4.

Planşa fotografică şi schiţa fotografică

4.1. Planşa fotografică

Planşa fotografică efectuată cu ocazia cercetării la faţa locului,

reprezintă un material de documentare ce cuprinde totalitatea fotografiilor
judiciare efectuate în câmpul infracţional/locul faptei precum şi împrejurimilor
acestuia şi care sunt concludente în probarea activităţii infracţionale. Despre
efectuarea fotografiilor judiciare se fac menţiuni în procesul-verbal de
constatare a infracţiunii flagrante. În acelaşi proces verbal de constatare a
infracţiunii flagrante se fac menţiuni referitoare la aparatul de fotografiat folosit
la realizarea fotografiilor judiciare, despre condiţiile de lumină şi despre planşa
fotografică ce se anexează la procesul-verbal de constatare a infracţiunii.
După prelucrarea materialului fotosensibil şi obţinerea imaginilor
pozitive se trece la întocmirea planşei fotografice.
Planşele fotografice pot fi clasificate în trei mari grupe:
– planşe fotografice operative;
– planşe fotografice demonstrative;
– planşe fotografice de informare.
Planşa fotografică operativă cuprinde fotografiile realizate cu ocazia
efectuării unor activităţi de urmărire penală: cercetarea la faţa locului,
percheziţie, reconstituire, prezentare pentru recunoaştere.
La întocmirea acestei planşe se vor respecta următoarele condiţii
de formă şi fond:
– fotografiile se vor realiza, de regulă la dimensiunile de 8,5x11,5 cm.
Acestea vor fi clare şi vor reda corect tonalităţile de alb-gri-negru ori nuanţele
de culoare;
– fotografiile se vor lipi de hârtie sau carton, în următoarea ordine:
fotografii de orientare, fotografii schiţă, fotografii ale obiectelor principale,
fotografii ale urmelor şi fotografii de detaliu;
– pe prima filă, la antet, se va trece denumirea instituţiei din care face
parte cel care întocmeşte planşa fotografică, precum şi cu ce ocazie a fost
întocmită aceasta;
Îndrumar de criminalistică pentru jandarmi

– fiecare fotografie lipită pe planşă va fi ştampilată având în vedere ca

impresiunea ştampilei să fie imprimată atât pe fotografie, cât şi pe coala de
hârtie pe care s-a lipit fotografia;
– sub fiecare fotografie se vor face menţiuni prin care să se explice ce
reprezintă aceasta (detaliile pot fi marcate prin săgeţi);
– după ultima fotografie se va menţiona numărul de file, numărul de
fotografii cuprinse în planşă, cu ce aparate, ce material fotosensibil s-a folosit
şi în ce condiţii de iluminare s-a fotografiat;
– pe verso-ul fiecărei foi se va scrie „alb” şi se va ştampila;
Planşele fotografice vor fi ştampilate şi semnate pe fiecare pagină de către
cel care le-a realizat, iar la final se trece în clar numele celui care a întocmit-o.
Planşa fotografică operativă trebuie realizată în aşa fel încât să
completeze şi să concorde cu procesul-verbal întocmit cu prilejul desfăşurării
respectivei activităţi de urmărire penală.
Planşa fotografică demonstrativă cuprinde fotografiile judiciare
executate cu ocazia efectuării deferitelor examinări în laborator.
Dimensiunile fotografiilor vor fi stabilite în raport de necesităţile
demonstrării rezultatelor examinării respective.
Planşa fotografică demonstrativă completează şi ilustrează rapoartele
de constatare tehnico-ştiinţifică şi de expertiză. La întocmire, se vor respecta,
în general, aceleaşi condiţii în cazul planşei fotografice operative.
Planşa fotografică de informare trebuie realizată în condiţii grafice şi
de calitate deosebite. Această planşă va cuprinde numai fotografii color (în
cazuri excepţionale, se admit fotografii alb-negru), care să ilustreze aspecte
deosebite privind neglijenţă gravă, distrugeri cu pagube mari, accidente de
circulaţie (sau de altă natură) cu urmări deosebit de grave etc.
Fotografiile cu dimensiunile de 11,5x17,5 cm se lipesc pe carton de
bună calitate, cu chenar şi vor fi însoţite de explicaţii scrise.
Pe prima filă se va trece cazul ale cărui aspecte sunt ilustrate prin
fotografiile realizate.
În final, nu se vor mai face menţiunile arătate la planşa fotografică
operativă.
Această planşă fotografică se înaintează celor care au solicitat-o (şeful
unităţii de poliţie, conducerea I.G.P.R. sau a ministerului, primăriei etc.) pe
bază de adresă.
Pentru a fi de un real folos, planşa cu fotografii executate cu ocazia
cercetării la faţa locului trebuie să cuprindă toate genurile de fotografie
judiciară operativă, în ordine, adică:
– de orientare la faţa locului (fotografii generale);
– schiţa locului faptei;
– obiectele principale din câmpul infracţiunii (fotografii în detaliu);
 Îndrumar de criminalistică pentru jandarmi

– urmele găsite în câmpul infracţiunii (fotografii în detaliu);

– alte detalii.
Întotdeauna, obiectele principale şi cele care poartă urme precum şi
urmele trebuiesc marcate (numerotate) şi fotografiate metric.
Planşa fotografică va avea număr de înregistrare, va fi datată şi va
avea un titlu din care să reiasă:
– cu ce ocazie este întocmită;
– ce reprezintă;
– pentru ce faptă comisă a fost întocmită planşa fotografică;
– unde, când şi cine a săvârşit fapta (atunci când se cunoaşte
persoana în cauză).
În unele situaţii se poate întocmi şi schiţa locului faptei.
4.2. Schiţa locului faptei
Schiţa se întocmeşte în acele situaţii când este necesară o mai bună
înţelegere a amplasamentului urmelor şi a raporturilor de spaţiu în care se află
acestea cu celelalte elemente de la faţa locului. La întocmirea acesteia se
folosesc semnele convenţionale prevăzute în reglementări interne, iar pentru
situaţiile când acestea nu sunt prevăzute, se stabilesc, în mod arbitrar, semne
convenţionale care vor fi explicate în legenda schiţei.
Schiţa locului săvârşirii infracţiunii constituie o modalitate de
reprezentare grafică a situaţiei de la faţa locului. Prin aceasta se redau în
sistem ortogonal-realizarea unor proiecţii obţinute prin trasarea unei
perpendiculare de la fiecare punct de proiectat pe planul de proiecţie-
elementele esenţiale din câmpul infracţiunii, mărite sau micşorate la scară.
Oricare ar fi modalităţile de reprezentare grafică, schiţa locului faptei
ajută la înţelegerea mai exactă a tabloului real al locului săvârşirii infracţiunii,
având menirea de a ilustra constatările din procesul-verbal şi de a întregi
celelalte mijloace de fixare a rezultatelor cercetării la faţa locului.
Pentru ca schiţa locului faptei să formeze o imagine completă şi
veridică a situaţiei de la locul săvârşirii infracţiunii, la întocmirea ei trebuie
respectate unele reguli, dintre care se pot aminti:
– exactitatea schiţei;
– cotarea schiţei;
– întocmirea la scară a schiţei;
– orientarea schiţei (latura din dreapta a schiţei - spre direcţia nord-sud);
– claritatea schiţei;
– reprezentarea prin semne convenţionale criminalistice;
– individualizarea schiţei (prin menţionarea următoarelor date: titlul,
scara la care s-a întocmit, data, locul şi cauza în care s-a procedat la
cercetarea locului faptei şi întocmirea schiţei, numele, prenumele calitatea şi
organul din care fac parte membrii echipei de cercetare, semnăturile
participanţilor la cercetarea la faţa locului).
 MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE
INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI

INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN VÂLCEA

Nr. 654 123 din 11.03.2008

PLANŞĂ FOTOGRAFICĂ

Cu aspecte de la faţa locului în cazul privind pe numitul ION VASILE,

în vârstă de 28 de ani, domiciliat în localitatea Horezu, judeţul Vâlcea, care în
noaptea de 10/11.03.2008, prin escaladarea gardului şi forţarea cu o rangă
metalică a uşii de acces, a pătruns în locuinţa numitului TURCU VASILE,
situată în localitatea Călina, strada Primăverii, 27, judeţul Vâlcea, de unde a
furat un televizor color marca Amadeus şi un geamantan de culoare închisă
din piele, ambele bunuri în valoare de aproximativ 850 lei.

ÎNTOCMIT,

Vâlcea – 2008
 Îndrumar de criminalistică pentru jandarmi

Foto nr. 1

ştampilă

Foto nr. 1-2. Imagine de ansamblu

a imobilului situat în localitatea
Călina, str. Primăverii nr. 27,
proprietatea numitului Turcu Vasile.

ştampilă

Foto nr. 3. Imobilul văzut din

stradă.

ştampilă

ÎNTOCMIT
Îndrumar de criminalistică pentru jandarmi

Foto nr. 4. Imobilul văzut dinspre

grădină.

ştampilă

Foto nr. 5. Uşa de acces în

locuinţă. Săgeata indică urmele de
forţare găsite la nivelul sistemelor
de închidere a uşii de acces.

ştampilă

Foto nr. 6. Detaliu al urmelor de

forţare. Fotografia la scară a
urmelor de forţare descoperite pe
uşa principală de la intrarea în
locuinţă.

ştampilă

ÎNTOCMIT

–
100100
–
 Îndrumar de criminalistică pentru jandarmi

Foto nr. 7. Reprezintă fotografia

schiţă a locului unde au fost
abandonate două şurubelniţe şi
găsită o urmă de încălţăminte
(1 - urma de încălţăminte, 2 şi 3
şurubelniţele).

ştampilă

Foto nr. 8. Fotografia la scară a

urmei de încălţăminte.

ştampilă

Foto nr. 9. Fotografia la scară a

unei şurubelniţe descoperită în
apropierea urmei de încălţăminte.

ştampilă

ÎNTOCMIT

–
101101
–
Îndrumar de criminalistică pentru jandarmi

Foto nr. 10. reprezintă fotografia

schiţă a camerei în care se afla
televizorul reclamat ca furat.

ştampilă

Foto nr. 10-11. Aspecte din camera

de zi. Săgeata indică comoda de
unde se reclamă sustragerea
geamantanului din piele şi a
televizorului color marca Amadeus.

ştampilă

Foto nr. 12 Partea superioară a

şifonierul pe care s-a descoperit o
urmă digitală. Săgeata indică locul
unde a fost descoperită, fixată şi
ridicată urma digitală.

ştampilă

ÎNTOCMIT

–
102102
–
 Îndrumar de criminalistică pentru jandarmi

Foto nr. 13. Fotografia metrică a

urmei digitale descoperită şi ridicată
de pe uşa şifonierului.

ştampilă

Prezenta planşă fotografică conţine un număr de 6 (şase) file şi un

număr de 13 (treisprezece) fotografii judiciare executate cu aparatul fotografic
Practica L 2, folosind film AZOPAN PS 21 DIN, în condiţii de lumină naturală şi
artificială.
Procesarea negativului s-a realizat cu aparatul de copiat prin proiecţie
Magnifax, pe hârtie foto BC 11.

ÎNTOCMIT,
(gradul, numele şi prenumele în clar)

–
103103
–
 (MODEL)

–
104104
–