice prin stimularea reflexului de B
ocluzie molara se bazeaza pe:
A. faptul ca mandibula urmeaza limba în periplul sau static si
dinamic
B. redesteptarea vechilor reflexe parodonto- musculare de
pozitionare centrica
C. usoara presiune exercitata în timpul miscarii de deschidere-
închidere
D. contractii musculare simetrice prin compresiuni pe muschiul
temporal
E. compresiunea meseterului bilateral.
6. *In cazul in care pe unul din maxilare se realizeaza o proteza partial mobila E
iar celalalt va fi protezat prin proteza totala, pentru inregistrarea relatiilor
intermaxilare sunt necesare:
A. Un cadru din sarma cu suport textil si pasta de zinc-oxid-
eugenol
B. Folii de ceara de ocluzie
C. Doua modele pozitionate de catre medic in relatie centrica prin
metoda discriminarii tactile
D. Retentii pe suprafata orala a bordurii de ocluzie a machetei de
pe maxilarul edentat partial
E. Doua machete de ocluzie.
7. Care dintre pozitiile mandibulo-craniene au o importanta primordiala în AB
evaluarea starii de normalitate precum si a gradului de afectare a
morfologiei si functiilor sistemului stomatognat:
A. relatia centrica
B. relatia de postura
C. relatia de intercuspidare maxima
D. miscarea Bennett
E. pozitia de cap la cap protruzie.
8. Verificarea extraorala a machetelor de ocluzie urmareste: ACD
A. baza sa fie rigida, nedeformabila
B. baza sa fie elastic
C. marginile bazei sa fie rotunjite
D. marginile bazei sa fie plasate la nivelul liniei ghirlandate
E. marginile bazei sa fie plasate la nivelul mucoasei mobile.
Tema 65: p. 465-544

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: AMPRENTAREA
1. Pastele ZOE sunt indicate în: BD p. 535

A. amprente preliminare în edentaţia totală;
B. amprente pentru rebazări ale protezelor totale;
C. în toate tehnicile de amprentare muco-dinamică;
D. în toate tehnicile de amprentare muco-statică;
E. nici o variantă nu este corectă.
2. *Tehnica Lejoyeux constă în: C p.549
A. gravarea modelului pe o zonă de 2-2,5 mm, dintre linia de flexie
a vălului palatin şi palatal dur;
B. realizarea lingurii individuale pe modelul preliminar în contact
cu zona gravată;
C. gravarea modelului pe o zonă de 2-5 mm, dintre linia de flexie a
vălului palatin şi palatal dur;
D. amprentarea câmpului protetic cu material reziliente;
E. toate variantele corecte
3. *În etapa de citire a reperelor anatomice pe amprenta finală mandibulară, B p. 543
zona vestibulară laterală este:
A. adâncită sau pliată spre exterior;
B. aplatizată şi largă;
C. ca o depresiune lângă care se situează o retentivitate;
D. ca o depresiune la capătul distal al depresiunii alveolare;;
4. *Polieterilor: D p. 536
A. nu au fidelitate deosebită;
B. au miros neplăcut;
C. nu au stabilitate dimensional bună.
D. sunt materiale hidrofile;
5. Pentru amprenta cu material termoplastic: BC p. 476
A. se pot utiliza portamprente de dimensiuni mai mari;
B. se pot utiliza portamprente de dimensiuni mai reduse;
C. se pot utiliza portamprente cu profil mai puţin evidenţiat;
D. materialul utilizat trebuie să nu se deformeze după priză;
E. nici o variantă nu e corectă.
6. Reperele anatomice la nivelul câmpului protetic maxilar sunt: ABCD p. 481
A. vestibulul labial;
B. frenul bucal;
C. ligamentul pterigo-maxilar;
D. papila incisivă;
7. Echipamentul necesar amprentării preliminare presupune : BCD p.482
A. portamprente individuale;
B. linguri de amprentă;
C. ceară;
D. cronometru;
8. Trasarea liniilor de demarcare a lingurii individuale: BD p.488
A. se face cu creion cu anilină;
B. se face cu un marker;
C. se face la 2-3mm de fundul de sac vestibular;
D. se face la 1mm distal de linia vibratorie şi inserţia ligamentului
pterigomandibular;
Tema 66 - p.550-564
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: DETERMINAREA
RELAŢIILOR INTERMAXILARE
1. *Metoda homotropismului linguo-mandibular constă în : C p. 558

A. poziţionarea mandibulei în relaţie de postură prin deşteptarea
reflexelor parodonto-musculare
B. poziţionarea mandibulei în relaţie de postură în mişcarea de
deglutiţie;
C. poziţionarea mandibulei în relaţie centrică,prin închiderea gurii
cu vărful limbii pe bobiţa Walchoff;
D. poziţionarea mandibulei în relaţie centrică prin compresiunea
mentonului;
E. nici o variantă corectă.
2. *Linia surâsului: D p. 563
A. se apreciază în funcţie de frenul buzei superioare;
B. se apreciază în funcţie de filtrul buzei inferioare;
C. este nivelul la care se plasează marginea incizală a dinţilor
artificiali inferiori;
D. reprezinta limita de maximă vizibilitate a grupului dentar frontal
superior;
E. toate răspunsurile sunt corecte.
3. În analiza modelului după Sistemul Biofuncţional Protetic, mijlocul crestei ABCD p. 565
reziduale maxilare:
A. se marchează în zonele laterale ale crestelor edentate;
B. este delimitat anterior de punctele de poziţionare a vârfurilor
caninilor;
C. permite tehnicianului dentar să monteze corect dinţii artificiali
laterali;
D. posterior, se continuă cu marcajul mijlocului tuberozităţilor;
4. *La analiza modelelor asamblate: D p. 568
A. se analizeaza doar fornixul vestibular maxilar;
B. arcul frontal vestibular este distantat pe directie sagitala de
papila incisiva cu aproximativ 7cm ;
C. arcul frontal vestibular este distantat pe directie transversala de
papila incisiva cu aproximativ 7mm ;
D. coarda liniei maxilo-mandibulare frontale poarta denumirea de
arcul frontal vestibular;
5. *La modelul maxilar, înălţimea ansamblului bazei plus dinţii artificiali este C p. 568
în medie de:
A. 8 -10 mm;
B. 1 - 3 mm;
C. 20 - 22 mm.
D. 18 - 20 mm;
E. 2 - 3 mm.
6. Controlul extraoral al machetelor de ocluzie: BC p. 550
A. se face în prezenţa pacientului;
B. se face în absenţa pacientului;
C. verifică realizarea lor în laborator conform indicaţiilor date prin
fişa de laborator;
D. este o metodă complexă ce utilizează metoda înscrierii grafice;
7. Printre metodele simple de determinare a R.C. se numără şi: AC p. 558-559
A. manevra condiliană
B. memoria ocluzală Lejoyeux ;
C. metoda Robinson;
D. metoda Paterson;
8. *Tuberculul piriform: D p.564
A. nu este zonă biostatică;
B. este folosit pe model ca reper pentru interferenţa unor planuri ;
C. este folosit pe model ca reper pentru interferenţa unor linii
dinamice;
D. este folosit pe model ca reper pentru interferenţa unor linii
statice;
Tema 67: p. 568 -582
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: PROBA MACHETELOR
1. *La controlul fonetic: D p. 579

A. dacă fonema F seamană cu V dinţii superiori sunt prea
vestibularizaţi
B. dacă fonema V seamană cu F dinţii inferiori sunt prea lungi
C. dacă T se aude ca D dinţii inferiori sunt oralizaţi
D. dacă D se aude ca Tproteza este prea groasă în zona rugilor
palatine.
2. Zonele de despovărare: ABC p. 581
A. sunt zone localizate prin desen pe model
B. exostozele se numără printre ele
C. grosimea lor se transmite în laborator prin haşurare pe model
D. gradul de foliere nu variază
E. tehnicianul stabileşte în funcţie de model despovărarea.
3. *Dinţii artificiali laterali din machetele din ceară: . B p. 569
A. pot fi montaţi şi pe tuberozitate şi tuberculi dacă este necesar;
B. trebuie montaţi pe mijlocul crestei ;
C. curbura lor vestibulară trebuie să fie simetrică;
D. cei superiori trebuie să respecte legea lui Pound;
4. *Testul Buchmann/Ismail: D p. 576
A. constă în picurarea de ceară pe faţa ocluzală a dinţilor laterali
superiori şi realizarea câtorva deglutiţii;
B. constă în picurarea de ceară pe faţa ocluzală a dinţilor laterali
inferiori şi realizarea de cîteva ori a manevrei Valsalva;
C. constă în picurarea de ceară pe faţa ocluzală a dinţilor laterali
superiori şi realizarea de cîteva ori a manevrei Valsalva;
D. constă în picurarea de ceară pe faţa ocluzală a dinţilor laterali
inferiori şi realizarea câtorva deglutiţii;
5. Gravarea modelului: BE p. 581
A. se face de către tehnician;
B. se face de către medic în prezenţa pacientului;
C. se face de către medic în absenţa pacientului;
D. este mai mare pentru vălurile orizontale;
E. este mai mare pentru vălurile verticale.
6. *Proba spatulei pozitivă inseamnă ca: B p. 577
A. angrenajul dinţilor frontali şi laterali este corect
B. angrenajul dinţilor laterali este fals
C. angrenajul dinţilor laterali este cap la cap
D. angrenajul dinţilor laterali este invers.
7. Examinarea pacientului cu gura întredeschisă cu machetele în cavitatea AB p. 575
orală:
A. urmăreşte ca faţa ocluzală a dinţilor laterali superiori să nu fie
vizibilă;
B. urmăreşte să se încadreze cei 6 frontali superiori între liniile
caninilor
C. urmăreşte să se încadreze cei 6 frontali superiori între liniile
incisive şi medio-sagitală;
D. să nu existe un spaţiu între feţele vestibulare ale premolarilor şi
obraji
8. *Dacă menţinerea machetei superioare din ceară cu dinţi este deficitară: B p. 571
A. se indică inserţia ambelor machete şi solidarizarea lor cu anse de
sârmă.
B. se indică în primul timp, inserţia machetei mandibulare;
C. se reiau probele începând cu amprenta funcţională;
D. se indică refacerea machetei;
Tema 68 - P. 583-593
VERIFICAREA ŞI ADAPTAREA PROTEZELOR TOTALE
1. Pentru diminuarea senzaţiei de vomă: DE p. 588

A. se recomandă anestezie tronculară periferică;
B. se clăteşte gura cu apă călduţă
C. se clăteşte gura cu apă fierbinte;
D. se recomandă tragerea genunchiului flectat cu amândouă
mâinile către piept
E. se recomandă lăsarea forţată în jos a umerilor.
2. Tratamentul xerostomiei se poate face cu: CD p. 588
A. articaină
B. novocaină;
C. substanţe coleretice
D. pilocarpină
E. toate răspunsurile corecte.
3. Purtătorii de proteze totale: CE p. 591-592
A. trebuie să evite mâncărurile moi
B. trebuie să se prezinte la primul control la 48 h după inserarea
protezelor
C. pot avea senzaţia de gură plină şi salivaţie abundentă
D. trebuie să folosească pasta de dinţi la spălatul protezelor, nu apă
şi săpun
E. nu trebuie să poarte protezele noaptea decât la indicaţiile
medicului curant.
4. Tratamentul xerostomiei se poate face cu: BE p. 588
A. xilină;
B. coleretice de tipul sulfarenului;
C. adrenalină;
D. articaină;
E. salivă artificială.
5. Zonele de suprapresiune : BC p.586
A. se identifică prin examen clinic;
B. se identifică cu ajutorul unui silicon de control;
C. se identifică cu ajutorul unei paste indicatoare de presiune;
D. apar ca zone de mucoasă de pe care pasta indicatoare s-a şters în
totalitate
6. La controlul fonetic : BC p. 589
A. se pronunţă „mississipi”pentru verificarea culoarului neutral
B. se efectuează primele probe fonetice ;
C. se pronunţă „mississipi”pentru verificarea spaţiului minim de
vorbire;
D. se verifică pronunţia siflantelor F şi V
7. La controlul fonetic cu cele două proteze în cavitatea orală: AD p. 590
A. poate apărea emisia fonemei S ca un zăzăit dacă frontalii
superiori sunt preaoralizaţi
B. poate apărea emisia fonemei S ca un zăzăit dacă frontalii
superiori sunt prea vestibularizaţi
C. poate apărea emisia fonemei S ca un şuierat dacă frontalii
inferiori sunt prea vestibularizaţi
D. se verifică existenţa spaţiului minim de vorbire
8. Verificarea menţinerii protezei totale maxilare AC p. 588-589
A. se poate face atunci când pacientul ţine gura uşor deschisă
B. se poate face atunci când pacientul ţine gura maxim deschisă
C. urmăreşte adeziunea protezei maxilare
D. urmăreşte stabilitatea protezei maxilare
Tema 69. – P. 593-601

STOMATOPATII PROTETICE LA ET
1. Reacţiile imediate bazale: CD p. 596

A. sunt consecinţa erorilor în amprentare
B. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare în laborator
C. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a
protezei
D. sunt consecinţa configuraţiei neregulate a câmpului protetic
E. tratamentul lor este diferit de cel al leziunilor marginale.
2. *Reacţiile tardive marginale: C p. 596
A. sunt consecinţa erorilor în amprentare
B. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a
protezei
C. pot fi cauzate de înfundarea protezelor purtate timp îndelungat
D. nu necesită diagnostic diferenţial cu leziunile maligne orale
E. apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi.
3. *Hiperplaziile marginale: E p. 597
A. se manifestă prin forme anatomopatologice diferite
B. tratamentul constă în excizia formaţiunii tumorale şi biopsie
C. se datoresc acţiunii iritative în timp a marginilor protezei
D. ca formă de manifestare pot fi şi epulidele
4. Hiperplazia epitelio-conjunctivă: AE p. 598
A. pot apare sub formă de franjuri
B. sunt de natură alergică
C. pot fi cauzate de boli generale
D. apar în special la nivel lingual
E. la nivel maxilar apar în dreptul vestibulului.
5. Candidoza cronică atrofică: DE p. 599
A. este rezultatul reacţional faţă de iritaţiile cronice
B. apariţia ei nu este legată de existenţa unor factori locali sau
generali favorizanţi
C. din punct de vedere clinic nu se manifestă variat
D. este o afecţiune rară
E. prezintă forme acute şi cronice cu diferite grade de severitate.
6. Stomatitele: AD p.601
A. leziunile lor anatomopatologice se manifestă în mai multe stadii
B. nu necesită diagnostic diferenţial
C. nu sunt procese inflamatorii
D. primul stadiu al lor este cel eritematos
E. al doilea stadiu al lor este cel eritematos.
7. Factorii locali implicaţi în apariţia stomatopatiilor sunt DE p.593-594
A. hemopatiile
B. bolile vasculare
C. vârsta înaintată
D. autocurăţirea
E. imperfecţiuni de execuţie a protezei.
8. *Stomatitele: A p.601
A. primul stadiu e caracterizat de hiperemie;
B. al doilea stadiu este ulcerativ;
C. al treilea stadiu este exudativ;
D. primul stadiu al lor este caracterizat de fenomene de
degenerescenţă epitelială
E. nici un răspuns corect.
Tema 70 - P.693-703
REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE
1. Timpii operatori ai căptuşirii directe sunt: ABC p.694-695
A. îndepărtarea unui strat de o,5-1mm de pe faţa internă a şeilor
B. badijonarea cu monomer a suprafeţei frezate
C. modelarea marginilor protezei ca la amprenta funcţională
D. modelarea marginilor protezei de către medic
2. Căptuşirea definitivă: CD p.696
A. este doar directă
B. este doar indirectă
C. materialele folosite au consistenţă elastică
D. materialele folosite au grad de porozitate crescut
3. *Pregătirea fragmentelor de proteză în vederea retenţiei acrilatului: D p.699-700
A. este o etapă de lucru în cadrul căptuşirii directe
B. este o etapă de lucru în cadrul căptuşirii indirecte
C. include ca etapă de lucru crearea unui spaţiu de 3-4 mm între
fragmente
D. include ca etapă de lucru reducerea din grosime a fragmentelor
cu 5-7 mm paralel cu linia de fractură
4. În cazul completării unuia sau mai multor dinţi la o proteză parţial acrilică: BD p.702
A. în proteză nu se realizează retenţii pentru dinţii ce vor fi
înlocuiţi
B. pasta de acrilat se va aplica în porţiunea dintre dinţii poziţionaţi
în cheie
C. montarea dinţilor se va face fără cheie vestibulo-ocluzală
D. montarea dinţilor se va face cu cheie vestibulo-ocluzală
5. Căptuşirea indirectă: AB p.695
A. este făcută în laborator;
B. nu are risc de iritaţie pentru mucoasa bucală;
C. este rapidă;
D. are consum mic de materiale;
6. În cazul reparaţiei unei fracturi simple a protezei cu două fragmente . BD p.700
A. reparaţia se face cu acrilat fotopolimerizabil
B. reparaţia se face cu acrilat autopolimerizabil;
C. dacă fragmentul este de dimensiuni mici se înregistrează o
amprentă cu alginat
D. dacă fragmentul este de dimensiuni mici se înregistrează o
amprentă cu materiale elastice
7. Obiectivele căptuşirii sunt: AB p.693-694
A. creşterea adeziunii;
B. frânarea deplasărilor orizontale;
C. scăderea sensibilităţii mucoasei acoperitoare
D. reechilibrarea ocluzală
8. În cazul înlocuirii unui croşet din sârmă: BCD p.701-702
A. se înregistrează amprentă cu alginat
B. se crează un lăcaş în placa protetică în locul unde va pătrunde
coada croşetului
C. croşetul se realizează din sârmă de viplă elastică
D. de obicei coada vechiului croşet determină exact locul unde se
face lăcaşul în placa protetică

Grile Licenta Sept2015 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Licenta Sept2015 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA 1

Anestezia in medicina dentara

1. *Teritoriul oro-maxilo-facial este delimitat: D slide 3 curs

Tema 2. Extractia dentara

Tema 3. Patologia eruptiei

Tema 4. Tratamentul leziunilor periapicale (pg.174-194)

1. *Rezectia apicala propriu-zisa : B 186

Tema 5. Tratamentul chirurgical preprotetic

1. *Incizia în cazul frenoplastiei cu vestibuloplastie este: B 199

Tema 6. Infectii oro-maxilo-faciale

1. *Care dintre următoarele repere este greşit în delimitarea spaţiului B

1. *O parte importantă a patologiei sinusale este legată de: E

Tema 8. TRAUMATOLOGIE ORO-MAXILO-FACIALA

1. *Factorii generali care conduc la „fracturi în os patologic” ale mandibulei D

Tema 9. CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI

1. *Chisturile părţilor moi orale şi cervico-faciale au (în general) originea: B

Tema 10. CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR

1. *Dintre tumorile epiteliului odontogen (conform clasificării OMS 1992 a B

Tema 11. TUMORI MALIGNE ORO-MAXILO-FACIALE

Tema 12. PATOLOGIA ARTICULATIEI TEMPORO-MANDIBULARE

Tema 14. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-

Tema 15. DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE

Tema 16. DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL. NEVRALGIA DE

1. *Care dintre enunțurile următoare este corect? A

Tema 18 - Rolul factorilor funcționali în formarea aparatului dento-maxilar

Tema 19. Dezvoltarea ocluziei dentare

Tema 20. Etiopatogenia anomaliilor-dento-maxilare

Tema 21. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare

Tema 23. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 1

Tema 24. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2

Tema 25. Malocluzia de clasa a III-a

Tema 26. Sindromul de inocluzie verticală

Tema 27. Anomalii ale sistemului dentar

1. *Transpoziţia dentară completă presupune: D Zegan, Pg

Tema 28. Examenul clinic în ortodonție

Tema 29. Analiza modelului de studiu în ortodonție

Tema 30. Principii în terapia ortodontică

Tema 31. Aparate ortodontice mobilizabile

Tema 32. Aparate ortodontice funcționale

Tema 33. Contenția și recidiva în ortodonție

TEMA 34 – Tratamentul cariei dentare

1. Funcţia antimicrobiană a salivei este dată de: ABC

TEMA 35. Etiopatogenia cariei dentare

Tema 36. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti

Tema 37. Necroza si gangrene pulpara

Tema 38. Parodontite apicale acute si cronice

Tema 39. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare

Tema 41. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice

Tema 42. Morfofiziologia parodontiului marginal

1. *Gingia marginală liberă are următoarele caracteristici cu o excepție: D 6

Tema 43. Etiopatogenia parodontitelor marginale cronice (pg. 18-42)

1. *Acumularea maxima a placii bacteriene incepe la: D 19

Tema 44. Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale (pg. 43-83)

1. *Diagnosticul parodontal global are următoarele caracteristici cu o D 75

Tema 45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (pg. 84-89)

Tema 46. Forme clinice - simptomatologie in gingivite - parodontite marginale

1. *Tipul cel mai comun de boala gingivala este: A 90

Tema 47. Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor (pag 137-150)

1. Simptomele obiective in abcesul parodontal acut cuprind: AB 138

Tema 48. Tratamentul gingivitelor si parodontitelor marginale (pg 194-264)

1. *Terapia initiala parodontala are ca scop: C 213

Tema 49. Imobilizarea dintilor parodontotici (pag 229-235, 258-260,292-294 )

1. *Imobilizarea dintilor parodontotici se realizeaza: A 258