04 - Lucrare de Laborator - METAL SPRAYING 1 PDF

S-ar putea să vă placă și

Sunteți pe pagina 1din 10

FABRICAREA MATRIŢELOR PRIN PULVERIZARE DE METAL

TOPIT (METAL SPRAYING) ŞI INJECTAREA MODELELOR DIN


PLASTIC ÎN MATRIŢE UTILIZÂND MAŞINA DE INJECTAT MASE
PLASTICE MCP 100 KSA

1. OBIECTUL LUCRĂRII

Scopul principal al lucrării este cunoaşterea teoretică şi experimentală a tehnologiei de


fabricare a matriţelor prin pulverizare de metal topit (metal spraying), respectiv a tehnologiei de
injectare a pieselor din material plastic utilizând acest tip de matriţe.

2. CONSIDERAŢII GENERALE
2.1. Pulverizare de metal topit.

Acest procedeu de acoperire a unui model RP prin pulverizare de metal topit este unul din
cele mai utilizate metode de fabricare a sculelor flexibile.
Aplicarea stratului de metal se face cu o grosime de circa 2 mm. In continuare, spatele
acestei cruste metalice obţinute, se umple cu răşini epoxidice. Alegerea unuia sau altuia din cele
câteva procedee diferite de pulverizare metalică cunoscute în prezent, depinde de materialul
modelului RP utilizat şi deasemenea de aliajul metalic folosit.

Este important ca temperatura modelului RP să se menţină cât mai scăzută posibil în timpul
acoperirii prin pulverizare cu metal topit. Dacă se depăşeşte rezistenţa termică a materialului
modelului RP, atunci este grav afectată precizia sculei care se va obţine.
Cele mai utilizate tehnici de pulverizare de metal topit folosesc aliaje cu puncte scăzute de
topire cum ar fi cele pe bază de cositor şi plumb. Se utilizează un pistol de pulverizare similar
celui utilizat la vopsire.
Materialul metalic utilizat este sub formă de sîrmă, care este alimentat prin pistol, unde este
topit prin arc electric. Tot acolo este introdus un gaz comprimat (printr-un furtun, de la un
compresor), care atomizează metalul topit şi îl aruncă sub formă de spray, peste modelul RP.
Cu cât este mai ridicată temperatura de topire a metalului utilizat, cu atât mai greu este de
menţinut modelul RP la o temperatură scăzută. De aceea este dificil să se pulverizeze peste modele
RP, aliaje pe bază de zinc sau aluminiu. Este posibil să se depună cu spray metalic peste modele
RP şi aliaje cu temperaturi ridicate de topire, dar pentru aceasta este necesară puţin mai multă
creativitate.
O astfel de tehnică ar fi cea de acoperiri metalice prin depuneri electrolitice. Odată ce
modelul RP a fost acoperit cu un strat subţire metalic, acest strat va asigura transmiterea rapidă a
căldurii de-a lungul suprafeţei.
O altă metodă este aceea de depunere de spray metalic în mai multe etape. Într-o primă
1
etapă se pulverizează aliaje uşor fuzibile peste modelul RP. În continuare se înlătură modelul RP,
după care apoi se pot depune prin spray metalic şi aliaje cu temperaturi mai ridicate de topire, în
cavitatea metalică formată în etapa anterioară. Evident este posibil să se continue această
procedură, mergând în sus pe scala temperaturii. Din păcate, repetând această procedură, creşte
prea mult costul obţinerii unor astfel de scule şi deasemenea apare riscul ca unele detalii fine ale
modelului RP, să nu mai poată fi reproduse cu fidelitate.
Ceea ce este greu de evitat în cazul fabricării sculelor prin pulverizare de metal topit, sunt
tensiunile interne. Există deja metode de contracarare a acestui efect, însă acestea măresc timpul
de fabricare.
Depunerile prin spray metalic se folosesc deseori la modele de gabarit mare care au
suprafeţe curbe complexe. Dacă acestea au însă şi ceva canale înguste sau găuri de diametru mic,
atunci acestea pot reprezenta serioase dificultăţi. În astfel de situaţii se pot fabrica din alamă sau
bronz nişte miezuri sau inserţii pentru aceste trăsături speciale ale piesei. Aceste inserţii se
poziţionează pe/în model şi apoi se depune spray metalic în jurul lor. După ce se va înlătura
modelul RP, aceste inserţii vor rămâne fixate în crusta metalică. Inserţiile de alamă sunt mai tari
decât însăşi crusta metalică.

Sculele şi matriţele obţinute prin depunere de spray metalic se pot utiliza pentru fabricarea
unor serii de piese de circa 1000-5000 piese, în funcţie de proces, de materialele utilizate, de
complexitatea pieselor şi fineţea detaliilor.
Forţele de strângere necesare fixării şi presiunile utilizate la injecţia de mase plastice sunt
evident mai reduse decât cele ce se folosesc în cazul utilizării matriţelor din oţel sau aluminiu. Din
această cauză, pot apare uneori efecte negative asupra pieselor fabricate prin injecţie de mase
plastice în matrite flexibile.
Conductivitatea termică a sculelor fabricate prin depunere de spray metalic este în general
mai mică decât a celor fabricate prin aşchiere, din oţel sau aluminiu. Aceste lucru ar putea afecta
din nou, unele proprietăţi mecanice ale pieselor fabricate ulterior.

2.2. Depunere prin pulverizare cu metal topit

Sculele şi matriţele fabricate prin pulverizare de metal topit sunt folosite cu succes în multe
aplicaţii, inclusiv deformările plastice la rece, injecţia de mase plastice, turnarea sub presiune,
turnare cu modele uşor fuzibile etc.

Se pot fabrica astfel piese dintr-o mare varietate de materiale cum ar fi polipropilenă, ABS,
poliamidă, precum şi din materiale care sunt considerate dificile cum ar fi materialele compozite.

Durabilitatea sculelor acoperite cu metal pulverizat depinde de câţiva factori şi anume:

• Cu cât scula sau matriţa este mai complexă şi are mai multe detalii fine, cu atât
durabilitatea va fi mai mică. Se pot folosi inserţii de aluminiu şi bronz, acolo unde piesa are canale
adânci sau detalii fine. Aceasta creşte durabilitatea matriţelor acoperite cu spray metalic, asigurând
o mai bună calitate a pieselor ce se vor fabrica cu aceste scule;

2
• vâscozitate şi o temperatură scăzută a materialului injectat vor mări durabilitatea matriţelor
respective. Seria de fabricaţie ce se poate obţine cu un set de matriţe acoperite prin spray metalic
poate fi foarte variată. Poate fi scăzută, de 25...250 pentru polipropilenă, sau ridicată, de 1800
...2500, pentru ABS. Durabilitatea matriţelor poate fi îmbunătătiţă prin evitarea şocurilor termice
ale acestora. Pentru aceasta se recomandă ca, la prima utilizare, sculele să fie încălzite lent până la
temperatura de lucru după care procesul poate continua fără întreruperi;
• Operatorul are un rol foarte important în determinarea durabilităţii sculelor acoperite
metalic. Ele trebuie manipulate cu grijă, deoarece nu sunt la fel de robuste ca cele din oţel sau
aluminiu. Trebuie reduse forţele de strâgere la fixare pentru a evita strivirea.

În dotarea laboratorului de Rapid Prototyping de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca,


există două tipuri de materiale de metalizat : MCP 150 şi MCP 200. Coaja pentru matriţele
realizate este din MCP 150, care este un material fragil, sfărâmicios, oferă o mai bună
prelucrabilitate în vederea lustruirii, are un grad de acoperire mai bun şi mai rapid decât MCP 200,
iar temperatura de lucru este 250oC.

Într-o primă etapă s-a urmărit doar metalizarea propriuzisă, copierea fidelă a modelului şi
rigidizarea cojii obţinute. Doar după ce aceste cerinţe au fost satisfăcute, s-au analizat probleme de
material de depus, tehnologia de depunere, răcirea matriţei şi durabilitatea acesteia.

Trebuie menţionat faptul că metalizarea cu metal topit se realizează într-o singură etapă de
lucru, în caz contrar existând pericolul oxidării straturilor, ceea ce duce automat la compromiterea
matriţei. Pe lângă acest lucru se are în vedere în timpul prelucrării distanţa dintre pistolul de
metalizat (Spray Gun) (fig.1) şi zona de lucru, care este undeva în jur de 200 mm. Modelul se
întoarce în toate direcţiile, astfel încât să fie acoperite cu metal topit toate zonele din jurul
modelului. Primele straturi se aplică mai subţiri, tocmai pentru a umple şi a acoperii toate
microasperităţile, sau elementele fine de detaliu.

Fig. 1. Pistolul de metalizat (Spray Gun)

3
2.3. Prezentarea echipamentului de injectat mase plastice

MAŞINA DE INJECTAT MCP 100 KSA

Injecţia pieselor din mase plastice în matriţa fabricată prin metal spraying se realizează
folosind o maşină specială de injectat MCP 100 KSA, figura 2, aflată în laboratorul RP din cadrul
UTCN, care este uşor de manevrat, nefiind necesară o pregătire de specialitate în vederea punerii
în funcţiune. Are cost redus, este robustă, e uşor de instalat, are ca spaţiu de lucru o suprafaţă de
mărimea unui cub cu latura de 150 mm şi accesul spre matriţa de injectat este uşor.

Fig. 2. Maşina de injectat MCP 100 KSA ;

Date tehnice ale masini de injectat MCP 100 KSA:


- tipul maşinii : 100 KSA
- volum de injecţie : 100 grame
- forţa de acţionare a pistonului : 200 kN
- alimentare cu energie electrică : 220 V / 240 V
- aer comprimat : 6 bari (max. 8 bari)
- capacitate de încălzire: 1.8 KW
- temperatura de lucru: 20oC – 350oC
Maşina are atât ciclu de funcţionare automat, cât şi manual, în ambele cazuri trebuind
stabilite presiunea de injecţie, timpul de menţinere şi temperatura de încălzire a materialului de
injectat. Trebuie menţionat faptul că pentru acest tip de maşină de injectat, duza de injecţie trebuie
să fie în planul de separaţie.
Sistemul de fixare al matriţei în maşină se realizează prin intermediul a două flanşe, una
fixă iar cealaltă mobilă, injecţia propriuzisă realizându-se vertical. Trebuie luată în considerare
forţa de strângere între flanşe, pentru că dacă aceasta este prea mare, se poate fisura matriţa, iar
dacă este prea mică, în timpul injecţiei de mase plastice riscăm ca matriţa să se deschidă.

4
Este indicat ca înainte de prima injecţie de mase plastice, matriţa să fie încălziă lent până la
temperatura de lucru, astfel şocul termic fiind redus, îmbunătăţindu-se durabilitatea matriţei. De
asemenea, trebuie avută în vedere şi vâscozitatea şi temperatura materialului de injectat.

3. FABRICAREA MATRIŢELOR ACOPERITE PRIN PULVERIZARE DE METAL


TOPIT (METAL SPRAYING)

Tehnologia de fabricare a unei matriţe prin Metal Spraying urmăreşte câteva etape, şi
anume: figura 3. a, b, c, d, e, f, g

-Se porneşte de la un model 3D care trebuie


pregătit, pentru că matriţa ce va rezulta va fi
o replică fidelă a modelului master.
-Modelul este poziţionat la nivelul unui plan
a) de separaţie astfel încât să se poată depune
spray metalic pentru prima jumătate a
matriţei.

- În continuare se depune prin pulverizare


un strat metalic de circa 0.5-2 mm grosime,
într-o singură sesiune de lucru, pentru a nu
b) apărea oxidarea între straturi, ceea ce ar
putea duce ulterior la exfolierea acestora.

- Pe partea posterioară stratului metalizat se


depune un material de suport, în general o
răşină epoxidică. La început răşina se
c) depune prin vopsire pentru a asigura
umplerea completă a cavităţilor, după care
se toarnă răşina respectivă, până se obţine
grosimea necesară.

5
- După ce s-a turnat spatele matriţei aceasta
d) se prelucrează (prin frezare) pentru a
asigura planeitatea.
-Prima semimatriţă este realizată.

- Se întoarce pachetul cu 180o, procedeele


e) se reiau şi se metalizează din nou, de
această dată pe partea care a fost plan de
separare.

-Se toarnă răşina epoxidică, în care putem


să mai adăugăm nişte granule de aluminiu
pentru armare dar şi pentru a mări
f) conductivitatea termică.
-Se poate prevedea în această etapă şi o
reţea de canale sau ţevi pentru răcirea cu
apă.

-Matriţa în stadiul final.


- Se înlătură modelul master, se asamblează
g) cele două semimatriţe pentru fabricarea prin
turnare sub vid sau prin injecţie a pieselor
din materialul plastic dorit.

Fig. 3.Tehnologia de fabricare prin Metal Spraying;

Materialul de suport este un amalgam realizat din două răşini poliesterice:

MCP casting resign comp 1 şi MCP casting resign comp 2, întăritor, pudră de aluminiu şi granule
de aluminiu. Toate aceste materiale, trebuie amestecate într-o anumită cantitate şi anumită ordine.
Elementul de la care se pleacă, este volumul cutiei care trebuie umplut. Astfel, 5% trebuie să-l
ocupe componentul 1, 10%- componentul 2, 3%- întăritor, 15%- pudră de aluminiu, iar restul de
67-70% granule de aluminiu

6
Ordinea în care se amestecă toate componentele nu este aleator şi anume:

RASINA.1⎫ ⎫ ⎫
⎬ AMESTEC ⎪ ⎪
RASINA.2⎭ ⎬ AMESTEC ⎪
⎬ AMESTEC
PUDRA − ALUMINIU ⎪⎭ ⎪

INTARITOR ⎭

Toate substanţele în parte au fost cântărite cu un cântar electronic ‘Tefal’, cu următoarele


caracteristici : - capacitate maximă 4 kg ; între 0-1 kg- eroare 1g, iar între

1 kg - 4 kg- posibilă eroare de 5 g .

Se amestecă bine în fiecare etapă componentele până se omogenizează, rezultând o


compoziţie de forma unei paste vâscoase, destul de fluide. Se construieşte cutia în jurul modelului,
se izolează bine la colţuri şi pe mărgini şi se toarnă un prim strat mai subţire, tocmai pentru a intra
bine în toate nervurile şi elementele de detaliu. Se adaugă câteva granule de aluminiu, care se
amestecă până se înglobează cu stratul turnat şi se bat bine, pentru a se aşeza şi umple în totalitate
forma. Se mai adaugă câteva granule de aluminiu pe care le întind pe toată zona, le bat şi torn
iarăşi compoziţia pregătită. Acest ciclu se repetă de 3-4 ori, între cicluri vibrând tare şi scuturând
cutia.

Polimerizarea răşinii se realizează în aproximativ 24 ore, dar după numai 2-3 ore putem
deja să desfacem cutia şi să ne pregătim pentru cel de-al dolea cuib, nefiind riscul ruperii, sau
distrugerii cuibului format.

Având în acest stadiu primul cuib, se poate desface cutia, iar apoi se poate înlătura placa
care constituia planul de separaţie şi plastelina cu care s-a lipit modelul. Pulverizând MCP casting
resign comp 1 (răşina 1), plastelina rămasă în cavităţi se dizolvă şi folosind hârtie menajeră se
poate curăţa bine cuibul, iar cu o cârpă uscată se poate lustrui suprafaţa. După aceste operaţii, se
spală cu apa agentul de demulare, după care se şterge şi se usucă. Se adaugă plastelină unde sunt
subtăieri, se lipesc pene mici din lemn pe planul de separaţie, peste care se va şpreia şi care vor
folosi la deschiderea matriţei.

Se observă că pentru cele două cuiburi etapele de lucru se repetă întocmai, fiind aceleaşi.

7
4. DESFĂŞURAREA LUCRĂRII

După studierea lucrării studenţii vor face cunoştinţă efectivă cu echipamentul TSK 100 de
injecţie a maselor plastice a pieselor, urmărind în prealabil procesul de fabricaţie al unei matriţe
acoperite prin pulverizare de metal topit.
Vor fi analizate piesele din material plastic (din polipropilenă) care au fost injectate în
matriţa acoperită prin pulverizare de metal topit, matriţa propriu-zisă (fig.5.), respectiv modelul
master RP (fig.4) şi se vor face aprecieri asupra calităţii şi preciziei pieselor injectate în
comparaţie cu modelul master RP. De asemenea vor fi analizate aspecte ce privesc rolul, locul şi
utilitatea tehnologiilor de fabricare rapidă a matriţelor flexibile în cadrul tehnologiilor de
fabricaţie.

Fig.4. Modele master RP (fabricate prin SLS) folosit pentru fabricarea matriţei acoperite
prin pulverizare de material topit

Fig. 5. Matriţe acoperite prin pulverizare de material topit


fabricate în laboratorul Univerităţii Tehnice din Cluj-Napoca;

8
PARAMETRII DE FORMARE PRIN INJECTIE A POLIPROPILENEI (PP)

Tabelul 1
Umiditate maximă: 0.1% uscare 70-93oC
Polipropilenă Temperatură Presiune Raport de Contracţie Temperatura
o
C MPa compresie la formare,% formei, oC
-polipropilenă :
normală 205-315 70-140 2-2.4 1-2.5 30-90
plastic uşor 235-245 - - - -
cu fibre de sticlă 232-288 70-140 - 0.4-0.8 30-90
rezistemţă la foc 205-288 70-140 - 0.01-0.02 30-90
rezistenţă la şoc 205-260 100 2-2.4 1-2 30-90
-copolimer
propilenă-etilenă 205-315 70-140 2-2.4 0.9-2.5 60-80

5. APLICAŢII INDUSTRIALE ŞI CONCLUZII

Sunt cunoscute preocupările producătorilor de a scurta ciclurile de fabricaţie, timpi de


asimilare a unui nou produs şi costurile de fabricaţie, utilizând tehnologii şi o SDV-istică adecvate
formei şi preciziei produsului, seriei de fabricaţie. Aceste probleme sunt mai dificil de rezolvat
dacă este vorba de serii mici, de ordinul sutelor sau miilor de piese de acelaşi fel. O soluţie
dovedită eficientă, pentru fabricarea de elemente active de matriţe pentru serii mici şi mijlocii este
şi depunerea de material pulverizat (Metal Spraying) pe un model master în vederea obţinerii
negativului lui, folosit apoi ca matriţă pentru turnare sau injectare.
Procesul tehnologic de pulverizare este relativ simplu şi folosit şi în alte domenii.
Tehnologia de obţinere de elemente de matriţe prin acest procedeu este însă una complexă.
Primele cercetări au evidenţiat complexitatea şi particularităţile procesului care ţine de raportul
dintre precizia modelului 3D- precizia prototipului (modelul master) şi precizia matriţei obţinute
prin Metal Spraying.
În lucrarea de faţă, după realizarea matriţelor prin pulverizare de metal topit s-a efectuat
injecţia de mase plastice, cu o polipropilenă de medie densitate. Sculele şi matriţele fabricate prin
pulverizare de metal topit sunt folosite cu succes şi în alte aplicaţii, inclusiv deformările plastice la
rece, turnarea sub presiune, turnare cu modele uşor fuzibile etc.

9
Se pot fabrica astfel piese dintr-o mare varietate de materiale cum ar fi polipropilenă, ABS,
poliamidă, precum şi din materiale care sunt considerate dificile cum ar fi materialele compozite.

Prin Metal Spraying, un aliaj cu punct de topire scăzut este folosit pentru acoperirea prin
pulverizare a unui model din hârtie realizat pe maşina LOM, a unui model din ABS realizat pe
maşina FDM, sau a unui model din pulbere de plastic sau metal realizat pe maşina Sinterstation
2000. Acest procedeu de metalizare poate folosi de asemenea ca model master, orice piesă
realizată prin tehnologiile clasice şi din orice material. Rezultatul este o matriţă ce poate fi folosită
la injectia de piese din mase plastice în serii de mii de bucăţi.
Procesul de şpreiere cu metal topit (Metal Spraying) este relativ simplu, rapid şi cu costuri
reduse, figura 6 a,b,c,d.

a) b)

c) d)

Fig. 6. a) procesul de şpreiere cu metal topit;


b), c), d) matriţe realizate prin Metal Spraying;

10

S-ar putea să vă placă și