Probleme rezolvate

1. Fie (A, +, ⋅ ) un inel astfel încât ∀ x∈A, x3 − x2∈Z(A).

Demonstraţi că inelul este comutativ.
Soluţie: Avem ∀ x∈A, x3 − x2∈Z(A) (1)
x ← −x în (1) ⇒ ∀ x∈A, −x3 − x2∈Z(A) (2)
(1) − (2) şi (1) + (2) ⇒ ∀ x∈A, 2⋅x3, 2⋅x2∈Z(A) (3)
(1) ( 3) − (1)
x ← x+1 ⇒ ∀ x∈A, (x+1)3 − (x+1)2∈Z(A) ⇒ ∀ x∈A, x3 + x∈Z(A) ⇒
⇒ ∀ x∈A, x2 − x∈Z(A) (4)
1A fiind endomorfism surjectiv al grupului (A, + ), relaţia (4) este chiar ipoteza
teoremei lui Mac Hale, deci inelul este comutativ.

2. Fie n ≥ 2 şi G = U(Zn). Dacă ∀ x∈G, x−1 = x ,

a) demonstraţi că ord(G) este o putere a lui 2.
b) determinaţi numărul n.

Solutie: Punctul a) rezultă din propoziţia 2.1.9.

b) Conform punctului a), există k∈N astfel încât ord(G) = ϕ(n) = 2k.
Fie n = p1α1 ⋅ p α2 2 ⋅ ⋅ ⋅ p αt t , cu p1 < p2 < ... < pt numere prime.
ϕ(n) = p1α1 −1 ⋅ p α2 2 −1 ⋅ ⋅ ⋅ p αt t −1 ⋅(p1−1)(p2−1)⋅...⋅(pt−1) = 2k, de unde rezultă că p1 =
2, α2 = α3 = ... = αt = 1 şi pi = 2 si +1, pentru i∈{2, 3, ..., t}. Deci n =
2 α1 ⋅p2⋅…⋅pt.
Atunci existã izomorfismul de inele f : Zn → Zp× Zp2 × ...× Zpt , f( x̂ ) = ( x̂ , x̂ ,
..., x̂ ) unde p = 2 α1 şi p2 < ... < pt sunt numere prime impare
Evident, pentru i ≥ 2, x̂ de pe locul i este clasa lui x în Z pi şi clasa lui x în
Zp, pentru i = 1.
Cum x̂ 2 = 1, ∀ x∈G, avem că f( x̂ 2) = ( x̂ 2, x̂ 2, ..., x̂ 2) = f(1̂ ) = (1̂ ,1̂ ,...,1̂ ),
adicã x̂ 2 = 1$ în Z pi .
Elementelor inversabile din Zn le corespund n-upluri de elemente inversabile
din Zp× Zp2 × ...× Zpt şi reciproc.
Cum (2, pi) = 1, rezultă că 2̂ ∈U( Z pi ), ∀ i∈{2, ..., t}.
Elementul (1̂ , 2̂ , 2̂ , ..., 2̂ ) este inversabil în Zp× Zp2 × ...× Zpt şi deci există
x̂ ∈U(Zn) astfel încât f( x̂ ) = (1̂ , 2̂ , 2̂ , ..., 2̂ ). Aşadar, conform argumentaţiei
de mai înainte, 2̂ 2 = 1̂ în Z pi şi în concluzie, pi = 3, ∀ i∈{2, ..., t}.
Aceasta implică t = 2, pentru că factorii primi din descompunerea lui n au fost
luaţi distincţi.
Deci n = 2 α1 ⋅ 3β1 , cu β1 ≥ 0. Cum (5, n) = 1, rezultă că 5̂ ∈U(Zn) şi deci 5̂ 2 =1̂
în Zn, ceea ce implică n / 24 şi deci n∈{2, 3, 4, 6, 8, 12, 24} şi toate aceste
valori verifică enunţul.
3. Să se arate că produsul elementelor diferite de zero ale unui corp
finit abelian este egal cu −1.

Solutie: Este cunoscut următorul rezultat fundamental:

Teorema Orice corp finit este comutativ.
Această teoremă, deşi cu o demonstraţie care depăşeşte programa de
liceu, simplifică multe probleme. În cazul de faţă, se poate renunţa la condiţia
de comutativitate din ipoteză.
Fie (K, +, ⋅ ) corpul finit cu care lucrăm. Atunci (K*, ⋅ ) este grup finit şi
produsul elementelor sale este egal cu produsul elementelor sale de ordin ≤ 2
(conform problemei P.1.3.1.) .
Căutăm aşadar eventualele elemente de ordin 2 ale lui (K*, ⋅ ).
Fie x∈K* astfel încât x2 = 1. Atunci (x−1)(x+1) = 0 şi cum corpul K
nu are divizori ai lui zero, avem că x−1 = 0 sau x+1 = 0.
Deci singurul element de ordin 2 al lui K este x = −1 şi în consecinţă,
produsul tuturor elementelor nenule ale lui K este egal cu −1.

4. Fie (A, +, ⋅ ) un inel cu 5 elemente. Să se arate că 5 e cel mai mic

număr n∈N*, astfel încât 11+42
1 + ⋅43
4 + 1 = 0 şi să se demonstreze că A este
⋅ ⋅4
n ori
comutativ.

Soluţie: (A, + ) este un grup de ordinul 5 şi din teorema lui Lagrange rezultă că
ord(1) / 5. Cum ord(1) > 1, rezultă că ord(1) = 5 şi deci (A, + ) este grup ciclic
generat de 1. Elementele 0 şi 1 comută cu toate celelalte.
Fie x, y∈A \ {0, 1}, x = 11+42
1 + ⋅ 43
⋅ ⋅ + 1 şi y = 11
+42
1 + ⋅ 43
⋅ ⋅ + 1 . Avem atunci:
k ori t ori

+42
xy = ( 11 1 + ⋅ 43
⋅ ⋅ + 1 )⋅( 11
+42
1 + ⋅ 43
⋅ ⋅ + 1 )= 11
+42
1 + ⋅ 43
⋅ ⋅ + 1 =( 11
+42
1 + ⋅ 43
⋅ ⋅ + 1 )⋅( 11
+42
1 + ⋅ 43
⋅ ⋅ + 1 )=
k ori t ori k ⋅t ori t ori k ori
yx
şi deci inelul A este comutativ.