CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ A UNEI FACULTĂŢI DE

INGINERIE ÎNTR-O UNIVERSITATE CLASICĂ

Dan-Maniu DUŞE1 Carmen Sonia DUŞE2

Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, România

“Cultura nu se moşteneşte ci se învaţă. Ea apare nu din gene, ci din

interacţiunile individului cu mediul. Cultura este deosebită de natura
umană, precum şi de personalitatea individului”
(Geert Hofstede)

1
prof. univ., doctor în ştiinţe inginereşti, catedra TCM, Facultatea de Inginerie, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu dan-maniu.duse@ulbsibiu.ro
2
prof. univ., doctor în management, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
carmen.duse@ulbsibiu.ro

“Lucian Blaga” University of Sibiu, Romania 1

  Ritualuri şi ceremonii
 Modele - de trecere
 Simboluri şi lozinci comportamentale - de întărire
- de integrare
- de reînnoire Caracteristici instituţionale
renewal
 Jargon
 Mituri şi eroi
Facultatea de Inginerie
 Politici de dezvoltare
 Curriculum
 Norme
 Valori
 M.R.U.
 Relaţii comunitare
 Credinţe
 Reprezentări
 Înţelesuri Universitatea clasică

“Lucian Blaga” University of Sibiu, Romania 2

Obiectiv principal: identificarea trăsăturilor specifice culturii şcolii de inginerie

 Cum susţine cultura organizaţională măsurile de reformă din învăţământul superior ?

 Care dintre aceste valori, reprezentări, credinţe pot să permită schimbarea în educaţie ?
 Care dintre valorile, reprezentările, normele, credinţele etc. organizaţiei pot să
constituie baza pentru “societatea cunoaşterii” ?
 Care dintre elementele culturii organizaţionale ale facultăţii sunt contrare celor
dominante în celelalte organizaţii de educaţie naţionale ?
 Cum putem schimba cultura organizaţională, pentru a facilita atât dezvoltarea societăţii
cunoaşterii cât şi alinierea la cerinţele actuale educaţionale europene ?

!
Cantonarea facultăţilor şi a culturilor lor pe coordonate anacronice:
• limitează oferta educaţională
• blochează schimbarea, dezvoltarea şi creşterea organizaţiei
• generează consecinţe negative în dezvoltarea tinerilor studioşi şi a facultăţii

“Lucian Blaga” University of Sibiu, Romania 3

(i) Cercetarea a făcut apel la studiul de caz

 Observarea directă a mediului universitar şi comportamentul partenerilor

educaţionali

 Chestionarul – au fost aplicate două tipuri de chestionare, celor din interiorul şi

exteriorul facultăţii;

 Analiza documentelor legate de procesul de învăţământ şi referitoare la

activitatea curentă a facultăţii.

(ii) Cercetarea a căutat să surprindă

 dimensiunile culturale actuale

 factorii care pot influenţa menţinerea şi schimbarea pe diferite orizonturi de timp

“Lucian Blaga” University of Sibiu, Romania 4

Distanţa faţă de putere:

arată măsura în care universitarii aşteaptă şi acceptă ca puterea să fie inegal distribuită. O
distanţă mare faţă de putere trădează preponderenţa şi preferinţa pentru stilurile autoritare de
management, opiniile managerilor fiind ascultate în mod necritic, doar în virtutea autorităţii
formale cu care aceştia sunt investiţi.

A rezultat “tendinţa de distanţare faţă de putere” cu următoarele interpretări:

(1) membrii organizaţiei au sentimentul că folosirea puterii poate să trimfe asupra dreptăţii:
oricine deţine puterea este drept şi bun!

(2) angajaţii chestionaţi consideră că stilul de conducere practicat este unul cu accente pe
autoritate. Specific acestuia este delegarea de sarcini, şi nu de competenţe şi responsabilităţi.

(3) în procesul de comunicare predomină aspecte formale, fiind destul de rare discuţiile in-
formale între manageri şi subordonaţi. Angajaţii aşteaptă de cele mai multe ori să li se spună ce
să facă şi acceptă foarte greu să fie implicaţi în acţiuni care atrag responsabilităţi suplimentare,
mai ales dacă în prealabil nu au fost informaţi direct de către şeful lor.

“Lucian Blaga” University of Sibiu, Romania 5

Individualism-colectivism:
se referă la predominarea intereselor individuale faţă de cele de grup, respectiv a celor de grup
faţă de cele individuale
Punctajul evidentiaza “orientarea spre individualism” având urmatoarele posibile interpretari:

1. legăturile dintre membrii facultăţii sunt destul de slabe ca şi intensitate şi se manifestă în

grupuri mici, în sfera informală.
2. dimensiunea participativă a activităţii este destul de redusă, că deciziile administrative sunt
doar de competenţa şefilor, subordonaţii trebuie să le execute, ei fiind implicaţi în analize şi
dezbateri doar dacă şefii lor direcţi consideră necesară o astfel de intervenţie
3. de cele mai multe ori şefii solicită informaţii şi iau singuri deciziile.
4. managerul într-o societate individualistă este managerul indivizilor, manager autocrat, iar
“sarcina” este mai importantă decât “relaţia”.
5. comunicarea în cadrul colectivului este redusă la conversaţiile sociale, chiar şi “comunicarea”
cu studenţii tinde către minim.
6. o caracteristică a culturilor individualiste o constituie faptul că există o “loialitate mică faţă de
grup”, acesta fiind acceptat doar atât timp cât interesele individului sunt promovate.

“Lucian Blaga” University of Sibiu, Romania 6

Masculinitate-feminitate:

dimensiune care se referă la valoarea socială mai mare acordată aroganţei în cadrul culturilor
masculine, sau dimpotrivă, sensibilităţii şi modestiei, în culturile feminine.

Punctajul evidenţiază “tendinţe spre masculinitate” cu următoarele judecăţi de valoare confirmate:

- profesiunea inginerească este una aparţinând predominant bărbaţilor

- criteriile de evaluare a profesorilor diferă în culturile masculine şi feminine; în cazul culturii
masculine strălucirea şi reputaţia academică a profesorilor sunt factorii dominanţi (ex.: Facultatea
de Inginerie, Facultatea de Medicină)
- în societăţile de tip masculin, femeile predau în special copiilor mai mici, iar bărbaţii predau în
universităţi (Facultatea de Inginerie vs. Facultatea de Litere şi Arte)

Valorile dominante în societate pentru cultura masculină sunt succesul material şi prosperitatea,
banii şi lucrurile, ordinea şi rigoarea.

- În percepţia cadrelor didactice externe, în Facultatea de Inginerie există şi elemente ale culturii
feminine!

“Lucian Blaga” University of Sibiu, Romania 7

Evitarea incertitudinii:
indică modul în care membrii unei culturi se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau
necunoscute.

În cultura Facultăţii de Inginerie, evitarea incertitudinii este prezentă, nevoia de reguli

este mare, este emoţională!
Managementul practicat era tot timpul pus sub semnul îndoielii şi criticii, pentru că nu
satisfăcea evitarea incertitudinii pe care o cereau cu impetuozitate inginerii.
Acea nevoie de respectare a regulilor, care face parte din logica oricărui tehnocrat, era adesea
încălcată, după principiul că regulile sunt făcute de oameni, deci tot în funcţie de oameni
trebuie schimbate.
Paradoxal, pentru colectivul ingineresc au existat multe avantaje, chiar dacă logica formală a
inginerilor părea să le infirme:
• promovări timpurii (la excepţional)
• cuprinderea în programe naţionale şi internaţionale
• deschiderea mai mare pentru valorificarea experienţei inginereşti la celelalte facultăţi ale
universităţii
Managementul de top a reflectat, mai mult decât s-ar fi crezut, pregnant, universitatea
clasică cu laturile ei socio-umane

“Lucian Blaga” University of Sibiu, Romania 8

Setul de valori fundamentale
(i) Ordinea
- “Evitarea incertitudinii” şi “distanţa mare faţă de putere” sunt factorii care reclamă o
mare nevoie de ordine;
- Formarea inginerească este una care impune o algoritmizare şi o succesiune logică a
activităţilor desfăşurate;
- Tipul de societate in care s-au format cadrele didactice actuale (responsabilităţi asumate
de către stat, nu existau probleme sociale vizibile, imaginea unei ordini binefăcătoare)

(ii) Învăţarea
(iii) Succesul personal
Cultura organizaţională a Facultăţii de Inginerie se caracterizează prin:
- distanţă mare faţă de putere;
- cultură mai mult individualistă;
- tendinţă spre masculinitate;
- grad mare de evitare a incertitudinii.

“Lucian Blaga” University of Sibiu, Romania 9

Politica de dezvoltare a facultăţii

(1) Este la dispoziţia conducătorilor aleşi! (formarea şi alegerea de conducători cu educaţie

managerială). Politica de dezvoltare a Facultăţii de Inginerie tinde să fie una personală, diferită
de cea a universităţii (personalitatea conducătorilor, eterogenitatea facultăţilor specific unei
universitati clasice)

(2) reguli ferme în activitatea educaţională, însoţite de răspunsuri corecte şi sloganuri de tipul
“profesorii trebuie să aibă răspuns la orice întrebare” (simptome ale “culturii rutinei”)

(3) atitudine şi implicare insuficientă în construcţia carierei studentului, în ghidarea tânărului pe

linia profesionalizării, (efect - abandonul şi întârzierea finalizării studiilor);

(4) dificultăţi de integrare a procesului de la Bologna prin acceptarea şi recunoaşterea studiilor

în mobilităţi externe;

(5) lipsa de comunicare (rezultată din dimensiunea individualistă a culturii) într-o lume a
integrării şi a globalizării (handicap pentru politica şi strategiile de schimbare curriculară)

(6) colectivismul unei universităţi clasice pune în dificultate comunicarea şi relaţionarea cu o

facultate caracterizată prin individualism, cum este caracterizată, astăzi, Facultatea de
Inginerie.
“Lucian Blaga” University of Sibiu, Romania 10
Curriculum (proiectare/dezvoltare/evaluare)

(1) Factori de influenţă: criteriile şi standardele CNEAA (80%), grupul de interese din Consiliul
Facultăţii, influenţele universităţii;

(2) Programele analitice, adevăratele “gene curriculare” devin “nemuritoare, veşnice” în absenţa
unui management dinamic şi participativ. Ele se înnoiesc foarte greu, cu atât mai mult cu cât acest
lucru este specific unei culturi colectiviste, contrar celei existente în facultate, la ora actuală.

(3) Necesitatea “împrospătării” cunoştinţelor pedagogice şi metodice, deoarece succesul procesului

didactic este în bună parte condiţionat de modalitatea de transmitere a cunoştinţelor şi alternanţa
metodelor didactice folosite.
Finlanda se află pe locul întâi la evaluarea pe baza competenţelor realizată la Pisa

(4) Evaluarea realizată in Facultatea de Inginerie este, într-o mare proporţie, standardizată, bazată,
în cele mai multe cazuri pe reproducere şi mai puţin pe combinare, pe aplicare: probe scrise,
baterii de teste, lipsa evaluarii formării profesionale.

“Societatea modernă ne cere profesionişti creativi, imaginativi, cu abilităţi de comunicare şi

muncă în echipa, evaluarea tradiţională sapă la temelia unei performanţe reale”

“Lucian Blaga” University of Sibiu, Romania 11

Relaţiile comunitare

“Comunitatea locală susţine facultatea, asigurând sprijin pentru contacte cu diverşi agenţi
economici sau firme transnaţionale, de natură să creeze o piaţă a cererii de muncă”

(1) Facultatea de Inginerie contribuie decisiv la aducerea firmelor transnaţionale la Sibiu

(pepinieră de licenţiaţi, curriculum, posibilităţi de specializare conform nevoilor)!

(2) Facultatea dezvoltă laboratoare educaţionale în companii!

(3) Există încă o relaţie neconvingătoare, firavă cu liceele sibiene, care încă nu sunt convinse
şi manifestă dezinteres faţă de revigorarea învăţământului tehnic;

(4) Se manifestă o relaţie slabă cu Consiliul Local de Dezvoltare, concretizată printr-o slabă
promovare a ideii de pregătire tehnică de specialitate în învăţământul secundar.

“Lucian Blaga” University of Sibiu, Romania 12

Managementul resurselor umane
Promovarea resurselor umane stă sub semnul masculinităţii şi al certitudinii!

1) “Un grad de ocupare a posturilor didactice superioare foarte ridicat, chiar o inflaţie, fapt
care produce şi distorsiuni cultural organizaţionale, prin anularea şi alungarea “eroilor” cel
puţin prin pensionări timpurii.

2) “Atitudine pozitivă dar individuală faţă de competiţia contractuală (contracte, granturi etc.)
aducătoare de câştiguri, de recunoaştere profesională, de rezultate deosebite.”

3) “Aplicarea sistemelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale. Adeseori însă

acestea au “analizat” evaluarea atunci când aspectele cantitative ale evaluării au fost
predominante.”

“Lucian Blaga” University of Sibiu, Romania 13