Conflict Ul

William J.
Kreidler
Am verificat pînă la p 20. Traducere utilizabilă, dar cu precauţii. Are multe

stîngăcii şi chiar erori (Ana Stoica-Constantin)
Conflict Resolution in the Middle School

A Curriculum and Teacher’s Guide
ESR (Educators for Social Responsibility)

Cambridge, MA
1994, 1997
1
Lipsesc
1. Contents
2. List of Handouts
3. Acknowledgments
Introducere
Soluţionarea conflictelor este unul din cele mai captivante subiecte pe care le poţi
preda. Şi şcoala gimnazială este unul din cele mai potrivite locuri în care să o predai.
Aceasta a fost experienţa noastră şi acest ghid de curriculum este conceput să te ajute să
ai o experienţă similară în predarea practicilor de soluţionare a conflictelor non-violente
la elevii şcolii gimnaziale.
Elevii şcolii gimnaziale sunt dornici să înveţe noi medode de a se confrunta cu
conflictele. Încep să îşi reexamineze relaţiile cu semenii lor, părinţii, profesorii, lumea lor.
Conflictul este o parte naturală şi necesară a acestui proces.
De asemeni, conflictul este o parte naturală şi necesară a vieţii, dar asta nu îl face
uşor de tratat. Şcolarii vor să afle cum să se descurce în conflicte, când vechea metodă -
primirea ajutorului de la un adult - nu mai este acceptabilă. Fiind un public pretenţios, ei
ironizează, dar vor îmbrăţişa şi explora cu nerăbdare noi metode şi concepte, aplicând
ceea ce au învăţat despre conflictele interpersonale la conflictele mai mari în comunităţi,
ţară şi în lume.
În aceeaşi măsură, ei sunt gata să examineze concepte precum puterea,
nedreptatea, prejudiciul şi violenţa, elevii având nevoie de îndrumare pentru a înţelege
toate aceste concepte şi aici intervenim noi, profesorii. Acest plan de studiu este conceput
pentru a te ajuta în procesul de ghidare al elevilor în scopul descoperirii mai multor
lucruri despre conflicte şi în aceeaşi măsură despre soluţionarea conflictelor. Scopul
acestui plan de învăţământ este de a ajuta elevii să devină mai eficienti în tratarea
conflictelor intr-o maniera non-violenta şi să-i ajute să folosească ce au învăţat despre
soluţionarea conflictului interpersonal, să înţeleagă conflictul într-o sferă mai largă.
Organizarea acestui ghid (program)
Soluţionarea conflictelor în şcoala gimnazială este împărţită în:

- Introducere şi pregătire
Partea I - Instrumentele esenţiale.
Partea II - Lucrul spre victori-victorie.
Partea III – Confruntarea cu diferenţele
Partea IV – Infuzia în planul de studiu standard
Scopul „Introducerii” este să te înveţe să înţelegi cum este organizat acest plan,
principiile pe care se bazează, cum să foloseşti planurile de lecţie şi să implementezi cel
mai bine planul.
Capitolul următor, „Pregătirea pentru a preda acest plan”, discută despre modul în
care să creezi un mediu pentru predarea rezoluţiilor unui conflict, cum să evaluezi
cunoştiinţele elevilor şi modul în care să dezvolţi sprijinul personal şi parental.
2
Partea I. „Instrumentele esenţiale” constau în lecţii de la 1-13. Aceste lecţii
introduc studenţii în inima conceptelor şi abilităţilor de soluţionare ale conflictelor. Dacă
timpul de predare al „Rezoluţiilor conflictului în şcoala gimnazială ” este limitat,
profesorul ar trebui să se canalizeze pe această parte a planului.
Partea II. Activitatea „victorie-victorie” este compusă de lecţiile de la 14-21.

Această parte se construieşte pe conceptele şi îndemânările centrale şi ajută elevii să
înveţe să negocieze. Alte subiecte ale acestei secţiuni, presiunea pereche şi conceptul de
putere personală şi cum poate fi folosită ea.
Părţile I, II şi III se termină fiecare cu un grup de lecţii numite “Extinderea

Conceptelor”. În cursul de predare “Rezoluţia conflictului în şcoala gimnazială” poţi
descoperi că elevii vor sau necesită să experimenteze anumite concepte şi instrumente la
un nivel mai larg. Aceste activităţi adiţionale te vor ajuta să faci asta. Unele activităţi oferă
elevilor mai multă practică cu unul, două sau mai multe instrumente. În cadrul altor
activităţi elevii experimentează un aspect al conceptului care nu este explorat foarte mult
în corpul principal al secţiunii, cum ar fi observarea sau cum poate fi aplicat un
instrument conflictelor internaţionale.
Partea III. „Confruntarea cu diferenţele” ajută alevii să înţeleagă mai bine

diversitatea şi cum să se confrunte cu conflictul care se naşte din diversitate. De
asemenea, această secţiune ajută elevii sa înceapă extinderea cunoştinţelor despre conflict
dincolo de nivelul interpersonal la un nivel social lărgit.
Partea IV. „Introducerea în programa standard” descrie cum să întăreşti

cunoştinţele şi conceptele introduse în lecţiile de îndemânare în contextul conţinutului
standard al şcolii gimnaziale. Această secţiune include idei pentru introducerea rezolvării
conflictelor la limba engleză, arte lingvistice, studii sociale, ştiinţă şi matematică.
Lecţiile introductive sunt bazate pe instrumentele rezolvării conflictelor introduse
în lecţiile de abilităţi.
Acest simbol apare uneori în planul lecţiei. Atrge atenţia asupra unei mini-
lecturi ce conţine concepte cheie. Utilizaţi cuvintele oferite sau folosiţi
propriile cunoştinţe.
Modelul de clasă paşnică
Această programă se bazează pe un model folosit în toate materialele rezolvării

conflictelor dezvoltate de Educatorii pentru Responsabilitatea Socială. Numim aceste
modele Clasa Paşnică. Este o abordare de predare a rezolvării conflictelor folosită de peste
douăzeci de ani în toate mediile şcolare: urbane, suburbane şi rurale.
Clasa paşnică este o comunitate de clasă protectoare care evidenţiază şase teme:
 cooperare
 comunicare
 aprecierea diversităţii
 exprimarea sănătoasă a sentimentelor
 luarea deciziilor cu responsabilitate
3
 rezolvarea conflictelor
Aceste teme influenţează fiecare activitate a acestei programe. Se pune un puternic
accent pe activităţile structurate cooperativ, şi majoritatea activităţilor încurajează elevii
să înveţe prin discuţii între ei şi cu tine, profesorul. Elevii sunt de asemeni încurajaţi să
relaţioneze îndeletnicirile şi conceptele cu propriile lor vieţi şi să vorbească despre
sentimente (cu toate că încercăm să facem asta într-un mod confortabil şi nederanjant).
În mod similar, activităţile încearcă să modeleze aprecierea pentru diversitate şi se
canalizează pe a învăţa înţelegerea şi tratarea conflictelor într-un mod mai eficient.
Experienţa ne-a arătat că nu este de ajuns să învăţăm elevii tehnicile de rezolvare a
conflictelor. Singură, predarea nu va oferi aspecte importante ale conflictului. Modelul
clasei paşnice ne aminteşte şase comportamente importante ale învăţării tratării într-un
mod mai eficient a conflictelor, şi evidenţiază că un aspect cheie al rezolvării conflictelor
în şcoala gimnazială este crearea de clase şi şcoli care să fie comunităţi protectoare.
Bateria de instrumente pentru rezolvarea conflictelor
Rezolvarea conflictelor în şcoala gimnazială foloseşte o schemă organizaţională

simplă, numită echipamentul instrumental al rezolvării conflictuale. Fiecare concept sau
tehnică în cadrul programei este un „instrument”. Noi toţi - indiferent de vârstă - avem
deja instrumente pentru rezolvarea conflictelor. Problema apare când încercăm să folosim
instrumentul nepotrivit situaţiei. Este ca şi cum ai folosi un ciocan atunci când trebuie să
foloseşti ferestrăul. Ţinta acestui ghid este de a ajuta elevii să adune mai multe
instrumente şi să înveţe să folosească instrumentul potrivit pentru acea situaţie.
Bateria de instrumente a acestui curriculum include:
 Abilitatea de a identifica conflictele
 Escaladarea conflictelor
 Termometrul furiei / continuumul furiei
 Ochelarii P.O.V. (Puncte De Vedere)
 Ascultarea activă / P.E.A.R.
 Mesajele de tip „Eu”
 C.A.P.S.
 Cerinţe şi nevoi certe
 Negociere
 Mediere
 Arbitrare
 Stiluri de conflict
 Abilitatea de a identifica lacunele în comunicare
 Tragerea „funiei războiului” în conflict
 Pachetul puterii personale
 Grila victorie-victorie
 Puntea diversităţii.
Opţiuni pentru lecţii
Lecţiile în această programă sunt create pentru a fi în acelaşi timp şi uşor de predat
şi uşor de adaptat.
Fiecare plan de lecţie conţine următoarele părţi:
 Un rezumat de o pagină
 Activităţile lecţiei
 Activităţi adiţionale
4
 Fişe de lucru
Metoda workshop-ului
Lecţiile au fost create cu două tipuri/abordări de predare. Va trebui să hotărâţi pe

care îl veţi folosi. Primul se numeşte „metoda workshop-ului” şi a fost dezvoltat de
„Programul de rezolvare a conflictelor în mod creativ”. Programul, o iniţiativă a
Educatorilor pentru Responsabilitatea Socială, este unul dintre cele mai mari şi mai
îndelung utilizate programe bazate pe programe şcolare în rezolvarea conflictelor,
prevenirea violenţei şi relaţiile în cadrul grupului. Metoda Workshop-ului urmăreşte
următoarele:
1. o activitate de grup pentru a aduna clasa
2. revizuirea scopurilor
3. activităţile principale
4. o evaluare şi o trecere în revistă a punctelor cheie ale lecţiei
5. încheierea activităţii pentru a termina lecţia într-o notă pozitivă
Metoda workshop-ului construieşte comunitatea în clasă şi odată obişnuiţi cu asta,

elevii sunt ajutaţi să relaţioneze conţinutul într-un mod afectiv şi personal, ceea ce este
mai mult probabil să ducă la schimbări comportamentale decât la o abordare cognitivă
dificilă.
Lecţiile sunt mai lungi cu această abordare iar o parte din acest timp este folosit
pentru ceea ce pot părea drept activităţi „non-academice”. Atât profesorii cât şi elevii
trebuie să se obişnuiască cu stilul de împărtăşire folosit de metoda workshop-ului.
Metoda lecţiei standard
Cea de a doua opţiune este metoda lecţiei standard care urmăreşte:

1.revizuirea agendei
2. activităţile principale
3. o evaluare şi o trecere în revistă a punctelor cheie a lecţiei
Metoda lecţiei standard acordă mai mult timp conţinutului lecţiei pentru că sunt
eliminate activităţile de adunare şi încheiere, totuşi sacrificând activităţile creatoare de
comunitate folosite de adunare şi apropiere, discuţia ar putea să nu fie la fel de bogată şi
schimbarea comportamentală să fie mai redusă.
Vă sfătuim măcar să încercaţi metoda workshop-ului. Reflectă certitudinea noastră
că rezolvarea conflictului este predată cel mai bine în contextul unei comunităţi.
Activităţile de adunare şi apropiere sunt testate amănunţit în clasă. Elevilor le place şi noi
credem că şi dumneavoastră vă va plăcea.
Alegerea nivelului potrivit
Toate activităţile şi materialele acestui ghid sunt etichetate cu nivelul A, nivelul B,

nivelul C, sau unele combinaţii de nivele cum ar fi: Nivelul A/B/C. Nivelul A corespunde
în linii mari clasei a VI-a, nivelul B clasei a VII-a, nivelul C clasei a VIII-a. Conflictele care
interesează în mod special elevii de clasa a VI-a sunt diferite de cele care interesează elevii
de a VIII-a. Aceste denumiri reflectă sofisticarea relativă şi nivelul de interes al activităţii
sau a materialelor. Oricum ar trebui să alegeţi liber nivelul pe care îl consideraţi mai
potrivit pentru elevii dumneavoastră.
5
Adaptarea lecţiilor
Lecţiile în Rezolvarea conflictelor în scoala gimnazială pot fi implementate ca

prezentare sau adaptare la necesităţile particulare identificate. Există trei căi principale de
testare a adaptării lecţiilor de către profesori: timpul (cronometarea), jocul de rol şi studii
de caz şi jurnalele.
Timpul / incadrarea în timp
Fiecare lecţie are aproximativ 40-45 minute. Poţi opta pentru a acorda mai mult
timp fiecărei lecţii prin lăsarea discuţiilor să curgă sau prin includerea unor activităţi
adiţionale.
Jocul de rol şi studii de caz
Acestea sunt bazate în această programă pe sugestii ale elevilor. Scopul lor este să
dea o şansă elevilor să aplice noile tehnici şi învăţături la situaţiile reale. Prin natura lor
structurată şi controlată ele provoacă elevii fără a-i copleşi şi sunt pasul intermediar
perfect între introducerea unei tehnici sau a unui concept nou şi aplicarea lui la o situaţie
conflictuală actuală.
Totuşi jocurile de rol şi studiile de caz, care vor însemna cel mai mult pentru elevii
dumneavoastră, sunt cele pe care le dezvoltă ei singuri. Odată ce s-au antrenament în
jocul de roluri, puneţi elevii să le dezvolte pe ale lor ca supliment sau substitut pentru cele
incluse în programă.
Jurnalele
Un alt mod de a ajuta elevii să aplice noile metode şi învăţăminte la situaţii reale
din viaţă este a-i ajuta să ţină jurnale ale conflictelor. Aceste jurnale ajută elevii să observe
cu atenţie conflictul şi să analizeze diferite aspecte ale conflictelor. Acestă modalitate îi
ajută să înveţe să rezolve conflictele mai bine. În secţiunea de activităţi adiţionale ale
fiecărei lecţii, veţi găsi sugestii pentru activităţi de ţinere a jurnalelor.
Jurnalele de conflict pot fi un caiet sau un pliant. Trebuie să cereţi elevilor să vă
înmâneze caietele pentru ca dumneavoastră să le citiţi şi să le comentaţi. Dar nu notaţi şi
nu corectaţi jurnalele. Obiectivul ar trebui să fie observarea a ce învaţă elevii despre
conflict.
Nu este nevoie să puneţi elevii să facă toate activităţile de jurnal din programă.
Pentru ca realizarea jurnalelor să fie cu succes, trebuie să variaţi cerinţele,trebuie să
strângeţi şi cititţi jurnalele cel puţin o dată pe săptămână, şi cel mai important puneţi
elevii să-şi folosească articolele jurnalelor în discuţiile şi activităţile la clasă. Nu este
neobişnuit ca elevii să înceapă cu entuziasm să ţină un jurnal şi apoi să-şi piardă interesul
după câteva săptămâni. Puteţi să le permiteţi să ia o pauză de la ţinerea jurnalului şi să
reia activitatea sau chiar să opriţi activitatea când interesul elevilor dispare. Jurnalele
conflictuale vor necesita muncă în plus din partea tuturor însă veţi descoperi că jurnalele
sunt un instrument de învăţare extraordinar de puternic.
Punerea în aplicare a programei
6
În ceea ce priveşte implementarea, întrebarea este: „Cine, ce şi când predă?”. Pot fi
folosite o varietate de metode pentru punerea în aplicare a Rezolvării conflictelor în şcoala
generală. Aceste metode includ:
 curs de explorare / facultativ
 orientarea clasei a VI-a
 abordarea în echipă
 blocul central
 educaţia sănătăţii
 perioada de consultări
 familii mixte
O descrire a fiecărei metode împreună cu prezentarea punctelor tari, respectiv

slabe a fiecăreia vor fi prezentate ulterior.Indiferent de metoda folosită există câteva linii
generale de ţinut minte dacă intenţionaţi să puneţi în aplicare acest plan.
 Nu uitaţi că reducerea violenţei şi a comportamentului agresiv nu produce
neapărat un mediu respectabil pentru învăţat. Schimbarea unui mediu şcolar este un
proces care cere timp şi intenţii bine conştientizate.
 Când plănuiţi o punere în aplicare a programei, nu uitaţi că este nevoie de un
an pentru a face orice ajustări necesare în programul şcolii sau în responsabilităţile de
predare.
 Încercaţi să câştigaţi suportul a cât mai multe cadre didactice posibil. Nu toată
lumea trebuie să predea această programă, însă dacă celelalte cadre ştiu despre plan şi
încearcă să folosească unele instrumente v-ar face programa mai puternică. Ar fi ideal
dacă colegii dumneavoastră ar putea participa la un workshop în cadrul planului. Dacă nu
se poate, încercaţi să faceţi cel puţin o prezentare despre „Rezolvarea conflictelor în şcoala
gimnazială” la o întrunire a cadrelor şcolare. Explicaţi scopurile acestui program, ce vor
învăţa elevii şi cum vă pot susţine celelalte cadre. Capitolul următor „Pregătirea pentru
predarea acestui program” oferă o agendă model pentru o întrunire a cadrelor şi alte
informaţii despre obţinerea susţinerii din partea cadrelor.
 Începeţi să informaţi părinţii despre program cât mai curând posibil. Vedeţi
capitolul următor pentru a şti cum să faceţi asta. Încercaţi să plănuiţi un fel de prezentare
pentru părinţi unde elevii arată ceva din munca lor şi explică ce învaţă din planul de
învăţământ.
 Modelaţi abilităţile pe care doriţi ca elevii să le înveţe şi să le practice.
Modelarea este primul şi cel mai important mod de învăţare.
7
MODELE DE IMPLEMENTARE
Denumire şi Avantaje Limite

descriere
Curs de explorare / - Elevii aleg să frecventeze - Cursul poate viza doar
facultativ cursul şi e posibil să fie câţiva elevi, în funcţie de
motivaţi cât de des este oferit.
Acest program este folosit ca - Profesorii responsabili - Alt corp profesoral sau
bază pentru un curs pentru un curs facultativ personal nu sunt implicaţi,
facultativ care timp de 9 tind să dezvolte un înalt deci nu se pot simţi
saptămâni cu 2 sau 3 sesiuni grad de pricepere şi obligaţi să susţină educaţia
/ săptămână încredere pentru predarea rezolvării conflictelor.
materialului.
- Cursurile sunt destul de
lungi ca să permită o reală
aprofundare.
Orientarea clasei a VI-a -Acest model construieşte -Alte subiecte cum ar fi
comunitatea printr-o abilităţi de studiu sunt
Planul este folosit în prima experienţă comună ce este adesea predate la clasa a-VI-
parte(primul sfert)drept împărtăşită de toţi elevii a , lasând mai puţin timp
orientare pentru elevii de clasei a VI –a la începutul pentru rezolvarea
clasa a VI ca un mod de a noii lor experienţe şcolare. conflictelor .
ajuta elevii să-şi însuşească -Profesorii în alte contexte - Uneori aceasta este singura
instrumentele necesare sunt mai mult probabil să experienţă pe care o vor avea
pentru viaţa sănătoasă şi imprime rezolvarea elevii în rezolvarea
productivă în şcoala conflictuală în ariile lor de conflictului, deci ar putea
gimnazială subiecte dacă elevii au o aborda problema superficial.
experienţă comună de
învăţare.
Abordarea echipei - Liderul încearcă să -Liderul trebuie să sacrifice

dezvolte un grad înalt de ceva timp din conţinutul ariei
- Această metodă presupune pricepere şi încredere în sale pentru instructaj.
că deja există un sistem de predarea acestui material. - Alţi membri pot simţi o
predare în echipă. -Există flexibilitate în cine responsabilitate limitată
- un profesor din echipă este predă materialul , deci pentru predarea rezoluţiei
liderul şi este responsabil cu echipa poate găsi cea mai conflictuale.
predarea dezvoltării bună potrivire de metode şi - Liderul va necesita
abilităţilor cheie a acestui interese printre ei. antrenament pentru a ajuta
plan. -Liderul poate antrena şi alţi membri să potrivească
Ceilalţi membri ai echipei susţine membrii echipei tehnicile de rezoluţie
întăresc instrumentele şi ajutându-i să dezvolte lecţii conflictuală şi obiectivele cu
temele în ariile lor de potrivite în ariile de profil. standardele curriculare în
subiecte.(Vezi Infuzie în - Timpul pentru planul variantele ariei profilului.
planul standard pentru echipei este deja programat -Liderul trebuie să fie lăsat să
informare şi idei).Liderul îi în ziua respectivă. se întâlnească cu alţi lideri
ajută pe ceilalţi profesori să pentru a facilita planificările.
potrivescă metodele
rezoluţiei conflictuale şi
obiectivele cu standardele
8
planului
Blocul central - Fiecare elev este expus la - Nu toţi profesorii

-Fiecare profesor central are material. centrali sunt interesaţi
responsabilitatea pentru a - Profesorii de sănătate sunt sau pregătiţi pentru a
preda o secţiune de obicei deja familiarizaţi preda acest material.
semnificativă a planului în cu conceptele şi strategiile - Planificarea este
timpul perioadelor de arte instrucţionale ale planului. esenţială : dacă nu se
lingvistice şi studii sociale, - Elevii adesea se simt bine specifică cine şi când
care , durează de obicei de participând la discuţiile predă planul de
la o oră şi ½ la 2 ore. cursurilor de sănătate. învăţământ, este posibil
- Profesorii din blocul să nu mai fie predat
central , la nivelul fiecărei deloc.
clase identifică unităţile
specifice pe care le vor
preda.
Educaţia sănătăţii - Fiecare elev este expus la -Planul de sănătate este

Planul este folosit ca o material adesea deja supraîncărcat.
unitate de rezoluţie - Profesorii de sănătate sunt -Perioada de timp alocată
conflictuală în timpul de obicei deja familiarizaţi pentru plan poate fi limitată
cursurilor de sănătate. cu conceptele şi strategiile la atât de puţin timp ca una
instrucţionale ale planului. sau două săptămâni
- Elevii adesea se simt bine -Alte şcoli sau personal
participând la discuţiile didactic nu sunt implicate
cursurilor de sănătate. direct şi pot să nu se simtă
datori să susţină educaţia
rezoluţiei conflictuale.
9
Perioada de consultări - Toţi elevii sunt expuşi la - Planificarea trebuie
Programa este folosită ca material. ajustată pentru a încapea
bază pentru rezolvarea - Toată lumea este în porţiuni scurte de timp,
conflictelor concentrată în responsabilă pentru de obicei 20-25 minute.
perioada consultaţiei. predarea materialului, deci - Se necesită selectarea
Aproape toţi membrii din toţi membrii personalului subiectelor şi lecţiilor,
efectivul şcolar sunt trebuie să se familiarizeze folosindu-le pe acelea pe
responsabili pentru cu el. care majoritatea
grupurile consultative. - Acest model construieşte membrilor personalului le
comunitatea prin predau confortabil.
experienţă comună. - Este dificil ca într-un timp
atât de scurt să se
construiască tehnici
secvenţiale.
- Adesea scopul planului
trebuie să se schimbe,
axându-se pe construirea
comunităţii, rezolvarea de
probleme, construirea de
relaţii.
Familiile mixte - Elevii şi personalul sunt - Se cere ajutorul a
„Grupurile familie” sunt implicaţi în experienţe cătorva oameni pentru a
formate să cuprindă comune care-i implică pe organiza această
aproximativ 12-15 elevi din toţi, inclusiv personalul abordare.
clase diferite (toate nivelele care nu este cadru - Este necesară
sunt reprezentate în fiecare didactic, creând un simţ al planificarea pentru a
grup). comunităţii puternic. asigura o experienţă
Fiecare grup are maxim doi - Nu se notează, deci elevii antrenată pentru toate
consilieri. Atât personalul simt că îşi pot explora vârstele.
didactic cât şi cel nedidactic conflictele interpersonale
poate fi inclus în grup ca şi şi problemele mai liberi.
consilieri. - Elevii mai mari pot fi
De obicei grupurile se exemple pentru cei mai
întâlnesc o dată pe mici.
săptămână, o dată la două
săptămâni, sau o dată pe
lună pentru o perioadă
determinată de timp. Elevii
stau cu „familia” de-a lungul
şcolii gimnaziale.
Curs la alegere / - Fiecare elev este expus la - Alte şcoli sau alt
facultativ material şi are o personal nu se simt
Acest plan este predat într- experienţă comună. neapărat datori să
un curs selectiv, adică nu pe - Fiecare profesor poate susţină educaţia
toată perioada anului. Acest preda cursul la fiecare rezolvării conflictelor.
curs durează nouă grup şi poate aduna echipa
săptămâni şi este parte pentru planificare.
dintr-o rotaţie cu alte - Profesorii responsabili
cursuri selective ca arta şi pentru un curs selectiv
muzica. Toţi elevii se rotesc tind să dezvolte o tehnică
în timpul cursului, de nivel înalt şi încredere
10
frecventând diferite materii. pentru predarea
materialului.
- Cursul este
instituţionalizat, el devine
parte a planului formal,
astfel încât, dacă
profesorul care a început
cursul pleacă, acesta poate
fi totuşi continuat.
Pregătirea pentru implementarea acestui curriculum
Un ghid de trei minute al rezolvării conflictelor
În acest plan definim conflictul ca pe o dispută sau o neînţelegere între două sau
mai multe persoane. Această definiţie acceptabilă acoperă mai multe tipuri de conflicte
interpersonale – de la o ceartă în piaţă la un război între două naţiuni. Uneori aceste
dezacorduri sunt probleme care trebuie rezolvate. Rezolvarea conflictelor este rezolvarea
problemelor create de situaţiile conflictuale.
Rezolvarea conflictelor este un termen „umbrelă”. El acoperă totul de la a sta şi a
rezolva lucrurile discutând, la o lovitură între ochi, la a fugi şi a se ascunde. Deci trebuie
să punem parametri în jurul a ce înseamnă rezolvarea „bună” a conflictului. Prin definiţia
noastră, o bună rezolvare a conflictului are trei calităţi:
 este non-violentă
 întâlneşte nevoile celor implicaţi
 îmbunătăţeşte relaţia între cei implicaţi
Bineînţeles, nu întotdeauna obţii o rezolvare „bună” a conflictului, dar acesta este
scopul nostru atât pentru adulţi cât şi pentru tineri.
Există trei concepte cheie care subliniază toată educarea rezolvării conflictelor.
În primul rând, conflictul este o parte normală şi naturală a vieţii. Nu va dispărea
niciodată, nu că aceasta ar fi de dorit. Fără conflict nu este creştere sau progres. Fără
conflict este stagnare. Scopul rezolvării conflitelor este să folosescă conflictul pentru
aspectele sale constructive şi pozitive, nu pentru cele distructive. În şcoala gimnazială,
asta înseamnă folosirea conflictului ca o oportunitate pentru învăţare.
În al doilea rând, conflictul nu este un concurs. Într-un concurs câştigă doar o
persoană, ceilalţi pierd. În rezolvarea conflictelor noi tindem spre ceea ce se numeşte
rzolvarea „victorie-victorie”, unde ambele părţi sunt câştigătoare. Câştigul într-un conflict
înseamnă să obţii ceea ce vrei sau ai nevoie.
În al treilea rând, nu există o singură cale care să fie şi cea corectă pentru a trata o
situaţie conflictuală. La bază există şase feluri de a trata conflictul şi fiecare dintre ele este
potrivită sau nu pentru diferite situaţii. Aceste şase stiluri conflictuale sunt discutate în
lecţia numărul 12.
 Comandând / concurând – „Vom face cum spun eu şi gata”
 Colaborând – „Să ne aşezăm să lămurim problema asta”
 Compromisul – „Să lăsăm amândoi de la noi puţin”
 Acomodarea – „Cum vrei tu e bine”
 Evitarea – „Să trecem peste asta”
 Apelarea la o terţă parte –„ Să cerem puţin ajutor”
Cheia unei rezolvări conflictuale cu succes este să ştii când să foloseşti unul din cele
şase tipuri.
11
De exemplu, ca profesor există mai multe cazuri când a comanda este cel mai
comod şi mai eficient mod de a trata conflictele. De asemenea există momente când
evitarea completă a conflictului este cea mai bună metodă şi există momente când dorim
să colaborăm iar cealaltă parte nu vrea. Trucul este să nu ne împotmolim într-unul sau
două tipuri folosindu-le nepotrivit.
Rezolvarea conflictuală reprezintă extinderea opţiunilor şi îmbunătăţirea
aptitudinilor- şi aptitudinilor elevilor- ca mediatori.
Înainte de a începe predarea acestui curriculum
 Citeşte ghidul şi fii sigur că înţelegi ceea ce urmează să predai. Vei descoperi
de asemenea că citind alte surse adulte despre rezolvarea confilctuală, îţi vei îmbunătăţi
predarea „Rezolvării conflictelor în şcoala gimnazială”. Există o listă a unor astfel de cărţi
în cuprinsul ghidului .
 Gândiţi-vă la anecdote sau experienţe personale pe care să le povestiţi elevilor
în timpul discuţiilor. Aceasta nu îţi dă doar ocazia să-ţi modelezi modul de împărtăşire a
experienţelor personale dar pot deveni instrumente puternice de predare când elevii
ascultă experienţele vieţii tale reale.
 Practică tehnicile în viaţa zilnică, aceasta îţi va oferi o înţelegere profundă a
lor şi îţi vor oferi o pătrundere mai adâncă în cât de mult timp poate lua să stăpâneşti
aceste tehnici sociale. În completare vei găsi probabil unele poveşti amuzante şi
reprezentative să le împărtăşeşti cu elevii.
 Notează-ţi strategiile de predare care nu îţi sunt cunoscute. Unele strategii în
acest plan, cum ar fi discuţiile, pot fi ca vechi prieteni. Altele cum ar fi micro-laboratoarele
(grupe de lucru) pot fi complet noi. Fiecare strategie de predare folosită în acest plan este
explicată fie în cuprins sau în textul lecţiei potrivite.
 În timpul discuţiilor elevii pot împărtăşi informaţii care sunt nepotrivit de
personale. Cunoaşte-ţi politica şcolii asupra discuţiei unor astfel de subiecte şi să ştii care
îţi sunt obligaţiile dacă suspectezi vreun elev ca fiind victima unui anumit abuz. Există
anumite obligaţii legale pe care le ai în astfel de situaţii iar sistemul şcolar poate avea
propriile politici. Să cunoşti „corpul de comandă” al sistemului – să afli cui să te adresezi
şi ce anume să raportezi.
 Recapitulează nevoile de dezvoltare ale tinerilor adolescenţi. Aceasta te va
ajuta să înţelegi mai bine şi să te adresezi conflictelor şi preocupărilor elevilor din această
grupă de vârstă.
 Verifică la asistenţa şcolii şi consilierii de serviciu ce resurse există în şcoală şi
comunitate pentru ajutorarea tinerilor în rezolvarea problemele. Acestea includ agenţii de
sănătate mentală, adăposturi pentru persoane fără casă sau abuzate , agenţii
guvernamentale şi altele.
 Vei vrea, poate, să modifici unele activităţi, să le faci mai potrivite pentru
elevii tăi. Unele lecţii oferă opţiuni sau alternative, altele nu. Tu cunoşti necesităţile
elevilor tăi , deci nu ezita să faci modificările pe care le crezi necesare.
 Gândeştete la cum vei aranja clasa. De exemplu, profesorii care au participat
la testarea acestui plan au descoperit că activităţile cooperative erau facilitate dacă băncile
erau aşezate „ciorchine” de câte 4 şi calitatea discuţiilor s-a îmbunătăţit când elevii se
puteau privi unii pe alţii faţă în faţă.
 Plănuieşte un timp pentru ca elevii să îşi sporească învăţarea prin decorarea
camerei. De exemplu elevii pot realiza afişe sau postere pe tema rezolvarii conflictelor.
Invitaţi elevii să caute citate sau articole pe orice temă legate de Clasa Paşnică.
 Plănuieşte cum vei ţine părinţii la curent cu ce învaţă elevii. Dacă elevii vor
face un soi de prezentare părinţilor începeţi sa plănuiţi de pe acum . În acest moment vei
putea doar să identifici unde şi când va avea loc evenimentul. Chiar şi aşa o astfel de
12
decizie va da formă la modul de predare al planului. De asemenea gândeşte-te la modurile
în care poţi implica părinţii sau alţi membri în cadrul programului. De exemplu, dacă vrei
să ai un grup de pacifişti vorbeşte clasei. Niciodată nu este prea devreme să cauţi
potenţiali participanţi.
Limitele rezolvării conflictelor în şcoala gimnazială
Elevii vor învăţa foarte mult din „Rezolvarea conflictelor în şcoala gimnazială”, dar
este important să ai aşteptări realiste despre ce face şi ce nu face acest program.
 „Rezolvarea conflictelor în şcoala gimnazială” a fost dezvoltat şi testat să
întâlnească nevoile elevilor obişnuiţi. Elevii cu dificultăţi comportamentale şi emoţionale,
necesită intervenţii care sunt dincolo de scopul acestui ghid.
 „Rezolvarea conflictelor în şcoala gimnazială” poate fi o parte importantă a
strategiei de prevenire a violenţei în şcoli dar nu este suficientă pentru a fi întreaga
strategie. Fiecare şcoală ar trebuie să aibă un plan de siguranţă şi fiecare membru al
personalului sau elev, ar trebui sa îl ştie. Ar trebui să existe proceduri clare despre arme,
incidente rasiale, hărţuire sexuală şi alte tipuri de crize.
 „Rezolvarea conflictelor în şcoala gimnazială” nu se adresează direct
armelor, hărţuirii sexuale, abuzului de copii, folosirea drogurilor, violenţa în găşti sau cea
domestică, totuşi acest program va permite eforturi adresate acestor subiecte.
Crearea unui mediu prielnic în clasă pentru predarea rezolvării conflictelor
Este posibil ca elevii să nu fi experimentat activităţi ca cele din „Rezolvarea

conflictuală în şcoala gimnazială”. O parte din asigurarea succesului acestui plan stă în
crearea unui mediu al clasei în care elevii să se simtă în siguranţă din punct de vedere
emoţional cînd se angajează în aceste activităţi şi discuţii. Mai jos sunt trasate linii de
ghidare importante pentru crearea acetui mediu.
 Stabiliţi regulile de bază. Face parte din prima lecţie a planului. Poţi fi tentat
să sari peste acest pas sau chiar să prezinţi elevilor o listă a regulilor de bază prestabilite.
Totuşi implicarea elevilor în stabilirea regulilor de bază le creşte interesul pentru
deţinerea acestora şi angajamentul de a le respecta. Dacă regulile sunt deja stabilite cu
elevii revizuiţi-le şi discutaţi posibile adăugiri sau schimbări înainte să faceţi alte activităţi
în cadrul planului. De obicei revizuirea regulilor de bază este o idee bună. Verificaţi după
3-4 săptămâni şi întrebaţi elevii:
1. Sunt bune aceste reguli de bază; merg?
2. Clasa vi se pare un loc sigur şi productiv?
3. Trebuie făcute adăugiri şi modificări?
Ar fi mai bine ca elevii să-ţi răspundă individual pe hârtie în scris în loc să spună în
faţa întregii clase. Orice reguli de bază ar dezvolta elevii să te asiguri ca le faci clar
următoarele politici non-negociabile:
- Toată lumea are dreptul să refuze, nimeni nu va fi forţat să facă nimic ce l-
ar face să se simtă incomodat.
- Toţi au dreptul la intimitate. Chiar şi aşa sunt activităţi care cer elevilor să
împărtăşească experienţe personale; le vor împărtăşi doar cei ce se simt bine să le
discute în public.
- Toţi au dreptul să fie trataţi cu respect, ceea ce înseamnă să nu se râdă la
afirmaţii serioase şi să nu se pună persoana la zid.
- Toţi au dreptul la confidenţialitate. Lucrurile pe care elevii le împărtăşesc
la curs trebuie să rămână în clasă nu trebuie povestite la restul şcolii.
 Să nu presupui că elevii ştiu diferenţa între comportamentul potrivit şi cel
nepotrivit. Pentru că activităţile şi modul de predare a „Rezolvarii conflictelor în şcoala
13
gimnazială”, sunt adesea diferite de cele cu care sunt obişnuiţi elevii, ei ar putea
presupune că „orice merge”. Trebuie să le spui elevilor clar ceea ce nu „merge”. De
exemplu, la ERS( Educatori pentru Responsabilitate Socială) politica noastră este că
elevii nu trebuie să înjure sau să folosească cuvinte urâte în şcoală. Totuşi, când joacă
roluri despre viaţa reală ei presupun că este în regulă să înjure. Trebuie să le spui că nu
este. De fapt sugerăm să începeţi fiecare activitate de joc de rol cu o recapitulare
rapidă a ceea ce este permis şi ce nu.
 Înainte să începi predarea dar şi în timpul cursului evaluaţi nivelul de
competenţă al elevilor în ascultare, cooperare, comportament respectuos, şi alte
tehnici sociale. Determinaţi care dintre aceste activităţi trebuie să le faceţi. De
exemplu dacă aveţi un grup în care elevii sunt înclinaţi spre a umili vei dori să faci
„paza umilinţei” înainte de a face orice altceva, sau necesitatea acestei „patrule a
umilinţei” poate surveni în timpul cursului. Dacă elevii nu sunt siguri de ceea ce este
intim şi ce nu, faceţi activitatea „lista intimităţilor”.
 Dacă elevii tăi nu au experienţă cu activităţile cooperante faceţi timp pentru
activităţi de tehnici de cooperare, economisind timp mai târziu.
 Când predaţi lecţiile fiţi siguri că toţi elevii înţeleg cerinţa. Începeţi prin a
întreba dacă toţi înţeleg ceea ce vor face. Adesea ajută să scrii scopul activităţii pe tablă
şi să puneţi un voluntar să recapituleze sarcina.
 Păstraţi grupuri mici, începeţi cu perechi şi apoi creşteţi mărimea grupului
până ajungeţi la patru –fiind mărimea optimă pentru majoritatea activităţilor.
 Nu ezitaţi să discutaţi pentru câteva minute tehnicile de cooperare dacă elevii
necesită asta. Cereţi clasei să identifice ce cred ei că sunt tehnicile cheie de cooperare.
Scrieţi-le pe tablă şi dicutaţi-le.
 Dacă este necesar sugeraţi ca fiecare elev din grup să joace un rol cum ar fi
cronometrarea, înregistrarea, citirea sau felul cerinţelor. Lecţia va fi mai cursivă dacă
faceţi asta.
 Pune-ţi elevii în grupuri care conţin persoane pe care nu le cunosc bine.
Pentru alte idei privind reapartizarea elevilor în grupuri vezi secţiunea intitulată
„formarea grupului”.
 Supravegheaţi grupurile şi asiguraţi-vă că toată lumea participă şi rezolvă
problemele imediat. Pe cât posibil, lăsaţi grupurile să-şi rezolve singure problemele.
 După fiecare activitate de grup, încurajaţi elevii să evalueze ce au făcut. Cereţi
fiecărui grup să identifice ce au făcut bine şi ce vor face mai bine data viitoare. Sau un
alt set de întrebări este: 1. A participat toată lumea?, 2. A avut cineva o idee care a fost
ignorată?, 3. A condus toată lumea, a fost asta de ajutor?
14
Lista de activităţi pentru managementul clasei
În aranjarea mediului fizic în clasa mea:

 Aranjez clasa pentru a reflecta o abordare centrală la elev
 Aranjez scaunele în aşa fel încât elevii să se poată privi unii pe alţii
 Mă asigur ca articolele şi afişajele să reflecte diveritatea etnică şi rasială a
elevilor mei
În stabilirea unui climat confortabil:
 Învăţ numele elevilor şi le folosesc des
 Acord puţină atenţie fiecărui elev
 Evit favoritismele
 Modelez toate regulile de bază
 Mă axez pe calităţile pozitive ale elevilor şi le laud eforturile
 Stabilesc cerinţele care se încadrează şi abilităţile elevilor
În conducerea unei lecţii:
 Mă asigur că sunt pregătit
 Mă asigur că elevii sunt gata să înveţe şi că au îndepărtat orice material
nelegat de lecţie
 Scriu pe tablă scopul sesiunii
 Întreb pe parcursul lecţiei să mă asigur că elevii înţeleg
 Dau instrucţiuni clare şi modelez cerinţele
 Ofer practică ghidată înainte să cer elevilor să aplice noile tehnici şi
cunoştinţe
 Răspund promt la munca lor oral sau în scris
 Folosesc întrebări apropiate pentru a ajuta elevii să-şi evalueze ceea ce au
învăţat
 Pregătesc teme pentru acasă .
În rezolvarea disciplinei:
 Încurajez elevii să caute soluţii decât să se acuze unii pe alţii
 Aplic constant regulile de bază
 Rezolv problemele rapid şi discret tratând elevii cu respect şi corectitudine
 Îmi împărtăşesc reacţiile la comportamentul neadecvat şi explic de ce aceste
comportamente sunt inacceptabile
 Vorbesc în afara cursului cu elevii care nu respectă regulile grupului.
Dezvoltarea susţinerii din partea personalului didactic
Programul de rezolvare a conflictului va avea mai mult succes dacă este înţeles şi
susţinut în mod general de tot personalul şcolii. Subiectul rezolvării conflictuale este
probabil foarte nou şi necunoscut colegilor tăi. Ideea de a preda tehnici de rezolvare a
conflictului poate să fie misterioasă, frivolă sau ambele. Experienţa multor profesori
testaţi a fost că realizarea unora dintre activităţile programului la o întâlnire a
personalului, a creat susţinere şi chiar entuziasm. Un profesor de exemplu a făcut o
activitate de adunare din anexa A la fiecare şedinţă a personalului timp de un an. Altă
abordare folosită pentru a prezenta colegilor exemple despre cum înmagazinează tehnicile
de rezolvare a conflictului elevii- poate îmbunătăţi programul în alte părţi ale
conţinutului.
Ceea ce urmează este un exemplu de agendă pentru întâlnirea personalului, asupra
„Rezolvării conflictelor în şcoala gimnazială”. Este bazată pe scala conflictului, dar nu
trebuie să vă limitaţi doar la asta. Alte activităţi bune la întâlnirea cadrelor sunt „sortarea
15
furiei”, „ochelarii P.O.V. ” şi grila „victorie-victorie”, folosind povestea „The Zax” de DR
Suess.
Agenda pentru o şedinţă cu cadrele didactice pentru a explica

„Rezolvarea conflictelor în şcoala gimnazială”
1. Explicaţi „metoda Workshop” (3 minute)

- este baza planului de lecţie în „Rezolvarea conflictelor în şcoala gimnazială”
- scopul întâlnirii de astăzi este experimentarea câtorva activităţi şi concepte cheie
ale programului.
2. Activitatea de grup: Dacă conflictul ar fi fost o culoare (10 minute)
3. Recapitularea Clasei Paşnice (2 minute)
4. Explicarea listei de instrumente pentru rezolvarea conflictuală (3 minute)
- scrieţi câteva instrumente pe tablă
- dacă puteţi creaţi un kit de instrumente folosind proptele pentru a reprezenta
diferite instrumente
5. Principalul scop al programului (2 minute)
- să creezi un mediu petnru învăţare mai paşnic şi mai productiv
- să ajute tinerii să adune mai multe instrumente pentru echipamentul lor şi să
înveţe cum să le folosească
6. Introduceţi Scara Conflictelor folosind o piesă (10 minute)
- oricare dintre săriturile de la lecţia trei merge, însă adulţilor pare să le placă în
mod special „Marea trădare”
- cereţi doi voluntari să joace în piesă
- când piesa este terminată pozitionaţi conflictul pe scară cu întregul grup
7. Întrebări şi răspunsuri (5 minute).
Referitor la stres în discutarea rezolvării conflictuale în şcoala gimnazială cu colegii tăi:

▪ conflictul este un fapt al vieţii tuturor. Tehnicile pentru tratarea conflictului sunt
tehnicile vieţii
▪ toate lecţiile programului au obiective academice la fel ca obiectivele tehnicilor sociale.
Deoarece conflictul este un fenomen atât de pătrunzător, înţelegerea lui în vieţile
personale poate ajuta elevii să înţeleagă conflictul în subiectele academice, cum ar fi
istoria, literatura şi evenimentele curente.
▪ Studiile arată că şcolile care petrec mult timp cu predarea tehnicilor de soluţionarea
conflictelor vor avea mai mult timp instituţional disponibil de-a lungul drumului
şcolar, deoarece se va petrece mai puţin timp în confruntările cu conflicte.
▪ Înţelegere, confruntarea cu diferenţele şi tehnicile de rezolvare a problemelor sunt
atribute esenţiale pentru elevii care vor vâna locuri de muncă în secolul 21.
▪ Îndeletnicirile sociale şi emotionale, au fost legate în mod pozitiv de învăţarea efectivă
şi academică.
▪ Din ce în ce mai mult cerecetările ne arată că dacă ne axăm doar pe întinderea
„acoperirii conţinutului”, dezvoltării intelectuale pe baza dezvoltării emoţionale şi
sociale, riscăm să deconectăm o mare majoritate de tineri de la experienţele de
învăţătură importante.
Exemplu de MEMO introductiv pentru cadrele didactice
Notă: acest memo este doar un exemplu. Trebuie să „şlefuieşti” limbajul pentru a
se potrivi şcolii tale.
Data:
16
Către:
De la:
În legătură cu:
După cum ştiţi în acest an elevii noştri de clasa a ________a participă la un
program numit „Rezolvarea conflictelor în şcoala gimnazială”. Acest program este creat ca
să ajute elevii să asimileze tehnicile şi noţiunile necesare pentru a trata conflictele într-un
mod non-violent şi productiv.
Cursul este organizat în jurul conceptului de „lista de instrumente” – termeni,
tehnici şi concepte folosite în program.
Escaladorul conflictului – o metodă de a indica cum se înrăutăţesc conflictele.
Rezolvarea victorie-victorie– soluţiile conflictului care întâlnesc nevoile tuturor
celor implicaţi.
Ochelarii P.O.V. – privirea tuturor punctelor de vedere diferite din cadrul
conflictului.
Mesajele „Eu” – un mod de a comunica sentimente, care evită acuzaţiile şi
atacurile.
Termometrul furiei – o tehnică de a măsura gradul de furie al unei persoane.
Unul din lucrurile emoţionante legate de aceste instrumente, este că nu numai că
ajută elevii să înţeleagă şi să rezolve singuri conflictele, aceste unelte ajută elevii să
înţeleagă şi conflictele din comunitatea lor, naţiune şi lume.
Informarea părinţilor despre „Rezolvarea conflictelor în şcoala

gimnazială”
Una dintre cele mai simple modalităţi de a ţine părinţii la curent cu rezolvarea
conflictuală în şcoala gimnazială este prin trimiterea unei scrisori acasă care să explice
programul şi scopurile sale. Nu vă limitaţi la această singură scrisoare. Căutaţi alte
oportunităţi de a comunica cu părinţii despre program. Alocând timp pentru a comunica
cu părinţii înseamnă că vor exista mai puţine neînţelegeri care să ducă la conflict. La o
seară a părinţilor împărtăşiţi părinţilor portofoliile elevilor, dacă şcoala ta are o revistă
scieţi două paragrafe periodic despre ce învaţă elevii. Temele pentru acasă sunt un alt
mod de a înştiiţa părinţii. Câteva din aceste sesiuni în cadrul programului cu activităţi
pentru acasă unde elevii pot implica părinţii.
 Acest program se bazează pe înţelegerea că şcoala gimnazială nu este nici
şcoală elementară matură, nici un liceu. Nevoile tinerilor adolescenţi sunt unice, la fel este
şi structura zile de şcoală gimnazială. Acest program este dezvoltat cu nevoile specifice
elevilor (dar şi al profesorilor) de şcoală gimnazială.
 Primul stagiu în dezvoltarea programului a fost să intervievăm sute de elevi
de şcoală gimnazială, să aflăm ce fel de probleme interpersonale au în minte. Ei ne-au
specificat exact ceea ce vor să înveţe şi programul reflectă asta. Am vorbit de asemenea cu
profesorii şi părinţii să vedem ce ar dori ei de la un astfel de program.
 Programul a fost testat în teren şi revizuit pe baza feed-back-ului din partea
profesorlor. Programul este folosit acum în mii de şcoli medii din întreaga ţară. Este în uz
la nivel de district în toate tipurile de sisteme şcolare: urban, suburban şi rural.
Exemplu de scrisoare pentru părinţi
Notă: acest memo este doar un exemplu. Trebuie să „şlefuieşti” limbajul pentru a
se potrivi şcolii tale.
17
Data:
Către:
De la:
În legătură cu:
După cum ştiţi în acest an elevii noştri de clasa a ________a participă la un
program numit „Rezolvarea conflictelor în şcoala gimnazială”. Acest program este creat ca
să ajute elevii să asimileze tehnicile şi noţiunile necesare pentru a trata conflictele într-un
mod non-violent şi productiv.
Cursul este organizat în jurul conceptului de „lista de instrumente” – termeni,
tehnici şi concepte folosite în program.
Scara conflictului – o metodă de a indica cum se înrăutăţesc conflictele.
Rezolvarea victorie-victorie– soluţiile conflictului care întâlnesc nevoile tuturor
celor implicaţi.
Ochelarii P.O.V. – privirea tuturor punctelor de vedere diferite din cadrul
conflictului.
Mesajele „Eu” – un mod de a comunica sentimente, care evită acuzaţiile şi
atacurile.
Termometrul de furie – o tehnică de a măsura gradul de furie al unei persoane.
Unul din lucrurile emoţionante legate de aceste instrumente, este că nu numai că
ajută elevii să înţeleagă şi să rezolve singuri conflictele, aceste unelte ajută elevii să
înţeleagă şi conflictele din comunitatea lor, naţiune şi lume.
„Rezolvarea conflictelor în şcoala gimnazială” a fost elaborată de către Educatorii
pentru Responsabilitate Socială, o organizaţie naţională specializată în producerea
resurselor necesare pentru a putea preda prevenirea violenţei şi rezolvarea conflictelor în
şcoli. Acest curiculuum a fost testat pe teren în repetate rânduri în şcoli gimnaziale din
ţară, atât în mediul urban cât şi în cele suburbane şi rurale.
Voi fi încântat să vă prezint materialele „Rezolvării conflictelor în şcoala
gimnazială” şi să răspund întrebărilor dumneavoastră. Pe parcursul acestui an elevii în
diferite proiecte legate de rezolvarea conflictelor. Căuta-ţi aceste proiecte şi vizitaţi-ne.
Evaluarea performanţelor elevilor
Una din cele mai frecvente întrebări care ni seadresează este: cum pot evalua ce
învaţă elevii din Rezolvarea conflictelor în şcoala gimnazială? Adesea elevii îşi întreabă
profesorii: primim notă pentru asta? Ştim că profesorii şcolilor gimnaziale variază în
modurile de evaluare pe care vor să le folosescă.
Profesorii din eşantionul testat folosesc o varietate de modele de evaluare. Când vă
gândiţi la evaluare amintiţi-vă că următoarele evaluări nu sunt exclusive. Majoritatea
profesorilor preferă o combinaţie din toate tipurile de evaluare.
Realizarea obiectivelor. Toate lecţiile de tehnici din lista de obiective a

rezolvării conflictelor în şcoala gimnazială. Prin întrebări directe, participarea clasei şi
discuţii poţi să afli dacă elevii tăi înţeleg vocabularul conceptele şi ideile cheieale fiecărei
sesiuni.
Teste . Testele sunt folosite pentru a te ajuta să afli dacă elevii învaţă vocabularul
şi conceptele cheie. Testele uşoare cu răspunsuri scurte sunt folositoare pentru a vedea
dacă elevii sunt capabili să aplice instrumentele de rezolvare conflictuală. Două exemple
de teste sunt incluse în anexa E. Primul test se axează pe vocabular şi concepte şi foloseşte
două formate: umplerea spaţiilor goale şi alegerea răspunsului corect. Al doilea test este
un eseu / test cu răspunsuri scurte care se bazează pe aplicaţii. Dacă elevii au făcut doar o
18
parte a planului sunteţi liberi să folosiţi aceste teste drept modele pentru a crea teste ce se
adresează porţiunii parcurse.
Evaluarea portofoliului. Portofoliile sunt colecţii de lucrări ale elevilor din

cursul anului. Scopul este de a strânge o reprezentare cât mai completă a cum a crescut
elevul de-a lungul anului şi cum a aplicat noile învăţăminte. Sunt unele sarcini şi activităţi
în “Rezolvarea conflictului în şcoala gimnazială” potrivite pentru a fi introduse în
portofoliu. Acestea includ:
 Începuturi de jurnal
 Autoevaluare
 Proiecte ce lucrări de artă, rapoarte scrise glume, înregistrări video cu jocuri
de rol etc.
Elevii pot alege de asemenea alte exemple ale muncii lor pe care le doresc
introduse în portofoliu. Este o idee bună să ai o discuţie cu clasa despre ce fel de lucrări
sunt bune de inclus în portofoliu. Subliniaţi că în mare parte vor trebui să includă proiecte
care arată cum le-au crescut cunoştinţele şi capacitatea de utilizare a instrumentelor de
rezolvare conflictuală.
Expoziţii. Afişe. Performanţe. Punând elevii să creeze o expoziţie publică a

învăţămintelor este o bună modalitate de a vedea cum elevii îşi sintetizează cunoştinţele şi
le aplică în situaţii noi. Procesul de plănuire, dezvoltare şi reprezentare a unei rezolvări
conflictuale sau expoziţie va avea multe , dacă nu toate tehnicile pe care le-au învăţat
elevii. Crearea unui afiş despre calităţile unui pacifist, de exemplu cere elevilor revizuirea
conceptelor centrale ale programului. Expoziţiile fac proiecte culminante, Excelente
pentru “Rezolvarea conflictuală în şcoala gimnazială”, dar, trebuie să nu se limiteze doar
la asta.(Anexa F).
Observaţia şi aprecierea anecdotică. Evaluarea anecdotică poate fi

îndeplinită prin observarea comportamentului elevilor în şcoală şi prin colectarea de
probe că elevii demonstrează rezultatele dorite, Aceasta diferă de “Obiectivele întâlnirii”
descrise mai sus în care cauţi exemple fie despre cum interacţiunile elevilor s-au schimbat
, sau, cum aplică elevii noile tehnici. De exemplu, dacă un elev care îşi foloseşte de obicei
simţul sarcastic al umorului pentru a-i umili pe alţii, începe să facă asta cât mai puţin ,
aceasta poate fi un semn că elevul îşi însuşeşte şi aplică ceea ce a învăţat prin program.
Câteva dintre rezultatele căutate sunt:
 Mai puţine conflicte fizice.
 Mai puţine incidente de umiliri şi porecliri.
 Mai multe incidente cu elevi voluntari să se ajute între ei.
 Mai puţine excluderi reciproce între elevi.
 Folosirea unuia sau mai multor instrumente de rezolvare conflictuală de către
elevi.
 Elevii să facă legături între acest program şi conflictele din afara contextului
propriilor lor vieţi(exemplu de un conflict raportat la ziar).
Încurajarea autoevaluării. Autoevaluarea este o adăugire valoroasă pentru

creerea unei imagini totale a cunoştinţelor elevilor. Încurajaţi elevii să reflecteze asupra a
ceeea ce au învăţat şi unde cred ei că mai trebuie să înveţe.
Jurnalele sunt un mediu ideal pentru auto-evaluare, dar e posibil să nu foloseşti
jurnale când predai ”Rezolvarea conflictelor în şcoala gimnazială”. Încercaţi să evaluaţi
una sau două din întrebările următoare ca temă :
Exemplu de întrebări de autoevaluare
19
▪ Ce îţi vei aminti din cursul de rezolvare conflictuală?
▪ Care sunt cele mai importante lucruri pe care le-ai învăţat din acest curs?
▪ Ce instrument de rezolvare conflictuală ai folosit cu succes?
▪ Descrie ce ştii acum despre managementul furiei şi nu ştiai când a început cursul?
▪ Enumeră câteva dintre lucrurile care ţi le spui pentru a-ţi ţine mânia sub control?
▪ Ce tipuri de conflict ai folosit când ai început cursul? ce ai mai adăugat ? Descrie
cum le-ai folosit cu success.
20
Partea I: Elemente Esenţiale
CAPITOLUL 1 – PENTRU ÎNCEPUT …
Lecţia pe scurt: Elevii sunt introduşi în capitolul despre conflict şi stabilesc reguli
pentru lucrul împreună.
Note: Această lecţie pregăteşte terenul pentru lecţiile care urmează. Elevii
sunt familiarizaţi cu problematica rezolvării conflictelor pe măsură ce
discută unele din conceptele-cheie ale capitolului folosind Şirul
Părerilor. Stabilind şi discutând regulile pentru munca lor împreună,
ei încep, totodată, să pună în practică teme ca: simpatie, respect şi
comunitate. În fine, activităţile ridică întrebări şi motivează elevii să
înveţe mai multe despre rezolvarea conflictelor.
Obiective: Elevii vor fi capabili să:

 Definească termenul „conflict”;
 Identifice motivele pentru învăţarea mai multor lucruri despre
conflicte şi rezolvarea de conflicte.
Instrumente: Identificarea Conflictului, Şirul Părerilor
Vocabular: Conflict – o dispută sau un dezacord între două sau mai multe
persoane.
Rezolvare de conflicte – rezolvarea problemelor create de situaţiile
de conflict.
Reprimări / înjoşiri – declaraţii sau acţiuni necorespunzătoare care
rănesc, insultă sau batjocoresc altă persoană.
Etapele lecţiei:
 Adunarea (Opţional)
 Recapitularea agendei şi vocabularului
 Definirea conflictului şi introducerea în capitol
 Stabilirea regulilor
 Şirul Părerilor
 Orice alte activităţi adiţionale pe care le puteţi alege
 Evaluarea / Recapitularea punctelor-cheie
 Încheierea (Opţional)
Timp necesar: O oră de clasă (minim 40 minute), în funcţie de activităţile adiţionale

pe care le alegeţi.
21
Nivel: A/B/C Adunarea (Opţional)
(5 minute) Dacă doriţi, alegeţi o activitate de Adunare din Anexa A.
Nivel: A/B/C Recapitularea agendei şi vocabularului

(3 minute) Scrieţi agenda pe tablă şi revizuiţi-o cu clasa. Introduceţi orice cuvânt
pe care îl consideraţi necunoscut elevilor.
Nivel: A/B/C Definirea conflictului şi introducerea în capitol

(5 minute)
1.Definirea „conflictului” ca o dispută sau dezacord între 2 sau mai
multe persoane. Se cere exemple de la elevi.
2. Oferirea unei priviri de ansamblu asupra capitolului: În
săptămânile următoare vom afla mai multe despre conflicte, atât din
propriile voastre vieţi cât şi din lumea întreagă. Vom învăţa de
asemenea cum să rezolvăm conflictele. Toată lumea cunoaşte diferite
căi de rezolvare a conflictelor, dar adesea – atât tinerii, cât şi adulţii –
se trezesc „blocaţi” în rezolvarea unui conflict pentru că nu folosesc
metode eficiente.Unii oameni evită mereu conflictele, alţii le înfruntă
mereu într-un mod agresiv. În acest capitol vom urmări 3 aspecte ale
conflictului.Primele noastre lecţii vor fi despre înţelegerea declanşării
şi înrăutăţirii conflictului. Al doilea set de lecţii va fi despre
instrumentele necesare unei manevrări mai eficiente a conflictelor. În
al treilea set de lecţii von examina folosirea diferitelor metode de
rezolvare a conflictelor.
3. Dacă veţi continua cu lecţii despre metode avansate şi capitole
speciale, continuaţi expunerea: După ce vom avea informaţiile de
bază, vom merge mai în profunzimea problematicii. De asemenea,
vom vedea cum lucruri ca diversitatea, puterea, presiunea celor din
jur şi violenţa sunt legate de conflict.
Nivel: A/B/C Stabilirea regulilor

(10 minute)
1.Dacă nu aţi facut-o deja, stabiliţi regulile discuţiei cu clasa. Explicaţi
necesitatea regulilor pentru lucrul împreună. Deoarece discuţia
despre conflicte poate fi (prea) personală, nimeni nu va fi forţat să
vorbească despre asta dacă nu doreşte să o facă. De asemenea,
tratarea celorlalţi cu respect reprezintă o parte a rezolvării
conflictelor fără violenţă. Ca grup, trebuie să avem grijă la cum îi
tratăm pe ceilalţi.
2. Introduceţi următoarele reguli pentru vorbitul şi ascultatul în clasă:
 Vorbiţi pe rând.
 Nu întrerupeţi pe cel care vorbeşte.
 Respectaţi părerile celorlalţi. Nu râdeţi şi nu-i desconsideraţi pe
ceilalţi şi contribuţiile lor.
 Respectaţi intimitatea celorlalţi. Nu bârfiţi despre spusele celorlalţi.
 Încercaţi să nu vă îndepărtaţi de subiect.
 În grupurile mici de lucru, încercaţi să vă indepliniţi sarcinile şi să
împărţiţi munca.
 Spuneţi „Eu” când vorbiţi în nume propriu.
22
 Când nu sunteţi de acord cu cineva susţineţi-vă părerea fără să-l
atacaţi pe celălalt.
Discutaţi fiecare regulă pe rând. Clarificaţi înţelesuul fiecăreia şi
întrebaţi-i pe elevi de ce este folositoare pentru discuţiile în clasă.
3. Întrebaţi elevii daca vor să adauge reguli la listă. Să explice de ce
consideră că regulile adăugate sunt necesare.
4. O dată ce lista cu reguli a fost stabilită, întrebaţi clasa dacă este de
acord să se supună acestor reguli.
Nivel: A/B/C Şirul Părerilor

(15 minute)
Materiale. Fie pe tablă, fie folosind o panglică pe podea, marcaţi o
scală de la 1 la 10.
1.Explicaţi că grupa va participa la un Şir al Opiniilor. Veţi citi o serie
de afirmaţii, iar elevii se vor plasa pe scală (Şirul Părerilor) în funcţie
de acordul sau dezacordul faţă de enunţ (10= „Sunt cu totul de
acord”, 1= „Nu sunt deloc de acord” şi 5= „Sunt neutru, nu simpatizez
cu nici una din cele două părţi”).
2. Explicaţi faptul că un conflict este parte a vieţii multor oameni –
adulţi şi tineri – în care sunt amestecate sentimente despre o serie de
experienţe – fie ele bune sau rele. Afirmaţiile pe care le veţi da
elevilor sunt lucruri obişnuite pe care oamenii le spun despre conflict.
Elevii trebuie să-şi spună părerea; nu există răspunsuri corecte sau
greşite la enunţuri.
3. După ce aţi citit una dintre afirmaţiile care urmează şi elevii s-au
aşezat pe scală, întrebaţi un elev: „Spune câteva dintre motivele care
te-au determinat să te aşezi în acest loc pe scală.”. După ce elevul
explică, puneţi-l să pună aceeaşi întrebare altui elev. Continuaţi până
ce mai multi elevi îşi expun motivele pentru alegerile făcute înainte
de a trece la o altă afirmaţie. După ce mai multe păreri au fost
exprimate, întrebaţi: „Doreşte cineva să-şi schimbe acum poziţia pe
scală?”.
Afirmaţii:
 Conflictele distrug relaţii.
 În orice conflict există un câştigător şi un învins.
 Este în regulă să sâcâi persoanele în legătură cu modul lor de a vorbi
sau de a se comporta dacă nu faci decât să glumeşti.
 Conflictele trebuie evitate cu orice preţ.
 Să pierzi într-un conflict este echivalent cu a-ţi pierde obrazul.
 Băieţii şi fetele au moduri diferite de rezolvare a conflictelor.
 Este important să susţii ceea ce crezi, chiar dacă alte persoane pot
încerca să-ţi facă rau pentru că procedezi astfel.
 Dacă te loveşte cineva, cel mai bine este să loveşti inapoi.
 Dacă te afli într-un conflict, ajută să-ţi păstrezi sentimentele doar
pentru tine.
 Oamenii învaţă să aibă prejudecăţi faţă de cei care sunt diferiţi; ei nu
se nasc astfel.
 Discuţie:
 Ce concluzii puteţi trage din această acticvitate?
 S-a întîmplat ceva care să vă surprindă?
 Care dintre enunţuri vi s-a părut mai provocator?
23
Nivel: A/B/C Evaluarea / Recapitularea punctelor–cheie
(5 minute)
1.Evaluare: Faceţi turul clasei şi cereţi elevilor sa va spună o ideea pe
care şi-au însuşit-o după ora de azi.
2. Recapitularea punctele-cheie ale lecţiei:
 Conflictul reprezintă un dezacord sau o dispută între 2 sau mai multe
persoane.
 Confictul este o parte firească a vieţii: toţi suntem implicaţi în
conflicte.
 Oamenii au multe sentimente, păreri şi întrebări despre conflicte.
Nivel: A/B/C Încheierea (Opţional)

(5 minute)
Dacă doriţi, alegeţi o activitate din Anexa B.
Activitate adiţională
Nivel: A/B/C
(10 minute) Ceva ce mi-ar place să învăţ despre rezolvarea de conflicte
Materiale: hârtie de ziar
Cereţile elevilor să se gândească la ceva ce ar vrea în mod special să
înveţe despre conflicte şi rezolvarea lor. Poate fi sub forma unei
afirmaţii sau a unei întrebări. După câteva minute realizaţi un
brainstorming în urma căruia clasa să întocmească o listă cu întrebări
despre rezolvarea conflictelor. Scrieţi-le pe o hârtie de ziar. Când lista
este gata, afişaţi-o şi spuneţi că acestea sunt câteva din întrebările la
care vom răspunde sau la care vom încerca să răspundem pe parcursul
capitolului referitor la rezolvarea conflictelor.
24
CAPITOLUL 2 – CE ESTE
CONFLICTUL?
Lecţia pe scurt: Elevii contribuie cu propriile definiţii ale conflictului pe măsură ce

parcurg diferite dimensiuniale acestuia.
Note: Pentru mulţi elevi, „conflict”= „luptă”, inclusiv luptă fizică. În timp ce
lupta este desigur un aspect al conflictului, conflictul este mult mai
mult decât atât. Ca rezultat al acestei definiţii greşite, cel mai adesea,
mulţi elevi nici măcar nu recunosc că se află într-un conflict până ce
acesta nu se transformă în luptă. Dacă vrem ca tinerii să înveţe să-şi
controleze comportamentul în cadrul conflictelor şi să prevină
violenţa, trebuie ca ei să înţeleagă pe deplin conflictul. Activităţile din
această lecţie îi ajută pe elevi să emită proprii definiţii ale conflictului,
începând cu ceea ce ei ştiu deja şi construind peste acestea.

 Definească termenul „conflict”;
 Identifice mai multe aspecte ale conflictului care nu ţin de lupta
fizică.
Instrumente: Identificarea Conflictului
Vocabular: Conflict – o dispută sau un dezacord între două sau mai multe
persoane.
Rezolvare de conflicte – rezolvarea problemelor create de situaţiile
de conflict.
Etapele lecţiei:
 Un conflict pe care l-am văzut...
 Hărţi în reţea
 Orice alte activităţi adiţionale pe care le alegeţi

Fişe: Ţine un jurnal de conflicte (activitate adiţională)
25
(5 minute)
Dacă doriţi, alegeţi o activitate de Adunare din Anexa A.

(2 minute)
Scrieţi agenda pe tablă şi revizuiţi-o cu clasa. Introduceţi orice cuvânt
la care credeţi că elevii vor avea nevoie de ajutor.
Nivel: A/B/C Un conflict pe care l-am văzut...

(10 minute)
1.Puneţi elevii să lucreze cu un partener. Fiecare partener are 2
minute să descrie un conflict pe care l-a văzut. Poate fi un conflict la
şcoală, în vecini, între adulţi sau tineri.
2. Când ambii parteneri au terminat, trebuie să aibă 1 minut sau 2 să
facă o listă cu unele dintre aspectele-cheie ale conflictului bazat pe
situaţiile povestite. Elevii vor folosi aceste liste pentru activitatea
următoare.
Nivel: A/B/C Hărţi în reţea (partea 1)

(15 minute)
Notă: Dacă elevii nu cunosc metoda Hărţilor în reţea, explicaţi-le că
este o modalitate de braingstorming care leagă ideile înrudite.
Pentru mai multe informaţii despre Hărţile în reţea, a se vedea
Anexa D.
1.Scrieţi cuvântul „conflict” pe tablă şi întrebaţi-i pe elevi ce le vine în
minte când aud cuvântul. Folosiţi-le răspunsurile ca să creaţi o
hartă în reţea. De exemplu:
îmbrânceală argumente
luptă conflict violenţă război
părinţi care spun nu

furie „nu
copii care spun da
teamă
2. Continuaţi brainstorming-ul atâta timp cât activitatea este

foarte energică. Când răspunsurile încep să se oprească, întrebaţi
dacă mai sunt adăugiri, apoi discutaţi.
26
Discuţie
 Observaţi ceva la termenii din această schemă? (Probabil nu
vor fi multe lucruri pozitive despre conflict.)
 Ce vă spune asta despre conflict?
 Privind harta, ce sentimente sunt asociate conflictului?
 Privind harta, ce sentimente încercaţi în legătură cu conflictul?
 Nu există nici un lucru pozitiv in conflicte?
Nivel: A/B/C Hărţi în reţea (partea 2)

(20 minute)
1.Împărţiţi elevii în grupuri de lucru de câte 3 sau 4 . Puneţi fiecare
grup să creeze două hărţi – una cu lucruri negative despre conflict,
alta cu lucruri pozitive. Dacă elevii nu ştiu să facă Hărţi în reţea, pot
facă liste.
2. Începeţi discuţia Hărţilor punând fiecare grup să enunţe un
element de pe harta negativă. Fiecare grup trebuie să aducă ceva
diferit. Pe măsură ce vorbesc, notaţi răspunsurile pe o hartă mare la
tablă. După ce fiecare grup a contribuit, faceţi turul clasei încă o
dată şi cereţi fiecărui grup să expună altceva din hărţile lor.
Continuaţi să notaţi răspunsurile. În fine, notaţi orice adăugire pe
care vrea sa o facă cineva.
3. Repetaţi procedeul cu harta pozitivă, notând şi de această dată la
tablă. Când terminaţi, veţi avea în faţă o hartă negativă şi una
pozitivă. Ritmul acestor activităţi trebuie să fie foarte rapid.
Discuţie
 Ce concluzii puteţi trage despre conflict, privind ambele hărţi?
 Ce sentimente aveţi în legătură cu conflictul?
 Care hartă a fost mai uşoară / dificilă?
 De ce tindem să ne gândim la lucruri negative când ne gândim la
conflict?
 Puteţi să vă gândiţi la un exemplu de conflict care să fi avut un
rezultat pozitiv?
4. Concluzionaţi cu o mini-lectură:
Poate fi greu să te gândeşti la lucruri pozitive când e vorba de
conflict. Cel mai adesea învăţăm că acesta este negativ şi rău. Şi, de
fapt, conflictul poate fi foarte negativ. Acesta este conflictul
destructiv. Dar conflictul are şi posibilitatea de a fi folosit în mod
constructiv. Acesta este unul din motivele pentru care vom studia
conflictele şi rezolvarea lor – ca să aflăm cum să folosim conflictele
într-un mod constructiv. Lucrul important pe care trebuie să-l
învăţăm din această activitate este că acestea reprezintă o parte
firească din viaţă – oricine, la orice vârstă are conflicte – şi că pot fi
tratate prin metode constructive, nu distructive.

(5 minute)
1.Evaluare: Pornind de la discuţia de azi, puneţi elevii să enunţe un
posibil beneficiu al studiului conflictelor şi rezolvării acestora.
 Conflictul reprezintă un dezacord sau o dispută între 2 sau mai
multe persoane.
27
 Confictul este o parte firească a vieţii: toţi suntem implicaţi în
conflicte.
 Sunt multe aspecte negative legate de conflict, dar sunt, de
asemenea, şi lucruri pozitive.

(3 minute)
Nivel: A/B/C Activitate adiţională

(durată
variabilă) Jurnale de conflicte
Fişe: Ţine un Jurnal de conflicte
Materiale: Caiete sau pagini disparate pentru Dosare de conflicte
În timpul acestui capitol, este folositor să puneţi elevii să ţină Jurnale
de conflicte în care să noteze atât conflictele pe care le văd cât şi cele
în care sunt implicaţi. Nu se vapune notă pe ele. Ţinând un jurnal,
elevii vor deveni conştienţi de seria de conflicte posibile şi vor deveni
observatori mai buni ai conflictelor. Jurnalele sunt şi o sursă
însemnată de material didactic pentru multe discuţii în clasă.
Conflictele descrise în jurnalele elevilor pot fi refăcute astfel încât să
substituie multe jocuri de rol şi studii de caz din acest capitol.
În secţiunea „Activităţi adiţionale” a fiecărei lecţii, sunt sugestii
pentru jurnale. Puneţi-i pe elevi să-şi ţină jurnalele în caiete cu
spirală sau să facă Dosare de conflicte, folosind foi disparate păstrate
într-un dosar. Fişa Ţine un jurnal de conflicte explică ce informaţii ar
trebui să înregistreze elevii în jurnale şi le sugerează să nu păstreze
informaţii despre conflictele foarte personale, cum ar fi cele dintre
părinţi. Va trebui să hotărâţi dumneavoastră asupra acestui fapt, dar
spuneţi-le elevilor că nu veţi nota jurnalele deşi puteţi să le comentaţi
şi că nimeni nu le va vedea fără permisiunea lor.
28
F I Ş Ă D E L U C R U
NIVEL:A/B
/C
ŢINE UN JURNAL DE CONFLICTE
Cum studiem conflictul, va trebui să ţineţi un jurnal de conflicte. Veţi nota acolo
conflicte pe care le vedeţi, despre care auziţi sau în care sunteţi implicaţi. Veţi folosi un
caiet cu spirală sau pagini disparate de caiet pe care le veti pune într-un dosar pentru a
realiza un Dosar de conflicte.
Pentru fiecare conflict:
 Scrieţi o scurtă descriere a conflictului.
 Faceţi o listă cu cei implicaţi .
 Povestiţi despre ce era conflictul.
 Cum a început?
 Cum a evoluat sau s-a înrăutăţit?
 Ce părere avea fiecare persoană despre asta?
 Ce voia sau de ce avea nevoie fiecare persoană?
 Dacă s-a terminat, cum s-a terminat?
 Ce fel de conflict credeţi că era?
 Credeţi că s-ar fi putut termina altfel? Dacă da, cum?
 La sfârşit daţi un titlu conflictului.
S-ar putea să folosim unele din conflicte pentru jocuri de rol şi studii de caz. Jurnalul
este locul în care voi puteţi să aplicaţi unele din instrumentele şi ideile pe care le studiem.
Aceste jurnale nu vor fi notate, deşi eu le voi citi şi poate voi face comentarii în ele. Nu
vi se va cere să discutaţi despre cele din jurnal daca nu vreţi să o faceţi. Probabil nu veţi
dori să notaţi conflicte care sunt prea personale, cum ar fi conflictele dintre părinţii voştri.
Dacă vreţi, puteţi să schimbaţi numele oamenilor implicaţi.
29
CAPITOLUL 3 – SCĂRILE
CONFLICTULUI
Lecţia pe scurt: Elevii sunt familiarizaţi cu Scările Rulante ale Conflictului care să-i
ajute să înţeleagă cum încep şi cum se dezvoltă conflictele.
Note: Când conflictele se înrăutăţesc spunem că ele cresc. Creşterea

înseamnă că poziţiile celor implicaţi sunt mai polarizate, cu mai
multă furie şi sentimente negative. Toate conflictele cresc pas cu pas.
Prea mulţi elevi, totuşi, cred că un conflict creşte cu viteza unui lift
expres. O dată ce începe, ajunge imediat la apogeu. De fapt, mulţi
elevi nici nu recunosc că sunt implicaţi într-un conflict până nu se
află aproape de vârful scării. Şi, din păcate, cu cât evoluează mai mult
conflictul, cu atât este mai greu să scadă şi să se rezolve. Scara
Rulantă a Conflictului introdusă în acestă lecţie ajută elevii să se
gândească la declanşarea conflictelor şi la elementele care le
determină creşterea. Aceasta este o parte esenţială a învăţării auto-
controlului în situaţiile de conflict.

 Poziţioneze un conflict pe scara rulantă;
 Descrie felul în care evoluează sentimentele în timpul conflictelor.
Instrumente: Scara Rulantă a Conflictului
Vocabular: Escaladare – procesul prin care un conflict se înrăutăţeşte.
Etapele lecţiei:
 Introducerea (sau recapitularea) scării rulante a conflictului
 Exersarea folosirii scării rulante

Fişe: Cum urcă Scara Rulantă a Conflictului, Scara Rulantă a Conflictului –

scenete (Nivel A: Întâlnire eşuată la Mall, Nivel B: Cearta de 3 dolari,
Nivel C: Marea trădare), Scara Rulantă a Conflictului – studii de caz (Nivel
A: Întâmplare pe hol, Nivel B: Casetofonul buclucaş, Nivel C: Cu ochii
verzi şi morocănos, Nivel A/B/C: O scenă pe stradă)
30
(5 minute)

(3 minute)
Nivel: A/B/C Introducerea (sau recapitularea) scării rulante a

conflictului
(15 minute)
Fişe: Scara Rulantă a Conflictului – scenete (nivel A, B sau C); Cum
urcă Scara Rulantă a Conflictului
Notă: Dacă este vorba de o recapitulare, avertizaţi elevii de la început
că este posibil să cunoască deja conceptul. Explicaţi faptul că această
lecţie reprezintă o aprofundare a conceptului.
1.Introduceţi termenul „a creşte”, punându-l în relaţie „scara
rulantă”. Explicaţi că atunci când un conflict se înrăutăţeşte,
spunem că urcă sau creşte. Distribuiţi fişa Cum urcă Scara Rulantă
a Conflictului. Desenaţi o scară pe tablă, ca în exemplul:
Pe măsură ce desenaţi scara, explicaţi că fiecare treaptă reprezintă o

acţiune a celor implicaţi în conflict care duce la agravarea acestuia.
2. Distribuiţi cea mai potrivită scenetă (Nivel A, B sau C). Puneţi
elevii joace sceneta. Apoi, cereţi clasei să identifice primul pas pe
scară, al doilea pas ş.a.m.d. Scrieţi fiecare pas pe scara desenată pe
tablă. Continuaţi până ajungeţi în vârful scării.
3. Reveniţi asupra fiecărei trepte şi întrebaţi clasa: Ce credeţi că
simţea persoana pe această treaptă? Scrieţi răspunsurile lor sub
fiecare treaptă. Este posibil să fie mai mult de un sentiment pentru
o anume treaptă. Accentuaţi faptul că nu doar comportamentul se
schimba în timpul unui conflict. Şi sentimentele o fac. De fapt,
putem spune că sentimentele reprezintă sursa de energie care
susţine urcarea scării rulante.
4. Încercuiţi treapta de sus şi prezentaţi următoarea mini-lectură:
Cu cât urci mai sus pe scară, cu atât cobori mai greu. Treapta de sus
a Scării Conflictului este reprezentată de situaţia când oamenii
implicaţi în conflict dau de necaz sau se despart supăraţi sau spun
ca nu-şi vor mai vorbi niciodată sau devin violenţi. Într-un conflict
internaţional, de pe treapta cea mai de sus se declanşează
31
războaiele. Se poate coborî de pe treapta de sus, dar este greu.
Încercaţi să nu ajungeţi acolo!
Discuţie
 Când vă aflaţi într-un conflict, cum vă afectează sentimentele
comportamentul?
 Ce sentimente încercaţi cel mai adesea în conflicte?
 Cum evoluează sentimentele o dată cu creşterea conflictului?
 Ce exemple de creştere a conflictelor aţi văzut?
Nivel: A/B/C Exersarea folosirii scării rulante

(20 minute)
Fişe: Scara Rulantă a Conflictului – studii de caz (nivel A, B sau C)
Notă: Acesta este un concept-cheie din acest curriculum, aşa că
lăsaţii pe elevi cât mai mult timp să exerseze folosirea scării rulante.
1.Împărţiţi elevii în perechi. Distribuiţi cel mai potrivit studiu de caz
fiecărei perechi. Puneţi-i să citească studiile de caz şi să le plaseze
pe scara rulantă, scriind comportamentul deasupra fiecărei trepte şi
sentimentele sub acestea.
Notă: Aceste studii de caz sunt proiectate să se potrivească strict
scării conflictelor. Un elev poate observa asta şi poate protesta că este
neverosimil. Confirmaţi-i observaţia, dar explicaţi-i că aceste studii
de caz sunt pentru a-i ajuta pe ei să exerseze lucrul cu scara rulantă a
conflictelor şi pentru aşi da seama de evoluţia conflictelor. Vor face
studii „mai realistice” mai târziu.
Discuţie
 Descrieţi cum aţi plasat conflictul vostru pe scară.
 Ce se întâmplă cu comportamnetul pe măsură ce urcaţi pe scară?
 Ce se întâmplă cu sentimentele voastre pe măsură ce conflictul
creşte?
 Cum v-aţi descurcat cu conflictele cu partenerii voştrii pe măsură ce
aţi făcut activitatea?

(3 minute)
1.Evaluare: Puneţi elevii să spună un lucru pe care şi-l vor aminti din
acestă lecţie.
 Când conflictele se înrăutăţesc, spunem că ele cresc.
 Fiecare comportament în conflict reprezintă un pas pe scară.
 Pe măsură ce conflictul creşte, la fel se întâmplă şi cu sentimentele.

(3 minute)

(durată
32
Cum elevii continuă notarea conflictelor în jurnale, cereţile să plaseze
unul pe scara rulantă a conflictului. Trebuie să folosească regulile din
fişa Cum urcă Scara Rulantă a Conflictului, plasând evenimentele
care au contribuit la creşterea conflictului. De asemnea, trebuie să
noteze şi sentimentele pentru fiecare treaptă a scării.
NIVEL:A/B
/C
CUM URCĂ SCARA RULANTĂ A CONFLICTULUI
 În conflict, fiecare comprtament este fie un pas de urcare, fie unul de coborâre
pe scară.
 Comportamentul care înrăutăţeşte conflictul reprezintă un pas în susul scării.
 Fiecărei trepte în sus pe scară îi corespunde un sentiment. Pe măsură ce
conflictul creşte, cresc şi sentimentele.
 Cu cât mergi mai sus pe scară, cu atât e mai greu să cobori.
NIVEL:A
ANULAREA ÎNTÂLNIRII DE LA MALL
Personaje: Elevul 1 (E1) şi Elevul 2 (E2) care au plănuit să meargă la Mall împreună.
Decor: trotuarul din faţa casei Elevului 2.
E1: Salut? Eşti gata de plecare?

E2: Nu sunt sigur că vreau să merg.
E1: Ce vrei să spui? Am plănuit asta. Ai spus că vrei să mergi.
E2: Doar pentru că m-ai presat tu. Niciodată nu vrei să facem ceva
diferit.
E1: Mereu dai înapoi de la lucruri. Nu se poate avea încredere în tine.
33
E2: Niciodată nu faci nimic nou sau nimic din ce vreau eu să facem.
E1: Mă duc fără tine.
E2: Bine!
NIVEL:
B
CEARTA PENTRU 3 DOLARI
Personaje: Elevul 1 i-a împrumutat Elevului 2 săptămâna trecută 3 dolari.

Decor: holul şcolii.
E1: Ţii minte că ţi-am împrumutat 3 dolari? Îi vreau înapoi.
E2: Ok, o să ţi-i dau.
E1: Am nevoie de ei acum.
E2: Nu-i am acum.
E1: Îmi eşti dator. Dă-mi-i.
E2: Nu mi-ai spus că ai nevoie de ei azi. Nu-i am.
E1: Ai sperat că o să uit de ei. Nu mai aveai de gând să mi-i dai.
E2: Vrei să spui că sunt un hoţ?
E1: Ai face mai bine să-mi dai banii până la sfârşitul zilei!
E2: Şi dacă nu – ce?.
E1: Dacă nu, ne întâlnim după şcoală!
NIVEL:
C
MAREA TRĂDARE
Personaje: Elevul 1 şi Elevul 2 care au fost prieteni buni.

Decor: Elevul 1 îl înfruntă pe Elevul 2 pe hol.
E1: (foarte sarcastic) Mersi mult!

E2: Ce-am făcut?
E1: Nu pot să cred că ai spus la toată lumea că eu şi Ronnie ne-am
despărţit. Era secret!
E2: N-am spus nimănui.
E1: E aşa tipic pentru tine. Mai întâi mă trădezi, apoi negi totul.
E2: Nu da vina pe mine că nu poţi să păstrezi o relaţie. N-am spus
nimănui.
E1: Ce mincinos eşti!
E2: Da, sigur! De parcă m-aş putea compara cu tine. Nici nu mă mir
că ai pierdut-o pe Ronnie. Dă-te din calea mea, mă duc în clasă.
E1: Pun eu mâna pe tine mai târziu...
E2: (sarcastic) Vai, nu mai pot de frică!
34
NIVEL:
A
ÎNTÂMPLĂRI PE HOL
Edward alerga pe hol, grăbit să ajungă în clasă. A dat peste Marcus care era lângă
dulapul lui şi i-a împrăştiat cărţile din braţe.
- Îmi pare rău, spuse el.
- De ce nu te uiţi pe unde mergi, spuse Marcus.
- Am spus că-mi pare rău, zise Edward. A fost un accident.
- Dacă eşti aşa neîndemânatic,ar trebui să ai o dădacă să te ţină de mânuţă.
Marcus se aplecă să-şi culeagă cărţile. Edward spuse:
- Da, de parcă eu sunt neîndemânatic, când tu nici nu poţi să-ţi ţii cărţile în
braţe.
- Toată lumea ştie că eşti o catastrofă ambulantă, zise Marcus.
Edward împrăştie cărţile din mâinile lui Mrcus şi plecă în clasă.
NIVEL:
B
CASETOFONUL BUCLUCAŞ
Sharon i-a împrumutat lui Rachel casetofonul său. Rachel a încercat trei casete
diferite şi i le-a agăţat pe toate. A doua zi, la şcoală Rachel o înfruntă pe Sharon.
- Casetofonul tău mi-a stricat 3 casete. Îmi eşti datoare pentru casetele astea,
spuse ea.
- Cum adică ţi-a stricat casetele? Mie nu mi-a stricat niciuna. Ce i-ai făcut?
întrebă Sharon.
- Pur şi simplu am încercat să-mi ascult casetele. Casetoful e ieftin la fel ca
toate lucrurile pe care le ai. Mi-a stricat casetele preferate.
- Nu-mi vine să cred. Ţi-am împrumutat casetofonul pentru că al tău era
stricat şi acum eşti nervoasă pe mine? Ţi-am făcut un serviciu!
- Mare serviciu. Uite-ţi gunoiul, zise Rachel, aruncând casetofonul pe banca
lui Sharon. Casetofonul alunecă de pe bancă şi ateriză pe podea. Carcasa
spartă.
- Uite ce ai făcut. O să-mi cumperi un casetofon nou! ţipă Sharon.
- Ba nu! Tu o să-mi cumperi casete noi! ţipă şi Rachel.
35
NIVEL:
C
MOROCĂNOS ŞI CU OCHII VERZI
James şi Darnell au fost amici ani de zile, dar în ultima vreme, de când Darnell a
început să umble cu Kindra, nu prea s-au mai văzut. Lui James îi era dor să fie cu
prietenul său. Nu prea îi plăcea Kindra, dar se gândea că, de vreme ce ea şi Darnell erau
un cuplu, ar putea să fie prietenos faţă de ea. A început să fie drăguţ cu ea în felul lui,
vorbindu-i în pauze.
Într-o zi, Darnell îl înfruntă pe hol
- Să nu crezi că nu ştiu ce faci, zise el nervos.
- Ce vrei să spui? întrebă James.
- Nu face pe nevinovatul cu mine. Văd şi eu. Toată lumea ştie că te dai la
Kindra.
- Eram doar prietenos, protestă James.
- Da, sigur. Încerci să mi-o furi. Eşti gelos că e prietenea mea.
- Gelos? Tu te porţi ca un nebun gelos. Eşti un monstru cu ochi verzi. Vezi
lucruri care nu se întâmplă de fapt!
- Am crezut că-mi eşti prieten. Întotdeauna ai fost gelos pe mine.
James nu a suportat privirea superioară a lui Darnell când i-a spus asta.
- Gelos pe tine. Nu am pentru ce să fiu gelos. Nu ai nimic din ceea ce vreau.
- Ei bine, ai face mai bine să nu te apropii de Kindra sau o să-ţi pară rău,
avertiză Darnell.
- De parcă mi-ar fi frică de tine, zise James şi plecă.
NIVEL:
A/B/C
SCENĂ PE STRADĂ
Jamal şi Clare plecau de la şcoală când au observat o grămadă de copii care se adunau
peste drum.
- Hai să vedem ce se întâmplă, zise Clare şi amândoi se grăbesc într-acolo. În
mijlocul grupului erau doi băieţi ţipând unul la altul. Copiii de pe margine
strigau, încurajând fiecare băiat.
- Minte, Leroy. Spune tuturor minciuni despre tine, zise unul de pe margine.
Nu-s minciuni, Andy, zise altul, tu doar spui adevărul despre băiatul ăla
Leroy.
În acest timp, Andy şi Leroy se încercuiau unul pe altul.
- Arată-i ce poţi, strigă altul.
Leroy se întinse către Andy, care îl prinse şi încercă să-l trântească la pământ. Bătaia
începuse!
- Luptă! Luptă! Striga mulţimea. Tot mai mulţi copii se alăturau grupului.
- Haide, îi spuse Jamal lui Clare. Să plecăm de aici.
- Nu, vreau să văd ce se întâmplă.
36
Grupul se strânse şi mai mult în jurul celor 2 băieţi continuând să strige, încurajându-
i pe amândoi. Dintr-o dată, cineva zise:
- Are un cuţit!
- Hai să mergem, insistă Jamal.
- Nu! zise Clare. Vreau să văd.
CAPITOLUL 4 – CE DETERMINĂ
ESCALDAREA CONFLICTULUI?
Lecţia pe scurt: Elevii revizuiesc Scara Rulantă a Conflictului şi identifică acele

comportamente care conduc la creşterea conflictului.
Note: Conflictul creşte sau descreşte în funcţie de comportamentul

oamenilor implicaţi. Unele comportamente, cum ar fi insultarea, sunt
aproape sigure pentru creşterea conflictului. Altele sunt mai subtile.
Pentru tineri, învăţarea comportamentelor care determină îndeosebi
creşterea conflictului este un fapt important cum să se contoleze în
viitor într-un conflict. Un aspect ce trebuie accentuat în timpul
discuţiilor din această lecţie este acela că noi vrem să evităm
creşterea conflictului – cu cât creşte un cpnflict, cu atât el des-creşte
mai greu. Nu este acelaşi lucru cu a evita conflictul. Conflictul este o
parte a vieţii şi trebuie să ne obişnuim cu asta dar într-un fel care să
nu conducă la creşterea sa.

 Identifice comportamentele care contribuie la creşterea
conflictului;
 Descrie cum evoluează sentimentele în timpul conflictelor.
Instrumente: Scara Rulantă a Conflictului
Vocabular: Escalarea – procesul prin care un conflict se înrăutăţeşte.
Etapele lecţiei:
 Identificarea comportamentelor care determină creşterea
conflictului

Fişe: Câteva scări ale conflictului, Cum urcă Scara Rulantă a Conflictului
– tipuri de cartonaşe.
37
Materiale: Semne de hârtie pentru Scările Rulante ale Conflictului (Activitate
adiţională)

(5 minute)
Nivel: A/B/C Recapitularea Agendei şi vocabularului

(3 minute)
Nivel: A/B/C Identificarea comportamentelor care determină creşterea

conflictului
(20 minute)
Puneţi elevii să lucreze pe perechi şi daţile 2 minute să răspundă la
întrebarea: când vă aflaţi într-un conflict, ce determină ajungerea pe
scară?
1.Puneţi clasa să revină împreună pentru o şedinţă de brainstorming
pentru alcătuirea unei liste a comportamentelor care determină
creşterea conflictului. Notaţi-o pe un panou sau afiş şi păstraţi-o
pentru discuţiile de mai târziu.
2. Organizaţi elevii în grupuri de microlaborator. Puneţi fiecare elev
din grup să comenteze în două minute următoarele:
 Care sunt indicatorii conflictului pe care-i auziţi cel mai des la
şcoală? Dar acasă?
 Care din aceştia vă enervează într-adevăr?
 Pe care puteţi să-i ignoraţi?
 De ce unii vă supără de-a binelea şi alţii nu?
Discuţie
 Ce ai învăţat despre indicatorii conflictului din această activitate?
Nivel: A/B/C Clasificarea afirmaţiilor despre escaladarea conflictului

(10 minute)
Fişe: Câteva scări ale conflictului, Cum urcă Scara Rulantă a
Conflictului – tipuri de cartonaşe.
Notă: Pentru o metodă alternativă de realitare a activităţii, vezi
„Activităţi adiţionale”.
1.Elevii rămân în grupurile de microlaborator. Distribuiţi fişa Câteva
scări ale conflictului şi cereţi elevilor să compare fişa cu lista pe
care au întocmit-o.
2. Daţi fiecărui elev unul din cartonaşele Cum urcă Scara Rulantă a
Conflictului. Explicaţi că fiecare cartonaş are o afirmaţie care
reprezintă cel puţin unul din comportamentele-tip descrise în fişă.
Unele conţin mai mult decât un indicator, iar unele se potrivesc în
mai multe categorii. Puneţi elevii să discute în grupurile lor fiecare
38
afirmaţie şi să o clasifice într-una sau mai multe categorii ale Scarii
Conflictelor.
Discuţie
 Cum v-aţi clasificat afirmaţiile?
 Ce sentimente aţi încercat când aţi auzit aceste afirmaţii?
 În legătură cu ce afirmaţii nu a fost de acord grupul vostru? Cum aţi
rezolvat neînţelegerea?
 Aţi făcut vreodata vreo afirmaţie ca aceasta? Ce s-a întâmplat
atunci?

(5 minute) Evaluare: Puneţi elevii să se gândească la un lucru care le-ar fi plăcut
mai mult. Puneţi câţiva elevi să vorbească.
1.Recapitularea punctele-cheie ale lecţiei:
 Când conflictele cresc, se înrăutăţesc.
 Şi comportamentele, şi sentimentele evoluează.
 Unele comportamente contribuie cu deosebire la creşterea
conflictelor.

(5 minute)

(durată varibilă)
Jurnale de conflicte
Folosim un conflict pe care l-au notat deja, puneţii pe elevi să-l aşeze
pe o scară a conflictului şi să identifice tipurile specifice de
indicatori ai conflictului prezenţi. Care a fost efectul acestora?
De asemenea, punţi elevii să caute comportamente şi afirmaţii
specifice şi să le noteze în jurnalele lor. Cum reacţioneată oamenii
la indicatori?
Clasificarea scărilor conflictului
Fişe: Câteva scări ale conflictului, Cum urcă Scara Rulantă a
Conflictului – tipuri de cartonaşe.
Materiale: Cîte o bucată de hârtie pentru fiecare indicator al
conflictului.
Notă: Aceasta este o variantă mai activ fizică decât cea din lecţie;
cere mai mult timp decât aceasta.
1.Distribuiţi Fişa Câteva scări ale conflictului şi cereţi elevilor să
compare fişa cu lista pe care au alcătuit-o. Lipiţi semnele scării
conflictelor în jurul clasei.
2. Daţi fiecărui elev unul din cartonaşele scării rulante. Explicaţi că
fiecare cartonaş are o afirmaţie care reprezintă cel puţin unul dintre
comportamentele-tip descrise în fişă. Unele conţin mai mult de un
indicator iar unele se potrivesc în mai mult de o categorie. Puneţi
elevii să se gândească la afirmaţiile lor şi la cum le-ar clasifica în
una sau mai multe categorii ale scării conflictelor.
3. O dată ce elevii au hotărât cum să-şi clasifice afirmiţiile, puneţii să
se ridice şi să se apropie de semnul corespunzător. După ce s-au
39
aşezat toţi, puneţi fiecare elev să-şi citească enunţul şi să explice de
ce a ales acea categorie.
Discuţie
 Cum aţi clasificat afirmaţiile?
 De ce aţi ales această categorie?
 În ce alte categorii s-ar fi potrivit?
 Ce sentimente trezesc aceste enunţuri?
 Aţi făcut vreodata vreo afirmaţie ca asta? Ce s-a întâmplat atunci?
NIVEL:A/B
/C
CÂTEVA SCĂRI ALE CONFLICTULUI

Când am întrebat elevii de gimnaziu din toată ţara ce i-a urcat pe scara conflictului,
iată care sunt 5 comportamente care revin iar şi iar:
A INTIMIDA – a încerca „să bagi în sperieţi” şi să intimidezi cealaltă persoană prin
acuzaţii, ţipete, insulte, înjurături, ameninţări, reproşuri şi alte tipuri de comportament
agresiv.
ARHEOLOGIA CONFLICTULUI – a aminti foste eşecuri sau greşeli care nu au legatură
cu prezentul conflict. Aceasta îi face pe oameni să nu se concentreze pe problema actuală.
AFIRMAŢII GENERALE – a folosi cuvinte ca „întotdeauna”, „niciodată” şi „de fiecare
dată” în locul conciziei. De obicei, încep cu cuvântul „tu”.
CONTRAATACUL – a ataca personalitatea celuilalt în loc de a încerca să rezolve
problema. A se gândila plângeri pe care să le arunce înapoi în loc de a asculta punctul de
vedere al celuilalt.
DEASUPRA TUTUROR – a se comporta ca şi cum s-ar afla deasupra tuturor. A nu asculta
sau a încerca să rezolve problema. A gândi „Ar fi sub demnitatea mea să mă ocup de
problema asta neînsemnată”.
40
NIVEL:A/B
/C
CUM URCĂ SCARA RULANTĂ A CONFLICTULUI – TIPURI DE
CARTONAŞE
Întotdeauna întârzii. Nici nu ştiu de ce mă mai obosesc să fac planuri cu tine. Nu se poate
avea încredere în tine.
Mai ţii minte când ţi-am împrumutat mingea mea de baschet şi mi-ai spart-o? Sau când
mi-ai spart cd-ul pe care tocmai îl cumpărasem? Acum e la fel ca atunci.
Asta nu s-ar fi întâmplat niciodată dacă n-ai fi aşa de egoist. Nu te gândeşti niciodată
decât la tine.
Ce ticălos eşti. Nu mă mir că nimeni nu vrea să fie prieten cu tine.
Nu-mi vine să cred că eşti aşa de supărat din cauza asta. Este un lucru aşa de mărunt.
Nu ştiu cum te aştepţi să discut cu tine când îţi miroase gura în halul ăsta. Te-ai gândit să
consulţi un dentist?
A, da? Atunci o să-mi chem amicii să mă ajute şi o să vezi tu care e problema.
Şi de câte ori nu a trebuit să te aştept? Nici nu mai ţin şirul!
N-am avut timp pentru asta. Am avut de făcut lucruri importante.
Presupun că aşa procedează oamenii în familia ta atunci când sunt nervoşi.
Acum e la fel ca în clasa a IV-a când ai spus că o să mă ajuţi dar nu ai apărut deloc.
(Sarcastic) Da, de parcă ai fi cunoscut că ştii să păstrezi un secret. De aia au atâţia oameni
încredere în tine.
(Strigând) Ieşi sau o s-o păţeşti!
Îţi aminteşti când ai spus că am putea lucra împreună la proiectul de Ştiinţe şi ai făcut
fără mine? Aşa eşti şi acum. Şi atunci când ai promis că pot merge cu familia ta la lac şi
apoi ai spus că maşina e plină. Nu te ţi niciodată de cuvânt.
Tu ai început-o. Toate astea nu s-ar fi întâmplat niciodată dacă nu ai fi fost tu.
41
A, da, de parcă mi-ar fi frică de tine. Eşti prea laş şi să încerci.
Nu da vina pe mine. În primul rând, dacă ai fi făcut ce aveai de făcut, asta nu s-ar fi
întâmplat.
Mama ta...
Mereu te aprinzi pentru lucruri atât de mărunte. Nu-mi vine să cred că ai luat-o în serios.
Nu se poate avea încredere în tine. Mereu dai înapoi în ultimul minut.
Taci! Taci! TACI!
Am avut încredere în tine în trecut şi m-ai lăsat baltă mereu. N-o să mai am încredere în
tine niciodată.
Îţi faci griji pentru cele mai stupide chestii. Ce-ar fi să-ţi vezi de treabă?
E aşa de tipic pentru tine. Nu te gândeşti decât la tine.
Eşti un porc şi la fel e şi mama ta.
În primul rând că nu s-ar fi spart dacă nu ai fi aşa o vacă neîndemânatecă.
Fire-ai tu de $*&%@*!$#%*&$!!! (spuneţi blinki, blank, blank)
Mă rog...
Asta e exact ca atunci în şcoala primară când mi-ai împrumutat bicicleta şi ai boţit-o.
Nu poţi avea încredere în tine cu nimic.
Mda, nici tu nu eşti aşa de perfect. De multe ori, lucrul pe care l-am vrut s-a dus nabii din
cauza ta.
Ce-ar fi să nu te mai porţi ca un elev de clasa a III-a şi să te maturizezi?
Cu prietena ta erai? Am crezut că era câinele tău.
Eşti pur şi simplu prost, mai prost, cel mai prost – toate într-unul.
Nu, nu o să ascult varianta ta. Nu mă interesează să vorbesc nimic cu tine. Pur şi simplu,
lasă-mă în pace.
De ce te-aş asculta? M-am plictisit deja destul.
(Sarcastic) Oh, ai idee cum am putea rezolva totul? Vai, sunt numai urechi.
Varianta ta? Du-te şi zi-o cuiva căruia îi pasă.
Ascultă, ştiu unde locuieşti şi nu uit lucruri aşa că scuteşte-mă pentru că nu faci decât să o
cauţi cu lumânarea.
42
Eşti doar un laş, asta-i tot.
Ai de gând să ne întâlnim după şcoală sau o să dai fuguţa la mama?
Nonverbal : într-un mod foarte exagerat, dă-ţi ochii peste cap şi fă o grimasă accentuată.
CAPITOLUL 5 – MÂNIA PE SCARA

CONFLICTULUI
Lecţia pe scurt: Elevii studiază gradele de mânie şi rolul acesteia şi al altor

sentimente în conflict.
Note: Din toate emoţiile posibile într-o situaţie de conflict, mânia este cea
care dă cea mai multă bătaie de cap elevilor. Această lecţie pleacă de
la premisa că mânia este o emoţie normală şi naturală şi că este firesc
să o resimţim. În această lecţie, elevii studiază mânia discutând
gradele sale şi identificând semnele şi elementele de declanşare a
mâniei. Mânia nu este, fireşte, singura emoţie din conflict. S-ar putea
să vedeţi că elevii dumneavoastră au nevoie de ajutor în identificarea
sau în discutarea unei serii de sentimente. În acest caz, pot fi
folositoare unele activităţi adiţionale.

 Identifice elementele de declanşare a mâniei;
 Identifice cel puţin 5 grade ale mâniei.
Instrumente: Termometrul mâniei / Şirul mâniei
Vocabular: Semnele mâniei – semnele fizice ale mâniei.

Declanşatorii mâniei – lucrurile care fac o persoană furioasă.
Etapele lecţiei:
 Recunoaşterea semnelor şi declanşatorilor mâniei
 Identificarea gradelor mâniei şi a tipului de mânie

43
Fişe: Termometrul mâniei, Tipuri de mânie - cartonaşe, Autoevaluează-
te cu Termometrul mâniei (Activitate adiţională).
Materiale: cartonaşe

(5 minute)

(3 minute)
Introducere
Nivel: A
(15 minute);
Recapitulare Recunoaşterea semnelor şi declanşatorilor mâniei
Nivel B/C
(10 minute)
Notă: Dacă este vorba de o recapitulare pentru elevi, accentuaţi de la
început că le este cunoscut conceptul. Explicaţi că această lecţie va
realiza o aprofundare a conceptului.
1.Scrieţi cuvântul „mânie” pe tablă şi încercuiţil. Explicaţi că mânia
este o emoţie normală şi naturală. Toţi suntem mânoşi într-un
moment sau altul. Ideea este să nu lăsăm mânia să devină
destructivă. Primul pas pentru calmare este să recunoşti că eşti
furios.
2. Explicaţi că semnele mâniei sunt semnele fizice care anuntă că
eşti mânios. Întrebaţi elevii cum îşi dau seama că sunt mânioşi. Care
sunt semnele mâniei la ei? Încurajaţi-i să folosească termeni
senzoriali. Pe măsură ce elevii răspund creaţi o hartă în reţea a
semnelor mâniei.
Discuţie
 Vi se pare că există categorii de semne ale mâniei? (ex: fizice,
verbale, faciale)
 Pe care din aceste semne le asociaţi cu o formă moderată de mânie,
cum ar fi enervarea sau iritarea?
 Pe care le asociaţi cu furia mai intensă – a fi exasperat?
3. Brainstorming: puneţii pe elevi să alcătuiască o listă cu lucruri
care îi înfurie. Notaţi-o pe tablă lângă harta în reţea. Numiţi lista
„Declanşatorii mâniei”. Această activitate poate ţine mult timp, dar
reduceţi-o la aproximativ 5 minute. Elevii vor avea şi alte ocazii să
vorbească despre declanşatorii mâniei.
44
Notă: Dacă aveţi timp, pasul 3 şi discuţia care urmează reprezintă un
microlaborator foarte bun.
Discuţie
 Sunt unele situaţii declanşatoare de mânie mai puternice decât
altele?
 Care?
 (alegeţi un exemplu din listă care evocă mânia puternică) Ce fel de
mânie declanşează asta?
 (alegeţi un exemplu din listă care evocă mânia moderată) Ce fel de
mânie declanşează asta?
Nivel: A Identificarea gradelor mâniei

(15 minute)
Fişe: Termometrul mâniei.
Materiale: cartonaşe cu următoarele cuvinte: nervos, iritat,
mânios, furios, exasperat.
1.Explicaţi că diferiţii declanşatori duc la tipuri diferite de mânie.
Există cuvinte care descriu aceste grade ca: iritat, livid, nervos, furios
etc. Ştiind aceste cuvinte, ne poate ajuta în manevrarea mâniei când
intrăm în situaţii conflictuale.
2. Cereţi să vină la tablă 3 voluntari. Daţi fiecăruia un set de
cartonaşe cu vocabularul mâniei. Puneţii să aşeze cartoanele pe tablă
în linie verticală în ordine de la cel mai puţin mânios la cel mai
mânios în vârf.
3. Când au terminat toţi trei, puneţi clasa să compare cele trei seturi.
Discutaţi şi faceţi sugestii după modelul de mai jos. După discuţie,
introduceţi Termometrul mâniei ca un mod de imaginare a gradelor
furiei.
4. Puneţi-i pe elevi să-şi găsească un partener. Distribuiţi fişa
Termometrul mâniei. Daţi fiecărui elev 2 minute să discute
următoarele întrebări.
Discuţie
 Ce asemănări şi deosebiri vedeţi între cele 3 liste de cuvinte?
 Ce anume din lista de Declanşatori ai mâniei v-ar putea face
nervos?
 Ce anume din lista de Declanşatori ai mâniei v-ar putea face livid?
 Cum este Termometrul mâniei faţă de listele de pe tablă?
 Termometrul mâniei măsoară de la nervos la fierbinte. Cu cât eşti
mai mânios cu atât eşti mai fierbinte. Cum vi se pare această
comparaţie?
Nivel: B/C Tipuri de mânie

(20 minute)
Fişe: Tipurile mâniei - cartonaşe
1.Explicaţi că diferiţii declanşatori duc la tipuri diferite de mânie.
Există cuvinte care descriu aceste grade ca: iritat, livid, nervos, furios
etc. Ştiind aceste cuvinte, ne poate ajuta în manevrarea mâniei când
intrăm în situaţii conflictuale.
45
2. Împărţiţi elevii în grupe de lucru de câte 3 sau 4. Daţi fiecărui
grup un plic cu cartonaşe cu tipuri de mânie şi explicaţi sarcina.
Fiecare plic conţine cartonaşe cu cuvinte. Toate cuvintele sunt legate
mânie. În grup, vreau să aranjaţi cartoanele în ordine de la cel care
credeţi că reprezintă cel mai puţin furios până la cel mai furios. Dacă
grupul crede că aveţi cartonaşe care nu au de-a face cu lista, puneţi-le
unde credeţi că le este locul. Oricine din grup tebuie să fie pregătit să
explice poziţia fiecărui cuvânt. Pentru multe din aceste cuvinte nu
există un răspuns corect, astfel încât grupul va trebui să discute şi să
decidă.
3. Daţi elevilor aproximativ 10 minute să-şi aranjeze minutele.
Circulaţi ca să-i puteţi ajuta pe cei care au probleme cu lucrul în grup
sau nu cunosc cuvintele.
Discuţie
 Care cuvinte exprimă „cel mai puţin furios”?
 Care cuvinte exprimă „cel mai tare furios”?
 Care cuvinte au dat cele mai multe bătăi de cap grupului?
 Toţi cei din grup au fost de acord?
 Care cuvinte nu-şi aveau locul aici?
 Care este legătura acestor cuvinte cu furia?
 Care este diferenţa dintre Şirul mâniei şi aranjamentele voastre de
cuvinte?
 Ce anume din lista de Declanşatori ai mâniei v-ar putea face
nervos?
 Ce anume din lista de Declanşatori ai mâniei v-ar putea face livid?
4. După discuţie, introduceţi Şirul mâniei: Nervos, Iritat, Mânios,
Furios şi Exasperat, dispuse orizontal. Explicaţi că şirul plasează
cuvintele în ordine de la cel mai puţin furios la cel mai furios şi că
este o modalitate ca ei să afle cât sunt de furioşi.

(5 minute)
1.Evaluare: Întrebaţi elevii ce lucru le-a plăcut în lecţia de azi. Ce
lucru le-ar fi plăcut să fie altfel?
 Mânia este o emoţie normală. Felul în care o exprimăm o face să fie
„pozitivă” sau „negativă”.
 Autocalmarea este primul pas pentru des-creşterea conflictelor.
 Mânia foarte intensă îi face pe oamenii aflaţi în conflict să se poarte
impulsiv şi să facă lucruri pe care poate le vor regreta mai târziu.

(5 minute)

(durată
46
Notă: Acestea sunt activităţi bune ca teme pentru acasă.
Puneţi-i pe elevi să aleagă o introducere din Jurnal şi să descrie ce rol
a avut mânia (şi alte emoţii). De exemplu, participanţii au urcat
direct pe termometru (sau şir)? Au fost sentimente care au precedat
mânia? Cum s-au calmat?
O activitate alternativă este să-i puneţi pe elevi să noteze 10 exemple
diferite de oameni care se înfurie. Puneţi-i să le analizeze. Ce semne
ale mâniei observă? Care au fost declanşatorii? S-au mai văzut şi alte
sentimente în afară de mânie? Cum s-au calmat oamenii?
Să exersăm mai mult cu Termometrul / Şirul mâniei – Nivel: A/B/C
– 15 minute
Fişe: Autoevaluează-te cu Termometrul mâniei
Notă: Aceasta este o activitate bună ca temă pentru acasă.
Puneţi-i pe elevi să completeze fişa individual.Apoi puneţi-i să
verifice răspunsurile în perechi. Puneţi fiecare pereche să aleagă 4
situaţii şi să identifice căi de răcire a termometrului.
O variantă a acestei activităţi este să se facă un semn pentru fiecare
cuvânt pe termometru sau şir. În loc să se împartă fişele, citiţi cu voce
tare fiecare cuvânt şi puneţi-i pe elevi să se aşeze pe şir.
NIVEL:A
TERMOMETRUL MÂNIEI
Într-un fel, mînia este ca un termometru.

Are grade, de la rece la foarte fierbinte. Exasperat
Cu cît mai sus mergi pe Termometru, cu atât eşti mai
mânios!
Încearcă să te linişteşti şi să cobori singur Termometrul Furios
mâniei.
Mânios
Iritat
Nervos
NIVEL:B/C
47
CARTONAŞELE MÂNIEI
MÂNIOS NEBUN
IRITAT SUPĂRAT
NERVOS FURIOS
EXASPERAT MOROCĂNOS
LIVID NEAJUTORAT
48
NI
VEL:A/B/C
AUTOEVALUEAZĂ-TE CU TERMOMETRUL MÂNIEI
1. Când cineva mă pârăşte, mă simt...

Nervos Iritat Mânios Livid Exasperat
2. Cand cineva împrumută ceva de la mine şi îl strică, mă simt ...
3. Când cineva mă bagă în buclul, mă simt...
4. Când sunt acuzat pe nedrept, mă simt...
5. Când un prieten nu mă ascultă când vorbesc, mă simt...
6. Când cineva râde de cineva din familia mea, mă simt...
7. Când un prieten nu ţine un secret important pentru mine, mă simt...
8. Mă gândesc la unul dintre ai mei...........................
289
CAPITOLUL 6 – CUM TRATĂM
MÂNIA ÎN CONFLICT
Lecţia pe scurt: Elevii studiază căi de calmare şi de manevrare a mâniei

în conflicte.
Note: Această lecţie începe secvenţa despre aplanarea

conflictului din acest curriculum. După ce aţi vorbit
despre cum urcă scara conflictului, următoarele câteva
lecţii introduc elevii în problematica instrumentelor de
care au nevoie ca să coboare scara conflictului. A te calma
sau a-ţi căpăta controlul asupra mâniei este primul pas în
des-creşterea conflictului. Nimeni nu poate rezolva un
conflict, atâta timp cât este foarte furios. Ca şi în lecţiile
anterioare, pe parcursul discuţiei, este importantă
accentuarea faptului că furia este e emoţie normală şi
naturală. Ceea ce dorim de la elevi este să se calmeze
până la un punct unde îşi pot controla impulsurile
destructive atunci când se simt mânioşi. Elevii de
gimnaziu se simt adesea neputincioşi, în diferite grade, în
faţa propriei mânii sau a celorlalţi. Această lecţie îşi
doreşte să demistifice mânia şi ajută elevii să poată deţine
controlul asupra ei.

 Descrie cum controlul mâniei contribuie la aplanarea
conflictului;
 Discute despre căi pozitive şi negative de stăpânire a
mâniei;
 Identifice 3 tehnici de calmare.
Instrumente: Termometrul mâniei / Şirul mâniei
Premise: Scara Rulantă a Conflictului (Lecţia 3)
Vocabular: Semnele mâniei – semnele fizice ale mâniei.

Declanşatorii mâniei – lucrurile care fac o persoană
furioasă.
Etapele lecţiei:
 Calmarea (Nivel A sau B/C)
 Gândiţi-vă în perechi la tratarea mâniei
289
Timp necesar: O oră de clasă (minim 40 minute), în funcţie de

activităţile adiţionale pe care le alegeţi.
Fişe: Baloanele cu gânduri mânioase, Calmarea, Să exersăm

mai mult tratarea mâniei.

(5 minute)

(5 minute)
Scrieţi agenda pe tablă şi revizuiţi-o cu clasa. Introduceţi
orice cuvânt pe care îl consideraţi necunoscut elevilor.
Nivel: A Calmarea
(20 minute)
Fişe: Baloanele cu gânduri mânioase
1.Explicaţi că a te calma reprezintă primul pas în josul
scării pentru că dacă nu ne calmăm singuri, ne purtăm
impulsiv în conflicte, adică acţionăm fără să ne gândim la
consecinţele faptelor noastre. Întrebaţi: Care sunt
consecinţele când oamenii implicaţi în conflict se poartă
impulsiv din cauza mâniei? (violenţă, luptă fizică,
spunerea unor lucruri care vor fi regretate etc.).
2. Amintiţi-le elevilor Termometrul mâniei. Explicaţi:
Calmarea sau „răciea” este echivalentă cu coborârea
mercurului în termometru. Cu cât mai puţin „fierbinte”
este mânia, cu atât puteţi să o controlaţi mai bine. Atunci
veţi fi gata să trataţi conflictul.
3. Brainstorming: Puneţi elevii să facă o listă cu moduri
de a se calma când sunt mânioşi. Înainte de a începe lista,
cereţi-le să se limiteze la „moduri sănătoase” de a se
calma, adică activităţi care nu fac rău nici lor nici altora.
4. Distribuiţi fişele Baloanele cu gânduri mânioase.
Discutaţi fiecare pas al fişei cu elevii, conducându-i spre
activitatea cea mai potrivită, adică respiraţia adâncă şi
relaxarea muşchilor. Încurajaţi elevii să completeze
spaţiile de pe fişe.
Discuţie
 Cum se încadrează în acestă categorie metodele pe care
le-aţi enumerat voi?
 Ce sugestii aţi adăuga?
Nivel: B/C Calmarea

(20 minute) –
289
Fişe: Calmarea
1.Explicaţi că a te calma reprezintă primul pas în josul
scării pentru că dacă nu ne calmăm singuri, ne purtăm
impulsiv în conflicte, adică acţionăm fără să ne gandim la
consecinţele faptelor noastre. Întrebaţi: Care sunt
consecinţele când oamenii implicaţi în conflict se poartă
impulsiv din cauza mâniei? (violenţă, luptă fizică,
spunerea unor lucruri care vor fi regretate etc.).
2. Brainstorming: puneţi elevii să facă o listă cu moduri
de a se calma când sunt mânioşi. Înainte de a începe lista,
cereţi-le să se limiteze la „moduri sănătoase” de a se
calma, adică activităţi care nu fac rău nici lor nici altora.
Notaţi contribuţiile pe tablă şi referiţ-ivă la ele în etapele
următoare.
3. Revizuiţi lista şi puneţi clasa să decidă dacă a te calma
este un lucru pozitiv sau negativ. Comportamentul pozitiv
este calmarea; nu face rău nimănui. Comportamentul
negativ îi răneşte- sau poate să o facă – atât pe tine cât şi
pe ceilalţi.
4. Distribuiţi fişele Calmarea. Prezentaţi următoarea
mini-lectură:
Psihologii au determinat 3 căi principale de calmare. Una
este relaxarea fizică a corpului. În fişă, ca exemple, sunt
respiraţia adâncă şi relaxarea muşchilor. Cealaltă cale
este calmarea minţii, gândindu-te la altceva sau
distrăgându-ţi atenţia de la mânie. Număratul înapoi de
la 10, gânditul la lucruri paşnice, plimbarea sunt astfel de
exemple. A treia cale este să vorbeşti cu tine însuţi.
5. Discutaţi fişa cu elevii. În acest timp, puneţi-i să
respire adânc şi să-şi relaxeze muşchii. Încurajaţi-i să
facă adăugiri pe listă.
Discuţie
 Cum se încadrează în acestă categorie metodele pe care
le-aţi enunţat voi?
 Ce sugestii aţi adăuga?
 Puteţi da un exemplu în care să fi folosit o astfel de
metodă fiind într-o situaţie de conflict?
 Care din aceste tehnici vi se pare mai comodă? Care v-
ar fi cel mai la îndemână de folosit?
Nivel: A/B/C Gândiţi-vă în perechi la tratarea mâniei

(10 minute)
Puneţi elevii să lucreze în perechi. Fiecare elev are 2
minute să discute următoarele:
 Puteţi da un exemplu în care să fi folosit o astfel de
metodă fiind într-o situaţie de conflict?
 Care din aceste tehnici vi se pare mai comodă? Care v-
ar fi cel mai la îndemână de folosit?
Discuţie
 Vrea cineva să vorbească despre ce a comentat?
 Ce reacţii aveţi la această activitate?
289
Nivel: A/B/C Evaluarea / Recapitularea punctelor-cheie
(5 minute)
Cereţi elevilor să recapituleze următoarele puncte-cheie
ale lecţiei.
 Mânia este o emoţie normală. Felul în care o exprimăm
o face să fie „pozitivă” sau „negativă”.
 Autocalmarea este primul pas pentru aplanarea
conflictului.
 Există 3 căi principale pentru autocalmare: relaxarea
corpului, calmarea miţii, vorbitul cu tine însuţi.
 Autocalmarea nu înseamnă că nu mai eşti furios sau că
furia este neapărat rea. Înseamnă că, pus şi simplu, dacă
vrei să te descurci cu conflictul trebuie să îţi ţii furia sub
control.

(5 minute)

(20 minute) Să exersăm mai mult cum să ne exprimăm mânia
Fişe: Să exersăm mai mult tratarea mâniei, un set
pentru fiecare grup
Împărţiţi elevii în grupe de lucru. Daţi fiecărui grup un
set de cartonaşe. Puneţi-i pe elevi să aleagă un cartonaş,
sa îl citească grupului şi să spună cât de furios ar fi (pe
termometru sau pe şir), ce ar face să se calmeze şi ce i-ar
spune persoanei. Dacă aveţi timp, puteţi pune fiecare elev
să facă activitatea.
Nivel: A/B/C Reguli de tratare a mâniei celorlalţi

(15 minute)–
Împărţiţi elevii în grupuri de micro-laborator, câte 3 sau
4. Fiecare grup îşi alege un raportor care înregistrează
discuţiile grupului şi transmite clasei.
Fiecare elev trebuie să aibă 2 minute ca să spună
următoarele:
 Povesteşte o întâmplare cănd ai fost în conflict cu
cineva care era mânios pe tine...
 Cum aţi tratat furia celuilalt? Ce s-a întâmplat?
 Ce metode vi s-au părut ajutătoare când ceilalţi sunt
mânioşi?
Nivel: A/B/C Jurnale de conflicte

(durată
variabilă) Notă: aceasta este o bună activitate ca temă pentru acasă.
289
Puneţi elevii să experimenteze diferite metode de calmare
în viaţa de zi cu zi. Îşi pot nota experienţele în jurnale: ce
a reuşit, ce nu, cum au reacţionat ceilalţi etc.
NI
VEL:A
BALOANELE CU GÂNDURI MÂNIOASE
Recunoaşte semnele mâniei

Distrage-ţi atenţia
10, 9, 8, 7, 6, ...
Mi-a plăcut foarte
Cum se simte
mult la lac weekend-
corpul meu? Hei,
ul trecut.
devin mânios.
289
Relaxează-ţi corpul
Vorbeşte-ţi
Deţin controlul
Expir furia... asupra mea...
Respir calm... Nu-mi pierd firea!
Îmi relaxez Cobor termometrul
muşchii. mâniei.
NI
VEL:B/C
CALMAREA
CALMAREA
CALMAREA
Psihologii care au studiat mânia recomandă următorii paşi pentru calmare.
1. Recunoasterea Semnelor mâniei – corpul tău îţi spune când
eşti devii mânios.
2. Există 3 metode principale de calmare:
Distrage-ti atenţia – Numără înapoi de la 10.

– Gândeşte-te la scene paşnice din memorie.
Relaxează-ţi corpul – Respiră încet şi adânc.

– Relaxează-ţi muşchii.
289
Vorbeşte-ţi – Spune-ţi că deţii controlul.
– Coboară singur pe Şirul mâniei.
SĂ EXERSĂM MAI MULT TRATAREA MÂNIEI
Un prieten îţi smulge cd-ul în timp ce îl arătai altui prieten.
Un coleg nu te ascultă niciodată când vorbeşti. Se poartă de parcă tu n-ai

fi zis nimic.
Ai un coş în bărbie şi un amic îl arată întregii clase.
Un coleg îţi tot spune „mototol”.
Un amic nu ia în calcul decît propriile idei şi insistă să se ocupe de orice

situaţie.
Un prieten împrumută lucuri de la tine şi nu le mai returnează.
Un profesor ţipă la tine pentru că vorbeşti în timpul orei, dar celorlalţi nu

le spune nimic.
Un copil îţi pune mereu piedică. El zice că glumeşte.
Un coleg vrea să copieze de la tine.
Ştii că un coleg te-a acuzat pe la spate.
Un amic împrumută cărţi, cd-uri şi haine dar nu le aduce niciodată înapoi.
Un coleg este drăguţ cu tine numai când sunt în preajmă anumiţi elevi.
CAPITOLUL 7 –APLANAREA
CONFLICTULUI CU MESAJE DE
TIP „EU”
Lecţia pe scurt: Elevii exersează construirea mesajelor de tip „eu”şi le

discută valoarea în aplanarea conflictului.
Note: Mesajele sau enunţurile de tip „eu” reprezintă o cale de

exprimare a sentimentelor fără a învinovăţi sau a fi
agresiv. Se bazează pe un format simplu de genul „Eu
simt.................când....................pentru că...................”.
Vorbind astfel, din propria perspectivă, putem comunica
289
sentimente fără să înrăutăţim situaţia. Sunt foarte diferite
de mesajele de tip „tu” care adesea învinovăţesc, acuză
sau agresează. Într-un fel sau altul şi duc la creşterea
conflictului. Unii elevi de gimnaziu au avut unele
experienţe cu mesaje de tip „eu”. Dacă este cazul pentru
elevii dumneavoastră, lecţia poate fi concepută ca o
recapitulare. Multe din lecţiile următoare pot folosi
mesaje de tip „eu”, aşa că asiguraţi-vă că elevii vor
dobândi o bună cunoaştere a acestei metode.

 Explice ce este un mesaj de tip „eu”;
 Compare efectele acestor mesaje cu alte moduri de
exprimare a sentimentelor;
 Construiască mesaje de tip „eu” pentru situaţii ipotetice
de conflict.
Instrumente: Mesaje de tip „eu”
Premise: Scara Rulantă a Conflictului (Lecţia 3)
Vocabular: Aplanarea – procesul prin care un conflict devine mai

puţin imprevizibil.
Mesaje de tip „eu” – o propoziţie construită să comunice
sentimente: „Eu simt.................când....................pentru
că...................”.
Etapele lecţiei:
 Introduceţi (sau recapitulaţi) mesajele de tip „eu”
 Exersarea folosirii mesajelor de tip „eu”

Fişe: Scandal cu colega de cameră, partea I, Scandal cu
colega de cameră, partea a II-a, Să exersăm mai mult
crearea de mesaje de tip „eu” (Activitate suplimentară).

(5 minute)

(2 minute)
289
Nivel: A/B/C Introducerea (sau recapitularea) mesajelor de
tip „eu”
(15 minute)
Fişe: Scandal cu colega de cameră, partea I si a II-a
Notă: Dacă este vorba despre o recapitulare pentru elevi,
accentuaţi la început că este posibil să fie familiarizaţi cu
conceptul. Explicaţi că acestă lecţie va merge mai în
profunzimea lui.
1. Cereţi la două fete sa joace sceneta Scandal cu colega
de cameră, partea I. După ce au terminat discutaţi cu
clasa.
Discuţie
 Ce credeţi că a simţit Carol faţă de Aikiko în acestă
scenetă?
 Ce credeţi că a simţit Aikiko faţă de Carol?
 Credeţi că a comunicat bine Carol? De ce sau de ce nu?
 Credeţi că Aikiko va încerca să păstreze camera mai
curată? De ce sau de ce nu?
 Ce fel de enunţuri de creştere a conflictului aţi auzit în
această scenetă?
2. Cereţi celor două fete să joace si sceneta Scandal cu
colega de cameră, partea a II-a. După ce au terminat
discutaţi cu clasa.
Discuţie
 Ce credeţi că a simţit Carol faţă de Aikiko de acestă
dată?
 Ce credeţi că a simţit Aikiko faţă de Carol?
 Credeţi că Aikiko va încerca să păstreze camera mai
ordonată? De ce sau de ce nu?
 Ce comentarii s-au făcut în prima scenetă? Dar în
aceasta?
 Ce fel de comportamente non-verbale s-au făcut în
prima scenetă? Dar în aceasta?
 Ce diferenţe aţi observat în felul în care a încercat Carol
să comunice?
 Cum de a fost mai eficientă comunicarea ei în a II-a
scenetă?
3. Explicaţi faptul că prima scenetă conţinea mesaje de
tip „tu”, iar a II-a de tip „eu”. Faceţi următoarea mini-
lectură:
Mesajele de tipul „tu” atacă, ameninţă sau învinuiesc
cealaltă persoană. Fie că vreţi, fie că nu, measajele de
tipul „tu” tind să înrăutăţească conflictul. Celălalt se
simte atacat aşa că încearcă să se apere sau să se replieze
printr-un contraatac. Mesajele de tip „tu” sunt ca un
deget care îl arată şi îl înghiontesc pe celălalt. Acea
persoană încearcă să se apere de înghionteală, de arătatul
cu degetul.
Cu un mesaj de tip „eu”, vorbitorul îşi comunică
sentimentele şi identifică problema de rezolvat în loc să
atace cealaltă persoană. Mesajele de tip „eu” au de obicei
următoarea formă (Scrieţi pe tablă):
289
a. Eu simt....................
b. când.......................
c. pentru că.................
Această formulă ajută la evidenţierea părţilor unui mesaj
de tip „eu” şi ajută la învăţarea construirii lor.
4. Puneţi elevii să lucreze cu un partener ca să creeze
mesaje de tip „tu” şi de tip „eu” pentru următoarea
situaţie: Unul dintre voi i-a promis celuilalt că îl sună în
legătură cu o temă pentru acasă şi a uitat să o facă.
Discuţie
 Ce mesaje de tip „tu” aţi folosit?
 Ce mesaje de tip „eu” aţi folosit?
 Cum v-aţi simţit primind un mesaj de tip „eu” faţă de
unul de tip „tu”?
Notă: Elevii pot protesta că mesajele de tip „eu” sunt prea
artificiale sau că se simt incomod folosindu-le. Asiguraţi-i
că multe metode noi par artificiale sau incomode la
început. O dată cu timpul şi practica, se vor simţi mai în
largul lor. De asemenea, în timp, nu vor fi nevoiţi să
urmeze modelul strict al mesajelor de tip „eu”, ci le vor
integra în propriul stil de comunicare.
Nivel: A/B/C Exersarea folosirii mesajelor de tip „eu”

(15 minute)
1.Puneţii pe toţi să îşi ia un partener şi să aleagă să fie A
sau B. Spuneţi-le să stea spate în spate. Descrieţi una din
situaţiile următoare, apoi puneţii pe elevi să se întoarcă
faţă în faţă cu partenerii lor şi să joace acea situaţie:
 A stă la rând la cantină când B se împinge chiar
în faţa lui.
 A trece pe lângă B pe hol şi îl insultă în şoaptă.
2. Spuneţi „Stop” dupa 1-2 minute. Puneţi-l pe A să
spună ce sentimente are faţă de comportamentul lui B,
folosind un mesaj de tip „eu”. După aceea, opriţi jocul de
rol şi discutaţi.
Discuţie
 Care a fost prima reacţie a lui A în situaţia dată? Ce
imbold aţi simţit?
 Ce sentimente au apărut?
 Ce a simţit B când a auzit mesajul de tip „eu”?
3. Repetaţi activitatea astfel încât şi B să formuleze
mesaje de tip „eu”. Situaţii posibile:
 B îl lasă pe A să poarte o brăţară scumpă şi acesta o
pierde.
 B trece peste piciorul lui A la cantină si crede ca A şi-a
strecurat voit piciorul acolo.

(5 minute)
1.Puneţi elevii să continue enunţul – „În lecţia de azi mi
s-a părut interesant...”.
289
2. Recapitularea punctelor-cheie ale lecţiei:
 Mesajele de tip „tu” atacă şi învinuiesc cealaltă
persoană.
 Mesajele de tip „tu” înrăutăţesc conflictele.
 Mesajele de tip „eu” nu au şanse să înrăutăţească
conflictul.
 Mesajele de tip „eu” se pot formula după modelul: „Eu
simt.................. când.................... pentru că......................
”.

(5 minute) –

(durată
variabilă) Jurnale de conflicte –
Notă: aceasta este o bună activitate ca temă pentru acasă.
Puneţi elevii să încerce să folosească mesaje de tip „eu” şi
să notete experienţele în jurnalele lor. În ce situaţii au
folosit mesaje de tip „eu”? Ce li s-a părut uşor / dificil la
folosirea acestora? Cum au reacţionat ceilalţi? Ce ar putea
face diferit data viitoare?
Nivel A/B/C
(15 minute) Să exersăm mai mult mesajele de tip „eu”
Notă: aceasta este o bună activitate ca temă pentru acasă.
Puneţi elevii să lucreze în perechi. Distribuiţi fişa Să
exersăm mai mult crearea de mesaje de tip „eu”. Puneţii
să completeze fişa, apoi discutaţi.
Discuţie
 Cum v-aţi simţit formulând aceste mesaje?
 V-aţi simţit mai în largul vostru pe măsură ce aţi făcut-
o?
Mesajele publicitare de tip „eu”

Pentru exersarea elementelor unui mesaj de tip „eu” şi
pentru motivarea faptului că mesajele de tip „eu” pot fi
un instrument important de folosit în situaţiile
conflictuale.
1.Împărţiţi elevii în grupe de lucru.
2. Puneţi grupurile să construiască „anunţuri publice”
scurte pe care să le prezinte clasei. Aceste anunţuri
trebuie să explice ce sunt mesajele de tip „eu” şi de ce le
folosim.
3. Dacă este disponibil echipamentul video, faceţi o
casetă cu anunţurile fiecărei grupe.
289
NI
VEL:A/B/C
SCANDAL CU COLEGA DE CAMERĂ, partea I
Personaje: Carol si Aikiko care stau în aceeaşi cameră.
Decor: camera lor.
C: Nu mai suport să stau în aceeaşi cameră cu tine.
A: Despre ce vorbeşti?
C: Eşti o leneşă. De fiecare dată când am încercat să strâng de pe aici ca să-mi
găsesc lucrurile, tu le-ai dat din nou peste cap.
A: De unde ai scos-o şi pe asta cu leneşă? Te crezi aşa perfectă.
C: Cum de faci atâta gunoi? Nu mai am loc în camera asta. Nu te gândeşti
decât la tine.
A: Doar pentru că nu vreau să-mi petrec tot timpul făcând curăţenie ca tine.
Tu eşti cea egoistă. Crezi că toată lumea se învârte în jurul tău şi că toţi ar
trebui să trăiască după cum spui tu.
C: Nu mai pot să stau cu tine, asta-i sigur. Sper că ai de gând să locuieşti
singură pentru că nimeni din lumea asta n-o să rezolve chestiile astea.
A: Fac curat de-ajuns. Dacă nu poţi locui cu mine este din cauza personalităţii
tale, şi nu a curăţeniei mele.
SCANDAL CU COLEGA DE CAMERĂ, partea a II-a

Personaje: Carol si Aikiko care stau în aceeaşi cameră.
Decor: camera lor.
C: Chiar am probleme cu locuitul în camera asta.
A: Ce vrei să spui?
C: Vreau să spun că mă supără într-adevăr când vin aici încercând să mă
relaxez şi găsesc chestii peste tot. Nu pot să gândesc când e dezordine în
jurul meu.
A: Mie nu mi se pare dezordine. De fapt acum sunt mai ordonată decât de
obicei. Credeam că mă descurc destul de bine.
C: Nu-i vorba că eu sunt super ordonată, dar nu-mi găsesc lucrurile când am
nevoie de ele. Se pierd între lucrurile tale. Chiar am nevoie de mai multă
ordine aici.
A: Îmi pare rău. N-am ştiut că asta e o problemă. Uite, este vreo modalitate să
împărţim camera aşa încât chestiile mele să nu-ţi stea în cale? Am putea
face ordine în spaţiul care este doar al tău.
NI
VEL:A/B/C
SĂ EXERSĂM MAI MULT CREAREA DE MESAJE DE TIP „EU”
289
Construiţi mesaje de tip „eu” pentru următoarele situaţii. Nu uitaţi de
formatatul:
„Eu simt...................... când.................. pentru că.....................”
1. Un coleg râde mereu de un grup de elevi care nu vorbesc bine engleza.
2. În ultima vreme unul dintre prietenii voştri buni v-a ignorat. Nu ştiţi
dacă ceva nu e în regulă.
3. Un elev pe care nu îl cunoaşteţi se tot holbează la voi în bibliotecă. Asta
vă calcă pe nervi şi vă îngreunează studiul.
4. Un coleg vă tot tachinează în legătură cu hainele pe care le purtaţi.
Credeţi că sunt glume nevinovate, dar tot vă deranjează.
5. Un prieten vrea să vă alăturaţi într-un grup de spray-painting graffiti
pe peretele unei clădiri.
6. Aflaţi că un elev pe care nu îl cunoaşteţi bine împrăştie zvonuri despre
voi care nu sunt adevărate.
CAPITOLUL 8 – ROLUL
ASCULTĂRII ÎN APLANAREA
CONFLICTULUI
Lecţia pe scurt: Elevii exersează metodele de ascultare şi discută despre
cum ascultarea poate aplana conflictele.
Note: Ascultarea este una dintre cele mai importante „unelte”

de care avem nevoie pentru a aplana conflictele. Din
păcate, când ne aflăm în mijlocul unui conflict, să
ascultăm este ultimul lucru pe care vrem să-l facem. În
această lecţie elevii sunt familiarizaţi cu procesul
cunoscut ca Ascultarea activă. Ca să predăm procesul
folosim acronimul PEAR – Paraphrase Facts, Encourage
Talking, Pay Attention, Reflect Feelings1. Elevii exersează
parafrazarea ca fiind prima parte a Ascultării Active.
Dacă este cazul pentru elevii dumneavoastră, această
lecţie poate fi combinată cu următoarea sub forma unei
lecţii de recapitulare, cu implicaţii asupra aplanării
conflictelor.

 Identifice elementele Ascultării Active;
 Parafrazeze într-un exerciţiu de comunicare.
Instrumente: Ascultarea Activă / PEAR
Vocabular: Ascultarea Activă – o tehnică de ascultare care implică

parafrazarea sau reflectarea discursului sau a
sentimentelor vorbitorului.
1
Paraphrase Facts – a parafraza acţiuni;
Encourage Talking – a încuraja comunicarea;
Pay Attention – a acorda atenţie;
Reflect Feelings – a reflecta sentimente.
289
Etapele lecţiei:
 Introduceţi (sau recapitulaţi) Ascultarea Activă
 Exersarea folosirii parafrazării şi reflectării

Fişe: Regulile Ascultării active, Să exersăm parafraza –

cartonaşe.

(5 minute)

(3 minute)
Nivel: A/B/C Introducerea (sau recapitularea) Ascultării

Active
(10 minute) –
Fişe: Regulile Ascultării Active
Notă: Mulţi elevi de gimnaziu cunosc Ascultarea Activă.
Dacă este cazul pentru elevii dumneavoastră, trebuie
doar să le revizuiţi. Pe măsură ce faceţi alte activităţi,
accentuaţi marea lor folosire în des-creşterea conflictului.
1.Înainte de a începe lecţia, aranjaţi cu un elev să mimeze
un conflict cu dumneavoastră în legătură cu o notă.
2. Explicaţi clasei că ascultarea este o armă importantă
în conflicte şi că este una din căile de aplanare a
conflictului. Spuneţi că veţi juca cu un elev ca să
demonstraţi Ascultarea Activă. Cereţi clasei să observe
cum influenţează ascultarea conflictul.
3. Puneţi elevul să joace plângerea în legătură cu o notă
mică. Mimaţi Ascultarea Activă.
Discuţie
 Cum v-aţi putut da seama că am ascultat?
289
 Când v-aţi aflat în situaţii în care aţi simţit că cineva
chiar vă ascultă, cum aţi ştiut asta?
 Cum altfel m-aş fi putut purta dacă nu aş fi ascultat?
 Care a fost efectul ascultării mele asupra conflictului?
 V-aţi aflat vreodată într-o situaţie de conflict în care
ascultarea să fi ajutat la des-creşterea sa?
4. Distribuiţi fişa Regulile Ascultării Active şi discutaţi
fiecare dintre comportamente.
Notă: Pe măsură ce discutaţi fişa, asiguraţi-vă că elevii
înţeleg că Ascultarea Acitvă nu este ceva ce facem
permanent. Este folositor în conflicte să clarificăm
părerile şi să înţelegem punctele de vedere ale celuilalt.
Nivel: A/B/C Exersarea folosirii parafrazării şi reflectării

(20 minute)
Fişe: Să exersăm parafraza – cartonaşe, un set pentru
fiecare grup de 3 sau 4 elevi.
1. Împărţiţi elevii în grupe de lucru de câte 3 sau 4.
Fiecare din grup trebuie să aibă un număr de la 1 la 3 sau
4.
2. Explicaţi sarcina. Fiecare grup va primi un set de
cartonaşe cu exersarea parafrazei. Elevul 1 trage un
cartonaş şi îl citeşte elevului 2. Elevul 2 parafrazează ceea
ce a auzit, reflectând atât faptele cât şi sentimentele.
Când elevul 1 crede că parafraza este completă, spune
„OK”.
3. Elevul 2 trage apoi un cartonaş şi îl citeşte elevului 3,
care parafrazează ceea ce a auzit, reflectând atât faptele
cât şi sentimentele. Când elevul 2 crede că parafraza este
completă, spune „Ok” şi aşa mai departe până când toţi
elevii din grup au fost de 2 ori.
Discuţie
 Ce aţi observat încercând să parafrazaţi?
 Ce a fost uşor în această activitate?
 Ce a fost greu în această activitate?
 Ce sentimente aţi auzit exprimate? Aţi parafrazat sau
reflectat sentimentele?
 Cum ar putea ajuta parafrazarea într-un conflict?
Nivel: A/B/C Exersarea folosirii parafrazării şi reflectării

(activitate alternativă)
(20 minute) Împărţiţi elevii în grupuri de lucru de câte 3 sau 4. Puneţi
membrii grupului să se desemneze ca „A”, „B”, „C” şi „D”.
A trebuie să înceapă să vorbească 2 minute despre
următirul lucru: Ce mi se pare cel mai frustrant la
gimnaziu este...
Pe măsură ce A vorbeşte, B trebuie să asculte şi să
parafrazeze ce spune A. A trebuie să verifice acurateţea
parafrazei. După 2 minute, lansaţi un semnal, iar B
trebuie să vorbească următoarele 2 minute cu C care îl
parafrazează. Continuaţi până ce toată lumea a avut
ocazia să participe.
289
Discuţie
 Ce aţi observat încercând să parafrazaţi?
 Ce sentimente aţi auzit exprimate? Aţi parafrazat sau
reflectat sentimentele?
 Cum ar putea ajuta parafrazarea într-un conflict?

(5 minute)
Recapitulaţi punctele-cheie ale lecţiei. Pe măsură ce o
faceţi, puneţi un elev să parafrazeze ceea ce spuneţi.
 Ascultarea este o cale de aplanare a conflictelor.
 PEAR este acronimul pentru Ascultarea Activă.
 PEAR înseamnă Paraphrase (parafrază), Encourage
(încurajare), Pay Attention (a acorda atenţie) şi Reflect
Feelings (a reflecta sentimente).

(5 minute) Dacă doriţi, alegeţi o activitate din Anexa B.

(durată
variabilă) Jurnale de conflicte –
Puneţi elevii să experimenteze folosirea parafrazării în
relaţiile de zi cu zi. Puneţii să noteze rezultatele în
jurnale. Ce li s-a părut uşor / dificil în legătură cu
parafrazarea? Cum au reacţionat oamenii la parafrazare?
A fost de ajutor?
NI
VEL:A/B/C
REGULILE ASCULTĂRII ACTIVE
Ascultarea poate ajuta la aplanarea unui conflict. Iată câteva reguli pentru
Ascultarea Activă. Amintiţi-vă doar – PEAR:
P
Parafrazarea faptelor
 Deci vrei să mergi la petrecere şi părinţii nu te lasă.
 Ai crezut că o să vă întâlniţi acasă la tine înainte de a merge la
raliu.
E
Încurajarea celorlalte persoane să vorbească
 Sunt dispus să ascult părerea ta.
 Vrei să discutăm despre asta?
A
A acorda Atenţie
 Priviţi pe cel care vorbeşte.
289
 Încurajaţi-l prin aprobări sau alte semne pozitive.
R
A Reflecta sentimente
 Pari supărat pentru că nu poţi merge la petrecere.
 Cum te simţi când ea spune acele lucruri?
NI
VEL:A/B/C
SĂ EXERSĂM PARAFRAZA (CARTONAŞE)
Unui prieten:
Am întârziat la antrenament de 2 ori şi acum antrenorul nu mă lasă să joc
în meciul de sâmbătă. Nu e deloc drept. Nici măcar nu m-a ascultat să-i spun
de ce am întârziat.
Unui prieten:
Părinţii mei m-au pedepsit 3 săptămâni din cauza carnetului de note.
Sunt de acord că trebuie să muncesc mai mult, dar dacă nu o să mai ies in
weekend-uri n-o să mă ajute la note. N-o să învăţ. O să stau pur şi simplu
acasă şi n-o să fac nimic. Aşa le arăt eu lor.
Unui prieten:
Am făcut un lucru cu adevărat tâmpit. L-am lăsat pe Chris să copieze
răspunsurile mele la test şi profesoara ne-a prins. Acum ne-a picat pe
289
amândoi şi părinţii mei vor afla de ce. N-am mai făcut niciodată aşa ceva şi
Chris m-a convins să o fac. Reputaţia mea va fi la pământ.
Unui prieten:
Noi doi am fost prieteni din şcoala primară. Acum toată lumea vorbeşte în
şcoală despre marea petrecere pe care o dai weekend-ul viitor şi eu nu pot să
cred că nu m-ai invitat. Asta chiar e o chestie aiurea!
Unui prieten:
Jamie şi cu mine ne jucam când mingea i-a spart geamul doamnei
Coleman. Jamie a fugit, dar eu m-am dus la uşa ei să-i spun. Totuşi nu era
nimeni acasă, aşa că i-am lăsat un bilet, oferindu-mă să-i plătesc şi mi-am
lăsat numărul de telefon. Ea a sunat şi a spus că a fost atât de impresionantă
de sinceritatea mea încât nu poate să-mi ceară să plătesc fereastra.
Unui prieten:
Tot îmi spui lucruri despre cum mă îmbrac şi cum mi-ar sta mai bine dacă
m-aş îmbrăca ca acei copii. Cred că vrei să mă ajuţi şi aşa, dar îmi place cum
mă îmbrac. Dacă ei nu mă plac din cauza hainelor mele, atâta pagubă. Se
presupune că eşti prietenul meu aşa că ai încredere în mine.
Unui prieten:
Chiar mă deranjează cum vă legaţi întotdeauna de copilul ăla nou. Vreau
să spun că nici mie nu-mi este simpatic sau aşa ceva, dar eu pur şi simplu stau
departe de el. Nu văd rostul cicălelilor voastre.
Părinţilor:
Am mai multe treburi de făcut pe lângă casă decât oricine altcineva. Nu-i
drept. Doar pentru că ei sunt mai mici decât mine au mai puţine de făcut. Şi
nici măcar nu sunt aşa de mici! Între teme şi antrenamente şi treburile pe
lângă casă nu mai am deloc timp liber să ies cu prietenii decât în weekend. Ei
nu fac decât să lenevească după şcoală şi să se uite la TV.
CAPITOLUL 9 – MAI MULTE

DESPRE COMUNICAREA ÎN
CONFLICT
Lecţia pe scurt: Elevii practică tehnici de ascultare şi discută câteva din
problemele legate de comunicare
Obiective: Elevii vor fi capabili să :

 Să folosească tehnicile „Ascultării Active”.
289
 Să explice cum ascultarea poate aplana conflictul
 Să identifice “ Lacunele din comunicare”
Instrumente: Ascultarea activă/ P.E.A.R.
Vocabularul: Ascultarea Activă - o tehnică de ascultare care implică
parafrazarea sau reflectarea mulţumirii sau a
sentimentelor vorbitorului.
Secvenţele lecţiei:
 Adunarea (opţională)
 Revizuirea agendei şi a vocabularului
 Mai multă practică cu ascultare activă
 Discutarea lacunelor comunicării
 Activităţi adiţionale la alegere
 Evaluare / revizuirea punctelor cheie
 Încheierea (opţională)
Timp necesar: Perioada orei de curs (minim 40 minute) în funcţie de
activităţile adiţionale pe care le alegiţi
Fişe: Limitele de ghidare pentru Ascultare Activă

(5 minute)
Nivelul A/B/C Revizuirea agendei şi a vocabularului

(3 minute) Scrieţi agenda pe tablă şi revizuiţi-o cu clasa. Introduceţi
în lecţie orice vocabular care credeţi că este necunoscut
elevilor dumneavoastră.
Nivelul A/B/C Mai multă practică a Ascultării Active
(15 minute) Fişe „Liniile de ghidare a ascultării active” din lecţia de
tehnici conflictuale numărul 8.
1. Revizuirea „Liniilor de ghidare a ascultării active”.

Reamintiţi elevilor că în lecţia anterioară au exersat
aspectul „parfrazare”al ascultării active. Astăzi vor
practica întregul proces al Ascultării Active.
2. Împărţiţi elevii în grupuri de lucru de 3 sau 4 membri.
Puneţi membrii grupului să se numească A,B,C ( şi D).
„A” ar trebui să înceapă prin a vorbi două minute despre:
 Care sunt cele mai puternice sentimente experimentate
în ultimele două săptămâni?
 Care sunt câteva motive ale acestor sentimente?
3. După ce vorbeşte „A”, „B” ar trebui să folosească
„Liniile de ghidare ale ascultării active” şi într-un minut
să parafrazeze faptele şi să reflecte sentimentele. După
două minute daţi un semnal şi atunci „B” va vorbi două
minute cu „C” ascultarea activă. Continuaţi până ce
fiecare are şansa să participe.
Discuţii:
 Te-ai simţit cu adevărat auzit de cealaltă persoană?
289
 Cum te-ai simţit când a trebuit să reformulezi ce a spus
altcineva?
 Ascultarea activă a ajutat sau a stânjenit discuţia?
Notă: Elevii ar putea protesta că ascultarea activă
este un proces prea artificial şi cu care nu se simt
confortabil. Explicaţi că fiecare tehnică nouă este
artificială sau neconfortabilă la început. Cu timp,
acumulând experienţă, tehnica va părea mai naturală. În
timpul unui conflict este cel mai important să asculţi cât
de bine poţi.
Nivelul A/B/C Discutarea lacunelor în comunicare

(15 minute) Fişe „ Lacunele în comunicare”
1. Întrebaţi elevii care sunt comportamentele de

„neascultare”. Notaţi-le pe tablă.
2. Distribuiţi materialele cu „Lacunele de comunicare” şi
discutaţi cu elevii în ce manieră comportamentele
menţionate de ei se încdrează în categoriile menţionate
pe fişe (nu toate comportamentele se vor încadra). Cele
trei comportamente se numesc „lacune” pentru că atunci
când cazi în ele comunicarea se opreşte sau ia o
întorsătură tăioasă.
3. Lucrând în formula de la activitatea anterioară, puneţi
elevii să adreseze una din următoareleîntrebări(câte 2
minute fiecare):
 O experienţă personală avută cu o lacuna de
comunicare a fost...
 Un moment când eram în conflict şi lacuna de
comunicare a fost o problemă...
 Lacuna de comunicare pe care o displac cel mai mult
este...
Discuţii:
 Ce aţi observat făcând această activitate?
 În ce fel lacunele sunt ca o „scară” în ceea ce privesc
conflictele?
 Ce lacune auziţi mai des în cadrul şcolii?
 Cum poţi reacţiona faţă de cineva care foloseşte lacune
de comunicare?
Nivelul A/B/C: Evaluarea / Recapitularea punctelor cheie:

(2 minute)
1. Rugaţi să se răspundă voluntar – Care este aspectul

învăţat din această lecţie? Care este lucrul pe care trebuie
să-l exersaţi?
2. Rezumaţi punctele-cheie din această lecţie.
 Ascultarea este unul din modurile de a aplana
conflictele
289
 Ascultarea Activă implică P.E.A.R. – parafrazarea
faptelor, încurajarea discuţiei, acordarea atenţiei,
reflectarea sentimentelor.
 Există lacune de comunicare în care putem cădea atunci
când ascultăm. Ele sunt: oferire sfaturilor, emiterea
judecăţilor şi evitarea problemei.
Nivelul A/B/C Activităţi adiţionale

(durată
varibilă) Activităţi de jurnal
Cereţi elevilor să caute exemple de lacune de comunicare
în interacţiunile lor de-a lungul zilelor următoare. Cum
„sună” aceste lacune de comunicare? Ce efecte au asupra
comunicării? Cum scapă oamenii din lacune?
Nivelul A/B/C Jocul cu lacunele în comunicare

(durată
variabilă) Puneţi elevii să dezvolte mici schiţe care ilustrează
„lacune de comunicare„ într-o situaţie conflictuală. Schiţa
nu trebuie să numaescă lacunele folosite.
Puneţi grupurile să şi joace schiţa în faţa clasei. Restul
clasei poate ghici ce lacună este ilustrată.
289
NI
VEL:A/B/C
Lacunele în comunicare
Chiar şi cu cele mai bune intenţii ne putem indepărta de ascultarea

activă şi putem „îmbrăţişa" una sau mai multe din „lacunele” comunicării..
Când se întâmplă asta comunicarea poate lua o întorsătură mare şi se poate
chiar opri.
Cele mai importante trei „lacune” ale comunicării de care trbuie să
vă feriţi sunt:
Oferirea sfaturilor
- spuneţi celeilalte persoane ce să facă în loc să o ascultaţi cu adevărat.
Încercarea de a rezolva problema pentru el în loc de cu el.
 „Ascultă, nu lua asta de la el”
 „Ai uitat să...”
 „Dacă eram în locul tău, eu...”
Emiterea de judecăţi
- criticarea, blamarea, sarcasmul. Nu ajută la rezolvarea problemei, fac
doar cealaltă persoană să se simtă prost şi se poate accentua conflictul.
 „Nu pot să cred că ai lăsat să se întâmple asta. E numai vina
ta”.
 „Straşnic. O altă treabă deşteaptă de-a ta”.
 „E numai vina ta”.
Evitarea problemei
- Glume, întreruperi, schimbarea subiectului în loc de a asculta şi a
confrunta problema
 „Nu lua în seamă”
 „Ce pacoste poate fi. Hai la cumpărături”
 „Citeşte o carte, apoi o să te simţi mai bine”
289
CAPITOLUL 10 – PUNCTE DE
VEDERE ÎN CONFLICTE
Lecţii pe scurt: Elevii vor explora vaiate puncte de vedere (P.O.V) în
situaţii conflictuale şi vor discuta în ce manieră aceste
P.O.V.-uri afectează comportamentul disputanţilor într-
un conflict.
Note: A înţelege perspectivele altor persoane sau punctele lor
de vedere este o componentă esenţială în definirea
conflictelor şi rezolvarea lor. Diferenţele de percepţie
într-un conflict sunt rădăcinile acelui conflict. Această
lecţie introduce conceptul de P.O.V. (points of view) şi a
ochelarilor P.O.V., a lentilelor prin care noi vedem lumea.
Lentilele noastre P.O.V. sunt colorate de catre experienţa,
ţelurile, sentimentele, valorile şi nevoile noastre.
 Identifice diferite puncte de vedere în situaţii
conflictuale;
 Să descrie ce influenţează punctele de vedere ale unei
persoane;
 Să definească problema centrală într-o situaţie
conflictuală bazându-se pe ascultarea punctelor de
vedere ale disputanţilor.
Instrumente: Ochelarii P.O.V.
Vocabular: Nevoi – dorinţele fizice, emoţionale şi psihologice pe care

oamenii doresc să şi le indeplinească;
Valori – credinţele personale şi normele ce ghidează
comportamentul cuiva;
Perspective – punctul de vedere sau părerea unui
disputant.
Etapele lecţiei:
 Adunare (opţional)
 Revizuirea agendei şi a vocabularului
 Introducerea (recapitularea) conceptului ochelarii
P.O.V.
 Exersaţi identificarea P.O.V.-urilor în conflicte
 Orice activitate adiţională pe care o alegeţi
 Evaluarea/revederea punctelor cheie
289
 Încheiere (opţional)
Timp necesar: Pe durata unei ore de clasă (minim 40 minute), în

funcţie de activităţile adiţionale pe care le alegeţi.
Fişă de lucru: Ochelarii P.O.V.; jocul de rol al P.O.V.-urilor (nivel A:

necazuri în pauza de masă, nivel B: eşec la ora de
franceză, nivel C: eşec la psihologia educaţiei); privind
conflictul prin ochelarii P.O.V. (activitate adiţională).
Nivel A/B/C: Adunări (opţional)

(5minute ) Dacă doriţi puteţi alege o activitate de adunare a
grupului.
Nivel A/B/C: Revizuirea agendei şi vocabularului

(10 minute) Scrieţi pe tablă agenda zilei şi revizuiţi-o împreună cu
clasa. Introduceţi în lecţie cuvintele care credeţi că nu
sunt cunoscute de către elevi.
Nivel A/B/C: Introducerea (recapitularea) conceptului

ochelarii P.O.V.
(3 minute) Fişe de lucru: schiţe cu conflicte (nivel A/B/C) de la lecţia
numărul 2: Abilităţi în conflict
Note: Dacă aceasta este o recapitulare pentru elevi,
menţionaţi de la început faptul că acest concept a fost
prezentat deja. Explicaţi că în această lecţie vor
aprofunda conceptul.
1.Scrieţi P.O.V. pe tablă şi explicaţi că este prescurtarea
pentru puncte de vedere. Punctele de vedere reprezintă
maniera în care o persoană vede o situaţie – perspectiva
lor asupra situaţiei sau într-un conflict „varianta lor a
poveştii”
2. Rugaţi doi voluntari să joace roluri legate din schiţele
cu conflicte – fie nivelul A/B/C. În timp ce voluntarii
citesc scenariul, rugaţi clasa să fie atentă pentru a putea
identifica P.O.V.-urile fiecărui personaj. Când actorii sunt
gata, rugatii să prezinte schiţă.
Discuţii:
 Ce crezi tu________că reprezintă P.O.V.? Ce anume a
făcut sau a spus personajul pentru ca tu să te gândeşti la
asta?
asta?
 A exprimat unul din personaje credinţe sau valori
puternice?
 Ce ţeluri are fiecare personaj implicat în acest conflict?
 Ce comportamente de escaladare a conflictului aţi
observat?
289
 Ce credeţi că simte fiecare personaj? De ce credeţi
aceasta?
 În ce manieră afectează sentimentele lor P.O.V.-urile
personale?
Nivel A/B/C: Introducerea sau reluarea P.O.V.-urilor

(alternativ).
(10 minute) Materiale: înainte de începerea orei, aranjaţi cu doi
elevii ca ei să întârzie şi să aducă argumente gălăgioase
în legătură cu ai cui este vina pentru această
întârziere(puteţi de asemeni să folosi)
1. Scrieţi P.O.V. pe tablă şi explicaţi că este prescurtarea
pentru puncte de vedere. Punctele de vedere reprezintă
maniera în care o persoană vede o situaţie – perspectiva
lor asupra situaţiei sau într-un conflict „varianta lor a
poveştii”
2. În timp ce explicaţi conceptul P.O.V. „întârziaţii” ar
trebui să intre. După ce le spineţi că au întârziaţi ei îşî vor
juca rolurile aducând argumente. În timp ce incidentul
atinge punctul maxim al escaladării în conflict strigaţi
„OPRIŢI-VĂ!”
Discuţii:
 Ce aţi văzut că tocmai s-a întâmplat?
 A văzut cineva ceva diferit despre care tocmai am
discutat?
 Cine a început conflictul?
asta?
asta?
 Ce comportamente de escaladare a conflictului aţi
observat?
 Ce credeţi că simte fiecare personaj? De ce credeţi
aceasta?
 Cum se aseamănă această situaţie cu conflicte reale în
care aţi fost implicaţi?
Situaţii alternative:
 Trei elevi intră mai târziu. Le spuneţi că au întârziat şi
le spuneţi să stea jos. Ei se aşează pe podea în faţa clasei.
Le spuneţi „nu acolo”, şi doi dintre ei se agită prin clasă
până găsesc un loc unde să stea. Al treilea elev se duce
spre locul său în patru labe.
 Doi elevi aşezaţi unul lângă altul în faţa clasei se
tachinează unul pe celălalt. Un al treilea, în spatele lor îi
loveşte (uşor) cu ghemotoace de hârtie. Apoi fiecare se
ridică din bancă şi se reaşează de trei ori.
Nivel A/B/C: Discuţii despre ochelarii P.O.V.

(10 minute) Fişe de lucru: ochelarii P.O.V.
289
1. Distribuiţi fişele de lucru şi spuneţile să urmărească
următoare minilectuă despre ochelarii P.O.V.:
Fiecare dintre noi priveşte lumea prin o pereche invizibilă
de ochelari de soare denumiţi ochelarii P.O.V. Tot cea ce
vedem şi experimentăm este filtrat prin această pereche
de ochelari. Câteva aspecte din vieţile noastre contribuie
la colorarea acestor lentile. Cinci dintre „umbrele” de pe
ochelarii P.O.V. sunt: Nevoile, Ţelurile, Experienţele,
Sentimentele şi Valorile.
Nevoile sunt dorinţe fizice şi psihologice ce ne conduc
spre îndeplinirea lor. Ţelurile sunt lucruri pe care vrem să
le realizăm. Experienţele sunt formate din lucrurile care
ni se întâmplă. Sentimentele sunt reacţii emoţionale faţă
de ceea ce noi vedem. Valorile sunt o combinaţie de
credinţe şi lucruri pe care noi le considerăm importante.
Spre exemplu, să presupunem că iţi este foame chiar
înainte de ultima oră de şcoală. Aceasta este o nevoie
fizică care contribuie la P.O.V.-urile tale despre mersul la
această oră. Îţi dezvolţi un ţel de a mânca înainte de a
ajunge în clasă. Vrei să găseşti ceva de mâncare. Ştii din
experienţă că un prieten al tău ţine câteva prăjiturele în
dulăpiorul său, şi mai ştii de asemeni că prietenul tău este
generos. Aşa că îl găseşti pe prietenul tău dar acesta îţi
spune: „Nu, nu mai am decât una şi o păstrez pentu
mine.”Reacţia ta emoţională este una de supărare şi
rănire şi se transformă în furie, deoarece tu crezi cu
putere că prietenii ar trebui să-şi împartă tot. P.O.V. –ul
tău asupra conflictului este acela că prietenul tău te-a
dezamăgit atunci când ai avut nevoie de el, eşti furios şi
trist şi simţi că prietenul tău greşeşte.
2. Puneţi elevii să lucreze în pereche şi să identifice
(timp de două minute fiecare) în câteva exemple despre
cum aceste cinci aspecte le-au colorat lentilele P.O.V.,
ajutându-se de următoarele întrebări. Semnalaţi-le după
scurgerea celor două minute.
Discuţii:
 Ce tipuri de experienţe v-au colorat ochelarii P.O.V.?
 Ce oameni din jurul vostru au contribuit la conturarea
ochelarilor P.O.V.?
 Cum s-au schimbat ochelarii voştrii P.O.V. de când aţi
început gimnaziul?
Nivele A/B/C: Exersaţi identificarea P.O.V.-urilor din

conflicte
(15 minute)
Fişe de lucru: carduri cu jocuri de rol
1. Împărţiţi elevii în două grupe mari, jumătate A
jumatate B, pentru jocul de rol. Explicaţile că de această
dată vor folosi tehnica numită „inversarea rolurilor”, în
care vor începe prin a juca un rol şi vor termina
289
schimbând rolul cu partenerul. Vor avea câte două
minute pentru a juca fiecare rol; înainte de aşi schimba
rolurile vor schimba card-urile cu jocurile de rol.
2. Distribuiţi cardurile cu jocurile de rol atât pentru cei
din A, cât şi pentru cei din B. Oferiţele un minut pentru
aşi citi fiecare rolul apoi puneţi câte un reprezentatnt să
prezinte rolul în clasă. Lăsa-ţii să-şi joace rolurile timp de
două minute apoi opriţii.
Discuţii:
 Cum ai descrie P.O.V.- ul personajului tău?
 Cum ai descrie P.O.V.- ul personajului oponent?
 Ce indicii ţi-a oferit oponentul tău?
3. Puneţi elevii să schimbe card-urile şi lăsaţii un minut
pentru a şi citi noul rol. Lăsa-ţii să-şi joace rolurile timp
de două minute apoi opriţi-i.
Discuţii:
 Acum că aţi schimbat rolurile cum aţi rezuma fiecare
P.O.V.?
 Ce a fost uşor şi ce a fost greu în schimbul de rol? Ce aţi
învăţat din această experienţă?
 În conflicte reale cum încercaţi să descoperiţi care sunt
P.O.V-urile celeilalte persoane?
 Cum aţi combina P.O.V.-urile pentru a clarifica
problema în acest conflict?
Nivele A/B/C: Evaluarea şi rezumarea punctelor cheie

(2 minute) 1.Întrebaţi voluntari ce anume le-a plăcut la lecţia de
astăzi.
2.Împreună cu clasa rezumaţi punctele cheie ale acestor
lecţii:
 Există întotdeauna diferite P.O.V.-uri în fiecare situaţie
conflictuală
 P.O.V.-urile personale sunt precum o pereche de
ochelari de soare prin care noi vedem lumea
 Multe aspecte contribuie la colorarea lentilelor
ochelarilor P.O.V.
Nivel A/B/C: Încheiere (opţional)

(5 minute) Dacă doriţi puteţi opta pentru activitatea de încheiere
Nivel A/B/C: Activităţi adiţionale

(durată
variabilă) Activitate de conflict pentru jurnal
Puneţi elevii să revizuiască câteva dintre conflictele din

jurnalul personal şi să extragă principalele
puncte de vedere din câteva conflicte. Discutaţi cum
diferite P.O.V.-uri pot duce la conflict
289
Nivel A/B/C: Privind conflictul prin ochelarii P.O.V.
(20 minute) Fişe de lucru: privind conflictul prin ochelarii P.O.V.
Notă: aceasta este o bună temă pentru acasă.
Distribuiţi fişele de lucru „privind conflictul” prin
ochelarii P.O.V. Puneţi elevii să lucreze fie în perechi fie
în grupe de câte trei sau patru pentru a completa fişele.
Discutaţi răspunsurile oferite de ei la întrebări apoi
aplicaţi „întrebările discuţiei”, fie pe perechi fie întregii
clase.
Discuţii:
 Aţi avut vreodată un conflict asemănător?
 Ce va colorat ochelarii P.O.V.?
 Cum v-aţi simţi având opinii atât de diferite faţă de
prietenul vostru?
 Cum ar afecta prietenia voastră?
 Aţi fi capabil să rezolvaţi conflictul?
289
NI
VEL:A/B/C
Ochelarii P.O.V.
Fiecare dintre noi priveşte lumea din propria sa perspectivă. E ca şi

cum am privi printr-o pereche invizibilă de ochelari de soare denumită
ochelari P.O.V.. tot ceea ce experimentăm este filtrat prin această pereche de
ochelari. Multe aspecte din viaţa noastră contribuie la colorarea acestor
lentile.
Cinci dintre umbrele ochelarilor P.O.V. sunt:
Experienţe
Valori
Ţeluri
Nevoi
Sentimente
289
NI
VEL:A
Necazuri în pauza de masă
Conflictul: Elevul A este furios deoarece elevul B tot sare peste rândul de la
cantină în pauza de masă. Elevul A la confruntat pe elevul B iar
supraveghetorul de sală i-a trimis la o masă dintr-un colţ pentru a-şi rezolva
problema.
Elevul A: Aproape în fiecare zi elevul B sare peste rândul de la cantină. Este

chair nedrept. Regulile spun să stai la rând. Ai vorbit deja cu profesorii
responsabili dar aceştea se schimbă în fiecare zi şi nimic nu s-a schimbat. De
asemeni, se pare că elevul B opţine tot ceea ce vrea împingându-i pe cei din
jurul său. Elevul are o atitudine ca şi cm ar fi mai bun decât oricare. Ei bine, ai
obosit să tot fii împins. Te-ai săturat!
--------------------------------------------------------
--------
Necazuri în pauza de masă
Conflictul: Elevul A este furios deoarece elevul B tot sare peste rândul de la
cantină în pauza de masă. Elevul A la confruntat pe elevul B iar
supraveghetorul de sală i-a trimis la o masă dintr-un colţ pentru a-şi rezolva
problema.
Elevul B: În fiecare zi un prieten îţi păstrează un loc în faţa rândului pentru a

putea mânca mai devreme. Ai o problemă cu stomacul şitrebuie să-ţi mănânci
prânzul încet sau ţi se face rău. Aşa că trebuie să-ţi începi prânzul devreme.
Profesorii şi ajutoarele de la cantină cunosc problema şi te lasă să sari peste
rând. Câţiva prieteni ştiu deja problema, dar tu nu vrei să ştie toată lumea.
Elevul A te bate la cap mereu. Acesta are o gură mare şi îşi bagă tot timpul
nasul în problemele altora.
289
NI
VEL:B
Ceartă la ora de franceză
Conflictul: Elevul A şi elevul B au o dispută gălăgioasă la ora de franceză.

Profesoara îi separă şi îi trimite pe sală pentru a-şi rezolva problema.
Elevul A: Elevul B este coleg cu tine la ora de franceză şi îţi face tot timpul
necazuri. Acesta se holvează la tine, râde atunci când faci greşeli, mormăie
când pui întrebări iar astăzi ţi-a aruncat cărţile pe podea. Te-ai săturat. Te
simţi penibil în această clasă. Franceza este grea şi tu simţi că ceilalţi elevi te
trag în urmă mult, în special elevul B. Dar tu chiar vrei să înveţi franceza
deoarece bunicii tăi vorbesc franceza şi tu vrei ca ei să fie mândrii de tine.
--------------------------------------------------------
--------
Ceartă la ora de franceză
Conflictul: Elevul A şi elevul B au o dispută gălăgioasă la ora de franceză.

Profesoara îi separă şi îi trimite pe sală pentru a-şi rezolva problema.
Elevul B: Îţi este foarte uşor la ora de franceză şi chiar vrei să înveţi cât de
mult poţi. Ai rude vorbitoare de limba franceză şi vrei ca ele să fie mândre de
tine. Urăşti să trebuiască să aştepţi după elevii mai înceţi, cum ar fi elevul A,
care chiar ţin în loc toată clasa. Elevul A ar trebui să fie într-o clasă specială
pentru elevi slabi. Ştii că ar trebui să fii mai răbdător cu elevi precum A. La
urma urmelor nu eşti cel mai grozav la matematică, dar nimeni din acea clasă
nu te trage în jos. Oricum, eşti frustrat din cauza elevului A pentru că tu chiar
vrei să înveţi.
289
289
NI
VEL:C
Ceartă la ora de educaţie fizică
Conflictul: Elevul A şi elevul B erau gata să pornească o bătaie pe sală.

Profesorul de psihologia educaţiei intervine şi îi duce în cabinetul său pentru a
se răcori. Apoi le ordonă să-şi vorbească şi să-şi rezolve problemele.
Elevul A: Pe sală după ore, elevul B vine la tine, te face tâmpit şi apoi scuipă
pe tricoul tău. Vrei ca el să-şi ceară scuze, şi să-ţi cureţe tricoul. Nu-l cunoşti
prea bine pe elevul B, dar chiar nu ai facut nimic să meriţi asta. Ai mai fost
tachinat până acum la Psihologia educaţiei dar niciodată nu s-a ajuns atât de
departe.
--------------------------------------------------------
--------
Ceartă la ora de educaţie fizică
Conflictul: Elevul A şi elevul B erau gata să pornească o bătaie pe sală.

Profesorul de psihologia educaţiei intervine şi îi duce în cabinetul său pentru a
se răcori. Apoi le ordonă să-şi vorbească şi să-şi rezolve problemele.
Elevul B: Astăzi în clasă elevul A a râs de tine pe parcursul jocului. De

asemeni a râs şi de prietenii tăi. După ore i-ai spus să aibă grijă data viitoare.
Nu ai scupat pe el, ai scuipat pe podea. Nu ai de gând să-ţi ceri scuze şi nici să-
i cureţi tricoul. El are o atitudine de parcă ar fi mai bun decât toţi.
Lipseşte o pagină, 100:

A privi conflictul prin lentilele P.O.V.
289
Capitolul
11 Aplanarea conflictului prin

CAPS
Lecţia Studenţii explorează conceptul de aplanare a conflictului şi învaţă

formula
pe scurt CAPS.
Notă Până acum studenţii au învăţat despre conflict şi despre câteva abilităţi
necesare în aplanarea unui conflict. În această lecţie , ei vor începe să
pună în practică toate informaţiile asimilate. Aplanarea se referă la
inversarea procesului de escaladare a conflictului, astfel fiind posibilă
soluţionarea acestuia. Lecţia se axează pe formula de abordare CAPS.
CAPS este un acronim pentru C-calm, A-acceptul soluţionării, P-
punctul de vedere asupra problemei, S-soluţionarea conflictului. Acest
acronim oferă o cale de reflecţie asupra modului de aplanare.
Obiective Studenţii vor fi capabili să:

 explice acronimul CAPS;
 identifice abilităţile necesare pentru aplanarea conflictului
folosind CAPS;
 aplice această formulă de abordare într-un conflict fictiv.
Instrumente CAPS, mesajele EU, ascultarea activă.
Necesar Ascensorul de conflicte (Abilităţi-lecţia 3)
Vocabular a aplana-procesul prin care un conflict devine mai puţin volatil.
Secvenţele
lecţiei
 Întrunirea (Opţional)
 Agenda şi Revizuirea Vocabularului
 Prezentarea CAPS
 Demonstrarea metodei CAPS
 Utilizarea practică a CAPS
 Activităţi adiţionale
 Evaluarea / Recapitularea punctelor cheie
Timpul Durata unui curs (minimum 40 de minute), în funcţie de activităţile

necesar suplimentare alese.
289
Fişe de lucru Coborând Scara Rulantă a Conflictelor; Studiu de caz: Aplanarea
conflictului (Nivelul A: Ruperea legăturilor „brăţară”; Nivelul B: Canoe,
camping şi conflict; Nivelul C: Tovarăşi prea cool)
Nivel: A/B/C Întrunirea (Opţional)

(5 minute) Dacă doriţi o activitate pentru întrunire, o puteţi alege din anexa A.
Nivel: A/B/C Agenda şi Revizuirea Vocabularului

(3 minute) Scrieţi agenda pe tablă şi revizuiţi-o împreună cu clasa. Explicaţi orice
termeni care ar părea nefamiliari studenţilor.
Nivel: A/B/C Prezentaţi metoda CAPS

(5 minute) Fişă de lucru Coborârea Ascensorului de Conflicte
Notă: Dacă studenţii au mai luat contact cu aceste cunoştinţe,

explicaţi-le de la început, că această lecţie va aprofunda mai bine
conceptul.
1. Recapitulaţi ascensorul de conflicte; pe măsură ce se agravează,

ele escaladează, asemenea unui drum cu liftul. Pentru a
soluţiona conflictul, trebuie să aducem ascensorul la cel mai mic
nivel. Aceasta este aplanarea conflictelor.
2. Desenaţi un ascensor şi apoi adăugaţi patru trepte în jos.

Distribuiţi fişele de lucru. Folosind această diagramă şi fişa,
exemplificaţi metoda CAPS prin următoarea mini-lectură:
Există o formulă pentru aplanarea conflictului numită CAPS.(Denumiţi

treptele cu C, A, P, S.) Aceste litere se referă la: Calm, Accept pentru
soluţionare, Punctul de vedere asupra problemei, Soluţionarea
problemei.
Prima treaptă este cea a Calmului, deoarece nimeni nu poate rezolva

un conflict dacă este furios. A doua treaptă este Acceptul pentru
soluţionare, deoarece este aproape imposibil să vii cu o înţelegere
mutuală dacă una din părţile implicate refuză să coopereze. În a treia
treaptă, cele două persoane trebui să aibă acelaşi punct de vedere
asupra problemei. A patra, odată ce s-au înţeles asupra cărui tip de
conflict acţionează, ei rezolvă problema într-un mod care duce la o
soluţie mutuală agreabilă, sau pe cât mai aproape posibil.
Nivel: A/B/C Demonstraţia CAPS

(10 minute)
1. Citiţi următoarea situaţie conflictuală clasei:
Maria şi Sandra sunt surori si au ajuns în punctul cel mai tensionat al
conflictului. Maria vorbea la telefon cu un prieten. Sandra îi tot cerea
să închidă
telefonul. După ce i-a spus a patra oară, ea a mers şi l-a închis. Acum
ţipă una la cealaltă.
289
2. Cereţi studenţilor să-şi găsească parteneri şi acordă-le două
minute pentru a discuta cum ar putea folosi Maria şi Sandra
metoda CAPS pentru a minimaliza nivelul „ascensorului”. După
două minute, adună clasa înapoi pentru a discuta conflictul aşa
cum este sugerat aici. Pe măsură ce studenţii propun sugestii
pentru fiecare pas, notează-le sugestiile pe diagrama de pe tablă.
Discuţie
 Cum s-ar putea calma Maria şi Sandra? (Accentuaţi faptul că ele

pot fi încă furioase totuşi rămânând cât mai mult posibil calme
pentru a reuşi să discute despre conflict.)
 Ce şi-ar putea spune una celeilalte pentru a rezolva problema?
Care ar fi primul lucru spus de una dintre ele?
 Cum ar descrie fiecare fată situaţia problemă?
 Care ar fi unele din căile de soluţionare?
Nivel : A/B/C Exersaţi în grupuri mici

(20 minute)
Fişă cu referinţă Conflicte CAPS (Nivel A,B sau C)
Notă : Pe măsură ce studenţii fac această activitate în grupuri mici, plimbaţi

printre ei pentru a le oferi asistenţă şi pentru a observa care aspecte ale
abordării CAPS sunt mai problematice pentru ei. Acest lucru vă va
ajuta să ştiţi pe care aspecte să insistaţi mai mult în lecţia viitoare.
1. Împărţiţi studenţii în grupuri de lucru a câte 3 sau 4.Distribuie fişele

cu referinţe CAPS potrivite. Spuneţi fiecărui student să elaboreze un
plan pentru aplanarea conflictului folosind formula CAPS. Acordă-le 1o
minute pentru aceasta, apoi pune-i să discute cu toată clasa.
Discuţie
 Cum a-ţi aplana conflictul vostru?

 Ce idei au fost pentru a calma persoanele?
 Ce modalităţi de „Acceptare a Negocierii” aţi găsit?
 Care sunt perspectivele asupra problemei?
 Ce soluţii posibile a găsit grupul vostru?
2. Altă opţiune: Pune-ţi studenţii în jocuri de rol pentru a folosi

abordarea CAPS în aplanarea conflictelor din studiile de caz
Nivel: A/B/C Evaluarea /Recapitularea punctelor cheie

( 5 minute)
1. Cu ce cunoştinţe credeţi că veţi pleca de la această lecţie?
2. Rezumaţi punctele cheie din lecţie:
 CAPS înseamnă C-calm, A-accept pentru soluţionare, P-
punctul de vedere, S-soluţionarea problemei;
 Sunt necesare abilităţi variate pentru fiecare treaptă a
ascensorului. Am discutat despre abilităţile de calmare.
289
 Următoarele lecţii vor fi dedicate altor aspecte din
aplanarea şi rezolvarea conflictelor.
Nivel: A/B/C Încheiere (Opţional)

(5 minute)
Dacă doriţi o activitate suplimentară alege-ţi din anexa B.
Nivel: A/B/C Activitate Splimentară

(timp variabil) Jurnal de conflicte
Spuneţi studenţilor să-şi aleagă câteva conflicte din Jurnalele lor de

conflicte.
Acestea ar trebui să fie conflicte rezolvate sau oarecum aplanate.
Întrebaţii cum a avut loc soluţionarea. S-a urmat abordarea CAPS sau
dor părţi din aceasta? Cum s-au liniştit disputanţii? Au acceptat să
rezolve problema? Care sunt punctele de vedere împărtăşite? Ce alte
modalităţi de aplanare au observat ei?
F I Ş Ă D E L UC R U P E N T R U E L E V I Nivel
A/B/C
289
Aplanarea ascensorului de conflicte
C – Calm Inspiră adânc

Relaxează-ţi muşchii
Vorbeşte cu tine
Numără invers
Pleacă
A – Acceptul pt. Soluţionare Nu mai spori conflictul

Arată bunăvoinţă
„Hai să vorbim despre asta!”
P – P.d.v. asupra problemei Fiecare îşi exprimă părerea

Foloseşte mesajele „EU”
Foloseşte ascultarea activă
S – Soluţionarea problemei Soluţionarea prin

brainstorming Alege
soluţia „Victorie – Victorie”
Decideţi cum o ve-ţi aplica
FI Ş Ă D E LU C R U P E N T R U E L E V I
289
Nivel A
Ruperea legăturilor „ brăţară”
Folosiţi metoda CAPS pentru a elabora un plan de rezolvare a următorului

conflict:
Maria i-a dat Chee-ei o brăţară a prieteniei acum câteva săptămâni.

Chee o purta în fiecare zi. Dar mai târziu nu prea o mai purta. Cu toate că
Maria şi Chee încă se mai joacă împreună, timpul lor de joacă este mai mic.
Chee spune că asta se întâmplă deoarece trebuie să meargă la şcoala
chinezească în fiecare luni, miercuri şi joi. Însă Marie a văzut-o sâmbătă la
film cu Joyce.
Luni dimineaţa ea s-a dus la Chee şi i-a cerut brăţara prieteniei înapoi.
„Tu nu meriţi o brăţară a prieteniei, pentru că tu nu ştii cum să te porţi cu
prietenii”.
„Ei, nici tu nu eşti o prietenă dacă iei aşa darurile înapoi”, spuse Chee. „ Ia-ţi
prostia asta de brăţară. Oricum numai copii dau brăţări ale prieteniei, şi tu te
porţi ca un copil”.
289
FIŞĂ DE LUCRU PENTRU ELEVI Nive
l B
Canoe, Camping şi Conflict
Folosiţi metoda CAPS pentru a elabora un plan de rezolvare a următorului

conflict:
Chester şi Juan sunt prieteni încă din generală. Juan nu are fraţi sau
surori, şi îi place felul energic de a fi a lui Chester şi faptul că acesta are
întotdeauna o idee pentru a face ceva. Mai târziu Juan a observat că Chester
vrea să facă doar ce vrea el. Nu părea să ia ideile lui Juan în serios.
Ieri, când planificau un weekend în camping, Chester nu la ascultat pe
Juan când acesta a venit cu idea de a închiria o canoe. Juan se decise să nu
mai cedeze de această dată.
„Nu mă asculţi niciodată”, îl acuză Juan pe Chester.
„Ideile tale nu merită să fie ascultate”, spuse Chester. „ Cine vrea să
pedaleze o canoe. E stupid”.
„Bine, spuse Juan. Atunci mergi singur în camping”. Şi îl lasă pe
Chester singur.
289
FIŞĂ DE LUCRU PENTRU ELEVI Niv
el C
Tovarăşi prea cool
Folosiţi metoda CAPS pentru a elabora un plan de rezolvare a

următorului conflict:
Guillermo şi Carlos sunt prieteni din clasa a patra. În ultima vreme,

Guillermo simte că prietenul său, Carlos petrece mai mult timp alături de alţi
copii cool din şcoală. Când sunt numai ei doi, Carlos se poartă ca de obicei -
acelaşi tip de treabă ca întotdeauna. Dar când sunt şi alţi colegi în jur, Carlos
ori nu mai vorbeşte cu el ori îl împinge.
În această dimineaţă el spuse „Toţi îl cunoaşteţi pe Guillermo, nu? Îi
spunem Bunul Guillermo pentru că de acolo îşi face cumpărăturile!” Toţi au
râs, ca şi Guillermo, care a pretins că nu l-a deranjat cu nimic.
Mai târziu Guillermo l-a înfruntat pe Carlos. „Frate, dacă nu sunt
îndeajuns de bun pentru tine şi prietenii tăi şmecheri, spune-mi. N-am nevoie
de tine şi nu am nevoie de porcăriile astea din partea ta”.
289
Capitolul
12 Stiluri de gestiune a
conflictelor
Lecţia Studenţii vor aprecia şase stiluri de rezolvare a conflictului

pe scurt
Notă Instruirea studenţilor în domeniul rezolvării conflictelor îi ajută să

înţeleagă că au mai multe opţiuni în diferite situaţii conflictuale. În
această lecţie vor explora şase stiluri de aplanare a conflictelor: Atacul,
Colaborarea, Compromisul, Cedarea, Evitarea / Amânarea şi Apelul la
Autoritate. La fiecare dintre aceste stiluri se pot observa atât puncte
forte cât şi anumite limite. Atenţionaţi acum studenţii că un stil nu
merge în orice situaţietrbuie să-şi cunoască opţiunile.

 numească şase stiluri de aplanare a conflictului;
 descrie situaţii în care acestea să se potrivească.
Instrumente Stiluri conflictuale
Vocabular Atacul - tentativa de a răni alte persoane prin acţiuni sau cuvinte.
Compromisul – soluţionarea conflictului prin concesii din partea
ambelor părţi.
Victorie-Victorie – rezolvarea conflictului prin satisfacerea ambelor părţi.
Secvenţele Întâlnirea (Opţional)

lecţiei Agenda sau Revizuirea Vocabularului
Prezentarea Stilurilor Conflictuale
Microlaborator: Discutaţi Stilurile Conflictuale
Alte activităţi adiţionale alese
Evaluarea / Recapitularea punctelor cheie
Încheierea (Opţional)
Timpul Durata unui curs (minimum 40 de minute), depinde de activităţile

opţio
necesar nale alese.
Fişe de lucru Şase căi de abordare a conflictului, Scheme ale stilurilor de rezolvare a
Nivel: A/B/C Întâlnirea (Opţional)

(5 minute)
Dacă doriţi o activitate pentru întâlnire, o puteţi alege din anexa A.
289
(3 minute)
Scrieţi agenda pe tablă şi revizuiţi-o împreună cu clasa. Explicaţi termenii
necunoscuţi studenţilor.
Nivel: A/B/C Prezentaţi (sau recapitulaţi) Stilurile Conflictuale

(20 minute) Fişe cu referinţe: Şase căi de abordare a conflictului; Scheme ale
Stilurilor conflictuale.
Notă: Dacă studenţii au mai luat contact cu aceste cunoştinţe, explicaţi-le de

la început, că această lecţie va aprofunda mai bine conceptele.
1. Prezentaţi următoarea mini-lectură / discuţie:
Toate animalele, inclusiv oamenii, sunt echipaţi cu două posibile

răspunsuri într-o situaţie conflictuală. Una este „atacul” iar cealaltă
este „fuga”. Când ne referim la „atac” , aproape întotdeauna ne gândim
la lupta fizică, însă oamenii mai au şi alte metode în afară de acestea.
 Câteva dintre aceste căi ar fi...?
Aproape orice formă de atac este o abordare Victorie –Înfrângere a

conflictului. Una dintre persoane va câştiga mereu pe când cealaltă va
pierde.
La fel şi în cazul „fugii”, aceasta poate fi o fugă reală, fizică, însă poate
lua şi alte forme.
 Unele dintre aceste forme ar putea fi...?
Fuga este aproape mereu o abordare Înfrângere - Victorie a

conflictului. Una dintre persoane pierde deliberat, deci cealaltă va
câştiga automat.
 Daţi exemple de abordare „Accept pentru negociere” pentru
conflictele pe care le-aţi folosit?
2. Distribuiţi fişele cu cele „Şase stiluri de abordare a conflictului”.

Recapitulaţi stilurile.
3. Alegeţi câţiva voluntari pentru a citi sau a interpreta fiecare schemă

a stilurilor. După fiecare schemă, cereţi studenţilor să identifice stilul
prezentat.
Discuţie
 Care ar fi potenţialele avantaje ale fiecărui stil?
 Care ar fi dezavantajele?
 Ce stil întâlniţi mai des în şcoală?
 Dacă ar fi să numiţi fiecare stil cu numele unui animal, care ar fi
aceste nume?
Nivel: A/B/C Microlab: Discutaţi Stilurile Conflictuale

(10 minute) Fişă de lucru Şase căi de abordare a conflictului
289
1. Cereţi studenţilor să formeze grupuri de câte trei sau patru. Daţi
fiecărui stu
dent două minute pentru a răspunde la următoarele cerinţe:
 Ce stil foloseşti mai des? Reuşeşte pentru tine?
 Ai una sau două maniere de răspuns pe care le foloseşti mereu?
 Sunt şi răspunsuri pe care nu le foloseşti deloc?
Atenţionaţi grupurile printr-un semnal atunci când s-au scurs cele

două minute pentru ca fiecare să aibă o intervenţie. După ce au reuşit
toţi studenţii să vorbească, discutaţi activitatea.
Discuţie
 Ce aţi observat atunci când s-a desfăşurat activitatea?
 Sunt şi alte căi de abordare a conflictului care nu au apărut pe
fişe?
 Daţi exemple de abordări „colaborative” folosite de voi în
conflict.
 Ce exemple de „Compromis” aţi folosit?
 Care sunt beneficiile fiecărui stil?
 Dar neajunsurile?
Nivel: A/B/C Evaluarea / Recapitularea punctelor cheie

(5 minute) Rezumaţi punctele acestei lecţii:
 Sunt patru tipuri principale de rezolvare a conflictului: Victorie –

Victorie, Victorie – Înfrângere, Înfrângere – Victorie şi Înfrângere –
Înfrângere.
 Există diferite stiluri de abordare a conflictului însă acestea se
potrivesc în categoriile de Atac, Fugă, Colaborare, şi Compromis.

(5 minute) Dacă optaţi pentru o activitate de încheiere, alegeţi din
Appendix-ul B.
Nivel:A/B/C Activităţi suplimentare

(timp Activităţi din Jurnalul de Conflicte
variabil) Cereţi studenţilor să găsească în jurnalele lor, exemple specifice care să
ilustreze unul sau mai multe stiluri de soluţionare a conflictelor. Apoi
cereţi-le să descrie conflictul în faţa clasei. Ceilalţi studenţi pot
răspunde prin identificarea stilului folosit în exemplificare. O variaţie a
acestei activităţi este de a cere studenţilor să-şi descopere stilul
personal pe parcursul unei săptămâni, cât şi un exemplu din jurnal.
Nivel: A/B/C Exersarea stilurilor

(timp
variabil) După ce studenţii şi-au însuşit conceptele cuprinse în fişele cu
referinţe, împărţiţi clasa în şase grupe. Desemnaţi fiecărui grup unul
dintre cele şase stiluri de abordare a conflictului, fără ca restul clasei să
ştie care este acesta. Apoi cereţi să ilustreze stilul respectiv printr-o
289
scurtă schemă. După ce au terminat, fiecare grupă trebuie să-si
prezinte schiţa în faţa clasei. În final, cereţi-le să identifice stilul
portretizat.
Nivel A/B/C Cel mai potrivit stil este...

(timp
variabil) Această activitate este similară cu cea anterioară, însă în loc de a mai
realiza o schiţă a stilului, studenţii îi vor face „reclamă” ca fiind cea
mai bună modalitate de abordare a unui conflict. După ce termină,
grupele îşi prezintă reclama întregii clase. Aceasta este o metodă bună
de a susţine ideea că toate stilurile au întrebuinţări potrivite.
289
F I Ş Ă D E L U C R U P E N T R U E L E V I Nivel
A/B/C
Şase căi de abordare a conflictului
Atacul
 Lupta fizică
 Ţipătul
 Îl faci pe celălalt să se simtă rău
Colaborarea
 Rezolvarea problemei împreună
 Discutarea situaţiei
 Găsirea unei soluţii acceptată de ambele părţi
 Negocierea
Compromisul
 Fiecare cedează câte puţin
 Nimeni nu primeşte exact ceea ce-şi doreşte
Cedarea
 Accepţi soluţia celuilalt
 Eşti indiferent
 Cealaltă persoană are toată puterea
Evitarea
 Te prefaci că totul este în regulă
 Fugi
 Eviţi persoana respectivă
Apelul la autoritate
 Apelezi la decizia unei autorităţi pentru a încheia disputa
289
FI Ş E D E L U C R U P E N T R U E L E V I Nivel
A/B/C
Schiţe cu stiluri de rezolvare a conflictelor
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
_ _ __
1. Theresa şi Denisa la bibliotecă:
Theresa: Hei, asta e cartea mea. Am rezervat-o săptămâna trecută!
Denisa: Atunci de ce mai este încă pe raft? Eu am luat-o prima.
Theresa: (Plecând nervoasă) Bine, atunci. Eşti atât de insistentă! Eu am rezervat-o

prima.
__ __ __ __ __ __ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _
____
Denisa: Am nevoie de această carte la oră.
Theresa: Eu am rezervat-o şi am de asemenea nevoie. Putem ajunge la o înţelegere?
Denisa: Îmi trebuie vineri. Tu când ai nevoie de carte?
Theresa: Lasă-mă s-o iau eu prima, şi o voi termina până miercuri.
Denisa: Speram să o pot ţine mai mult, dar mă voi împăca cu asta.
_ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
____
Denisa: Îmi trebuie această carte la oră.
Theresa: Dar am rezervat-o eu! Pot dovedi.
Bibliotecarul: Aşa este, Theresa a rezervat-o. Denisa, o poţi avea săptămâna viitoare.
289
FIŞĂ DE LUCRU PENTRU ELEVI
____________________________________________
___
Denisa: Îmi trebuie această carte la oră.
Theresa: Eu am rezervat-o şi am de asemenea nevoie. Putem ajunge la o înţelegere?
Denisa: Scriu un referat şi am nevoie de carte pentru documentare. Am timp doar

până vineri.
Theresa: Trebuie să scriu fişa de lectură a cărţii, şi termenul este vineri. Trebuie să
foloseşti cartea aceasta sau poţi lua informaţiile din altă carte?
Denisa: Desigur, dacă ar fi şi altă carte cu aceleaşi informaţii.
Theresa: Ştiu eu câteva cărţi. Vino, am să-ţi arăt.

____________________________________________
___
Theresa: Hei, dă-mi cartea asta. Am rezervat-o săptămâna trecută!
Denisa: Îmi pare rău. Eu am luat-o prima.
Theresa: Dămi-o! (Se repede la Denisa şi-i smulge cartea din mâini.)
Denisa: Uite ce-ai făcut! Ce nesimţită eşti!
Theresa: (Sarcastică) Mersi pentru carte.

___________________ _________________________
___
Theresa: Denisa, nu lua cartea aceasta. Am rezervat-o săptămâna trecută. Îmi

trebuie la oră.
Denisa: OK. Doar mă uitam la ea. Arată bine. Anunţă-mă când o termini.
289
Capitolul
13 Metoda „Victorie – Victorie” de

soluţionare a conflictului
Lecţia Studenţii vor folosi grila „Victorie – Victorie” în soluţionarea

conflictelor.
pe scurt
Notă Instruirea studenţilor în domeniul rezolvării conflictelor îi ajută să

înţeleagă că au mai multe opţiuni în diferite situaţii conflictuale.
Totodată îi susţinem să folosească o abordarea a conflictului care duce
la o soluţionare„Victorie – Victorie”, astfel ambele părţi obţin ceea ce
doresc. Acest concept este abstract pentru majoritatea studenţilor.
Grila „Victorie – Victorie” oferă studenţilor o bază concretă despre
varietatea soluţiilor posibile într-un conflict.

 definească metodele „Victorie – Victorie”, „Victorie – Victorie” şi
„Înfrângere – Înfrângere”.
 exemplifice fiecare tip de soluţionare a conflictului.
Instrumente Stilurile conflictuale, Grila„Victorie – Victorie”
Vocabular Confruntare – a înfrunta problemele sau situaţiile conflictuale, a lua

măsuri.
Compromis – soluţionarea conflictului prin concesii din partea
ambelor părţi.
Victorie – Victorie” –rezolvarea conflictului prin satisfacerea nevoilor ambelor
părţi.
Secvenţele Întâlnirea(Opţional)
lecţiei Agenda şi revizuirea vocabularului
Prezentarea (sau recapitularea) grilei „Victorie – Victorie”
Activităţi suplimentare
Evaluarea / Recapitularea punctelor cheie
Încheierea(Opţional)
Timp necesar Durata unei ore (minim 40 de minute), în funcţie de activităţile

suplimentare
alese.
116
Fişe de lucru Grila „Victorie – Victorie”; Studiile de caz „Conflicte Victorie-
Victorie”(Nivel
A: Dubla problemă cu TV-ul, Nivelul B: Un proiect ştiinţific cu
probleme,
289
Nivelul C: La ce sunt buni prietenii?)
Materiale Grila superioară„Victorie – Victorie”(opţional)
Nivel: A/B/C Întâlnirea (Opţional)

(5 minute) Puteţi alege o activitate de început din Appendix-ul A.

(3 minute) Scrieţi agenda pe tablă şi revizuiţi-o împreună cu clasa. Explicaţi
termenii
necunoscuţi studenţilor.
Nivel: A/B/C Prezentarea (sau recapitularea) Grilei „Victorie - Victorie

(15 minute)
Fişe cu referinţe Grila „Victorie – Victorie”
Materiale Grila superioară „Victorie – Victorie”
Notă: Dacă studenţii au mai luat contact cu aceste cunoştinţe, explicaţi-le de
la început, că această lecţie va aprofunda mai bine conceptele.
1. Recapitulaţi definiţia conflictului: dispută sau neînţelegere dintre

două sau mai multe persoane. Uneori, aceste dispute cauzează
probleme, pe care apoi oamenii încearcă să le rezolve. Rezolvarea
conflictului este încercarea de a soluţiona problemele create de
conflicte. Oamenii abordează diferite căi de soluţionare.
2. Citiţi clasei următoarea situaţie:
Abe şi Rico sunt doi prieteni care îşi petrec fiecare după amiază
împreună. De obicei îşi închiriază o casetă video şi se relaxează.
Săptămâna aceasta Abe a spus că vrea să meargă la cursul de dansul de
la Centrul pentru Tineri. Rico trebuie să aibă grijă de micul său verişor
care este prea mic să meargă la cursul de dans.
„Frate, ai spus că mă vei ajuta cu asta,” îi spuse lui Abe. „Credeam că

vom sta împreună.”
„N-am chef să pierd dansul doar ca să stau cu un puşti,” răspunse Abe.
„Asta e şansa mea să fac ceva diferit.”
Discuţie:
 Care ar fi problema în această situaţie?
 Ce vrea Abe?
 Ce vrea Rico?
 Cum ar putea să rezolve problema?
 Acea soluţie le-ar ajuta prietenia sau nu?
3. Explicaţi că sunt mai multe căi de a rezolva probleme precum

aceasta. Este mai productiv de a gândi ce anume i-ar ajuta pe fiecare să
obţină ce doresc din acea situaţie. Scrie-ţi pe tablă următoarea Grilă
generală „Victorie – Victorie”.
289
Rico primeşte ceea ce Rico nu primeşte ce vrea
vrea
Abe primeşte ceea ce Victorie – Victorie Victorie - Înfrângere
vrea
Abe nu primeşte ce vrea Înfrângere - Victorie Înfrângere - Înfrângere
4.Plasaţi soluţiile clasei pe schema de sus. Dacă rămân categorii libere cereţi
soluţii posibile. Dacă elevii se blochează, iată câteva sugestii:
Victorie – Victorie Cheamă o altă baby –sitter.

Fac ceva împreună sâmbătă seară.
Rico îşi cheamă un alt prieten vineri.
Victorie – Înfrângere Abe merge la dans şi îl lasă pe Rico
singur.
Înfrângere – Victorie Abe lipseşte de la dans şi stă cu Rico.
Înfrângere - Înfrângere Abe nu se duce la dans, însă îl ajută pe

Rico şi este nemulţumit.
Abe şi Rico nu mai sunt prieteni.
Dansul este anulat.
Discuţie:
 Ce abordare folosesc mai des oamenii: victorie – victorie, victorie –

înfrângere?
 De ce crezi astfel?
 Unde învaţă oamenii să folosească metoda victorie – înfrângere
 Ai fost vreodată într-un conflict pe care l-ai rezolvat prin metoda
victorie – înfrângere? Dar prin metoda victorie – victorie? Dar prin
înfrângere – înfrângere?
Nivel A/B/C Exersaţi folosind schema Victorie - Victorie

(15 minute) Fişă de lucru: Schema victorie – victorie, Casete de studiu cu conflicte
Material: Schema generală Victorie - Victorie, (opţional)
Împărţiţi elevii în grupe de lucru de trei sau patru membri. Distribuiţi

fişele de lucru. Puneţi fiecare grupă să-şi aleagă o casetă de conflict şi
să completeze schema victorie – victorie.
Discuţii
289
 Care a fost una dintre soluţiile voastre victorie – înfrângere?
Dar soluţie victorie – victorie?
 Care soluţie a fost mai uşor de aplicat?
 Care a fost mai greu de aplicat?
 Cum aţi „testat” soluţia victorie – victorie pt. A determina
satisfacţia ambilor parteneri?
Nivel A/B/C Evaluare / Rezumarea punctelor cheie

(5 minute)
1. Ce aspect v-a plăcut la lecţia de astăzi? Ce aţi fi făcut diferit?
2. Rezumaţi punctele acestei lecţiei.
 Există 4 tipuri principale de rezolvare a conflictelor: victorie
– victorie, victorie – înfrângere, înfrângere – victorie,
înfrângere – înfrângere.
 Schema victorie – victorie este un instrument care ne ajută
să găsim diferite modalităţi de soluţionare a conflictelor.
Nivel A/B/C Încheiere (opţional)
( 5 minute)
Dacă doriţi puteţi alege o activitate de încheiere din anexa B.
Nivel A/B/C Activitate adiţională

(timp variabil)
Jurnalul de activităţi conflictuale
Puneţi elevii să aleagă un conflict din jurnalul lor şi să folosească
schema vic
torie- victorie.
289
A/B/C
VICTORIE – VICTORIE VICTORIE – ÎNFRÂNGERE
Ambele persoane obţin ce vor. O persoană obţine ce vrea, însă

cealaltă nu.
ÎNFRÂNGERE – VICTORIE ÎNFRÂNGERE –

ÎNFRÂNGERE
O persoană nu obţine ce vrea, schimb cea

de-a doua obţine.
Nici o persoană nu obţine ceea ce-
şi doreşte.
289
Partea a doua:
Învăţarea strategiei Victorie -
Victorie
289
Capitolul
14 Pachetul puterii personale

Lecţia Studenţii vor identifica componentele puterii personale şi vor explora
modalităţile pozitive şi negative de utilizare a acesteia în diferite situaţii.
Note: Unul din scopurile principale este de a - i face pe adolescenţi să conştientizeze
sensul puterii personale, câtă putere au, cum să îşi utilizeze puterea şi cum să
aibă mai multă putere. Adolescenţii au rar ocazia de a vorbi despre puterea pe
care o deţin, şi nu este de mirare că ei folosesc adesea puterea într-o manieră
ineficientă. Următoarele două lecţii introduc noţiunea de putere personală şi
modul în care ea poate afecta relaţiile interpersonale şi conflictele. În acest
capitol puterea personală este considerată în accepţiunea ei largă, prin
raportare la contextul social.
Obiective: Studenţii vor fi capabili:
 Să definească conceptul de putere;
 Să definească componentele cheie ale puterii personale;
 Să distingă între modalităţile pozitive ş cele negative de utilizare a
puterii;
 Să distingă între „power over” şi „power with”;
Material: Pachetul puterii personale;
Vocabular: „Power over”- A utiliza puterea pentru a domina sau a controla o altă
persoană sau grup; a lua decizii care afectează celelalte persoane sau celălalt
grup fără ca persoana sau grupul să consimtă.
„Power with”- Împărţire a puterii astfel încât persoanele afectate de o decizie
sunt implicate în luarea respectivei decizii.
Secvenţele lecţiei :
 Introducere (opţional)
 Agenda şi vocabularul;
 Discutarea pachetului puterii personale;
 Brainstorming: Utilizări pozitive şi negative ale puterii (Nivelul A),
 Joc de rol: Exerciţii pentru examinarea puterii personale (Nivelul B şi
C);
289
 Evaluare / Sistematizarea elementelor esenţiale;
 Încheiere (Opţional);
Timp Durata unei ore (minim 40 minute), depinzând de activităţile adiţionale
alese.
necesar
Fişe de lucru Pachetul puterii personale, Jocurile de rol (Nivelul B şi C);
Nivelul A/B/C Introducere (Opţional)

(5 minute) Se poate alege o activitate de la Anexa A.
Nivelul A/B/C Agenda şi vocabularul

(2 minute) Scrieţi programul pe tablă şi parcurgeţi- l împreună cu
participanţii.
Introduceţi orice noţiune de vocabular pe care o consideraţi a fi necesară.
Notă: Această lecţie are câteva variante. Va trebui să alegeţi ce aspecte ale puterii
personale doriţi să le discutaţi. Pentru nivelul A vă sugerăm să începeţi cu
discutarea pachetului puterii personale şi apoi să continuaţi cu brainsorming:
Utilizări pozitive şi negative ale puterii. Pentru nivelul B şi C vă sugerăm să
începeţi cu pachetul puterii personale şi să treceţi apoi la jocurile de rol.
Nivelul A/ B/ C Discutarea conceptului de putere personală
(5 minute)
Materiale necesare: Pachetul puterii personale

1. Întrebaţi studenţii ce cuvinte le vin în minte atunci când aud noţiunea de
„putere”.
Ce este puterea? Cine este puternic? Cum devin oamenii puternici? Treceţi
răspunsurile pe tablă. După ce aţi primit câteva răspunsuri explicaţi: „Astăzi
vom vom vorbi despre câteva modalităţi în care se manifestă puterea în cazul
fiecăruia.”
2. Citiţi următorul fragment.
Fiecare dintre noi, încă din copilărie, avem o anumită putere personală.
Putera este importantă pentru fiecare copil. Adolescenţa este o vârstă la care
câştigi mai multă putere personală şi înveţi să o foloseşti într – un mod
constructiv şi într – un mod în care te va ajuta atât pe tine cât şi pe ceilalţi.
289
Puterea nu reprezintă doar un singur lucru: ea este o sinteză de calităţi
asemeni celor pe care tocmai le- aţi enumerat. Împreună aceste calităţi
constituie un alt instrument pentru a face faţă conflictelor. Acest instrument
este ”Pachetul puterii personale”.
3. Distribuiţi materialul despre puterea personală. Elaborarea materialului se
face utilizând următoarea mini lectură.
Aşa cum puteţi vedea în material, Pachetul puterii personale constă în
elemente pe care le putem alege şi pe care le putem controla, elemente cu care
ne-am născut, şi elemente pe care le câştigăm. Pe măsură ce creştem în vârstă
societatea ne oferă tot mai multă putere sub forma drepturilor şi
responsabilităţilor. Cu cât îţi cunoşti mai mult valorile şi credinţele spirituale
cu atât ai mai multă putere personală. Poţi să îţi creşti puterea personală
dezvoltându-ţi talentele şi interesele, şi alegând să îţi foloseşti puterea pe care
o ai într – un mod responsabil. Cu cât ai mai multă putere cu atât devii mai
responsabil.
Cu cât înaintezi în vârstă cu atât vei deţine din ce în ce mai mult control
asupra puterii personale. Dar mereu vei împărţi puterea cu ceilalţi.
4. Adresează următoarele întrebări:
- Care sunt cei cu care împarţi puterea?
- Împarţi puterea cu colegii de la şcoală?
- O dai tu celorlalţi sau o iau ei singuri?
5. Continuă minilectura:
Uneori oferim puterea personală n mod voluntar. De exemplu dacă ai
fost spitalizat pentru o boală serioasă, vei transfera o parte din puteea ta
doctorilor şi asistenţilor. Poţi face acest lucru în mod involuntar pentru că
uneori adulţii decid ce e mai bine pentru tine în anumite momente ale vieţii.
Debutul şcolarităţii este exemplul cel mai bun pentru aceasta. Nu tu alegi să
mergi la şcoală. Acesta este un exemplu despre modul în care ceilalţi au
putere asupra ta şi tu astfel împarţi puterea ta personal. Dar păstrezi totuţi o
parte a puterii personale: de exemplu poţi alege să munceşti din greu cât eşti
în şcoală pentru că tu consideri că ceea ce înveţi acolo îţi va da mai multă
putere mai târziu.
Acestea sunt exemple pozitive pentru transferul controlului puterii
personale. Există de asemenea şi exemple negative. Să faci ceva care ştii că
este greşit pentru a face parte dintr-un grup este un exemplu negativ.
289
Întotdeauna gândeşte – te înainte de a transfera cuiva puterea
personală. Aceasta este o putere pe care o deţii şi ca orice putere ea poate fi
utilizată atât în mod pozitiv cât şi în mod negativ.
Nivelul A Brainstorming: Aspectele pozitive şi negative în folosirea
puterii
(15 minute) Utilizări pozitive şi negative ale puterii
1. Faceţi două coloane pe tablă. În prima coloană treceţi „Utilizări
pozitive ale puterii”, iar în cea de a doua treceţi „Utilizări negative ale puterii”.
Daca participanţii au nevoie de ajutor adresaţi- le următoarele întrebări:
- Ce modalităţi aţi văzut că folosesc copiii pentru utilizarea pozitivă sau
negativă a puterii?
- Când au utilizat oamenii puterea în mod pozitiv sau negativ în relaţia
cu voi?
- Ţi-ai utilizat vreodată puterea în mod pozitiv / negativ_
2. Sintetizaţi şi concluzionaţi brainstorming-ul adresând următoarele
întrebări:
- Dacă cineva ar veni de pe o altă planetă ce i – aţi spune lui / ei despre
utilizarea puteri pe această planetă?
- Cum ţi sintetiza cele două liste?
Nivelul B / C Joc de rol: Scheme pentru Examinarea puterii personale

(15 minute) Materiale pentru jucătorii de rol
1. Roagă nişte voluntari să prezinte jocul de rol intitulat: ”Cine te ajută
la teme”. Explică informaţiile necesare clasei, apoi actorii îşi vor juca rolurile.
Discuţii:
 Ce fel de putere a folosit Cris în acest joc?
 Ce fel de putere a folosit Pat?
 În ce modalitate ai observat că a fost folosită puterea?
 Au folosit puterea într-o manieră pozitivă sau într-o manieră negativă?
 Ce anume arată că a fost folosită într-un mod pozitiv? Dar într-unul
negativ?
 Ce credeţi că se va întâmpla data viitoare când Cris va avea de împărţit
fracţii?
289
 În ce mod pot schimba Cris sau Pat dinamica puterii?
2. În timpul discuţiilor introduceţi conceptul de „power over” şi „power
with”. Scrieţi aceşti termeni pe tablă. Întrebaţi participanţii ce cred ei că
înseamnă aceşti termeni. Dacă nu reuşesc să explice explicaţi termenii după
cum urmează:
- „Power over” – Modalitate de a folosi puterea pentru a domina sau a
controla alte persoane sau grup; a avea putere şi de asemenea a prelua
puterea de la ceilalţi; a lua decizi care afectează alte persoane sau grup fără ca
aceste persoane sau grupul să consimtă. Acest fel de putere corespunde unui
stil agresiv, direct de rezolvare a conflictelor.
- „Power with”- O utilizare colaborativă a puterii , atât cât este posibil,
astfel încât cei care sunt afectaţi de o decizie sunt implicaţi şi în luarea ei.
Amândouă stilurile au atât aspecte pozitive cât şi negative. De exemplu,
dacă eşti baby sitter şi copilul se joacă cu un anumit lucru periculos, ar trebui
să foloseşti puterea „Power over” şi să îi iei obiectul. Apoi poţi discuta cu el
explicându –i că acel obiect este periculos, ceea ce înseamnă să foloseşti
„power with” deoarece împarţi informaţii cu el.
3. Alege un alt joc de rol şi solicită alţi voluntari pentru a-l juca. Cere
clasei să fie atentă la modalităţile de utilizare a puterii. După terminarea
jocului va avea loc o discuţie.
Discuţie:
- În ce modalitate a fost utilizată puterea de persoane diferite?
- În ce situaţie a fost utilizată puterea „power over”? Ce determină
utilizarea pozitivă sau negativă a puterii?
- În ce situaţie a fost utilizată puterea „power with”?
- Dacă ai fi fost direct implicat în situaţie cum ai fi schimbat lucrurile
într-u mod pozitiv?
Nivel A / B / C Evaluare / Sistematizarea elementelor cheie.

(5 minute) Participanţii trebuie să spună câte un lucru pe care l-au reţinut din
lecţie.
Revedeţi şi sistematizaţi pricipalele concepte din lecţie:
- Fiecare are putere personală.
- Puterea poate fi utilizată în modalităţi care pot fi pozitive sau negative.
289
- Trebuie să fim atenţi la modalităţile în care noi şi ceilalţi utilizăm
puterea personală.
Nivelul A / B / C Activităţi adiţionale
(timp variabil) Jurnalul conflictelor

Rugaţi participanţii să scrie una din situaţiile următoare în jurnalul
conflictelor:
- De-a lungul zilei, când eşti rugat să dai toată sau o parte din puterea ta
personală? O dai în mod voluntar sau eşti forţat să o faci? Când o dai ,
ce putere păstrezi pentru tine?
- De-a lungul zilei, ce exemple de utilizări pozitive sau negative ale
puterii găseşti? Ce exemple de „power over” poţi da? Dar de „power
with”? Care sunt consecinţele fiecărui tip de situaţie?
Nivelul A / B / C Microlaborator
(timp variabil) Conceptul de putere este foarte larg şi poate fi discutat în
microlaboratoare. Formaţi grupuleţe şi ghidaţi-vă de următoarele întrebări
pentru a realiza discursul fiecărui grup. Dacă participanţii sunt interesaţi
şi timpul este suficient, repetaţi cu alte serii de întrebări.
 Ce alegeri ai făcut utilizând puterea personală? Ce schimbări ţi-ar
plăcea să faci?
 Ce drepturi ai? Cum îţi exerciţi aceste drepturi?
 Ce responsabilităţi ai? Cum îţi respecţi aceste responsabilităţi?
 Te consideri o persoană responsabilă? Ceilalţi te consideră o persoană
responsabilă? De ce da sau de ce nu?
 Ce cunoştinţe şi deprinderi crezi că îţi pot îmbunătăţi puterea
personală? Ce cunoştinţe şi deprinderi ai vrea să adaugi?
 Descrie o situaţie în care te-ai simţit puternic şi de ce? Descrie o
situaţie în care nu te-ai simţit puternic şi de ce?
289
F I Ş Ă D E L U C R U P E N T RU E L E V I Nivel
A/B/C
PACHETUL PUTERII PERSONALE
Puterea ta personală este împărţită într-o serie de componente. Fiecare

componentă are o serie de aspecte pe care le putem controla şi alte aspecte
pe care nu le putem controla. Întotdeauna facem alegeri în legătură cu
ceea ce vom face cu puterea personală.
Poziţia socială
Aceasta include vârsta, sexul, rasa, etnia şi clasa socială. Acestea nu le poţi
controla şi pot fi utilizate indiferent dacă puterea personală creşte sau
scade. Acestea îţi sunt impuse de poziţia socială.
Deprinderile sociale
Sunt deprinderile de a interacţiona cu ceilalţi oameni. Includ modul de
comunicare, rezolvarea conflictelor, lucrul în echipă, acceptarea
diferenţelor şi luarea deciziilor. Poţi alege să îţi dezvolţi sau să îţi
îmbunătăţeşti aceste deprinderi.
Abilităţi, preocupări şi talente

De exemplu: artele, atletismul sau vorbirea publică. Poţi să te naşti cu
multe dintre acestea, dar poţi alege să le dezvolţi şi să le utilizezi.
Cunoştinţe şi deprinderi
Acestea includ deprinderile academice precum: citit, scris, calcul
matematic şi gândirea critică. De asemenea sunt incluse aici deprinderile
tehnice şi cele specifice profesiei, cum ar fi utilizarea unui computer. Este
posibil să fii nevoit să îţi formezi o serie de noi deprinderi, dar tu alegi cât
de bine ţi le formezi. Cunoştinţele şi deprinderile te fac mai puternic.
289
Drepturi şi responsabilităţi
Ca cetăţean al unei naţiuni tu ai drepturi, dar de asemenea, ai şi o serie de
responsabilităţi corespunzătoare acestora. Tu alegi cum să îţi exerciţi
drepturi şi cum să îţi execuţi responsabilităţile. De asemenea ai drepturi ca
membru al clasei de elevi, ca membru al grupului religios, ca membru al
unei comunităţi.
Auto-cunoaşterea
A te înţelege pe tine însuţi şi a te respecta îţi dă putere. A-ţ cunoaşte
credinţele şi valorile, precum şi priorităţile îţi dă de asemenea putere.
289
B/C
Joc de rol
„Cine te ajută la teme”
Scena: Pat şi Cris sunt elevi. Ei stau împreună în bucătărie şi îşi fac temele.
Cris: Eu renunţ!
Pat: Ce s-a întâmplat?
Cris: E vorba despre tema asta la matematică. Niciodată nu voi şti cum se
împart fracţiile!
Pat: Lasă-mă să văd dacă te pot ajuta! (Pat începe să facă tema).
Cris: Cât de repede le faci! Cum ai obţinut primul răspuns?
Pat: Păi este un pic mai complicat de explicat! De ce nu mă laşi pe mine să
le fac.
Cris: Şi data viitoare ce voi face?
Pat: Probabil vei înţelege cum se rezolvă până atunci. Dacă nu vei veni din
nou la mine să te ajut.
289
F I Ş Ă D E L U C R U P E N T RU E L E V I Nivel
B/C
Joc de rol
Regulile de grup
Scena: Este începutul şcolii la ora de sănătate. Profesoară îi roagă pe elevi

să participe la stabilirea unor reguli de grup.
D-na Poole: M-am gândit că ar fi bine să stabilim împreună o serie de
reguli pentru timpul pe care îl petrecem împreună. Haideţi să încercăm să
stabilim nişte lucruri pe care trebuie să le facem şi pe care nu trebuie să le
facem în timpul acestei ore, pentru a petrece timpul într-un mod cât mai
eficient împreună. Vreo sugestie?
Elev 1: Să nu îi întrerupem pe ceilalţi când vorbesc?
D-na Poole: Eu sunt de acord, ce cred ceilalţi?
Elev 2: Fără teste!
D-na Poole: Eu v-am întrebat ce credeţi despre regula „Fără întreruperi”.
Elev 3: (Întrerupând-o) Fără caiete de asemenea!
D-na Pool: Haideţi băieţi, fiţi serioşi!
Elev 1: Dar în legătură cu dreptul de a spune „Eu refuz”. Avem această
regula la ora domnului Alexandru. Avem dreptul de a decide dacă
participăm sau nu la o discuţie.
D-na Poole: Eu nu ştiu nimic despre regula asta!
Elev 2: Haideţi, de ce vă este frică?
Elev 3: Dreptul de a refuza este foarte important. Vreau să spun că nu poţi
forţa oamenii să vorbească despre lucruri despre care nu vor să vorbească.
D-na Poole: Este adevărat, dar mă tem că se va abuza de asta. Unii copii
vor refuza tot timpul.
289
Elev 2: Asta nu se întâmplă la ora domnului Alexandru. El are încredere în
noi.
Elev 3: Deci, nu aveţi încredere în noi?
D-na Poole: Nu este vorba de încredere. Dacă fiecare refuză să vorbească
nu vă voi putea trece clasa.
Elev 3: Vedeţi, nu are încredere în noi.
D-na Poole: Am spus că nu este vorba de încredere, dar nu accept ideea de
a avea regula de a putea refuza. Să continuăm. Are cineva vreo altă idee de
regulă?
289
F I Ş Ă D E L UC R U P E N T R U E L E V I
Nivel B/C
Joc de rol
Incertitudini despre cariera de piatră
Este o după amiază călduroasă de vară. Marcus, Larry, Jerome şi Randell

ies afară şi încearcă să stabilească ce vor face.
Marcus: Haideţi să mergem să înotăm

Larry: Da...putem merge să înotăm.
Jerome: Nu, eu nu vreau.
Marcus: Haide. Ce eşti tu, găină?
Jerome: Nu, dar este periculos acolo. Anul trecut un copil s-a rănit rău de
pietre...şi poliţia a interzis înotatul acolo.
Randell: (imitând o găină)
Jerome: Foarte amuzant!
Marcus: Tu niciodată nu vrei să faci nimic!
Jerome: Nu vreau să intru în necaz din cauza unei prostii.
Marcus: În regulă...găino...
Randell: Băiatule găină...
Larry: Băieţi, haideţi să găsim un loc unde putem merge toţi.
Marcus: Ce? Şi tu eşti găină?
Larry: Ok, lăsaţi-o baltă. Haideţi să mergem .Ne vedem mai târziu Jerome.
Marcus: La revedere...găino.
Randell: (Imită găina).
289
Capitolul
15 Lupta pentru putere
Rezumat: Elevii de clasa a 7 a şi a 8- a vor analiza a situaţie de luptă pentru putere şi

vor explora conceptele de „power over” şi „power with” în cadrul
conflictelor.
Obiective: Elevii vor fi capabili:
- Să definească şi să distingă între conceptele de „power over” şi „power
with”;
- Să identifice strategii pentru „ruperea frânghiei” în lupta pentru
putere;
- Să explice de ce nimeni nu câştigă cu adevărat într-o luptă pentru
putere;
Vocabular: Constrângere: Actul de a domina sau de a restrânge prin forţă; a face să se

întâmple un lucru prin forţă sau ameninţare;
Lupta pentru putere: Un conflict pentru a obţine puterea; de obicei implică
o încercare de a domina o altă persoană sau grup;
Secvenţele
lecţiei: Introducere (Opţional)
 Agenda şi vocabularul
 Analiza unei situaţii de luptă pentru putere
 Mini lectură despre lupta pentru putere
 Conflictul demonstrativ al Luptei Decisive
 Evaluare / Recapitularea conceptelor cheie
 Încheiere (Opţional)
Timp Durata unei ore de clasă (minim 40 minute) depinzând de activităţile

adiţionale.
necesar:
289
Materiale necesare: „Drama Trauma”
Nivelul B / C Introducere (opţional)

(5 minute) Dacă doreşti să faci asta poţi alege activităţi din Anexa A.
Nivelul B / C Agenda şi vocabular

(2 minute) Scrie agenda pe tablă şi citeşte- o împreună cu clasa. Introdu orice noţiune
de vocabular pe care o consideri necesară.
Nivelul B / C Analiza unei situaţii de luptă pentru putere
(15 minute) Materiale: Două copii ale materialului „Drama Trauma”

Notă: Dacă nu li s-au prezentat elevilor conceptele de „power over” şi „power with”
în lecţia anterioară introduceţi – le acum.
1. Veţi avea nevoie de 2 băieţi şi o fată pentru a juca în piesă, precum şi
un alt elev pentru a if narator. Oricare doi dintre aceşti elevi vă vor
putea ajuta în activitatea Conflictul „Tentativa de război”, dar adesea
obţineţi un impact mai mare dacă utilizaţi aceeaşi doi băieţi care joacă
disputa.
2. Actorii îşi vor juca rolurile aşa cum le sunt date şi apoi se va discuta.
- De ce puteţi spune că aceasta este o luptă pentru putere?
- Cum obţine Marcus puterea?
- Cum obţine Tom puterea?
- Cum obţine D-na Cohen puterea?
- Ce îi face pe Marcus şi pe Tom oameni puternici în această situaţie?
- Ce utilizări negative ale puterii aţi observat în acest schimb?
- Ce utilizări pozitive ale puterii aţi observat?
Nivelul B / C Lectură pentru situaţia de luptă pentru putere

(5 minute) 1. Daţi următoarea lectură
Puterea joacă un rol în fiecare conflict. Majoritatea conflictelor pornesc în
general de la putere, cum ar fi de exemplu a face pe cineva să facă ceva
împotriva voinţei sale. Acestea sunt numite situaţii de „luptă pentru putere”.
289
Situaţiile de luptă pentru putere determină oamenii să folosească puterea
„power over”, modalitate ce nu eate corectă. Pe termen lung nimeni nu câştigă
o luptă pentru putere. Cineva poate câştiga pe termen scurt, determinând pe
cineva să facă ce vrea el, dar în acelaşi timp va avea din partea celuilalt
resentimente, ostilitate şi răzbunare. Asta pentru că de obicei, cel ce câştigă în
lupta pentru putere se foloseşte, de obicei, de resorturile puterii „power over”
ca forţă de constrângere pentru a-i determina pe ceilalţi să facă ce vrea el.
Nivelul B / C Conflictul „tentativa de război”
(10 minute) Materiale: spaţiu liber de câţiva metri

Notă: Va creşte impactul acestei demonstraţii dacă veţi explica mai întâi ceea ce
vreţi să faceţi. De asemenea este recomandat să apelaţi la aceeaşi doi elevi
care au participat la jocul de rol la începutul lecţiei.
1. Lupta pentru putere este ca o tentativă de război. Modalitatea de rezolvare a
conflictului pe care o să v-o prezint se numeşte „Conflictul tentativă de
război”. Elevii X şi Y vă vor arăta cum se desfăşoară. În timp ce veţi urmări
această demonstraţie, gândiţi-vă la jocul de rol pe care tocmai l-aţi văzut.
2. Unul dintre elevi va întinde frânghia până la capăt. Alţi elevi vor întinde
frânghia pe o distanţă de aproximativ 6 picioare. Doi elevi nu vor intra în
conflict şi vor spune următoarele lucruri în timp ce vor împinge frânghia:
primul împinge frânghia şi spune: „da, tu vei....”. Al doilea elev împinge şi
spune: „nu, nu vreau”. Şi aşa vor trage frânghia unul de la altul până când li se
va spune să se oprească. La un moment dat luaţi capătul frânghiei şi
înconjuraţi-i pe cei care sunt în mijloc. Când frânghia este utilizată în
întregime, opriţi tentativa de război şi spuneţi: „Problema cu lupta pentru
putere este că fiecare poate să finalizeze legat fiind într-un mare nod”.
3. Continuaţi să explicaţi:
O luptă pentru putere este ca o tentativă de război. Ea începe atunci când
cineva oferă cuiva celălalt capăt al frânghiei (faceţi asta unui elev) şi acea
persoană îl ia. Apoi lupta începe şi de cele mai multe ori nu duce nicăieri.
Important este atunci să recunoaştem când celălalt ne dă capătul frânghiei.
Făcând aceasta el încearcă să ne controleze. Iar tu nu trebuie să fii controlat.
Nu poate apărea o luptă pentru putere dacă celălalt nu ridică celălalt capăt al
frânghiei. Dacă îl prinzi fără să îţi dai seama rupe-l cât poţi de repede.
Aminteşte-i fraza: „Rupe frânghia”. Când rupi frânghia tu şi adversarul tău
289
puteţi alege o modalitate mai constructivă de a rezolva conflictul. Poţi folosi
puterea „power with” în loc de „power over”.
Discuţie:
 Care sunt situaţiile în care ai participat la o luptă pentru putere?
 Poţi da exemplu de o situaţie de luptă pentru putere în care cineva a
câştigat pe termen scurt dar a pierdut pe termen lung?
 Poţi da exemplu de o situaţie de luptă pentru putere care s-a soluţionat
prin utilizarea puterii „power with”?
Nivelul B / C Evaluarea / Sistematizarea conceptelor cheie

(5 minute)
1. Ce anume aţi reţinut din această lecţie?

2. Revedeţi şi repetaţi conceptele cheie ale lecţiei:
 Puterea poate fi utilizată atât într-o manieră pozitivă, cât şi într-o
manieră negativă;
 Lupta pentru putere este asociată cu utilizarea puterii „power over”, iar
pe termen lung nimeni nu poate câştiga din lupta pentru putere;
 O luptă pentru putere este ca o tentativă de război;
 Fii atent atunci când cineva vrea să te atraă să prinzi capătul frânghiei.
Dacă ai făcut-o încearcă să rupi frânghia;
(timp variabil) Jurnalul Conflictelor

Elevii vor scrie în jurnal despre utilizarea puterii în cadrul conflictelor pe care
le-au avut.
Rugaţi-i să caute exemple de luptă pentru putere de-a lungul unei zile.
Rugaţi-i să analizeze exemplele date răspunzând la una sau două din
următoarele întrebări:
 Cum s-au finalizat aceste lupte: prin utilizarea puterii „power over” sau
„power with”?
 Cine câştigă şi cine pierde?
 A rupt cineva frânghia? Care a fost efectul?
289
F IŞ Ă D E L UC R U PE NT RU E LEV I
Nivel B/C
Drama Trauma
Roluri:
Narator
Marcus: elev
Tom: elev
D-na Cohen: supervizorul clubului de dramă

Naratorul: Marcus şi Tom sunt membri ai clubului de dramă şi sunt
singurii membri ai comitetului de selecţie. Piesele sunt alese de comitetul
de selecţie, iar luna trecută ei au citit peste 30 de piese. Ei încearcă să facă
alegerea piesei finale.
Marcus: Cred că nu mai încape nici o discuţie că piesa „On with your life”
este piesa cea mai potrivită.
Tom: Ei na...
Marcus: Ce vrei să spui cu asta?
Tom: Vreau să spun că u este o piesă bună...ci poate chiar cea mai rea
dintre toate pe care le-am citit.
Marcus: Eu credeam că este grozavă şi că ar trebui să o jucăm.
Tom: Îţi place doar pentru că a scris-o prietena ta!
Marcus: Hai lasă-mă în pace! Nu are nimic de a face cu asta!
Tom: Da...bine.
Marcus: Eu spun să facem piesa asta.
Tom: Şi eu spun că nu o vom face pentru nimic în lume.
Marcus: Eu sunt director şi eu ar trebui să am ultimul cuvânt de spus în
legătură cu asta.
289
Tom: Nu aşa spun regulile. Regulile spun că trebuie să fim de acord.
Deci care este cea de-a doua alegere?
Marcus: Aceeaşi piesă!
Tom: Uit-o pe asta!
Marcus: Ştii că ţi-am făcut o mulţime de favoruri.
Tom: Nu este vorba de favoruri. Trebuie doar să găsim o piesă bună.
Marcus: Asta este o piesă bună.
Tom: Hai să nu mai vorbim despre piesa asta. Nu o facem şi gata.
Marcus: Ba da, o facem.
Tom: Nu...nu o facem.
Marcus: Ba da.
D-na Cohen: (Bate din palme pentru a le atrage atenţia) Ce se întâmplă
băieţi?
Marcus: Teribil! Nu putem fi de acord ce piesă să alegem.
D-na Cohen: Vreţi să decid eu pentru voi?
289
Capitolul
16 A lua decizii responsabile
Rezumat: Elevii discută despre luarea unor decizii responsabile, şi apoi învaţă şi
exersează o metodă de luare a deciziilor.
 identificarea paşilor în luarea deciziilor;
 enumerarea criteriilor în funcţie de care o decizie responsabilă;
 Exersarea paşilor şi criteriilor în luarea unei decizii;
Materiale: Luarea deciziilor ABCDE, Ghidul de luare a deciziilor personale;
Vocabular: A evalua: A determina importanţa, mărimea sau valoarea unui lucru sau
situaţie; a judeca, a analiza, a înţelege.
Criteriu: Standardele utilizate pentru luarea unei decizii, linie de orientare
pentru judecăţi şi decizii.
 Introducere (opţional);
 Agenda şi vocabular;
 Discutarea luării unei decizii responsabile;
 Introducerea secvenţei ABCDE;
 Direcţii pentru luarea unei decizii responsabile;
 Evaluare / Sistematizarea elementelor esenţiale;
 Încheiere (Opţional);
Timp necesar: Durata unei ore de clasă (minim 40 minute) depinzând de activităţile
adiţionale alese.
Materiale necesare: Luarea deciziilor ABCDE, Direcţii de luare a deciziilor personale
Nivelul A / B / C Introducere
(5 minute) Dacă doriţi puteţi alege a activitate din Anexa A
Nivelul A / B / C Agenda şi vocabular

289
(5 minute) Scrieţi agenda pe tablă şi parcurgeţi- o împreună cu elevii. Introduceţi în
cadrul lecţiei orice noţiune de vocabular pe care o consideraţi necesară
Nivelul A / B / C Discutaţi despre luarea unei decizii responsabile

(10 minute)
1. Cereţi elevilor să scrie o listă de decizii pe care le au luat în ziua

respectivă. Scrieţi-le pe tablă. Punctaţi faptul că întotdeauna luăm
decizii despre ceea ce spunem şi facem.
2. Întrebaţi: Cum luăm deciziile Există un proces prin care luăm deciziile
despre:
 Cum ne facem sau nu temele?
 Lângă cine vei sta la prânz?
 Ce activităţi vei face cu prietenii?
Nivelul A / B / C Prezentaţi procesul de luare a deciziilor ABCDE

( 5 minute)
Notă: Elevilor cărora li s-a introdus noţiunea anul trecut , reamintiţi-le doar
paşii principali şi apoi treceţi la partea aplicativă.
1. Daţi elevilor următorul fragment:
De fiecare dată când luăm o decizie parcurgem mai mulţi paşi. Este posibil
să nu fim de fiecare dată conştienţi de acest lucru. Probabil aţi auzit pană
acum de diferite proceduri de rezolvare a conflictelor. Rezolvarea
problemelor şi luarea deciziilor reprezintă aproape acelaşi lucru.
Amândouă presupun: definirea problemei, stabilirea modalităţilor de
rezolvare a problemei, alegerea unei soluţii, evaluarea deciziei.
2. Distribuiţi materialul „Luarea deciziilor ABCDE”. Este un model al
procesului de rezolvare al problemelor. A fost adaptat în format ABCDE
pentru a fi mai uşor de reţinut.
A: Analizează şi defineşte problema.
B: Brainstorming pentru găsirea soluţiilor posibile.
C: Caută soluţia potrivit ghidului de luare a deciziilor.
D: Demarează acţiunea / pune soluţia în practică.
E: Evaluează decizia luată
289
3. Purtaţi o discuţie despre procesul de luare a deciziilor.
- Ai tendinţa de a lua deciziile imediat sau te gândeşti mai mult înainte
de luarea unei decizii? Cum este afectat procesul de luare a deciziilor de
acest aspect?
- De ce crezi că se vorbeşte de decizii personale? Este acest proces diferit
în cadrul unui grup? În ce fel?
Nivelul A / B / C Orientări pentru luarea unei decizii conştiente

(10 minute)
Notă: Dacă elevii au discutat anul trecut despre aceste aspecte treceţi direct la
activitatea practică.
1. Rugaţi elevii să se gândească la o parte din deciziile pe care le-au luat
de curând.
2. Întrebaţi clasa: Ce este o decizie „responsabilă”? Cereţi să scrie o listă
de cuvinte care le vin în minte atunci când se gândesc la o decizie
responsabilă.
3. Distribuiţi materialul „Ghid pentru luarea unor decizii responsabile”.
Citiţi-l împreună şi apoi puneţi următoarele întrebări:
 În ce măsură această listă seamănă cu lista voastră?
 Sunt unele criterii mai mult sau mai puţin importante decât altele?
 Pe care dintre aceste criterii le-aţi utilizat?
 În ce moment apar acestea în cadrul procesului de luare a unei decizii?
 De ce crezi că se vorbeşte despre deciziile personale? Ar fi aceste
aspecte diferite în cazul luării unei decizii în cadrul unui grup?
Nivelul B / C Activitate: Luarea deciziilor responsabile

(15 minute)
1. Împărţiţi grupul în patru.

2. Scrieţi următoarele întrebări pe tablă: Fiecare membru al grupului
trebuie să răspundă în trei minute la ele:
- Un exemplu de situaţie în care ai luat o decizie responsabilă. De unde
ai ştiut că e o decizie responsabilă.
- Un exemplu de situaţie când ai luat o decizie iresponsabilă şi de unde ai
ştiut că este iresponsabilă.
289
- Un exemplu de situaţie în care nu ai ştiu ce decizie să iei.
- Un exemplu de situaţie în care ai luat o decizie pentru a face pe plac
unui prieten şi apoi ai regretat.
- Un exemplu de situaţie în care ai luat o decizie pentru a face pe plac
părinţilor.
Trebuie să respectaţi timpul acordat fiecărui elev, şi anume 3 minute.
3. Discutaţi cu toată clasa:
- De ce factori trebuie să ţineţi cont înainte de luarea unei decizii?
- În ce mod este legată luarea deciziilor personale de puterea personală?
Nivelul A / B / C Evaluarea şi aprofundarea elementelor cheie:

(5 minute)
1. Întrebaţi elevii ce anume au reţinut din lecţie.
2. Recapitulaţi elementele principale ale lecţiei:
 Luăm decizii tot timpul.
 Luarea deciziilor poate fi uşurată de procesul ABCDE:
E: Evaluează decizia luată
Deciziile trebuie evaluate în funcţie de o serie de criterii pentru a putea spune
că sunt responsabile. Câteva criterii pentru ca o decizie să fie considerată
responsabilă:
- Este legală?
- Este împotriva regulilor locului în care mă aflu?
- Este imoral? Este conform cu credinţele mele religioase?
- Poate să mă rănească pe mine sau pe ceilalţi?
- Mă voi simţi bine după asta?
- Este sigur?
- Cum m-aş simţi dacă cineva mi-ar face asta?
Jurnalul conflictelor.
Rugaţi elevii să scrie despre una din următoarele situaţii în jurnalele lor:
289
- O decizie pe care au luat-o pentru a le face sau a nu le face plăcere
prietenilor şi cum a afectat asta relaţia cu ei?
- O situaţie în care au luat o decizie cu încăpăţânare şi de ce cred că au
fost încăpăţânaţi?
289
A/B/C
Luarea deciziilor ABCDE
Acesta este un proces pentru luarea deciziilor personale:

E: Evaluează decizia luată.
289
A/B/C
Ghid de luare a deciziilor personale
Acestea sunt criteriile ce pot fi utilizate pentru a determina în ce măsură o

decizie personală este responsabilă.
1. Este legală sau este împotriva legii?
2. Este acceptabilă sau este împotriva regulilor?
3. Este moral? Este împotriva credinţelor şi valorilor mele?
4. Mă ajută pe mine sau pe ceilalţi sau este dăunătoare atât pentru mine
cât şi pentru ceilalţi?
5. Mă voi simţi bine după asta sau îmi va părea rău?
6. Este sigură sau este periculoasă?
7. Cum m-aş simţi dacă cineva mi-ar face asta?
289
Capitolul
17 Cererile şi Nevoile Reale

Rezumat: Elevii vor învăţa să distingă între cereri şi nevoile reale.
Note: Această lecţie va duce elevii la un nivel mai ridicat de înţelegere, încercând
să identifice cererile şi nevoile reale (acestea sunt cunoscute în rezolvarea
conflictelor drept poziţii şi interese). Cererile (sau poziţiile) sunt ceea ce
oamenii spun că vor atunci când se află într-un conflict. Nevoile reale (sau
interesele) Sunt motivele pentru care vor acele lucruri, nevoile, dorinţele,
preocupările şi temerile. Cererile sunt în general exclusive, şi în cadrul
conflictelor oamenii se blochează la acest nivel, ne ştiind cum să continue.
Fiind capabili să distingem între cereri şi nevoile reale putem depăşi acest
impas.
 Definească conceptele de cereri şi nevoi reale.
 Să identifice cererile şi nevoile reale în diferite situaţii de conflict.
 Să reîncadreze nevoile reale negative într-un limbaj pozitiv.
Instrumente: Cererile şi nevoile reale
Vocabular: Cereri: Ce spun oamenii că vor într-o situaţie de conflict.

Nevoi reale: Motivul pentru care ei emit acele cereri; nevoile lor, dorinţele,
preocupările şi temerile.
 Introducere (opţional)
 Agenda şi vocabular.
 Introducerea sau repetarea conceptelor de cereri şi nevoi reale.
 Activitate practică: Identificarea cererilor şi a nevoilor reale.
 Alte activităţi adiţionale.
 Evaluare / Recapitularea elementelor cheie.
 Încheiere (opţional)
Timp necesar: Durata unei ore de clasă (ini 40 minute), depinzând de activităţile
adiţionale alese.
289
Materiale necesare: Studii de caz pentru cereri şi nevoi reale (Nivelul A: Problemele
gemenilor cu tv, Nivelul B: Probleme cu proiectul la Ştiinţe, Nivelul C: La ce
sunt buni prietenii?); Jocurile de rol cereri şi nevoi reale (Nivelul B: Conflictul
cu clownul clasei, Nivelul C: Conflictul alegerea părţilor).
Fişe de lucru:
Nivelul A: „trebuie să privesc acest show la TV”
Nivelul B: „Eu fac toată munca”
Nivelul C: Nu poţi vorbi astfel despre ea”
Nivelul A / B / C Introducere (opţional)

(5 minute) Dacă doriţi puteţi alege o activitate din Anexa A

(3 minute) Scrieţi programul pe tablă şi parcurgeţi-l împreună cu clasa. Introduceţi
orice noţiune de vocabular care consideraţi că nu este familiară elevilor.
Nivelul A / B / C Prezentaţi Conceptele de Cereri şi Nevoi Reale
(15 minute). Materiale: Studii de caz. (Nivelul A, B sau C)

Notă: Dacă elevii sunt deja familiarizaţi cu aceste concepte anunţaţi-i că în cadrul
acestei lecţii vor face o aprofundare a lor.
1. Explicaţi elevilor că aceste exerciţii îi vor ajuta să aprofundeze mai
mult diferite situaţii. Distribuiţi elevilor studiile de caz reamintindu-le
că au mai lucrat cu aceste studii de caz la capitolul 13.
2. Arătaţi planşele cu Cereri şi nevoi reale. Citiţi cele două cereri. Explicaţi
că acestea sunt cereri, adică ceea ce cei doi aflaţi în conflict spun că vor.
3. Întrebaţi: De ce credeţi că fiecare dintre ei emite aceste cereri? Pentru
fiecare personaj încercaţi să obţineţi răspunsuri de la mai mulţi elevi.
După ce elevii şi-au exprimat părerea citiţi ce apare pe studiul de caz şi
comparaţi ceea ce au spus elevii cu replicile de pe foi.
4. Scrieţi termenii de „Cereri” şi „Nevoi reale” pe tablă şi explicaţi că
cererile sunt ceea ce oamenii spun că vor într-o situaţie conflictuală.
Nevoile reale reprezintă motivele pentru care ei cer acele lucruri:
nevoile lor, dorinţele, preocupările şi temerile. Deseori oamenii se
blochează pentru că nu îşi exprimă decât cererile şi nu analizează şi
289
nevoile reale. Lecţia de azi ne ajută să putem identifica Cererile şi
nevoile reale.
Discuţie:
 Daţi exemple de câteva cereri pe care le auziţi zilnic la şcoală;
 Care ar putea fi nevoile reale din spatele acestor cereri?
 În ce mod ajută analiza nevoilor reale la rezolvarea conflictelor?
 Cum afectează sentimentele nevoile reale?
Nivelul B / C Activităţi practice pentru identificarea Cererilor şi Nevoilor Reale
(15 minute)
Materiale: Jocuri de rol pentru Cereri şi Nevoi Reale (Nivelul B / C)
1. Rugaţi doi elevi care să joace o situaţie de conflict. În timp ce actorii îşi
citesc rolurile pentru a le interpreta citiţi clasei priul paragraf din jovul
de rol care explică despre ce conflict este vorba. Rugaţi actorii să joace
conflictul. De asemenea rugaţi-i să folosească toată informaţia dată.
2. După terminarea jocului de ro purtaţi următoarea discuţie.
Discuţie:
 Care au fost cererile în acest joc de rol?
 Cum ar putea să rezolve ei conflictul bazându-se pe Cereri?
 Ce Nevoi Reale puteţi identifica?
 Gândiţi-vă la definiţia Nevoilo Reale: nevoi, dorinţe, preocupări,
temeri. Vă puteţi gândi la alte posibile Nevoi Reale?
 Ce dificultăţi putem întâmpina în identificarea Nevoilor Reale?
 Dacă aţi fi fost unul din cele două personaje cum aţi fi identificat
Nevoile reale ale celuilalt?
 Cum l-aţi lăsa pe celălalt să vă cunoască Nevoile Reale?
3. Cereţi elevilor să vină cu o soluţie pentru rezolvarea conflictului, luând
în considerare Nevoile Reale ale fiecăruia dintre cei doi. Timp de lucru
2 minute.
Discuţie:
1. Ce soluţii aţi găsit?
2. În ce mod sunt diferite aceste soluţii faţă de soluţiile bazate pe Cereri?
3. În ce mod cunoaşterea Nevoilor Reale este utilă?
289
Nivelul A / B / C Evaluare / Sistematizarea elementelor cheie
(2 minute)
1. Întrebaţi elevii ce anume au reţinut din această lecţie?

2. Recapitulaţi elementele esenţiale ale lecţiei.
- Cererile sunt ceea ce oamenii spun că vor în cazul unui conflict
- Nevoile Reale sunt motivele pentru care oamenii au nevoie de lucrurile
pe care le cer: nevoile lor, dorinţele, preocupările şi temerile.
Nivelul A / B / C Încheiere (opţional)

(5 minute) Dacă doriţi puteţi alege o activitate din Anexa B.
(Timp variabil) Jurnalul conflictelor

Cereţi unui elev să aleagă un conflict din jurnal şi să descrie Cererile şi
Nevoile Reale ale partenerilor. Au rămas partenerii la nivelul cererilor sau
au trecut la nivelul Nevoilor Reale? În ce mod ar fi putut rezolva conflictul
dacă ar fi ţinut cont de Nevoile Reale?
Nivelul A / B / C Scrieţi conflicte comice.
(Timp variabil) Rugaţi elevii să creeze conflicte comice în care personajele vorbesc
despre Cererile şi Nevoile lor Reale. Trebuie să treacă mai întâi Nevoile
Reale pentru fiecare personaj într-un balon. Apoi trebuie să se explice cum
personajele trec de Cereri şi îşi explică unul altuia Nevoile Reale.
289
F I Ş Ă D E L U C R U P E N T R U E L E VI Nivel
Problemele gemenilor cu televizorul
Terry şi Diana sunt fraţi gemeni. Amândoi sunt la gimnaziu. Diana stă pe
canapea şi se uită la TV. „Filmul ăsta va fi bun”, gândeşte ea. Exact ceea ce
îmi trebuie pentru a uita de cearta cu fetele din sala de gimnastică. Terry
apare alergând în cameră.
„Diana trebuie să folosesc televizorul acum. Este o emisiune pe care
trebuie să o urmăresc pentru ora de studii sociale, şi a început acum 5
minute.”
„Este despre Războiul Civil, şi dacă nu îl urmăresc o să am necazuri. Am de
făcut tema asta pentru că am nevoie de un credit suplimentar. Sunt destul
de slab la obiectul ăsta şi dacă nu fac tema asta nu va fi bine. Ştii şi tu cum
e!”
„Ei bine, eu am fost prima, şi măcar odată trebuie să câştig şi eu. Şi mai
mult poţi privi emisiunea la televizorul părinţilor. Sau înregistreaz-o. Am
avut o zi grea şi chiar am nevoie să mă uit la filmul ăsta.
„Televizorul lor nu merge bine. Haide Diana, chiar am nevoie de ajutorul
tău.”
289
Nivel B
Probleme cu proiectul la Ştiinţe
Mara şi Reggie trebuie să lucreze împreună la o temă pentru ora de Ştiinţe.

Ele se cunosc de câţiva ani, dar nu au mai lucrat împreună până acum. Nu
sunt nici foarte bune prietene.
Proiectul trebuie predat în două săptămâni şi vor primi notă pentru el. O
parte din notă va fi dată pentru conţinutul proiectului, iar cealaltă pentru
cât de bine au lucrat împreună.
După două zile de lucru Reggie este supărată pe Mara. Lui Reggie îi place
să se gândească mult timp înainte de a face un lucru, şi urăşte ca lucrurile
să fie făcute în ultimul moment. Dar nu reuşeşte să o convingă şi pe Mara
să facă asta. Ele au stabili în prima zi că proiectul va fi despre energia
solară, şi amândouă au început să caute materiale. Dar ele nu au decis ce
fel de proiect va fi, cine şi ce va face, cât de mare va fi proiectul, ce bucăţică
va face fiecare, etc. Asta o înnebuneşte pe Reggie.
„Eu nu voi face toate astea singură” îi spune ea Marei.
„Vrei să te relaxezi? Mai avem o săptămână şi jumătate. Îl vom termina.”
Răspunde Mara.
„Când îl vom termina? Mai avem doar o săptămână şi jumătate!”
„Stilul meu este diferit de al tău!” spuse Mara. „Trebuie să citesc cărţile şi
să îmi fac o imagine despre cum va arăta proiectul. Dar nu îţi fă griji,
proiectul va fi gata la timp!”
289
Nivel C
La ce sunt buni prietenii?
Christopher şi Suzanne sunt prieteni şi petrec timpul într-un grup de

prieteni comun. Într-o zi au început să vorbească despre o problemă pe
care Suzanne o avea cu o fată Ouida pe care Christopher o plăcea şi a
invitat-o vineri să iasă în oraş.
Christopher spune: „Ştii, ea este chiar drăguţă!”
„Eu nu spun că nu este drăguţă” protestează Suzanne „Spun doar că am o
problemă cu ea. Are o anumită atitudine câteodată”
„Ei bine...mă supără când vorbeşti aşa despre o persoană pe care o plac.
Asta înseamnă lipsă de respect atât faţă de mine cât şi faţă de ea.”
„Deci dacă am o problemă cu cineva nu pot vorbi cu tine despre asta, chiar
dacă suntem prieteni de atâta timp? Nu îmi place când cineva pe care îl
presupuneam prieten nu mă ascultă.”
Christopher răspunde nervos: „Nu vreau să vorbeşti aşa despre Ouida!”
„Nu îmi poţi spune despre ce să vorbesc şi despre ce nu!” izbucneşte
Suzanne.
289
F I Ş Ă D E L U C R U P E N TR U E L E V I Nivel
Cereri şi Nevoi Reale Generale
Vreau să mă uit la TV
acum!
Mă uit la filmul ăsta aşa că uită!
Am nevoie de un credit suplimentar

la obiectul ăsta!
D-na Reed mi-a dat această şansă.
Vreau să îmi păstrez imaginea în faţa
ei!
Vreau să simt că sora mea mă sprijină
când am nevoie de asta!
Am nevoie să mă relaxez după ziua de

azi!
Fetele alea mi-au rănit sentimentele şi
vreau să uite de asta!
Vreau să fie şi cum vreau
eu, măcar o dată!
289

Nivel B
Cereri şi Nevoi Reale Generale
Eu fac toată munca! Felul meu de a fi e diferit de al tău!
Vreau o notă bună.

Urăsc să termin în ultimul
moment. Mă face
să mă simt rău.
Îmi place să lucrez stadial,
Vreau o
pe toată perioada.
notă bună!
Trebuie să las lucrurile să
se sedimenteze pentru o
vreme.
Îmi
place să lucrez în ritmul
meu: uneori repede,
uneori mai lent.
289

Nivel C
Cereri şi Nevoi Reale Superioare
Nu poţi vorbi aşa despre Quida!
Nu-mi spune tu despre cine pot vorbi!
Îmi place Ouida.

Vreau să fie respectată.
Mi-e frică că va crede că
sunt de acord
cu Denisa.
Nu vreau să mă simt
prins la mijloc.
Aş vrea să îmi placă Ouida, dar ea face

acest lucru dificil. Am nevoie de cineva
cu care să vorbesc. Mi-e frică că mă
îndepărtează de prietenii mei.
289

Nivel B
Conflictul – clownul clasei
Conflictul (explicaţi grupului): Profesorul are un conflict cu elevul A

care vorbeşte şi glumeşte mult la ore. Ieri profesorul a ţipat la elevul A,
care a işit din clasă. Acum ei se întâlnesc faţă în faţă.
Profesorul: Ai o clasă cu câţiva elevi care fac probleme. Elevul a este ca şi
clownul clasei, Vorbind şi deranjând mereu orele. Totodată îi încurajează
şi pe alţi elevi să facă la fel. Eşti fpoarte frustrat datorită lipsei de respect
din partea lor. Chiar dacă nu îţi place să ţipi şi tratezi elevii cu calm şi
maturitate, ieri ai avut o ieşire. Ai ţipat la elevul A în faţa întregii clase.
Elevul iese din clasă spunând că nu se mai întoarce. Acum lucrurile s-au
mai liniştit şi te întâlneşti faţă în faţă cu elevul A.
Conflictul: Profesorul are un conflict cu elevul A, care vorbeşte şi

glumeşte la ore. Ieri profesorul a ţipat la elevul A, care a ieşit din clasă.
Acum ei se întâlnesc faţă în faţă.
Elevul A: Ai senzaţia că profesorul te învinovăţeşte pentru orice problemă
ce apare în clasă. Ţi se pare că indiferent de munca pe care o faci, iei o notă
slabă. Bineînţeles obişnuieşti să glumeşti mult dar ai un simţ al umorului
foarte dezvoltat. Îţi place să atragi atenţia, dar nu atât încât să se ţipe la
tine. Când profesorul a ţipat la tine ieri, ai fost făcut de râs în faţa tuturor.
Nu eşti de acord cu asta.
289
Nivel C
Conflictul - Alegerea părţilor
Conflictul (explicaţi grupului): Elevul 2 are un prieten / o prietenă pe

care părinţii lui / ei nu o plac. Elevul 2 vrea ca elevul 1 să îl / o ajute să îi
mintă pe părinţi. Ei vorbesc despre asta acum.
Elev 1: Prietenul tău, elevul 2, are un prieten / o prietenă pe care părinţii
lui / ei nu îl / o acceptă. Elevul doi te roagă să îi minţi pe părinţii lui / ei în
legătură cu locul în care se află. Ai mai minţit odată pentru el / ea dar nu
te-ai simţit bine. Vrei să îţi păstrezi prietenul / prietena dar nu crezi că e
bine să minţi. Mai mult crezi că părinţii au un motiv să aibă părerea pe
care o au. Crezi că elevul 2 ar putea face altceva mai bun.
Conflictul: Elevul 2 are un prieten / o prietenă pe care părinţii lui / ei nu

o plac. Elevul 2 vrea ca elevul 1 să î ajute minţindu-i pe părinţii lui / ei. Ei
vorbesc despre asta acum.
Elevul 2: Părinţii tăi nu vor să te vadă cu prietenul / prietena ta. Tu l-ai
rugat pe prietenul tău cel mai bun, elevul 1, să îi mintă pe părinţii tăi
despre locul în care eşti. Tu crezi că este în regulă să minţi dacă o situaţie
este nedreaptă. Mai mult prietenii ar trebui să fie mereu unul lângă celălalt
şi să se ajute la nevoie. Tu ai face la fel pentru elevul 1. El / ea deja te-a
ajutat odată minţind aşă că de ce nu a r mai face-o odată?
289
Capitolul
18 Cererile ş Nevoile Reale în
Conflict
Rezumat: Elevii vor distinge între Cereri şi Nevoi Reale şi vor folosi aceste informaţii
în rezolvarea conflictelor.
Note: A învăţa cum să distingi între Cereri şi Nevoi Reale este o deprindere
importantă pentru oricine vrea să rezolve conflictele într-un mod mai
eficient. Poate fi de asemenea o deprindere greu de format. Această lecţie
propune o serie de exerciţii practice de a identifica Cererile şi Nevoile
reale, atât în studii de caz cât şi în viaţa reală.
- Să identifice cererile şi Nevoile reale într-o situaţie de conflict;
- Să discute Cererile şi Nevoile Reale din situaţii concrete de viaţă;
Instrument de lucru: Cereri şi Nevoi Reale
Vocabular: Cereri: ceea ce spun oamenii că vor într-o situaţie conflictuală;
- Nevoi reale: Motivul pentru care ei cer acele lucruri; nevoile, dorinţele,
preocupările, temerile;
- Introducere (opţional);
- Agendă şi vocabular;
- Găsiţi Cererile ascunse;
- Microlaborator: Identificarea Cererilor şi Nevoilor Reale;
- Orice altă activitate adiţională;
- Evaluare / Sistematizarea elementelor cheie;
- Încheiere (opţional);
Timp necesar: Durata unei ore de clasă (minim 40 de minute), depinzând de
activităţile adiţionale alese.
(5 minute)
Dacă doriţi puteţi alege orice activitate din Anexa A.
289
(3 minute) Scrieţi planul pe tablă şi parcurgeţi-l împreună cu elevii. Explicaţi orice
noţiune de vocabular care consideraţi că nu este familiară elevilor.
Nivelul A / B / C Găsiţi Cererile ascunse
(15 minute)
1. Explicaţi că uneori Cererile pot semăna cu Nevoile Reale. Citiţi

următoarele situaţii elevilor.
Shawna şi Marc lucrează împreună la un proiect de spre Războiul Civil. Ei
au găsit câteva jurnale din acea perioadă şi par să înţeleagă exact cum au
trăit tinerii în acea perioadă.
Shawna ar vrea să pună toate informaţiile într-o piesă de teatru. Ea ar vrea
să devină actriţă. Marc urăşte însă ideea cu piesa de teatru. Nu îi place să
stea în faţa oamenilor şi nici nu se pricepe la asta. Mereu i-a fost frică ca
ceilalţi să nu râdă de el. A fost luat peste picior în trecut şi vrea să evite
acest lucru. El vrea să scrie un raport, fără nimic legat de teatru, dar şi fără
alte riscuri.
Shawna nu este deloc încântată de ideea asta. Ea este şi o bună scriitoare,
dar cu toate acestea notele ei la Studii sociale nu au fost foarte bune. Ea
este sigur că dacă vor dramatiza cu siguranţă vor primi amândoi notă
maximă.
2. Scrieţi următoarele pe tablă:
Shwana spune „eu vreau să...” Marc spune: „Eu vreau
să...”
Iau o notă bună. Iau o notă bună.
Să facem o piesă. Să evităm să ne facem de râs.
Să atragem atenţia. Să facem ceva sigur.
Să facem ceva la ce sunt bună. Să facem un raport.
Să jucăm în faţa clasei. Să nu facem o piesă.
Să evităm riscurile.
3. Identificaţi care sunt Cererile şi care sunt Nevoile Reale. Reamintiţi

definiţia fiecăruia.
Discuţie:
289
- Priviţi la replicile Shwanei. Care credeţi că sunt Cereri? (Să facem o
piesă; Să o jucăm în faţa clasei;)
- Ce anume din lista lui Marc reprezintă Cereri? (să facem un raport, să
nu facem o piesă).
De ce este important să distingem între Cereri şi Nevoi reale?
Nivelul A / B / C Microlaborator: Identificarea Cererilor şi Nevoilor
reale
(15 minute)
1. Elevii vor forma grupuri de câte trei sau patru. Fiecare elev va avea 2
minute pentru a răspunde la următoarele:
- Cererile şi nevoile mele într-un conflict au fost...
- Cererile şi nevoile reale ale persoanei cu care am fost în conflict au
fost...
- Cererile şi nevoile Reale au afectat conflictul nostru astfel....
Cronometraţi fiecare elev.
2. Discutaţi apoi cu tot grupul.
3. Discuţie:
- Ce aţi observat în timp ce aţi răspuns la cerinţele de mai sus?
- Cum e să vorbeşti despre Cereri şi Nevoi Reale?
- Aţi întâmpinat dificultăţi în identificarea Cererilor şi a Nevoilor Reale?
Nivelul A / B / C Evaluare / Sistematizarea elementelor cheie.

(5 minute)
1. Întrebaţi elevii ce au reţinut din această lecţie.

2. Sistematizaţi elementele cheie ale lecţiei:
- Cererile sunt ceea ce oamenii spun că vor atunci când se află în conflict;
- Nevoile Reale sunt motivele pentru care ei vor acele lucruri; nevoile,
dorinţele, preocupările, temerile;
- Este mai productiv să negociezi la nivelul Nevoilor Reale decât la cel al
Cererilor.

(5 minute) Dacă doriţi puteţi alege o activitate de încheiere din Anexa B
289
(timp variabil)
Jurnalul Conflictelor
Elevii vor alege un conflict din jurnalul lor şi vor descrie Cererile şi Nevoile
Reale ale celor două părţi. Cei doi au rămas la nivelul cererilor sau au
avansat la nivelul Nevoilor Reale. În ce mod pot rezolva conflictul luând în
considerare Nevoile Reale?
Nivelul A / B / C Scrieţi Nevoi Reale comice

(timp variabil)
Elevii vor crea conflicte comice în care personajele vorbesc despre Cererile
şi Nevoile lor Reale. Vor scrie mai întâi nevoile Reale ale fiecăruia. Şi apoi
ei vor trebui să arate cum cei doi se ceartă de la Cererile lor şi îşi explică
Nevoile Reale.
Nivelul A / B / C Vocea Nevoilor Reale
(15 minute)
Rugaţi un elev să vină în faţa clasei şi să pretindă că este o persoană aflată

într-un conflict. Acesta trebuie să emită în faţa clasei o cerere. Odată ce
cererea este emisă, alţi elevi se vor aşeza în spatele acestuia şi vor spune
posibile nevoi asociate cererii, utilizând pe cât posibil formularea: „Am cu
adevărat nevoie...”. De exemplu, dacă cererea este: „Mai bine ai înceta să
spui prostii despre mine sau altcineva!” nevoia reală poate fi: „Am cu
adevărat nevoie de o bună reputaţie!”, „Am cu adevărat nevoie de
respect!”, „Am cu adevărat nevoie să simt că pot avea încredere în prietenii
mei”, „Am cu adevărat nevoie să...”.
289
Capitolul
19 Începerea negocierii
Rezumat: Elevii vor utiliza un proces de negociere bazat separat pe Cereri sau Nevoi
Reale şi vor dezvolta soluţii luându-le în considerare pe amândouă.
Note: Negocierea este un proces colaborativ prin care oamenii îşi soluţionează
disputele. Elevii vor trebui să îşi amintească de o serie de conflicte din viaţa
personală. În acest fel vor conştientiza că negocierea este un proces important
care ne ajută foarte mult în procesul de rezolvare a conflictelor.
 Să identifice paşii negocierii „victorie – victorie”;
 Să exerseze negocierea în jocuri de rol;
 Să enumere cinci tipuri de negociere;
 Să descrie cum poate fi utilizată negocierea în conflictele reale;
Instrument: Negocierea
Necesare: Cereri şi Nevoi Reale (Lecţia 17)
Vocabular: Negocierea - O încercare colaborativă de rezolvare a unei probleme.
- Introducere (opţional)
- Microlaborator: Introduceţi sau recapitulaţi conceptul de negociere
informală.
- Introducerea sau recapitularea conceptului de negociere formală.
- Exerciţii practice pentru negociere.
- Evaluarea / Sistematizarea elementelor cheie
- Încheiere (opţional)
Timp necesar: Durata unei ore de clasă (minim 40 minute), depinzând de activităţile
adiţionale alese.
Fişe de lucru: Negocierea victorie – victorie

(5 minute) Dacă doriţi puteţi alege o activitate de la Anexa A.
289
(3 minute) Scrieţi agenda pe tablă şi citiţi-o împreună cu elevii. Introduceţi orice
noţiune de vocabular pe care o consideraţi a nu fi familiară elevilor.
Nivelul A / B / C Microlab: Prezentaţi /recapitulaţi negocierea informală
(10 minute)
Notă: Dacă aceasta este o recapitulare, explicaţi-le elevilor că aceasta va fi o

aprofundare.
1. Explicaţi că negocierea este o modalitate de rezolvare a conflictelor în
care persoanele discută pentru a ajunge la o înţelegere comună. Nu
există o a treia parte care ajută la negociere, ci doar cei doi ajung la o
soluţie comună. Oamenii negociază informal tot timpul.
2. Împărţiţi clasa în grupuri de 3 sau 4. Fiecare grup trebuie să aleagă o
persoană care să fie reporter. Fiecare elev din cadrul grupului are 5
minute să vorbească despre următoarele lucruri:
- Un exemplu de situaţie în care am negociat cu un priten sau cu un
membru al familiei este...
- Soluţia a fost...
- Ceea ce am simţit în legătură cu negocierea şi cu soluţia găsită a fost...
3. Toţi elevi vor discuta cu reporterii răspunzând la următoarele
întrebări:
- Despre ce tipuri de negociere s-a vorbit în cadrul grupului vostru?
- A dus negocierea la soluţii satisfăcătoare?
- Când întâmpină oamenii dificultăţi în a negocia?
- Ce le place oamenilor la negociere?
Nivelul A / B Prezentarea sau recapitularea conceptului de negociere
formală
(5 minute).
Fişă de lucru: Negocierea victorie - victorie

1. Explicaţi elevilor că o modalitate de a ajunge mai uşor la negocierea
informală este să practici un tip mai formal şi mai structurat de
negociere, şi anume, negocierea victorie - victorie.
2. Distribuiţi fişa de lucru, explicându-le elevilor că vor urma această
procedură de lucru pentru a rezolva un conflict. Discutaţi paşii
negocierii victorie- victorie.
289
Nivelul A / B / C Exerciţii practice pentru negociere
(15 minute)
1. Rugaţi elevii să formeze din nou grupurile de la activitatea anterioară.

Expuneţi-le următoarea situaţie:
Fiecare grup tocmai a câştigat o excursie gratuită oriunde vor pentru două
săptămâni. Există doar trei condiţii:
1) Trebuie să folosească procesul de negociere victorie-victorie pentru a
decide unde vor merge.
2) Pot merge doar într-un singur loc, şi trebuie să meargă împreună şi să
stea împreună.
3) Toţi trebuie să fie de acord cu locul ales, precum şi cu mijlocul de
transport pentru a ajunge acolo.
(Cu alte cuvinte cele două săptămâni nu pot fi împărţite spunând: vom
petrece 3 zile în Florida, apoi 3 în Italia, 3 la bunica Mariei, etc. ). Li se vor
acorda elevilor 8 minute pentru a negocia.
2. Daţi elevilor 8 minute pentru a negocia, apoi discutaţi modul în care s-
a desfăşurat negocierea. Dacă nu termină mai acordaţi-le două minute
dar nu mai mult. Vor învăţa oricum din experienţă chiar dacă nu vor
termina.
Discuţie:
- Ce aţi observat în legătură cu încercarea de a ajunge la un acord?
- A fost uşor pentru grup?
- Ce a fost dificil?
- V-aţi amintit să analizaţi Cererile şi Nevoile Reale?
- Cum v-aţi simţit când aţi ajuns la o înţelegere?
- Cum v-aţi simţit cei care nu aţi ajuns la o înţelegere?
Nivelul A / B / C Evaluarea / Sistematizarea elementelor cheie
(5 minute)
1. Întrebaţi elevii ce anume au reţinut din această lecţie.

2. Sistematizaţi elementele cheie:
- Negocierea este o modalitate prin care oamenii îşi rezolvă singuri
conflictele;
- Există negociere formală şi negociere informală;
289
- Ambele forme de negociere au la bază Cereri ce rezultă din Nevoi
Reale, iar găsirea soluţiei presupune luarea în considerare a Nevoilor
Reale a ambilor părţi.
- Anumite comportamente favorizează procesul de negociere: a nu emite
Cereri şi a analiza Nevoile Reale, a asculta şi a nu întrerupe, a respecta.

(5 minute) Dacă doriţi puteţi alege o activitate de la Anexa B
(Timp variabil) Jurnalul conflictelor
Rugaţi elevii să dea exemple de negociere informală. Cereţi-le să descrie acest

tip de negociere şi să îl compare apoi cu negocierea formală, de tip victorie -
victorie. Există situaţii când oamenii urmează aceeaşi paşi în negocierea
informală ca în cea formală?
289
A/B/C
Negocierea victorie – victorie
1. Identificaţi -vă Cererile şi Nevoile Reale
2. Prezentaţi-le apoi celeilalte persoane şi ascultaţi şi Cererile şi Nevoile

Reale ale acesteia.
3. Căutaţi soluţii posibile.
4. Eliminaţi soluţiile inacceptabile.
5. Alegeţi o soluţie care ia în considerare Nevoile Reale ale ambilor

parteneri.
6. Faceţi un plan de acţiune.
289
Capitolul
20 Mai multe despre negociere
Rezumat Elevii folosesc un proces de negociere bazat pe separarea cererilor de nevoile

reale şi dezvoltă soluţii pe care le consideră importante pentru ambele părţi.
Note Negocierea victorie-victorie provoacă studenţii să folosească toate abilităţile

de rezolvare a conflictelor pe care ei le-au învăţat. În această lecţie studenţii
vor continua să practice un proces formal de negociere victorie-victorie. Mai
întâi ei evidenţiază caracteristici ale negocierii bazat pe experienţa lor în
negociere, după care vor realiza un joc de rol al procesului de negociere.
Obiective Elevii vor fi capabili să:

 Identifice paşii în procesul de negociere victorie-victorie;
 Să practice negocierea în jocul de rol;
 Să numească caracteristici ale negocierii;
Instrumentul conflictului Negocierea
Condiţie esenţială Cereri şi Nevoi Reale (Lecţia 17)
Vocabular Negocierea – O abordare colaborativă de a rezolva probleme
Secvenţa de lecţie
 Adunarea (opţional);
 Introducerea (sau trecerea în revistă) negocierii;
 Discutarea caracteristicilor negocierii;
 Practicarea negocierii;
 Alte activităţi adiţionale pe care le alegeţi;
 Evaluarea /Trecerea în revistă a punctelor principale;
 Încheierea (opţional);
Timpul necesar Perioada unei lecţii (minimum 40 minute), ea depinzând de

activităţile adiţionale incluse.
Fişe de Sfaturi pentru o bună negociere; Jocul de rol privind negocierea victorie -
lucru victorie (Nivelul A: Responsabilitatea bibliotecii, Nivelul B: Un conflict scurt,
Nivelul C: Interzicerea din cauza notelor), Activitate adiţională Catastrofa
din cauza regulamentului vestimentar de la Vogueville (Directorul,
Profesorul, Părintele, Elevul).
Nivelul: A/B/C Întrunirea (opţional)

(5 minute) Dacă doriţi, alegeţi activitatea de adunare de la anexa A.
Nivelul: A/B/C Agenda şi trecerea în revistă a conceptelor
289
(3 minute)
Scrie ordinea de zi pe tablă şi trece-o în revistă cu clasa. Explică orice concept
din lecţie care credeţi că este necunoscut elevilor.
Nivelul: A/B/C Discutarea caracteristicilor negocierii

(5 minute)
MAPE Sfaturi pentru o bună negociere
1. Discutaţi ci elevii problemele sau capcanele pe care ei le-au observat în
negocierea de vacanţă în Lecţia 19 (sau în altă negociere în care au fost
implicaţi).
 Care aspecte au dus la o agravare a conflictului?
 Ce a contribuit sau ar putea să contribuie la agravarea
conflictului?
 Ce comportamente au făcut (sau ar putea să facă) persoanele
aflate în conflict să devină mai furioase?
 Ce aspecte ajută la rezolvarea conflictului?
 Ce comportamente au făcut (sau ar putea să facă) persoanele
aflate în conflict să devină mai puţin furioase?
2. Distribuiţi mapele ce cuprind „Sfaturile pentru o bună negociere” şi
discutaţi asupra lor. Capătă ele sens în viziunea elevilor plecând de la
experienţa lor de negociere? Au mai completat această mapă?
Nivelul: A/B/C Exersarea negocierii

(30 minute)
Fişe de lucru Situaţii de negociere puse în practică prin intermediul jocului de rol
(Nivelul A, B sau C)
Observaţie: Această activitate a fost creată pentru grupuri mai mari, dar ea
poate fi pusă în aplicare şi pe grupuri mici.
1. Explicaţi clasei că vor participa la un joc de rol ce va implica
negocierea. Acest joc de rol este diferit de ceea ce ei ştiu deoarece va
implica întreaga clasă. Fiecare din clasă va interpretat un rol.
2. Împărţiţi elevii în două grupe de mărime aproximativ egală. Oferiţi
fiecărui elev din primul grup primul rol de negociere de la cele trei
nivele; la fel şi în cazul celui de-al doilea grup, numai că acum oferiţi
rolul doi de negociere de la cele trei nivele.
3. Descrieţi-le elevilor Negocierea de tip victorie-victorie şi cereţi-le să
determine care sunt Nevoile Reale şi Cererile. Alegeţi o persoană din
grup care va nota ceea ce vor spune elevii.
4. După cinci minute veţi avea o reprezentare a cererilor şi a nevoilor

reale din fiecare grup .
5. După 5 minute clasa oferă soluţii prin metoda brainstormingului

pentru a rezolva conflictul. Aceste soluţii sunt notate pe tablă. Amintiţi
elevilor că scopul braistormingului este de a reuni cât mai multe idei
posibile, fără a le judeca.
6. După cinci minute încheiaţi braistormingul. Rugaţi elevii să se întoarcă

la grupurile lor. Explicaţi-le că vor trebui să încerce aceste soluţii
pentru a vedea dacă ele satisfac sau nu Nevoile Reale ale unui grup sau
altul. Sunt trei modalităţi de validare a soluţiilor: Nici o şansă (trageţi o
289
linie peste ea), Poate (scrieţi un semnul întrebării în dreptul ei),
Posibilitate mare (subliniere a ideii).
7. Fiecare grup analizează soluţiile, eliminând soluţiile care nu sunt bune,

dar nu după criterii de genul „Nu îmi place” sau „Nu va merge”. Ei
trebuie să argumenteze de ce le elimină. Scopul este acela de a găsi
soluţia care să satisfacă Nevoile Reale ale ambelor părţi.
8. Când evaluarea se termină elevii se reunesc. Cereţi-le să vadă soluţiile

cu o posibilitate mică şi pe cele cu o posibilitate mare şi să vadă dacă
există o soluţie care să satisfacă Nevoile Reale ale ambelor părţi.
9. O singură soluţie este dezvoltată, soluţie ce va fi pusă în aplicare prin

intermediul jocului de rol.
10. Dacă elevii nu au găsit nici o soluţie sau au eliminat toate posibilităţile
în timpul perioadei de evaluare reveniţi şi cereţi-le să reevaluare
sugestiile eliminate. Insistaţi pe faptul că este important să ai multe
soluţii pentru a putea alege soluţia care este satisfăcătoare pentru toate
persoanele implicate (victorie-victorie).
DISCUŢIE
 Ce aţi observat la procesul de negociere?
 Care parte a procesului este mai dificilă?
 Care parte este mai uşoară?
 Care paşi din acest proces sunt mai importanţi pentru voi?
 Cum ar arăta o negociere informală?
Nivelul: A/B/C Activitatea „Jurnalul conflictului” – creaţi un joc de

rol
(timp variabil)
Observaţie: Poate fi o bună temă.
Folosind un conflict din jurnalul conflictelor, elevii vor trebui să scrie un joc
de rol care să implice negocierea conflictului. De asemenea elevii pot realiza
jocuri de rol ce au loc în lumea afacerilor, a sportului, în istorie ş. a. prin care
să exerseze negocierea plecând de la jocul de rol „Catastrofa din cauza codului
vestimentar”.
289
A/B/C
SFATURI PENTRU O BUNĂ NEGOCIERE
1. Staţi în afara conflictului

Arătaţi respect.
Evitaţi cuvinte şi comportamente care ar putea genera conflicte.
2. Discutaţi despre Nevoile Reale în loc de Cereri

Când auzi o cerere spuneţi: „Pare că sună ca o cerere.”
Întreabă: „Ce doreşti într-adevăr?”
3. Ascultaţi
Nu întrerupeţi sau nu acţionaţi în timp ce celălalt vorbeşte.
Folosiţi ceea ce cunoaşteţi despre ascultarea activă.

289
Nivel A
RESPONSABILITATEA BIBLIOTECII
Rolul în negociere nr. 1: Sandy
Tu şi Anton aveţi un conflict deoarece Anton a pierdut o carte de la

bibliotecă. Aţi folosit cartea la un referat pe care l-aţi scris împreună. Tu ai
luat cartea de la bibliotecă , iar Anton a împrumutat-o de la tine şi nu a
mai dus-o la bibliotecă. Biblioteca ţi-a trimis acum o adeverinţă prin care
se precizează că ai întârziat în aducerea cărţii. Dacă nu vei duce cartea va
trebui să plăteşti o amendă. Tu nu ai bani pentru a plăti amenda. Anton
este de regulă un bun prieten, dar acum te-a surprins. Ţi-a făcut plăcere să
lucrezi împreună cu Anton la referat.
Rolul în negociere nr. 2: Anton
Sandy spune că tu ai pierdut o carte pe care a împrumutat-o de la

bibliotecă pentru a face un referat împreună. Tu eşti sigur că ai returnat
cartea înainte de data solicitată. Tu simţi că Sandy încearcă să arunce vina
pe tine. De obicei tu uiţi sau pierzi lucruri. Dar de data aceasta eşti sigur că
nu este vina ta că s-a pierdut cartea. Îi-a făcut plăcere să lucrezi cu Sandy
la referat şi aţi fost întotdeauna prieteni buni. Va distruge acest lucru
prietenia voastră?
289
Nivel B
CONFLICTUL SCURT
Rolul în negociere nr. 1: Mama
Tom doreşte să stea afară cu prietenii lui până mai târziu. Dumneavoastră
spuneţi „NU”. Acest aspect a determinat o stare de tensiune în casă, iar
comunicarea dintre dumneavoastră şi Tom este foarte dificilă. Deşi Tom
este un copil cuminte vă este teamă să nu facă prostii şi să aibă astfel
probleme. Vă este teamă pentru siguranţa lui şi simţiţi că dumneavoastră ca
părinte sunteţi responsabilă să ştiţi unde este. Tom are note bune şi doriţi să
nu se schimbe. Aveţi încredere în Tom, dar nu îi cunoaşteţi toţi prietenii lui
şi astfel nu puteţi avea încredere în ei. Vă nemulţumeşte starea de tensiune
din casă şi doriţi să discutaţi cu Tom despre aceste lucruri.
Rolul în negociere nr. 2: Tom
Tu doreşti să stai cu prietenii tăi până mai târziu şi să nu îi spui de fiecare

dată mamei tale unde eşti. Dar mama ta spune „NU”. Ai note bune şi îţi
doreşti în continuare să ai la fel. De asemenea îţi doreşti în continuare să îi
ajuţi la treburile casei. Simţi că ai dovedit că poate avea încredere în tine şi
simţi că şi prietenii tăi sunt persoane de încredere. Tu ştii că se spune „nu”
la lucruri periculoase şi stupide. Nu poţi înţelege cum de alţi copii de vârsta
ta au atâta libertate şi tu nu ai. Atmosfera din casă este tensionată, iar tu şi
mama ta nu aţi comunicat bine despre nici un lucru săptămâna aceasta.
289
Nivel C
CONSEMNAT DIN CAUZA NOTELOR
Rolul în negociere nr. 1: Kindra
Eşti în această şcoală de câteva luni şi îţi este foarte greu să îţi faci prieteni.
Eşti nefericită şi îţi este foarte greu să te concentrezi asupra şcolii. Recent ai
picat un test la matematică şi ţi-a fost foarte greu să accepţi acest lucru. Nu
ai picat în viaţa ta un test la matematică! Simţi că te prăbuşeşti iar părinţii
tăi te lasă. Mama ta este doctor iar tatăl tău este avocat, iar ei consideră că tu
trebuie să ai întotdeauna note bune. Tatăl tău ţi-a interzis să foloseşti
telefonul şi să te plimbi două săptămâni. Dar tu tocmai ai început să te
împrieteneşti cu nişte fete populare în şcoală. Cum poţi să ai prieteni dacă
nu eşti lăsată să te plimbi sau să suni? A avea prieteni este mai important
decât să ai note bune la şcoală.
Rolul în negociere nr. 2: Tatăl

Dumneavoastră consideraţi că a munci din greu înseamnă a avea succes la
şcoală şi în viaţă. Atât dumneavoastră cât şi soţia aţi muncit din greu pentru
a ajunge unde sunteţi acum; dumneaei este doctor iar dumneavoastră
sunteţi avocat. Kindra a avut întotdeauna note bune, dar de când este la
această şcoală parcă nu mai este ea. Iar acum a picat testul la matematică!
Dumneavoastră doriţi ce este mai bun pentru Kindra şi doriţi să meargă la
cel mai bun colegiu. I-aţi interzis să se mai plimbe şi să folosească telefonul
două săptămâni. Nu doriţi să o pedepsiţi, ci doar să aibă note bune în
continuare.
289
A/B/C
Vogueville
Catastrofa ţinutei vestimentare
Directorul
Istoric: La şcoala gimnazială din Vogueville elevilor le este interzis să se

îmbrace cu tricouri care sunt considerate de către profesori ca fiind obscene
sau pe care sunt scrise mesaje discutabile. Elevii care sunt îmbrăcaţi astfel
sunt trimişi acasă să se schimbe.
Într-o zi Carlos Mendez a purtat un tricou pe care profesorul l-a considerat
obscen. L-a trimis pe Carlos acasă să se schimbe. Carlos s-a ofensat şi a spus
că tricoul lui este pictat de un celebru pictor mural din Mexic. În ziua
următoare dl. şi dna Mendez au fost chemaţi la şcoală unde li s-a prezentat
codul în ceea ce priveşte ţinuta vestimentară. Săptămâna următoare, familia
Mendez a spus directorului că ei consideră că orice cod al ţinutei vestimentare
reprezintă o încălcare a dreptului lui Carlos de a se exprima liber.
Inspectorul şcolar a simţit că este vorba de un conflict ce poate lua proporţii.
Pentru a elimina acest conflict a format un grup operativ format din director,
profesor, părinte şi un elev reprezentativ. Familia Mendez a spus că dacă
grupul operativ nu va ajunge la un acord care să o satisfacă va da şcoala în
judecată.
Directorul: Am vrut să avem un cod al ţinutei vestimentare. Când copiii vin

îmbrăcaţi cu ceea ce doresc activitatea şcolară este perturbată. Când am venit
aici, era un haos. Performanţele erau scăzute, profesorii supăraţi şi părinţii
erau nefericiţi. Am muncit din greu patru ani pentru a reinstala ordinea şi
pentru a-i motiva pe elevi să valorizeze educaţia. Tocmai ne-au spus că ei
preferă un mediu caracterizat prin securitate, siguranţă, ordine şi
productivitate. Profesorii sunt mai mulţumiţi, iar părinţii mai fericiţi. Nu voi
lăsa ca acest incident să distrugă tot ce am construit.
289
A/B/C
Vogueville
Profesorul

judecată.
Profesorul: Eu sprijin codul ţinutei vestimentare. Îmi place să văd elevii

îmbrăcaţi decent. Acest lucru semnifică respect pentru şcoală. Ştiţi că şi
profesorii au un cod al vestimentaţiei? Este o alegere a noastră a adulţilor şi a
tinerilor pentru a arăta că aici au loc lucruri importante pentru noi. Nu vedem
ca pe o povară acest lucru. Personal, nu găsesc tricourile perturbatoare, deşi
ele pot fi agasante şi ofensive. Dar alţi oameni se simt ofensaţi mai uşor decât
mine, este dreptul lor. Deşi eu sprijin acest cod vestimentar, nu sunt de acord
cu absenţa unui copil de la lecţie pentru că purta un astfel de tricou. Nu
consider că acest cod este mai important decât prezenţa lui la şcoală.
289
F I Ş Ă D E L U C R U P E NT R U E L E V I Nivel
A/B/C
Vogueville
Părintele

judecată.
Părintele: Consider că acest cod vestimentar nu este suficient de consistent şi

uneori este un soi de nebunie. Fiul meu a fost trimis acasă pentru simplul
motiv că era îmbrăcat cu un tricou pe care era scris „heavy metal”. Am plecat
de la serviciu pentru a veni să îl iau. Cunosc părinţi care au lipsit de la muncă
şi care chiar au plătit pentru asta. Credeţi că are sens? Copiii trebuie să fie la
şcoală, iar noi la muncă. Mă bucur că şcoala are standarde aşa de înalte în
ceea ce priveşte învăţătura, dar cum vor învăţa copiii dacă nu sunt la şcoală?
Altcineva nici măcar nu observă ceea ce un profesor găseşte ofensiv.
289
A/B/C
Vogueville
Elevul

judecată.
Elevul: Eu consider că nu ar trebui să fie un cod vestimentar. Profesorii nu ne dau

nici un credit pentru a fi capabili de ceva. Nu ne lasă să luăm decizii pentru cum
trebuie să ne îmbrăcăm la şcoală. Este de-a dreptul insultător. Mă bucur că merg la o
şcoală bună şi sunt bucuros că a reuşit să treacă peste reputaţia pe care a avut-o. Dar
ce legătură are îmbrăcămintea noastră cu acest lucru? Aceasta nu ne influenţează
procesul de învăţare. Cunosc câţiva elevi care sprijină acest cod vestimentar. Câteva
fete consideră că o parte a tricourilor purtate de băieţi sunt ofensive şi nu cred că
acele tricouri ar trebui permise. Dar acum profesorii au controlul total asupra a ceea
ce sete ofensiv şi nu mi se pare drept.
289
______________________________________________________________
Capitolul INTRODUCERE ÎN PROCESUL DE
21 MEDIERE ŞI ARBITRARE
__________________________________________________________________________________
____
Rezumatul lecţiei Elevii vor exersa abilităţile de rezolvare a conflictelor interpretând

rolul de mediatori în jocuri de rol.
Observaţii Pentru mulţi tineri, procesul de rezolvare a conflictelor presupune
o a treia persoană care să intervină, de obicei un adult sau o figură
autoritară care controlează situaţia şi ajută persoanele aflate în
conflict să ajungă la un consens. Două tipuri de rezolvare a
conflictului ce presupune intervenţia unei a treia persoane sunt
medierea şi arbitrarea. Deşi nu au acelaşi sens aceste două
concepte sunt adesea folosite cu aceeaşi semnificaţie. În procesul
de mediere o a treia persoană neutră ajută persoanele aflate în
conflict prin crearea unui mediu unde ei îşi pot rezolva propria lor
problemă. Mediatorul nu le rezolvă problema. În arbitrare,
procesul este asemănător, cu excepţia faptului că arbitrul rezolvă
problema persoanelor aflate în conflict.
 definească medierea şi arbitrarea;
 identifice paşii în procesul de mediere;
 identifice calităţile persoanei care face pace.
Instrumentul Medierea, Arbitrarea
conflictului
Condiţii Strategia victorie-victorie (Lecţia 13), Ascultarea Activă (Lecţia 8),
Cereri şi
esenţiale Nevoi Reale (Lecţia 17), Negocierea (Lecţia 19)
Concepte Medierea – Rezolvarea conflictelor prin intervenţia unei persoane neutre
fără
Cheie a influenţa soluţia;
Arbitrarea - Rezolvarea conflictelor prin intervenţia unei persoane neutre
care indică soluţia;
Secvenţele lecţiei • Adunarea (opţional)
 Introducerea sau trecerea în revistă a conceptelor cheie;
 Introducerea sau trecerea în revistă a calităţilor mediatorului sau
arbitrului;
 Introducerea sau trecerea în revistă a procesului de mediere;
 Evaluarea /Trecerea în revistă a punctelor principale;
 Încheierea (opţional);
Timpul necesar Timpul necesar (minimum 40 minute) depinde de activităţile
adiţionale alese;
Mape Procesul de mediere victorie-victorie, Calităţile persoanei care face pace:
mediatorul sau arbitrul, scenariul modelului de mediere;
Materiale Echipamentul persoanei care face pace – aşează următoarele obiecte într-
o cutie sau valiză : riglă de un yard, o pereche de urechi din cauciuc (de
289
la un magazin de jucării), o pereche de cizme de cowboy şi o pereche de
papuci de
balet (sau două perechi diferite de pantofi), o geantă Hershey

Kisses şi un sul de bandă pentru mascare.
Nivelul A/B/C Gruparea (opţional)

(5 minute) Dacă doriţi puteţi alege o activitate de grupare (adunare laolaltă) de la
Apendicele A
Nivelul A/B/C Trecerea în revistă a ordinii de zi şi a conceptelor cheie
(3 minute) Scrieţi ordinea de zi pe tablă şi revedeţi-o cu clasa. Introduceţi orice
concept din lecţie pe care îl consideraţi necunoscut elevilor.
Nivelul A/B/C Prezentarea (sau trecerea în revistă) a conceptelor cheie
(5 minute) Observaţie: Dacă aceasta este o trecere în revistă pentru elevi,
realizaţi
repede activitatea iar apoi realizaţi jocul de rol al medierii.
1. Scrieţi Cuvintele „Negociere”, „Mediere”, şi „Arbitrare” pe tablă.
Cereţi elevilor să definească negocierea. Explicaţi că medierea şi
arbitrarea sunt două procese de rezolvare a conflictelor diferite.
 Medierea este procesul în care intervine cea de-a treia

persoană, numită mediator, pentru a ajuta persoanele aflate
în conflict să rezolve conflictul lor. Mediatorul nu rezolvă
conflictul lor, ci doar îi ajută să îşi rezolve singuri conflictul.
 Arbitrarea este procesul în care intervine cea de-a treia

persoană,
numită arbitru, pentru a ajuta persoanele aflate în conflict să
rezolve conflictul lor. Arbitrul ascultă ambele părţi şi spre
deosebire de mediator el indică soluţia.
2. Oferiţi elevilor următoarele exemple şi cereţi să identifice
negocierea, medierea şi arbitrarea:
 Urvashi, Lea, şi Kate au de realizat o expunere a unei teme

la alegere, dar nu au putut cădea de acord asupra temei. Într-
un final ei au mers la profesorul lor Mr. Nunez şi l-au rugat
să aleagă el o temă.
 Leroy şi Jonas s-au certat din cauza proiectului social pe care
trebuie să îl realizeze. După două săptămâni ei au realizat că
nu au făcut nici un progres şi că mai au doar o săptămână
până la predarea proiectului. Ei s-au aşezat şi au rezolvat
problema ajungând la un acord.
 Ricardo şi Diana fac parte din aceeaşi echipă de volei şi îşi
doresc acelaşi loc pe teren. Ei au ţipat unul la altul. Într-un
final a venit Linda pentru a.-i ajuta să rezolve problema.
DISCUŢIE
 Aţi folosit una dintre aceste abordări ale rezolvării
conflictelor?
 Care sunt celelalte căi de rezolvare a conflictelor care nu
sunt prezente în această mapă?
289
Nivelul A/B/C Prezentarea sau trecerea în revistă a calităţilor mediatorului
(20 minute) sau arbitrului2
Materiale: Creaţi un echipament al persoanei care face pace prin plasarea

într-o cutie sau valiză a următoarelor obiecte: riglă de un yard, o pereche
de urechi din cauciuc (de la un magazin de jucării), o pereche de cizme
de cowboy şi o pereche de papuci de balet (sau două perechi diferite de
pantofi), o geantă Hershey Kisses şi un sul de bandă pentru mascare.
1. Întrebaţi elevii ce calităţi ar trebui să aibă un mediator sau un arbitru

sau cereţi: „Dacă aţi merge la un mediator pentru a vorbi depre un
conflict pe care îl aveţi cum aţi vrea să fie?” În timp ce elevii vin cu
sugestii, notaţi-le pe tablă.
2. Arătaţi echipamentul persoanei care face pace şi explicaţi ce conţine

evidenţiind patru calităţi ale mediatorului sau arbitrului. (În timp ce
prezentaţi fiecare obiect din echipamentul persoanei care face pace
observaţi clasa de elevi).
3. Precizaţi elevilor că prima calitate a mediatorului sau arbitrului este

aceea de a fi neutru, drept şi imparţial. Prin intermediul riglei de yard
explicaţi că este foarte important ca persoana care face pace să şină
lucrurile în echilibru şi să nu ţină partea cuiva. Dacă nu reuşeşte
balanţa este pierdută iar procesul este ratat.
4. Menţionaţi elevilor că cea de-a doua calitate este ca un mediator să

fie un bun ascultător. Demonstraţi prin prezentarea urechilor de
cauciuc şi explicaţi cât este de importantă ascultarea activă în
procesul de rezolvare a conflictelor. De asemenea este foarte
important să ştii să asculţi atunci când încerci să ajuţi pe cineva să
rezolve un conflict.
5. Spuneţi elevilor că este foarte important ca mediatorul să arate

persoanelor aflate în conflict respect. Arătaţi cele două perechi de
pantofi şi explicaţi că mediatorul trebuie să ştie să stea în ambele
perechi de pantofi, indiferent de cât de diferite sunt. Ca mediator nu
trebuie să fii de acord cu cineva ci trebuie doar să încerci să îi faci să
înţeleagă sentimentele existente şi punctele de vedere diferite. Nu
trebuie să îţi placă pantofii pe care îi poartă, dar trebuie să le arăţi
persoanelor aflate în conflict că trebuie să înţeleagă că pantofii pe
care îi poartă sunt importanţi pentru ei.
6. Menţionaţi elevilor că mediatorul ajută persoanele aflate în conflict

să lucreze împreună. Rugaţi doi voluntari să vină în faţa clasei. Ţineţi
geanta Hershey Kisses şi explicaţi sarcina celor doi studenţi:
Scopul este de a câştiga cât mai multe săruturi ale lui Hershey în 30
secunde. Modul în care poţi câştiga Săruturi este de a te aşeza într-o
poziţie de luptă cu celălalt dar fără ca acesta să ştie acest lucru. De
fiecare dată când atingi spatele celeilalte persoane cu mâna tu câştigi
un sărut Hershey. Amintiţi-vă scopul este de a câştiga cât mai multe
săruturi în 30 secunde. Vă voi da un semnal de început şi un semnal
de final.
2
Din Peer mediator. Conflict resoltuion in the Schools (Program Guide, pp. 49-519 by Fred Schrumpf,
Donna Crawford, and H. Chu Usadel, 1991, Champaign, IL: Research Press.
289
7. Daţi elevilor un semn de start. Vor începe să se întreacă.
8. După 30 de secunde spuneţi-le să se oprească. Întrebaţi: Aţi lucrat

împreună sau unul împotriva celuilalt? Cum este să lucraţi împreună?
Arată cum ai putea să realizezi sarcina într-un mod cooperant. Ce
trebuie făcut pentru a obţine cel mai bun rezultat?
9. Precizaţi elevilor că mediatorul trebuie să respecte confidenţialitatea

informaţiilor. Arătaţi banda pentru mască, o bucată de material, după
care lipiţi-o pe gură. Apoi explicaţi: mediatorul construieşte o relaţie
de încredere precizându-le persoanelor aflate în conflict că ceea ce el
aude va rămâne confidenţial.
10. Finalizaţi activitatea prin distribuirea în clasă a mapei ce conţine

„Calităţile persoanei care face pace” şi a săruturilor lui Hershey.
Nivelul A/B/C Introducerea sau trecerea în revistă a procesului de mediere

(15 minute)
Mape: Procesul de mediere victorie – victorie, trei copii ale scenariului
modelului de mediere
Notă : dacă studenţilor le este familiar procesul de mediere, puteţi
trece direct la Capitolul 22 Despre mediere şi arbitrare
1. Distribuiţi mapele. Rugaţi elevii să compare pe scurt paşii în
procesul de mediere cu paşii în procesul de negociere victorie –
victorie.
2. Puneţi cu ajutorul voluntarilor în acţiune scenariul modelului de
mediere. Diferiţii paşi din procesul de negociere victorie – victorie
sunt detaliaţi în scenariu, dar actanţii nu ar trebui să indice paşii la
care au ajuns pe masură ce interpretează. Ei vor face tema discuţiilor
ce vor urma.
DISCUŢIE
 Cum se adaptează mediatorul pasului unu (deschiderea)
în jocul de rol?
 A aderat mediatorul la calităţile persoanei care face pace?
 Cum se adaptează mediatorul la paşii procesului de
mediere?
 Crezi că Sondra şi Michael au găsit o soluţie câştig –
câştig?
 Mai sunt şi alte soluţii pe care le-ar putea avea în vedere?
Nivelul A/B/C Evaluarea /Trecerea în revistă a punctelor

principale
(5 minute)
Alegeţi voluntari care să sumarizeze punctele principale ale
lecţiei:
 Medierea şi arbitrarea implică o a treia persoană în
procesul de rezolvare a conflictelor.
 Un mediator nu ia decizia pentru persoanele aflate în
conflict în timp ce un arbitru ia această decizie.
289
 Medierea şi arbitrarea sunt procese de natură
colaborativă i solicită disponibilitatea persoanelor aflate în
conflict de a lucra împreună.
Nivelul A/B/C Încheierea (opţional)

(5 minute)
Dacă doriţi puteţi alege o activitate de încheiere de la apendicele B.
289
M AT E R I A L U L S T U D E N T U L U I Nivelul A/B/C
PROCESUL DE MEDIERE VICTORIE-

VICTORIE
1. Deschiderea
2. Culegerea informaţiilor - fapte şi sentimente
3. Determinarea nevoilor reale
4. Generarea de soluţii posibile
5. Evaluarea soluţiilor posibile şi alegerea unei soluţii
6. Faceţi-vă un plan.
289
CALITĂŢILE PACIFICATORULUI:
MEDIATOR SAU ARBITRU
1. Neutru, corect, imparţial
2. Un bun ascultător
3. Să trateze persoanele aflate în conflict cu respect şi să

încerce să le înţeleagă P.O.V.
4. Să ajute persoanele aflate în conflict să lucreze împreună
5. Să respecte confidenţialitatea informaţiei
289
SCENARIUL UNUI MODEL DE MEDIERE*
1. Deschiderea
MEDIATORUL: Bună, numele meu este........................, şi sunt mediatorul

vostru astăzi. Michael şi Sondra vă urez bun venit la
amândoi în cadrul procesului de mediere. Vă voi explica
regulile de bază. În primul rând nu voi lua partea nimănui,
voi rămâne o persoană neutră. În al doilea rând tot ceea ce
se discută în cadrul procesului este confidenţial. Ceea ce
este discutat în cadrul medierii nu va fi discutat în afara
camerei. În al treilea rând fiecare persoană va vorbi fără a
fi întrerupt de celălalt. Nu se ţipă şi nu se fac observaţii. În
final veţi încerca să găsiţi cea mai bună soluţie. Sondra
eşti de acord cu aceste reguli?
SONDRA: Da.
MEDIATORUL: Michael eşti de acord cu aceste reguli?
MICHAEL: Da.
2. Culegerea informaţiilor – fapte şi sentimente
MEDIATORUL: Sondra ce-ar fi să începi tu şi te voi ruga să îmi spui ce s-a

întâmplat ?
SONDRA: Michael şi cu mine ne-am certat în vestibul. Eram
nervoasă şi am aruncat cărţile în el. Apoi el m-a împins în
dulap şi a ţipat la mine moment în care ne-a văzut domana
Thomas. L-a suspendat pe Michael. Nu m-am luptat
niciodată cu nimeni – doar că eram supărată pe Michael şi
am pierdut controlul.
MEDIATORUL: Ai spus că erai supărată pe Michael şi că ai aruncat cărţile
tale în el. Doamna Thomas a văzut că Michael te-a împins
în dulap şi l-a suspendat. Ce ai simţit câns s-au întâmplat
toate astea?
SONDRA: La început eram furioasă, apoi m-am simţit prost când am

văzut că Michael a intrat în încurcătură; eu am început lupta.
Acum nu mai vorbim şi se pare că nimic nu ne ajută.
MEDIATORUL: Sondra spui că îţi pare rău că Michael a fost suspendat şi eşti
încă supărată. Michael spune-mi punctul tău de vedere asupra
acestei probleme.
289
MICHAEL: Sondra este întotdeauna nervoasă pe mine. Suntem împreună în
această competiţie şi repetăm o piesă de dans. Mie îmi lipseşte
antrenamentul, iar ea îmi întoarce acest lucru ca pe un război.
SONDRA: Este mai mult decât atât. Tu eşti atât de iresponsabil. Fie
întârzii la antrenament, fie nici măcar nu te oboseşti să vii, iar
uneori nici măcar nu îmi spui că nu vii.
MEDIATORUL: Sondra este rândul lui Michael să vorbească. Te rog să nu îl

întrerupi sau să îl jigneşti. Michael ţie îţi lipseşte antrenamentul
şi din acest motiv Sondra este foarte furioasă. Spune-mi mai
mult despre acest aspect.
MICHAEL: Sondra ia această competiţie prea în serios. Uneori trebuie să o

lase mai uşor. Ea consideră că sunt proprietatea ei doar pentru
că suntem parteneri de dans. Ea vrea întotdeauna să dea ordine.
MEDIATORUL: Michael tu spui că îţi doreşti ca Sondra să dea mai puţine

ordine?
MICHAEL: DA. Această competiţie nu reprezintă întreaga mea viaţă.
MEDIATORUL: Sondra doreşti să mai adaugi altceva?
SONDRA: Michael nu ia în serios această competiţie de dans. Aş vrea să

se gândească la cum mă simt eu când nu ma pot antrena din
cauza lui.
MEDIATORUL: Sondra tu ai vrea ca Michael să înţeleagă ce simţi când nu vine

la antrenament şi când nu te anunţă că nu va veni.
SONDRA: Da, asta vreau.
MEDIATORUL: Michael doreşti să mai adugi şi altceva?
MICHAEL: Nu.
3. Determinarea nevoilor reale
MEDIATORUL: Sondra ce îţi doreşti tu?
SONDRA: Cum să spun, aş dori să vină la antrenament şi să mă anunţe

atunci când nu poate ajunge.
MEDIATORUL: De ce îţi doreşti acest lucru?
SONDRA: Vreau să ne antrenăm pentru a fi buni la concursul de dans. Aş

vrea să câştigăm acei 100$. Şi vreau să fim cei mai buni, nu să
arătăm ca nişte neprofesionişti.
289
MEDIATORUL: Michael ce doreşte Sondra?
MICHAEL: Ce vreţi să spuneţi?
MEDIATORUL: Ce ai înţeles tu că îşi doreşte ea cu adevărat?
MICHAEL: Ea îşi doreşte să ne prezentăm bine la acel concurs de dans, să

îl câştigăm. De asemenea ea îşi doreşte să vin la antrenamente
şi să o anunţ atunci când nu pot ajunge sau când întârzii.
MEDIATORUL: Michael, ce îţi doreşti tu?
MICHAEL: Eu vreau să o ia mai încet Sondra. Eu îmi doresc să mă

antrenez. Adică sunt de acord să intru în această competiţie, nu-
i aşa?
MEDIATORUL: Mai este şi altceva ce îţi doreşti?
MICHAEL: Vreau să fac o treabă bună. Mi-ar place să câştigăm acei 100 $
la fel de mult ca şi ei. De asemenea vreau să ne prezentăm
bine. Dar nu suport această presiune.
MEDIATORUL: Sondra ce îşi doreşte Michael?
SONDRA: El îşi doreşte să ne prezentăm bine în acest concurs şi să

câştigăm acei 100 $, dar îşi doreşte să nu îl mai presez atât de
mult.
MEDIATORUL: Sondra dacă vei continua să faci ceea ce ai făcut până acum
crezi că vei obţine ceea ce doreşti?
SONDRA: Nu.
MEDIATORUL: Michael, dacă vei continua să faci ceea ce ai făcut până acum
crezi că vei obţine ceea ce doreşti?
MICHAEL: Nu.
4. Generarea de soluţii posibile
MEDIATORUL: Se pare că amândoi doriţi să fie bine la acest concurs de dans şi

să vă antrenaţi pentru a câştiga acest concurs de dans. Acum, aş
vrea să vă gândiţi amândoi la ceea ce puteţi face pentru a vă
ajuta să vă rezolvaţi problemele. Vom realiza o listă de soluţii
posibile prin braistorming. Regulile braistormingului sunt: să
spui orice idee îţi vine în minte, să nu judeci sau să comentezi
ideile celuilalt, şi să cauţi cât mai multe idei posibile. Sunteţi
gata? Ce puteţi face pentru a rezolva problema?
MICHAEL: Aş putea să nu mai lipsesc de la repetiţii.
SONDRA: Să mă laşi să îţi arăt atunci când nu poţi face ceva.
289
MICHAEL: Am putea să ne antrenăm înainte de şcoală.
SONDRA: Aş putea să nu mai ţip la Michael.
MEDIATORUL: Ce altceva aţi mai putea face pentru a rezolva această

problemă?
SONDRA: Am putea stabili un program pentru repetiţii.
MICHAEL: Aş putea să iau mai în serios acest concurs...cred că nu am

acţionat ca şi cum ar fi contat pentru mine.
MEDIATORUL: Mai sunt şi alte idei?
SONDRA: Nu.
MICHAEL: Nu.
5. Evaluarea posibilelor soluţii şi alegerea uneia dintre ele
MEDIATORUL: Care credeţi că ar fi cea mai potrivită idee?
MICHAEL: Ar fi destul de greu pentru mine antrenamentul înainte de

şcoală pentru că deja am un program destul de încărcat şi mă
trezesc destul de devreme.
SONDRA: Dacă nu aş mai ţipa la Michale şi m-aş opri să îl strig tot timpul
probabil el s-ar antrena mai bine.
MEDIATORUL: Poţi face asta?
SONDRA: Dacă mă supăr din cauză unui lucru i-aş putea scrie lui Michael
o observaţie pentru a-i explica...şi apoi am putea discuta despre
problemă în loc să ne certăm. Michael ar putea face acelaşi
lucru dacă se supără din cauza unui lucru.
MEDIATORUL: Michael ai putea face asta?
MICHAEL: Ar fi mai bine decât să ţipăm.
MEDIATORUL: Ce altceva ai dori să mai faci?
MICHAEL: În ceea ce priveşte concursul aş putea să vin la antrenament

după şcoală şi sâmbăta dimineaţă pentru a recupera timpul
pierdut.
MEDIATORUL: Sondra ai putea să vii şi tu la fel?
SONDRA: Să pun în aplicare acest program îmi este destul de greu dar voi
încerca. Cred că putem reuşi dacă muncim din greu.
289
MEDIATORUL: Cum credeţi că va funcţiona?
MICHAEL: Fie ne vom spune unul celuilalt, fie ne vom lăsa bilete în dulap
în care vom scrie observaţiile...
MEDIATORUL: Sondra, crezi că vă va ajuta?
SONDRA: Da.
MEDIATORUL: Sunteţi de acord să vă antrenaţi după şcoală şi sâmbăta

dimineaţă. La ce oră?
SONDRA: Ce spui de ora 16.00 în timpul săptămânii după şcoală şi 10.00

sâmbăta?
MICHAEL: O.K.
MEDIATORUL: Sunteţi de acord să vă spuneţi sau să vă lăsaţi bilete în care să

vă spuneţi dacă nu ajungeţi sau întârziaţi la antrenament. De
asemenea sunteţi de acord că dacă veţi mai avea vreo problemă
veţi discuta despre ea.
6. Realizarea unui plan
MEDIATORUL: (Scrieţi acordul, iar apoi înmânaţi-l lui Sondra şi Michael

pentru a-l semna) Vă rog uitaţi-vă încă o dată pe acord pentru a
fi corect, şi apoi semnaţi-l. (Sondra şi Michael semnează, şi
apoi mediatorul îl semnează şi el. Mediatorul întinde mâna
Sondrei şi lui Michael pentru a încheia acordul). Vă mulţumesc
pentru participarea la mediere. Aţi dori să vă daţi mâinile?
(Michael şi Sondra îşi întind mâinile).
289
___________________________________________________________________
Capitolul MAI MULT DESPRE MEDIERE
22 MEDIERE ŞI ARBITRARE
__________________________________________________________________________________
____
Rezumat Prin intermediul jocului de rol studenţii vor fi mediatori în situaţii de

rezolvare a conflictelor.
Observaţie Această lecţie le oferă elevilor o oportunitate de a rezolva o dispută
la o petrecere. Pe baza unei discuţii despre calităţile mediatorului, a
celui care „face pace”, a discuţiilor şi observaţiei procesului de
mediere elevii sunt gata acum să exerseze medierea. Ca şi
negocierea, medierea solicită ca ei să folosească toate abilităţile de
rezolvare a conflictului învăţate. Scopul acestei lecţii este de a da
studenţilor posibilitatea de a pune în practică ceea ce au învăţat.
Scopul ei nu este de a-i învăţa cum să fie peer mediatori – aceasta ar
solicita un training pe o perioadă mai lungă şi în care să se prezinte
mai multe informaţii.
 Definească conceptele de mediere şi arbitrare;
 Identifice paşii în mediere;
 Folosească procesul de mediere în jocul de rol;
Instrumentul Medierea, Arbitrarea
conflictului
Condiţii Strategia victorie-victorie (Lecţia 13), Ascultarea activă (Lecţia 8),
esenţiale Cereri şi Nevoi Reale (Lecţia 17), Negocierea (Lecţia 19)
Vocabular Medierea – rezolvarea conflictului cu ajutorul unei terţe persoane

care nu influenţează soluţia.
Arbitrarea - rezolvarea conflictului cu ajutorul unei terţe persoane
care direcţionează soluţia.
Cuprinsul lecţiei  Adunarea (opţional)
 Introducerea (sau revederea) a conceptelor cheie
 Practicarea medierii prin intermediul jocului de rol
 Adăugarea unor alte activităţi alese
 Evaluarea /Revederea punctelor principale
 Încheierea (opţional)
Timpul necesar Perioada unei lecţii (minimum 40 minute) depinde de activităţile
alese.
Mape Jocul de rol vizând medierea (Nivelul A: Ciondănirea bicicletei,
Nivelul B: Codul de Onoare a Rivalilor, Nivelul C: Atitudini rele
descurajatoare), Calităţile Persoanei care „face pace” ( Lecţia 21),
Procesul de mediere Victorie-Victorie ( Lecţia 21).
Nivelul: A/B/C Adunarea (opţional)

(5 minute) Dacă doriţi alegeţi o activitate de adunare de la Apendicele A.
289
Nivelul: A/B/C Ordinea de zi şi trecerea în revistă a vocabularului
(3 minute) Scrieţi ordinea de zi pe tablă şi discutaţi-o cu clasa. Treceţi în
revistă revistă orice concept care credeţi că este necunoscut
studenţilor.
Nivelul: A/B/C Trecerea în revistă a conceptelor cheie

(10 minute) Mape Dacă nu s-a discutat în lecţia anterioară despre Calităţile
Persoanei care „face pace” şi despre Procesul de Mediere
Victorie-Victorie, va fi nevoie de abordarea lor acum.
1. Scrieţi cuvintele „Negociere”, „Mediere” şi „Arbitrare” pe
tablă. Cere studenţilor să definească negocierea. Explicaţi
că medierea şi arbitrarea sunt alte două modalităţi de a
rezolva conflictele.
 Medierea intervine atunci când o terţă persoană,
numită mediator, ajută oamenii să rezolve conflictul
lor. Mediatorul nu rezolvă conflictul oamenilor, ci îi
ajută pe ei să rezolve conflictul.
 Arbitrarea intervine atunci când o terţă persoană,
numită arbitru, ajută oamenii să rezolve conflictul
lor. Arbitrul ascultă ambele părţi şi îi ajută să
vorbească, dar nu ca mediatorul, ci arbitrul rezolvă
conflictul pentru oameni.
2. Dacă nu aţi enumerat în lecţia anterioară Calităţile
Persoanei care „face pace” va trebui să distribuiţi mapele
care conţin aceste calităţi. Treceţi în revistă calităţile şi
întrebaţi elevii de ce fiecare calitate este importantă.
3. Dacă nu aţi discutat în lecţia anterioară distribuiţi mapa cu
Procesul de Mediere Victorie-Victorie Revedeţi paşii
acestui proces.
Nivelul: A/B/C Practicarea procesului de mediere prin jocul de rol

(30 minute) MAPE: Situaţiile de mediere puse în aplicare prin
intermediul
jocului de rol (Nivelul A, B, sau C), Procesul de mediere
victorie-victorie
1. .Explicaţi studenţilor că vor participa la punerea în
practică a Procesului de Mediere Victorie-Victorie
prin intermediul jocului de rol. Cei care vor participa
vor fi în grupuri de patru cu patru roluri:
 Mediatorul (are în vedere procesul de mediere
victorie-victorie);
 Persoana aflată în conflict
 Cealaltă persoană aflată în conflict
 Observatorul (priveşte şi ascultă pentru a
observa comportamentele specifice acestor
trei roluri)
2. Împărţiţi elevii în grupuri. Dacă este necesar puteţi
avea şi grupuri cu 5 elevi, în care vor fi doi
observatori în loc de unu. Elevii îşi aleg rolurile sau
ele pot fi desemnate membrilor grupului. În
289
momentul în care elevii formează grupurile şi au
înţeles sarcinile lor jocul de rol poate începe.
3. Elevii se pot muta de la un grup la altul pentru a
observa dacă au dificultăţi. Se lasă o perioadă de timp
de 10 minute pentru discuţii.
4. Când elevii termină jocul de rol este prezentat clasei.
Mediatorii prezintă modul în care rezolvă situaţiile,
iar persoanele aflate în conflict descriu ceea ce au
simţit în acest proces. În final, observatorii descriu
comportamentele specifice pe care ei le-au observat şi
care au ajutat persoanele aflate în conflict să îşi
rezolve problema.
DISCUŢIE
 Ce aţi învăţat de la acest joc de rol şi nu ştiaţi înainte?
 V-a surprins un anumit lucru ca participant la acest
proces de mediere?
 Care au fost dificultăţile pe care le-aţi întâmpinat?
 Ce s-ar fi întâmplat dacă persoanele aflate în conflict
s-ar fi întrerupt fiecare având o atitudine ostilă faţă de
celălalt, refuzând să urmeze regulile menţionate?
 Ce aţi face dacă persoanele aflate în conflict nu au
nici o idee despre cum să rezolve problema lor?
Nivelul: A/B/C Evaluarea /Trecerea în revistă a principalelor puncte

(5 minute) Alegeţi voluntari să menţioneze punctele principale ale
lecţiei.
 Medierea şi arbitrarea presupune o terţă persoană în
procesul de rezolvare a conflictului.
 Un mediator nu ia o decizie pentru persoanele aflate
în conflict, în timp ce un arbitru ia.
 Procesele de mediere şi arbitrare sunt procese
colaborative şi solicită disponibilitatea de a colabora
a persoanelor aflate în conflict.
Nivelul: A/B/C Încheierea (opţional)

(5 minute) Dacă doriţi alegeţi o activitate de încheiere de la
apendicele B.
Nivelul: A/B/C Activităţi adiţionale

(timpul poate varia) Activităţi jurnal
Studenţii pot practica procesul de mediere prin alegerea
unui conflict din jurnalele lor şi scriind un scenariu de
mediere sau un joc de rol bazat pe el. Ar trebui să aibă
grijă să schimbe numele persoanelor aflate în conflict şi
anumite detalii ale conflictului pentru a proteja
intimitatea persoanelor aflate în conflict.
Studenţii se pot uita pe exemple de arbitrare şi să le
înregistreze în jurnalele lor.n Să îi încurajaţi să
examineze arbitrarea şi să descrie cum s-ar simţi dacă
289
ar fi ei persoana care arbitrează? Ar facilita rezolvarea
problemei? Soluţia ar fi Victorie-Victorie?
A rămâne neutru poate fi o calitate importantă în
procesul de mediere şi arbitrare, dar nu întotdeauna este
uşor. Studenţii pot experimenta să încerce să rămână
neutri într-o situaţie dificilă. Solicitaţi-le să descrie în
jurnalele lor ce a fost plăcut în a rămâne neutru, ce a
fost dificil, şi ce au făcut pentru a se ajuta pentru a
rămâne neutri.
289
M AT E R I A L U L S T U D E N T U L U I Nivelul A
CIONDĂNIREA DIN CAUZA BICICLETEI
Situaţia: Pat i-a împrumutat lui Chris bicicleta ei/lui. În timp ce Chris a folosit
bicicleta s-a rupt lanţul. Chris s-a accidentat şi acum bicicleta are roata din faţă
întoarsă. Ei sunt în conflict deoarece fiecare vrea ca celălalt să plătească reparaţia
bicicletei.
Pat: Tu crezi că Chris ar trebui să plătească repararea bicicletei. Chris spune că lanţul
era vechi, dar funcţiona. Tu crezi că Chris a fost neatent când s-a plimbat cu ea.
Famuilia ta nu îşi poate permite să cumpere o nouă bicicletă sau să o repare pe
aceasta.
Istoric: Tu şi Chris sunteţi prieteni de ani de zile, iar aceasta nu este prima dată când
Chris distruge un lucru de-al tău. Chris tratează întotdeauna cu nepăsare lucrurile. Tu
simţi uneori că dacă Chris te-ar place cu adevărat Chris ar trata lucrurile tale cu mai
mult respect.
Situaţia: Pat i-a împrumutat lui Chris bicicleta ei/lui. În timp ce Chris a folosit
bicicleta s-a rupt lanţul. Chris s-a accidentat şi acum bicicleta are roata din faţă
întoarsă. Ei sunt în conflict deoarece fiecare vrea ca celălalt să plătească reparaţia
bicicletei.
Chris: Tu crezi că nu ar trebui ca tu să plăteşti repararea bicicletei. Lanţul era într-

adevăr vechi, dar nu crezi că era responsabilitatea ta. Crezi că Pat nu a avut grijă de
bicicleta sa şi că acum este mai preocupat şi îngrijorat de repararea bicicletei decât de
faptul că tu ai fi putut fi rănit.
Istoric: Tu şi Pat sunteţi prieteni de ani de zile şi îţi pare rău de bicicletă dar consideri
că nu e sfârşitul lumii. Lui Pat îi place întotdeauna să acţioneze ca şi când lucrurile
sale sunt foarte preţioase. Nu este mare lucru să repari o bicicletă, dar consideri că nu
este doar responsabilitatea ta. Tu simţi că uneori lui Pat îi pasă mai mult de lucrurile
sale decât de prietenia voastră.
289
M AT E R I A L U L S T U D E N T U L U I Nivelul B
CODUL DE ONOARE A RIVALILOR
Situaţie: Pat şi Chris erau gata să se bată pe holul dintre clase.
Pat: Chris stă lângă tine în camera în care luaţi masa şi şuşoteşte ceva prietenilor. Tu
ştii că vorbeau despre tine. Chris a aruncat cu mâncare în tine când nici un profesor
nu vă supraveghea. Astăzi ai scăpat o bucată de pizza în braţele lui din greşeală când
ai trecut pe lângă el.
Istoric: Tu şi Chris aţi fost prieteni buni dar în ultimul an lui Chris îi place să pară
mai bun decât tine pentru că tu nu ai acel cod al onoarei şi Chris îl are. Tu te-ai
străduit să îl realizezi dar nu ai reuşit încă. Acest lucru te afectează foarte tare.
Situaţie: Pat şi Chris erau gata să se bată pe holul dintre clase
Chris: Pat are un fel de etichetă pe umărul lui / ei. Este ca şi cum nu ai avea alţi
prieteni în afară de aceştia, aceştia fiind persoane cu care ai mai mult în comun. Dar
Pat întotdeauna şi-a desconsiderat noii prieteni. Tu ştiai că nu a fost un accident faptul
că a scăpat bucata de pizza. Tu vrei ca pantalonii să fie curăţaţi pe cheltuiala lui Pat.
Istoric: Tu şi Pat aţi fost prieteni buni, dar în ultimul an Pat se comportă
ca şi cum te evită pentru că tu ai reuşit să realizezi codul onoarei, iar Pat
nu. Ţi-ai făcut noi prieteni, dar încă îl placi pe Pat.
289
M AT E R I A L U L S T U D E N T U L U I Nivelul C
ATITUDINI RELE DESCURAJATOARE
Situaţie: Chris l-a izbit pe Pat într-un dulăpior ieri. Acum ei se ameninţă unul pe
celălalt şi sunt gata să se lupte.
Pat: Tu eşti un elev nou în şcoală. Lun atrecută Chris a spus nişte lucruri despre tine,
iar acum îţi aruncă priviri ameninţătoare. Ieri te-a împins în dulap. Chris spune că a
fost un accident dar tu nu crezi acest lucru.
Istoric: Îţi lipsesc prietenii tăi şi doreşti să îţi faci noi prieteni la această şcoală, iar
Chris crede că ai ceva cu el. Chris are o atitudine rea faţă de tine.
Situaţie: Chris l-a izbit pe Pat într-un dulăpior ieri. Acum ei se ameninţă unul pe
celălalt şi sunt gata să se lupte.
Chris: Eşti nervos pe Pat deoarece a venit în această şcoală şi încearcă să pună
stăpânire pe prietenii tăi. Dacă aceasta va fi atitudinea ta faţă de Pat vor fi probleme.
Istoric: Tu eşti liderul informal al unui mare grup de elevi. Ai o influenţă puternică
în a-i determina pe ceilalţi să accepte sau să respingă un nou elev.
____________________________________________________________________
____
289
EXTINDEREA CONCEPTELOR PĂRŢII A DOUA:
ACTIVITĂŢI SUPLIMENTARE
____________________________________________________________________
_____
Instrumentul Explorarea /Înţelegerea conflictului

Conflictului
Clasificarea conflictului
Rezumat Elevii clasifică conflictele având în vedere aspectele lor variate şi

examinează diferenţele şi similarităţile lor la nivel interpersonal,
comunitar, naţional, internaţional.
Mape Versus vs. Versus, Situaţii de conflict (va fi nevoie de un set de situaţii
de conflict pentru fiecare grup din cele patru).
1. Elevii revăd definiţia conflictului pe baza căreia vor lucra mai

departe: „O dispută sau un dezacord între doi sau mai mulţi
oameni.” Se explică faptul că oamenii împart conflictele în diferite
categorii. Aceste categorii pot fi împărţite după mai multe criterii:
cauzele conflictului, scopul conflictului sau persoanele implicate în
conflict. De exemplu, pot exista categorii de conflict ce au la bază
drept criteriu locul unde are loc conflictul: conflicte ce au loc
acasă, conflicte şcolare, conflicte la locul de muncă, conflicte cu
vecinii etc. Întrebaţi exemple de categorii de conflicte. Categoriile
de conflicte ajută oamenii să abordeze conflictul.
2. Distribuiţi mapa Versus vs. Versus. Explicaţi faptul că ea descrie o

modalitate de categorizare a conflictelor. Discutaţi fiecare tip de
conflict prezentat în mapă. Definiţia conflictului utilizată până aici
acoperă conflictele dintre oameni. Cum ar schimba ei definiţia
pentru a încorpora categoriile de conflict descrise aici?
3. Realizaţi grupuri de câte 4 sau 3 elevi, iar fiecărui grup daţi un set
de situaţii de conflicte. Ei aleg situaţiile prin plasarea lor în cele
cinci categorii. (Anumite conflicte pot fi în mai mult de o
categorie). Înainte de a începe avertizaţi-i că pot fi anumite
conflicte despre locul de unde ele aparţin. Se explică că ceea ce se
învaţă în această activitate provine din discuţia pe care ei au avut-o
ca urmare a necesităţii de a lua o decizie. Ei trebuie să rezolve
conflictele şi să ajungă la un consens. Dacă nu vor reuşi vor învăţa
cum anume să procedeze.
DISCUŢIE
 Cum a ales grupul tău conflictele?
 Au existat situaţii care să aparţină unei singure categorii?
289
 Au existat situaţii care să nu aparţină nici unei situaţii?
 Ce ai simţit în legătură cu diferitele categorii de conflict?
 Cum ar afecta diferitele categorii de conflicte rezolvarea lor?
 Aţi avut dificultăţi în alegerea situaţiilor?
 Cum aţi abordat aceste dificultăţi?
4. Scrieţi următoarea schemă de clasificare pe tablă. De asemenea se

explică că aceasta este o altă cale de clasificare a conflictelor
bazată pe persoana care este implicată:
 Adult vs. Adult

 Tânăr vs. Tânăr
 Adult vs. Tânăr
 Tânăr vs. Instituţie
 Tânăr vs. Instituţie
 Adult vs. Instituţie

Discutaţi fiecare categorie asigurându-vă că elevii au înţeles ceea
ce înseamnă. Fiecare grup realege situaţiile de conflict folosind
acest criteriu.
DISCUŢIE
 Cum a ales grupul tău conflictele?
 Cum ar putea clasificarea conflictelor în acest mod să ajute la
rezolvarea conflictului?
 Cum ar afecta diferitele categorii de conflicte rezolvarea lor?
 Care tipuri de conflicte sunt mai dificile pentru voi?
5. Dacă este timp şi consideraţi că elevii au înţeles ideea de categorii

de conflicte, puteţi ruga fiecare grup de elevi să dezvolte propria
modalitate de clasificare a conflictelor. Apoi ei ar putea folosi
această schemă de clasificare pentru alegerea situaţiilor de conflict.
(Nu orice schemă funcţionează pentru orice tip de conflict. Ei pot
include o categorie numită „Diferit”).
DISCUŢIE
 Ce categorii de conflicte a găsit grupul tău? Ce proces aţi
folosit pentru a stabili aceste categorii?
 Cum ar putea clasificarea conflictelor în acest mod să ajute la
rezolvarea conflictului?
 Care tipuri de conflicte sunt mai dificile pentru voi?
289
289
Versus vs. Versus
„Versus” înseamnă „împotriva”. Abrevierea sau forma scurtă este „vs”.

Se foloseşte adesea pentru a arăta că oamenii sunt în conflict.
De ce ar trebui un cuvânt care înseamnă „împotriva” să fie folosit pentru a arăta că
oamenii sunt în conflict?
TU VS. TU PERSOANĂ VS. PERSOANĂ
Un conflict din interiorul tău este numit Un conflict între două sau mai multe
conflict interpersonal. persoane este numit conflict
interpersoanl.
GRUP VS. GRUP NAŢIUNE VS. NAŢIUNE
Un conflict între grupuri de oameni este Un conflict între ţări este numit conflict
numit conflict intergrupal. internaţional.
289
SITUAŢII DE CONFLICT
Marla spune că Nancy i-a rupt tricoul când l-a împrumutat. Nancy spune că era rupt
de când l-a luat.
Martin l-a întrebat pe Rich dacă doreşte să iasă cu băieţii sâmbătă seara. Rich nu se
poate decide dacă va merge sau nu. O parte din prietenii lui Martin sunt nişte băieţi
tare drăguţi.
Liderul forţelor din Serbia în Balcani spune că nu se va face pace cu Croaţia. El spune
că liderul forţelor din Croaţia nu este de încredere.
Băieţii spun că fetele nu pot juca fotbal în timpul liber după masă. Fetele spun că au
dreptul să joace dacă ele doresc.
O parte din băieţi gândesc că fetele ar fi capabile să joace fotbal în timpul liber după
masă. O altă parte din băieţi nu sunt de acord.
SUA doreşte ca Japonia să nu mai aducă produse electronice pe piaţă la preţuri mai
mici decât preţul produselor din SUA deoarece muncitorii americani rămân fără
locuri de muncă. Japonia spune că este vorba despre comerţ liber.
Dna Jones şi vecinii ei sunt îngrijoraţi pentru că mulţi cambogieni refugiaţi s-au mutat
în apropierea lor. Ei cred că valorile proprietăţii vor dispărea şi vor avea loc crime.
Administratorii şcolii şi senatul facultăţii doresc să implementeze un cod standard al

ţinutei vestimentare ceea ce nemulţumeşte elevii. Consiliul elevilor au votat împotriva
acestei decizii.
Domnul Smith este proprietarul unui magazin şi spune unui client care vorbeşte
spaniolă că el nu va aştepta până va învăţa el engleza. Clienţii englezi aplaudă când el
spune asta. Clientul pleacă confuz.
Aiesha are şansa de a pleca în Kenia cu un grup ce aparţine bisericii, dar părinţii ei nu
o lasă pentru că este război şi este prea periculos.
Tanisha a ascultat un cântec pe care ea îl consideră că ofensează femeile, dar tuturor

prietenilor ei, atât băieţi cât şi fete le place; deci nu poate spune nimic.
289
Tatăl lui Tom afirmă lucruri despre mexicani dând dovadă de rasism şi îi insultă. Un
bun prieten al lui Tom este mexican, însă lui Tom îi este ruşine să îl aducă acasă când
este şi tatăl lui.
În clasa Danei sunt câţiva copii care fac viaţă grea unor imigranţi din Asia şi Mexic.
Ei mimează modul în care ei vorbesc engleza şi îi tachinează cum că ei vor trece pe
sub uşă ca soarele. Profesorul Danei le-a spus să se oprească dar când el s-a întors ei
au continuat.
Fiecare naţiune are legi ce privesc pescuitul. Anumite ţări permit prinderea de peşte
cu plase ce pot atrage în capcană şi păsări sau delfini. Nişte oameni din SUA doresc
să protesteze la adresa acestor ţări care permit acest lucru.
Un grup de vecini nu doresc un nou magazin central de-a lungul străzii unde locuiesc.
El va aduce prea mult trafic, va pune în pericol celelalte magazine locale. Iniţiatorii
proiectului insistă că acest magazin va fi bun pentru comunitate.
Un băiat îl ciupeşte pe Mario când se plimbă cu el. Băieţii care stau lângă el
întotdeauna râd. Toţi prietenii lui Mario spun: „Nu te da la o parte. Bate-l!”
289
CATEGORII DE CONFLICT
Rezumat Elevii folosesc clasificarea conflictelor pentru a examina aspectele

conflictului la diferite nivele.
Elevii lucrează în grupe de trei sau patru pentru a crea o hartă bazată
pe categorii de conflict. În fiecare grup prin metoda braistormingului
se pot identifica diferite tipuri de conflicte, după care se pot identifica
diferite aspecte ale fiecărui tip de conflict. De exemplu
respsabilitate
Instrumentul Cereri şi Nevoi Reale

Conflictului
Nevoile Reale Pozitive
Rezumat Elevii exersează exprimarea Nevoilor Reale în moduri deschise-

închise şi vor genera o varietate de soluţii.
1. Explicaţi că uneori este dificil să formulezi Nevoile Reale în
termeni pozitivi. Tinerii se blochează în formulări de genul : „Inez
are nevoie de haine pentru a nu o mai supăra pe sora ei” în loc de
„Inez îşi doreşte haine pentru a fi în siguranţă.” Prima este
formulată într-un mod care promovează o soluţie particulară, în
timp ce ultima este mai mult închisă-deschisa, urmând ca tinerii să
genereze o varietate de soluţii.
2. Elevii practică reformularea:
 Jerome îşi doreşte ca tatăl lui să nu mai fie nervos pe el.
 Angelina îşi doreşte să nu îl facă să sufere pe prietenul ei.
 Chang îşi doreşte să nu o rănească pe prietena lui.
 Florie Ana îşi doreşte să nu existe prejudecăţi rasiale în şcoala
ei.
 Arnie îşi doreşte să nu existe violenţă în şcoală.
 Geneva îşi doreşte să nu se mute departe de prietenii ei.
 Frederic îşi doreşte să nu fie bătut după şcoală.
 Ito îşi doreşte să nu fie tachinat în ceea ce priveşte engleza lui.
289
INSTRUMENTUL MEDIEREA, NEGOCIEREA,
ARBITRAREA
CONFLICTULUI
Rezumat Care este? Medierea, Arbitrarea, Negocierea ?
Elevii trebuie să distingă între mediere, arbitrare şi negociere şi

să examineze cum aceste trei abordări pot fi folosite la nivel
interpersonal, comunitar, naţional, şi interpersonal.
Elevii identifică în situaţiile următoare procesele menţionate:
 Muncitorii unei fabrici sunt membri într-un sindicat. În
acest sindicat sunt ....
 Andy şi Sheila sunt în clasa a doua şi se ceartă deoarece
amândoi doresc să se joace cu locomotiva. Profesorul a
venit şi le-a spus că se va juca Sheila zece minute, după
care se va juca şi Andy.
 Doi băieţi din echipa de baschet se ceartă în mod continuu

şi se împing unul pe celălalt. De mai multe ori acest lucru a
afectat jocul pe teren. Într-o zi după antrenament antrenorul
i-a chemat şi a discutat cu ei despre problemele pe care le
au unul cu celălalt. Aceste probleme durau de câţiva ani,
dar o dată ce au discutat despre ele ei au fost capabili să
ajungă la un acord.
 După câţiva ani de la războiul civil, părţile implicate s-au

întâlnit cu reprezentanţi ai Naţiunilor Unite ce se aflau pe o
poziţie neutră. Reprezentanţii U.N. au sugerat un proces în
care părţile implicate să rezolve conflictul.
 Kiesha şi Mona s-au certat şi nu au mai vorbit timp de o

săptămână. Ele sunt prietene din clasa a treia şi fiecăreia îi
este dor de cealaltă. În final Kiesha a chemat-o pe Mona şi
i-a spus: „Hai să punem punct. Mie îmi este dor de prietena
mea.”
 Reprezentanţii muncitorilor şi reprezentanţii

departamentului de management au discutat câteva zile şi
au încercat să pună la punct un nou contract. Dar nu au
făcut nici un progres, dar au încercat.
 Reprezentanţii muncitorilor şi reprezentanţii

departamentului de management au discutat câteva zile şi
au încercat să pună la punct un nou contract. Dar nu au
făcut nici un progres. Într-un final au decis că au nevoie de
ajutor. Au stabilit să intervină o a treia persoană neutră să
rezolve problema şi să se supună la soluţia pe care aceasta
o va propune.
289
ARBITRUL ANNIE
Rezumat Elevii exersează diferite abilităţi necesare pentru o arbitrare

corectă a conflictelor.
Observaţie: Poate fi dată ca temă.
1. Explicaţi că Arbitrul Annie este un ziar fictiv cronicar.
2. Elevii scriu două scrisori, în care vor descrie un conflict.
Scrisorile vor fi date celor două persoane aflate în conflict.
Elevii schimbă scrisorile între ei şi scriu răspunsul de la
Arbitrul Annie în care ea oferă o soluţie sau mai multe
soluţii pentru rezolvarea
289
Conflict Resolution in the Middle
School
Partea III (pag. 230 – 288)
289
___________________________________________________________
____
Introducere în Gestiunea diferenţelor

___________________________________________________________
____
Când vorbim cu tinerii de vârsta şcolii medii, ei exprimă des îngrijorare privind
conflictele ce îşi au rădăcinile în problema/chestiunea diversităţii, spre exemplu:
conflictele în care rasa, etnia, cultura, sexul, genul şi diferenţele individuale joacă un
rol important. Ei exprimă sentimentul de neajutorare în contextul/referitor acestor
tipuri de conflicte, ca şi cum diferenţele umane pot forma bariere, care sunt prea mari
pentru a fi depăşite.
Noi ştim din experienţa noastră de lucru cu tinerii şi adulţii că în viaţa lor, aceasta nu
este neapărat să fie aşa. Elevii din şcoala medie sunt în stare să se confrunte cu
conflictele bazate pe diversitate la fel de efectiv ca şi cu oricare altele. Ei doar au
nevoie să penetreze în aceste conflicte pentru a lucra cu ele şi oportunitate pentru a
pune în practică noile abilităţi. La fel ca şi toate rezolvările de conflicte în şcoala
medie, conflictele bazate pe diversitate cel mai bine pot fi rezolvate prin evidenţierea
prevenţiei.
Lecţiile în acest capitol sunt bazate pe câteva descoperiri importante, cercetări
referitor la diversitate şi prevenire. În primul rând, oamenii de oricare vârstă mai
puţin probabil vor avea prejudicii faţă de cei ce sunt diferiţi dacă ei vor înţelege şi
aprecia cultura şi baza lor (background-ul). În al II rând, ei mai puţin vor fi supuşi
prejudecăţilor dacă ei se află într-un anturaj în care diversitatea valorează ceva. În al
III rând ei vor fi mai puţin probabil supuşi prejudecăţii dacă ei cunosc, înţeleg aşa
concepte ca: stereotip, discriminare, ţap ispăşitor. În sfârşit, experienţa noastră ne
spune că ei vor fi mai bine echipaţi să întâlnească prejudecăţile şi conflictele legate de
diversitate dacă au abilităţi de rezolvare a conflictului şi au aplicat aceste abilităţi în
scenarii la această temă.
Schema generală de organizare a punctului nostru de vedere (abordării noastre)
asupra diversităţii e bazat pe lucrarea lui Patti de Rosa şi Ulric Johnson de la
organizaţia „Cross Cultural Consultation”. Ei descriu conştientizarea (înţelegerea)
diversităţii drept „5 C-uri”. Aceştia sunt:
Culoarea – o descriere a acelor aspecte personale sau de grup care de obicei nu pot fi
schimbate: culoarea pieii, sexul, orientarea sexuală, mărimea fizic.
Cultura – Valorile, credinţele, simbolurile, comportamentul, stilul de viaţă şi istoria
împărtăşită de un grup de oameni. Cultura e o interpretare a culorii, a casei, a
caracterului sau a contextului. De exemplu: culoarea pieii este o descriere obiectivă,
pe când rasa este un construct cultural. Greutatea este o descriere obiectivă, pe când
greutatea excesivă este definită cultural. Sexul este o dimensiune obiectivă, în timp ce
rolurile de gen sunt definite cultural.
Clasa – se referă la relaţiile de putere şi examinează identitatea individului sau de

grup în relaţiile cu puterea, autoritatea, ierarhie, status şi nivelele de acces, control al
resurselor.
289
Caracterul – aspectul unic al fiecărui individ ce include preferinţele personale,
particularităţile şi trăsăturile de personalitate. Oamenii ce posedă aceeaşi culoare,
cultură, clasă şi context, oricum au aspecte ce sunt unice şi caracteristice doar lor.
Contextul – realitatea în care individul/grupul există la moment, bazat pe timp,

locaţie, mediu şi condiţii socio-politice, economice şi istorice. Culoarea, cultura, clasa
şi caracterul nu pot fi văzute izolat de context şi nu pot fi înţelese în întregime în afara
de contextul ce conturează sensul lor.
În acest capitol, noi am reformulat cei „5 C” în Butucul (Pachetul de cărţi)

Diversităţii, cu patru feluri (suits) şi simboluri grupale. Felurile sunt Culoarea,
Cultura, Clasa şi Caracterul. Simbolurile colective reprezintă contextul.
Aceste concepte sunt împletite în cinci lecţii în cadrul acestui capitol:
Lecţia de abilităţi Nr. 23 Apreciind Diversitatea

Lecţia de abilităţi Nr. 24 Diversitatea şi Conflictul
Lecţia de abilităţi Nr. 25 Apreciind Cultura
Lecţia de abilităţi Nr. 26 Înţelegând Avantajele
Lecţia de abilităţi Nr. 27 & 28 Înţelegerea şi lucrul cu stereotipurile,
prejudecăţile, discriminarea şi fenomenul
Ţapului Ispăşitor.
Ghid pentru Discuţii
Deoarece pentru tineri discuţia despre diversitate poate fi sensibilă şi ameninţătoare,

este important să prezentaţi în mod evident ghidul de discuţii prezentat anterior.
Amintiţi-le elevilor să se conducă de el.
1. Păstrează clasa liberă de atacurile la persoană;

2. Respectă contribuţia altor oameni;
3. Respectă confidenţialitatea;
4. Fiecare are dreptul de a spune „pas”; nimeni nu va fi impus să vorbească;
5. Nu vă fie frică de emoţii;
6. Ţine minte „Domeniile Private” (Privacy Circles), acele subiecte din viaţa
voastră despre care nu vreţi să vorbiţi;
7. Întrebaţi-vă permanent „Ce învăţ eu acum?”.
Experienţa noastră a arătat că împreună cu ghidul, elevii şcolii medii pot învăţa să
primească plăcere în diversitate, la fel şi să conducă conflictele descurajante asociate
diferenţei. Acesta poate fi un modul stimulant, deoarece procesul de învăţare şi
înţelegere a prejudecăţilor şi trecerea peste ele este de obicei dificilă. Dar aceasta este
şi util. Unul dintre profesorii care a participat la proiectul pilot de testate a acestui
modul comenta: „Acest modul mi-a solicitat implicarea tuturor abilităţilor mele de
profesor. Eu am avut o clasă amestecată din punct de vedere rasial şi copiii s-au
implicat foarte mult în discuţii. A fost o zi, în mod special care şi-a meritat toată
lauda. A fost ziua în care am văzut globuri de lumini plutind pe deasupra capurilor
copiilor în întreaga clasă.”
289
Capitolul
23 Aprecierea
diversităţii
__________________________________________________________________________________
_____
Rezumatul lecţiei: elevii explorează conceptul de diversitate folosind Butucul

Diversităţii, precum şi atributele, caracteristicile diversităţii.
Note: Studiile ne spun că în cazul în care dorim ca elevii să aprecieze
oamenii diferiţi de ei, ei vor fi mai predispuşi să facă aceasta
dacă se află într-un mediu care apreciază diversitatea. Din
cauza că elevii, la fel ca şi adulţii, la început au tendinţa de a se
gândi la aspectele negative ale diversităţii, această lecţie se
axează pe aspectele pozitive. Primul scop al lecţiei este de a
permite elevilor să vorbească despre diversitate. Al II-lea scop
este să le oferim un mod de gândire despre diversitate în viaţa
lor proprie, folosind instrumentul numit Butucul Diversităţii.
Obiective Elevii vor fi în stare să:
 Definească diversitatea;
 Să descrie cele „Cinci forme ale cărţilor” din Butucului
Diversităţii;
 Să identifice propria lor carte în cadrul Butucului
Diversităţii;
 Să identifice lucrurile pozitive despre diversitate.
Instrumentul Butucul Diversităţii
Conflictului
Vocabular Diversitate – diferenţele dintre oameni în atribute sau
caracteristici;
Cultură – Feluri comune de trai împărtăşite de membrii unui
grup;
Avantaje (Clout) – nivelul de putere, influenţă şi status pe care
îl are un individ sau un grup.
Planul lecţiei
 Trecerea în revistă a agendei şi a vocabularului;
 Definirea diversităţii şi introducerea în acest capitol;
 Prezentarea unui mini-discurs/discuţie despre diversitate;
 Practica folosind Butucul Diversităţii;
 Evaluarea/Revizuirea punctelor cheie;
 Încheierea (Opţional).
Timpul necesar: timpul unei lecţii (minimum 40 minute).
Materiale de Butucul Diversităţii
Distribuit (Handouts)
289
Materiale: fişe de 3*5 inch (7,5 cm*12,5 cm).
Nivelul A/B/C Adunarea (Opţional)

(5 minute)
Dacă doriţi, alegeţi una dintre activităţile pentru adunarea grupului
din anexa A.
Nivelul A/B/C Trecerea în revistă a agendei şi a vocabularului
(3 minute)
Scrieţi agenda pe tablă şi revedeţi-o împreună cu clasa. Introduceţi
orice cuvinte credeţi că sunt necunoscute pentru elevi.
Nivelul A/B/C Definirea diversităţii şi introducere în lecţie
(5 minute)
1. Întrebaţi clasa la ce se gândesc când aud cuvântul „diversitate”.
Ori întrebaţi cum de ce oamenii sunt diferiţi. Scrieţi răspunsurile pe
tablă.
2. Explicaţi că diversitatea înseamnă diferenţa între persoane, în baza
caracteristicilor lor. Aceste diferenţe pot fi înnăscute, precum
culoarea pieii sau sexul, sau dobândite, ca educaţia sau interesele.
(Trebuie să puneţi accent pe faptul că „diferenţele între oameni” nu
înseamnă în acest caz „dezacord între oameni”).
Nivelul A/B/C Prezentarea mini-lecţiei/discuţiei despre diversitate
(10 minute)
1. Distribuiţi Butucul Diversităţii şi prezentaţi următorul
mini-discurs elevilor:
Aţi identificat/observat multe caracteristici prin care oamenii sunt
diferiţi unul faţă de altul. Un mod de meditare asupra diferenţelor
este de a le compara cu un joc de cărţi. Diversitatea umană e ca şi
cărţile dintr-un butuc, de patru tipuri diferite plus câteva cărţi libere.
Noi ne-am născut cu aceste cărţi, pe altele le primim în timpul vieţii.
Un butuc de cărţi obişnui are patru tipuri de cărţi: inimă, caro, pică şi
treflă. Butucul diversităţii are la fel patru tipuri de caracteristici.
Prima caracteristică este cartea Culoare. Ea reprezintă toate lucrurile
cu care te-ai născut şi pe care nu le poţi schimba. Câteva exemple
sunt: culoarea pieii, sexul, vârsta, orientarea sexuală, etnia etc.
A doua caracteristică este Cultura. Cultura înseamnă grupurile cu
care te identifici tu şi familia ta cel mai mult. Aceste cărţi reprezintă
stilul de viaţă a grupului, spre exemplu mâncarea, stilul
îmbrăcămintei, petrecerea timpului liber. Ele de asemenea se referă
la istoria împărtăşită, credinţele şi valorile grupului.
A treia carte este Avantajul (Clout). Aceasta înseamnă statusul
economic, puterea şi influenţa pe care o ai.
A patra carte este Caracterul. Cărţile caracterului sunt talentele tale

individuale şi interesele, ceea ce îţi place şi îţi displace, credinţele şi
valorile personale.
Şi în sfârşit, sunt cărţile libere (wild cards), care sunt numite cărţile
contextului. Ele sunt acelea care determnină când, unde şi cu cine tu
trăieşti.
2. Citiţi istoria următoare şi rugaţi clasa să identifice cărţile cheie din

Butucul Diversităţii cu care a avut de a face Ada Coleman.
289
Ada Coleman pleacă astă seară să sărbătorească. Ea şi câţiva prieteni
pleacă într-un modest restaurant din apropiere pentru a celebra noul
post de lucru al Adei. Ea numai ce a fost numită pe post de asistent al
editorului revistei Gloss, revistă pentru femeile afro-americane. Ada
nu poate să creadă că a primit postul – e postul la care visa încă din
clasa a şaptea. Ada a crescut într-o familie mare, în Detroit, care nu
avea prea mulţi bani. Dar ea avea întotdeauna succes la scris şi
primea cele mai înalte note la gramatică şi la corectitudinea scrierii.
Unii oameni spuneau că fetele sărace nu pot primi posturi de lucru în
domenii atrăgătoare, precum la reviste. Dar părinţii ei întotdeauna au
încurajat-o să se gândească la ceva mare, grandios şi au asigurat-o că
vor face tot posibilul ca ea să urmeze un colegiu. Ada a plecat cu
bursă la un colegiu de stat. La momentul dat, pe noul său post Ada
nu va face mulţi bani, dar simte că e pe drum spre cariera pe care o
iubeşte/adoră.
Discuţii
 Care sunt cărţile culorii cu care a avut de a face Ada?

 Cu ce cărţi culturale s-a confruntat Ada?
 Cu ce cărţi de avantaje?
 Care sunt cărţile de caracter cu care s-a manifestat Ada?
 Ce cărţi libere au determinat contextul în care se afla Ada?
 Să presupunem că întreaga istorie este la fel, dar cărţile libere ar
deplasa-o pe Ada din Detroit 1995 în Georgia 1850. Cu ce ar fi
istoria ei diferită?
Nivelul A/B/C Exerciţii folosind Butucul Diversităţii

(10 minute)
1. Introduceţi activitatea de grup explicând că, cărţile din
Butucul Diversităţii ne plasează în grupuri cu alţi oameni şi
grupurile reflectă una sau câteva din cărţile pe care le avem,
dar nu pe toate.
2. Rugaţi elevii să se deplaseze dintr-o parte a camerei în alta,
în dependenţă de grupul din care fac parte. Spuneţi: Acei
dintre voi care sunt de sexul masculin treceţi în partea
aceasta a clasei, cei de sexul feminin în partea cealaltă.
Discuţii
- Cărui tip de cărţi îi corespunde această caracteristică;
- Cum aţi obţinut această carte? V-aţi născut cu ea, aţi ales-o
sau v-a fost dată?
- Rugaţi pe cineva din grup să numească materia preferată
studiată la şcoală. Oare toţi din acest grup preferă aceeaşi
materie?
3. Continuaţi cu următoarele exerciţii, urmate de
scurte discuţii după fiecare (simţiţi-vă liberi să schimbaţi
sau să adăugaţi exerciţiile cu altele propuse de dvs.):
Afro-American/nu Afro-American sau

Asiatico-American/nu Asiatico-American:
 Cărui tip de cărţi îi corespunde această
caracteristică;
 Cum aţi obţinut această carte? V-aţi născut cu ea,
aţi ales-o sau v-a fost dată?
289
 Rugaţi pe cineva din grup să numească mâncarea
sa preferată. Oare toţi din acest grup preferă
aceeaşi mâncare?
Îmi place să mănânc broccoli/nu-mi place să mănânc
broccoli:
 Cărui tip de cărţi îi corespunde această
caracteristică;
 Cum aţi obţinut această carte? V-aţi născut cu ea,
aţi ales-o sau v-a fost dată?
 Rugaţi pe cineva din grup să numească formaţia
muzicală preferată. Oare toţi din acest grup
preferă aceeaşi formaţie muzicală?
4. Continuaţi cu următoarele afirmaţii:
Îmi place să privesc ______ la TV/ Nu-mi place să privesc
___
Am ochii cafenii/N-am ochi cafenii
Îmi place să mă îmbrac elegant/Îmi place să mă îmbrac
neoficial
Frecventez slujbele religioase/Nu frecventez slujbele
religioase
Vorbesc în mai multe limbi/Vorbesc numai o limbă
Nivelul A/B/C Microlaborator în Butucul Diversităţii
(10 minute)
1. Împărţiţi elevii în grupuri de microlaborator a câte trei sau
patru elevi. Daţi fiecărui elev câte două minute pentru a pune
următoarele întrebări:
 Cum au influenţat cărţile din Butucul Diversităţii viaţa ta?
 Cum ai fost influenţat de diferenţele altora?
 În ce mod moduri este diversitatea un lucru bun sau util?
2. Fiţi gata să daţi un semnal de fiecare dată când cele două
minute se epuizează.
Discuţii
 Ce aţi învăţat din această activitate?
 Ce emoţii aţi avut atunci vorbeaţi despre Butucul vostru
de Diversitate?
Nivelul A/B/C Evaluarea/Revizuirea Punctelor Cheie

(3 minute)
1. Lăsaţi elevii (în mod voluntar) să spună ce a fost bine

astăzi şi ce a fost diferit.
2. Recapitulaţi momentele cheie ale lecţiei:
 Noi toţi avem de a face cu Butucul Diversităţii;

 Cărţile pot fi categorisite: Culoare, Cultură, Avantaje,
Caracter şi Cărţile Libere;
289
 Cu unele cărţi ne naştem, altele ni le alegem, pe altele
le dobândim pe parcursul vieţii.
Nivelul A/B/C Încheierea (Opţional)

(5 minute) Dacă doriţi puteţi alege o activitate de încheiere din
Anexa B.
289
Butucul Diversităţii
Diversitatea umană poate fi asemuită cu patru tipuri de cărţi diferite şi câteva cărţi
libere împărţite dintr-un butuc de cărţi de jucat. Cu unele dintre aceste cărţi ne
naştem, altele le căpătăm pe parcursul vieţii.
Culoarea Cultura
Aceste cărţi reprezintă Aceste cărţi reprezintă

caracteristicile cu care caracteristicile
te naşti. De obicei nu grupului cu care te
le poţi schimba: identifici: mâncarea,
culoarea pielii, etnia, limba, istoria,
sexul, dimensiunile credinţele şi valorile
fizice Cărţile Libere
Aceste cărţi reprezintă

contextul în care
trăieşti: locul, timpul,
oamenii din jurul tău
Avantajele Caracterul
Aceste cărţi reprezintă Aceste cărţi reprezintă

puterea, influenţa şi trăsăturile individuale
statutul pe care îl deţii: ale personalităţii tale:
statutul economic, talent, abilităţi şi
statutul social, puterea deprinderi, preferinţe
şi autoritatea şi lucruri care nu-ţi
plac, credinţele
personale şi valorile
Capitolul
289
24 Diversitatea şi Conflictul
__________________________________________________________________________________
_____
Rezumatul lecţiei: elevii explorează unele dintre căile posibile prin care diversitatea
poate influenţa conflictul reexaminând conceptele de Ochelarii P.O.V
(P.O.V Glasses) şi Escalatorul de conflicte.
Note: Stabilind deja că diversitatea e pozitivă şi folositoare, această lecţie
iniţiază procesul de înţelegere de către elevi a modului în care
diversitatea poate duce la conflicte.
Două activităţi de tip conflictual prezentate anterior în această
programă sunt foarte utile aici. P.O.V Glasess în mod evident sunt
foarte influenţaţi de aşa factori ai diversităţii precum cultura, genul,
etnia etc. Întru-cât elevii au deja o pregătire bună în ceea ce priveşte
importanţa P.O.V., aceasta îi va ajuta să înţeleagă mai bine influenţa
diversităţii asupra conflictului. Accentul acestei lecţii este pe cele trei
modalităţi în care diversitatea poate contribui la escaladarea
conflictului –armarea conflictului, neînţelegerea şi prejudecata.
Această lecţie de asemenea îi va ajuta pe elevi să înţeleagă mai
profund conflictele ce au la bază diversitatea prin prezentarea unei
activităţi cu care sunt foarte familiarizaţi. Multe dintre subiectele
expuse în această lecţie, precum neînţelegerile culturale şi prejudiciul
vor fi discutate mai detaliat în lecţiile următoare.
 Descrie trei modalităţi prin care diversitatea poate determina
escaladarea conflictelor;
 Clasifice conflictele în funcţie de Escalatorul Conflictelor;
 Sugereze strategii de de-escaladare şi rezolvare a conflictelor
ce au la origini diversitatea.
Instrumentul Escalatorul de conflicte.
conflictului:.
Condiţii: Escalatorul de Conflicte
Vocabular Prejudecată – o judecată sau o opinie negativă formate fără a

cunoaşte realitate, adevărul.
Presupunere – concluzii bazate pe cunoaşterea limitată a datelor.
Planul lecţiei • Adunarea (opţional);
 Introducere în Conflict şi Diversitate;
 Discuţii despre diversitate şi Escalatorul de Conflicte;
 Clasificarea conflictelor în funcţie de tipul de diferenţe;
 Orice alte activităţi pe care aţi dori să le alegeţi;
Timpul necesar: timpul unei lecţii (minimum 40 minute), în dependenţă de

activităţile suplimentare pe care le alegeţi.
Materiale de Diversitatea şi Escalatorul de Conflicte, Cărţile de sortare a
Distribuit conflictelor de diversitate.
Nivelul A/B/C Adunarea
289
(5 minute) Dacă doriţi, alegeţi una dintre activităţile pentru adunarea
grupului din anexa A.
(3 minute)
orice cuvinte credeţi că sunt necunoscute pentru elevi .
Nivelul A/B/C Introducere în Conflict şi Diversitate
(5 minute) 1. Întrebaţi elevii: Noi am discutat beneficiile şi aspectele
pozitive ale diversităţii. Care sunt însă problemele pe care le
poate crea diversitatea? Remarcaţi şi apreciaţi contribuţiile
aduse.
2. Explicaţi: Diversitatea ne îmbogăţi dar poate crea şi
probleme între oameni. La fel ca şi toate conflictele, cele
legate de diversitate pot fi constructive şi distructive, în
dependenţă de cum reacţionăm la ele. Astăzi vom vedea cum
diversitatea afectează unul dintre conceptele legate de
conflict pe care le-am învăţat mai devreme – Escalatorul de
Conflicte.
Nivelul A/B/C Discutaţi Diversitatea în baza Escalatorului de Conflicte
(10 minute)
Materiale: Diversitatea şi Escalatorul de Conflicte
1. Împărţiţi materialul de distribuit şi discutaţi-l cu clasa
utilizând următoarea mini-prelegere ca ghid.
Există trei modalităţi prin care subiectele diversităţii pot
determina modul în care conflictele escaladează. Acestea
sunt ammunition, neînţelegerea şi prejudecata.
Armarea conflictului (ammunition)
Conflictul declanşează escalatorul. De obicei este un conflict
simplu, care nu are nimic în comun cu diversitatea. Pe
măsură ce escaladează, conflictul atrage subiecte ce ţin de
diversitate şi se încarcă cu acestea, de obicei sub formă de
porecle. Dacă persoana ţintă se simte atacată sau insultată,
conflictul va escalada.
Exemplu
Roberto şi Steven sunt doi băieţi care se joacă cu un pistol
mare de apă. Steven crede că este rândul lui să împuşte dar
Roberto nu vrea să i-l dea. Ei se ceartă un timp şi conflictul
escaladează iar Steven spune „Nu vrei să-mi dai pistolul. Eşti
un homosexual, Roberto.”
 Puteţi să vă gândiţi şi la alte exemple de ammunition

în escaladarea conflictului?
 Care pot fi posibilele căi de lucru cu ammunition
într-un conflict?
Neînţelegerea
În acest caz conflictul începe şi escaladează din cauza
neînţelegerilor ce-şi au rădăcinile în diferenţele culturale. Părţile
implicate nu înţeleg acţiunile celuilalt pentru că nu-i înţeleg
cultura. Drept consecinţă, ei fac presupuneri şi interpretează
greşit comportamentul celuilalt, iar conflictul escaladează.
Exemplu
289
Sondra este Afro-Americană şi numai ce a devenit prietenă cu
Sung Quat, un coleg din Cambogia. Într-o dimineaţă, când
Sondra cobora din autobuz ea a văzut-o pe Sung Quat în ograda
şcolii. Ea o strigă şi-i făcu din mână, dar spre mirarea ei, Sung
Quat îşi încrucişează mâinile şi se întoarce cu spatele. Sondra e
rănită, ea crede că este respinsă de noua ei prietenă.
 Care credeţi că a fost neînţelegerea în acest conflict?
 Care e P.O.V. Sondrei?
 Care credeţi că ar putea fi P.O.V. lui Sung Quat?
Ceea ce Sondra nu înţelege este faptul că, conform culturei
Cambogiene ea a înjosit-o pe prietena sa făcându-i pe toţi ceilalţi
din curtea şcolii să o privească pe Sung Quat.
 Puteţi să vă gândiţi la alte exemple în care oamenii au ajuns
la conflicte din cauza unor neînţelegeri culturale?
 Care sunt posibilităţile de rezolvare sau de prevenire a
conflictelor bazate pe neînţelegere?
Prejudecata
În acest caz conflictul începe şi escaladează din cauza că una sau
ambele părţi implicate au prejudecăţi unul despre celălalt. Aceste
prejudecăţi sunt în bagajul lor de conflicte şi îi determină să facă
presupuneri şi să se comporte în baza acestora. Aceste
presupuneri şi comportamente contribuie la escaladarea
conflictului.
Exemplu
Jason şi Marcus utilizează unicul calculator din clasă. Ei joacă un
joc matematic. Alicia vine şi-i întreabă dacă poate să joace şi ea.
„Joc foarte bine”, spune ea. „Joc acest joc acasă cu tatăl meu”.
Ambii băieţi îi spun să plece. „Este doar pentru băieţi”, spune
Jason. „Da”, spune şi Marcus. „Fetele nu sunt bune la
calculatoare”.
 Puteţi să vă gândiţi şi la alte exemple de prejudecăţi care

îi pot determina pe oameni să ajungă la conflicte în
escaladare?
 Care ar fi unele modalităţi de a controla prejudecăţile în
conflict?
 Care ar fi acele modalităţi prin care n-am putea controla
prejudecăţile în conflict?
 Ce le poate determina să escaladeze mai departe?
Aceste lucruri se pot întâmpla singure sau în combinaţie. De

exemplu, un conflict cu rădăcinile în prejudecăţi poate, pe măsură ce
escaladează să includă şi armarea, încărcarea acestuia sub forma
poreclelor.
Nivelu: B/C
2. Faceţi următoarele sarcini ca supliment la lecţia precedentă:
Un escalator de conflicte poate de asemenea să ne ducă la un altul.

De exemplu, un conflict care începe dintr-o neînţelegere se poate
dezvolta într-o dispută care va crea prejudicii reale.
În final, cele trei căi prin care diversitatea determină conflictul sunt
interdependente din cauza contextului în care se află. Mai ţineţi
minte Cărţile Libere ale Contextului din Butucul Diversităţii? Dacă
289
sunteţi într-un context în care există prejudecăţi generale împotriva
oamenilor supraponderali, atunci cuvântul „gras” devine insultă
folosită ca declanşator. Dacă n-ar fi o asemenea prejudecată
împotriva oamenilor supraponderali, atunci cuvântul „gras” ar fi doar
descriptiv şi n-ar putea fi folosit ca declanşator.
 V-aţi putea gândi la exemple în care un comportament
conflictual în escaladare a dus la altele de acest gen?
 Ce roluri joacă Cărţile Libere în aceste escaladări ale
conflictului?
Nivelul A/B/C Clasificaţi conflictele după tipul diversităţii

(15 minute) Materiale de distribuit: Cărţile de sortare a conflictelor de diversitate
(veţi avea nevoie de câte un set pentru fiecare grup de 3 - 4
elevi).
1. Împărţiţi elevii în grupuri a câte trei sau patru. Daţi fiecărui
grup câte un set de Cărţi de sortare a conflictelor de
diversitate.
2. Lăsaţi elevii să clasifice conflictele după declanşator, după

armarea acestuia, Neînţelegere şi Prejudecată. Dacă ei cred
că unele conflicte sunt combinaţii (multe dintre ele sunt), ei
trebuie să spună care sunt escalatoarele şi care sunt
combinaţiile.
Discuţii
 Care dintre conflicte erau doar „muniţie”?
 Care erau doar Neînţelegere? Dar Prejudecată?
 Care conflicte erau combinaţii ale escalatorilor?
3. Lăsaţi fiecare grup să aleagă unul dintre conflictele prezentate
şi să dezvolte o strategie de de-escaladare şi rezolvare a
situaţiei. Oferiţi grupurilor câte cinci minute pentru aşi
pregăti planurile, după care discutaţi rezultatele cu clasa.

(2 minute)
Evaluarea: Lăsaţi elevii (în mod voluntar) să facă un rezumat al

punctelor cheie ale lecţiei.
 Diversitatea ne poate îmbogăţi, dar la fel ne poate duce la

conflict;
 Diversitatea poate influenţa escaladarea conflictelor în
trei feluri: Armarea, Neînţelegerea şi Prejudecata.

(5 minute) Dacă doriţi puteţi alege o activitate de încheiere din Anexa
B.
Nivelul A/B/C Activitatea Jurnalul Conflictelor

(timpul va varia) Rugaţi elevii să treacă în revistă conflictele din viaţa de zi cu zi
pentru a găsi exemple de escaladări ale diversităţii. Rugaţi-i să
descrie conflictul şi rolul pe care l-a jucat diversitatea în
289
escaladarea conflictului. Apoi rugaţi-i să găsească posibile
strategii de de-escaladare a conflictului.
Nivelul A/B/C Griji despre Conflictele de Diversitate

(timpul va varia)
Notă: Aceasta poate fi o bună temă pentru acasă.
Conflictele ce-şi au originea în diversitate sunt printre cele care
provocă cel mai multe necazuri elevilor din şcoala medie, care
nu ştiu cum să le aplaneze sau să le înţeleagă. P.O.V. Glasses şi
Escalatorul conflictelor ne pot ajuta în acest sens, dar elevii
oricum ar putea avea multe emoţii referitoare la aceste
conflicte. Ar putea fi de ajutor dacă le-am oferi un mediu în
care ar putea să-şi exprime unele dintre aceste emoţii şi griji.
O sugestie în acest sens ar fi să-i rugaţi pe elevi să scrie un

paragraf sau două la tema „De ce diversitatea duce la conflict”
sau „De ce cred eu că conflictele bazate pe diversitate sunt o
problemă pentru şcoala noastră”. Încurajaţi elevii să specifice
tipul diversităţii pe care îl abordează şi să numească câteva
sentimente pe care le evocă aceste conflicte.
289
Diversitatea şi Escalatorul de Conflicte
Trei modalităţi prin care diversitatea determină escaladarea conflictelor:
Muniţia
 Încercarea de a răni o altă persoană prin atacarea cărţilor din butucul diversităţii
acestei persoane: Culoarea, Cultura, Avantajele sau Caracterul.
 Câteva exemple de muniţie ar fi: poreclele, „asasinarea” caracterului persoanei
sau formularea unor afirmaţii generale.
Neînţelegerea
 Conflictele rezultă din neînţelegerea acţiunilor şi motivelor altor persoane pentru

că nu înţelegem cultura acestora.
Prejudecata
 Conflictul apare din cauza concluziilor negative făcute pe seama altor persoane în
baza cărţilor pe care le au acestea în Butucul Diversităţii, respectiv din caza
grupurilor în care sunt membri aceste persoane.
289
Cărţile de sortare a conflictelor de diversitate
__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
__ __
Ahn şi Paul lucrau asupra unui referat pentru ora de sănătate. Cumva documentul ce
conţinea referatul a fost şters din memoria calculatorului. Acum ei se ceartă a cui a
fost vina. „Prost Cambogian”, spune Paolo. „Trebuia să-mi dau seama că nu ştii nimic
despre calculatoare. Probabil că ai crescut pe o plantaţie de orez”.
__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
__ __
Angel şi Jesus caută un loc în cafenea unde să mănânce. Ei s-au aşezat la la o masă
unde mai stăteau doi băieţi. Unul dintre băieţi a spus cu sarcasm, „O, superb, uite cine
ne va face companie”. Celălalt băiat a spus, „Ah, e duetul ceresc!” Primul băiat a
spus, „Părinţii lor probabil cred că copiii lor sunt nişte zei sau ceva de felul acesta”.
__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
__ __
Angel şi Jesus caută un loc în cafenea unde să mănânce. Ei s-au aşezat la la o masă
unde mai stăteau doi băieţi. Unul dintre băieţi a spus cu sarcasm, „O, superb, uite cine
ne va face companie”. Celălalt băiat a spus, „Ah, e duetul ceresc!” Primul băiat a
spus, „Părinţii lor probabil cred că copiii lor sunt nişte zei sau ceva de felul acesta”.
__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
__ __
Shirlee şi Raquel planificau o petrecere în pijamale. Făcând lista persoanelor pe care
ar fi dorit să le invite, Raquel a sugerat s-o invite pe Annie. „Uită!”, a spus Shirlee.
„Eu n-o vreau pe tocilara aceea la petrecerea mea. Ea probabil va aduce o carte cu ea
şi va citi din ea tot timpul”. „Bine, de fapt aceasta trebuia să fie petrecerea noastră şi
eu doresc ca ea să vină la petrecere. Ea îmi place. E simpatică.”, a spus Raquel. „Ea e
o tocilară. E o îngâmfată pentru că e întotdeauna pe panoul de onoare”, a spus Shirlee.
„Vreau la petrecerea oameni veseli, nu super-inteligenţi”.
__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
__ __
Danny Kwong a fost reţinut după ore pentru că profesoara, D-na Rockland credea că
el ar putea fi responsabil pentru epidemia de clănţănitul pixurilor de la începutul
lecţiei. Danny afirma că el nu are nici o legătură cu aceasta. El ţinea capul în jos şi
evita să o privească pe D-Na Rockland în ochi. Părinţii săi întotdeauna i-au spus că
este nepoliticos să priveşti o persoană cu autoritate în ochi. „El neagă acesta, dar nu
ştiu dacă pot să-l cred”, se gândea D-na Rockland. „Copiii chinezi sunt de obicei
foarte bine educaţi, dar el nu vrea să mă privească în ochi atunci când îi vorbesc. Se
pare că el are ceva de ascuns”.
__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
__ __
Bunica Carolei care trăia cu familia ei a murit la finele săptămânii. Când a venit la
şcoală, Carole i-a spus prietenei ei, Kindra despre aceasta. În timp ce-i vorbea
Kindrei, Carole a început să plângă. Kindra a îmbrăţişat-o pentru a o linişti. Câţiva
copii care mergeau pe hol au văzut-o şi au strigat: „Hey, uitaţi-vă, lesbiene”. Kindra
le-a răspuns, „Care e problema? N-aveţi nici pic de respect?” Unul dintre copii a spus,
„Ce vrei să faci cu el, lesbiano?”
__ __ __ _ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
__
289
Urvaşi nu mai vorbeşte cu prietena sa Kate, şi Kate nu ştie din ce cauză. Încă ieri, în
timpul prânzului fetele vorbeu despre ce doresc să devină când vor creşte iar Urvaşi
spunea că i-ar plăcea să aibă propriul magazin de haine. Kate a spus, „De ce să nu
conduci un 7-11? Aceasta o fac majoritatea indienilor.” Urvaşi a spus, „Pentru că eu
doresc un magazin de haine”. Ele nu au mai vorbit despre aceasta, dar de atunci
Urvaşi o evită pe Kate. „Bine!”, se gândeşte Kate, „Dacă ea nu doreşte să fie prietenă,
cui ea îi trebuie?”
__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
__ __
Fratele mai mic al lui Brian, care învaţă în şcoala primară, a apărut pe terenul de
baseball şi a întrebat dacă poate să joace şi el. „Uită despre aceasta”, ia spus Brian.
„Aceasta nu e pentru copii mici. Dispari.”
__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
__ __
Kevin trăieşte cu bunica sa, care întotdeauna îi spune să nu mănânce mâncare
mexicană deoarece este posibil ca aceasta să fi fost pregătită într-o bucătărie murdară.
Într-o zi a fost acasă la Oscar Mendez şi familia acestuia a insistat ca el să rămână la
cină. Kevin aproape că n-a atins mâncarea. A doua zi, Oscar l-a întâlnit în hol. „Tu ai
insultat-o pe mama mea pentru că nu ai mâncat mâncarea pregătită de ea”, a spus el.
__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
__ __
Christine şi Nancy discută la ce staţie de autobus să aştepte. „Urăsc să merg la staţia
de pe Indiana Ave.”, spune Christine. „Este două cartiere mai încolo”. „Bine, dar mie
nu-mi place să aştept la cea din strada Chisholm”, spune Nancy. „Fetele de la Liceul
Tehnic aşteaptă autobusul acolo şi ele mă sperie. Ele sunt aşa de scandalagii. Nici nu
ştii la ce să te aştepţi de la ele”.
__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
__ __
Pe uşa magazinului apropiat şcolii medii Healy este un aviz care spune, „Doar trei
elevi din şcoala medie vor fi permişi să intre în acelaşi timp. Nu sunteţi de încredere
în grupuri mari.” Un grup de elevi din consiliul elevilor scriu o plângere despre
discriminarea la care sunt supuşi.
_____
289
____________________________________________________________________
Capitolul
25 Să înţelegem cultura
____________________________________________________________________
_____
Rezumatul lecţiei: Elevii studiază sensul culturii şi relaţia acesteia cu conflictele prin
intermediul jocurilor de simulare cross-culturale.
Note: Cultura căreia îi aparţinem şi cu care ne identificăm ne

influenţează fiecare aspect al vieţii noastre. Tinerii adesea înţeleg
cultura la un nivel intuitiv, dar niciodată n-au discutat despre
aceasta deschis. În această lecţie tinerii au posibilitatea de a
explora diferite aspecte ale culturii şi să studieze cum diferenţele
culturale pot duce la conflicte. Jocul cross-cultural este o cale
sigură pentru elevi să privească la aspectele culturii şi
comunicării cross-culturale care pot duce la conflict. Există
asemănări cu viaţa reală în aceste jocuri, iar noi vă încurajăm să
realizaţi aceste legături cu elevii dvs.
 Definească Cultura;
 Identifice elementele cheie ale culturii;
 Descrie cum diferenţele culturale pot influenţa
conflictul.
Instrumentul Simularea cross-culturală, Escalatorul de Conflicte
conflictului
Vocabular Cultură – mod comun de viaţă împărtăşit de membrii unui
grup;
Cross-cultural – între două sau mai multe culturi.
Planul lecţiei
 Definirea Culturii;
 Jocul Reba-Ambler (Cross-cultural);
Timpul necesar: timpul unei lecţii (minimum 40 minute), în dependenţă de

activităţile suplimentare pe carele utilizaţi.
Materiale de Tu eşti Reba, Tu eşti Ambler.

distribuit
Nivelul A/B/C Adunarea

(5 minute)
289
Dacă doriţi, alegeţi una dintre activităţile pentru adunarea grupului
din anexa A.
(3 minute)
Nivelul A/B/C Definirea Culturii
(10 minute)
1. Explicaţi sensul Culturii şi a subculturii:
Definiţia „Culturii” care va fi folosită în această lecţie e una

dintre cele utilizate în Butucul Diversităţii: o colecţie de
moduri de viaţă asemănătoare împărtăşite de un grup. Întru-
cât Statele Unite este o ţară atât de diversă, noi toţi
aparţinem mai multor culturi. Dacă trăim în SUA, noi facem
parte din cultura ei. Noi de asemenea putem aparţine culturii
grupului nostru etnic. Fiecare din această clasă, şi eu
inclusiv, facem parte dintr-o cultură specifică – cultura şcolii
medii. Pot fi unul sau două culturi principale sau grupuri
culturale cu care ne identificăm, la fel precum şi multe
subculturi.
2. Oferiţi elevilor următoarea situaţie:
Un grup de marţieni a aterizat în faţa şcolii noastre. Ei sunt
prietenoşi şi paşnici şi foarte curioşi despre viaţa de pe
Pământ. Ei ştiu că există multe culturi pe pământ şi ei au
intrat în clădire pentru a afla despre cultura şcolii medii. Ce
vor vedea ei mergând prin clădire şi ce le vor spune aceste
lucruri despre cultura şcolii medii?
3. Lăsaţi elevii să lucreze în perechi timp de două minute
pentru aşi împărtăşi ideile. Apoi adunaţi clasa pentru
brainstorming. Înscrieţi contribuţia elevilor pe tablă sub titlul
„Elemente ale culturii şcolii medii”. Dacă elevii au nevoie de
ceva ajutor pentru a începe, utilizaţi câteva dintre întrebările
sugerate mai jos.
Discuţii
 Ce mănâncă oamenii din şcoala medie?
 Cum şi unde ei mănâncă?
 Ce fac ei fiecare 40 minute?
 Ce fac ei trecând în camera următoare?
 Ce feluri de haine poartă copii din şcoala medie?
 Ce vă spun hainele lor?
 Ce lucru fac adulţii în şcoala medie?
 Ce lucru fac tinerii?
 Există diferenţe în ceea ce fac băieţii şi fetele în şcoala
medie?
 Privind această listă, ce vă spune ea despre cultură în
general?
 Care aspecte ale vieţii noastre sunt influenţate de cultură?
Nivelul A/B/C Jucaţi jocul Reba-Ambler*

(25 minute)
Materiale de distribuit: Tu eşti Reba, Tu eşti Ambler (veţi avea
nevoie de materiale Reba îndeajuns pentru jumătate de clasă şi
Ambler pentru cealaltă jumătate a clasei).
289
1. Scrieţi cuvântul „Reba” şi „Ambler” pe tablă. Explicaţi că
elevii vor avea posibilitatea să trăiască experienţa vieţii într-
o cultură diferită pentru o perioadă scurtă. E vor fi membrii
culturii Reba sau Ambler. Mai întâi ei vor învăţa despre
propria lor cultură, mai apoi ei vor întâlni cealaltă cultură.
2. Distribuiţi materialele Reba unei jumătăţi din clasă şi
Ambler celeilalte jumătăţi.
Notă: Există diferenţe importante de gender în cultura Ambler. De
aceea încercaţi să împărţiţi băieţii în mod egal între aceste două
culturi. Dacă nu aveţi destui băieţi, utilizaţi un substituent, de
exemplu, banderole purpurii. În asemenea cazuri, propoziţiile despre
bărbaţii Ambler se vor referi la oamenii Ambler cu banderolă
purpurie.
3. Lăsaţi elevii să citească materialele lor, apoi întâlniţi-vă cu

grupul lor cultural timp de cinci minute pentru a discuta
cultura lor. Scrieţi următoarele întrebări pe tablă pentru ca ei
să discute între ei:
 Ce îi place culturii voastre să facă?
 Cum interacţionaţi sau relaţionaţi între voi? Dar cu
ceilalţi?
 Cum vorbiţi? Cum e limbajul vostru non-verbal?
 Dacă aţi avea un motto cultural, care ar fi acesta?
4. Când ambele grupuri cred că cunosc cultura lor, prezentaţi

următorul scenariu:
Voi aţi fost la şcoala Reba-Ambler toată ziua. Lecţiile s-au terminat
pentru astăzi şi acum e ora pentru socializare. Există doar o cameră
liberă pentru ora de socializare. Acum sunteţi împreună în această
cameră. Acum e momentul să vă amestecaţi şi să faceţi cunoştinţă
între voi. În timp ce vă amestecaţi, ţineţi minte caracteristicile
culturii voastre. Ţineţi-vă de părerile dvs.
5. Daţi elevilor trei sau cinci minute pentru a se amesteca.
Este de dorit să observaţi comportamentul fizic vis-a-vis de
comportamentul cultural. Amblers probabil că vor sta tăcând,
în timp ce Reba se vor mişca rapid din partea lor de cameră
şi vor invada partea Ambler.
6. Lăsaţi-i pe toţi să se întoarcă la locurile lor. Rugaţi fiecare
cultură să o descrie pe cealaltă (pe rând). În timp ce Reba îi
descriu pe Amblers, scrieţi cuvintele descriptive pe tablă.
Referitor la Amblers s-ar putea să auziţi: reci, aroganţi,
grosolani, snobi etc. Apoi rugaţi-i pe Ambler să-i descrie pe
Reba şi crieţi cuvintele descriptive pe tablă. Reba vor fi mai
probabil descrişi ca: neruşinaţi, amabili, prea prietenoşi,
enervanţi etc.
7. Odată ce listele sunt complete, rugaţi reprezentaţi din

fiecare echipă să citească listele lor în glas.
Discuţii
 Ce aţi observat referitor la modul în care s-au

perceput culturile reciproc, şi cum au fost ele
289
descrise în materialele distribuite? (Materialele erau
pozitive sau neutre, altă cultură le-a descris negativ).
 De ce descrierile au devenit negative?
 Ce presupuneri a făcut fiecare cultură despre
cealaltă?
 Cum aceasta a putut duce la conflict sau la
escaladarea lui?
 Cum ar putea ei să se cunoască şi să evite
neînţelegerile?
 De ce lucruri trebuie să ţineţi cont atunci când
discutaţi cu cineva dintr-o altă cultură?

(3 minute)
1. Lăsaţi voluntarii să spună ce au învăţat ei despre
cultură în lecţia de astăzi.
2. Rezumaţi punctele cheie din lecţia de astăzi:
 Noi cu toţii trăim în mai multe subculturi;

 Conflictele pot apărea din neînţelegerea altor culturi;
 Noi putem diminua neînţelegerile.

(5 minute)
Dacă doriţi puteţi alege o activitate de încheiere din Anexa B.
Nivelul A/B/C Activităţi suplimentare
(timpul va varia) Activitatea Jurnalul Conflictelor
Lăsaţi elevii să descrie un moment în care au văzut sau au fost

parte a unui conflict în care diferenţele culturale au jucat un rol
important. Ce culturi au fost implicate? Cu ele au influenţat
conflictul? Ce sentimente au apărut în conflict? Cum s-a sfârşit
conflictul?
O variaţie la această temă este aceea de a-i face pe elevi să
privească la conflictele în care ei înşişi au fost implicaţi, sau să
observe noi conflicte despre care ei cred că s-au întâmplat din
cauza diferenţelor culturale. Ce rol joacă diferenţele culturale
în începerea unui conflict sau escaladarea acestuia? Cum
interpretează oamenii implicaţi în conflict diferenţele? Ce
judecăţi fac ei despre alţi oameni?
289
Tu eşti Reba
Despre cultura Reba
Reba sunt foarte prietenoşi;
Reba sunt extravertiţi. Le place să vorbească cu străinii;
Rebas le place să discute cu câţi mai mulţi străini posibil. Ei nu vorbesc prea
mult timp. Reba le place să spună: „Eu am vorbit cu mulţi străini. Acum ei se
simt bineveniţi”;
Reba le place să dea mâna. Aceasta îi face să simtă că au stabilit un contact.

Dacă un străin nu doreşte să dea mâna, Reba o va înşfăca;
Reba se pun faţă în faţă cu străinul cu care vorbesc;
Reba sunt ne-formali. Reba cred că e politicos să-i numească pe toţi după
numele mic;
Băieţii şi fetele se comportă la fel, doar că băieţilor le place mai mult să

vorbească cu fetele străine iar fetelor Reba le place cel mai mult să vorbească cu
băieţii străini.
289
Tu eşti Ambler
Despre cultura Ambler
Amblers se ţin împreună. Lor le place să fie cu alţi Ambler;
Ambler niciodată nu încep o conversaţie cu un străin. E vorbesc doar când

cineva li se adresează. Când vorbesc îşi încrucişează mâinile;
Ambler sunt foarte politicoşi. Ei spun „Ce mai faci”, „Domnule” şi „Doamnă”.
Prea multă atingere este considerată o grosolănie;
Printre Ambler, băieţii sunt genul cel mai slab. Ei sunt protejaţi de fetele
Ambler;
Băieţii Ambler evită contactul vizual cu fetele străine şi nu vorbesc direct cu ele.
Ei le vorbesc prin intermediul protectoarelor lor;
Băieţii Ambler pot vorbi cu băieţii străini dacă aceştia vorbesc primii. Ei pot
menţine contactul vizual cu băieţii străini.
____________________________________________________________________
_____
Capitolul
289
26 Să înţelegem avantajele
____________________________________________________________________
_____
Rezumatul lecţiei: Elevii vor explora efectele avantajelor – puterea, influenţa şi statutul
economic – în cadrul conflictului prin realizarea unor jocuri de
simulare.
Note: Deşi elevii din şcoala medie sunt conştienţi şi interesaţi de dinamica
conflictelor, conceptul de „avantaje (clout)” poate fi puţin mai
instabil. În această lecţie avantajul este definit într-o formă
simplificată ca o combinaţie dintre putere, influenţă şi statut
economic sau PIES. Scopul acestei lecţii este să-i facă pe elevi să
conştientizeze avantajele şi rolul acestora în cadrul conflictului şi să
le dea şansa elevilor să discute avantajele în termeni ce au sens
pentru ei.
Notă: În testarea pilot a acestei programe, noi am descoperit că
această lecţie a fost mult mai puţin înţeleasă de către elevii din
clasele a şasea decât de cei din clasele a şaptea sau a opta. Dacă aveţi
un grup de clasa a şasea şi credeţi că acest material este prea
sofisticat sau ne-interesant pentru ei, atunci puteţi trece peste această
lecţie.
 Definească trei aspecte ale avantajelor: puterea, influenţa

şi statutul economic;
 Descrie experienţele lor în jocuri de simulare;
 Discute modul în care avantajul influenţează conflictul.
Instrumentul Graficul PIES.
conflictului:
Vocabular Avantajul – combinaţie dintre forţele individuale, influenţă şi statut

economic. Avantajul este foarte dependent de contextul individului.
Planul lecţiei
 Definirea „Avantajului”;
 Jucaţi jocul Cărţile Avantajului;
Timpul necesar: timpul unei lecţii (minimum 40 minute), în dependenţă de activităţile

suplimentare pe carele utilizaţi.
Materiale: Un butuc de cărţi de jucat cu faţa ştearsă şi aşii eliminaţi.

(5 minute) Dacă doriţi, alegeţi una dintre activităţile pentru adunarea
289
(3 minute) Scrieţi agenda pe tablă şi revedeţi-o împreună cu clasa.
Introduceţi orice cuvinte credeţi că sunt necunoscute pentru
elevi.
Nivelul A/B/C Definirea avantajului
(5 minute)
Desenaţi un grafic de forma următoare pe tablă:
Graficul Avantajului
Putere Influenţă
Putere Influenţă
Statut Economic
Statut Economic
Context Caracter
1. Prezentaţi următoarea mini-prelegere:

Probabil vă aduceţi aminte că Avantajul este una dintre cărţile
din Butucul Diversităţii. Avantajul constă din trei elemente:
putere, influenţă şi statut economic. El poate varia de la o
persoană la alta.
Puterea semnifică abilităţile pe care le ai pentru a obţine

lucrurile necesare pentru supravieţuire şi prosperare:
mâncare, îmbrăcăminte, locuinţă, serviciu, protecţie,
educaţie şi alte resurse. Puterea mai semnifică şi cât de
mult alţi oameni apreciază aceste abilităţi.
Influenţa reprezintă stima pe care ţi-o arată ceilalţi şi

măsura în care aceştia pot face ceva pentru tine sau te pot
ajuta ca tu să faci ceea ce doreşti.
Statutul Economic se referă la banii pe care îi ai şi

bunurile care pot fi cumpărate de aceşti bani. De
asemenea poate semnifica şi ceea ce cred alţii despre câţi
bani ai tu.
Avantajele sunt foarte dependente de Cărţile Libere care

determină Contextul. De asemenea sunt legate şi de alte
cărţi din Butucul Diversităţii: Culoare, Cultură şi
Caracter.
Spre exemplu, majoritatea elevilor şcolii medii nu au prea
multe avantaje. Ei nu au multă putere în lumea din afară, ei nu
prea au multă influenţă şi de obicei sunt dependenţi economic
de părinţii lor. Dar dacă schimbaţi contextul din afară cu cel
din şcoala medie, tinerii ar putea avea mai multe avantaje
printre semenii lor – în mod special putere şi influenţă .
Nivelul A/B/C Jocul Cărţile Avantajului
289
(10 minute) Materiale: Un butuc de cărţi de jucat din care se scot
cărţile cu figuri (K, Q, J ) şi Aşii.
Notă: Elevii pot avea emoţii puternice în legătură cu

această activitate. Lăsaţi-le îndeajuns timp pentru a
discuta şi de aşi exprima emoţiile.
1. Spuneţi elevilor că ei vor juca un joc ce studiază subiecte
ale avantajului: puterea şi statutul. Arătaţi-le butucul de
cărţi şi explicaţi-le că aţi şters feţele cărţilor şi aţi eliminat
aşii. Rămân doar cărţile cu numerele de la doi la zece.
2. Continuaţi să explicaţi regulile jocului după cum urmează:
Fiecare dintre voi veţi primi o carte cu faţa în jos. Nu aveţi
dreptul să vă uitaţi la cartea dvs. până ce eu vă voi spune în
mod clar acest lucru. Dacă cineva îşi vede carte din întâmplare
trebuie să ceară una nouă. Când vă voi da semnalul, luaţi
cartea şi ridicaţi-o la frunte, fără a vă uita la ea. (Demonstraţi
aceasta). Toţi vor putea să vadă numărul tău, dar tu nu vei
putea.
Noi vom folosi doar cărţile numerotate, iar numerele indică
statutul pe care îl aveţi. O persoană cu o carte mare (un opt,
nouă sau zece) are un statut înalt ori este mai popular. O
persoană cu carte mică (un doi, trei sau patru) are statut scăzut
sau nu este popular.
3. Când elevii vor înţelege sensul cărţilor, explicaţi-le
situaţia:
Odată ce aveţi cărţile pe frunte, eu vă voi ruga să vă imaginaţi
că aveţi de gând să luaţi loc în autobus pentru o excursie şi
încercaţi să vă gândiţi cu cine să vă aşezaţi. Ţineţi minte, nu vă
uitaţi la cărţile voastre şi comportaţi-vă cu oamenii în
dependenţă de cartea pe care o au pe frunte. De asemenea, nu
spuneţi altor persoane care este cartea lor şi nu vă uitaţi în
ochelarii lor în încercarea de a vedea cartea dvs. Poanta este să
nu-ţi cunoşti cartea ta.
4. Distribuiţi cărţile cu faţa în jos. Apoi daţi un semnal la care
elevii trebuie să ridice cărţile la frunte şi să nu se uite la
ele. Lăsaţi elevii să se ridice şi să se amestece negociind cu
cine doresc să se aşeze. Observaţi cum se comportă ei
cu oamenii numerotaţi diferit. Daţi-le 3-5 minute
pentru aceasta, apoi strigaţi „Îngheaţă! Nu vă uitaţi la
cărţile voastre încă!”
5. Rugaţi elevii să se alinieze în jurul camerei, fără a
privi cartea lor, în ordinea de la zece la doi, bazându-
se pe numerele pe care ei cred că le au. Arătaţi care
capăt al camerei este zece şi care este doi.
6. După ce elevii s-au aliniat, rugaţi-i să ghicească ce

numere au, fără a se uita la cărţile lor. După ce toţi
elevii şi-au ghicit numerele, spuneţi-le să se uite la
numărul lor.
7. După ce elevii şi-au văzut numerele, adunaţi cărţile şi

rugaţi-i pe elevi să se întoarcă la locurile lor.
289
Discuţii
 Mai întâi adresaţi-vă numerelor mari. Cum aţi ştiut că

aveţi un număr mare? Cum te-au tratat ceilalţi? Care
au fost comportamentele subtile şi evidente şi cheia
către statutul tău?
 Acum adresaţi-vă numerelor mici. Cum aţi ştiut că
aveţi un număr mic? Cum te-au tratat ceilalţi? Care au
fost comportamentele subtile şi evidente şi cheia către
statutul tău?
 Acum adresaţi-vă numerelor medii. Cum aţi ştiut că
aveţi un număr mediu? Cum te-au tratat ceilalţi? Care
au fost comportamentele subtile şi evidente şi cheia
către statutul tău?
 Cum v-aţi simţit când aţi înţeles că aveaţi un număr
mare?
mediu?
mic?
 A încercat cineva cu număr mare să se asocieze cu
oamenii cu numere mici? Ce s-a întâmplat?
 A încercat cineva cu număr mic să se asocieze cu
oamenii cu numere mari? Ce s-a întâmplat?
 Care e diferenţa dintre o persoană cu număr mare ce
vrea să se asocieze cu o persoană cu număr mic şi o
persoană cu număr mic şi care vrea să se asocieze cu
o persoană cu număr mare.
 Oamenii cu numere medii, aţi încercat să vă asociaţi
fie cu oamenii cu numere înalte sau cu cei cu numere
mici? Ce s-a întâmplat?
 Cei cu numere înalte, de ce v-aţi comportat aşa cu
oamenii cu numere mai mici?
 A dorit sau a încercat cineva să se elibereze de
distincţia dintre numere? Ce v-a oprit să faceţi
aceasta?
 În ce locuri şi situaţii vedeţi cum oamenii cu avantaje
înalte îi tratează pe cei cu avantaje mai puţine?
 Care ar fi câteva exemple din viaţa reală de numere
înalte? Dar joase? Dar numere medii?
 Care ar fi câteva exemple reale, din viaţă, în care
oamenii ar încerca să elimine sau să reducă
deosebirile dintre oamenii cu avantaje înalte şi cei cu
avantaje scăzute?

(3 minute)
1. Lăsaţi elevii (în mod voluntar) să spună ceva din ceea ce ei au
memorat din această lecţie.
2. Rezumaţi momentele cheie ale lecţiei:

289
 Avantajul este o combinaţie de putere, influenţă şi statut
economic;
 Avantajul este determinat de cultură, culoare şi caracter;
 Avantajul se schimbă în dependenţă de contextul în acer te
afli;
 Noi învăţăm diferite modalităţi de comportare faţă de
oameni cu diferite avantaje, aşa cum am făcut-o şi în jocul
precedent, dar noi putem schimba aceste modalităţi.

(5 minute)
Nivelul A/B/C Activităţi suplimentare

(timpul va varia)
Activitatea Jurnalul Conflictelor
Lăsaţi elevii să se gândească la exemple de avantaje în

conflictele pe care le văd ei la şcoală, în comunitate, în lume.
Rugaţi-i să analizeze aceste exemple de avantaje utilizând
graficul sau schema avantajului (PIES chart) şi să comenteze
cum acestea determină apariţia şi escaladarea conflictului.
289
____________________________________________________________________
_____
Capitolul Să înţelegem stereotipia,
prejudecata, 27 discriminarea şi căutarea

„ţapului ispăşitor”
____________________________________________________________________
_____
Rezumatul lecţiei: Elevii învaţă termenii legaţi de stereotipie şi prejudecată prin

intermediul brainstorming-ului şi a studiilor de caz.
Note: Studiile ne spun că tinerii vor rezista mai uşor prejudecăţilor dacă
ei pot discuta despre aceasta, dacă înţeleg aşa termeni precum
stereotipizare, prejudecată, discriminare, sau ţap ispăşitor. Simţul
comun ne spune că ei vor interveni mai activ în conflictele legate
de prejudecăţi şi discriminare dacă ei vor avea exemple care să le
demonstreze cum ar putea face acest lucru. Această lecţie e
centrată pe ajutarea elevilor să acumuleze şi să înţeleagă
vocabularul prejudecăţii prin căpătarea de experienţă cu aceste
concepte. Este menită să le ajute elevilor să determine modalităţile
eficiente şi ineficiente de a mânui conflictele bazate pe prejudecăţi,
prin utilizarea abilităţilor deja dobândite.
Obiective : Elevii vor fi în stare să:
 Definească stereotipia, prejudecata şi discriminarea;
 Dea exemple pentru fiecare;
 Descrie cât de periculos este fiecare dintre aceste fenomene şi
cum ar putea duce la conflicte.
Instrumentul Înţelegerea stereotipiei, prejudecăţii, discriminării şi a „Ţapului
conflictului: Ispăşitor”
Condiţii: Stilurile conflictului (Lecţia 12 – Abilităţi de rezolvare a
conflictelor)
Vocabular Stereotip – o imagine mintală a unui grup, bazată pe opinie fără a

ţine cont de diferenţele individuale;
Prejudecată – o părere sau opinie negativă formată despre un grup
fără a cunoaşte realitatea;
Bănuiala – concluzii bazate pe cunoaşterea limitată a faptelor, a
realităţii;
Discriminarea – Tratarea oamenilor într-un mod mai puţin
favorabil din cauza că aceştia fac parte dintr-un grup specific.
Discriminarea este prejudecata în acţiune;
Ţapul Ispăşitor – a considera un om sau un grup ca fiind
responsabil de toate problemele societăţii. Izolarea sau respingerea
unei persoane sau a unui grup.
Planul lecţiei  Adunarea (opţional);

 Introducerea Stereotipului cu „Toţi copiii...”;
289
 Micro-laborator despre stereotipizare;
 Definirea stereotipiei, prejudecăţii, discriminării şi a „Ţapului
Ispăşitor”;
 Încheierea (Opţional).\
Timpul necesar: Timpul unei lecţii (minimum 40 minute), în dependenţă de
activităţile
suplimentare pe carele utilizaţi.
Materiale Cunoscând Prejudecata: câteva definiţii
de împărţit:
Materiale: Reviste, ziare şi alte mijloace media de publicitate
Nivelul A/B/C Adunarea (opţional)

(5 minute)
Dacă doriţi, alegeţi una dintre activităţile pentru adunarea
(3 minute) Scrieţi agenda pe tablă şi revedeţi-o împreună cu clasa. Introduceţi
orice cuvinte credeţi că sunt necunoscute pentru elevi. (Nu definiţi
stereotipul, prejudecata, discriminarea şi ţapul ispăşitor. Aceşti
termeni vor cunoscuţi pe parcursul lecţiei).
Nivelul A/B/C (15 minute) Introducerea Stereotipului cu „Toţi copiii...”
1. Explicaţi că lecţia de astăzi se axează pe stereotipie şi
prejudecată. Atrageţi atenţie asupra faptului că fiind
tineri, fiecare a fost victima stereotipurilor.
2. Scrieţi pe tablă bucata de propoziţie „Toţi copiii...”
sau dacă lucraţi cu nivelurile B sau C scrieţi „Toţi
adolescenţii...”. Rugaţi elevii să facă brainstorming şi
să expună toate felurile în care i-au auzit pe oameni
completând această propoziţie, spre exemplu: „Toţi
copiii sunt gălăgioşi”, „Toţi copiii strică lucruri”,
„Toţi copiii sunt ignoranţi” etc. Scrieţi răspunsurile
lor pe tablă.
3. Continuaţi brainstormingul atât timp cât atmosfera
este încinsă. Când începe să descrească, rugaţi elevii
să-şi aducă ultimele idei şi cu aceasta finalizaţi.
Discuţii
 Pe cine aţi auzit spunând aceste lucruri despre
tineri?
 Care dintre acestea le-aţi numi pozitive?
 Care le-aţi numi negative?
 Sunt aceste afirmaţii adevărate pentru toţi tinerii?
 Sunt acestea afirmaţii valabile doar pentru unii
tineri?
 Cum te simţi atunci când ţi se atribuie ceva doar
pentru că eşti tânăr?
4. Când discuţia despre brainstorming este finalizată,
explicaţi că toate acestea sunt stereotipuri.
289
 Care ar putea fi definiţia stereotipului?
Nivelul A/B/C Micro-laborator despre stereotipizare

(10 minute) Împărţiţi elevii în grupuri mici a câte trei sau patru elevi. Daţi câte
două minute fiecărui elev pentru a pune următoarele întrebări:
 Cum ar putea aceste stereotipuri să afecteze tinerii?
 Povestiţi despre o situaţie în care aţi fost rănit de un
stereotip?
 Ce emoţii aveaţi?
Nu uitaţi să semnalizaţi la fiecare două minute când timpul s-a
finalizat.
Discuţii
 Ce aţi observat făcând această activitate?
 Ce emoţii scot la suprafaţă aceste stereotipuri?
Nivelul A/B/C Definirea stereotipului, prejudecăţii, discriminării şi a

Ţapului
(10 minute) Ispăşitor
Materiale de distribuit Cunoscând Prejudecata: Câteva definiţii
1. Distribuiţi materialul Cunoscând Prejudecata: Câteva definiţii

şi prezentaţi următoarea mini-prelegere/discuţie:
Stereotipul, după cum am văzut numai ce, este o imagine mintală a
unei opinii de grup fără a ţine cont de diferenţele individuale.
Stereotipul spune că toţi membrii grupului sunt la fel. Una dintre
problemele stereotipului este aceea că unii dintre membrii acelui
grup, şi poate chiar majoritatea corespund stereotipului doar în
anumite privinţe, şi nici un membru al acelui grup nu va
corespunde total caracteristicilor date de stereotip. După cum
spuneaţi, unii tineri corespund unora dintre caracteristicile date de
voi, dar nimănui nu-i sunt proprii toate.
Prejudecata este o apreciere sau o opinie negativa despre un grup
fără a cunoaşte însă faptele, realitatea. O persoană cu prejudecăţi
va presupune că toţi membrii grupului vor acţiona la fel.
Prejudecata este primul as către discriminare.
Discriminarea presupune tratarea defavorabilă a unor oameni din
simplu fapt că sunt membri ai unui grup special. Discriminarea
este prejudecata în acţiune. Discriminarea poate însemna lăsarea
oamenilor în afara unor lucruri (precum cluburi, organizaţii), ne-
permiterea de a avea lucrurile de care oamenii au nevoie (precum
educaţie sau casă), sau pur şi simplu tratarea mai favorabilă a altor
oameni faţă de grupul discriminat.
Ţapul ispăşitor înseamnă a considera un om sau un grup ca fiind
unei persoane sau a unui grup. Când o persoană are un ţap ispăşitor
el adeseori proiectează slăbiciunile sau greşelile sale pe alţii. Ţap
ispăşitor este de obicei acel care nu poate da lovitura înapoi.
289
2. Spuneţi elevilor:
Să presupunem că eu v-aş spune acum că purtarea încălţămintei

Reebocks demonstrează un gust extraordinar de bun şi
superioritatea minţii. Oamenii Reebock trebuie să meargă la prânz.
Ceilalţi nu merg la prânz. Oamenii ce poartă Reebock deasemenea
primesc o prăjitură în plus la masă. E pleacă de la şcoală mai
devreme. Ei vor merge şi la un concert deseară. Gratis. Oamenii
care nu poartă Reebock nu trebuie să se lege cu cei care poartă
Reebock.
Discuţii
 Ce arată acest exemplu?
 Cine e discriminat în acest exemplu?
 Cum sunt discriminaţi oamenii care nu poartă
Reebock?
 Are vre-un sens discriminarea oamenilor care nu
poartă Reebock?
 Cum imposibilitatea de a contacta cu oamenii care nu
poartă Reebock poate să-i afecteze pe oamenii care poartă
Reebock?

(5 minute)
1. Lăsaţi elevii (în mod voluntar) să spună un lucru pe care ei
l-au memorat din această lecţie.
 Revedeţi definiţiile stereotipizării, prejudecăţii,
discriminării şi a ţapului ispăşitor.
 Stereotipul poate duce la prejudecată, care poate duce şi
ea la discriminare care duce la găsirea unui ţap ispăşitor.

(5 minute) Dacă doriţi puteţi alege o activitate de încheiere din Anexa B.
Nivelul A/B/C Activitatea Jurnalul Conflictelor

(timpul va varia)
Lăsaţi elevii să noteze exemple de conflicte care implică
stereotipuri, prejudecăţi sau discriminarea. Cum acestea
influenţează conflictul? Cum a fost rezolvat conflictul?
Nivelul A/B/C Găsiţi Stereotipurile

(timpul va varia)
Materiale : Reviste, ziare şi alte mijloace media de publicitate.
Notă: Aceasta ar putea fi o temă bună pentru acasă. Rugaţi elevii să

găsească exemple de stereotipuri în reviste, ziare, la TV şi în
publicitatea radio. Rugaţii să descrie publicitatea, cum ea
promovează stereotipurile şi evidenţiază grupurile ce sunt
stereotipizate.
289
Să înţelegem Prejudecata:
Câteva Definiţii
Stereotip – o imagine mintală a unui grup, bazată pe opinie fără a ţine

cont de diferenţele individuale;
Prejudecată – o părere sau opinie negativă formată despre un grup fără a

cunoaşte realitatea;
Discriminarea – Tratarea oamenilor într-un mod mai puţin favorabil din

cauza că aceştia fac parte dintr-un grup specific. Discriminarea este
prejudecata în acţiune;
Ţapul Ispăşitor – a considera un om sau un grup ca fiind responsabil de

toate problemele societăţii. Izolarea sau respingerea unei persoane sau a
unui grup.
289
____________________________________________________________________
_____
Capitolul Gestiunea stereotipizării,

prejudecăţii,
28 discriminării şi „ţapului ispăşitor”

____________________________________________________________________
_____
Rezumatul lecţiei: Elevii identifică strategii de lucru cu conflictele ce au origini în
stereotipuri şi prejudecăţi.
Note: Din moment ce elevii au însuşit vocabularul prejudecăţii, ei sunt
gata să discute cum ar putea să stăpânească conflictele bazate pe
prejudecăţi. În această lecţie elevii vor studia modalităţile eficiente
şi ineficiente de stăpânire a conflictelor bazate pe prejudecăţi,
utilizând cunoştinţele acumulate anterior în cadrul acestui curs. O
temă de menţionat în acest cadrul acestei lecţii este aceea că
acţiunile pozitive şi negative pot fi folosite pentru a face faţă
acestor conflicte.
Obiective : Elevii vor fi în stare să:
 Definească stereotipia, prejudecata şi discriminarea;
 Descrie cât de periculos este fiecare dintre aceste
fenomene şi cum ar putea duce la conflicte;
 Identifice strategii de lucru cu conflictele bazate pe
prejudecăţi.
Instrumentul Înţelegerea stereotipiei, prejudecăţii, discriminării şi a „Ţapului
conflictului: Ispăşitor”
Condiţii: Stilurile conflictului (Lecţia 12 – Abilităţi de rezolvare a
conflictelor)
Vocabular Stereotip – o imagine mintală a unui grup, bazată pe opinie fără a
ţine cont de diferenţele individuale;
Prejudecată – o părere sau opinie negativă formată despre un grup
fără a cunoaşte realitatea;
Bănuiala – concluzii bazate pe cunoaşterea limitată a faptelor, a
realităţii;
Discriminarea – Tratarea oamenilor într-un mod mai puţin
favorabil din cauza că aceştia fac parte dintr-un grup specific.
Discriminarea este prejudecata în acţiune;
Ţapul Ispăşitor – a considera un om sau un grup ca fiind
unei persoane sau a unui grup.
Planul lecţiei Adunarea (opţional);

 Discuţii despre modul în care stereotipurile şi prejudecăţile
sunt dăunătoare;
 Identificarea Strategiilor pentru conflictele bazate pe
prejudecăţi;
289
Timpul necesar: Timpul unei lecţii (minimum 40 minute), în dependenţă de
activităţile suplimentare pe carele utilizaţi.
Materiale de distribuit:Cărţile Situaţiilor cu Prejudecăţi, Noi toţi Pierdem, Întreruperea
Prejudecăţilor - Studii de Caz, Strategii pentru întreruperea prejudecăţilor
(5 minute) Dacă doriţi, alegeţi una dintre activităţile pentru adunarea grupului
din anexa A.
(3 minute) Scrieţi agenda pe tablă şi revedeţi-o împreună cu clasa. Introduceţi
Nivelul A/B/C Discuţii despre modul în care stereotipurile şi

prejudecăţile
(20 minute) sunt dăunătoare
Material Noi toţi Pierdem! (o copie pentru fiecare), un set Cărţile
Situaţiilor
de distribuit : cu Prejudecăţi pentru fiecare grup de câte 3 sau patru elevi
1. Împărţiţi elevii în grupuri a câte trei sau patru elevi. Daţi
fiecărui grup câte o copie a materialelor Noi toţi Pierdem!
şi un set Cărţile Situaţiilor cu Prejudecăţi.
2. Lăsaţi un elev din grup să extragă o carte şi s-o citească
grupului. Grupul completează prima casetă a materialului
distribuit, •identificând actul implicat şi cum acesta
dăunează oamenilor în această situaţie.
3. Când grupul este satisfăcut de răspunsuri, un alt elev
extrage o altă carte şi procesul este repetat. Grupul
continuă să extragă cărţi până când materialul distribuit
este completat în întregime.
4. Începeţi discuţia prin împărtăşirea răspunsurilor fiecărui
grup la una dintre situaţii cu clasa.
Discuţii
 Care sunt modalităţile prin care oamenii din aceste
situaţii „au pierdut” ca rezultat al stereotipizării,
prejudecăţii, discriminării şi a ţapului ispăşitor?
 Care sunt modalităţile prin care oamenii care au
stereotipizat, prejudecat, discriminat sau au căutat un ţap
ispăşitor au pierdut?
 Ce tipuri de conflicte reprezintă aceste situaţii? Cum le-
aţi putea clasifica?
 Care este rolul stereotipului, prejudecăţii, discriminării
sau a ţapului ispăşitor în aceste conflicte – sunt acestea
cauzele conflictelor? Sau escalatori?
 Vă puteţi gândi şi la alte exemple în care oamenii au
pierdut din cauza stereotipurilor, prejudecăţii,
discriminării sau a ţapului ispăşitor la fel şi situaţii în
care au fost victime sau atacatori?
 Cum credeţi că au învăţat oamenii stereotipurile şi
prejudecăţile în aceste situaţii?
 Aţi fost vre-odată victima stereotipizării, a prejudecţilor,
a discriminării sau a ţapului ispăşitor.
•
Din Minţi deschise egalităţii de Nancy Schniedewind şi Ellen Davidson, 
(Boston: Allyn şi Bacon, 1983). Adaptat cu permisiune.
289
Nivelul A/B/C Identificarea Strategiilor pentru conflictele bazate pe
(15 minute) prejudecăţi;
Materiale Întreruperea Prejudecăţilor - Studii de Caz (două studii de caz

pentru fiecare grup a câte trei sau patru elevi), Strategii pentru
Întreruperea Prejudecăţilor (una pentru fiecare grup a câte trei sau
patru elevi)
1. Revedeţi cele şase stiluri de stăpânire a conflictelor prezentate
în lecţia de abilităţi Nr. 5. Dacă este necesar redistribuiţi Cele
Şase Modalităţi de Stăpânire a Conflictelor. Explicaţi că toate
aceste modalităţi pot fi folosite pentru a face faţă conflictelor
bazate pe stereotipuri şi prejudecăţi.
2. Împărţiţi elevii în grupuri a câte trei sau patru şi împărţiţi
fiecărui grup câte o copie a Strategiilor pentru Întreruperea
Prejudecăţilor. Explicaţi-le că fiecare grup va primi două studii
de caz diferite care vorbesc despre cineva s-a descurcat cu
prejudecăţile într-un conflict sau le-a întrerupt. Unii oameni au
fost eficienţi, alţii n-au fost. Grupul va avea aproximativ cinci
minute pentru a citi cazurile, apoi vor discuta întrebările din
materialele distribuite şi vor decide ce cred ei despre aceste
cazuri. (Puteţi oferi mai mult timp pentru această activitate
dacă doriţi).
3. Distribuiţi două studii de caz fiecărui grup. Unele grupuri vor
avea cazuri asemănătoare. Puteţi lua în considerare standardele
comunităţii voastre în alegerea studiului de caz pe care îl veţi
utiliza. Oferiţi aproximativ câte cinci minute pentru fiecare
studiu de caz. În timp ce grupurile lucrează, amintiţi-le de
scurgerea timpului. După cinci minute ei trebuie să înceapă cel
de-al doilea studiu de caz, dacă nu puteţi să le oferiţi mai mult
timp.
4. Când grupurile au terminat, lăsaţi fiecare grup să
împărtăşească cu clasa unul dintre studiile de caz discutate de
ei.
Discuţii
 Care erau cele mai ineficiente căi de lucru cu aceste conflicte?
 Ce valori erau folosite în aceste conflicte?
 Ce rol au jucat valorile în aceste conflicte?
 A folosit oare vre-o persoană din aceste studii de caz conflictul
în mod productiv? Cum?
 Aţi fost vre-odată în situaţii asemănătoare? Ce aţi făcut?

(5 minute)
1. Lăsaţi voluntarii să răspundă la următoarea întrebare: Dacă
ar fi să-i descrii unui prieten care n-a fost aici această
lecţie, care ar fi unul dintre lucrurile pe care i le-ai spune
despre aceasta?
289
 Stereotipul poate duce la prejudecată, care poate duce şi
ea la discriminare care duce la găsirea unui ţap ispăşitor.
 Stereotipul, prejudecata, discriminarea şi ţapul ispăşitor
afectează toate persoanele implicate.
 Abilităţile de rezolvare a conflictelor pot ajuta la
dirijarea conflictelor bazate pe prejudecăţi.

(5 minute)
289
Cărţile Situaţiilor cu Prejudecăţi
1. Steven a fost lovit în ochi cu mingea de baseball şi spre surpriza tuturor a început
să plângă. Ceilalţi băieţi au început să râdă. Lui Jorje i-a părut rău de Steven, dar el a
râs împreună cu ceilalţi băieţi.
__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
__ __
2. Câţiva elevi latino-americani au rugat-o pe Shirley să se alăture grupului lor pentru

un proiect la matematică. Ea credea că ei nu pot fi deştepţi, deoarece engleza lor era
proastă. Ea s-a alăturat unei alte grupe. Grupul lor a primit zece la proiect, grupul ei
n-a primit.
__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
__ __
3. Gabe a fost un mare dansator. Într-o zi, profesorul de educaţie fizică i-a sugerat să
se ocupe cu baletul. Lui Gabe i-a plăcut ideea, dar cu cât mai mult se gândea la ea, cu
atât mai mult se temea că ceilalţi băieţi vor râde de el. El a abandonat ideea , de rând
cu o mulţime de exerciţii bune şi posibilitatea de a avea o carieră.
__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
__ __
4. Denise a căzut pe trotuar. Piciorul ei o durea într-adevăr. O femeie de culoare s-a

oprit s-o ajute. „Eu sunt doctor”, a spus ea. „Aşează-te pe scaun şi dă să mă uit la el”.
Denise n-a avut încredere în ea şi a spus: „Nu, mulţumesc. Mă simt bine”, şi a plecat
şchiopătând.
__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
__ __
5. Familia Joanei nu are prea mulţi bani şi trăieşte nu prea aproape de Lu Ellen’s.
Când Joana invitat-o pe Lu Ellen la ziua ie de naştere, Lu a crezut că Joana are o casă
murdară şi dezordonată. Ea n-a mers la ziua de naştere iar mai apoi toţi i-au spus cât
de simpatică este casa Joanei şi ce bună a fost mâncarea.
__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
__ __
6. Tyrell a pierdut autobusul şi avea nevoie ca cineva să-l ducă la şcoală. Doamna
Gomez, în vârstă de 82 ani i-a propus să-l ducă ea cu maşina. Tyrell a refuzat, crezând
că ea va face accident pe drum. Îl dureau picioarele mergând patru mile până la
şcoală, a întârziat şi se începuse şi ploaia.
__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
__ __
7. Sora mai mică a lui Arnie îl numeşte pe prietenul ei „indian sălbatic”. Îl împuşcă de
fiecare dată cu un pistol jucărie. Lui Arnie nu-i place porecla, dar el nu spune nimic.
289
__ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
__ __
8. Karen are probleme la matematică, Ea continuă să i-a meditaţii, dar notele ei nu se
îmbunătăţesc. Profesorul ei spune că totul e în ordine, întru-cât fetele oricum nu se
pricep la matematică.
289
Noi Toţi Pierdem!
Nr. Cărţii ___________________________________
Stereotipul sau
prejudecata___________________________________________________________
_
Dauna adusă de stereotip sau prejudecată fiecărei persoane din situaţie

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
___________________________
Nr. Cărţii ___________________________________
Stereotipul sau
prejudecata____________________________________________________

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
___________________________
Nr. Cărţii ___________________________________
Stereotipul sau
prejudecata____________________________________________________

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
___________________________
289
Întrerupând prejudecăţile
Studii de Caz
Cazul 1. Un grup din cinci elevi din şcoala medie, băieţi şi fete erau îngrijoraţi
de conflictele rasiale din şcoală. Unul dintre ei auzise despre un grup de atleţi ce
merg prin şcoli şi vorbesc cu elevii despre prejudecăţi şi rasism. Ei au vrut să
aducă grupul de atleţi la ei în şcoală. Ei s-au întâlnit cu asistentul directorului şi cu
şefa de studii carte i-au ajutat să organizeze o întâlnire. Ei au adunat bani pentru
speakeri prin intermediul vânzarea unor copturi şi cu ajutorul unor oameni de
afaceri care s-au oferit să-i ajute. Vorbitorii au venit şi au vorbit studenţilor, toţi
fiind inspiraţi de aceştia.
_______________________________________________________
Cazul 2. Martin, care e în clasa a opta, a văzut trei elevi care-şi băteau joc de un
om cu retard mintal. Bărbatul devenea supărat şi aceasta îi făcea pe elevi să-l
necăjească şi mai mult. Acest lucru l-a făcut pe Martin furios: „Hey, copii, încetaţi
sau o să vin la voi!” Copiii au văzut cine a strihat şi au fugit.
____________________________________________________________________
_____
Cazul 3. Eileen îşi petrece timpul cu câteva fete care sunt foarte populare. Ele de
obicei îşi bat joc şi râd de Charlene, o fată de la ele din clasă care nu are prea
mulţi bani. Lui Eileen nu-i place faptul că îşi bat joc de Charlene dar continuă s-o
facă deoarece vrea să ca fetele din grup s-o placă.
____________________________________________________________________
_____
Cazul 4. Liu e nouă în ţară şi nu vorbeşte prea bine engleza. Ea a fost necăjită
din cauza aceasta de un grup de băieţi din şcoala ei. Acum, când îi vede pe aceşti
băieţi apropiindu-se, ea fuge repede într-o parte. Ea încearcă să fie acolo unde nu
sunt ei.
____________________________________________________________________
_____
Cazul 5. John se află în casa rudelor în după amiaza duminicii. El stă cu toţi
bărbaţii din familie şi priveşte un meci de fotbal. Unul dintre unchii lui a început
să spună lucruri rasiste referitor la careva dintre jucătorii echipei. Jon simte un
discomfort şi nu ştie ce să facă. Tatăl lui la fel nu spune nimic. Jon se gândeşte,
„El se va opri dacă eu nu voi spuse nimic. Am să las lucrurile aşa cum sunt. E
casa lui.”
____________________________________________________________________
_____
Cazul 6. În cameră stau câţiva elevi şi vorbesc despre homosexuali şi fac glume
pe seama lor. Faţa lui Mark devine roşie şi deodată explodează: „Unchiul meu e
homosexual şi e un om extraordinar. Voi băieţi nu ştiţi despre ce vorbiţi, închideţi-
289
vă gurile!” Cineva a spus: „OK Mark, linişteşte-te!” Învăţătorul a intrat în clasă şi
elevii se aşează la locurile lor. Mai târziu, un elev se apropie de Mark şi-i spune:
„Eu la fel am un unchi homosexual şi îmi place mult. Sunt bucuros că le-ai închis
gurile acelor copii!”
____________________________________________________________________
_____
Cazul 7. Ruth este afro-americană şi este în conflict permanent cu Isabel, o fată

de origine latino-americană din clasa ei. Ruth simte că Isabel întotdeauna face
atac la persoană şi face comentarii rasiste pe seama ei. Isabel face aceste
comentarii în spaniolă deaceea nu tie dacă e aşa. Lui Ruth îi place să meargă la
centrul pentru tineret, sar se simte incomod când Isabel este acolo. Ea a obosit de
aceste conflicte şi într-o zi se apropie de Isabel. „Ascultă”, a spus ea. „Noi într-
adevăr jucăm uneia altei pe nervi. Deaceea vreau să fac un pact cu tine. Eu n-am
să-ţi stau în cale toată ziua la şcoală dacă tu nu vei fi la centrul pentru tineret.”
Isabel a fost de acord.
____________________________________________________________________
_____
Cazul 8. Odată, pritenul lui Mario, Dan, a început să facă glume pe seama
italienilor, spunând că sunt murdari şi proşti. Mario, care e italian, nu a spus
nimic. Când se întorcea acasă de la Dan, Mario se
gândea „Îi voi spune ceva. Trebuie să mă calmez şi să mă gândesc ce vreau să
spun. Îl voi telefon acasă deseară. ”
____________________________________________________________________
___
Cazul 9. Din cauza operaţiei avute la picior, Casel merge cu ajutorul bastonului.
Până la operaţie ea nu putea merge deloc. Acum ea frecventează o şcoală nouă în
care un grup de băieţi o tachinează când ea merge la lecţia a şasea. Ea a încercat
să-i ignore dar ei n-o lăsau în pace. Într-o zi ea îl vede pe unul dintre băieţi singur
în bibliotecă. Ea se apropie de el şi-i spune: „De ce tu şi prietenii tăi vă bateţi joc
de mine? Eu nu ţi-am făcut niciodată nimic.” Băiatul a mormăit scuzele sale. „Vei
înceta?”, l-a întrebat Casel. Băiatul este de acord şi pleacă.
____________________________________________________________________
__________________________________________
Cazul 10. Elevii dintr-o şcoală medie se ţin foarte apropiaţi de grupurile lor
etnice sau rasiale. Ei nu prea interacţionează, dar chiar şi când fac acest lucru, e
din cauza conflictelor. Unul dintre profesori a organizat un proiect, să picteze unul
dintre pereţii şcolii. Opt elevi dintr-o clasă au fost aleşi pentru a desena şi a picta
desenul. Ei sunt de diferite rase şi etnii şi au luat decizii împreună şi au lucrat tot
împreună. Ca rezultat al lucrului asupra proiectului ei au devenit prieteni şi a
început să-şi petreacă timpul împreună.
289
Strategii pentru Întreruperea Prejudecăţilor
Nr. Studiului de Caz ______________________
Ce stiluri de conflict aţi observat în aceste situaţii?
_________ Agresiv __________________ A ceda

_________ de Colaborare __________________ A evita sau a
amâna
_________ de Compromis __________________ a primi ajutor
Dacă aţi fi fost persoana din aceste situaţii, aţi fi fost satisfăcuţi de modul
în care s-a petrecut totul?
În ce mod acest răspuns a dat rezultate?
În ce cazuri acest răspuns nu a dat rezultate?
Identificaţi alte trei răspunsuri posibile:
Nr. Studiului de Caz ______________________
Ce stiluri de conflict aţi observat în aceste situaţii?
_________ Agresiv _________________ A ceda

_________ de Colaborare __________________ A evita sau a
amâna
_________ de Compromis __________________ a primi ajutor
Dacă aţi fi fost persoana din aceste situaţii, aţi fi fost satisfăcuţi de modul
în care s-a petrecut totul?
În ce mod acest răspuns a dat rezultate?
În ce cazuri acest răspuns nu a dat rezultate?
Identificaţi alte trei răspunsuri posibile:
289
Cap. 29
_____________________________________________
___
Extinzând conceptele din Partea a III-a :

____________________________________________________________________
_____
Unealta Butucul Diversităţii, Punctul de vedere

Conflictului
Diversitatea şi Ochelarii P.O.V.
Activitatea Elevii practică înţelegerea conflictelor înrădăcinate în

diferenţele
pe scurt rasiale şi etnice folosind Ochelarii P.O.V.
Materiale Diversitatea şi Ochelarii P.O.V.
1. Revizuiţi cu elevii conceptul ochelarilor P.O.V. care

prezintă lentilele prin care noi vedem lumea. Aceste lentile
sunt colorate de experienţa noastră, de scopuri, sentimente,
valori şi trebuinţe.
2. Scrieţi cuvintele „Experienţă”, „Scopuri”, „Sentimente”,

„Valori” şi „Necesităţi”. Lăsaţi elevii să spună în ce mod
Butucul Diversităţii le influenţează pe fiecare.
3. Distribuiţi materialele Diversitate şi Ochelarii P.O.V.

Discutaţi materialul, îndeosebi modul în care diferite cărţi
din Butucul Diversităţii pot contribui la colorarea lentilelor.
În timpul discuţiei nu uitaţi să puneţi accentul pe faptul că
unele cărţi pot influenţa Ochelarii P.P.V. mai mult decât
altele, în dependenţă de individ.
Discuţii
 Care colorări primare sunt cele mai influente în Ochelarii
P.O.V. ai dvs.?
 Credeţi că aceasta e valabil pentru majoritatea
oamenilor?
 Cum credeţi că ar putea diferite colorări să ducă la
conflicte între oameni?
289
289
Diversitate şi P.O.V. Ochelarii
Identificaţi modurile prin care cărţile din Butucul Diversităţii ar

putea colora Ochelarii P.O.V.
Experienţe : Valori şi
Credinţe :
Ţeluri :
Sentimente : Trebuinţe :
Indicaţi-le pe acelea care credeţi că ar putea deveni colorări primare.
289
Rapoarte despre Pachetul Diversităţii
Activitatea pe scurt Elevii revăd şi explorează mai adânc „Butucul Diversităţii”,
aplicând aceasta la contextul lor propriu.
Notă: Aceasta ar putea fi o bună temă pentru acasă.
1. Lăsaţi elevii să facă rapoarte la pachet despre diverse cărţi
din Butucul Diversităţii cu care ei s-au confruntat. Fiecare
elev trebuie să ia un pachet de hârtie şi să pună în el 5-10
obiecte care reprezintă anumite aspecte ale diversităţii sale.
Trebuie să fie câte cel puţin pentru fiecare fel de cărţi, spre
exemplu, ceva care să reprezinte culoarea, cultura, avantajele
şi caracterul. Al cincilea obiect trebuie să reprezinte cartea
liberă. Dacă sunt obiecte suplimentare, acestea pot
reprezenta oricare fel de carte. Rugaţi elevii să-şi scrie
numele pe fundul pachetului.
2. Adunaţi toate rapoartele la pachet şi redistribuiţi-le, astfel
încât fiecare să primească pachetul altcuiva. Avertizaţi-i să
nu se uite la numele de pe pachet. Daţi-le 5 minute pentru a
examina conţinutul pachetelor primite. Apoi rugaţi pe fiecare
dintre elevi să facă concluzia a ceea ce au aflat despre
persoana posesoare a pachetului. Scopul nu este să încerce să
ghicească persoana, dar să descrie ce fel de Butuc al
Diversităţii are aceasta. Când toţi au terminat exerciţiul,
elevii trebuie să vadă a cui de fapt a fost pachetul şi cui
trebuie întors.
Şcoala Diversităţii
Activitatea pe scurt Elevii aplică principiile de apreciere a diversităţii în cadrul şcolii.
Materiale fişe de 3*5 inch (7,5 cm*12,5 cm).
1. Rugaţi-i pe elevi să-şi imagineze cum ar fi şcoala lor

dacă diversitatea ar fi o valoare în cadrul şcolii, spre
exemplu, o şcoală în care diferenţele ar fi văzute ca ceva
pozitiv şi necesar, oferind posibilităţi de învăţare.
 Ce activităţi s-ar desfăşura?
 Cum ar vorbi oamenii între ei?
 Ce ar face profesorii?
 Ce ar face elevii?
2. Distribuiţi fişele şi rugaţii pe elevi să scrie, în mod
anonim, o caracteristică specifică şcolii diversităţii. Spre
exemplu, elevii ar putea să lucreze la nişte proiecte proprii
despre care să se împartăşească mai apoi întregii clase.
3. Când elevii finalizează, adunaţi fişele, apoi redistribuiţi-
le iar fiecare dintre ei să-şi citească cartea. Când întreaga
clasă a finalizat, discutaţi după întrebările sugerate mai jos.
4. Rugaţi câţiva voluntari să facă din aceste cărţi
câteva postere pentru clasă, care le-ar aminti elevilor
calităţile identificate
de ei pentru Şcoala Diversităţii. Puneţi aceste postere în jurul

clasei sau a şcolii.
289
Discuţii
 Aţi mai adăuga ceva la ideile exprimate în fişe?
 Din ce cauză este dificil să apreciem diversitatea?
 În ce măsură şcoala noastră apreciază diversitatea?
 În ce măsură şcoala noastră nu apreciază diversitatea?
 Dintre lucrurile sugerate pe fişe, cu care ar trebui să începem
pentru a crea o şcoală care apreciază diversitatea?
Unealta Conflictului Înţelegând Cultura

Microlaborator în educaţia culturală
Activitatea pe scurt Elevii vor împărtăşi câteva aspecte ale educaţiei lor culturale în
cadrul unui microlaborator.
1. Divizaţi elevii în grupuri pentru microlaborator a câte trei sau

patru. Daţi fiecărui elev câte două minute pentru a spune câte
ceva despre trecutul sau experienţa sa culturală, răspunzând
la următoarele întrebări (fiţi gata să semnalizaţi de fiecare
dată când se sfârşesc câte două minute):
 Unde s-au născut buneii sau părinţii tăi?
 Care e baza ta culturală?
 Care valoare este importantă pentru familia ta şi care
ţi s-a transmis şi ţie?
2. Adunaţi clasa din nou împreună pentru discuţii pe marginea

următoarelor întrebări:
 Ce aţi observat despre diversitate în timp ce făceaţi
această activitate?
 Cum te-ai simţit discutând despre cărţile voastre
culturale?
3. Rugaţi voluntarii să împărtăşească care este grupul lor

cultural şi ce valoare este importanţă pentru ei. Scrieţi pe
tablă sau pe o coală de hârtie grupurile culturale şi valorile
descrise. Atunci când un grup cultural sau o valoare se repetă,
puneţi un semn care ne-ar spune cât de des se manifestă
anumite valori.
Discuţii
 În ce măsură sunt prezente similarităţile printre valorile
notate?
 Cum am putea să luăm în calcul unele dintre valorile
familiale prezentate?
 Cum credeţi că au apărut aceste valori familiale ?
 Ce ne spun aceste valori despre particulărităţile grupurilor
etnice?
Trăind interculturalitatea / ”Cultura

râgâitului”
289
Activitatea pe scurt Elevii explorează aspectele culturii prin studierea modului în care
un comportament – în acest caz tusea – poate fi interpretată diferit
în diferite culturi.
Materiale de distribuit Eurp! Burp! Cultura Râgâitului

1. Explicaţi elevilor că noi cu toţii trăim în diverse culturi,
iar regulile pentru ce este acceptabil diferă de la o cultură
la alta. Un exemplu al regulilor care diferă ar putea fi
acceptabilitatea tusei. În general, a tuşi în public se
consideră a fi nepoliticos şi grosolan. Dacă aceasta se
întâmplă, este de aşteptat ca persoana să-şi ceară scuze.
2. Distribuiţi materialele Eurp! Burp! Cultura Râgâitului.
Daţi-le elevilor câteva minute pentru a le îndeplini. Apoi
discutaţi.
Notă: Atunci când veţi face această activitate, s-ar putea
să suportaţi o epidemie de tuse, urmate de râsete.
Acestea vor dispărea, deaceea vă sugerăm doar să
amintiţi elevilor să spună „Scuze” şi să vă continuaţi
lecţia.
Discuţii
 Ce se întâmplă când tuşiţi în familie? Lăsaţi câţiva

elevi să răspundă pentru a da impresia unei diversităţi
a regulilor pentru tuse (râgâit);
 Cât de diferit este de situaţia prietenilor tăi?
 Care ar fi diferenţa dacă s-ar tuşi (s-ar râgâi) în timpul
unui discurs, sau în biserică;
 Care ar fi reacţia ta în fiecare dintre aceste situaţii?
 Care este diferenţa dintre aceste situaţii?
 Cum aţi învăţat regulile pentru tuşire (râgâit)?
 Cum reacţionează oamenii în situaţiile în care un copil
tuşeşte (râgâie) comparativ cu acele situaţii în care
acest lucru se întâmplă cu adulţii?
 De ce există diferenţă?
 Ce fel de reguli diferite sau semnificaţii pot fi pentru
tuşit în alte culturi? Alte timpuri?
 Cum ar putea aceste reguli diferite despre tuşit să ducă
la conflict?
 Cum îşi adaptează oamenii comportamentele de la o
cultură la alta? De ce?
289
Eurp! Burp! Cultura râgâitului
Noi trăim cu toţii în diferite culturi şi învăţăm reguli puţin diferite în

cadrul fiecărei culturi. Spre exemplu, tuşitul.
Cu toţii mai tuşim uneori. De obicei, tuşitul (râgâitul) în public este

considerat a fi grosolan, iar dacă tuşeşti, se aşteaptă ca tu să spui
„Scuzaţi-mă”.
Dar aceste reguli diferă de la o subcultură la alta.
1. Ce se întâmplă dacă tuşeşti (râgâi) atunci când eşti în familie?
2. Ce se întâmplă dacă tuşeşti (râgâi) atunci când eşti cu prietenii tăi?
3. Ce se întâmplă dacă tuşeşti (râgâi) atunci când eşti în timpul unui

discurs?
4. Ce se întâmplă dacă tuşeşti (râgâi) atunci când eşti în timpul

orelor?
5. Ce se întâmplă atunci când tuşeşte (râgâie) un copil?
Discutaţi aspecte sau Elemente ale culturii
Activitatea pe scurt Elevii explorează diverse elemente şi aspecte care alcătuiesc

cultura.
289
Materiale Elementele Culturii
de distribuit
1. Distribuiţi Elementele Culturii şi discutaţi-le cu elevii.
Discuţii
 Care sunt diferenţele dintre cele două liste? (Lista A este o

structură practică pentru elementele interne din lista B);
 Care listă ar trebui să fie prima? De ce? (Lista B este prima,
apoi este exprimată prin activităţile din lista A);
 Ce fel de conflicte pot apărea din cauza diferitor elemente
culturale din lista B?
289
Elementele Culturii
Lista A Lista B
Adăpost Valori
Îmbrăcăminte Tradiţii
Mâncare Rolurile de gen
Arte şi tradiţii Influenţele
Muzica şi dansul Standardele

frumuseţii
Munca Structura
familiei
Structurile religioase Credinţele
Guvern Comunicarea non-

verbală
Limbă Viziuni asupra

lumii
Protecţie Aşteptări
Mijloace de educaţie Practicile creşterii

copiilor
289
289
Unealta Conflictului Graficele Avantajelor
Avantajul şi jocuri de rol la conflict
Activitatea pe scurt Elevii cercetează căile prin care avantajul ar putea influenţa
conflictele şi rezolvarea acestora.
1. Alegeţi jocuri de rol din lecţia precedentă pe care elevii

să le facă în clasă.
2. Fiecare actor (jucător de rol) trebuie să aibă fişe cu un
statut pe frunte. În timpul jocului, rugaţi-i pe elevi să
reacţioneze în conformitate cu statutul celeilalte persoane. Spre
exemplu, un „nouă” în conflict cu un „trei ar putea spune”:
„Nu vreau să mă neliniştesc cu aceasta”. Elevii din auditoriu
trebuie să observe cum diferenţele de statut determină sau
influenţează conflictele. O schimbare interesantă ar fi ca actorii
să se schimbe la mijlocul jocului cu fişele statusurilor, dar nu şi
cu rolurile.
3. La început, daţi jucătorilor statusuri foarte diferite, spre
exemplu, un 10 în conflict cu un 2. Repetând activitatea, faceţi
ca numerele scrise pe cărţi să fie tot mai apropiate.
Discuţii
 Cum afectează cărţile avantajului conflictul?
 Au afectat şi rezolvarea conflictului?
 Ce fel de lucruri a făcut persoana cu un statut
mai înalt în conflict?
 A făcut sau ar fi putut face persoana cu un statut
mai jos aceleaşi lucruri?
 Cum a fost afectat jocul de rol prin schimbarea
statusurilor?
 Ce experienţe aţi avut în conflict cu persoane
care aveau statusuri absolut diferite de ale dvs.?
Mai multe exerciţii practice cu Graficele
Avantajelor
Activitatea pe scurt Elevii studiază conceptul de avantaje utilizând studiile de caz ale
elevilor din şcoala medie.
Materiale de distribuit Avantajele a patru elevi din şcoala medie
1. Împărţi-ţi elevii în grupuri a câte trei sau patru.
Distribuiţi-le materialul Avantajele a patru elevi din şcoala
medie. Lăsaţi elevii să citească materialul şi să decidă în grup
cum vor răspunde la următoarele întrebări (scrieţi întrebările
pe tablă):
 Dintre cele patru persoane din acest material, cine avea
cele mai multe avantaje?
 Care sunt elementele avantajelor fiecăruia?
 Cum influenţează contextul avantajele persoanei?
 Cum influenţează caracterul asupra avantajului persoanei?
 Ce cunoaştem despre cultura lor (a celor patru persoane).
Cum aceasta afectează avantajele persoanei?
 Ce cunoaştem despre Culoarea lor. Cum aceasta afectează
avantajele persoanei?
289
(Amintiţi-le elevilor că, cărţile culorii în Butucul Diversităţii
sunt mai multe decât culoarea pieii).
2. Adunaţi clasa pentru a discuta concluziile la care s-au

ajuns. Accentuaţi următoarele puncte:
 Avantajul nu depinde de posibilitatea de a avea bucăţi
mari din toate cele trei părţi ale graficului.
 Avantajul variază în dependenţă de contextul graficului.
 Avantajul depinde parţial de percepţia oamenilor.
Discuţii
 Cine credeţi că a avut cel mai mare avantaj?
 De ce a influenţat avantajul lor?
 Cum ar fi să fii în conflict cu Andres? Dar cu Sophia?
289
Graficele Avantajelor
a patru elevi din şcoala medie
Graficul Avantajului:
Putere Influenţă
Statut Economic
CONTEXT CARACTER
Gina O elevă din clasa a opta ce se află pe puntea slavei. Ea are un cerc restrâns de
prieteni, care spun despre ea lucruri de genul „Ea nu te va dezamăgi”, „Ea poate ţine
un secret”, „Poţi să te bizui pe ea.” Alţi elevi nu o ştiu şi nu-i cunosc starea ei
familială, dar ei ştiu că ea primeşte note bune la şcoală. Familia Ginei nu are prea
mulţi bani, dar ea niciodată n-a fost prea flămândă. Elevii care n-o cunosc spun
despre ea „Este deşteaptă”, „Ea este liniştită”.
Andres Un elev din clasa a şaptea care vrea foarte mult să fie acceptat de un grup de
băieţi din clasa a opta. Deoarece familia lui are mulţi bani, el de obicei îi serveşte pe
băieţi cu diferite snack-uri şi le împrumută bani când aceştia au nevoie. Mai târziu, el
a început să se întrebe care este succesul său. El de obicei îi cheamă pe băieţi să facă
ceva, dar ei îl invită pe el foarte rar. Unul dintre băieţi a dat o petrecere în weekend-ul
trecut, iar Andres n-a ştiut despre aceasta până Luni. El se simte singur.
Paul Starul baseball-ului din clasa a opta. Paul este deştept, arată bine şi familia sa
are foarte mulţi bani. Majoritatea elevilor asiatici din şcoală au reputaţia de elevi
deştepţi, dar Paul e cel mai cunoscut pentru că este atlet. El nu prea are nevoie de alţii
dacă aceştia nu sunt atleţi, şi uneori îi îndeamnă pe prietenii săi să-şi bată joc şi să-i
facă ţapi ispăşitori pe elevii mai slabi. Se pare că el îndeosebi îi displace pe ceilalţi
elevi asiatici.
Sophia O elevă din clasa a şasea care s-a mutat în ţară cu doi ani şi jumătate în urmă
din Grecia. Tatăl ei a murit când ea era mică, iar mama ei luptă pentru a hrăni şi
îmbrăca trei copii din salariul ei de muncitoare la o fabrică. Sophia e cunoscută drept
o persoană veselă, ea adesea se află în grupuri de elevi, râzând şi având o dispoziţie
bună. Dacă face vre-o greşeală din cauza englezei ei ori dacă hainele ei sunt prea
vechi, ea face glume pe seama acestora. Îi place să organizeze diferite lucruri şi
întotdeauna este aleasă de către elevi pentru a realiza lucruri speciale.
Unealta Conflictului Lucrul cu Stereotipizarea, Prejudecata,
Discriminarea şi „Ţapul Ispăşitor”
289
Facem un colaj*
•
Activitatea pe scurt Elevii studiază cum lucrează discriminarea în practică.

Materiale Reviste, clei, foi mari din ziare, carioce de diferite culori.
1. Împărţiţi clasa în cinci grupuri. Explicaţi-le că fiecare
grup trebuie să facă un colaj care ar ilustra ceva despre
stereotipuri. Veţi da fiecărui grup materiale. Ei pot utiliza doar
materiale pe care le daţi. Fiecare grup va fi notat în baza
aceloraşi criterii: mesajul vizual efectiv pe care doreşte să-l
transmită stereotipul şi cum acesta poate fi dăunător.
2. Distribuiţi materialele grupurilor, după cum urmează:
Grupul 1: o coală de hârtie de ziar, clei, mai multe reviste şi
trei caricoce de diferite culori;
Grupul 2: o coală de hârtie de ziar, clei, mai multe reviste şi o
cariocă;
Grupul 3: o coală de hârtie de ziar, clei, patru reviste şi o
cariocă;
Grupul 4: o coală de hârtie de ziar, clei, o revistă;
Grupul 5: o coală de hârtie de ziar, o revistă;
3. Daţi fiecărui grup câte 20 minute pentru a realiza
colajele. În acest timp, notaţi-vă cum lucrează grupul împreună
şi comentariile pe care le fac elevii. Dacă elevii se plâng de
faptul cum au fost distribuite materialele, fiţi realişti. Spuneţi-
le ceva de genul „Aşa e viaţa. Îmi pare rău dar nu facem
schimbări”.
4. După 20 minute rugaţi grupurile să se unească în clasă.
Discuţii
 Cum v-aţi simţit în timp ce făceaţi proiectul?
 Cum v-aţi simţit când aţi privit la alte grupuri?
 În ce fel proiectul vostru a fost uşor? Dificil? Frustrant?
Interesant?
 De ce credeţi că am organizat proiectul în acest mod?
 Există şi alte situaţii în şcoală în care unii oameni ar începe
ceva cu mai multe avantaje decât alţii?
 Există şi alte situaţii în lume în care unii oameni au
mai multe avantaje, iar alţii sunt discriminaţi?
Despre „Numele ne pot răni”
Activitatea pe scurt A discuta cum un program de apreciere a diversităţii şi reducere a

prejudecăţilor a afectat un grup de elevi din şcoala medie.
Materiale Video „Numele ne pot răni”
•
Din Minţi deschise egalităţii de Nancy Schniedewind şi Ellen Davidson, 
(Boston: Allyn şi Bacon, 1983). Adaptat cu permisiune.
289
1. Vizionaţi filmul. „Numele ne pot răni” este un film care
prezintă cum un program intens de conştientizare a diversităţii
şi de reducere
a prejudecăţii a fost utilizat cu un grup de elevi din New York. Pe
parcursul unei perioade de două săptămâni aceşti elevi au trecut de
la înţelegerea raţională a prejudecăţii la împărţirea durerii
celorlalţi cauzată de prejudecăţile din viaţa lor. Ei începuseră să se
simtă autorizaţi să ajute la reducerea prejudecăţilor, dezvoltarea
toleranţei şi crearea armoniei.
2. După vizionarea casetei, rugaţi elevii să-şi găsească un
partener şi să petreacă câte trei minute fiecare pentru a-şi
aminti imaginile care li s-au întipărit în minte, şi de ce acele
imagini erau atât de puternice.
3. Adunaţi clasa şi discutaţi după cum este sugerat mai jos.
Discuţii
•
 Care imagini le consideraţi cele mai puternice?

 Ce le-a oferit acelor imagini acea putere?
 Ce strategii de calculare a prejudecăţii aţi văzut în
acest film?
•
Cartea „Numele ne pot răni cu adevărat” este disponibilă prin Liga Anti-
Defăimării (1-800-343-5540).
289
Partea a IV-a:
Inserţia Rezolvării Conflictului în aria
curriculara
289
289
Capitolul
29 Privire de ansamblu asupra inserţiei

Nu corespund paginile cu cele din original
Nu există doi oameni care să semene întrutotul. Relaţiile umane implică

rezolvarea (tratarea) diferenţelor şi prin urmare rezolvarea (tratarea)
conflictului. Datorită acestui concept s-a hotărât inserţia rezolvării conflictului
în aria curriculară.
De ce să introducem rezolvarea conflictului în aria curriculară ?
 Studierea dinamicii conflictului şi a posibilităţilor şi a posibilităţii de

rezolvare a conflictului oferă elevilor posibilitatea de a înţelege mai
bine relaţiile umane care fac obiectul multor domenii de cercetare.
 Subiectele ariei curriculare devin mai interesante şi mai relevante
pentru elevi.
 Introducerea rezolvării conflictului în aria curriculum oferă elevilor
posibilitatea de a aplica şi de a da noi valenţe conceptului rezolvării
conflictului.
 Oferă elevilor oportunitatea de a studia ( învăţa ) abilităţi de rezolvare a
conflictului prin intermediul unui al treilea grup ( participă de exemplu
o figură istorică sau un personaj fictiv ). Pentru tinerii adolescenţi,
aceasta poate reprezenta o rută de acces spre învăţarea abilităţilor
interpersonale.
 Introducerea rezolvării conflictului ca şi obiect de studiu, oferă
provoacă elevii la aplicarea cunoştinţelor achiziţionate din alte
domenii.
 Adăugarea rezolvării conflictului nu sugerează importanţa pe care o
joacă în şcoală din moment ce nu a fost limitată ca la singura parte a
curriculum-ului sau la o zi anumită.
Ce obiecte de studiu şi ce subiecte pot fi folosite ?
Rezolvarea conflictului poate fi adăugată la subiectele multor obiecte de

studiu, incluzând limba engleză, ştiinţe sociale istorice, evenimente curente
geografice, matematică şi ştiinţe.
Principalul obictiv al adăugării rezolvării conflictului este acela de a îmbogăţi

curriculum-ul şi nu de a-l limita. Lecţiile efective care tratează acest subiect
nu sunt simple activităţi adăugate la sfârşitul unui capitol despre abilităţi. Ele
pot lua forma unor teme şi proiecte realizate într-o perioadă mai mare de
timp sau în forma unor concepte pregătite de-a lungul orelor. În fiecare caz,
tratarea ( adăugarea ) poate dezvolta înţelegerea, rezolvarea conflictului de
către elevi ca şi subiect.
Începeţi prin a evalua obiectivele şi temele cuprinse în curriculum.
Rezolvarea conflictului nu va ajuta elevii să înveţe regulile de bază ca

ESR îi mulţumeşte lui Rachel Poliner pentru contribuţia la acest capitol.
289
pronunţia sau înmulţirea. Dar îi va ajuta să înţeleagă tot ceea ce implică
luarea unor decizii sau rezolvarea unor probleme. De exemplu, deşi nu ajută
elevii la gramatică, îi ajută să înţeleagă mai bine personajele la literatură,
motivele lor, alegerile lor, luptele lor. La matematică, nu poate ajuta elevii să
facă calcule, dar îi poate învăţa când să facă calcule, cum sunt alese
problemele, cine le defineşte şi multe altele.
Identificaţi care, din obiectivele şi temele curriculum-ului dumneavoastră, au

legătură cu comunicarea, înţelegerea diferitelor perspective, luarea deciziilor,
rezolvarea problemelor sau cu alte domenii relaţionate de rezolvare a
conflictelor. Subiectele relaţionate cu aceste teme şi obiective vor asigura
numeroase oportunităţi pentru introducerea rezolvării conflictului.
Care sunt metodele de introducere a rezolvării conflictului în

alte arii de subiecte?
Există trei metode esenţiale :
1) Folosiţi la lecţie conceptele rezolvării conflictului. De exemplu,

puteţi folosi la istorie liftul conflictului sau un tabel câştigă-câştigă.
2) Încorporaţi în lecţie abilităţile rezolvării conflictului, ca de exemplu

rezolvarea problemelor de rezolvare a conflictului în contexte noi şi
variate.
3) Folosiţi strategiile instrucţioanale care promovează cele şase teme

ale unei clase liniştite: cooperarea, comunicarea, educarea efectivă,
aprecierea diversităţii, luarea responsabilă a deciziilor şi rezolvarea
conflictului. De exemplu puteţi folosi laboratoare foarte mici sau
brainstorming-ul dintr-o lecţie de ştiinţe. O listă scurtă de strategii
instructivă poate fi găsită în secţiunea D.
Când pot fi făcute legăturile dintre rezolvarea conflictului şi

curriculm-ul meu ?
Introducerea rezolvării conflictului în curriculum poate avea loc înainte, în

timpul sau după predarea principalelor abilităţi din Rezolvarea Conflictului
în Şcoala Medie.
(1) Predarea unei abilităţi vă permite să vă focalizaţi pe abilităţile

interpersonale ale elevilor. Odată ce au învăţat şi au aplicat abilităţile,
puteţi introduce abilităţile în cadrul obiectului de studiu, ajutând elevii să
facă legături mult mai largi.
(2) Pentru unii elevi şi în cazul anumitor abilităţi este mai util să predai
abilităţile deja integrate în obiectul de studiu şi apoi să le relaţionaţi cu
vieţile elevilor. De exemplu, elevii din şcoala medie consideră emoţiile,
trăirile personajelor fictive ca fiind mai puţin ameninţătoare decât
identificarea şi discutarea propriilor trăiri. Totuşi, dacă încep cu trăirile
289
fictive vor putea ulterior să discute cu uşurinţă despre propriile lor
sentimente.
(3) De asemenea, puteţi lăsa curriculum-ul să determine momentul în care

să introduceţi subiectele rezolvării conflictului. Să presupunem că în
curriculum apare studierea drepturilor civile şi insistarea pe aceasta în
timpul întregului semestru. Predaţi capitolul folosind materialele şi
teoriile pe care le consideraţi ca fiind cele mai de succes. Vor apărea
oportunităţi numeroase de a face trimiteri la rezolvarea conflictului, ca de
exemplu la managementul furiei, cereri vs. nevoi reale, stiluri conflictuale
şi înţelegerea prejudecăţii şi a discriminării.
Obţinerea informaţiilor într-o activitate ( acţiune ) de adăugare
Prin introducerea rezolvării conflictului în curriculum poate fi aprofundată

(întărită) înţelegerea de către elevi, atât a obiectului de studiu, cât şi a
rezolvării conflictului. Întrebările pe care le formulezi pentru discuţiile din
clasă, lucrul în mici grupuri şi scrierea în jurnal îi vor ajuta şă înţeleagă.
Întrebările de obţinere a informaţiilor sunt o componentă importantă a
adăugării efective a rezolvării conflictului. Urmează câteva exemple de
întrebări relaţionate cu literatura :
 Când credeţi că a început conflictul Când au început personajele să

fluctueze ?
 Cum au fost câteva comportamente timpurii ? Aţi observat vreo

afirmaţie forţată sau generală?
 Identificaţi unele scăpări de comunicare în conversaţia dintre

personaje. Ce ar fi putut spune pentru a fi mai puţin înrăutăţită situaţia ?
 Numiţi stilurile conflictuale folosite de personajele principale din

ultimul pasaj citit. Care sunt frazele şi acţiunile care vă arată stilurile ?
Puteţi dezvolta întrebări pentru elevi întrucât observaţi legăturile pe care

elevii dumneavoastră le pot face între obiectul de studiu şi rezolvarea
conflictului. Mai jos este o listă a unor legături care pot fi făcute între
rezolvarea conflictului şi alte subiecte :
Artele limbajului: clasificarea şi analizarea conflictelor, identificarea

emoţiilor şi a efectelor lor, îmbunătăţirea modurilor de comunicare,
conştientizarea punctelor de vedere, empatizarea cu luptele personajelor cu
stereotipia, prejudecata şi discriminarea.
Istoria şi ştiinţele sociale : înţelegerea acţiunilor şi a stilurilor conflictuale

ale personajelor istorice; analizarea în profunzime şi interpretarea
evenimentelor curente, a mişcărilor sociale şi dezvoltarea războiului şi păcii,
relaţionarea conflictului interpersonal cu conflictul intergrup.
Matematica : înţelegerea faptului că oamenii ( care au propriile lor puncte

de vedere ) aleg anumite probleme spre a fi rezolvate, anumite abilităţi
289
folosite în acest proces, abilităţi diferite vor avea rezultate diferite şi faptul că
oamenii i-au decizii diferite chiar şi când obţin acelaşi rezultat.
Ştiinţe: învăţarea faptului că ştiinţa influenţează conflictele dintr-o

comunitate, conflictele sociale influenţează ştiinţa, punctual de vedere al unei
persoane influenţează modul în care el sau ea înţelege o problemă ştiinţifică.
289
Capitolul
30 Limba Engleză, Citirea şi Artele

limbajului
Instrument Identificarea conflictelor /Tipul de Conflict

în conflict
Săculeţul cu conflicte relatate(Conflict Bag Report)
Un săculeţ cu conflicte relatate este un tip de relatare orală. Elevii iau un

simplu săculeţ de culoare maron. Pe faţa ei scriu titlul şi autorul cărţii pe care
o prezintă. De asemenea, ei pot desena o imagine. În sacoşă elevii aşează cinci
obiecte, fiecare reprezentând un conflict prezentat în carte. (Majoritatea
cărţilor vor avea mai mult de cinci conflicte. Elevii sunt liberi să aleagă cele
cinci conflicte pe care le vor.) Pe spatele săculeţului, ei scriu numele
personajelor implicate în fiecare conflict. De asemenea, îşi scriu şi propriile
lor nume pe săculeţ. Pentru a-şi prezenta săculeţele cu conflicte, elevii scot
fiecare obiect din sacoşă şi descriu conflictul pe care îl reprezintă obiectul,
precum şi personajul implicat. Dacă doriţi să scrie mai mult în cadrul acestei
relatări, elevii pot scrie un paragraf pentru fiecare obiect, explicând conflictul
şi motivul pentru care au ales acel obiect.
Clasificarea conflictelor – Opţiunea întîi
Acest prim tip de activitate de clasificare a conflictelor este cea mai sofisticată.
Ea poate fi efectuată individual sau în grupuri. Elevii trebuie să identifice
toate conflictele din cartea pe care o citesc şi apoi să scrie fiecare conflict (cu
indicarea paginii) pe un carton de 10 x 15 cm. Ei trebuie să scrie numai o
propoziţie sau două prin care să descrie conflictul şi persoana implicată. După
ce au terminat identificarea conflictelor, ei trebuie să le clasifice în funcţie de
o schemă dezvoltată ei.
Clasificarea conflictelor – Optiunea a doua
Acest tip de clasificare a conflictelor este mai simplu. Elevii încep prin
inventarea unei scheme de clasificare a conflictelor. Apoi ei alcătuiesc o listă
pe care notează trei conflicte din carte, care se potrivesc categoriilor
desemnate.
De exemplu:
Din cartea Bridge to Terabithia (Podul spre Terabithia), scrisă de Katherine
Paterson (New York: Thomas Crowell, 1977):

Autorul a învăţat despre săculeţul cu probleme de la Barabara Scotto, Driscoll Scool,
Brookline, MA
289
IDEALURI RESURSE VALORI
Jess dorea să fie un Janice Avery a luat Leslie s-a supărat pe
artist, dar nimeni nu gemenii lui May Bell. fete pentru că au spus
mai dorea acest lucru. secretul lui Janice.
Instrument Scara Rulantă a conflictelor

în conflict
Scara rulantă a conflictelor cu conflictele specifice
Elevii identifică conflictul în carte, iar apoi îl plasează pe scara rulantă prin
scrierea unui comportament al conflictului pe fiecare treaptă. Elevii trebuie să
fie siguri în observarea sentimentelor care se modifică de la o treaptă la alta şi
să voteze conţinutul încărcăturii pe care personajele le au cu ele.
De exemplu :
În Bătăuşul de pe Strada Barkham, scrisă de Mary Stolz (New York : Harper

Collins, 1963 ) există un conflict prezent în paginile 114-116 care poate fi notat
după cum urmează:
Edward a
strigat:”Unchiule!”
Martin l-a ameninţat

că va călca peste
costum.
Edward a răspuns:
„Dinamită,
Grăsunule!”
Martin l-a întrebat:
„Ce-i în cutie,
ciudatule?”
Martin l-a fugărit pe
Edward de-a lungul
străzii.
Scara rulantă a conflictului cu toate sau cu majoritatea conflcitelor

cărţii
Acest tip de conflict poate fi folosit pentru a plasa, situa totul dintr-o carte sau
părţi semnificative ale acesteia. Folosit în acest fel, elevii îşi notează pe scara
rulantă evenimentele principale care conduc la conflictele din carte. Ei nu se
mai concentrează asupra a două sau trei personaje, ci au în vedere personajele
principale implicate în conflictele majore din carte.
289
Instrument Termometrul furiei/ Alte sentimente
în conflict
Harta sentimentelor
Folosind brainstorming-ul, clasa ajunge să facă o listă cu cuvinte care

desemnează sentimente. Apoi elevii trebuie să aleagă zece sentimente şi să
facă un top. Pentru fiecare cuvânt ei trebuie să scrie o definiţie. Ei ar trebui să
citeze (cu referinţe la pagină ) un incident din carte în care personajul a simţit
acea senzaţie.
Unde pe Termometrul furiei (sau pe Continuum) ?
Elevii trebuie să identifice zece incidente din carte care implică un anumit
grad de furie. Ei trebuie să descrie fiecare incident, apoi să deseneze
termometrul furiei ( sau un tabel pentru elevii avansaţi ) lângă fiecare
descriere, identificând gradul de furie prezent în incident.
Continuumul cuvintelor ce exprimă sentimente
Activitatea de clasificare a furiei din Lecţia cinci- Abilităţi în Conflict este o

activitate de construire a vocabularului. Provocaţi elevii să vină cu propriile
lor versiuni de clasificare a furiei în care să folosească alte senzaţii. Spuneţi-le
să înceapă prin alegerea unei teme ca dragostea, frica sau gelozia. Ei ar trebui
să găsească de la cinci la zece cuvinte care să exprime grade diferite ale acelui
sentiment. Apoi ei trebuie să scrie cuvinte pe cartonaşe de 10x15 cm ( un
cuvânt pe un carton ) şi apoi să le plaseze într-un tabel de al cel mai slab la cel
mai intens. Când s-au completat cartonaşele cu cuvânte ce exprimă
sentimente ( pot fi negociate, schimbate cu altele ), elevii le pot schimba cu
alţi colegi care vor încerca să le situeze de la cel mai slab/puţin la cel mai
intens/mult.
Cum sunt sentimentele
Elevii trebuie să colecţioneze cuvinte proprii, fraze din mai multe cărţi care să
exprime moduri neobişnuite de descriere şi exprimare a sentimentelor.
Acestea pot fi luate din scene ( care nu includ întotdeauna conflicte ) în care
personajele încearcă să exprime sentimentele sau să identifice sentimentele
pentru ei. Cuvintele pot fi luate şi de la personajele în care autorul descrie
modul în care simte un personaj. Încurajaţi elevii să colecţioneze exemple
care merg mai departe de, “Ea s-a simţit tristă când a văzut veveriţe moarte.”
Instrument Oprirea ( evoluţiei, înrăutăţirii ) conflictului- CAPS

în conflict
Dacă as fie eu aş opri conflictul în acest mod :
Elevii trebuie să identifice un conflict din carte şi să descrie sau sa scrie despre
modul în care a evoluat. Apoi, li se cere să se identifice cu unul din personaje,
având să completeze afirmaţia : Dacă aş lua parte la conflict l-aş evita în acest
289
mod. Elevii ar trebui sa meargă mai departe, să descrie ce ar face pentru a opri
evoluţia conflictului, modul şi, cum cred că ar recţiona celălalt personaj.
Exemple de oprire a evoluţiei
C.A.P.S. reprezintă doar o metodă de a evita evoluţia conflictelor. Elevii

trebuie să caute asemenea exemple în mai multe cărţi. Ei îşi pot nota fiecare
exemplu, precizând cine este implicat în conflict, despre ce este vorba şi cum a
fost oprit. Pentru fiecare exemplu, ei ar trebui să scrie un cuvânt sau o
propoziţie care să rezume modelul de oprire a evoluţiei conflictului.
Exemplele includ discuţia, clarificarea neînţelegerilor, scuzele. Dacă ei găsesc
trăsături sau modele comune în exemplele pe care le găsesc, le pot clasifica
ulterior într-un top/tabel.
Poveşti conflictuale cu Prima şi ultima propoziţie
Acest exemplu de scriere este o metodă distractivă pentru elevi de a aplica

metodele de stopare a conflictului. Daţi elevilor primul rând dintr-o poveste
care descrie în mod clar un conflict. De asemenea, daţi-le şi ultimul rând care
indică soluţionarea conflictului. Elevii trebuie să scrie povestea astfel încât
primul rând să aibă legătură cu ultimul şi vor trebui să arate modul cum
personajele au oprit şi au soluţionat conflictul.
Exemple de asemenea rânduri :

------------------------------------------------------------------------------------------
Primul rând : “ Aşa prietenă îmi eşti “, Marina i-a spus lui Claire.
“ Stai departe de mine “ .
Ultimul rând: Marina i-a zâmbit lui Claire, “Îmi pare bine că am rezolvat
asta“.
-------------------------------------------------------------------------------------------
Primul rând : “ Contam pe tine să mă susţii “, Roberto a ţipat la James.
“ M-ai dezamăgit complet ! “
Ultimul rând : “ E sti un bun prieten James “, a spus Roberto, “ şi un prieten

de încredere”.
--------------------------------------------------------------------------------------------
Primul rând : “ Îmi pare rău căpitane “, a spus soldatul/cadetul Williams. “
Nu-ţi pot îndeplini ordinul. Aş periclita prea multe vieţi “.
Ultimul rând : “ Îţi mulţumesc căpitane “, a spus soldatul Williams. “

Înseamnă mult pentru mine că ai spus asta “.
--------------------------------------------------------------------------------------------
Primul rând : “ Într-adevăr tinere “, a spus bătrânul. “ NU ne putem încrede
că aceasta ar fi cea mai bună modalitate de acţiune “.
Ultimul rând : “Da, un festin precum acesta este un mod splendid pentru a
celebra succesul nostru. Un toast special pentru tine tânărul meu !“.
289
Instrument Scala Victorie-Victorie, Rezolvarea problemei, Stiluri de
în conflict management ale conflictului
Finaluri sugerate
Spuneţi elevilor să se oprească din citirea unei cărţi odată ce au găsit cheia
conflictului şi cu ajutorul metodei brainstorming să dea finaluri posibile sau
soluţii pentru conflict. Acestea pot fi imaginare. Încurajaţi elevii să-şi
folosească imaginaţia. Evidenţiaţi faptul că ideea este, nu să “ ghicească
finalul “, ci să vină cu cât mai multe posibilităţi de încheiere a cărţii.
Folosirea Scalei Victorie- Victorie
O variaţie la activitatea de mai sus este ca elevii să se oprească din citit odată
ce cheia conflictului a fost găsită şi să dezvolte finaluri posibile, folosind
tabelul Câştigă-Câştigă. Ei ar trebui să vină cu cel puţin o soluţie pentru
fiecare pătrat din tabel, deşi pot veni şi cu mai multe. Tot aici le puteţi cere să
identifice ceea ce urmăresc personajele în conflict. Din nou evidenţiaţi că
ideea este aceea de a se veni cu cât mai multe încheieri posibile.
Identificarea Stilurilor Conflictuale
Cereţi elevilor să facă o listă cu stilurile diferite de rezolvare a conflictului cu

care au lucrat în lecţia doisprezece despre Abilitatea Conflictului. Apoi,
trebuie să găsească exemple ale acelor stiluri fie dintr-o carte, fie din mai
multe. Pentru fiecare stil de pe listă, ei trebuie să descrie stilul folosit în carte,
incluzând persoana care a folosit stilul, în care conflict şi cu ce rezultat.
Poveşti conflictuale cu Prima şi ultima propoziţie
Exerciţiul scris sugerat pentru oprirea evoluţiei conflictului poate fi folosit şi

pentru această temă. Daţi elevilor primul şi ultimul rând dintr-o poveste.
Cereţi-le să arate cum au folosit personajele un anumit stil de rezolvare a
conflictului pentru a ajunge la un final fericit. De asemenea, ei trebuie să
identifice ceea ce urmăresc personajele şi punctele lor de vedere.
Instrument Ascultarea
în conflict
Ascultarea detaliilor
Citiţi cu glas tare un pasaj selectat dintr-o carte care descrie un conflict şi
modul în care evoluează. Prima dată când faceţi acest lucru folosiţi un pasaj
scurt şi simplu. Apoi repetaţi activitatea folosind pasaje mai lungi şi mai
complexe. Când aţi terminat de citit, cereţi elevilor să-şi amintescă detaliile
conflictului, inclusiv identificarea oricăror comportamente pe care le-au auzit
descrise şi care ar duce la creşterea conflictului. Întrebaţi elevii în legătură cu
ceea ce a dus la acest conflict şi ceea ce s-ar întâmpla în continuare. Aceasta
289
este o bună activitate pentru creşterea interesului pentru o carte pe care
urmează să o citescă.
Practica parafrazării
Jucaţi : “ Tu spui, eu spun “ în timp ce aveţi o discuţie pe baza unei cărţi.

Împărţiţi elevii în grupuri de câte patru şi explicaţi-le că vor avea de discutat o
carte pe care au citit-o cu soţii. Primul student face o declaraţie despre carte ,
ca de exemplu : “ Îmi place modul în care personajele au învăţăt să vorbească
unele cu altele despre diferenţele lor “. Al doilea student comentează asupra
cărţii doar după ce parafarzează ceea ce a spus primul student, ca de
exemplu : “ Tu spui că ţi-a plăcut modul în care personajele……; eu spun că nu
mi-au plăcut când şi-au spus pe nume “. Al treilea student comentează asupra
cărţii după ce parafrazează ceea ce a spus al doilea student, ş.a.m.d. Această
activitate este perfectă când le precizaţi elevilor ceea ce vreţi să evidenţiaţi, de
exemplu, reacţii la modul în care personajele au acţionat în conflicte, cum ar fi
reacţionat ei înşişi dacă ar fi luat parte la conflict.
Instrument Punctul de vedere

în conflict
Identificaţi punctul de vedere (P.O.V.) al personajelor
Există mai multe moduri de face această activitate. Una este aceea ca elevii să
citească unul sau două capitole dintr-o carte şi să identifice personajele
principale. Elevii trebuie apoi să rezume ceea ce ştiu despre punctul de vedere
al fiecărui personaj în legătură cu problema centrală prezentată până în acel
moment în carte. Cereţi-le să păstreze aceste rezumate. Urmăriţi cu o
descriere modul în care punctual de vedere al fiecărui personaj s-a modificat
în cursul acţiunii şi ceea ce a condus la aceste modificări. Aceasta este o
activitate excelentă pentru a ajuta elevii să exploreze modul în care
personajele se maturizează şi se schimbă ca şi rezultat al conflictelor şi al altor
experienţe.
Spre exemplu, din Podul spre Terabithia de Katherine Paterson
Punctul de vedere al diferitelor personaje despre abilitatea artistică a lui Jess :
Jess : Iubeşte fiind capabil să deseneze; este o eliberare pentru el, un lucru
vesel.
Tatăl lui Jess : Consideră desenatul pentru fete, este fără scop, o pierdere de
timp.
D-şoara Edmonts : Jess ar trebui încurajat, are un talent minunat.
Ceilalţi profesori : Este o pierdere de hârtie bună.

Katerine Paterson, Bridge to Terabithia(New York: Thomas Crowel, 1977).
289
O altă variantă este ca elevii să identifice principalele puncte de vedere ale
personajelor dintr-o carte şi modul în care influenţează subiectul şi
personajele principale.
De exemplu, în Vulpoiul(The Foxman) de Gary Paulsen, personajul

principal aude poveşti de la rudele sale bărbăteşti despre măreţia şi gloria
războiului. Apoi, devine prieten cu neputinciosul vulpoi, un bătrân desfigurat
care trăieşte singur în păduri. Apoi aude un alt punct de vedere despre război
care evidenţia aspectele sale oribile şi distructive. În final, cele două puncte de
vedere influenţeaza propriul său punct de vedere.
Basme divizate
Citiţi-le elevilor Adevărata poveste a celor trei porcuşori: scrisă de Ian

Scieszka, o carte foarte distractivă care spune povestea a trei porcuşori din
punctul de vedere al unui lup. Discutaţi modul în care povestea diferă de
original, cum schimbarea punctului de vedere schimbă povestea, ceea ce o
face subiectivă. apoi cereţi-le elevilor să rescrie poveşti cunoscute din punctul
de vedere al unui tâlhar sau a unui personaj secundar. Încurajaţi să
consideraţi acţiunea ca fiind dictractivă, deşi poveştile nu trebuie să fie
comice.
Instrument Cereri şi nevoi reale

în conflict
Cereri şi nevoi reale
Folosiţi fişele de lucru cu cereri şi nevoi reale pentru ca elevii să exploreze în

profunzime punctul de vedere al personajelor. Continuaţi prin a cere elevilor
să dezvolte soluţii pentru conflictul din carte şi care să se bazeze pe
adevăratele nevoi ale personajelor. Elevii pot rezuma cererile şi nevoile reale
ale personajelor dintr-o carte prin crearea unui desen animat sau a unui
moment comic care să prezinte cererile personajelor în baloane de cuvinte, iar
nevoile reale în baloane de gânduri.
Instrument Negocierea, Medierea şi Arbitrarea

în conflict
Negocierea între personajele din cărţi
Cereţi elevilor să identifice două grupuri conflictuale dintr-o carte. Apoi

trebuie să scrie o descriere a fiecărui personaj şi a conflictului pe care îl
împărtăşeşte. Aceste descrieri devin cardul pentru jocul pe roluri. Elevii
interpretează personajele în timp ce cei doi inamici încearcă să găsească o
soluţie pentru conflictul dintre ei. Ei pot folosi tot ce ştiu despre ascultare,
stoparea conflictului, cereri şi nevoi reale şamd în găsirea unei soluţii fericite.
Această soluţie trebuie să fie diferită de cea dată în carte ( dacă există).
Medierea între personajele cărţilor

Gary Paulsen, The Foxman(Nashville: T.Nelson, 1977).

Jon Scieyka, The True Story of the Three Little Pigs: By A. Wolf (New York:Viking Kestrel,1989).
289
Această acţiune este la fel ca cea de mai sus, cu excepţia unei a treia părţi
implicate-mediatorul. Folosind procesul de mediere la Lecţia douăzeci şi unu-
Abilitate, mediatorul încearcă să ajute personajele conflictuale să ajungţie
fericită. Este important pentru roluri ca personajele să accepte să vină cu o
soluţie precum şi jucătorii (interpreţii) să se gândească la o soluţie posibilă. Ei
pot fi supăraţi şi pot ieşi afară din joc, dar nu pot să refuze să coopereze, în caz
contrar medierea n-ar mai avea loc.
Exemple de intervenţii a părţii a III-a
Cereţi elevilor să caute exemple de intervenţii a unei a treia părţi în cărţile

citite de ei. Intervenţiile sunt de mediere sau de arbitrare ? Au success sau
contribuie la evoluţia conflictului ?
Scrierea activităţilor pentru rezolvarea conflictului
Scrierea jocului pe roluri
Cereţi elevilor să creeze roluri care pot fi folosite în lecţiile despre abilităţi sau
la cele care urmează sau la recapitulări.
Ziarul şcolii
Dacă şcoala dumneavoastră are ziar şcolar, elevii pot să scrie articole în care
să descrie diferite moduri de rezolvare a conflictului şi modul în care se pot
folosi de ele. De asemenea, pot începe o coloană de sfaturi de tipuri “ Dear
Abby “ în care dau sugestii despre modul de tratare/acţionare în situaţiile
conflictuale.
289
FIŞĂ PENTRU ELEVI Nivelul: A/B/C
Cereri şi nevoi adevărate în proza epică
Titlul cărţii: ____________________________________________
Autor:__________________________________________________
Descrieţi un conflict din carte:________________________________

_______________________________________________________
_______________________________________________________
Care sunt personajele implicate în conflict? ______________________

_______________________________________________________
_______________________________________________________
Ce fel de cereri fac personajele?

______________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Scrieţi două sau trei nevoi adevărate pentru fiecare personaj. Subliniaţi-
le pe cele pe care le consideraţi cele mai importante.
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Care este rezultatul conflictului în carte? Consideraţi că este o soluţie

bună?
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Care ar fi soluţia care ar îndeplini nevoile adevărate ale personajelor?

_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
289
Capitolul
31 Ştiinţe Sociale
Notă : Sugestiile care urmează combină istoria cu evenimentele curente. Noi
presupunem că elevii studiază istoria folosind atât cărţi care prezintă
elemente fictive cât şi elemente reale şi curente.
Instrument Identificarea conflictelor, Clasificarea conflictului

în conflict
Axa temporală cu conflicte
Elevii trebuie să stabilească o axă temporală pentru toată clasa în care să

identifice conflicte şi evenimente relaţionate cu acestea. Încurajaţi elevii să
meargă mai departe de războaie şi tratate de pace şi să se refere şi la mişcarea
pentru drepturile omului, istoria muncii, negocierile de pace. Menţineţi
această axă în discuţie tot timpul anului astfel încât elevii să aibă ocazia să
identifice cât mai multe conflicte.
Conflicte în ficţiunea istorică
Elevii trebuie să identifice conflictele dintr-o carte care prezintă ficţiunea

plasată în perioada istorică pe care o studiază. Ce tip de conflicte au
personajele ? În ce mod se aseamănă sau se diferenţiază de conflictele
experimentate de elevi în viaţa de zi cu zi ? În ce fel sunt personajele
influenţate de perioada în care trăiesc ?
Conflicte în ştiri
Elevii trebuie să identifice zece conflicte din ziar pe parcursul unei săptămâni.
Trebuie să scrie o propoziţie sau două prin care să descrie conflictul pe un
carton de trei persoane. La sfârşitul săptămânii, elevii trebuie să examineze
conflictele şi să dezvolte un mod de clasificare a conflictelor.
În căutarea tipurilor de conflicte
O variaţie la activitatea de mai sus este să i se atribuie fiecărui student două

tipuri de conflict, ca de exemplu : războiul civil şi certurile din familie. Apoi,
elevii trebuie să citească ziarul ( ştirile tv. ) pentru o săptămână, căutând
exemple de conflicte asemănătoare.
Utilizări pozitive ale conflictului
Există două moduri de face această activitate. Prima este informală. În timpul
discuţiilor din clasă insistaţi pe momentele în care conflictele au avut rezultate
pozitive sau au fost folosite în mod constructiv. O versiune mai formală este
289
aceea în care elevii cercetează moduri în care un conflict a fost folosit
constructiv în istorie.
Instrument Scara rulantă a conflictelor

în conflict
Istoria pe scara rulantă a conflictelor
Constatarea unor conflicte istorice şi plasarea lor pe scară poate ajuta elevii să
înţeleagă cum au luat naştere conflictele, cum s-au dezvoltat şi cum s-ar fi
putut rezolva. Conflictele istorice prezentate pe scară au loc într-o perioadă
mai mare de timp decât conflictele interpersonale cu care erau obişnuiţi elevii,
astfel încât, ei ar putea avea nevoie de ajutor în identificarea incidentelor
istorice cheie care au contribuit des la un anumit conflict. Pentru a dezvolta
această activitate, elevilor li se poate cere să scrie un paragraf pentru fiecare
treaptă a scării explicand motivele pentru care acel incident a contribuit la
creştera evoluţiei complexe.
Evenimente curente pe scară
Evenimentele curente pot fi plasate cu uşurinţă pe scara conflict. Aceasta este

o metodă utilă de a ajuta elevii să înţeleagă cauzele şi efectele care au condus,
fie la evoluţie, fie la stoparea conflictului. Scara poate fi folosită pentru a ajuta
elevii să compare conflictele interpersonale cu alte tipuri de conflicte. Ce duce
la creşterea conflictelor internaţionale ? Sunt la fel sau diferă de conflictele
interpersonale ? Despre ce fel de bagaj este vorba în aceste conflicte
importante ? Ce senzaţii sunt prezente pe fiecare traptă ?
Instrument Furia şi alte sentimente

în conflict
Sentimentele pe scara rulantă a conflictelor istorice
Elevii trebuie plaseze pe scară un conflict prezentat într-o lucrare istorică de

ficţiune. Trebuie să identifice sentimentele corespunzătoare fiecărei trepte a
conflictului. Cereţi elevilor să descrie cum au influenţat evenimentele istorice
din perioada conflictului şi sentimentele personajelor în legătură cu conflictul.
Sentimentele la ştiri
Elevii trebuie să decupeze dintr-un ziar o poveste care descrie un conflict şi

apoi să fixeze articolul tăiat pe o bucată de hârtie. Hârtia ar trebui să fie
suficient de mare pentru a lăsa un spaţiu lateral consistent. Elevii trebuie să
încercuiască aspectele cheie ale conflictului descris din poveste şi să creioneze
o linie de la cerc la margine. Pe margine ei ar trebui să noteze sentimentele pe
care ar trebui să le aibă personajele în acel moment al conflictului.
Instrument Oprirea evoluţiei conflictului

în conflict
Oprirea evoluţiei conflcitelor istorice

289
Elevii trebuie să cerceteze şi să rezume modul în care un conflict istoric a fost
evitat. Acest tip de activitate poate fi combinat cu unul de mai sus, ca de
exemplu, cel în care se dă o anumită perioadă în care să se cerceteze conflictul
sau “ Istoria pe scară “. Elevii trebuie să identifice acţiuni care au contribuit la
evitarea evoluţiei conflictului.
Dacă eu aş fi responsabil
Elevii aleg un conflict de la ştiri şi descriu modul în care are vita conflictul. Ei
pot folosi metoda C.A.P.S., fie pot veni cu un plan personal. În fiecare caz, ei
trebuie să descrie acţiunile specifice pe care le-ar face şi să prezinte modul în
care consecinţele acelor acţiuni ar contribui la evitarea conflictului.
Instrument Scala Victorie- Victorie, Rezolvarea Problemei,Stiluri de

în conflict Management a Conflictului
Scara rezolvării conflictului
Realizaţi o listă a stilurilor de rezolvare a conflictului introdusă în lecţia

doisprezece de Abilităţi a Conflictului şi atârnaţi-o pe perete. De câte ori apare un
conflict în clasă, fie un eveniment istoric sau unul current, elevii trebuie să
identifice poziţia soluţiei pe listă. Trebuie să ţineţi cont de metodele de rezolvare a
conflictului care apar cel mai des. Există anumite stiluri de rezolvare a conflictului
pe care le-ar adăuga elevii ?
Pace pe hârtie
Întrucât există întotdeauna conflicte prezentate în ziare, există şi încercări de a

face pace între părţile conflictuale. Elevii trebuie să urmărească una dintre aceste
încercări de a face pace în presă şi să urmărească modul în care evoluează. Ei
trebuie să alegă un conflict internaţional, există dispute locale, războaie civile,
probleme legate de muncă, dispute între oameni, comunităţi. Elevii trebuie să
prezinte stilul de rezolvare a conflictului aşa cum îl văd ei, dacă sunt rezultate
fericite sau nu, şi care ar fi rezultatele pe termen lung.
Folosirea scalei victorie- victorie
Folosiţi acest tabel pentru a ajuta elevii să dezvolte soluţii pentru situaţii
conflictuale istorice sau curente. Ei trebuie să noteze în căsuţa potrivită ceea ce s-a
întâmplat în realitate. Apoi ei trebuie să inventeze soluţii posibile pe care să le
noteze în celelalte căsuţe ale tabelului. Discutaţi pe tema a ceea ce ar fi trebuit să
se întample pentru ca acele soluţii să fie rezultatul real.
Instrument Ascultarea
289
în conflict
Ascultarea istorică activă
Elevii trebuie să lucreze în laboratoare mici folosind unele din activităţile

secţiunii care urmează, a punctului de vedere. Doi elevi trebuie să prezinte pe
roluri punctele de vedere şi doi elevi trebuie să asculte. Apoi elevii schimbă
rolurile.
Ascultarea problemei pentru a afla Cine, Ce, Când, Unde, De ce
Dacă elevii nu sunt familiarizaţi cu metoda celor cinci întrebări atunci

explicaţi-le. Cele cinci întrebări sunt importante şi pentru capitolul Conflicte.
Apoi, citiţi o poveste dintr-un ziar în care se descrie un conflict curent. Citiţi
doar un paragraf sau două atât cât cele cinci întrebări să-şi găsească locul.
Apoi clasa trebuie să identifice cele cinci întrebări în cazul conflictului. Este
un exemplu rapid şi distinctive care poate fi repetat de multe ori. Cu cât îl
faceţi de mai multe ori cu atât elevii înţeleg ideea celor cinci întrebări. Puteţi
varia ceea ce au de discutat. Incercaţi să-i faceţi să identifice sentimentele pe
care le aud sau mai multe detalii.

în conflict
Punctul de vedere într-un conflict istoric
Elevii trebuie să identifice punctul de vedere în conflictele istorice. Acesta

poate fi un punct de vedere individual sau al unui grup. Trebuie să identifice şi
nevoile, idealurile, aspiraţiile, valorile, sentimentele care dau valoare
punctelor de vedere implicate.
Punctul de vedere în presă
Elevii trebuie să aleagă un articol de ziar care povesteşte un conflict. Ei

trebuie să identifice şi să scrie o descriere a punctelor de vedere menţionate în
articol. Cum au dus punctele de vedere diferite la conflicte sau la creşterea
conflictelor.
Instrument Cereri şi nevoi reale în Istorie

în conflict
Cereri şi nevoi reale în Istorie
Elevii trebuie să identifice cererile şi nevoile reale în conflictele istorice. Ajută

dacă faceţi un simplu tabel ca în exemplul : din America Colonială

Această activitate este adaptată cu permisiunea din partea Getting to the Heart of It(Watertown,
MA:Tom Sneyder Productions,1993) Computer software
289
Britanicii Coloniştii americani
Cerere Trebuie să plătească impozite Nu vom mai plăti impozite
Nevoi adevărate Plata pentru protecţie, de O reprezentare mai

indiene, către francezi numeroasă în Guvern
A scăpa de datorii Bani de care să beneficieze
Reafirmarea puterii asupra coloniile
coloniilor Luarea de decizii proprii
Să fie respectată de Anglia
Cereri şi nevoi reale în evenimente curente
Elevii trebuie să facă activitatea punctului de vedere din ziar. Când au

identificat punctual de vedere din conflicte, ei trebuie să-l revadă şi să încerce
să identifice cererile şi nevoile reale din poveste/text. Poate fi dificil să
determine nevoile reale. Dacă este aşa, elevii se pot baza pe elementele
evidente aflate la vedere.
Instrument Negociere, Mediere, Arbitrajul

în conflict
Negociere/Mediere/Arbitrajul in Istorie
Folosind activitatea conflictului plasat într-o anumită perioadă, elevii trebuie

să noteze şi să scrie diferite conflicte care au fost soluţionate folosind fie
negocierea, fie medierea sau arbitrajul. Temă de discuţie : La ce au condus
aceste soluţii ? Au avut succes ? Au fost de durată ? Ce putem învăţa despre “
Soluţii Bune “ dacă avem în vedere exemplele istorice ?
Negocierea/ Medierea/ Arbitrajul conflicetelor istorice
Folosind cererile şi nevoile reale în activitatea istorică, elevii trebuie să-şi

completeze propriile tabele de cereri şi nevoi reale. Apoi ei trebuie să prezinte
pe roluri şi să dezvolte soluţii care să intersecteze cu cererile şi nevoile părţilor
conflictuale.
Negocierea/ Medierea/ Arbitrajul în conflictele curente
Elevii trebuie să citească ziarul timp de o săptămână pentru a identifica

exemplele de negociere, mediere şi arbitraj. Câteva dintre întrebăriel pe care
le-ar putea adresa elevii: ce metode s-au folosit pentru un anumit tip de
conflict ? Au avut succes ? Credeţi că se vor intersecta cu nevoile reale ale
părţilor conflictuale ? Ce metode sunt folosite în special ? Care soluţii sunt
mai probabile: Victorie- Vicotire, Înfrângere- Înfrângere,Înfrângere- Victorie?
De ce crezi că este vorba despre aceasta ?
289
Introducere la Introducerea Rezolvării conflictului în
Matematică şi Ştiinţe
În timp ce conexiunile între rezolvarea conflictului şi atât Engleză cât şi

ştiinţele sociale sunt destul de simple pentru majoritatea profesorilor,
conexiunile cu matematica şi ştiinţa deseori nu sunt aşa de evidente. Prin
urmare, capitolele de introducere a rezolvării conflictului în matematica şi în
ştiinţă vor cuprinde planuri complete şi detaliate de lecţii.
De ce să infuzăm rezolvarea conflictului în matematică şi ştiinţă?
Multe dintre standardele curriculare pentru matematică şi ştiinţă dezvoltate

în anii recenţi de către asociaţii profesionale şi Departamentul de Stat pentru
Educaţie accentuează nevoia de o predare mai amplă decât doar a unor
aptitudini computaţionale şi concepte de bază. Multe dintre cadrele noi de
referinţă reclamă încercări mai umane de a preda matematica şi ştiinţa.
Introducerea rezolvării conflictului în aceste domenii de subiecte poate ajuta
în atingerea acestor noi standarde.
De exemplu, Consiliul Naţional al Profesorilor pentru standardele

matematicii reclamă următoarele:
 comunicarea despre gândirea cantitativă;
 folosirea aptitudinilor matematice în alte domenii şi pentru rezolvarea
problemelor din lumea reală;
 utilizarea metodelor statistice pentru a descrie, analiza şi a lua decizii;
 interpretarea diferitelor reprezentări matematice;
 şi urmărirea problemelor deschise – încheiate.
Consiliul Naţional de Cercetarea al Standardelor Naţionale pentru Ştiinţă şi

Educaţie include:
 înţelegerea relaţiei dintre ştiinţă, tehnologie şi societate;
 învăţarea despre populaţii, resurse şi mediu;
 dobândirea unei înţelegeri profunde asupra subiectelor şi deprinderilor
legate de sănătate;
 dezvoltarea unei aprecieri pentru contribuţiile istorice şi curente aduse
ştiinţei de personalităţi ce aparţin unor culturi diferite.
Capitolul care urmează demonstrează cum ar trebui introduse temele şi

instrumentele care aparţin de rezolvarea conflictului în lecţiile de matematică
şi de ştiinţă, ajutând în final atingerea acestor standarde ale curriculumului.
Unii profesori ar putea să nu fie familiarizaţi cu tipul de activităţi pentru

matematică incluse în capitolul de matematică. Pentru mai multe informaţii
despre acest subiect vedeţi capitolul The Power of Numbers de Fred E. Gross,
Patrick Morton şi Rachel A. Poliner (Cambridge, MA : Educators for Social

ESR îi mulţumeşte lui Rachel Poliner pentru contribuţia la acest capitol.
289
Responsabilitiy, 1993). Pe măsură ce veţi realiza lecţiile din capitolul de
matematică amintiţi- vă că rareori există doar un singur răspuns corect. Elevii
şi profesorii pot accepta răspunsuri diferite atâta timp cât sunt susţinute
raţional şi de probe. Aceasta este partea în care cele mai adânci conexiuni pot
fi realizate între matematică şi rezolvarea conflictului – aici elevii pot învăţa
că până şi în matematică sunt multe puncte de vedere valide.
289
Capitolul
32 Matematicile
Ce anume este considerat Conflict şi Violenţă?
Lecţie pe scurt Această activitate implică un articol intitulat „Departamentul de Justiţie

contrazice FBI-ul asupra ratei criminalităţii” şi fişa pentru elevi. Activitatea îi
va ajuta pe elevi să înveţe faptul că oamenii calculează rata criminalităţi
bazându-se pe definiţii diferite ale criminalităţii şi violenţei. Activitatea
încurajează de asemenea ca elevii să aducă propriile definiţii ale criminalităţii.
Instrumente Identificarea conflictelor, a punctelor de vedere

în conflict
Obiective Elevii vor învăţa că:

 oamenii pot culege informaţii diferite pentru a răspunde aceleiaşi
întrebări;
 oamenii aleg ce tehnici matematice să folosească;
 oamenii pot trage concluzii diferite chiar dacă au văzut aceleaşi
informaţii.
Fişe de lucru Departamentul de Justiţie contrazice FBI-ul asupra ratei criminalităţii şi foaia
de lucru
1. Distribuiţi articolul „ Departamentul de Justiţie contrazice FBI-
ul asupra ratei criminalităţii” şi cereţi elevilor să-l citească.
2. Distribuiţi foaia de lucru şi împărţiţi elevii în grupuri mici
pentru a răspunde la întrebări.
3. Discutaţi răspunsurile cu întreaga clasă.
Notiţe Pentru întrebarea 1, elevii ar putea să dorească să măsoare rata criminalităţii în mai
multe moduri. Aceştia ar putea sugera folosirea unei tehnici asemănătoare cu cea a
FBI-ului şi astfel să numere crimele raportate diferitelor agenţii de poliţie. Elevii ar
putea sugera luarea ca exemplu a unor arii urbane, suburbane şi rurale, şi apoi să
estimeze semnificaţia acestor numere la nivelul ţării. Sau, elevii ar putea avea alte
idei asupra modului de măsurare a ratei criminalităţii la nivelul ţării. În orice caz,
acordaţi elevilor dumneavoastră timp pentru a putea explora puncte opozante ale
acestui articol.
La întrebarea 4, rata criminalităţii este media totală a criminalităţii care se întâmplă

de-a lungul unui an.
La întrebarea 8, este posibil ca elevii să aibă punte de vedere diferite. Cereţi-

le să-şi susţină opinia cu informaţii provenind din articol.

Această activitate este din The Power of Numbers : A Teacher’s Guide to Mathematics in a Social Studies
Context, de Fred Gross, Patrick Morton şi Rachel Poliner © 1993 Educators for Social Responsability. Adaptat
pentru acest curriculum de Rachel Poliner.
289
La întrebarea 9, răspunsurile pot varia. Un răspuns ar putea fi: O creşterea a
ratei ar putea fi reflecta o creştere a numărului de criminalităţi raportate. De
asemenea, dacă sunt incluse mai multe agenţii în numărătoare, atunci există
posibilitatea ca rata să crească.
289
FIŞĂ PENTRU ELEVI
Departamentul de Justiţie contrazice FBI – ul asupra

ratei criminalităţii
289
de Jeff Nesbit oficialităţile din Biroul de
Statistică al Justiţiei, care au
WASHINGTON – Departamentul de cerut să rămână anonimi.
justiţie a afirmat ieri că în Statele Unite „FBI-ul primeşte cifrele de la
criminalitatea a scăzut la cel mai jos nivel 16.000 de unităţi de poliţie.
al său din 13 ani. Cum putem să avem
încredere în aceste cifre?”
În 1985 se estimează că 34,9
milioane de criminalităţi au fost comise, Un raport preliminar al
reducându-se de la 35,5 milioane din 1984 criminalităţii realizat de FBI va fi
şi vârful de 41,4 milioane în 1981, tipărit la sfârşitul acestei luni „ vom
raportează Biroul de Statistică al Justiţiei arăta că criminalitatea a crescut cu
în anuarul său Uniform Crime Survey. 10 până la 15 procente” în decursul
primelor şase luni ale anului 1986, o
Aceste date contrastează cu asprime tendinţă a indexului criminalităţii
pe cele găsite de FBI în anuarul Uniform care nu este reflectată în raportul
Crime Survey tipărit la sfârşitul lui iulie, Biroului de Statistică al Justiţiei,
care prezintă o creştere de aproape 5 spune acest oficial.
procente a criminalităţii raportate în 1985.
„Cele două rapoarte sunt
Cele două tipuri de rapoarte foarte diferite”, spune acesta.
încearcă să măsoare acelaşi lucru – dacă ”Estimăm un număr total de
criminalitatea este în creştere sau se criminalităţi comise de ... Raportul
diminuează de la an la an- dar iau abordări nostru este mai bun.”
total diferite. Raportul asupra
criminalităţii al FBI-ului a trecut
Foarte mult răspânditul raport FBI prin mai multe atacuri în trecut,
se bazează pe numărul de criminalităţi deoarece raportul nu măsoară
raportat de 16.000 de unităţi de poliţie. criminalităţile neraportate şi pentru
că, susţin criticii, uneori unităţile de
Biroul de Statistică al poliţie micşorează sau măresc
Justiţiei a intervievat peste 100.000 numărul criminalităţilor raportate
de oameni, de două ori pe an, în regiunea lor din motive politice.
pentru a vedea în ce fel vieţile
acestora au fost atinse de FBI- ul a încercat să facă
criminalităţile desfăşurate în schimbări în programul lor dar „vor
decursul anului, şi din rezultate, au mai trece ani şi ani” până când
prezis numărul de criminalităţi datele vor fi reflectate de rapoarte,
comise în ţară. spune Harper Wilsman, un purtător
de cuvânt al diviziei de poliţie
Raportul FBI – ului din 1985 pentru raportarea criminalităţilor.
susţine că aproximativ 12,5 milioane
de criminalităţi au fost cunoscute de Ultima cercetare asupra
către poliţie în acel an, comparativ cu criminalităţii al Biroului Naţional de
aproape 34,9 milioane de Statistică al Justiţiei, care a fost
criminalităţi pe care Biroul de realizată în fiecare an începând din
Statistică al Justiţiei susţine că au 1973, a găsit că în 1981 numărul de
fost comise. criminalităţi raportate a scăzut cu 12
procente, jefuirea bunurilor
FBI –ul nu măsoară personale a scăzut cu 15 procente şi
criminalităţile. Două treimi din criminalităţile domestice (jafuri şi
criminalităţile din ţară nu sunt furturi auto) au scăzut cu 18
raportate niciodată, spun procente. În anul trecut doar,
criminalităţile violente au scăzut cu 3.3 procente la 88. Jafurile au crescut
procente, jafurile personale cu 2.3 cu aproape 13 procente ajungând la
procente şi criminalităţile domestice cu 1.1 6.278; furturile aproape 11 procente
procente. ajungând la 27.026; furturile
vehiculelor cu motor aproape 4
În Boston, poliţia a înregistrat un procente ajungând la 18.474; şi
total de 68,998 de criminalităţi în anul jafurile cu mai puţin de un procent
1985 cu peste 7.3 procente mai mult decât ajungând la 11.539.
în anul precedent.
Cel mai mare salt în numărul

criminalităţilor a fost cel al omuciderilor,
care s-a dublat, de la 8 la 16 procente. Alte
criminalităţi violente au crescut de Reprintat cu acordul Knight-
asemenea, violurile au crescut cu 15 Ridder/Tribune Information
procente la 538, asalturile grave cu 13 Services. Publicat în Boston Globe,
procente la 5.076 şi crimele cu peste 7 9 octombrie, 1986.
289
289
„ Departamentul de Justiţie contrazice FBI-UL

asupra ratei criminalităţii” – Fişă de lucru
Articolul „ Departamentul de Justiţie contrazice FBI-ul asupra ratei

criminalităţii” conţine câteva informaţii interesante despre interpretarea
statisticilor. Citiţi articolul cu atenţie şi judecaţi modul în care agenţia
guvernamentală a ajuns la aceste concluzii. Răspundeţi la întrebările
următoare.
1. În ce mod aţi măsura dumneavoastră criminalităţile dintr-un an?
2. Ce a concluzionat Departamentul de Justiţie cu privire la rata

criminalităţilor din 1985?
3. Ce anume a arătat raportul anual FBI cu privire la rata

criminalităţii?
4. Ce anume măsoară rata criminalităţilor?
5. Comparaţi metodele pe care FBI şi Biroul de Statistică al Justiţiei

le-au folosit pentru a depista rata criminalităţii.
6. Cine a descoperit o rată mai mare a criminalităţii? Există o

diferenţă semnificativă între cele două rate?
7. Raportul FBI cu privire la rata criminalităţi a fost criticat. De ce?
8. Care metodă, cea FBI sau cea a Departamentului de Justiţie,

credeţi că reprezintă adevărata criminalitate într-un mod mai
real. De ce?
9. FBI raportează o creştere cu 5 procente a ratei criminalităţii în

decursul anului 1985. Este creşterea reală a criminalităţilor
singurul factor care ar putea explica această mărire a ratei ? Dacă
nu, atunci ce alţi factori ar putea contribui la creşterea ratei?
10. Scrieţi trei întrebări adresate ambelor grupuri de cercetători care

să vă ajute să înţelegeţi mai bine cercetările acestora.
Tipicul Arbitru(The Average Arbitrator)
Lecţie Informaţia este de cele mai multe ori organizată cu ajutorul procedurilor
pe scurt matematice care simplifică, rezumă şi reprezintă informaţia. De obicei, desigur,
identificaţi tendinţele centrale. Această lecţie arată că diversele moduri de a
determina mediile - media, mediana şi valoarea mod – pot rezulta în diferite
rezumări şi reprezentări. Asiguraţi-vă că aţi recapitulat toate tehnicile de calcul
ale mediilor înainte ca elevii sa înceapă activitatea „ Tipicul Arbitru”.
Instrument Arbitrajul, Punctul de vedere

în conflict
Obiective Elevii vor învăţa că:

 diferite metode matematice pot duce la interpretări diferite;
 un punct de vedere individual afectează modul de abordare a
probelmelor matematice;
 putem privi într-un mod critic tehnicile matematice.
Materiale Un calculator pentru fiecare elev.
Fişe de lucru Tipicul Arbitru
1. Împărţiţi elevii în grupuri şi daţi-le fişele şi calculatorul.
2. Recapitulaţi rolul arbitrului. Un arbitru este o a treia parte care ascultă

ambele părţi care sunt în dispută şi apoi decide care va fi soluţia. Înainte ca
arbitrajul să înceapă, cei doi aflaţi în dispută trebuie să fie de acord să
rămână fideli deciziei arbitrului. Explicaţi că în această activitate fiecare
elev va fi un arbitru.
3. În acest exerciţiu elevii vor vedea că numere la extreme vor avea media
diferită de mediană şi de mod. Răspunsul la întrebarea 1 acela că $
28.846,15 este media salariilor tuturor angajaţilor. Răspunsul la întrebarea
2 este acela că $ 18.000 este valoarea modului pentru salariile tuturor
angajaţilor sau valoarea mod a salariilor numai a muncitorilor. Întrebaţi
elevii de ce fiecare personaj ar folosi tehnici diferite. Sunt acestea valide
matematic? Par ele a fi valide sau adevărate în orice caz?
4. Dacă elevii doresc să aibă mai multe informaţii, precum ce anume

plăteşte compania vecină, sau dacă salariile au crescut sau au scăzut,
încurajaţi-i să inventeze propriile scenarii – aceştia trebuie doar să
urmărească asumpţiile pe care le inventează. Când elevii au luat propriile
decizii, cereţi-le să prezinte argumentele lor clasei. Deciziile elevilor pot
varia din moment ce pot părea raţionale pentru mai multe tipuri de decizii.

Această activitate este adaptată din The Power of Numbers: A Teacher’s Guide to
Mathematics in a Social Studies Context, de Fred Gross, Patrick Morton şi Rachel Poliner ©
1993 Educators for Social Responsability. Adaptat pentru acest curriculum de Rachel Poliner.
Vedeţi The Power of Numbers pentur o explicaţie completă asupra mediilor, distribuţia
frecvenţelor şi rolul acestora în luarea deciziilor.
FIŞĂ PENTRU ELEVI
Tipicul arbitru
Tu eşti arbitrul ce ai responsabilitatea de ajuta conducerea şi uniunea

unei corporaţii de produse care trebuie să ajungă la o înţelegere în ceea
ce priveşte creşterea salariilor.
Uniunea este reprezentată de 59 de angajaţi care doresc o creştere a

salariului, dar cererea lor s-a lovit de refuzul comitetului de directori.
Preşedintele comitetului afirmă că media anuală a salariilor angajaţilor
din corporaţie este de 28,846.15$. Prin urmare, comitetul propune o
mărire cu 1,000.000$ în următorul an fiscal. Pe de altă parte, liderul
angajaţilor susţine că media anuală este de 18,000.000$, iar unitatea
reclamă o creştere salarială cu 7,000.00 pentru fiecare angajat în
următorul an fiscal.
Poziţia şi numărul Salariul anual Salariul total

în fiecare poziţie individual pentru poziţia
ocupată
1 Preşedinte $ 200,000.00 $ 200,000.00
3 Vicepreşedinţi 100,000.00 300,000.oo
5 Manageri 50,000.00 250,000.00
10 Supraveghetori 30,00.00 300,000.00
11 Muncitori 28,000.00 308,000.00
20 Muncitori 20,000.00 400,000.00
22 Muncitori 18,000.00 396,000.00
6 Muncitori 16,000.00 96,000.00
$ 2,250,000.oo
Liderii angajaţilor şi reprezentanţii conducerii şi-au respins reciproc

argumentele şi nu pot accepta propunerea. Prin urmare, ca arbitru
trebuie să hotărâţi mărirea salarială. Dar mai întâi trebuie să răspundeţi
la anumite întrebări:
1. Ce metodă de stabilire a mediei a fost folosită de Comitetul

director?
2. Ce metodă a fost folosită de liderul angajaţilor?
3. Ce alte informaţii statistice vă pot ajuta în luarea deciziei?
4. Acum luaţi hotărârea şi explicaţi în scris incluzând raţionamentele

şi calculele d-voastră.
Un Punct de Vedere Grafic
Lecţia pe scurt În activităţile precedente elevii au învăţat că perspectiva unei

persoane influenţează părerile pe care le adună precum şi
concluzia la care se ajunge. Această activitate întăreşte acest
concept şi demonstrează cum şi informaţiile la rândul lor ne
influenţează .

în conflict
Note Standardele predării matematicii promovează creşterea abilităţii

elevilor de a citi, interpreta şi de a crea grafice şi alte forme vizuale
de redare ( exprimare ) a informaţiei. Aceasta este o problemă care
reclamă explicaţii şi opinii, astfel încât unii elevi s-ar putea să nu
fie obişnuiţi cu acest tip de probleme, aşa că aveţi răbdare şi lăsaţi
să încerce să dezlege problema. Cerinţa devine uşoară de îndată ce
elevii realizează că nu este vorba doar de un singur răspuns corect.
( Înainte de a trece la acest tip de activitate elevii ar trebui să fie
deja familiarizaţi cu graficile alcătuite din linii simple).
Obiective Elevii vor învăţa:

 modul de redare al informaţiei reprezintă de fapt punctual de
vedere al autorului
 oamenii influenţează modul de redare al informaţiei
 de a gândi critic faţă de de punctul lor de vedere şi al celorlalţi
 de a citi graficile mai corect şi mai atent
Fişe de lucru Un punct de vedere grafic
1. Daţi elevilor extrasul “Un punct de vedere grafic”. Elevii

trebuie să se uite întâi pe graficul A. Citiţi titlul cu glas tare
“Procentajul adulţilor, absolvenţi de liceu”. Elevii trebuie să
citească graficul şi să creeze propoziţii simple bazate pe
informaţia oferită de grafic. Scrieţi câteva din propoziţiile lor
într-o parte a tablei. Propoziţiile pot include informaţii
cantitative sau nu
2. Elevii trebuie să citească graficul B. Nu citiţi titlul cu glas tare.

Elevii trebuie să creeze propoziţii simple, iar apoi scrieţi unele
dintre propoziţii intr-o parte diferită a tablei. Sunt foarte
multe exemple de propoziţii. Lăsaţi elevii să creeze propoziţii
până când realizează că graficele redau aceeaşi informaţie.
3. Discutaţi reprezentările diferite a informaţiei

Această activitate a fost creată de Rachel Poliner
 Ce alegeri matematice a folosit autorul graficului?
 (Răspuns: În graficul A, axa verticală s-a oprit la 80 de
procente, s-a mărit distanţa procentajelor şi a apropiat anii
perioadei în discuţie. În graficul B s-a distanţat axa anilor,
s-a comprimat cea a procentajelor, incluzând întreaga
perioadă aflată in discuţie într-un spaţiu mai mic. Aceste
tehnici sunt numite creşterea şi comprimarea.
 Ambele reprezentări sunt valide?
 Care au fost primele impresii după ce aţi privit graficele?
 Care credeţi că sunt obiectivele unei persoane care într-un

discurs sau într-o prezentare de ştiri foloseşte graficul A?
 Dar în cazul unei persoane care foloseşte graficul B?
 Descrieţi ceea ce aţi simţit când aţi realizat că graficele

prezintă aceeaşi informaţie. V-a schimbat punctul de
vedere?
4. Cereţi elevilor să creeze alte reprezentări pentru aceeaşi

informaţie, diferite de graficele A şi B. Noile grafice pot fi în
format liniar sau în alt format, ca de exemplu: grafice înguste
sau în formă de cerc. Fiţi pregătiţi să ajutaţi elevii să identifice
punctele forte şi cele slabe ale fiecărui format.
FIŞĂ PENTRU ELEVI
Un punct de vedere grafic

Graficul A- Procentajul
adulţilor, absolvenţi de
liceu( informaţii oferite de
Biroul de Recensământ al
populaţiei americane).
Graficul B –Procentajul adulţilor care au

fost absolvenţi de studii superioare
(Informaţii de la Biroul Census US)
Capitolul
33 Ştiinţe
The Lorax: Relaţionarea ştiinţelor mediului înconjurător de

conflictele din comunitate şi de luarea deciziei
Lecţia Avem în faţă o succesiune de activităţi. În primul rând elevii învaţă să

pe scurt identifice resursele naturale, să facă diferenţa între resursele epuizabile şi cele
neepuizabile şi să aibă în vedere implicaţiile folosirii acestor resurse. Apoi,
elevii vor studia conflictele pentru resursele naturale, aşa cum sunt prezentate
în The Lorax de către doctoral Seuss. Ei vor citi informaţiile şi vor discuta
modul de folosire a resurselor precum şi despre responsabilitatea oamenilor
pentu problemele mediului înconjurător. Apoi, elevii vor citi un articol din
revista “People”, numit “Un băiat ia partea Lorax-ului Doctorului Seuss şi
contrazice un oraş întreg”. În final, elevii vor juca rolurile unor personaje
implicate într-o întâlnire a consiliului local care încearcă să soluţioneze
conflictul.
Instrument Punctul de vedere, Stiluri de Conflict, Ascultarea Activă, Scăpări de

în conflict comunicare, Conflictul în urcare, Negocierea, Cerere şi Nevoi reale.
The Lorax: Partea I: Identificarea resurselor naturale
Note În timp ce această parte a lecţiei nu este relaţionată direct cu rezolvarea

conflictului, totuşi oferă elevilor baza necesară pentru activităţile următoare.
Obiective Elevii vor:

 urmări traseul unor obiecte uzuale până la originile lor
 descoperi că totul vine din pământ
 defini o resursă naturală
 distinge o resursă epuizabilă de una neepuizabilă
 reflecta asupra folosirii resurselor naturale
Vocabular Resurse naturale, reciclabil, nereciclabil, resurse refolosibile,

nerefolosibile
Materiale Markere sau creioane
Dicţionare
Enciclopedii

Această activitate este reprintată din Trash Conflicts: A Science and Social Studies Curriculum on Ethics of
Disposal, de Amy Ballin, împreună cu Jeffrey Benson şi Lucile Burt (Cambridge, MA: Educators fos Social
Responsibility, 1993)
1. Scrieţi pe tablă termenul de resurse naturale. În clasă veniţi cu o definiţie şi cu
exemple.Această definiţie poate fi completată pe parcursul lecţiei. Scrieţi lista
exemplelor pe tablă( exemple: ulei, bumbac,copac, aluminiu, fier).
2. Odată ce lista este pe tablă, cereţi elevilor să identifice care resurse sunt
inepuizabile şi care sunt epuizabile, înţelegând prin aceasta că există într-o
cantitate limitată care nu poate fi înlocuită ( ex: uleiul este o resursă epuizabilă,
copacul este o resursă inepuizabilă).
3. Elevii trebuie să facă liste cu ceea ce poartă şi apoi să încerce să urmărească

drumul fiecărui obiect înapoi la resursa naturală.( ex.: pantofii de piele sunt
făcuţi din piele de animal, pantofii de vinil sunt realizaţi din plastic, care este
obţinut din ulei, extras din pământ). Elevii pot folosi dicţionare şi enciclopedii
pentru a căuta aceste informaţii.
4. Odată ce elevii înţeleg conceptul de resurse naturale, trebuie să vă întoarceţi la

definiţia de început şi să decideţi dacă vă mulţumeşte. Elevii ar trebui să o refacă
de îndată ce o văd.
5. Elevii trebuie să facă o listă a lucrurilor pe care le-au folosit de când s-au trezit
în acea dimineaţă. Aceasta include trezirea, duşul, îmbrăcarea, mâncatul şi
mersul la şcoală. Îi va ajuta să-şi amintească activităţile ş ice au folosit pentru
fiecare( ex: spălatul pe dinţi implică o periuţă, pasta, apă şi un pahar).
6. După ce au terminat listele, cereţi-le să urmărească traseul a 3 obiecte şi pentru

fiecare din cele trei decideţi dacă provin dintr-o resursă epuizabilă sau una
inepuizabilă. Elevii se pot ajuta unii pe alţii şi pot folosi dicţionarele şi
enciclopediile.
7. După ce au terminat observarea celor trei itemi, elevii pot allege unul şi să-l
prezinte în faţa clasei( dacă anumite obiecte sunt mai greu de urmărit pot fi date
ca temă pentru acasă).
8. Iniţiaţi o discuţie în clasă pentru a arunca o ultimă privire asupra definiţiei

resurselor naturale. Aveţi în vedere aceste trei întrebări:
 Sunteţi mulţumit de definiţie? Dacă nu cum aţi modifica-o?

Puteţi da un exemplu de item care nu se reîntoarce la pământ(nu există).
 Ce probleme pot apărea în urma folosirii resurselor epuizabile?
 Alegeţi o resursă epuizabilă şi una inepuizabilă(copacii şi uleiul).Ce s-ar
întâmpla dacă aceste resurse s-ar termina?
 Daţi exemplu de metode de păstrare a resurselor epuizabile
9. Dacă consideraţi o idée bună să continuaţi exerciţiile sau dacă elevii sunt
entuziasmaţi de subiect, le puteţi cere pentru acasă să urmărească traseul a 2
obiecte. Aceştia pot fi din listele lor, aceia pe care nu i-au putut urmări în timpul
orei sau cei de care sunt interesaţi. Elevii trebuie să-şi prezinte rezultatele pe un
poster sau pe tablă. Resursele epuizabile pot fi scrise cu o singură culoare , iar
cele inepuizabile cu altă culoare. Sau, în grupuri de câte trei sau patru, elevii îşi
pot consolida informaţia prin realizarea unei diagrame care să cuprindă
produsele rezultate din resurse commune şi care poate lua forma unui copac
ramificat.
The Lorax: Partea a II-a – Învăţând despre Lorax
Obiective Elevii vor:

 cerceta efectele producerii de bunuri în mediul înconjurător
 învăţa despre rolul consumatorilor în producţie
 examina cum creşte controversa în ceea ce priveşte grija pentru mediul
înconjurător
 recunoaşte complexitatea luării de decizii în privinţa resurselor naturale
 identifica ceea ce influenţează punctul de vedere al unui individ într-un
conflict din interiorul comunităţii
 folosi abilităţile de comunicare şi vor evita S.T.A.R.E.S. în contextual unui
conflict în comunitate
 folosi abilităţi de negociere precum căutarea cererilor şi nevoilor adevărate
Note Problemele acestei activităţi pot fi plasate la diferite nivele de complexitate.

Vezi “Informaţii suplimentare” urmând pasul 2 pentru sugestii.
Instrument Punctul de Vedere, Stiluri de Conflict, Ascultare Activă, Creşterea conflictului,

Negociere, Cereri şi Nevoi reale.
Prerechizită Identificarea resurselor naturale
Vocabular Resurse naturale, monoculturale, articole clare, articole selective
Materiale Copii ale lucrării The Lorax de Dr. Seuss, sau o carte care să fie citită cu glas
tare sau în variantă video.
1. Citiţi The Lorax cu glas tare în clasă, urmăriţi caseta sau daţi cartea spre a
fi citită acasă. Anumiţi elevi ar putea considera că sunt prea mari pentru
Dr. Seuss. Puteţi întreba înainte dacă a citit cineva Lorax-ul. Dacă da, ce îşi
amintesc? Sugeraţi-le să se gândească la modul în care un copil ar
reacţiona la acea carte.
2. Discutaţi povestea folosind întrebările de mai joss au altele:
 De ce Once-ler a tăiat copacii Truffula?
 De ce au trebuit să plece Bar-ba loats( bunuri), Swamce Swans(lebede)

şi Humming fish?
 Ce probleme cauzează mediului înconjurător fabrica Thneed?
 Ce ar fi putut face Once-ler pentru a minimalizaefectul pe care fabrica

sa asupra mediului înconjurător?
 Thneed – este definită ca ceva de care are nevoie toată lumea. Care sunt
acele “thneed” de care credem că avem nevoie?
 Credeţi că Dr. Seuss a făcut trimitere la toţi membrii industriei de

defrişare?
 În ce fel este responsabil fiecare personaj de distrugerea mediului din

poveste? Există vreun personaj nevinovat?
 La ce credeţi că se referă mesajul Lorax-ului “dacă nu”.
Informaţii Există un număr de probleme care pot complica scenariul lucrării

Suplimentare “ The Lorax”. Vă oferim două exemple la care să vă puteţi referi,
Pentru precum şi întrebări pe care să le adresaţi elevilor. Aceste probleme
profesori: au în vedere folosirea resuselor naturale în scopuri medicale şi creşterea
şi plantarea intenţionată a copacilor.
A.Folosirea resurselor naturale în scopuri medicale: Studiu de caz-

Taxol
Ce s-ar întâmpla dacă un thneed nu ar fi doar ceva în plus dorit de toată

lumea? Dacă ar putea fi un leac pentru cancer? Recent s-au descoperit
informaţii despre coaja unui copac Tisă, de o sută de ani, de prin N-V
Pacificului şi despre care se spune că ar avea rezultate eficiente în tratarea
anumitor forme de cancer. Problema ar fi aceea că este nevoie de 6 asemenea
copaci pentru a trata un singur pacient de cancer. Este posibil ca cel puţin
200,000 de pacienţi pe an să caute medicamentul. Ecologiştii se tem că bufniţa
care trăieşte în copacul Tisă ar putea dispărea, pe lângă alte specii, ca sa nu mai
vorbim chiar de pierderea copacului Tisă.
Până acum, Taxol-ul(numele noului medicament dat după denumirea

latinească a copacului) a fost folosit numai pe pacienţii bolnavi de cancer la
care celelalte eşuaseră. Un sfert şi până la o treime din cei care au încercat
medicamentul au răspuns favorabil. Tumorile s-au micşorat, iar unele au
dispărut luni întregi. Nimeni nu a fost vindecat complet cu Taxol, dar a
contribuit la prelungirea vieţii pacienţilor care au depăşit mai uşor etapele
bolii.
 Consideraţi că există vreo diferenţă între a tăia copacii pentru a confecţiona

jucării, mobilă sau alte obiecte şi a-i tăia pentru a se produce medicamente
împotriva bolilor care ameninţă viaţa? De ce credeţi asta?
 Ce credeţi sau ce crede Lorax-ul despre defrişarea copacilor pentru a

produce medicamente împotriva bolilor care omoară 10 oameni pe an?
 Dacă s-ar descoperi despre coaja copacilor, ca fiind capabilă să înlăture

durerea, sau ar putea acoperi acneea. Aţi avea altă părere dacă copacii ar fi
specii în pericol?
Din fericire nu trebuie să răspundem la aceste întrebări. O companie de
medicamente a găsit metode de a extrage componentele necesare la
producerea Taxol-ului din frunzele unui copac Tisă, astfel încât copacii
nu mai trebuie tăiaţi pentru producerea medicamentului împotriva
cancerului.
B. Defrişarea poate avea loc intenţionat şi responsabil?
Cât de reală este imaginea prezentată de Dr. Seuss despre industria defrişării?
În Lorax, se pare că tăietorii de lemne găsesc păduri şi taie toţi copacii. De
fapt sunt mai multe practice care variază de la o companie la alta. Unele
companii deţin pământul şi taie copacii pe care i-au crescut special pentru
acest lucru. Apoi îl replantează, folosind un singur tip de copac. Asfel, de fapt
se ajunge la monocultură care de fapt limitează diversitatea animalelor care ar
putea trăi în acel mediu.
Uneori, deşi companiile deţin pământ pentru creştere şi recoltare, cererea este
atât de mare âncât companiile trebuie să găsească mai mulţi copaci pe care să-
i taie. In acest scop companiile recurg la pădurile naţionale. Procedeele
folosite pentru a strânge aceşti copaci sunt “ Tăierea totală “ în zone mari, în
multe zone mici sau tăierea selectivă. Tăierea totală este o metodă eficientă de
a obţine un număr mare de copaci. Totuşi poate distruge fauna dependentă de
acel tip de pădure. Tăierea în zone mai puţin intense este mai puţin eficientă,
dar este mai favorabilă animalelor din zonă. Tăierea selectivă a fost
considerată odată cea mai puţin dăunătoare metodă pentru mediu; acum este
nevoie însă de foarte multă energie. Consumată pentru numărul de copaci
obţinut, de asemenea, cauzează mult mai mult rău pădurii, echipamentului şi
oamenilor în procesul obţinerii copacilor selectaţi.
 Ar trebui ca companiile sa fie libere să facă ce vor cu pământul lor? Este

creşterea intenţionată a copacilor pentru tăiere ( strângere ) este cel mai
potrivit mod de a se asigura copaci pentru produsele din lemn?
 Ce metode a folosit Once-ler pentru a tăia copacii ? Ce alte metode ar fi

putut folosi pentru a strânge copacii Truffula ?
3. Citiţi sau rezumaţi fişei de lucru “ Un băiat ia partea dr. Seuss” în clasă
sau îl puteţi da ca temă pentru acasă. După citirea articolului discutaţi pe
marginea controversei, folosind următoarele întrebări, sau puteţi juca pe
roluri ceea ce apare mai jos.
Intrebări pentru discuţie :
 Unde muncesc majoritatea familiilor din Laytonville ? De ce sunt atât de

afectate de “ Lorax “ ?
 De ce o mamă a spus despre copilul ei că a trebuit să aleagă între tată şi Dr.

Seuss ?
 Ce credeţi că ar trebui să facă oraşul pentru a împăca cele două grupuri ?

 Dr. Seuss pare să afirme că tăietorii de lemne sunt răi sau sunteţi de acord cu
afirmaţia lui conform căreia el nu se referă la asta ?
 Credeţi că în acest caz cartea ar trebui condamnată? De ce da? De ce nu ?
4. După citirea poveştii şi a articolului, elevii pot hotărâ o întâlnire a consiliului

oraşului care să permită auzirea ambelor părţi şi apoi să se încerce a se lua o
hotărâre. Extrasul cu roluri subliniază câteva roluri care ar putea fi folosite,
precum şi întrebări care să ajute elevii să definească atitudinea fiecărei
persoane. Puteţi da roluri şi fără a folosi extrasul. Incurajaţi elevii să
puncteze grijile personajelor lor şi să argumenteze selecţia pentru ei.
Această activitate se poate 0desfăşura prin distribuirea unor grupuri de câte

trei elevi pentru fiecare rol. Rolurile şi întrebările corespunzătoare ar trebui
tăiate şi separate, astfel încât grupul să vadă doar întrebările care îi aparţin.
Fiecare grup formulează o idee bazată pe întrebările de care au dispus şi pe alte
idei ale elevilor. Grupurile trebuie să-şi aleagă un membru care să joace rolul la
şedinţă sau se pot ţine câte trei şedinţe pentru ca toţi elevii să aibă
oportunitatea să joace. Profesorul poate adăuga alte personaje în funcţie de
mărimea clasei. Noile personaje pot fi neutre problemei.
Dacă este vreo cameră video disponibilă, elevii se pot costuma şi îşi pot
înregistra interpretările.
Următoarele întrebări pot fi folosite într-o discuţie după prezentarea pe roluri :
 S-a luat o decizie în legătură cu Larox-ul ? Dacă nu, de ce nu ? Dacă da, care
este decizia şi cum s-a ajuns la ea ?
 A fost auzit cu adevărat fiecare vorbitor de către ceilalţi catăţeni ?
 Ce a fost greu/uşor la interpretarea rolului ?
 Ce ţi-a plăcut/nu ţi-a plăcut la interpretarea rolului ?
 Este ceva ce doreşti să fi făcut sau să fi spus într-un alt mod ?
5. In mod opţional, activitatea următoare : în grupuri mici elevii trebuie să facă

liste cu obiectele folosite în clasă şi care sunt produse din lemnul copacilor.
Intrebaţi elevii dacă toate obiectele sunt necesare ? Ce poate fi înlocuit sau
eliminat ? Cum ar afecta înlocuirea mediului înconjurător ? Bugetul şcolar ?
Aşezarea clasei ? ( De exemplu: aveţi în vedere înlocuirea butucilor de lemn
cu cele de plastic ? )
FIŞĂ PENTRU ELEVI
Un băiat ia bat joc, iau în habitatul buvniţei reprezentanţii
derâdere industria rare. “ Bufniţa fabricii forestiere
partea dr. Seuss lemnului, iar punctată este nu au fost invitaţi
şi intră în conflict copiilor noştri li se dependentă de la Ziua Carierei,
cu un oraş întreg spală creierul “, aceşti copaci pentru din aprilie trecut,
Problemele au astfel suna mesajul supravieţuire “ la liceul
apărut în ziua în care lui Bailey în afirma grupul Laytownville.
Sammy Bailey a venit săptămânalul local. Sierra reprezentat Judith Bailey
de la şcoală, “ Trebuie să oprim de Bill Arthur. “ reclamă faptul că
Laytonville, această porcărie Dacă bufniţa “ este stresant la
California. Elevul de chiar acum “. trăieşte, trăieşte şi un copil să aleagă
clasa a două tocmai a Controversa s- sănătatea pădurii “. între Dr.Seuss şi
terminat de citit a amplificat foarte Odată cu aducerea tatăl său “.
lucrarea numită repede şi a devenit în clase de către In ceea ce-l
Lorax, scrisă de Dr. o cauză celebră. In Lorax a mesajului priveşte pe
Seuss, povestea tristă momentul în care conversaţionist, Theodore Geisel,
a unei mici creaturi câţiva profesori şi tăietorii de lemne 85 de ani,
care îşi pierde casa în locuitori consideră din Laytonville se cunoscut sub
pădure atunci când avertismentul lui simt fără scăpare. “ numele de Dr.
lacomul Once-ler taie Bailey ca o Industria acestor Seuss, el spune că
toţi copacii Truffula. ameninţare la este atacată “ spune nu a scris cartea
Necăjit şi gânditor, libertatea Art Harwood, în despre defrişări ci
Sammy a pus povestea învăţămantului, i- vârstă de 36 de ani, despre ideea
la suflet. I-a spus au răspuns cu directorul unei conservării în
tatălui său că dacă “tai aceeaşi pasiune. In fabrici forestiere general.
un copac este exact ca urma unei şedinţe care angajează 300 In ceea ce-l
atunci când cineva în care s-au audiat de oameni din priveşte pe
vine şi îţi ia casa “. 30 de vorbitori pro localitatea băieţelul de 9 ani,
Un alt părinte ar Lorax şi unul învecinată Sammy Bailey,
fi putut fi mişcat de pentru tăietorii de Branscomb. “ problemele care-l
aceste cuvinte, însă lemne, comitetul a Acum, spune el, îngrijorau nu mai
Bailey nu a fost. votat păstrarea ecologiştii ne fac par la fel de
Proprietar al unei lucrării din 1971 pe răspunzători pentru importante. Deşi
afceri care asigura lista de lecturi. stratul de ozon şi de este conştient că
resurse pentru Cu siguranţă pădurea tropicală şi părinţii săi au fost
defrişări, el a fost problema nu s-a i-au acel Lorax şi-l etichetaţi ca
extreme de supărat de soluţionat total în folosesc împotriva împotriviţi ai
ceea ce considera a fi Laytonville, unde o noastră. Tatăl a doi cărţii,
un atac la liniştea din propoziţie a copii, Harwood el este mai
Laytonville, un oraş reprezentat o sursă spune că nu numai preocupat de
mic în care funcţiona de conflict între cartea lui Seuss este studiile sale din
o singură fabrică, tăietori şi problema lor, ci el clasa a III-a, de
situate la 150 km de ( oponenţii ) citează o adunare grija pentru
San Francisco. ecologişti. guvernamentală în iepuraşul său,
Obţinând sprijinul Anul trecut care elevii au Silver şi de
altor părinţi, Bailey şi un grup de învăţat cântece cu îndatoririle sale
soţia lui au cerut ecologişti au blocat teme ecologice, ca pentru echipa de
comitetului şcolar să pentru trei zile de exemplu : “ fotbal a liceului.
îndepărteze lucrarea “ ieşirea din oraş, Aceştia sunt copacii Colegul său de
Lorax “ din lista de împiedicand care trăiesc atât de clasă J. Cothern
lecturi pentru clasa a lemnarii să taie mult, este păcat să-i de 8 ani crede că
II-a. “ Profesorii îşi copacii bătrâni ce ar tăiem “. L-a a înţeles mesajul
fi distrus astfel deranjat şi faptul că Dr. Seuss : “ Nu
tăiaţi toţi copacii în Truffula. Ingrijiţi-l
acelaşi timp căci cu grijă. Udaţi-l cu
păsările nu vor mai apă curată şi
avea unde să locuiască hrăniţi-l cu aer
“. Sau după cum curat “. Ron Arias,
sfătuieşte Lorax-ul : “ Liz McNeil din
Plantaţi un nou Laytonville.
FIŞĂ PENTRU ELEVI
Roluri
Consilierii oraşului (5 )
Rolul consiliului este să se asigure că fiecare vorbitor este auzit şi să încerce să ajungă la o
înţelegere în ceea ce priveşte îndepărtarea sau nu a Larox-ului din şcoală. In timpul
şedinţei, membrii consiliului cheamă oamenii să vorbească. Ei pregătesc întrebări pentru
fiecare participant. După exprimarea tuturor punctelor de vedere, consilierii părăsesc
camera pentru a delibera şi se întorc pentru decizia finală.
Ceilalţi participanţi sunt : propritarul unei companii de defrişări, un cetăţean local

care sprijină libertatea învăţământului, un profesor, un membru al grupului Sierra, Dr.
Seuss, tatăl unui tăietor de lemne, un producător de mobilă şi un cetăţean care susţine
îndepărtarea cărţii.
Proprietarul Companiei de Defrişări
Care este sursa dumneavoastră de venit ?
Din punctul dumneavoastră de vedere, ce rol au în industria de defrişare consumatorii de

lemn şi produse de hârtie ?
Credeţi că Lorax-ul este dăunător pentru copii ?
Care este contribuţia adusă comunităţii de compania dumneavoastră ?
Ce s-ar întâmpla cu comunitatea dacă compania dumneavoastră s-ar închide ?
Cetăţean local, suporter al libertăţii învăţământului
Ce părere aveţi despre cenzurarea cărţilor ?
De ce credeţi că Lorax-ul trebuie citit în şcolile din Laytonville ?
Ce ar trebui învăţaţi elevii din şcoală ?
Cum poate fi menţinută libertatea învăţământului când ai în vedere cererile tăietorilor de

lemne ?
Profesor
Ce înseamnă libertatea învăţământului şi dacă este importantă ?
Cum puteţi înţelege cererile tăietorilor de lemne şi să citiţi Lorax-ul ?
Cum vi s-ar modifica activitatea dacă orice carte care supără ar fi cenzurată ?
FIŞĂ PENTRU ELEVI
Copii ar trebui expuşi în şcoală la controversele vieţii reale ?
De ce este important să citim Lorex-ul ?
Membrul Grupului Sierra
De ce sunt copacii importanţi pentru viaţa sălbatică ?
Ce mesaj din Lorax vi se pare important ?
Ce părere aveţi despre tăietori ?
De îngrijorări aveţi în legătură cu influenţa mediului înconjurător de către oameni ?
De ce vă îngrijorează defrişările ?
Dr. Seuss
De ce aţi scris cartea ?
Ce părere aveţi despre defrişare ?
Care este responsabilitatea consumatorilor din produse din lemn şi hârtie ?
Care sunt pericolele ce ameninţă mediul ?
Ce aţi vrea să gândească tinerii care citesc cartea ?
Soţ/soţie/partener al unui tăietor
Ce vă îngrijorează în legătură cu educaţia copilului dumneavoastră ?
Care este rolul şcolii ?
Ce conflict apare în familie prin citirea Lorax-ului ?
Cum ar putea fi prezentate îngrijorările tăietorilor în şcoală ?
Ce părere aveţi despre literatura cu mesaj politic şi care vă influenţează copilul ?
Producător de mobilă
Deşi este ipocrită situaţia în care oamenii, deşi se opun defrişării, cumpără mobilă de la
magazinul dumneavoastră ?
De ce credeţi că Lorax-ul nu este realist ?

FIŞĂ PENTRU ELEVI Dacă
Dr. Seuss este atât de îngrijorat de mediu, de ce cartea nu este tipărită folosind hârtie
reciclabilă ?
Care este responsabilitatea ecologiştilor, care deşi se opun defrişării, cumpără produse
din lemn ?
De ce sunt rele imaginile din Lorax ?
Din ce ar trebui să fie făcută mobila dacă nu din lemn ?
Cetăţean local, suporter al îndepărtării cărţii
Ce se va întâmpla cu comunitatea dacă afacerea cu defrişări se închide ?
De ce nu recunosc oamenii că folosesc şi au nevoie de produse din lemn ?
De ce ar trebui introduce la tineri perspectivele politice ?
De ce este dăunătoare pentru comunitate citirea unor cărţi persuasive ?
De ce imaginile din Lorax sunt considerate a fi rele ?
Membru al grupului “Intâi Pământul”
Care au fost avantajele pe termen lung aduse comunităţii prin împiedicarea tăietorilor de
a-şi face traba ?
De ce este dăunătoare tăierea copacilor atât pentru industria de defrişare cât şi pentru
mediul industrial ?
De ce oamenii trebuie să facă uneori sacrificii pentru a salva mediul încojurător ?

Anexa
A Activităţile întrunirilor
Activităţile adunărilor sunt scurte, de 5 – 10 minute, acestea stabilind scena lecţiilor de

rezolvare a conflictelor (pentru a ajunge la deznodământul acestora), pentru a oferi
elevilor un mod plăcut şi sigur de contribuţie a fiecăruia. Aceste activităţi tind a fi pozitive,
comunităţi de creare a experienţei. Foloseşte-ti judecata în alegerea activităţilor pe care le
crezi potrivite pentru elevii tai. Elevii vor avea ocazia sa le treacă dacă îşi doresc acest
lucru cu adevărat. Activităţile sindrofiilor au fost dezvoltate aici şi se desfăşoară cu
permisiunea Institutului de Educaţie pentru Responsabilitate Sociala New York,
(subsecţiunea - Rezolvarea Conflictelor prin Programe Creative).
Zvonuri
Multe dinte aceste activităţi ale întrunirilor sunt ceea ce noi numim „zvonuri” (o
informaţie care se răspândeşte intr-un cerc de indivizi, ce se răspândeşte din om în om –
pentru ca nu exista o traducere foarte exacta, voi folosi termenul din engleza „Go–
Round”). Acest Go-Round (informaţie care circula) îi oferă fiecărui elev şansa de a
răspunde unei declaraţii sau întrebări. dacă este posibil, aşezaţi elevii intr-un cerc. Elevii
vor vorbi pe rând, mergând de jur împrejurul cercului. Introduce-ţi tehnica Go–Round
sub forma unei declaraţii sau întrebări. Subiectul va fi unul general, pe care toţi copiii sa
fie capabili sa-l comenteze (ex: Ce v-a plăcut la lecţia de astăzi?”) sau poate fi o cale de a
introduce conţinutul lecţiei. Elevii au dreptul nu spună nimic atunci când le vine rândul a
vorbească. După ce toată lumea a avut şansa sa vorbească, trebuie sa te întorci înapoi la
un /o elev /a care nu a vorbit şi să o/ îl întrebi dacă ar avea ceva de completat. Nişte
posibile subiecte de Go-Round:
 Ce te face sa te simţi fericit (vesel)?

 Care este lucrul tău cel mai de preţ?
 Cum acţionezi în mod obişnuit când vezi o lupta (încăierare)?
 Ceva ce fac acum diferit altfel de cum obişnuiam este…
 Am ajutat un prieten sau o ruda ce avea nevoie de sprijin, când…
Aplauze în grup
Cere-le tuturor sa închidă ochii şi să înceapă a aplauda în orice fel doresc. Le poţi spune ca
pentru început acţiunea va părea o adevărată harababura (haos), însă dacă vor continua
activitatea vor putea observa că ceva se întâmplă. (De obicei, aceasta începe total haotic,
dar gradat, sunetele emise de aplauzele elevilor vor începe a se sincroniza.)
Ghiceşte cutia
Pune un obiect intr-o cutie pe care sa o poţi închide. Obiectul ar trebui sa fie ceva ce sa
reprezinte un conflict sau soluţionarea unui conflict. Pune-i pe elevi sa ghicească ce este în
cutie. Cei care ghicesc pot fi tot atât de sălbatici sau prostuţi ca şi alegerea făcuta. Arată
obiectul şi întreabă câţiva voluntari cum ajung să se gândească la obiectul ghicit.
„Mi-ar plăcea sa aud”
Aveţi elevi care au afirmat ca le-ar plăcea sa audă cuvine de lauda din partea celorlalţi
oameni la adresa unor calităţi deosebite ale lor? (ex: „Mi-ar plăcea sa aud ca îmi spune
cineva ca sunt un foarte bun dansator.”)
„Daca conflictul ar fi o culoare...”
Întinde o mulţime de foi colorate pe masa sau pe podea. Roagă-i pe elevi sa îşi aleagă o
hârtie a cărei culoare să reprezinte „conflictul” în viziunea lor. Spune, „Daca conflictul ar
fi o culoare, aceasta ar fi…”după care sortează-le şi ridică o foaie de hârtie. (Asigura-te ca
ai destule foi roşii, fiindcă aceasta este culoare pe care marea majoritate a elevilor o
preferă).
„Am obţinut ceea ce am vrut”
Aveţi elevi care să afirme propoziţia : „Am obţinut ceea ce am vrut, când…”
Iniţialele
Trebuie ca fiecare elev sa îşi spună numele complet, după care sa găsească adjective
pozitive care sa înceapă cu iniţialele acestuia. (ex: George Frost – generos şi friendly
(prietenos)).
Oglindind
Elevii trebuie sa lucreze în perechi. O persoana este A, iar cealaltă este B. Partenerii
trebuie sa stea fata în fata. Prima data, B trebuie sa retina toate mişcările pe care A le face,
din cap pana în picioare, incluzând şi expresiile fetei. După un scurt timp, strigaţi
„Schimbare”, astfel încât rolurile se schimba, A urmărind toate gesturile lui B. După
aceasta elevii trebuie sa discute şi sa comenteze cum este sa oglindeşti acţiunile altei
persoane.
Numeşte jocul cu mişcare
Grupul trebuie sa formeze un cerc. Roagă-i pe elevi sa îşi spună numele şi fă un gest care
sa caracterizeze respectivul nume. După ce fiecare persoana si-a spus numele şi a făcut
gestul corespunzător, toată lumea trebuie sa repete numele şi gestul. Dă un ex mai întâi,
după care mergeţi de jur împrejurul cercului.
Nou şi bun
Elevii trebuie sa comenteze ceva nou şi bun ce se petrece în viata lor. Poate fi orice: un
film bun, timpul petrecut alături de familie sau prieteni, o noua idee, terminarea unui
proiect etc. Oferiţi-le un model elevilor, vorbind pentru început despre aceasta.
Alinierea nonvervabală a zilelor de naştere
Puneţi elevii să formeze un rând în concordanţă cu luna şi ziua lor de naştere, fără însă să
vorbească între ei. Va trebui să le spuneţi unde începe şi unde se sfârşeşte linia. După ce
au terminat, puneţi-i să rostească datele şi zilele de naştere cu voce tare.
A porni o lupta
Mergi de jur împrejurul cercului şi întreabă-i pe elevi: „Care este lucrul pentru care ai fi în
stare sa te lupţi în cel mai serios mod – chiar riscându-ţi viata pentru el – dacă cineva ar
vrea să ţi-l ia?” (Acesta poate fi un lucru material, precum un lănţişor de aur, sau ceva
intangibil, imaterial precum o bună reputaţie.) „De ce este acesta aşa de important pentru
tine?”
Ceva frumos
Roagă fiecare persoană să-ţi zică ceva interesant, frumos pe care el sau ea l-a văzut recent
şi cum l-a/a făcut/ -o sa se simtă. Înainte de a începe cineva să vorbească (înainte de
începerea „jocului”), în orice caz, el sau ea trebuie să parafrazeze ceea ce a zis elevul
precedent. Poţi începe prin a modela tu activitatea.
Stând în picioare
Elevii trebuie să precizeze o perioadă când au simţit că încep să devină superiori, când au
putut „sta în picioare” în faţa lor (a propriei conştiinţe).
Sentimente puternice
Roagă-i pe elevi să descrie un sentiment puternic pe care l-au avut în ultima săptămână şi
câteva motive care au cauzat acel sentiment.
„Iţi place, îmi place…”
Daţi-le elevilor o întrebare la care să poată răspunde concis. Mergând de jur împrejurul
cercului, fiecare persoană trebuie să repete răspunsul la întrebarea elevului precedent
înainte de a-şi zice propria părere. De exemplu, dacă întrebarea este: „Care sunt articolele
vestimentare preferate?” şi persoana care a vorbit spune: „Îmi place să port blugi, tricouri
largi şi cercei rotunzi”, următoarea persoană va zice: „Ei îi place să poarte blugi, tricouri
largi şi cercei rotunzi, iar mie îmi place să port pantaloni largi şi jachete din piele.”
„Ce este important la un prieten?”
Întreabă-i pe elevi:„Care crezi că sunt calităţile cele mai importante ale unui bun prieten?”
„Ce ai face…?”
Mergând în jurul grupului pune-le câtorva elevi întrebarea: „Dacă vezi pe strada că doi
oameni, complet necunoscuţi ţie, încep să se bată, ce ai face?”
„Când sunt intr-un conflict…”
Roagă fiecare elev să continue propoziţia: „Când intru într-un conflict, de obicei…”
Whip (întrebare, tema, cuvânt etc.)
*voi folosi scrierea cuvântului în engleză „whip”, deoarece nu are o traducere propriu-zisă
„Whip este o afirmaţie pozitivă, incompletă, ce va fi completată pe rând, de fiecare

persoană aflată în cerc. Aceasta „merge” repede la fiecare persoană, care la rândul ei
trebuie să răspundă într-o fraza scurta. Posibile „whips” ar fi:
ceva la care sunt bun, şi care se termină cu „ing” (un cuvânt);

mă simt bine în pielea mea când…
ceva care îmi place la mediul meu cultural sau etnic este…
ascunzătoare, un loc secret numai de mine ştiut pe care l-am avut când am fost mic a
fost …
 ceva care în mod obişnuit mă face fericit, este…
 un cuvânt care îmi poate descrie starea (psihica) de astăzi, este…
 un cuvânt care desemnează o capacitate a mea, ar fi…
Anexa
B Activităţi de închidere, de sfârşit
Activităţile de final sărbătoresc timpul pe care persoanele din grup l-au petrecut
împreună şi se încheie activitatea lecţiilor într-o notă pozitivă.
Aprecierea
Fixează cronometrul pentru trei minute. Spune-le elevilor că au oportunitatea de a zice

ceva ce au apreciat la lecţia de astăzi sau la grup. Pentru început vorbeşte tu pentru a le
oferi un exemplu, după care lasă-i pe ei.
Conexiuni
Fixează un cronometru pentru două minute şi întreabă elevii ce au apreciat la lecţia sau la
ziua de astăzi. Modelează activitatea pentru început, după care oricine doreşte să
vorbească poate să o facă.
Documente încurajatoare
Distribuie „fişe de catalog” (hartiuţe simple, nescrise). Roagă-i pe copii să scrie o

propoziţie, fără a se semna pe hârtie, ce continuă cuvinte de încurajare, pe care le-ar
putea-o oferi unui coleg din grupă. Strânge documentele şi redistribui-le unui „go-round”
pentru a fi citite.
La revedere / Salut
Întreabă-i pe elevi ce obiceiuri au de la care ar dori să-şi ia rămas bun şi ce obiceiuri noi ar
dori să aibă, cărora să le zică „salut!”. Mergi la fiecare elev şi completează spaţiile din
formularea: „ Rămas bun____, salut____.
„Go – Rounds”
„Go – rounds” de sfârşit sunt precum activităţile adunărilor. Elevii trebuie să se afle în
cerc. Mergând de jur împrejurul cercului, elevii trebuie să răspundă la o întrebare sau la o
afirmaţie. Câteva „go – rounds” de sfârşit pe care le poţi încerca:
 ce calitate ai pe care ai fi dispus să o arăţi grupului şi care ne-ar ajuta sa lucrăm în

echipă mai uşor?
 care este cuvântul ce ar descrie o importantă calitate pe care eroul tău ar trebui sa o
aibă?
 care este cuvântul care exprima starea ta prezentă?
 ce nouă idee sau informaţie ai primit astăzi?
 ce calitate ai care te-ar putea ajuta să devii un bun negociator?
 ce calitate ai, care te-ar putea ajuta să devii un bun intermediar?
 ce fel de mâncare specifică ţării tale iţi place cel mai mult?
 descrie un eveniment când tu (sau o altă persoană), ai fost ajutat de cineva.
Obişnuiam să ...
Adunaţi elevii şi cereţi-le să completeze spaţiul gol al următoarei afirmaţii : „ Obişnuiam

să cred (sa simt) ______, ar acum ________.”
Furtuna
Ţelul acestei activităţi este acela de a simula sunetul unei furtuni. Elevii trebuie să stea în
cerc. O persoană va ajuta grupul să rezolve problema. Aceasta va începe prin a-şi freca
mâinile în faţa altei persoane aflate în cerc. Acea persoana va imita mişcarea. După aceea
cel ce trebuie să ajute grupul, va trebui să treacă prin faţa fiecărui membru al grupului,
până când toată lumea îşi va freca mâinile.
A doua oară, persoana ce ajuta echipa, va trebui să-şi pocnească degetele în faţa unei alte
persoane din grup. În timpul acesta ceilalţi elevi trebuie să-şi frece în continuare mâinile,
până când persoana ce ajută echipa va ajunge şi în faţa lor. Când facilitatorul ajunge în
faţa unei persoane, aceasta va înceta să-şi mai frece mâinile şi va începe să-şi pocnească
degetele. A treia oara facilitatorul trebuie să creeze un sunet puternic prin a-şi lovi coapsa
cu palma. A patra oara facilitatorul ii va coordona pe coechipieri sa bată din picior.
Aceasta este culmea furtunii.
După aceea facilitatorul va domoli furtuna, bătând din picior, continuând cu lovirea
coapsei, pocnirea degetelor şi frecarea palmelor, la tăcere.
Telegrama
Distribuiţi foi echipei. Rugaţi elevii să scrie pe foaie un lucru pe care şi-ar dori să şi-l
amintească din lecţia de astăzi, dacă ar uita totul. Strânge foile şi redistribui-le unui „go-
round” pentru a fi citite. Dacă timpul este prea scurt, selectează din toate numai câteva.
Da!
Roagă-i pe elevi să stea în cerc şi să-şi ţină mâinile în oricare parte. Toată lumea va trebui
să se aplece, astfel încât să atingă aproape podeaua. Începe prin a spune „da” încet, după
care din ce în ce mai tare .
Anexa
C Instrucţiuni pentru jocurile de rol
Ce este „role – playing”(jocul de rol)?
„Role – playing” este o activitate în care una sau mai multe persoane joacă un rol, în
diferite situaţii cu scopul de a dobândi noi cunoştinţe sau pentru a găsi noi căi de
comunicare cu ceilalţi. În rezolvarea unui conflict, „role – playing” îi ajută pe elevi să
experimenteze noi deprinderi, obiceiuri şi să vadă cum se simt dacă se comportă astfel,
cum „merge” obiceiul şi ce probleme pot apărea. Aceasta îi dă profesorului oportunitatea
de a da feedback elevului şi de a evalua cât de bine se adaptează elevul în faţa a noi
obiceiuri, deprinderi.
Rolul profesorului
Profesorul iniţiază un mediu prielnic pentru desfăşurarea acestei activităţi (role-play) şi

explică regulile. Profesorul facilitează de asemenea discuţiile de la sfârşitul activităţii.
Aceste discuţii sunt foarte importante, pentru că acum elevii primesc feedback-ul cu
privire la modul lor de acţionare în faţa noului.
Pentru a face această activitate trebuie să:

 înveţi elevii ce înseamnă şi cum poţi da un feedback;
 demonstrezi „arta”, priceperea de a da un feedback;
 îi lauzi pe elevi când reuşesc să-şi însuşească această arta, când reuşesc a da un
bun feedback.
Încearcă să modelezi următoarele obiceiuri privind feedback-ul. Trebuie să le spui elevilor

fiecare pas pe care îl faci, pentru ca ei să înveţe să dea feedback-uri similare.
1. Vorbeşte despre conduită (comportament), nu despre persoană. Activitatea (role-play)

este făcută pentru a promova deprinderi, obiceiuri, deci este foarte important ca
feedback-ul să se îndrepte asupra deprinderilor unei persoane şi nu asupra persoanei.
Trebuie să vorbeşti astfel încât să le dai impresia celor din jur că vrei să rezolvi
problema.
2. Fii clar. Spune-le elevilor exact ce fac corect şi ce ar mai trebui îmbunătăţit. Ex: în loc
să spui „A fost bine”, spune „Ai întrebat şi alte persoane ce ar fi dorit să facă în situaţia
asta?”
3. Accentuează ceea ce a fost făcut bine şi sugerează îmbunătăţiri pentru data viitoare.
Ex: „Ai făcut o treaba bună când te-ai uitat în ochii ei. Dacă vei vorbi puţin mai mult s-
ar putea să-ti fie de ajutor data viitoare”.
4. Pune-i pe elevi în situaţia de a face alegeri şi încearcă să nu le dai prea multe
instrucţiuni. Ex: în loc să zici „Întreabă-o când va termina de înregistrat caseta”, spune:
„Ce crezi că se va întâmpla dacă o întrebi când va termina de înregistrat caseta?”. Fă o
încercare.
5. Tipurile de întrebări pe care le vei pune vor influenţa feedback-ul pe care îl vei primi.
Foloseşte următoarele sugestii:
Întrebări pentru interpretarea jocului
Întreabă fiecare actor

Cum te-ai simţit jucând rolul?
Ce ţi-a atras atenţia din ceea ce ai făcut?
Cum ţi-au răspuns celelalte persoane la acţiuni?
Ce crezi că ai făcut bine?
Ce ar fi trebuit să faci diferit, sau mai bine?
Întreabă observatorii
Cum te-ai simţit când te-ai uitat la acţiune?
Cum s-a desfăşurat conflictul? Cum s-a extins?
Ce a ieşit în evidenţă, clar, în modul cum au vorbit/comportat actorii?
De ce crezi că s-au comportat astfel?
Ce au făcut astfel încât conflictul s-a îmbunătăţit / înrăutăţit?
Ce ar fi trebuit să facă diferit?
Întrebări pentru toată lumea

Ai mai fost vreo dată într-o situaţie ca aceasta?
Cum te-ai descurcat? Ce întorsătură a luat situaţia?
Ce alt drum ar fi trebuit ales pentru a mânui cu succes situaţia?
Finalizează discuţia prin a face un rezumat al problemelor majore. Leagă aceste

probleme de obiectivele, intenţiile acţiunii.
O retrospectivă a acţiunii
1. Începând prin a explica scopul acţiunii precum şi prin a căuta soluţii spre rezolvarea
problemelor, încercând noi căi de comunicare atunci când te afli într-un conflict,
elevii au învăţat să fie buni mediatori. Pentru a învăţa din această acţiune, elevii
trebuie să ştie la ce le este de folos. Să revedem regulile acţiunii:
REGULILE ACŢIUNII
 încetează orice activitate atunci când profesorul spune: „îngheaţă”
 nu huiduii
 nu vorbii urât
 fără bătăi fizice, nici reale – nici în joacă
2. După aceea explică situaţia acţiunii şi aspectele necesare precum şi tipul de acţiune
care ar trebui să fie.
TIPURI DE ACŢIUNE
Grupuri mici Trei sau patru persoane într-un grup cu actori şi observatori
Linia de graniţa Grupul formează două linii. Fiecare actor stă invers faţa de
partenerul său. Toată lumea în fiecare linie joacă acelaşi rol
Grupul întreg Clasa este divizată în grupuri mai mari.
de participanţi
Spectatori-actori Clasa observă acţiunea precum un grup de actori
Parodii De obicei se foloseşte cuplul „spectatori – actori”, cu replici

pregătite
La început, este bine ca acţiunea să fie bine structurată, putându-le oferi elevilor un
număr mare de informaţii privind situaţia, aspectele acesteia, ceea ce doreşti ca elevii
să facă etc. dacă vrei le poţi da chiar şi un scenariu. De obicei încep cu parodii ce
folosesc formatul public-actori. Aceasta le oferă actorilor şansa de a căpăta experienţă
în role-play spre a oferi un bun feedback şi a rezolva cu succes problemele. După aceea
când cred ei că sunt pregătiţi le va fi oferită şansa de a juca în alt fel de tipuri de roluri
şi alte tehnici de acţiune.
TEHNICI DE ACŢIUNE
Schimbarea rolului Actorii schimba rolurile la jumătatea acţiunii
Acvariul Spectatorii formează un cerc în jurul actorilor şi ţin discuţii cu

privire la acţiunile şi impulsurile actorilor
Schimburi Observatorii trebuie să îi bată pe umăr pe actori şi să-i

înlocuiască.
3. Formatul pe care eu îl folosesc este:
ÎNCEPEREA ŞI MONITORIZAREA ACŢIUNII

 descrie scopul acţiunii elevilor
 atribuie rolurile jucătorilor, fără a ţine cont de identitatea lor
 expune pe scurt acţiunea elevilor. Asigură-te că elevii au înţeles conflictul
 expune pe scurt acţiunea spectatorilor, ce ar trebui să vadă / asculte
 revizuieşti regulile acţiunii
 începe acţiunea. Nu interveni decât dacă este absolută nevoie
 dacă acţiunea nu se îndreaptă spre un final natural, opreşte-o cu diplomaţie
 mulţumeşte actorilor folosind numele lor real
De îndată ce elevii au prins experienţa cu „acţiunile” (rolurile) simple, ei pot începe a-şi
dezvolta propriile roluri (acţiuni, scenarii).
DEZVOLTÂND ACŢIUNEA
 clasa trebuie să aibă „dezlănţuirea” acţiunii, situaţiilor

 alege o situaţie şi dezvolta problema în acţiune. Cum se simt personajele unul
fata de celălalt? Dar situaţia?
 dezvolta partea nevăzuta, de culise, fondul situaţiei
 decide care sunt personajele principale şi care sunt cele secundare, definind
rolul lor în situaţie, acţiune
 alege un punct de început pentru acţiune.
Anexa
D Strategii instrucţionale
Mini – Lecturi
Prin curriculum veţi prezenta elevilor informaţii vitale prin aceste mini-lecturi. Mini-
lecturile servesc ca şi introduceri sau sumare ale unor activităţi experimentale. Ele sunt
proiectate să fie scurte şi rapide şi adesea sunt însoţite de exemple vizuale şi gesticulaţii.
Mini-lecturile sunt indicate de curriculum printr-o casetă de dialog.
Brainstorming
Este un mod interesant de a ajuta elevii să gândească creativ, să vină cu multe soluţii la o
problemă, sau să genereze idei rapid, ceea ce se chemă brainstorming:
 Acceptarea şi înregistrarea tuturor ideilor fără critici sau comentarii. Evaluarea

vine mai târziu;
 Încurajarea elevilor să spună ceea ce gândesc, indiferent cât este de prostesc sau
fără sens la prima vedere;
 Eliminarea cantităţii, nu a calităţii;
 Stabilirea unui timp limită înainte de începere.
Micro-laboratoare
Elevii pot învăţa despre ei înşişi şi despre alţii prin împărtăşirea gândurilor şi a
experienţelor în micro-laboratoare. În grupe mici de câte trei sau patru, elevii răspund la
întrebări. Ei vorbesc pe rând, în timp ce alţi membri din grup îşi focalizează atenţia spre
ascultare, dar nu răspund. Un timp predeterminat limită ar trebui să fie specificat pentru
fiecare student. În ordine, fiecare vorbeşte, este important că toate grupurile să aibă
aceiaşi membri ca număr. Pentru sugestii în împărţirea elevilor pe grupe în micro-
laboratoare, vezi Formarea grupelor.
Când introducem un micro-laborator trebuie stabilită importanţa confidenţialităţii.
Elevii vor discuta numai în cadrul micro-laboratorului şi nu vor împărtăşi ceea ce s-a
discutat în afara clasei.
Modele tip ţesătura (plasă)
Modelele tip plasă sunt un mod eficient de a explora o idee prin stimularea gândirii într-
un mod ce face legătura cu ideile relatate. De asemenea vei beneficia de o învăţare mai
complexă a părerilor şi asocierilor anterioare, elevii tăi fiind pe cale de a crea un concept.
Să faci o plasă, să încercuieşti miezul cuvântului pe tablă. Întreabă elevii primele cuvinte
sau expresii care le vin în minte. Scrie contribuţiile lor pe tablă, conectează-i la esenţa
cuvântului sau la cuvintele relatate. Continuă acest proces până ce vei descoperi şi
înregistra toate ideile elevilor. Vezi Abilităţile conflictului Lecţia 2 pentru un exemplu de
folosire a plaselor.
Formarea grupelor
O mare parte din acest curriculum îndeamnă elevii să se formeze în grupe mici şi să
lucreze în grupe cooperante. Iată câteva metode de împărţire a elevilor. Există
nenumărate alte metode de a face această temă amuzantă şi eficientă.
 Împarte elevii în grupe mici. Formează 9 grupe de câte 3 dintr-o clasă de 27, astfel
încât să ai elevi de la 1 la 9 de trei ori. Apoi ia câte unul, câte doi, câte trei, câte
patru etc., astfel încât să formezi un grup.
 Decupează imagini sau creează piese de puzzle de pe indexul cardurilor (carte
poştală, carte de joc). Elevii vor căuta apoi prin clasă altele ca să completeze jocul
de puzzle.
 Jocul de cărţi este folositor pentru a face grupe de 4. De exemplu, dacă ai 24 elevi,
îi vei separa în 6 suite care să aibă legătură între ele. Apoi acei elevi vor păstra
aceeaşi suită fiind împreună ca un grup.
Anexa
E Teste scrise
Test 1 Înţelegerea conflictului:

Vocabular şi Concepte
Nume __________________________________________________
Partea 1 – Completaţi spaţiile goale
Completaţi spaţiile goale cu următoarele cuvinte:
Rezolvarea problemei Trăgaci Preocupări
Parafrază Buldozer Valori
Punct de vedere Mediere Dezacord
Peste toate Muniţie Declaraţii globale
Câştigă Culoare Agresiune
Compromis Modele Neînţelegere
Cultură Cerinţe A extinde
Atenţie Prejudiciu Sentimente
Păr (pară) Colaborare Experienţe
Nevoi adevărate Arbitraj Putere
Dorinţe Gropi Acord cu rezolvarea
Ţeluri Influenţă Caracter
1. Când conflictele devin mai mari _____________________.

2. P.O.V. există pentru _____________________.
3. Daţi 2 tipuri de conflicte care ţin de comportament _________________ şi
_______________________.
4. Cele 3 moduri diverse care pot conduce spre conflict sunt ______________,
_________________ şi ____________________.
5. Un conflict este o dispută sau ____________________ dintre doi sau mai mulţi
oameni.
6. Lucrurile care ne înfurie sunt numite __________________________.
7. Para (părul) este pentru _________________ încurajare, plată
__________________, şi reflectă sentimente.
8. Semnele fizice ce arată că suntem nervoşi sunt numite
___________________________.
9. Formula pentru calmare (sau descongestionarea nervilor) este Calmează-te
____________________, a împărţi POV la problemă şi
________________________.
10. Rezolvarea unui conflict cu ajutorul părţii a treia este altceva _________________
sau ___________________________.
11. Cele 4 suite în Puntea (legătura) Diversă sunt ___________________,
____________________, cheagul şi ______________________________.
12. Negocierea, medierea şi arbitrajul sunt toate exemplele unei
___________________ care se apropie de hotărârea unui conflict.
13. Când ambele părţi renunţă, se numeşte (o, un) ____________________ soluţie.
14. _______________________ sunt lucrurile pe care oamenii le doresc într-un
conflict.
15. O soluţie care întâmpină nevoile combatanţilor este numită
_____________________.
16. Necesităţile, ____________________, ________________________ şi
temerile sunt acelea care fac oamenii să intre în conflict. Un alt cuvânt pentru acestea
este ______________________________ .
17. ______________________ înseamnă să ataci sau să răneşti pe o altă persoană cu
acţiuni sau cuvinte.
18. Un / o ________________ persoanei este făcut(ă) dintr-o combinaţie de
amestecuri proprii, care sunt pentru ______________, __________________
şi statut economic.
19. Trei lucruri ce colorează o persoană POV. Ochelarii (lentilele) sunt
______________, ____________________ şi _________________.
20.Manierele (obiceiurile) care au un anumit mod de comunicare sunt numite
___________________________.
Partea II – Alegeri multiple
21. Care dintre următoarele aspecte sunt ale unei bune rezoluţii de conflict? (Verificaţi cât
mai multe aplicaţii).
a. _____ relaţia combatanţilor se îmbunătăţeşte spre un rezultat.
b. _____ este non violentă.
c. _____ combatanţii nu au avut niciodată un alt conflict.
d. _____ nevoile combatanţilor s-au întâlnit.
e. _____o persoană simte că ea sau el îl bate pe celălalt.
f. _____ totul este deasupra.
22. Care dintre următoarele comportamente sunt posibile provocatoare de conflict?

(Verificaţi cât mai multe aplicaţii).
a. ____ replica “întotdeauna faci aşa..”
b. ____ înjurăturile
c. ____ apelarea la situaţii din trecut când nu este relevant
d. ____ atacul punctelor slabe
e. ____ insulte sau orice despre mamă
f. ____ toate de mai sus
23. Un mediator trebuie să:

a. ____ neutru, corect şi imparţial
b. ____ capabil de confidenţialitate
c. ____ o bâtă de baseball cu care să păstreze ordinea
d. ____ abilităţi de ascultare
e. ____ control de sine
f. ____ toate de mai sus
24. Mark şi Shawna lucrează împreună la un studiu social cooperativ despre războiul
civil. Trebuie să prezinte materialele într-un singur proiect. Mark vrea să facă
împreună din informaţie un pamflet. Îi place actoria. Shawna urăşte ideea asta. Nu îi
place să se expună în faţa mulţimii şi încearcă să evite situaţii în care ar putea fi
tachinată. Vrea să scrie un reportaj, nu mare drame, da să nici nu rişte. Mark vrea să
facă ceva dramatic, practic pentru că notele lui la studii sociale nu au fost prea bune.
El vrea să scoată un A de la profesoară cu cun „whoa!”.
Etichetează cele ce urmează fie cu “C” de la cere, “A” de la are nevoie cu adevărat, sau „S”
soluţii.
Mark zice: „vreau să.. Shawna zice: „vreau să..

____ iau o notă bună ____ evit tachinarea
____ fac un pamflet ____ fac ceva sigur
____ atrag atenţia tuturor celorlalţi din clasă ____ scriu un reportaj
____ să fac ceva la care mă pricep ____ iau o notă bună
____ prezint o lectură dramatică ____ nu fac un pamflet
____ joc în faţa clasei ____ scriu un raport pe care să-l
____ fac o filmare şi naraţiune nareze Mark
____ împart ce avem de făcut ca
fiecare
să facă ce îi place
25. Citiţi următoarele situaţii. Identificaţi tipul conflictului în fiecare parte. Folosiţi
următoarele indicatoare: Ag – Agresivitate, Cl – Colaborare, Cp – Compromis, R –
Renunţare, E/A – Evitare sau Amânare, Ap – Apelare la Autoritate.
Două naţiuni ţin o dispută pentru o suprafaţă de pământ care e inclusă în graniţele
amândurora. Ambele ţări pretind că teritoriul este al lor.
____ În trecut proprietatea teritoriilor era determinată de cine invada şi învingea pe cine
____ Acum zece ani ambele naţiuni au apelat în disputa lor la Naţiunile Unite care a
decis ca teritoriul să fie neutru sub protecţia N.U.
____ De la această decizie, nu a mai fost făcut nimic pentru a continua discuţia despre
cine va deţine teritoriul la urma urmei.
____ Un lider naţional a luat serios in considerare pur şi simplu să renunţe la teritoriu
pentru a termina disputa.
____ Ambele naţiuni au fost recent în negocieri una cu cealaltă, cu ajutorul uni
intermediar N.U.
____ Rezultatul negocierii este că teritoriul în dispută va fi divizat în mod egal între cele
două naţiiuni.
Cheia răspunsurilor
1. Escaladarea
2. Punct de vedere
3. Bilanţul global, peste tot, Bulldozing
4. Muniţie, neînţelegere, prejudiciu
5. Dezacord
6. Trăgaci
7. Parafrază, atenţie
8. Replici
9. Acordul de a rezolva, rezolvarea problemei
10. Mediere, arbitraj
11. Personaj, culoare, cultură
12. Colaborativ
13. Compromis
14. Cerinţe
15. Victorie – Victorie
16. Griji, dorinţe, nevoi adevărate
17. Agresiune
18. Cheag (miez), putere, influenţă
19. Valori, goluri, experienţă, sentimente
20. Gropi
21. a, b, d
22. f
23. a, b, d, e
24. Mark: R, D, R, R, S, S, S
Shawna: R, R, D, R, D, S, S
25. Ag, Ap, A/D, G, Cl, Cp
TEST 2 Concepte care se aplică:
Răspunsuri scurte / eseuri
1. Numiţi 3 oameni pe care consideri că sunt calmi (care împacă). Ei pot fi oamenii de la
şcoală, din comunitate sau liderii din lume. Explicaţi de ce credeţi că fiecare persoană
este un lider al păcii, ce iscusinţe au cei care împacă, şi cum folosesc abilităţile lor.
2. Folosind brainstormingul creaţi o listă de 6 posibile soluţii pentru conflictul care

urmează. Descrieţi consecinţele posibile fiecărei soluţii.
Cineva s-a ciocnit accidental în Mark în timp ce acesta traversa căruciorul

său spre cofetărie. Pizza lui Mark a căzut pe costumul lui George. Pentru a
înrăutăţi situaţia, prietena lui George tocmai îi dăduse costumul. George l-a
bătut pe Mark după şcoală.
3. Alegeţi unul din următoarele conflicte şi veniţi cu o soluţie care nu este violentă, şi
care să vină în întâmpinarea combatanţilor pentru a îmbunătăţi relaţia lor.
Conflict# 1: O ceartă a izbucnit pe terenul de baschet. Cheryl şi Jalesa

jucau baschet în echipe opuse. Cheryl a aruncat la coş dar Jalesa s-a agăţat
de ea, a împins-o şi a făcut-o să rateze lovitura la coş. Jalesa neagă aceasta şi
spune că pur şi simplu i-a blocat aruncarea. Jalesa a ţinut-o pe Cheryl care a
aruncat cu mingea în ea de furie, apoi a împins-o.
Conflict# 2:Daniel şi Ramon joacă împreună o piesă de teatru. Ramon este

lider, iar Daniel a acceptat aceasta. Acum Ramon îl acuză pe Daniel de
distragere a atenţiei în timp ce repetă şi de aceea nu-şi poate aminti rolul.
Restul echipei se enervează pe Daniel şi Ramon deoarece deranjează piesa
de teatru ceea ce face ca repetiţiile să dureze mai mult timp. Directorul
(regizorul) îi sancţionează pe Daniel şi Ramon.
4. Două naţiuni sunt în dispută cu privire la graniţa dintre ele. Această graniţă este motiv
de conflict de mulţi ani. În mijlocul disputei este o vale fertilă de pământ, cu lungimea
de 10 mile ce se întinde între aceste două naţiuni. Ambele naţiuni cred că această fâşie
de pământ le aparţine. După modul în care graniţa este trasată, naţiunea B crede că îi
aparţine mai mult. Recent naţiunea A şi-a staţionat trupe la graniţă. Acum naţiunea B
face acelaşi lucru. Fiecare naţiune se ameninţă reciproc în presă că este pregătită să
lupte.
Alegeţi 5 instrumente ale acestui conflict şi descrieţi cum pot fi folosite în această
situaţie:
Scara rulantă a conflictelor Mesaje - Eu A primi ajutor SCĂRI

Ochelarii P.O.V CAPS Compromis Cereri şi Nevoi
Reale
Anexa
F Exemple de proiecte de Rezolvarea

Conflictului
Kitul uneltelor în conflicte
Proiectaţi un echipament pentru persoanele care împacă astfel încât să includă uneltele
grupului tău şi să rezolve conflictul dintre oameni pe cale non violentă. Încercaţi să
folosiţi obiecte care să reprezinte unelte (elemente), dar dacă nu puteţi localiza obiectele
actuale faceţi reprezentaţii picturale.
Super- eroii pentru Pace
Creaţi o echipă de super-eroi care nu folosesc violenţa pentru a rezolva conflictele. Faceţi
un poster în care să-i reprezentaţi pe aceşti super-eroi. Scrieţi o descriere despre puterile
pe care le au şi cum lucrează ei împreună ca o echipă.
Proiectaţi un Om al păcii
În grupul vostru identificaţi cel puţin 10 calităţi pe care trebuie să le aibă Omul păcii.
Creaţi un poster care să ilustreze cum trebuie să arate Omul păcii.
Serviciul de anunţ public
Creaţi un serviciu de anunţ public care să convingă oamenii să-şi rezolve conflictele non
violent. Prezentaţi o casetă video sau PSA în clasă.
Avertismentul de rezolvare a conflictului
Creaţi un anunţ (o reclamă) TV pentru a vinde Echipamentul hotărârii conflictuale. Acest

echipament are unelte de care oamenii au nevoie pentru a-şi rezolva conflictele non
violent. A se considera ca fiind pentru informare.
Ritmul (rap) rezolvării conflictului
Creaţi un cântec ritmat(cântec rap) care descrie iscusinţele (talentele) oamenilor care au
nevoie de o rezolvare a conflictului şi care încearcă să convingă că această rezolvare de
conflict este puternică (benefică, interesantă). Repetaţi şi cântaţi cântecul pentru clasă.
Spotul promoţional pentru Omul Păcii

Faceţi o reclamă TV ce prezintă oamenii păcii ca eroi ai oamenilor, arătându-i într-o
lumină foarte pozitivă. Prezentaţi o casetă video arătând această reclamă (spot publicitar)
clasei.
Anexa
G Resurse în probleme asemănătoare

Fisher, Roger, şi William Ury. Getting to Yes: Negotiating Agreement Without Giving In.
New York: Penguin, 1981
Goleman, Daniel. Emotional Intelligence. New York: Bantam, 1995.
Kreidler, William J. Creative Conflict Resolution: More Than 200 Activities for Keeing
Peace in the Classroom K-6. Glenview, IL: Scott, Foresman and Co. 1984
Kreidler, William J. and Lisa Furlong. Adventures in Peacemaking: A Conflict Resolution

Activity Guide. Cambridge, MA: Educators for Social Responsability, 1996
Lanteri, Linda and Janet Patti. Waging Peace in Our Schools. Boston: Beacon press, 1996
Ury, William. Getting Past No: Negotiating With Difficult People . New York : Bantam,
1991

Cărţile scrise aici pot fi procurate prin ESR. Sunaţi la 1-800-370-2515 pentru a comanda.
Anexa
H Lecţii adiţionale pentru Clase cu

probleme specifice
Intimitate şi confidenţialitate
Pentru unii elevi cartea Rezoluţia conflictului din şcoala generală poate fi prima lor
experienţă în împărtăşirea celorlalte experienţe şi sentimente personale din şcoală. Ca un
rezultat ei pot fi nesiguri de limitele acestei împărtăşiri. Unii elevi pot să aibă nevoie de
reasigurarea că ei nu trebuie să împărtăşească informaţii foarte personale. Următoarea
activitate ajută elevii să se identifice pe ei înşişi, să ştie ce vor să păstreze secret şi ajute
clasa în stabilirea standardelor pentru tot grupul referitor la secret.
Liste ale secretelor
Descriere Elevii identifică în ce ordine va fi mai uşor să discute ceea ce ei găsesc dificil şi ceea
ce ei preferă să păstreze secret.
Materiale Maculatoare, creioane colorate, 3 foi mari de scris, casete (benzi), markere.
1. Explicaţi clasei că învăţarea despre rezoluţia conflictului implică unele

reflecţii personale şi împărtăşirea unor experienţe personale. Oricum,
împărtăşirea experienţelor personale nu înseamnă invadarea intimităţii.
În această activitate elevii vor identifica unde vor trasa limita care va
marca până unde vor să discute problemele lor în clasă, iar tu să ajuţi în
stabilirea ghidajelor pentru aceste discuţii,
2. Elevii vor împărţi hârtiile lor în 3 şi vor eticheta 3 secţiuni după cum
urmează: uşor de discutat, dificil de discutat şi personal (intim). Ei nu
vor trebui să se semneze pe hârtii. Întrebaţi voluntarii dacă vor să descrie
una sau două situaţii care există pe lista uşor de discutat. Când credeţi că
elevii au înţeles tema, aceştia vor scrie 3 sau 4 fraze în fiecare secţiune de
hârtie. Accentuaţi că veţi strânge lucrările şi vor rămâne anonime. Ei îşi
pot schimba scrisul dacă doresc.
3. Când cineva termină, colectează lucrările. După oră, se etichetează 3
hârtii mari de scris: Uşor, Dificil, şi Personal. Sintetizaţi conţinutul
lucrărilor pe pagini asemănătoare, fiind atent să nu transcrieţi ceva ce ar
putea fi o legătură cu un student anume.
4. Discutaţi despre lucrări în timpul următoarei ore de clasă şi folosiţi-le ca
o trambulină pentru subiecte de discuţie în împărtăşiri personale. Pe tot
parcursul discuţiei, se pune accentul importanţei respectului faţă de
intimitatea celuilalt.
Discuţii

Adaptat cu permisiune din Creative Conflict Resolution de Williem J. Kreider(Scott, Foresman and Co.: 1984).
 Ce anume face ca unele lucruri să fie uşor de discutat şi altele dificile ?
 Observaţi vreun model în fiecare din aceste 3 liste?
 De ce credeţi că este important să nu forţaţi oamenii să discute despre
lucrurile intime?
 Cum este relatat respectul faţă de încrederea din clasa noastră?
Prost renume şi bun renume(Put-downs and Name-calling)
Multe clase de şcoli generale sunt în top cu poreclele lor în timp ce alte clase au alte tipuri
de a se pune reciproc la zid. În cele mai bune circumstanţe acestea sunt doar neplăcute,
dar atunci când doreşti să creezi un mediu plin de respect şi de căldură, acestea pot să
zădărnicească orice efort. Următoarele activităţi sunt moduri eficiente de a iniţia discuţii
cu privire la punerea de porecle. În aceste discuţii trebuie să fiţi atent să nu predaţi într-
un mod inadecvat punerea de porecle. Fiţi sigur să puneţi accentul pe declaraţiile
pozitive, nu pe cele negative.
Patrula poreclelor
Descriere Elevii identifică poreclele negative comune şi se gândesc la alternative pozitive.
Materiale Markere, postere, materiale de artă diverse.
1. Spuneţi elevilor să păstreze o înregistrare al poreclelor negative pe care

ei le aud într-o zi obişnuită de şcoală. Avertizaţii să nu folosească
înjurături sau cuvinte rasiale care jignesc, chiar dacă ei le aud. În loc să
înregistreze aceste cuvinte ei vor trebui să folosească o serie de simboluri
care să reprezinte cuvinte care aduc ofensă.
2. Purtaţi o discuţie folosind următoarele întrebări:

 Care sunt câteva rezultate ale unor negativisme?
 Care ar putea fi beneficiile eliminării acestor negativisme?
 Unii oameni fac o diferenţă între un renume negativ şi o tachinare
naturală bună. Sunteţi de acord cu această diferenţă? Ce îi diferă pe
ei?
 Cum ne putem face orele de curs fără aceste negativisme?
3. Elevii vor lucra în grupe pentru a dezvolta posterele sau pentru a

prezenta un tabel care să promoveze porecle pozitive în locul celor
negative. Unele din aceste teme posibile şi abordări, pot include:
 Folosiţi simboluri internaţionale pentru interzis (un cerc cu o linie
diagonală) cu declaraţii negative în cercuri;
 Faceţi o urmă mare de picior care calcă pe negativisme şi numiţi
prezentarea Călcarea în picioare a negativismelor;
 Faceţi o listă cu declaraţii pozitive Degetul mare în sus şi una cu
declaraţii negative Degetul mare în jos.
Mărul discordiei şi mărul respectului
Descriere Elevii discută despre negativisme şi se gândesc la alternative pozitive.

Materiale O carte din mitologia greacă ce conţine mitul MĂRUL DISCORDIEI, hârtii pentru
construcţii, foarfece, markere.
1. Citiţi mitul MĂRUL DISCORDIEI clasei. Discutaţi despre efectele

îndelungate negative ale mărului discordiei (printre alte consecinţe, te
conduce la războiul Troian). Întrebaţi cum pot fi comparate
negativismele cu mărul discordiei.
2. În mitologia greacă, opusul mărului discordiei este mărul iubirii.
Întrebaţi elevii ce ar numi ei un opus al mărului discordiei: respectul şi
grija sunt două posibilităţi. Întrebaţi clasa: Ce ar putea fi în opoziţie cu
un comportament negativ?
3. Clasa confecţionează mărul respectului pe care scriu unele declaraţii ce
sunt opuse cu cele negative şi arată respectul faţă de ceilalţi. Acestea sunt
prezentate pe o planşă etichetată merele de aur ale respectului. De
asemenea tu poţi să ai o parte din prezentare prin confecţionare unui coş
etichetat merele stricate ale discordiei.
Micro-laborator – Numele jocului
Descriere Elevii împărtăşesc povestiri despre numele lor.
1. Elevii se împart în grupe de câte 3 sau 4. Fiecare persoană din grup

vorbeşte două minute despre numele lui sau al ei. Ei pot vorbi despre
primul nume, al doilea sau ultimul. Spuneţi elevilor că ei nu trebuie să
vorbească despre orice aspect al numelor dacă ei nu vor.
2. Scrieţi următoarele întrebări pe tablă în ajutorul elevilor pentru a deveni

interesaţi:
 Cum ai obţinut numele?
 Eşti numit după cineva? Cine? De ce?
 Cum te simţi cu numele tău? Îţi place sau nu?
 Dacă ţi-ai schimba numele care ar fi acesta?
 Ai vreo poreclă? Cum ai obţinut-o?
 De unde vine numele tău?
 Ce înseamnă numele tău?
3. Asigură-te când mai sunt două minute din perioada de lucru rămasă.
4. Adună clasa împreună şi poartă o discuţie cu următoarele întrebări:

 Ce ai observat sau ai învăţat din această activitate?
 Ce reprezintă numele pe unele carduri din cartea Diversity Deck?
 A fost uşor sau dificil să discuţi despre numele tău? De ce?
Aptitudini de cooperare
Majoritatea activităţilor din cartea Rezoluţia conflictului din şcoala generală sunt
structurate cooperativ, cerându-se elevilor să lucreze în grupe la diverse teme. Unii dintre
elevii tăi au avut deja experienţe de lucru în grupe, alţii au experienţă puţină, iar alţii nu
au deloc. Dacă tu crezi că elevii tăi nu au experienţă destulă de lucru în grupe cooperante,
sau dacă tu crezi că îndemânările lor nu sunt dezvoltate, aceste activităţi îi pot ajuta. Ele
pot folosi la orice punct din curriculum.
Rolul grupelor
Descriere Elevii se gândesc la o varietate de roluri (şi negative şi pozitive) jucate de către
membrii grupei şi se evaluează comportamentul lor propriu în grupe.
Materiale Liste cu roluri pozitive, liste cu roluri negative.
Notă Această activitate are două părţi. Nu este nevoie să le foloseşti pe ambele. Pentru
unii elevi o discuţie a rolurilor pozitive este destul ca să funcţioneze grupul eficient.
Pe de altă parte, dacă observi o mulţime de comportamente negative poţi să începi
cu parte a doua.
Partea I 1. Explicaţi că noi toţi jucăm roluri când lucrăm în grupe.

Există roluri pozitive şi negative. Trebuie să fim capabili să identificăm
rolurile şi cine le joacă ceea ce va ajuta grupul să lucreze mai eficient.
2. Spuneţi elevilor să identifice unele roluri pozitive în grupe şi să consemneze
contribuţiile lor pe o planşă. Dacă o sugestie este vagă, ca de exemplu şef,
încurajaţi-i să explice mai complet: ce face un şef? Ce comportament trebuie să
vedem într-un şef?
3. Distribuiţi lista cu roluri pozitive, elevii au o listă de roluri pe o scară de la unu

la cinci, unde unu este rolul negativ (nu îţi place acest rol să îl joci foarte des) şi
cinci este rolul pozitiv (acest rol îţi place să îl joci frecvent şi este cel mai confortabil
pentru tine). După ce fiecare îşi va juca rolul, elevii vor face o listă cu trei obiceiuri
aproximative care pot fi observate la persoana care joacă rolul. Dacă elevii au
probleme cu această temă, spuneţi-le să se gândească la cineva care este bun la
acest rol şi să se gândească la anumite lucruri pe care persoana le face.
4. Daţi elevilor de la 10 la 15 minute să completeze lista. Apoi discutaţi rolurile prin

metoda stimulării inteligenţei şi faceţi o listă cu obiceiurile pentru fiecare rol pe
care l-aţi menţionat pe planşă.
Partea II 5. Spuneţi elevilor să identifice câteva roluri negative pe

care le-au văzut jucate în grupe. Consemnaţi contribuţiile lor pe o planşă. Unii elevi
pot vorbi mai mult despre obiceiuri decât roluri. Aceasta nu este o problemă, dar
deoarece tu consemnezi contribuţiile, notează orice este un rol sau un obicei.
6. Distribuie fişele de lucru ”Roluri negative”. Observa că această listă are un

format diferit decât cea precedentă. Explică-le copiilor că la un moment dat, toată
lumea se va găsi în roluri, cel puţin temporar. Dă-le elevilor 10 minute să se
gândească la experienţa pe care au avut-o datorita rolurilor, sau să se gândească la
cineva cunoscut şi să spună cum s-a simţit persoana respectivă în rol (in timpul
discuţiei, elevii nu trebuie sa îşi folosească numele).
Discuţie
 Care roluri ţi se par cele mai grele sau enervante?

Adaptat cu permisiunea din partea CITYSERVE Team Leader Manual de Rachel Poliner ©1996 Community
Service Learning Center, Springfield, MA
 Ce ai putea face pentru coechipieri tăi, ocolind aceste comportamente şi stiluri de
lucru ?
 Ce ar putea face coechipierii tăi pentru a te ajuta atunci când eşti într-unul dintre
aceste roluri ?
FIŞ Ă PENTRU ELEVI
Rolurile pozitive din echipa:

Roluri care încurajează colaborarea
Faceţi o clasare a comportamentelor voastre
Scăzut - Ridicat
Iniţiator 1 2 3 4 5
Acest “go-getter” propune idei, sugerează paşii următori, are o anumita viziune şi este
dispus sa descopere noi lucruri.
Organizator/ 1 2 3 4 5
Coordonator
“Ţine urma”. El ştie cine şi ce trebuie sa faca, tine echipa pe drumul corect şi o pune la
treaba.
Seeker(căutătorul de resurse) 1 2 3 4 5
Identifica informaţiile şi resursele de care echipa are nevoie; caută şi sintetizează
informaţiile.
Încurajatorul 1 2 3 4 5
Caută moduri de a încuraja participarea tuturor la acţiune şi ii lauda pe cei care încearcă.
ARMONIZATORUL 1 2 3 4 5
Se opreste asupra sentimentelor, incearca sa rezolve conflicte, ştie atunci când grupul are
nevoie de o pauza, sau dacă trebuie sa vorbeasca cu cineva « de la inima la inima »
Clarificatorul/ 1 2 3 4 5
Sintetizatorul
Trage diferite concluzii, idei, clarifica concluziile, ştie atunci când topicul a fost discutat
suficient şi oferă învăţăminte (concluzii).
Rolurile negative din echipa:

Roluri ce descurajează colaborarea
Gândeşte-te la propria experienţă cu aceste roluri :
Distractorul
Ştiut ca cel glumeţ, vorbeşte despre altceva decât subiectul acţiunii, luptă pentru a atrage
atenţia, face glume, ia în râs ideile coechipierilor.
Rebelul
Ştiut ca cel care blochează. Crede că echipa “rezistă”, este închis la orice noua idee, ştie
drumul corect pentru toate, devine încăpăţânat şi nu se mobilizează.
Dominatorul
Vrea sa conducă, simte nevoia de a se şti mai important, popular şi deştept decât toţi
ceilalţi ; nu tine cont de alte idei.
Tăcutul
Nu-şi arată ideile, dă înapoi şi nu este implicat.
Pesimistul
Se aşteaptă ca echipa să eşueze, afirmă că traiectoria urmată nu e cea corectă şi că ideile

nu sunt bune, că proiectul este plictisitor şi arată o faţă acră.
Vacanţă de grup
Descriere Elevii practica diferite metode pe care le-a dat grupul decizional.
Handout “Strategiile grupului decizional”
1. Împarte elevii în grupuri de cate patru. Desemnează un

reprezentant pentru fiecare echipă. Explică-le : „ Grupul nostru
tocmai a câştigat o vacanţă de două săptămâni oriunde în lume,
dar vacanţa trebuie să o petrecem împreună (tot grupul) şi nu
putem merge decât într-un singur loc”. Sarcina noastră este să
alegem locul unde vrem să petrecem vacanţa.
2. Spune-le elevilor ca au la dispoziţie 15-20 de minute pentru a
analiza posibilităţile şi a lua o decizie. Dacă un grup nu reuşeşte
să ia nici o decizie, acesta va pierde premiul.
3. Când timpul a expirat reprezentantul fiecărui grup prezintă
decizia luata şi metodele folosite care au condus la aceasta
decizie. Scrieţi metodele pe tablă. Când toate echipele şi-au arătat
deciziile, revedeţi lista împreună cu clasa. Daca cineva poate
identifica alte strategii de luare a deciziilor, adăugaţi-le pe lista.
Discutaţi avantajele şi dezavantajele fiecărei metode.
4. Distribuie fişa „ Strategiile grupului decizional”. Citeşte-l
împreună cu clasa şi compara strategiile de pe foaie cu cele de pe
tablă.
5. Poţi repeta această activitate folosind alte decizii :
 Grupul tău tocmai a primit sarcina de a face o schimbare
majoră în şcoala lor, de care sa profite atât elevii,
profesorii cât şi conducerea. Schimbarea nu poate fi
închiderea şcolii.
 Grupul tău a primit 5,000 de dolari , dar grupul trebuie să-
i doneze. Aceştia pot dona banii unei singure persoane sau
organizaţii dar trebuie să fie una singură.
Discuţie
 Ce moduri de decizie foloseşti cel mai des atunci când eşti cu prietenii?
 Ce trebuie sa ia echipa în considerare înainte de a alege un anumit mod de luare a

deciziilor ?( Cât de importantă este decizia ?De cât timp ai nevoie pentru a lua o
decizie ?Care ar fi consecinţele dacă membrii grupului nu ar fi de acord cu
decizia ?)

Adaptat cu permisiunea Elementary Perspectives: Teaching Concepts of Peace and Conflict de William J. Kreidler ©
1990, Educators for Social Responsability, Cambridge, MA.
Luarea deciziilor în grup.

Strategii
Decizia prin vot sau regula majorităţii
Câteva alegeri sau soluţii sunt sugerate. Fiecare membru al grupului alege varianta care îi
place mai mult. Varianta finala este cea care obţine cel mai mare număr de voturi.
Decizia luata prin consens
Pe parcursul discuţiei, toată lumea îşi va da consimţământul pentru o anumita variantă.

Cu alte cuvinte, fiecare membru al echipei nu trebuie să fie neapărata de acord cu deciziile
luate. Membrii grupului discuta şi se asculta, înainte ca alţi membri ai grupului să îşi dea
consimţământul.
Decizia de compromis
Fiecare va lăsa puţin de la el. Grupul va găsi o soluţiei în care toată lumea va lăsa puţin de
la propria persoana.
Decizia şansă
Grupul trage la sorţi sau dă cu banul şi astfel afla ce va face.
Decizia arbitrară
Grupul roagă pe cineva din afară să ia decizia în locul său. Persoana din afară este numită
arbitru. Echipa va face ceea ce decide arbitrul.
Liderul decide
Grupul alege un lider. Liderul ascultă ce crede fiecare cu privire la problema discutată,
după care decide ce va face echipa.
Gâştele drept ghid al nostru
Descrierea Elevii verifica cat de bine funcţionează echipa şi se gândesc la noi cai
de a o îmbunătăţi.
Fişă de lucru „ Gâştele drept ghizii noştri” (două pagini)
1. Împarte elevii în echipe. Distribuie fişa „ Gâştele precum ghizii”.

Cere-le membrilor echipelor să răspundă la întrebările din fişă, în
spaţiile libere. Lasă echipa 20 de minute pentru a răspunde la
întrebări.
2. Reuneşte echipa şi discuta :
 Care sunt ideile cu care a venit echipa ta pentru primul, al II-lea şi al III-lea
paragraf ?
 Ce obiceiuri din acestea crezi ca sunt foarte importante pentru echipa ta ?
 De ce crezi asta ?
 Exista vreun obicei al gâştelor pe care speri ca echipa ta să nu-l imite?

Adaptat cu permisiunea din partea CITYSERVE Team Manual de Rachel Poliner © 1996 Community Service
Learning Center, Springfield, MA. Nici ea şi nici noi nu am fost capabili să găsim o sursă pentru fişa de lucru „Gâştele
drept ghid al nostru”. Dacă aţi mai văzut ca aceasta să fie tipărită altundeva sau/şi cunoaşteţi autorul, vă rugăm să ne
anunţaţi şi pe noi şi vom fi recunoscători să oferim atribuirea care se cuvine.
Gâştele ca şi ghizi ai noştri
Gâştele zboară în cârduri sub forma de V. Oamenii de ştiinţă care au studiat zborul şi
obiceiurile gâştelor, au aflat date foarte interesante. Când o gâscă zboară, aripile sale
creează o ridicare a pasării din spate, puţin într-o parte. Cercetătorii au constatat că
zburând astfel (în cârd sub forma de V), gâştele pot zbura cu 70% mai mult decât dacă ar
zbura singure.
Ce ar putea învăţa echipa ta din acest lucru ______________________________

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
Dacă o gâscă cade din formaţie, simte imediat o rezistenţă şi o împingere mai puternică,
aşa că se întoarce rapid în formaţie pentru a avea avantajul puterii de ridicare oferite de
gâsca din faţa ei.
Ce ar putea să înveţe echipa ta din asta __________________________________

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
Gâştele fac schimb în a fi gâsca care conduce cârdul, cea care formează V-ul. Atunci când
gâsca care conduce oboseşte , ea se mută în spatele formaţiei şi o altă gâscă se mută în
poziţia fruntaşă.
Ce ar putea să înveţe echipa ta din asta __________________________________

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
Oamenii de ştiinţă au descoperit două motive pentru care gâştele gâgâie puternic atunci
când îşi iau zborul. Unul din motive ar fi acela că gâgâitul le încurajează zborul, iar altul ar
fi acela că pasarea din faţă (în vârful V-ului) poate şti astfel unde este coada şirului.
Ce ar putea învăţa echipa noastră din asta ________________________________

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
Gâştele ca şi ghizi ai noştri(continuare)
Când o gâscă este bolnavă sau rănită, se lasă la pământ, iar alte două gâşte o trag din
formaţie, ajutând-o. Ele stau cu ea până când aceasta este capabila sa zboare sau pana
când moare. După aceea cele două zboară independent, ajungând la un alt cârd de gâşte.
Ce ar putea să înveţe echipa ta din asta

_____________________________________
_____________________________________________________________
___
_____________________________________________________________
___
_____________________________________________________________
___
_____________________________________________________________
___
Îmbunătăţirea aptitudinilor de ascultare
Primele lecţii din cartea Rezoluţia conflictului din şcoala generală pun accent pe
importanţa ascultării. Nu este supărător să recapitulezi şi să reîmprospătezi iscusinţele
elevilor în această arie. Următoarele activităţi dovedesc şcolii generale că ascultarea are o
foarte mare importanţă în timp ce elevii obişnuiesc să nu acorde atenţie acestor aptitudini
atunci când îşi perfecţionează deprinderi. Aceste activităţi sunt de asemenea bune pentru
iniţierea unor discuţii bazate pe neînţelegeri, zvonuri şi alte moduri de comunicare ce duc
la conflicte.
Spate în spate
Descriere Elevii explorează cum neînţelegerile apar atunci când oamenii încearcă să
comunice şi identifică cum comunicarea poate fi uşurată şi neînţelegerile reduse.
Materiale Creioane colorate, hârtie şi un set de 3x5 carduri cu cinci sau şase desene
geometrice pe fiecare card. (Vei avea nevoie de carduri destule pentru o jumătate
din clasă. Aranjamentul formelor nu trebuie să fie complicat, dar fiecare card
trebuie să fie diferit. Vezi cele două probe la sfârşitul acestei activităţi.)
1. Explică, că această activitate este o activitate de identificare a câtorva factori

ce influenţează comunicarea.
2. Elevii îşi găsesc parteneri. Dacă ai o persoană fără pereche poţi să faci un
grup de 3 persoane. Partenerii stau pe scaune spate în spate. Explică, că
există două roluri în această activitate: cei care descriu şi cei care desenează.
Obiectul activităţii este pentru cel care descrie povestirea unor forme
geometrice cu acurateţe iar pentru cel care desenează reproducerea
imaginilor.
3. Elevii vor decide cine desenează şi cine va descrie. Fiecare povestitor
primeşte un card, dar nu trebuie să o arate celui care desenează. Desenatorii
au nevoie de creioane şi hârtie.
4. Cineva care este în picioare, explică din nou scopul şi anume acela că
desenatorul va desena ceea ce povestitorul descrie fără a arăta însă cardul.
Desenatorul poate să pună întrebări.
5. Când toată lumea înţelege tema începe activitatea şi li se permite 10-15
minute să completeze tema.
6. Acum încercaţi activitatea din nou, având rolurile din pereche schimbate.
Înainte de începere adăugaţi încă o provocare. Împărţiţi clasa în două cu o
linie imaginară şi explicaţi că o jumătate din clasă sunt desenatorii care pot
întreba pe povestitori. În cealaltă jumătate a clasei desenatorii nu pot pune
întrebări povestitorilor.
7. Discutaţi această activitate într-un grup mare. Scrieţi pe tablă: Lucruri care
ajută la comunicare şi Lucruri care conduc spre un mod de comunicare. În
timp ce discuţiile au loc, menţionaţi contribuţia elevilor în categoriile
respective.
 Ce observaţii, comentarii şi reacţii aveţi?
 Care este efectul de a nu fi capabil să pui întrebări? Pentru cei dintre voi
care nu au putut pune întrebări, aveţi şi alte moduri de a obţine
informaţiile de care aveţi nevoie?
 Ca povestitor, de unde ştiţi că desenatorul tău a înţeles sau nu a înţeles
toate directivele?
 A avut cineva o experienţă în folosirea unui limbaj foarte specific sau
limbajul la care te-ai gândit a fost specific?
 Ca desenator, ce a făcut cel care a descris ca să te ajute în desenul tău?
 Recapitulând activitatea, care sunt acele lucruri ce ţi-au venit în ajutorul
procesului de comunicare?
Aspectul procesional al acestei activităţi este crucial pentru că acesta este un mod în care
elevii pot face conexiuni între comunicare, conflict şi rezolvarea conflictului. Deoarece
clasa discută activitatea, puneţi întrebări despre cum a putut fi relatat conflictul şi
rezoluţia conflictului. Desenatorii discută mai întâi experienţa lor, apoi povestitorii.
Exemple de carduri:
Telefonul fără fir
Descriere Elevii exersează parafrazând şi reflectând, ambele aptitudini fiind folosite activ la
ascultare.
1. Elevii stau pe scaun sau în picioare în cerc.
2. Primul student termină o declaraţie: Lucrurile mele preferate să le port
sunt …
3. Studentul din dreapta parafrazează ceea ce a spus primul student, apoi
adaugă răspunsul său propriu declaraţiei. Următorul student din dreapta
parafrazează ceea ce studentul a spus şi apoi adaugă răspunsul său
propriu afirmaţiei, şi aşa mai departe într-un cerc.
Zvonuri (bârfe)
Zvonurile se răspândesc rapid printre elevii şcolii generale, şi pot duce la un conflict sau la
alimentarea unuia care deja a început. Valenţele zvonurilor afectează interesul
adolescenţilor în relaţiile lor cu colegii. Zvonurile se răspândesc neverificate pentru că
tinerii nu pun frecvent întrebări despre conţinutul acestor zvonuri, ei acceptă şi sunt de
acord cu zvonurile fără să le verifice. Aceste activităţi ajută elevii să gândească despre
zvonurile care se răspândesc, cum pot fi ele distruse şi cum pot fi oprite.
Discuţie despre zvonuri
Descriere Cereţi elevilor să definească „zvonul” şi „bârfa”, examinând cum pot fi ele cauza
conflictelor.
1. Faceţi o planşă, în centru având cuvântul zvon. Întrebaţi elevii: Ce vă
vine în minte când auziţi acest cuvânt? Consemnaţi-le răspunsurile pe o
planşă. Dacă stimularea inteligenţei întârzie, încercaţi să-i întrebaţi:
 Când vă supără un zvon sau când vă cauzează probleme?
 Totdeauna zvonurile sunt false sau negative? Cum ar trebui să fie
un zvon pozitiv?
 Este bine să răspândiţi un zvon dacă credeţi că este pozitiv?
 De ce oamenii răspândesc zvonuri distructive? De unde le iau?
 Credeţi că fetele răspândesc mai multe zvonuri decât băieţii? (Sau
este o bârfă?)
Continuaţi stimularea inteligenţei(brainstormingul) atâta timp cât există energie la

elevi, de obicei 5 sau 10 minute.
2. Cereţi voluntarilor să definească cuvântul zvon. Dacă este nevoie, iată

câteva definiţii pe care le puteţi folosi:
 O bârfă este o poveste sau o opinie care circulă fără un fundament
sau o autoritate.
 O bârfă este făcută de o persoană care de obicei este interesată de
fapte personale sau senzaţionale ale altora sau cineva care de obicei
răspândeşte bârfe.
3. După ce sau definit zvonurile, folosiţi întrebările următoare pentru a
discuta cum aceste zvonuri pot cauza conflicte
 Care sunt modurile ca bârfele să genereze conflicte?
 Ce responsabilităţi ai atunci când auzi o bârfă?
 Cum poţi să verifici dacă o bârfă este adevărată sau nu?
Morile care inventează bârfe (zvonuri)
Descriere Elevii lucrează în echipe pentru a examina cum se răspândesc bârfele şi

potenţialele consecinţe negative ale zvonurilor.
Materiale Hârtie de desenat, markere sau creioane.
1. Începeţi prin jocul bârfa după cum urmează. Elevii stau în cerc. Se
şopteşte un mesaj la urechea unui student şi studentul şopteşte mai
departe la urechea celuilalt. Studentul şopteşte la următorul şi aşa mai
departe în cerc până când cineva aude mesajul. Ultimul student care a
auzit mesajul vorbeşte tare despre ce a auzit. Folosiţi mesajele care pot fi
transformate în crize serioase, ca de exemplu: „Sandra te urmăreşte şi
are gumă, sau Jerome a spus că te-a părăsit prietena”.
2. Distribuiţi hârtie de desen şi markere sau creioane. Elevii lucrează în

grupe mici ca să proiecteze morile bârfei. Morile bârfei sunt nişte maşini
imaginare care răspândesc şi amplifică bârfe. Elevii trebuie să arate cum
începe o bârfă şi de asemenea cum se răspândeşte şi devine progresiv
mai distorsionată. Aceste maşini imaginare sunt doar un joc pentru elevi.
Maşinile pot fi creaţii ale fanteziei Rube Goldberg, sau pot fi bazate pe o
maşinărie adevărată, de exemplu o răspândire a bârfei poate fi ca un joc
de pinball (bile) într-o maşinărie de pinball.
3. O variaţie în această activitate este ca elevii să proiecteze planşe pentru

şcoală care să poarte mesaje anti-bârfe, ca de exemplu:
 „Bârfele pot fi periculoase, verificaţi-le!”
 „Îmblânzirea Monstrului Bârfitor”
 „Bârfele – nu le ascultaţi, nu treceţi peste ele.”
Anexa
I Adolescenţii şi conflictul : O
revizuire din perspectiva dezvoltării
de Laura Parker Roerden
Mulţi au scris despre perioada tumultuoasă numită adolescenţă. Este dificil să-ţi
imaginezi pe Romeo şi Julieta ca fiind raţionali acesta fiind cuplul ales de W. Shakespeare
drept eroul şi eroina de vârstă mijlocie. Adolescenţii poartă nişte sensuri dulci-amărui ale
cântecelor, filmelor şi teatrelor cu care ei se luptă, câteodată dureros, chiar în cadrul
şcolilor, claselor precum şi acasă.
Poate nici o altă perioadă nu este caracterizată prin schimbări, ca adolescenţa. Ce s-a
întâmplat cu copilăria mea? Cine este persoana? este un refren cunoscut pentru părinţi.
Moral, social, fizic şi cognitiv, tinerii între 10-15 ani se schimbă rapid. Cu aceste schimbări
apar şi conflictele – conflictul cu părinţii, cu profesorii, cu semenii lor şi chiar cu ei înşişi.
Pentru ca aşteptările părinţilor pentru fiica sau fiul lor să aibă o nouă afirmare,
adolescenţii se luptă ca să-şi definească personalitatea. Cine sunt? În ce cred? Sunt
normal? Ce gândesc prietenii mei? Cum putem să-i ajutăm pe adolescenţi în aceste stagii
de dezvoltare? Şi cum putem avea un program diferit pentru rezoluţia acestui conflict?
Adolescenţa şi Programul Rezolvării de Conflicte
Studiile arată că adolescenţa timpurie este o perioadă critică de implementare a

prevenţiilor primare la fel ca şi un program de prevenire a conflictului şi violenţei.
Adolescenţa timpurie poate fi, chiar oportunitatea noastră finală cu un impact important
(semnificativ) în acest domeniu.
Atitudinea faţă de conflict este zona unde elevii au nevoie de ajutor. Sentimentele de
anxietate şi conflict la adolescenţi rezultă în parte de la cerinţele mari pe care adolescenţii
le au. Ei au de asemenea speranţe mari, dar nu posedă abilităţile necesare şi experienţa de
a duce până la capăt aceste speranţe (dorinţe). Adesea interesele cele mai importante şi
intime ale adolescenţilor precum şi speranţele proprii nu coincid cu cele ale şcolii sau
comunităţii din care fac parte.
Programele care învaţă (explică) despre rezoluţia conflictului pot contribui foarte mult la
beneficiile grupului de adolescenţi. Aceste programe dezbat oportunităţile adolescenţilor
de a dezvolta şi înţelege abilităţile cognitive, sociale, identitatea personală, independenţa
şi satisfacerea relaţiilor cu semenii – toate elementele majore fiind dezbătute în timpul
acestui stadiu de dezvoltare.
Caracteristicile
adolescenţei

Autorul doreşte să-i mulţumească Lisei Sjostrom pentur contriguţia ei la „ Girls’ Development: An Overview”;
Jinnie Spiegler, Lou Frederick, Mary Edwards şi Sherrie Gammage penutr contribuţiile lor asupra dezvoltării
identităţii rasiale; şi Janine Berkowitz şi Eden Steinberg pentru cercetările lor.
Social / Emoţional
 Adolescenţii trasează o legătură între şcoala primară şi generală chiar atunci când
devin mai curioşi social. Îşi definesc mai mult relaţiile lor cu părinţii, profesorii şi
alţi adulţi, devenind foarte importantă definirea personalităţii lor. Adolescenţii îşi
caută prieteni noi.
 Adolescenţii luptă cu sentimentele ambivalenţe independenţă şi dependenţă
referitoare la părinţi şi alţi adulţi. Ei simt nevoia să se întoarcă la părinţi şi la alţi
adulţi dar nu vor să fie sufocaţi de către ei.
 Adolescenţii încearcă să se descopere pe ei înşişi şi să realizeze ce este bun, de ce se
bucură şi în ce cred ei.
 Prieteniile au tendinţa de schimbare în timpul acestei vârste de la un sex la altul.
 Adolescenţii sunt preocupaţi în relaţiile cu alţii. Ei simt că există pe o scenă, ceilalţi
urmărindu-i şi privindu-i critic cum joacă. Ei se uită la ceilalţi, iau exemplul care li
se pare normal, competent cu ei înşişi şi care le place.
 În conformitate cu grupul şi acceptările semenilor sunt extrem de importante
pentru adolescenţi.
 Adolescenţii sunt acut atenţi la diferenţe. Ei învaţă ce li se potriveşte, cum sunt ei
sau nu acceptaţi în întreaga societate.
 Ei învaţă despre genul lor, rasă, religie, dizabilităţi şi alte caracteristici care îi
afectează sau despre cum se văd ei înşişi.
 Foarte puţine fete adolescente sunt fericite cu ele însele în comparaţie cu băieţii.
Fetele sunt mai predispuse decât băieţii să se caracterizeze negativ, spunând
lucruri ca: Îmi doresc să fiu altcineva şi Câteodată nu îmi place de mine.
 Rata depresiilor creşte la fete – ceea ce arată mai multe semne de stres decât la
băieţi – în timpul adolescenţei. Spre deosebire de fete, băieţii au tendinţa de a se
comporta violent în public, în timp ce fetele adolescente răspund stresului prin
interiorizare.
Moral
 În adolescenţa timpurie, tinerii încep să formuleze şi să-şi testeze propriile lor

valori.
 Adolescenţii sunt extrem de focalizaţi să diferenţieze partea greşită de cea corectă.
 Există diferenţe de gen adolescentine relativ la dezvoltarea morală. Băieţii sunt
focalizaţi mai mult pe justiţie (dreptate), în timp ce fetele au interes mai mult
pentru sentiment (grijă).
Fizic
 Adolescenţa este marcată de schimbări rapide fizice. Creşterea variază foarte mult
între semeni.
 Rata schimbării fizice relatează anumite percepţii personale. Maturizarea rapidă a
băieţilor tinde să atingă o creştere a estimărilor personale fizice. Maturizarea
rapidă a fetelor pe de altă parte tinde să fie mai puţin fericită, marcând o scădere a
estimărilor personale.
 Când am întrebat: ce-ţi place cel mai mult la tine? de două ori mai mulţi băieţi
decât fete spun despre talentele lor. Mai mult de atât, în timpul adolescenţei, fetele
tind să-şi schimbe atenţia de la toate lucrurile minunate pe care le pot face la
modul cum să apară în lume. La albi, pentru fetele de şcoală generală, aparenţa
este singurul determinant cel mai important al estimării personale.
 Multe fete adolescente îşi critică nemilos propriile corpuri: 5 din 10 fete sunt
nefericite cu trupurile lor de la vârsta de 13 ani, aproape 8 din 10 nu îşi plac
trupurile până la vârsta de 18 ani. 40% dintre fetele de 9 ani ţin diete. Numărul
fetelor sub vârsta de 12 ani caută ajutor pentru probleme de alimentaţie dificilă.
Cognitiv
 Adolescenţii au maturitatea cognitivă de a conduce pe alţii, de a participa la

activităţile şcolilor şi comunităţilor, şi de a dezvolta idei excelente care să rezolve
probleme sociale.
 Fiecare adolescent este diferit în dezvoltarea nivelul său cognitiv. Un adolescent de
13 ani, de exemplu pare într-o zi să aibă abilităţi cognitive de 10 ani şi în altă zi pare
să fie de 15.
 Vârsta de 10 şi 11 ani este caracterizată mai mult prin gândire concretă şi o
perspectivă egocentrică, focalizată pe chiar acum şi pe standarde rigide de bine şi
rău. Vârsta de 14 şi 15 ani este caracterizată mai mult prin gândire abstractă şi de
următoarele abilităţi: considerarea posibilităţi şi nu a realităţi, observarea
lucrurilor dintr-un punct de vedere personal, perceperea consecinţelor
comportamentului de temperare a dorinţele imediate şi considerarea că există
excepţii de la reguli.
Implicaţii în clasă
Există multe căi de a-ţi ajuta elevii să navigheze în clasă pe apele agitate ale
adolescenţei şi să înveţe moduri iscusite de a răspunde eficient la conflict.
1) Prevederea oportunităţilor pentru interacţiuni sociale pozitive.

Activităţile de construcţie a comunităţii ca de exemplu întruniri şi lecţii închise
(vezi anexele A şi B) dau elevilor posibilitatea de a învăţa unii despre alţii în siguranţă,
fără ameninţări şi pe căi distractive. Aceste tipuri de activităţi construiesc de asemenea un
respect reciproc şi o grijă în clasa ta. Aceasta va reduce comportamentul exclusivist şi alte
surse de conflict.
2) Ajutarea elevilor să exploreze identităţile lor prin ei înşişi şi în grupe mici.

Jurnale scrise, piese jucate şi discuţii în grupe mici (ca de exemplu micro-
laboratoare) dau elevilor oportunitatea de a explora gândurile, sentimentele şi
preferinţele lor. Elevii vor fi foarte încântaţi să înţeleagă şi să accepte punctele de vedere
ale celorlalţi dacă ei au exersat ascultarea gândurilor şi opiniilor variate.
3) Un model de comportament inteligent în jurul unui conflict.

Tinerii sunt captaţi de mesajele pe care tu le transmiţi prin propria ta atitudine faţă
de conflict. Modelul iscusinţelor şi comportamentelor pe care tu le doreşti ca elevii tăi să
le înveţe vor fi înţelese.
4) Prevederea oportunităţilor de practică.

Pentru că elevii învaţă din ghiduri şi din rezolvarea non-violentă a conflictului, ei
vor avea nevoie de posibilitatea de a practica aceste abilităţi cu semenii lor. Este un
comportament pozitiv şi o reintrare în forţă a gândirii benefice.
5) Permisiunea gradată pentru mai multă autonomie.

Include tinerii în decizia de a rezolva problemele care îi afectează. Pentru că tu
ajuţi tineretul să-şi dezvolte îndemânările de rezolvare a problemelor, gradat trebuie să
prevezi oportunităţi pentru funcţia de conducere. Unele exemple ale conducătorilor şi
oportunităţi în decizii sunt: creare unui grup în acord cu comportamentul clasei,
implicarea elevilor în selecţia obiectelor care vor fi studiate în timpul anului şi
implementarea unui program de mediere pentru semeni.
6) Daţi fetelor o extra încurajare şi un loc sigur pentru a-şi exprima sentimentele
şi nevoile lor personale.
Fetele au nevoie să li se dea o încurajare în plus pentru a discuta şi a-şi evalua
sentimentele şi nevoile mai mult decât băieţii (vezi cartea Girls’ Development: An
Overview).
7) Stabiliţi limite şi aşteptări clare.

Speranţele clare ajutată tinerii să aibă o critică personală. Mai mult de atât, în
căutarea lor pentru independenţă, adolescenţii adesea nu simt riscurile şi pericole şi de
aceea ei cer o structură şi un ghidaj în stabilirea unor limite clare. Stabiliţi limite clare
definite, dar găsiţi căi să implicaţi elevii în procesul de decizii.
8) Ajutor diferenţiat
Folosiţi activităţile din partea a treia ale acestui curriculum, Atitudini diferenţiate,
pentru dezvoltarea aprecierilor în mod diferenţiat.
9) Prevederea oportunităţilor variate în explorarea competenţei şi succesului.
Adolescenţii au nevoie să li se descopere partea pozitivă în ceea ce fac. Ei pot fi
răniţi moral şi să se autocritice, fiind vulnerabili în estimarea personală a lor. Prin urmare
ei cer frecvent oportunităţi variate spre succes şi ca meritele lor să fie recunoscute de către
alţii. Mai mult de atât adolescenţii sunt foarte toleranţi cu diferenţele dacă ei
experimentează un mediu în care abilităţi diferite sunt clar evaluate.
Genul şi conflictul
Cercetările recente indică diferenţe marcate între experienţa fetelor şi cea a

băieţilor pe parcursul adolescenţei. Aceste diferenţe de experienţă au un impact signifiant
asupra fiecărui sex generându-se anumite conflicte.
 În general băieţii răspund la conflict cu confruntări directe şi atacuri fizice, în timp
ce fetele se exilează de societate în conflictele lor.
 Partea feminină îşi focalizează conflictul mai mult la nivel intim purtându-l în
interiorul lor în timp ce partea masculină îşi distribuie conflictul la mai multe
nivele generale.
 Poate pentru că ele au o focalizare mai mult personală, fetele par mult mai isteţe
decât băieţii în rezolvarea pe căi amiabile a unui conflict. Fetele când sunt cu băieţii
au tendinţa să acţioneze cu tactici puternice mai mult decât băieţii.
 Fetele tind să aibă mai multe necazuri decât băieţii, spunând ceea ce este în mintea
lor şi rămânând verticale. Fetele sunt de asemenea mai potrivite decât băieţii să fie
lideri în luarea de decizii importante.
Dezvoltarea identităţii rasiale
Identitatea este o temă centrală a adolescenţei. Ea face parte din procesul de formare a
identităţii şi stabilizează identitatea rasială. Oricum, şcolile ca instituţii sociale tind să
reflecte şi să transmită aceste puncte de vedere şi valori ale culturii euro-americane
dominante. Aceasta creează provocări particulare pentru adolescenţii de culoare pentru că
ei formează identităţi rasiale.
La adolescenţă identitatea rasială, ca alte aspecte ale identităţii, este o fază a
explorării. Dezvoltarea identităţii rasiale se spune că începe în jurul vârstei de 6-9 ani
pentru mulţi copii. În tot acest timp aproximativ, mulţi copii încep să-şi înţeleagă rasa
(culoarea pielii), încep să înţeleagă unele probleme sofisticate despre rasă (relaţia care se
construieşte din punct de vedere social). În timpul adolescenţei, copii explorează şi
dezvoltă identităţile lor rasiale.
W.E. Cross defineşte patru stadii de bază ale identităţii rasiale pentru oamenii de
culoare. Primul stadiu este numit pre ciocnirea. Un student la acest stadiu acceptă fără
critici imaginea şi stereotipurile rasiale găsite în firul principal al culturii şi poate să-şi
nege sau să-şi devalorizeze rasa. Al doilea stadiu este intitulat ciocnirea. Acest stadiu este
al trezirii care adesea este rezultatul unui incident critic (ex. o experienţă de rasism) care
conduce studentul spre reconsiderarea şi reorganizarea gândurilor şi sentimentelor sale
despre rasă şi societate. Al treilea stadiu este intitulat scufundarea şi este caracterizat
prin îmbrăţişarea unui grup rasial. Elevii din acest stadiu idealizează grupul lor rasial şi
resping cultura dominantă. Stadiul final al identităţii rasiale este acceptarea
(identificarea). Elevii din acest stadiu simt o acceptare deplină a rasei lor în timp ce
recunosc şi apreciază celelalte moşteniri etnice şi rasiale.
Este important să observăm că descoperirea identităţii rasiale nu se sfârşeşte în
adolescenţă. Identitatea rasială poate dura în mod continuu toată viaţa. Mai mult de atât
fiecare stadiu de descoperire poate fi trăit mai mult decât o dată. Oamenii tineri şi adulţii
se pot repeta ciclic în aceste stadii de descoperire a identităţii rasiale.
Faptul că şcolile tind să promoveze valorile culturii dominante creează provocări
pentru elevii de culoare pentru că ei îşi descoperă identităţile lor rasiale. Unii adolescenţi
de culoare simt că trăiesc în două lumi: lumea albă a şcolii şi lumea cartierelor unde
locuiesc ei. Unii elevi sunt capabili să coopereze foarte bine cu aceste două lumi. Aceşti
elevi descoperă o identitate biculturală. Biculturalitatea este abilitatea de a fi simultan
într-o cultură şi într-un grup etnic din care provii. Activitatea oamenilor biculturali este
dublă şi are interacţiuni în ambele medii de cultură, adoptând obiceiuri care le permit să
facă tranziţii şi ajustări între aceste două lumi.
Unii elevi de culoare simt un confort scăzut şi se mişcă cu uşurinţă între aceste
două lumi. Unii dintre aceşti elevi pot privi şcoala ca un loc ostil şi pot chiar să-i privească
pe profesori ca agenţi de represiune. Unii elevi de culoare evită socializarea cu elevii albi şi
îşi caută relaţii de prietenie din aceeaşi rasă pentru a-şi menţine punctele de vedere
proprii. Alţi elevi de culoare răspund negativ faţă de cultura lor proprie aliniindu-se
culturii dominante, deoarece cultura lor proprie este inferioară culturii celor albi.
Profesorii şi şcolile pot să facă paşi în susţinerea adolescenţilor de culoare şi să-i

ajute în identificarea rasială. Următoarea listă descrie patru puncte de pornire.
 Micşorarea diferenţelor dintre casă şi şcoală prin crearea unor medii de cultură
care susţin culturile diferite. Să se lucreze la crearea unui program multicultural
care să reflecte rasa şi etnia elevilor tăi precum şi cosmetizarea rasială şi etnică
a marii societăţi. Programul multicultural poate să arate relaţiile elevilor cu
propriile lor culturi (vezi partea a III-a a acestui curriculum, Atitudini
diferenţiate, pentru planurile de lecţii care se adresează direct diversităţilor).
 Întărirea sistemelor de susţinere în şcoală pentru elevii de culoare, prin
programe care adună elevi din aceeaşi rasă pentru modele de roluri.
 Crearea unor echipe mici, cooperante din rase diferite pentru a încuraja
prietenii inter rasiale în şcoală. În aceste grupe, elevii din diferite medii
studiază împreună, lucrează împreună pentru un scop comun. Aceste tipuri de
grupe de învăţare permit elevilor din medii rasiale şi etnice diferite să înveţe
despre egalităţile lor.
 Dezvoltarea activităţilor extra curriculare care vor promova extinderea
prieteniilor inter rasiale şi care de asemenea vor ajuta copii de culoare să se
simtă conectaţi social în mediul şcolii.

Transformarea fetelor: O cercetare

Când membrii din Universitatea Harvard – cu proiectul intitulat
Psihologia femeilor şi transformarea fetelor – au ascultat cu atenţie vocile
fetelor preadolescente, ei au descoperit câteva fenomene izbitoare. Mai întâi,
au cercetat confidenţele unor fete documentate, curajoase, care au capacitatea
să vadă şi să numească lumea în care trăim cu exactitate. Fetele preadolescente
din diferite medii sociale, rasiale şi etnice sunt interesate de ceea ce se
întâmplă printre familii, clase şcolare şi în cultura dominantă. Mai mult de
atât, fetele până la vârsta de 11-12 ani au încredere în autoritatea lor, sunt
capabile să numească ceea ce văd şi să experimenteze cu sinceritate şi tupeu.
Dacă sunt receptive, fetele fac valuri şi rupturi în lumea din jurul lor, având
tendinţa să explodeze atunci când nu le place ceva. La această vârstă, fetele,
sunt în special afectate de un comportament nedrept şi neadecvat, cum ar fi de
exemplu modul în care oamenii se rănesc subtil reciproc prin întrerupere,
ignorare, părăsirea unei persoane sau prin chemarea altor nume.
Lovind Zidul Adolescenţei
Membrii proiectului Harvard au descoperit că la vârsta de 12-13 ani

multe fete (europene, americane, în special) încep să-şi critice părţile vitale ale
interiorului lor – sinceritatea, perspicacitatea şi furia – să se conformeze la
normele culturii pentru femei. Ce s-a întâmplat? Annie Rogers descrie fetele ca
o intrare pe un pământ îngrădit, locul dintre convenţiile societăţii despre
feminitate şi părerea fetelor despre ele însele. Deoarece trupurile fetelor încep
să se transforme din copilărie spre feminitate – de obicei în jurul vârstei de 11-
12 ani – fetele aud despre mesaje conflictuale, despre ceea ce înseamnă să fii
parte feminină. În urma lecţiilor date despre feminitate şi feminin de familiile
lor proprii şi comunitatea etnică precum şi datorită culturii lor, fetele
descoperă deodată că nu este bine să fii agresiv, nervos, dezordonat sau excesiv
de onest. Fetele învaţă că dacă ele nu caută un drum sigur oamenii vor spune
de ele că sunt urâte, dacă ele sunt mai deştepte decât băieţii din clasă nu vor
obţine o întâlnire aşa uşor, dacă nu vorbesc pe un ton anume nimeni nu le va
asculta. Zilnic, şi oriunde în jurul lor, fetele aud următorul mesaj: Coboară
vocea! Vorbeşti prea tare, eşti prea deşteaptă, ai prea mult.
Din acest puncte de vedere fetele adolescente nu trec prea uşor de
această perioadă. Fetele duc o luptă acerbă împotriva tăcerii lor. Ele luptă din
greu pentru a da o formă lumii – şi locului în care ele sunt. Dar, fără susţinerea
adulţilor în această luptă, fetele devin extrem de vulnerabile şi riscă un număr
de consecinţe negative: mese dezordonate, tentaţii de sinucidere, deziluzii în
educaţie, şcoală, diminuarea estimărilor pur personale şi depresii. Aceste
obiceiuri de apărare pot fi construite pe anumite metode de discuţie – voci pe
care adulţii vor fi forţaţi să le audă. Acesta este un punct de vedere în
dezvoltare pe care fetele adesea îl au fixat, numindu-l: deficit, deviant, un risc
mare sau un simplu risc. În această clasificare oficială, aceste denumiri pot
deveni profeţii împlinite pentru că fetele îşi găsesc resurse să fie tratate diferit.
Poate fi discutat că sănătatea psihică conţine simplul mod de a te
înţelege pe tine, pe ceilalţi şi o lume întreagă. Fetele au nevoie de conexiuni
reale ca să-şi dezvolte sănătos aceste căi de gândire. Dar să-ţi faci prietenii în
lumea adultă – să-i rogi pe alţii şi să eviţi să faci valuri cu orice preţ – pentru
aceste fete adolescente este ca un abandon al părţilor importante din ele.
Diferenţa şi dezacordul devin acum prea periculos pentru a fi riscat. Fetele
pretind că plac anumiţi oamenii în timp ce aceştia nu, şi ar trebui să fie de
acord cu alţi oameni care evită să le rănească sentimentele. Carol Gilligan face
o sumă a acestor dileme, în dezvoltarea fetelor după cum urmează:
Dacă fetele ar şti ce vor şi ce trebuie să aducă într-o relaţie ele ar fi în
conflicte cu autorităţile predominante. Dacă fetele nu ar cunoaşte ceea ce ştiu
şi nu ar înţelege relaţiile aşa cum sunt ele, ar intra în conflict cu ele însele.
Multe fete renunţă la lupta puternică pentru relaţii autentice şi sunt
convinse de idealul feminin – fiind drăguţe şi bune, calmându-şi furia, fiind
mai puţin egoiste – un mare preţ plătindu-l cu sănătatea psihică proprie.
Fetele pot explica de ce nu vorbesc – dar numai pentru un timp. Fără
suportul activ din partea adulţilor, tăcerea fetelor devine automată şi
inconştientă. Discursul fetelor din timpul adolescenţei devine adesea o
expresie care se repetă: nu ştiu, semnalând o represiune a ceea ce este prea
periculos să spună şi să cunoască în această lume.
Trupurile fetelor sunt adesea oglindite în aceste crize relaţionale: ele
adoptă o auto protecţie şi viaţa lor pare tristă şi întunecată. Fetele adolescente
tind să fie deprimate, să-şi umple stomacul şi să fie mai superficiale. Acestea se
întâmplă când fetele nu pot vorbi, nu pot cunoaşte şi nu pot gândi.
Parteneriate între fete şi adulţi
Contrar credinţelor comune, Asociaţia Universităţii Americane pentru

Femei supravieţuieşte pentru că adulţii au un impact foarte important cu fetele
adolescente şi aspiraţiile lor în comparaţie cu ceea ce fac semenii lor pentru
ele. Proiectul Harvard cercetează relaţiile dintre femei şi fete, în special
integritatea psihologică a fetelor. Multe dintre fetele care s-au expus unui
anumit curaj în timpul adolescenţei şi-au găsit un confident într-o femeie care
le-au învăţat că pot să spună ceea ce ştiu dar să nu fie caracterizate ca fiind
nebune sau rele. Uneori aceste confidente pot fi mama fetei, uneori mătuşa,
sora, profesoara sau mama celei mai bune prietene. Aceste femei nu le ascultă
doar, ci ele vorbesc despre experienţele lor proprii. Multe activităţi de
antrenare a fetelor sunt ca să reziste la stereotipul sexism şi să vadă în ele
resursele cunoaşterii, fiind remarcate de către autorităţile lor.
Fetele au nevoie de suportul şi grija adulţilor în toate zonele vieţii lor –
adulţi care se feresc de puterea şi potenţialul fetelor, precum şi de dilemele
acestor fete din timpul adolescenţei. În timp ce vocile şi viziunea fetelor sunt
pline de putere, unele femei şi bărbaţi se alătură lor, încurajându-le în discuţii.
Ne putem aştepta la aceste fete să fie inteligente, creative, puternice şi cu o
sănătate bună. De asemenea putem lucra la anumite medii create ca să susţină
această rezistenţă fizică a fetelor. Putem să creăm case şi medii şcolare care să
susţină lupta fetelor.
Resurse suplimentare:
Beauboeuf- Lafontant, Tamara and D. Smith Augustine. Facing Racism in Education.

Cambridge, MA: Harvard Educational Review, 1996
DElpit, Lisa D. Other Peoples’ Children: Cultural Conflict in the Classroom, New York:
New Press, 1995
Duvall, Lynn. Respecting Our Differences: A Guide to Getting Along in a Changing World.
Minneapolis, MN: Free Spirit, 1994.
Hollins, E.R. and J.E King. Teaching Diverse Populations: Formulating a Knowledge
Base. Albany, NY: SUNY Press, 1994
Hopsons, Darlene Powell. Different and Wonderful: Raising Black Children in a Race-
conscious Society. New York: Simon & Schuster, 1992
Mathias, Barbara and Mary Ann Frengh. 40 Ways to Raise a Nonracist Child. New York:
HarperPerennial, 1996
Nieto, Sonia. Affirming Diversity: The Sociopolitical Context of Multicultural Education.

White Plains, NY: Longman Publishers, 1996
Weis, L. And M. Fine (ed.). Beyond Silenced Voices: Class, Race, and Gebder in United
States Schools. Albany, NY: SUNY Press, 1993.
p. 382
Urmează Endnotes 2p şi About the author, 1 p.

Conflict Ul

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conflict Ul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

William J.

Am verificat pînă la p 20. Traducere utilizabilă, dar cu precauţii. Are multe

Conflict Resolution in the Middle School

ESR (Educators for Social Responsibility)

Organizarea acestui ghid (program)

Soluţionarea conflictelor în şcoala gimnazială este împărţită în:

Partea II. Activitatea „victorie-victorie” este compusă de lecţiile de la 14-21.

Părţile I, II şi III se termină fiecare cu un grup de lecţii numite “Extinderea

Partea III. „Confruntarea cu diferenţele” ajută alevii să înţeleagă mai bine

Partea IV. „Introducerea în programa standard” descrie cum să întăreşti

Modelul de clasă paşnică

Această programă se bazează pe un model folosit în toate materialele rezolvării

Bateria de instrumente pentru rezolvarea conflictelor

Rezolvarea conflictelor în şcoala gimnazială foloseşte o schemă organizaţională

Opţiuni pentru lecţii

Lecţiile au fost create cu două tipuri/abordări de predare. Va trebui să hotărâţi pe

Metoda workshop-ului construieşte comunitatea în clasă şi odată obişnuiţi cu asta,

Metoda lecţiei standard

Cea de a doua opţiune este metoda lecţiei standard care urmăreşte:

Alegerea nivelului potrivit

Toate activităţile şi materialele acestui ghid sunt etichetate cu nivelul A, nivelul B,

Lecţiile în Rezolvarea conflictelor în scoala gimnazială pot fi implementate ca

Timpul / incadrarea în timp

Jocul de rol şi studii de caz

Punerea în aplicare a programei

O descrire a fiecărei metode împreună cu prezentarea punctelor tari, respectiv

Denumire şi Avantaje Limite

Abordarea echipei - Liderul încearcă să -Liderul trebuie să sacrifice

Blocul central - Fiecare elev este expus la - Nu toţi profesorii

Educaţia sănătăţii - Fiecare elev este expus la -Planul de sănătate este

Pregătirea pentru implementarea acestui curriculum

Un ghid de trei minute al rezolvării conflictelor

Înainte de a începe predarea acestui curriculum

Limitele rezolvării conflictelor în şcoala gimnazială

Crearea unui mediu prielnic în clasă pentru predarea rezolvării conflictelor

Este posibil ca elevii să nu fi experimentat activităţi ca cele din „Rezolvarea

În aranjarea mediului fizic în clasa mea:

Dezvoltarea susţinerii din partea personalului didactic

Agenda pentru o şedinţă cu cadrele didactice pentru a explica

1. Explicaţi „metoda Workshop” (3 minute)

Referitor la stres în discutarea rezolvării conflictuale în şcoala gimnazială cu colegii tăi:

Exemplu de MEMO introductiv pentru cadrele didactice

Informarea părinţilor despre „Rezolvarea conflictelor în şcoala

Exemplu de scrisoare pentru părinţi

Evaluarea performanţelor elevilor

Realizarea obiectivelor. Toate lecţiile de tehnici din lista de obiective a

Evaluarea portofoliului. Portofoliile sunt colecţii de lucrări ale elevilor din

Expoziţii. Afişe. Performanţe. Punând elevii să creeze o expoziţie publică a

Observaţia şi aprecierea anecdotică. Evaluarea anecdotică poate fi

Încurajarea autoevaluării. Autoevaluarea este o adăugire valoroasă pentru

Exemplu de întrebări de autoevaluare

CAPITOLUL 1 – PENTRU ÎNCEPUT …

Obiective: Elevii vor fi capabili să:

Instrumente: Identificarea Conflictului, Şirul Părerilor

Timp necesar: O oră de clasă (minim 40 minute), în funcţie de activităţile adiţionale

Nivel: A/B/C Recapitularea agendei şi vocabularului

Nivel: A/B/C Definirea conflictului şi introducerea în capitol

Nivel: A/B/C Stabilirea regulilor

Nivel: A/B/C Şirul Părerilor

Nivel: A/B/C Încheierea (Opţional)

Lecţia pe scurt: Elevii contribuie cu propriile definiţii ale conflictului pe măsură ce

Obiective: Elevii vor fi capabili să:

Instrumente: Identificarea Conflictului

Timp necesar: O oră de clasă (minim 40 minute), în funcţie de activităţile adiţionale

Fire-ai tu de $&%@!$#%*&$!!! (spuneţi blinki, blank, blank)