Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dictionar RROM-Roman PDF
Dictionar RROM-Roman PDF
administrativ,
român ( realizat pe baza cuvintelor agorutn/o,-i, -e, -e adj. final, ~ă, ~i, ~e.
avginesq/o, -i, -e, -e adj. de miere, al (a, bakr/i, -æ s.f. oaie, oi.
avil/o, -i, -e, -e adj. ven/it, -ită, -iţi, -ite. bakre oi.
berbec/el,-ei.
aviòn/o, -uræ s.m. v. x u r æ v n o.
bal, ~a s.m. păr; fir, ~e de păr.
avlin, ~a s.f. curte (înstărită; în poveşti:
balaj, ~a s.f. v. b a l a n i.
curte împărătească), curţi; aver/e, -i;
balan/i, -æ s.f. copaie, copăi;
cadru, domeniu.
albie, ălbii; cadă, căzi.
avræl adv. v. a v r i.
balan/o, -i, -e, -e adj. de (din) porc; ~o
avresq/o, -i, -e, -e adj.pos. al ( a , ai, ale
mas carne de porc; ~o luvorro cocină de
) altuia.
porc.
avri adv. afară; avræl de (din) afară.
balanœrr/i, - æ s.f. jgheab,
aźukerd/o, -i, -e, -e adj. v. ź u k e r d o
~uri.
aźukerel vb.v. źukerel.
balesq/o, -i, -e, -e adj. de păr, al (a ,ai,
aźutil vb. v. ź u t i l.
ale) părului.
aźutimaça s.m. v. a ź u t i p n a ç a.
balkòn/o, -uræ s.m. balc/on, -
aźutime adj. v. ź u t i m e.
oane.
aźutipnaça v. a ź u t i p e n.
bal/o, -e s.m. porc,~i.
aźutip/en [-mos], -mata v. ź u t i p e n.
aźutisarel vb. v. ź u t i s a r e l. balval, ~a [-æ] s.f. vânt, ~uri.
aźutòr/o, -uræ adj. ajut/or, -oare. bàmb/a, -e s.f. v. s u m ù n c a.
baræri/pen [-mos], -mata s.m. creşter/e, - barrutn/o, -i, -e, -e adj. de (din)
i; mărir/e, -i; dezvolt/are, -ări; cultiv/are, - piatră.
ări. basand/o, -i, -e, -e adj. sufici/ent, -
baræripnasq/o, -i, -e, -e adj. de creştere entă, -enţi, -ente; îndestulăt/or, -oare, -
(mărire), al (, ai, ale) creşterii (măririi). ori, -oare [ v. şi: basutno].
basketosq/i, -o, -e, -e adj. de baschet, al
baræx, ~a s.m. steag, ~uri, drapel, ~e.
(a, ai, ale) jocului de baschet.
baræxesq/o, -i, -e, -e adj. de steag, al (a, basutn/o, -i, -e, -e adj. suficient, ~ă,
barœl (perf. barilæs) vb. refl. a se face oasă, -oşi, -oase; gălăgi/os, -oasă, -oşi, -
belutesq/o, -i, -e, -e adj.de stejar, al (a, beśutnærel ( perf. beśutnærdæs) vb.
bibold/o, -e s.m. evreu, evrei [v. şi ‡ut, birenval/o, -i, -e, -e adj. dezordon/at, -ată,
bikandavn/o, -i, -e, -e adj.neascultăt/or, - blàt/o, -ură s.m. blat, ~uri; guglipnasqo
ţinti. e l.
cicaj, ~a s.f. pisic/ă, -i [ v. şi: bili].
ćar, ~a [-æ] s.f. iarbă, ierburi.
cìgl/a, -e s.f. ţigl/ă, -e.
ćaræq/o, -i, -e, -e adj. de iarbă, al (a, ai,
cign/o, -i, -e, -e adj. v. c i k n o.
ale) ierbii.
cikn/o, -i, -e, -e adj. v. t i k n o. ćarxaln/o, -e adj. ierbivor, ~ă, ~i, ~e.
cird, ~a s.m. tren, ~uri; le cirdeça cu ćarn/o, -i, -e, -e adj. vegetarian, ~ă,
trenul. vegetarien/i, -e.
cìrdel ( perf. cìrdæs) vb. tr., intr. a trage. ćar/o, -e s.m. castr/on, -oane; blid, ~uri,
cirkulàci/a, -e s.f. circulaţi/e, -i. strachină, străchini.
cirkulaciaq/o, -i, -e, -e adj. de circulaţie, ćar/orro, - orre s.m. castronel, ~e.
al (ai, ale, ai) circulaţiei. ćàs/o, -uræ s.m. ceas, ~uri; vastesqo ~o
cirkulisarel ( perf. cirkulisardæs) vb. intr. ceas de mână.
a circula; cirkulisarindoj circulând. ćèrb/o(s), -uræ s.m. cerb, ~i [ v. şi
cïgn/o, -i, -e, -e adj. v. c i k n o.
śingva‡lo].
cïkn/o, -i, -e, -e adj. v. c i k n o.
cïra adv. v. c ï r r a. ćèr/o(s), -uræ [-i] s.m. v. şi D e v e l.
cïrra adv. puţin. ćerxaj, ~a s.f. stea, stele.
còx/a, -e s.f. fust/ă, -e. ćeśm/a, ~e s.f. cişmea, cişmele.
ćexrain, ~a s.f. v. ć e r x a j.
dreaptă, drepţi, drepte [sin.: daxno]. ćikatesq/o, -i, -e, -e adj. de frunte, al (a,
ćaćutn/o, -i, -e, -e adj. real, ~ă, ~i, ~e; ai, ale) frunţii.
veridic, ~ă, ~i, ~e. ćikatutn/o, -i, -e, -e adj. frontal, ~ă, ~i,
ćajesq/o, -i, -e, -e adj. v. t e a q o. ćiriklæq/o, -i, -e, -e adj. de pasăre, al (a,
ćajl/o, -i, -e, -e adj. sătul, ~ă, ~i, ~e; ai, ale) păsării; păsăr/esc, -ească, -eşti, -
ćam, ~a s.f. faţă, feţe; obraz, obraji; ćiriklænq/o, -i, -e, -e adj. de păsări, al
(gram.) caz, ~uri.
(a, ai, ale) păsărilor.
ćambel (perf. ćamblæs) vb. tr., intr. a
mesteca.
ćiriklenq/o, -i, -e, -e adj. de păsăroi, al (a,
¢h
ai, ale) păsăroilor.
ćhaj, ~a s.f. fată, fete ( de etnie rromă).
ćirikl„nq/o, -i, -e, -e adj. v. ć i r i k l æ
ćhand, ~a s.m. mod, ~uri.
n q o.
ćhatl/o, -e s.m. acoperiş, ~ e.
ćirikli,-æ s.f. pasăre, păsări; le ćhavenq/o, -i, -e, -e adj. de băieţi, de
flăcăi; al (a, ai, ale) băieţilor (flăcăilor).
ćirikl„n pe păsări; le ćirikl„nçar cu
ćhavenq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. ć h a
păsările. v e n q o.
ćirikl/o, -e s.m. augm. păsăroi, păsăroi. ćhav/o, -e s.m. băiat (copil sau flăcău) de
etnie rromă; în sens mai larg (la şcoală):
ćirikl/œrri, - œrræ s.f. dim. păsăric/ă, -i;
elev; ćhaves pe băiat (copil, elev); le
ćiriklœrr„n pe păsărici. ćhavesθar de către elev (copil, băiat); le
ćirlatan/o, -i, -e, -e adj. antic, ~ă, ~i, ~e; ćhaven pe copii (elevi,băieţi); le
ćhavenθe în (la) elevi (copii,băieţi); le
străvech/i, -e, -i, -e.
ćhavenθar de către elevi (băieţi, copii); le
ćitrel (perf. ćitrisardæs) vb.tr. a ćhavenqe elevilor (copiilor, băieţilor); le
desena, a creiona, a schiţa; (în ćhavençar cu copiii (elevii, băieţii).
conversaţie) a descrie. ćhavorrenq/o, -i, -e, -e adj. de copilaşi
ćitresq/o, -i, -e, -e adj. de desen, al (a, ai, (băieţaşi, flăcăiaşi), al (a, ai, ale)
ale) desenului. copilaşilor (băieţaşilor, flăcăiaşilor).
ćitrisard/o, -i, -e, -e adj. desen/at, -ată, - ćhav/orro, -orre s.m. dim. copilaş, ~i,
aţi, -ate. băieţaş, ~i; flăcăiaş, ~i.
ćitr/o, -e s.f. 1. desen, ~e; imagin/e, -i; ćhej, ~a s.f. v. ć h a j.
ćitrenθe în (la) desene; ćitresθar din ćhib, ~a [~æ] s.f. limb/ă, -i.
(imagine) desen; ranglærdo ~o desen ćhibænq/o, -i, -e, -e adj. de limbi, al (a,
colorat. 2..phenipnasqo ~ descriere. ai, ale) limbilor.
ćoràp/a, -e s.f. ciorap, ~i. ćhibæq/o, -i, -e, -e adj. de limbă, al (a, ai,
ćorn/o, -i, -e, -e adj. şir/et, -eată, -eţi, - ale) limbii.
2. tăietur/ă, -i; decupaj, ~e.3. klasaqo dandenq/o, -i, -e, -e adj. de dinţi, al (a, ai,
ale) dinţilor; dentar, ~ă, ~i, ~e; ~i morni
ćhidipen pauză (între orele de clasă);
perie de dinţi.
śkolaqo ćhinipen vacanţă şcolară. dàr/o, -uræ s.m. v. d e n i p e n.
ćhinipnasq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. ć das, ~a s.m. 1.creştin, ~i. 2. gagi/o, -i.
h i n i p n a s q o.
daśti ( perf. daśtisardæs) vb. v. a ś t i.
ćhinipnasq/o, -i, -e, -e adj. de tăiere, al (
decèmbra s.f. (luna) decembrie.
a, ai, ale) tăierii; de pauză, al (a, ai, ale )
pauzei; de vacanţă, (al, ai, ale) vacanţei. decìzi/a, -e s.f. decizi/e, -i.
ćhind/o, -i, -e, -e adj. 1.tăi/at, -ată, -aţi, - dej, ~a v. d a j.
ate.2. rupt de oboseală; me sem ćhindo dekorutn/o, -i, -e, -e adj. decor/at, -ată, -
sunt rupt de oboseală. aţi, -ate.
ćhor, ~a s.m. barbă, bărbi. del (perf. dias, dæs) vb. tr. a da; dindoj
ćhon, ~a s.m. lun/ă, -i. dând.
ćhudel (perf. ćhudæs) vb. tr. a arunca, a delimitaciaq/o, -i, -e, -e adj. de
azvârli; ~ anθ-ël sa riga a împrăştia.
delimitare (demarcare), al (a, ai, ale)
ćhudin/o, -i, -e, -e adj. arunc/at, -ată, -aţi,
delimitării (demarcării).
ate; împrăşti/at, -ată, -aţi, -ate.
ćhur/i, -æ s.f. cuţit, ~e. deni/pen [-mos], -mata s.m. cadou, ~uri;
privi, a se uita; dikh! vezi! dikhindoj dizutn/o, -i, -e, -e adj. de târg; de piaţă;
dikhi/pen [-mos], -mata s.m. veder/e, -i; dîves, ~a s.m. zi, zile; æanavesqo ~ zi
privir/e, -i; le dikhipnaça cu vederea onomastică;biandipnasqo/biandimasqo ~
(privirea); le dikhipnasθar din privire. zi de naştere.
dikhipnasq/o, -i, -e, -e adj. de vedere, al dîvesarel ( perf. dîvesardæs) vb. tr. a
(a, ai, ale) vederii; de privire, al (a, ai, ale) sărbători o zi.
dîvesenq/o, -i, -e, -e adj. de zile, al (a, ai,
privirii; de observare.
ale) zilelor.
dîvesesq/o, -i, -e, -e adj. de ziuă, al (a, ai, dromarel (perf.dromardæs) vb.
Ë
E ël art.hot. m.f.,pl., la nom.: ë(l) grasta
caii; ë(l) daja mamele.
e art. 1. art. hot.f., ca variantă pentru art.
hot. f. i : e rakli = i rakli.2. art.hot. f. şi F
m., sg. şi pl., la cazurile oblice: e (le) fàbrik/a, -e s.f. fabric/ă,-i.
grastes pe cal; e (la) daja pe mama; e (le) fàkto, -ur æ s.m.fapt, ~e.
grasten pe cai; e (le) dajan pe mame.
fàktor/o, -uræ s.m. factor,
edìci/a, -e s.f. ediţi/e, -i.
~i.
editùr/a, -e s.f. editur/ă, -i.
famìli/a, -e s.f. famili/e, -i; e familiaθar
edukàcia s.f. educaţie.
din familie; e familiençar din familii.
edukaciaq/o, -i, -e, -e adj. de educaţie, al
familiaq/o, -i, -e, -e adj. de familie, al (a,
(a, ai, ale) educaţiei.
ai, ale) familiei; familial, ~ă, ~i, ~e.
efta num. card.şapte.
familienq/o, -i, -e, -e adj. de familii, al (a,
eftàto num. ord. al şaptelea, a şaptea.
ai, ale) familiilor.
ekonomikan/o, -i, -e, -e adj. economic,
fantezì/a, -e s.f. fantezi/e, -i; e fanteziaθar
~ă, ~i, ~e.
ekskùrsi/a, -e s.f. excursi/e, -i. din fantezie.
fazàn/os, -uræ s.m. fazan, ~i. forosq/o, -i, -e, -e adj. de oraş, al (a, ai,
ale) oraşului; orăşen/esc, -ească, -eşti, -
februàra s.f. (luna) februarie.
eşti.
felæstr/a, -e s.f. fereastră, ferestre. forutn/o, -i, -e, -e adj. citadin, ~ă, ~i, ~e;
fëlurin, ~a s.f. tei, tei. orăşen/esc, -ească, -eşti, -eşti.
fenomèn/o, -uræ s.m. fenomen, fòtbalo s.m. fotbal.
fotbalosq/o, -i, -e, -e adj. de fotbal, al (a,
~e.
ai, ale) fotbalului.
ferìg/a, -e s.f. ferig/ă, -i. fotografì/a, -e s.f. fotografi/e, -i.
festivàl/o, -uræ s.m.festival, fràz/a, -e s.f. fraz/ă, -e.
frazaq/o, -i, -e, -e adj. de frază, al (a, ai,
~uri.
ale) frazei.
festìvo adj. festiv, ~ă, ~i, ~e. friś adj. invar. proasp/ăt, -ătă, -eţi, -ete.
filatĭn, ~a s.f. castel, ~e. fruktenq/o, -i, -e, -e adj.de fructe, al (a,
filmenq/o, -i, -e, -e adj. de filme, al (a, ai, ai, ale) fructelor.
ale) filmelor. frùkt/o, -uræ s.m. fruct, ~e [v. şi
fìlm/i, -æ s.m. v. f ì l m o (s). pherr].
fìlm/o(s), -uræ s.m. film, ~e.
fìś/a, -e s.f. fiş/ă, -e.
G
folklorikan/o, -i, -e, -e adj. folcloric, ~ă,
~i, ~e.
gad, ~a s.m. cămaşă, cămăşi.
fonetikan/o, -i, -e, -e adj. fonetic, ~ă, ~i, gad/orro, -orre s.m. cămăşuţ/ă, -e.
~e. ga-ga! interj. ga-ga-ga!
fonologikan/o, -i, -e, -e adj. fonologic,
galbenærd/o, -i, -e, -e adj. îngăllben/it, -
~ă, ~i, ~e.
ită, -iţi, -ite.
fòrm/a, -e s.f. form/ă, -e.
galbenal/o, -i, -e, -e adj. gălbui, ~e;
formenq/o, -i, -e, -e adj. de forme, al (a,
gălbui, gălbui.
ai, ale) formelor. gàlben/o, -a [căld.:-i] adj. galben, ~ă, ~i,
formisarel (perf. formisardæs) vb. tr. a ~e [ v. şi: źïlto].
forma.
gàr/a, -e adj. gară, gări.
formùl/a, -e s.f. formul/ă, -e.
fòr/o, -uræ s.m. v. f ò r o s. garavd/o, -i, -e, -e adj. ascuns, ~ă;
ascunşi, ascunse.
fòr/os, -uræ s.m. oraş, ~e; foronθar
garavel ( perf. garavdæs) vb. a
din oraşe; foronθe în (la) oraşe; forosθe în
(la) oraş. ascunde.
gav, ~a s.m. sat, ~e; le gavenθar din ( de girai/pen, [-mos], -mata s.m.
la) sate; le gavenθe din (de la) sate; le introducer/e, -i.
gavesθe din (de la) sat. giravutn/o, -i, -e, -e adj. introductiv, ~ă,
gavesq/o, -i, -e, -e adj. de sat, al ( a, ai, ~i, ~e.
ale) satului. girel (perf. girdæs) vb. intr. a intra; a
gavutn/o, -i, -e, -e adj. săt/esc, -ească, - pătrunde; a răzbi; giravindoj introducând.
eşti, -eşti. giri/pen [-mos], -mata s.m. intr/are, -ări.
gazenq/o, -i, -e, -e adj. de gaze,al (a, ai, giv, ~a s.m. grâu, grâne.
ale) gazelor; ~o bov aragaz.
givesq/o, -i, -e, -e adj. de grâu, al (a, ai,
general adv. (la modul) general, în
ale) grâului.
general.
gi, gæ s.m. v. d î
generàlo adj.invar. general, ~ă, ~i, ~e.
gïnsàk/o, -uræ s.m. gâscan, ~i.
geografiaq/o, -i, -e, -e adj. de geografie, glìnd/a, -e s.f. oglindă, oglinzi.
al (a, ai, ale) gramaticii. guruv/orro, -orre s.m. dim. viţeluş, ~i;
grànic/a, -e adj. graniţ/a, -e.
tăuraş, ~i.
grast, ~a s.m. cal, cai.
gutup, ~a s.m. gât, ~uri.
grastelin,~a s.f. grajd, ~uri [v. şi: isin].
grastor(n)aj s.m. (luna) aprilie.
H
grast-xer, ~a s.m. v. ‡ o r o.
hàrnik/o, -a [căld. hàrnići] adj. harnic,
grìź/a, -e s.f. grij/ă, -i; la griźaça cu grijă.
~ă, ~i, ~e.
grupaq/o, -i, -e, -e adj. de grupă, al
( a, ai, ale) grupei. haw-haw interj. ham-ham-ham!
xurævd/o( -i, -e, -e adj. îmbrăc/at, -ată, - ilustràci/a, -e s.f. ilustraţi/e, -i;
aţi, -ate.
ilustraciaθar din ilustraţie.
xurævel (perf. xuræjlæs) vb.1. intr. a
imàgin/a, -e s.f. imagin/e, -i; la ~aça cu
zbura.2. vb. tr. ( perf. xurævdæs) a
imaginea.
îmbrăca; 3. ( refl.) ~ pes a se îmbrăca.
importànca s.f. importanţă.
xurævipnasq/o, -i, -e, -e adj.1. de zbor, al
(a, ai, ale) zborului.2. de îmbrăcat; importanti/pen [-mos] s.m. importanţă.
vestimentar, ~ă, ~i, ~e; ~e kotora articole importànto adj. invar. v. v a s t n o.
vestimentare.
imprèsi/a, -e s.f. impresi/e, -i.
xurævn/o, -e s.m. avion, avioane.
industrìalo adj. invar. industrial, ~ă, ~i,
xurdelin, ~a s.f. grădiniţ/ă, -e; e
~e.
xurdelinæça cu grădiniţa; e xurdelinæθar
din grădiniţă.
informàci/a, -e s.f. informaţi/e, -i; isteml/o, -i, -e, -e adj. folos/it, -ită, -iţi, -
informaciençar cu informaţii. ite; utiliz/at, -ată, -aţi, -ate; întrebuinţ/at, -
informacienq/o, -i, -e, -e adj. de ată, -aţi, -ate.
informaţii, al (a, ai, ale) istòri/a, -e s.f. v. h i s t ò r i a.
informaţiilor;informaţional, ~ă, ~i, ~e.
istorikan/o, -i, -e, -e adj. v. h i s t o r i k
ingerd/o, -i, -e, -e adj. purt/at, -ată, -aţi, -
a n o.
ate.
ingerel (perf. ingerdæs) vb.tr. a purta, a istrabul, ~ă s.f. v. i z d r a b u l.
duce; a conduce; a susţine ( o istral vb. intr. v. i z d r a l.
conversaţie). istraln/o, -i, -e, -e adj. v. i z d r a l n o.
inklel (perf. inklæs, inklisto, inklisti) vb.
ìta interj. iată!
intr. a ieşi; a se desprinde.
inklist/o, -i, -e, -e adj. ieş/it, -ită, -iţi, -ite. iv, ~a s.f. zăpadă, zăpezi.
inklœl (perf. inklæs) vb. intr. v. i n k l e l. ivæ adv. degeaba, în zadar, pe degeaba.
institùci/a, -e s.f. instituţi/e, -i. ivend, ~a s.m. iarnă, ierni.
institucienq/o(ro), -i(ri), -e(re), -e(re) ivendesq/o, -i, -e, -e adj. de iarnă, al (a,
adj. de instituţii, al (a, ai, ale) instituţiilor; ai, ale) iernii.
instituţional, ~ă, ~i, ~e. ivesq/o, -i, -e, -e adj. de zăpadă, al (a, ai,
intæl prep., adv.de dincolo de, dincolo ale) zăpezii.
de...
ivutn/o, -i, -e, -e adj. din (de) zăpadă.
interesànto adj. invar. interesant, ~ă,
interesan/ţi, -te. izdrabul, -ă s.f. tobogan, ~e.
interès/o, -ură s.m. interes, ~e. izdral (perf. izdrajlăs) vb. intr. a tremura.
interesosq/o, -i, -e, -e adj. de interes, al izdraln/o, -i, -e, -e adj. tremurăt/or, -oare,
(a, ai, ale) interesului.
-ori, -oare; alunec/os, - oasă, -oşi, -oase..
interźèkci/a, -e s.f. interjecţi/e, -i.
¨
isi ( perf. sas) vb. v. s i.
isin, ~a s.f. grajd, ~uri [ v. şi grastelin]. ïl art.hot., m., f.,pl., nom., var pentru äl: ïl
jekh (la cazurile oblice): la un (la o). kangli(k), -æ [-ka] s.f. 1.piepten/e, ~i 2.
©araqi ~ik greblă, ©araqe kanglika
kajθar adv. v. k a θ a r.
greble.
kajθe adv. v. k a θ e.
kanral/o, -i, -e, -e adj., subst. m. 1. adj.
kak, ~a s.m. unchi, unchi.
kakosq/o, -i, -e, -e adj. de unchi, al (a, ai, spin/os, -oase, -oşi, -oase.2. subst. m.
kalendàr/o, -uræ s.m. calendar, ~e. kanutn/o, -i, -e, -e adj. de auz, auditiv,
kal/o, -i, -e, -e adj. negru, neagră, negri,
~ă, ~i, ~e.
negre.
kanzùrk/a, -e s.f. arici, arici.
kalœrr/i, -æ s.f. mur/ă, -e.
ka-o prep. kaj " la " în formă elidată,
kam 1. (formant pentru exprimarea
înaintea art. hot. o.
analitică a viitorului, provenit din vb. karakteristikan/o, -i, -e, -e adj.
caracteristic, ~ă, ~i, ~e.
kamel "a dori, a vrea"): tu kam keres tu
karakterìstik/a, -e s.f. caracteristic/ă, -i.
vei face (cf. exprimarea sintetică: tu
karakterìstiko adj. invar. caracteristic,
keresa).2. adv. cam.
~ă, ~i, ~e.
kamel 1. a vrea, a dori. 2. a iubi.
kardinàlo adj. invar. cardinal, ~ă, ~i, ~e.
kami/pen [-mos], -mata s.m. dorinţ/ă, -i,
karing prep., adv. 1. prep. spre, înspre.2.
vrer/e, -i; iubir/e, -i.
adv. încotro.
kamipnasq/o, -i, -e, -e adj. de iubire, al
Karpàci s.m., pl. (munţii) Carpaţi.
(a, ai, ale) iubirii.
karr/o, -e s.m. v. k a n r o.
kamlærel (perf. kamlærdæs) vb. tr.a
kaśt, ~a s.m. lemn, ~e; (la căld.) pom, ~i;
admira.
kaml/o, -i, -e, -e adj. iub/it, -ită, -iţi, -ite. copac, ~i [v. r u k h].
kampàn/a, -e s.f.clopot, ~e. kaśtal/o, - i, -e, -e adj. de lemn, al (a, ai,
kan, ~a s.m. urech/e, -i.
ale) lemnului.
kana adv.1. când. 2. dacă.
kaśter, ~a s.m. cârlig, ~e. kerel (perf. kerdæs) vb. tr. a face;
kaśtesq/o, -i, -e, -e adj. de lemn, al (a, ai, kerindoj( kerindos) făcând.
kategòri/a , -e s.f. categori/e, -i. kernavnutn/o, -i, -e, -e adj. verbal, ~ă,
kathe adv. aici. ~i, ~e.
kätrìnc/a, -e s.f. catrinţ/ă, -e; şorţ, ~uri. k-ël prep. v. k a - l.
kàuz/a, -e s.f. cauz/ă, -e.
kë pron. interog.- rel., conj. v. k e.
kava pron.dem. v. k a d a v a.
k-i prep. kaj " la " în formă elidată,
kavanòz/o, -uræ s.m. borcan, ~e.
înaintea art. hot. i.
kawa pron.dem. v. k a v a.
kìdel (perf. kidæs) vb. tr. a aduna, a
kazom pron. interog. cât, câtă, câţi, câte. strânge.
kaθe pron. interog. - rel. la care. kind/o, -i, -e, -e adj. cumpăr/at, -ată, -aţi, -
kòmb/o, -uræ s.m. nod, ~uri. korkorrutn/o, -i, -e, -e adj. singular, ~ă,
komìn/a, -e s.f. coş, ~uri (pentru fum)[ v. ~i, ~e; monolog/at, -ată, -aţi, -ate.
komparaciaθar din (de la; prin) korræq/o, -i, -e, -e adj. de gât, al (a, ai,
komplèto adj. invar. complet, ~ă, kotor, ~a s.m.1. bucată, bucăţi.2. klasaqo
comple/ţi, -te. ~ lecţie.
kotorærd/o, -i, -e, -e adj. bucăţ/it, -ită, - kukurùz/a, -e s.f. v. k u k u r ù z i.
kukurùz/i, -æ s.m. v. k u k u r
iţi, -ite.
ù z o.
kotorærel ( perf. kotorærdæs) vb.tr. a
kukurùz/o, -uræ s.m. porumb, ~i.
bucăţi, a face bucăţi.
kotorrenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) kultùr/a, -e s.f. cultur/ă, -i.
bucăţilor; al (a, ai, ale) lecţiilor, de lecţii. kulturæq/o, -i, -e, -e adj. de cultură, al
kotoresq/o, -i, -e, -e adj. 1. de bucată, al (a, ai, ale) culturii.
(a, ai, ale) bucăţii.2. de lecţie, al (a, ai, kùn/a, -e s.f. v. d o l a l i n.
ale) lecţiei. kun/i, -æ s.f. cot, coate.
kotoresq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. k o t kun‡, ~a s.f. colţ, ~uri.
o r e s q o.
kur/i, -æ s.f. cuvertur/ă, -i.
kotorva‡l/o, -i, -e, -e adj. robust, ~ă,
kurk/o, -e s.m. săptămân/ă, -i; duminic/ă,
robuşti, robuste. -i.
kurkesq/o, -i, -e, -e adj. de săptămână
Kotroćèni s.m., pl. Cotroceni; O ~
(duminică), al (, ai, ale) săptămânii
Kherva‡ Palatul Cotroceni. (duminicii).
kovl/o, -i, -e, -e adj.1. moale, moale, moi, kurung, ~a s.f. cioară, ciori.
moi.2. blând, ~ă, blânzi, blânde. kutì/a, -e s.f. cuti/e, -i.
kozom pron. interog. cât, câtă, câţi, câte.
Kräćùno s.m. Crăciun. Kh
-ate; poft/it, -ită, -iţi, -ite;invit/at, -ată, -aţi, (a, ai, ale) palatului.
khetanes adv. în comun, împreună,
-ate[ var. akhardo].
laolaltă.
kharel (perf. khardæs) vb. tr. a striga, a khetan/o, -i, -e, -e adj. comun, ~ă, ~i, ~e.
khetani/pen [-mos], -mata s.m.
chema; a invita [ var. akharel].
comunit/ate, -ăţi; colectivit/ate, -ăţi; o
khari/pen [-mos], -mata s.m. chem/are, -
siklœvnenqo ~pen colectivitatea de
ări; invitaţi/e, -i. elevi.
khaselin, ~a s.f. hambar, ~e, fânar, ~e, khil s.m. 1.unt.2.( în dial. urs.are
conotaţie vulgară).
şopr/on, -oane.
khor/orro, -orre s.m. dim. ulcioraş, ~e.
khasesq/o, -i, -e, -e adj. de fân, al (a, ai, khosipnasq/o, -i, -e, -e adj. de şters, de
ale ) fânâlui. ştergere; ~i dïrza cârpă de şters.
khasesqipun‡, ~a s.m. căpiţ/ă, -e (de khosn/o, -e s.f. ştergăt/or, -oare.
khosn/orri, -orræ s.f. 1. (
fân).
nakhesqi) batist/ă, -e. 2. ştergătoare,
khelel (perf. kheldæs) vb. intr., tr. a juca,
cârp/ă, -e de şters [ = khosipnasqi dïrza]
a dansa.
khur, ~æ s.f. călcâi, ~e; copit/ă, -e.
kheli/pen [-mos], -mata s.m. joc, ~uri; le
khelipnaça cu jocul. khur/o, -e s.m. mânz, mânji.
kheresq/o, -i, -e, -e adj. de casă, al (a, ai, -ate; folos/it, -ită, -iţi, -ite.
ale) casei. labæri/pen [-mos], mata s.m. utiliz/are, -
kherkotor, ~a s.m.încăper/e, -i [ v. şi: ări; folos/ire, -iri.
livni; sòba]. labn/o, -e s.m. mijl/oc, -oace; instrument,
kher/orro, -orre s.m. dim. căsuţ/ă, -e. ~e, unealtă, unelte.
kherutn/o, -i, -e, -e adj. domestic, ~ă, ~i,
~e.
laćharel ( perf.laćhærdæs) vb. tr. a scris (birou) [v. şi x r a m o s a r i p n a s
îmbunătăţi, a ameliora; a repara; a q o].
corecta; a redresa; a aranja. leksikan/o, -i, -e, -e adj.v. l e k s i k a (l i)
laćhard/o, -i, -e, -e adj. îmbunătăţ/it, -ită, k a n o.
-iţi, -ite; amelior/at, -ată, -aţi, -ate; leksika(li)kan/o, -i, -e, -e adj. de lexic,
repar/at, -ată, -aţi, -ate; ordon/at, -ată, -aţi, lexical, ~ă, ~i, ~e.
-ate. lèksik/o, -uræ s.m. lexic,
laćhari/pen [-mos], -mata s.m. 1. ~uri; leksikosθar din lexic.
îmbunătăţir/e, -i; ameliorar/e, -i.2. leksikosq/o, -i, -e, -e adj. de lexic, al (a,
repar/are, -ări; reparaţi/e, -i. ai, ale) lexicului.
laćh/o, -i, -e, -e adj. bun, ~ă, ~i, ~e. lel (perf. lilæs) vb. intr. a lua; lindos
laćhes adv. bine. luând.
làmp/a, -e s.f. lampă, lămpi; mezaqi ~a lëmujal/o, -i, -e, -e adj. lămâi/os, -oasă, -
veioză. oşi, -oase [ v. şi: paśgàlbeno].
lan pron. pers. v. l a. len pron. pers. von la acuz., pl. pe ei, îi,
laq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) ei. -i-; pe ele, le.
lav, ~a s.m. cuvânt, cuvinte; le laveça cu lenq/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. al (a, ai,
lavenq/o, -i, -e, -e adj. de cuvinte, al (a, intermediul( graţie, datorită) lor.
fărâmiţa, a sfărâma;.2. a pulveriza. 3. a lol/o, -i, -e, -e adj. roş/u, -ie, -ii, -ii.
lolœrr/i, -æ s.f. pl.zmeură.
fulgui; ~ o iv fulguie zăpada.
lonærd/o, -i, -e, -e adj. săr/at, -ată, -aţi, -
lil, ~a s.m. carte, cărţi.
ate.
lilaval/o, -i, -e, -e adj. liliachi/u, -e, -i, -i;
lopàt/a, -e s.f. lopată, lopeţi.
violet, ~ă, viol/eţi, -ete.
lopïnz, ~a s.m. v. l u p u n z.
lingvistikan/o, -i, -e, -e adj. lingvistic,
loś, ~a s.f. bucuri/e, -i.
~ă, ~i, ~e. lośali/pen [-mos], -mata s.m. stare, stări
lol/i, -æ subst. f. (pătlăg/ea, -ele) şi sin. (în unele dialecte) ućo; zinzardo ].
lupunzi/pen [-mos], -mata s.m. frân/are, maladil/o, -i, -e, -e adj. întâln/it, -ită, -iţi,
lùstr/a, -e s.f. v. d u d e s q i r o v l a l a d œ v e l.
i. maladœ/pen [-mos], -mata s.m. v. m a
lutun/i, - æ s.f. curc/ă, -i. l a d i p e n.
maladœvel ( perf. maladilæs) vb. refl. a
lutun/o, -e s.m. curcan, -i [var. xoraxano
se întâlni.
baÒno]. màm/i, -æ s.f. bunic/ă, -i.
luv, ~a s.m..caban/ă, -e; colib/ă, -e. mamuxal/o, -i, -e, -e adj. porumbac, ~ă,
luv/orro, -orre s.m. cuş/că, -ti; coteţ, ~e; ~i, ~e; pestriţ, ~ă, ~i, ~e.
cocin/ă, -i; khanænqo ~orro coteţ de mamujutn/o, -i, -e, -e adj. opus, ~ă,
găini; balano ~orro cocină de porc. opuşi, opuse; ~e lava cuvinte cu sens
opus.
man pron. pers. me la cazul acuz. pe
M mine, mă, m-.
mandai/pen [-mos], -mata s.m.
màćk/a, -e s.f. v. m ï c a. semnificaţi/e, -i.
madikh conj.deşi; cu toate că. mangel ( perf. manglæs) vb. tr. a cere, a
mæw-mæw interj. miau- miau. ruga.
magàr/i, -æ s.m. v. x e r. mangin, ~a s.m. marfă, mărfuri;
manginençar cu mărfuri.
magazìn/o, -uræ s.m. magazin, ~e.
manresq/o, -i, -e, -e adj. de pâine, al (a,
magnòli/a, -e s.f. magnoli/e, -i.
ai, ale) pâinii.
maj adv. mai [ v. şi p o]. manr/o, -e s.m. pâin/e, -i.
majanglutn/o, -i, -e, -e adj. anteri/or, - manuś, ~a s.m. om, oameni; manuśen pe
oară, -ori, -oare; de mai înainte; primul, oameni; manuśençar cu oameni;
prima, primii, primele. manuśenθar de la (din), de (către) despre
majmùn/a, -e s.f. maimuţ/ă, -e. oameni; manuśenθe în( la) oameni.
mak-mak! interj. mac - mac! manuśesq/o, -i, -e, -e adj. de om, al (a, ai,
ale) omului.
màp/a, -e s.f. hartă, hărţi. mekhel ( perf.mekhlæs) vb. tr. a lăsa; a
~e. r i g u t n o.
masal/o, -i, -e, -e adj. cărn/os, -oasă, -oşi, mesti/pen [-mos], -mata s.m. libert/ate,
-ăţi.
-oase.
mestes adv. (în mod) liber, degajat [v. şi
masàr/i, -æ s.m. măcelar, ~i. vestes].
masesq/o, -i, -e, -e adj. de carne, al (a, ai, mest/o, -i, -e, -e adj. liber, ~ă, ~i, ~e.
me pron. pers. eu. milajesq/o, -i, -e, -e, -e adj. de vară, al (a,
ai, ale) verii.
minìstr/o, -uræ s.m. ministru, miniştri.
minimàlo adj. invar. minimal, ~ă, ~i, ~e. mobilime adj.invar. mobil/at, -ată, -aţi, -
ministèr/o, -uræ s.m. minister, ~e; ate.
ministerosθar de la (din) minister. mòd/o, -uræ s.m. mod, ~uri.
ministerosq/o, -i, -e, -e adj. de minister,
modosq/o, -i, -e, -e adj. de mod, al (a, ai,
al (a, ai, ale) ministerului.
ale) modului.
minoritèt/a, -e adj. minorit/ate, -ăţi.
modulesq/o, -i, -e, -e adj. de modul, al (a,
minùt/a, -e s.f. v. m i n ù t o.
minùt/o, -uræ s.m. minut, ~e. ai, ale) modulului.
miriklŭtn/o, -i, -e, -e adj. împodob/it, moxton, ~a s.m. cufăr, cufere; ladă, lăzi;
-ită, -iţi, -ite. cuti/e, -i; pustikenqo ~ raft.
mir/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. v. m i r r moxton/orro, -orre s.m. dim. cufăraş, ~e;
o. lădiţ/ă, -e; cutiuţ/ă, -e, caset/ă, -e;
mirr/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. al meu, a sapunesqo moxtonorro savonieră.
mea, ai mei, ale mele. mol, ~æ s.f. vin, ~uri.
misal, ~a s. f. exempl/u, -e. moli/pen [-mos], -mata s.m. valoare,
misalæqe adv. de exemplu. valori; molipnaça cu valoare.
misìr, ~a s.m. v. m i s ì r i. molkuć adj. invar.scump, ~ă, ~i, ~e;
misìr/i, -æ s.m. porumb, ~i.
valor/os, -oasă, -oşi, -oase; costisit/or,
mìśk/a, -e s.f. 1. (spoit.) urs, urşi.2. v. şi:
-oare, -ori, -oare; preţi/os, -oasă, -oşi,
r i ć h (i n o).
-oase.
miśto adv. bine.
momel/i, -æ s.f. lumân/are, -ări.
mïc/a, -e s.f. pisic/ă, -i.
momelœrr/i, -æ s.f. (dim.)
mïndro adj. invar. mândr/u, -ă, -i, -e.
lumânor/ea, -ele; opaiţ, ~e.
mïnr/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. v. m i r r
momentosq/o, -i, -e, -e adj. de moment,
o.
al (a, ai, ale) momentului.
mjawkerel ( perf. mjawkerdæs) vb. intr. monumènt/o, -uræ s.m. moment, ~e.
a mieuna.
moràl/a, -e s.f. moral/ă, -e.
mjaw-mjaw interj. miau- miau. morkòj, ~a s.m. morcov, ~i.
morn/i, -æ s.f. peri/e, -i: dandenqi ~i
mòbil/a, -e s.f. mobil/ă, -e.
perie de dinţi.
mobilièr/o, -uræ s.m. mobilier, ~e;
mosq/o, -i, -e, -e adj. de gură, al (a, ai,
mobilierur„nq/o, -i, -e, -e adj. de
ale) gurii; de faţă, al (a, ai, ale) feţei.
mobiliere, al (a, ai, ale) mobilierelor.
mothol ( perf. mothovdæs) vb. intr. v. m muśkal/o, -i, -e, -e adj. (spoit.) 1. leneş,
o t h o v e l. ~ă, ~i, ~e 2. mirosit/or, -oare, -ori, -oare.
mothovel ( perf. mothovdæs) vb. intr. a
muwkerel ( perf. muwkerdæs) vb. intr.
spune; a vorbi; a relata, a expune.
mothovi/pen [-mos], -mata s.m. relat/are, a mugi.
-ări; spuner/e, -i. muzè/o, -uræ s.m. muzeu, muzee.
mothowd/o, -i, -e, -e adj. spus, ~ă, spu/şi,
-se; vorb/it, -ită, -iţi, -ite; relat/at, -ată, -
N
aţi, -ate.
motorìna s.f. motorină.
na adv. nu.
mùc/a, -e s.f. v. m ï c a.
na-i (constr. neg., formată din negaţia na
mujalutn/o, -i, -e, -e adj. şi verbul si ) nu există, nu este.
reprezentativ, ~ă, ~i, ~e. nais ( perf. naisardæs) vb. intr. v. n a i s a
mujutnes adv. oral. r e l.
mujutn/o, -i, -e, -e adj. oral, ~ă, ~i, ~e. naisarel ( perf. naisardæs) vb. intr. a
mukhel ( perf.mukhlæs) v. vb. tr. m e k mulţumi.
naj, ~a s.m. deget, ~e.
h e l.
najol (perf. najilæs) vb. v. n a n œ v e l.
munićìpi/o, -uræ s.m. municipi/u, -i. nakh, ~a s.m. nas, ~uri.
munr/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. v. m i r nakhavel ( perf. nakawdæs) vb. tr.1. a
r o. trece (ceva).2. a traduce.
mùr/a, -e s.f. v. k a l œ r r i. nakhavi/pen [-mos], -mata s.m. 1.
mur/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. v. m u r r trecer/e, -i., petrecer/e, -i a ceva prin
o.
ceva. 2. traducer/e, -i.
murr/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. v. m i r
r o. nakhel ( perf. nakhlæs) vb. tr., intr. a
murś, ~a s.m. bărb/at, -e. trece; a traversa.
murśesq/o, -i, -e, -e adj. de bărbat, al (a, nakhi/pen [-mos], -mata s.m. trecer/e, -i
ai, ale) bărbatului. nan, ~a s.f. cadă, căzi.
murś/orro, -orre s.m. dim. 1. bărbăţ/el, - nanærel (perf. nanærdæs) vb. tr. a
ei. 2. (anat.) omuşor, ~i. scălda, a face baie cuiva.
nanærlin, ~a s.f. baie, băi [ = thovipnasqi
musaj adv. musai.
livni].
mus/i, -æ s. antebraţ, ~e.
nangærel (perf. nangærdæs) vb. tr.
muśal (perf. muśajlæs) vb. intr. a lenevi.
a dezbrăca, a despuia.
muśal/o, -i, -e, -e adj. v. m u ś k a l o.
nangi/pen [-mos],- mata s.m.. nekobor adj.,pron.nehot. câtva, câtăva,
câţiva, câteva..
goliciun/e, -i.
nepòt/a, -e s.f. nepoat/ă, -e [v. şi. ùnuka ].
nang/o, -i, -e, -e adj. gol, goală, goi,
nepòt/o, -uræ s.m.nep/ot, -oţi [v.şi:
goale; despui/at, -ată, -aţi, -ate.
ùnuko ].
nangœ(ve)l ( perf. nangilæs ) vb. refl. a se
nesav/o, -i, -e, -e pron., adj. nehot. unul,
dezbrăca, a se despuia.
una, unii, unele.
nangœ/pen [mos], -mata s.m.
nev/o, -i, -e, -e adj. nou, nouă, noi, noi.
îmbăier/e, -i. ni adv. v. n a.
nanœvel (perf. nanilæs) vb.refl. a se
nić adv. nu; nici; deloc.
scălda, a face baie [ v. şi: najol].
nanœpnasq/o, -i, -e, -e adj. de baie, niklœl ( perf. ninklæs) vb. intr. v. n i n k l
notil ( perf. notisardæs) vb. tr. v. n o t i deasupra; opr-o vurdon desupra căruţei.
palemanel (perf. palemandæs) vb. tr. a paraśtuj s.m. vineri (ziua de vineri).
palikerel (perf. palikerdæs) vb. intr. a pàrk/os, -uræ s.m. parc, ~uri;
panaìr/i, -æ s.m. târg, ~uri, bâlci, ~uri. paruvi/pen [-mos], -mata s.m. schimb,
panæl/o, -i, -e, -e adj. apos, apoasă, apoşi, ~uri; schimb/are, -ări.
paśpajal/o, -i, -e, -e adj. v. p a ś p a n æ p-ël constr. ( formată prin elidarea voc. a
dormita. i.
paśśuk/o, -i, -e, -e adj.ofil/it, -ită, -iţi, -ite. penq/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. al lor
paśutn/o, -i, -e, -e adj. apropi/at, -ată, - (propriu), a lor (proprie), ai lor (proprii),
ale lor (proprii).
aţi, -ate; limitrof, ~i, ~e, ~i.
pentèl/i, -æ s.f. pastel, ~uri, crei/on, -
pat/o, -e s.m. rond, ~uri, strat, ~uri (de oane de ceară.
flori). peravd/o, -i, -e, -e adj. dobor/ât, -âtă, -âţi,
pat/orro, -orre s.m. dim.strătuleţ, ~e.
-âte; dărâm/at, -ată, -aţi, -ate.
patradî s.f. sărbătoarea de Paşte, paşte.
peravel (perf. peravdæs) vb. tr. a plaćal (perf. plaćandilæs) vb. intr, tr.a
plăcea.
doborî, a dărâma; a demola.
plaćandil/o, -i, -e, -e adj. plăc/ut, -ută,
perdæq/o, -i, -e, -e adj. de perdea, al (a,
-uţi, -ute.
ai, ale) perdelei; ~i rrovli galerie. plain, ~a s.f. munte, munţi.
perd/î, -æ s.f. perd/ea, -ele.
plainaq/o, -i, -e, -e adj. de munte,
perd/œrri, -œrræ s.f., dim.
perdeluţ/ă, -e. montan, ~ă, ~i, ~e, ~i.
perel (perf. pelæs) vb. intr. a cădea. plainenq/o, -i, -e, -e adj. de munţi, al (a,
perfòrmer/o, -uræ s.m. performer, ~i.
ai, ale) munţilor.
per/o, -e s.m. cartier, ~e, mahala, ~le.
plain/œrri, -œrræ s.f., dim. muntic/el, -ei.
peròn/o, -uræ s.m. per/on, -oane.
perutnenq/o, -i, -e, -e adj. de vecini, al plaj, ~a s.m. 1. v. p l a i n .2. suiş, ~uri,
urcuş, ~uri.
(a, ai, ale) vecinilor.
plajenq/o, -i, -e, -e adj. v. p l a i n e n q
perutn/o, -i, -e, -e adj., s.m. I. adj. vecin, o.
~ă, ~i, ~e. II. subst. m.: vecin, ~i; subst. plakàt/a, -e s.f. v. p l a k à t o.
plakàt/o, -uræ s.m. afiş, ~e.
f.: vecin/ă, -e.
plàn/o, -uræ s.m. plan, ~uri.
pes pron. refl., p. a III-a, sg. se. plàstiko adj. invar. plastic, ~ă, ~i, ~e.
pesq/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. al său plàto adj. invar. plat, ~ă, plaţi, plate.
(personal), a sa (personală), ai săi plàź/a, -e s.f. plaj/ă, -e.
(personali), ale sale (personale). plaźaq/o, -i, -e, -e adj. de plajă, al (a, ai,
p-i pron., adj. refl. în var. simplificată < ale) plajei; de litoral.
pesqi : a sa ( personală). plòd/o, -uræ s.m. v. p h e r r.
piel (perf. pillæs) vb. tr. a bea. plùg/o, -uræ s.m. plug, ~uri.
pir/i, -æ s.f. oal/ă, -e. po adv. mai [v. şi m a j ].
pir/o, -e s.m. v. p i r r o. p-o constr. v. prep. p a.
pirr/o, -i, -e, -e s.m. v. p u n r o. podema s. pl. v. b u z e x.
pisaj, ~a s.f. (spoit.) pisic/ă, -i [v. şi: podil ( perf. podisajlæs) vb.refl. v. p o d
î l..
mŸca, śaneli ].
podisarel ( p.erf. podisardæs) vb. tr. v. p
piśel (perf. piślæs) vb. tr. 1. a măcina.2. o d î s a r e l.
(rar: dośel) a mulge. podîl (perf. podîsajlæs) vb.
phandl/o, -i, -e, -e adj. leg/at, -ată, -aţi, - pherrelin, ~ă s.f. livadă, livezi.
rætœ(rig)utn/o, -i, -e, -e adj. de vest, cu scopul; le res„nar din (de la)
rætºtn/o, -i, -e, -e adj.v. r æ t œ ( r i g ) resaq/o, -i, -e, -e adj. de scop, al (a, ai,
ale) scopului.
u t n o.
resel ( perf. reslæs) vb. intr. a ajunge; a fi
realizisard/o, -i, -e, -e adj. realiz/at, -ată,
-aţi, -ate. suficient [var.: a r e s e l ].
realizisarel (perf. realizisardæs) vb. tr.
respektisarel ( perf. respektisardæs) vb.
a realiza.
tr. a respecta.
rekapitulàci/a, -e s.f. recapitul/are, -ări.
respèkt/o(s), -uræ s.m. respect, ~e.
rekomendàci/a, -e s.f. recomand/are, -ări.
respektosq/o, -i, -e, -e adj. de respect, al
relàci/a, -e s.f. relaţi/e, -i.
(a, ai, ale) respectului; de politeţe.
relacienq/o, -i, -e, -e adj. de relaţii, al (a,
restaurànt/i, -æ s.f. restauràn
ai, ale) relaţiilor.
t o.
relatìvo adj. invar. relativ, ~ă, ~i, ~e.
restaurànt/o, -uræ s.m. restaurant, ~e.
relevànto adj. relevant, ~ă, relevan/ţi,
resun/i, -æ s.f. vulp/e, -i.
~te.
rezidènc/a, -e s.f. reşedinţ/ă, -e.
reliefosq/o, -i, -e, -e adj. de relief, al (a,
rezolvisarel ( perf. rezolvisardæs) vb. tr.
ai, ale ) reliefului.
a rezolva.
relièf/o, -uræ s.m. relief, ~uri.
rezùlt/a, -e s.f. rezultat, ~e.
rend, ~a s.m.1. rând, ~uri.2. ordin/e, -i. rićh, ~a s.m. urs, urşi..
rićhin/o, -e s.m. v. r i ć h.
rićhin/i, -æ s.f. ursoaic/ă, -e. rukhenq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. r u k
părţi; pagin/ă, -i; truposqe ~a părţile rukhenq/o, -i, -e, -e adj. de pom (copac),
rigærd/o,-i, -e, -e adj. împărţ/it, -ită, -iţi, rukhesq/o, -i, -e, -e adj. de pom (copac),
rigenq/o, -i, -e, -e adj. de părţi, al (a, ai, ască, -eşti, -eşti.
ale) părţilor.
run‡ s.f. curent electric.
rodel (perf. rodæs) vb. tr. a căuta;
run‡kampàn/a, -e s.f. soneri/e, -i
rodindoj (rodindos) căutând. electric/ă, -e.
rolesq/o, -i, -e, -e adj. de rol, al (a, ai, ruthun/i, -æ s.f. nară, nări; rât, ~uri;bot,
ale) rolului.
~uri; mutr/ă, -e.
ròl/i, -æ v. s.m. r ò l o.
ruv, ~a s.m. lup, ~i.
ròl/o, -uræ s.m. rol, ~uri.
ruvesq/o, -i, -e, -e adj. de lup, al (a, ai,
rovbaśel ( perf. rovbaślæs) vb.
ale) lupului.
rukh, ~a s.m. pom, ~i, copac, ~i. din uz) ţigăncuş/ă, -e.
sarànda num. card. patruzeci [var. :
S
śtarvardeś ].
sapunesq/o, -e, -e, -e adj. de săpun, al (a, sastr/o, -e s.m. socr/u, -i.
ai, ale) săpunului.
sastrutn/o, -i, -e, -e adj. de (din) fier /
sapùn/i, -æ s.m. v. s a p ù n o.
sapùn/o, -uræ s.m. săpun, ~uri. metal; metalic, ~ă, ~i, ~e.
sasuj, ~a s.f. soacr/ă, -e. sigal/o, -i, -e, -e adj.urgent,~ă, urgenţi,
savæq/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. al (a, ai, urgente.
ale) cărei. sigand/o, -i, -e, -e adj. v. s i g a l o.
savaxt adv. tot timpul, mereu. sigærel (perf. sigærdæs) vb. tr. a grăbi
savaxtun/o, -i, -e, -e adj.veşnic, ~ă, ~i, (pe cineva, ceva).
~e. sigæri/pen, [-mos], -mata s.m. grăbir/e, -
savi/pen [-mos], -mata s.m.calit/ate, -ăţi. i; acceler/are, -ări.
sav/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. care; sìgo adj. invar., adv. I. adj. invar. rapid,
saven pe care ( acuz.,pl.); saves pe care ~ă, rapi/zi, -de. II. adv.1. repede; în grabă.
(acuz.,sg.); savençar cu care (soc., pl.). 2. curând; sigose la repezeală, în grabă;
sav/orro, -orri, -orre, -orre pron.,adj. în curând..
nehot. tot, toată, toţi, toate. sigutn/o, -i, -e, -e adj.grabnic, ~ă, ~i, ~e;
saw/orre, -orri, -orre, -orre pron.,adj.
rapid, ~ă, rapi/zi, -de; iute, iuţi.
nehot. v. s a v o r r o.
sæ pron., adj. nehot. v. s a. sigva‡ adj. invar. ager, ~ă, ~i, ~e.
sel, ~æ s.f. naţiun/e, -i. sikavd/o, -i, -e, -e adj. arăt/at, -ată, -aţi, -
selœrr„nq/orro, -irri, -ere, -erre adj. de ate; indic/at, -ată, -aţi, -ate; învăţ/at, -ată, -
minorităţi, al (a, ai, ale) minorităţilor. aţi, -ate; instru/it, -ită, -iţi, -ite.
sel/œrri, - œrræ s.f. minorit/ate, -ăţi; sikavel ( perf. sikavdæs) vb. tr. a arăta, a
sèns/o, -uræ s.m. sens, ~uri. -i; indicaţi/e, -i; îndrum/are, -ări; ghid/are,
ite; deprins, ~ă, deprin/şi, -se; învăţ/at, - skamin(d), ~a s.m. scaun, ~e.
skäpisarel ( perf. skäpisardæs) vb. intr. v.
ată, -aţi, -ate.
x a s t r a l.
siklœl (perf. siklilæs) vb. intr. a învăţa ( a
acumula cunoştinţe învăţând). ski-phal, ski - phala s.f. schiu, ~uri; le
siklœvi/pen [-mos], -mata s.m. ski-phalençar cu schiurile.
învăţ/are, -ări; însuşir/e, -i.
skòl/a, -e s.f. v. ś k ò l a.
siklœvnenq/o, -i, -e, -e adj. de elevi, al
skolaq/o, -i, .-e, -e adj. v. ś k o l a q o.
(a, ai, ale) elevilor; ~o khetanipen slòbodo adj. invar. v. m e s t o.
colectivitatea de elevi.
so pron. interog.-rel.,conj. I. pron., ad.- sosθar pron. interog. so " ce " la cazul
interog. ce. II. conj. că. abl. de la (din) ce; din ce cauză.
sombeśel (perf. sombeślæs) vb. intr. spòrt/o, -uræ s.m. sport, ~uri; sportosθar
din sport.
a se întruni, a face /a sta/ a participa la sportosq/o, -i, -e, -e adj. de sport, al (a,
śer/orro, -orre s.m., dim. căpş/or, -oare. śokolàt/a, -e s.f. ciocolat/ă, -e.
śol, -æ s.f. fluierat, fluierăt/ură, -i;
śerutn/o, -i, -e, -e adj. capital, ~ă, ~i, ~e;
principal, ~ă, ~i, ~e. sâsâit, sâsâitur/ă, -i.
śifonièr/a, -e s.f. ś i f o n i è r o.
śòldel ( perf. śòldæs) vb. intr., tr. a fluiera.
śil, ~a s.m. frig, ~uri.
śopn/i, -æ s.f. scară, scări [v. şi
śilal/o, -i, -e, -e adj. frigur/os, -oasă, -oşi,
uklæni ].
-oase.
śopnærel ( perf. śopnærdæs) vb. tr. a urca
śilœl (perf. śilajlæs) vb. intr. a se face
scările.
frig.
śośoj, ~a s.m. iepur/e, -i.
śìn/a, -e s.f. şin/ă, -i.
śing, ~a s.m. corn, coarne. śov num. card. şase.
śovto num.ord. al şaselea, a şasea.
śingal/o, -i, -e, -e adj., subst. I. adj.
śow num. card. v. ś o v.
corn/ut, -ută, -uţi, -ute; corn/os, -oase, -
śtampime adj. tipăr/it, -ită, -iţi, -ite.
oşi, -oase. II. subst. m.: poliţ/ist, -işti.
śtar num. card. patru.
śingl/i, -æ s.f. agraf/ă, -e.
śtárto num. ord. al patrulea, a patra.
śingva‡l/o, -e s.m. cerb, ~i [ v. şi ©èrbos śtart/orro, -orre s.m., dim. caiet, ~e.
śtarvardeś num. card. patruzeci [ v. şi
].
sarànda ].
śir, ~a s.m. început, ~uri.
śudræl/o, -i, -e, -e adj. răcit/or, -oare, -ori,
śìrdel (perf. śìrdæs) vb. intr., tr. a începe,
-oare.
a demara; śirdindoj începând.
śudrærd/o, -i, -e, -e adj. refriger/at, -ată,
śirdi/pen [-mos], -mata s.m. început,
-aţi, -ate ;răc/it, -ită, -iţi, -ite.
~uri; începer/e, -i; śirdipnasθar de la
śudræri/pen [-mos], -mata s.m.
început.
śirdipnasq/o, -i, -e, -e adj. de început, al refriger/are, -ări, congel/are, -ări.
e l. răcir/e, -i.
śkòl/a, -e s.f. şcoală, şcoli.
śudr/o, -i, -e, -e adj. rece, rece, reci, reci.
śkolaq/o, -i, -e, -e adj. de şcoală, al (a, ai,
ale) şcolii; ~o gonorro ghiozdan.
śukar adj. invar. frum/os, -oasă, -oşi, - tàksi, ~uræ s.m. taxi, ~uri.
oase. tal/o, -e s.m. baltă, bălţi.
śukari/pen [-mos] , -mata s.m. tàlos (spoit.) s.m. barbă [v. şi ©hor ].
śunipnasq/o, -i, -e, -e adj. de ascultare tasavel (perf. tasavdæs) vb. tr. a sufoca; a
îneca, a înăbuşi; a sugruma; a stinge.
/audiere; auditiv, ~ă, ~i, ~e.
tatæl/o, -i, -e, -e adj. căldur/os, -oasă, -
śunitr/o, -e s.m. ascultător, ~i; auditor, ~i. oşi, -oase.
śùnk/a, -e s.f. şunc/ă, -i. tatærd/o, -i, -e, -e adj. încălz/it, -ită, -iţi,
śut s.m. oţet. -ite.
śutal/o, -i, -e, -e adj. v. ś u t l o. tatærel (perf. tatærdæs) vb. tr. a
śutærel (perf. śutærdæs) vb. tr. a oţeti, a
încălzi, a face cald.
acri; a acidula. tatæri/pen [-mos], -mata s.m.
śutl/o, -i, -e, -e adj. oţet/it, -ită, -iţi, -ite;
încălzir/e, -i.
acr/u, -ă, -i, -e, -e; acidul/at, -ată, -aţi, -ate.
tati/pen [-mos], -mata s.m. căldur/ă, -i.
śuval, ~a s.f. mătur/ă, -i; i elektrikani ~
tat/o, -i, -e, -e adj. cald, ~ă, cal/zi, -de.
aspiratorul.
tatœl ( perf. talilæs) vb.
śuzærel ( perf. śuzærdæs) vb. tr. v. u z
intr.a se face cald, a se încălzi.
æ r e l.
tàv/a, -e s.f. tavă, tăvi.
śuź/o, -i, -e, -e adj. v. u ź o.
tavàn/o, ~uræ s.m. tavan, ~e.
tavanosq/o, -i, -e, -e adj. de tavan, al ( a,
T
ai, ale ) tavanului; ~i lùstra / rovli lustră..
tazes adv.(spoit.) proasp/ăt, -ătă, -eţi, -
tàbor/o, -uræ s.m. tabără, tabere; şatr/ă, -
ete..
e.
taxtaj, ~a s.m. pahar, ~e.
ta‡/i, -æ s.f. bucătări/e, -i [= xabepnasqi telœ(ve)l vb. intr. a se lăsa în jos, a
livni]. coborî.
telefonisarel ( perf. telefonisardæs) vb. tern/o, -i, -e, -e adj. tânăr, ~ă, tiner/i, -e.
intr. a telefona. ternomilaj, ~a s.m. v. p a ś m i l a j.
telefòn/o, ~uræ s.m. telef/on, -oane.
tetradîves, ~a s.m. (ziua de ) miercuri,
telegràm/a, -e s.f. telegram/ă, -e.
zilele de miercuri.
televizòr/i, -æ s.m. v. t e l e v i z ò r o.
tiàr/i, -æ s.m. farfuri/e, -i.
televizòr/o(s), ~uræ s.m. televiz/or, - tìgr/o(s), ~uræ s.m.tigr/u, -i.
oare.
tiknenq/o, -i, -e, -e adj. de minori; al (a,
telidialèkt/a, -e s.f. v. t e l i d i a l è k t o.
ai, ale) celor mici.
telinòt/a, -e s.f. not/ă, -e de subsol.
tikn/o, -i, -e, -e adj. mic, ~ă, ~i, ~i [ var.:
telkarpatikan/o, -i, -e, -e adj.
cikno].
subcarpatic, ~ă, ~i, ~e. tiknorrenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale)
celor mici.
tel- prep. v. t e l a l.
tìmp/o, ~uræ s.m. timp, ~uri.
timposq/o, -i, -e, -e adj. de timp, al (a, ai, traisarel (perf. traisardæs) vb. intr. v. ‡ i
ale) timpului. v e l.
tint/a, -e s.f. cern/eală, -eluri. tràj/o, -uræ s.m. v. ‡ i v i p e n.
tintaq/o, -i, -e, -e adj. de cerneală, al (a, traktòr/i, -æ s.m. v. t r a k t ò r o.
ai, ale ) cernelii. traktòr/o,-uræ s.m. tract/or, -oare.
tirax, ~a s.f. pantof, ~i; condur, ~i; tramvàj/o, -uræ s.m. tramvai, ~e.
încălţ/are, -ări. transilvaniaq/o, -i, -e, -e adj.
tiraxn/o, -e s.m. cizmar, ~i.
transilvăn/ean, -eană, -eni, -ene; din
tirdaraj s.m. martie.
tir/o, -i, -e, -e adj. pos. v. t i r r o. Transilvania; al (a, ai, ale) Transilvaniei.
tirr/o, -i, -e, -e adj. pos. al tău, a ta, ai tăi, transpòrt/o, -uræ s.m. transport, ~uri.
ale tale.
transportosq/o, -i, -e, -e adj. de
to adj.pos. ( < tirro ) v. t i r r o.
transport, al (a, ai, ale) transportului.
toalèt/a, -e s.f. toalet/ă, -e. traśavn/o, -i, -e, -e adj. înfricoşăt/or,
tòmna s.f. v. d u r æ r d o m i l a j.
-oare, -ori, -oare.; feroce.
tòp/a, -e s.f. (spoit.) ming/e, -i [v. şi
golni ]. trebai/pen, [-mos], -mata s.m.
tòrt/o ~uræ s.m. tort, torturi ; guglipnasqo necesit/ate, -ăţi; cerinţ/ă, -e.
~o / blàto tort [v.şi: blàto ]. trebal ( perf., imperf. trebulas) vb. intr. a
conduce; a mâna; a îndruma; tradindoj trebutn/o, -i, -e, -e adj. necesar, ~ă, ~i,
tradin/o, -i, -e, -e adj. trimis, ~ă, trimişi, ~ă, ~i, ~e.
trèn/o, -uræ s.m. tren, ~uri; le trenoça cu
trimise; cond/us, -usă, -uşi, -use; dirij/at, -
trenul.
ată, -aţi, -ate. trenosq/o, -i, -e, -e adj. de tren, al (a, ai,
tradi/pen [-mos], -mata s.m. trimiter/e, - ale) trenului; feroviar, ~ă, ~i, ~e.
i; conducer/e, -i; dirij/are, -ări. trin num. card. trei.
tragaver adj. invar. mobil, ~ă, ~i, ~e. trine num. card. trin la cazurile oblice:
tragaveri/pen [-mos], -mata s.m. le trine grasten pe cei trei cai.
mobilit/ate, -ăţi. trinećhonenq/o, -i, -e, -e adj. trimestrial,
tragval/o, -i, -e, -e adj. 1. vivace, plin,~ă, de (cu durata de) trei luni.
~i, ~e de viaţă, anim/at, -ată, -aţi, -ate.2. trinto num. ord. al treilea, a treia.
neastâmpăr/at, -ată, -aţi, -ate.[ v. şi: trintonaj s.m. v. t i r d a r a j.
biaćhavdo]. trolejbùz/o, -uræ s.m. troleibuz, ~e.
trail (perf. traisardæs) vb. intr. v. t r a i truj, ~a s.f. 1. jur, ~uri. 2. roată, roţi.3.
s a r e l. cerc, ~uri.
trujal prep. în jurul, împrejurul. tuθar pron. pers. tu în cazul abl. de la
trujali/pen [-mos], -mata s.m.
(din) tine; de (către) tine; despre (prin)
împrejur/are, -ări; circumstanţ/ă, -e.
tine; prin intermediul tău.
trujalimatenq/o, -i, -e, -e adj. de
circumstanţe, de împrejurări, al (a, ai, ale) tuθe pron. pers. tu în cazul locat. la (în)
împrejurărilor/ circumstanţelor.
tine.
trujalxramo/pen [-mos], -mata s.m.
tuqe pron. pers. tu în cazul dat. ţie, îţi, -
încercuir/e, -i.
ţi-.
trujarel (perf. trujardæs) vb.tr. a
tuça pron. pers. tu în cazul soc. cu tine.
încercui, a înconjura, a da roată / ocol.
themutnenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) thud s.m. lapte.
thudesq/o, -i, -e, -e adj. de lapte, al (a, ai,
cetăţenilor.
ale) laptelui.
themutn/i, -æ s.f. cetăţ/eană, -ene. thudorn/i, -æ s.f. cratiţă, crătiţe.
themutn/o, -i, -e, -e I. adj. cetăţen/esc, thul/o, -i, -e, -e adj. gros, groasă,
-ească, -eşti, -eşti. II. s.m. themutn/o, -e
groşi, groase; gras, ~ă, graşi, grase.
cetăţ/ean, -eni.
thulpand, ~a s.m. v. t u l i p h a n d.
therd/o, -i, -e, -e adj. posed/at, -ată, -aţi, -
thuv s.m. fum.
ate.
thuværel ( perf. thuværdæs) vb. tr. a
therel (perf. therdæs) vb. tr. a poseda.
afuma; a polua.
theri/pen [-mos], -mata s.m. posesi/e, -i;
thuvimb, ~a s.m. coş, ~uri, horn, ~uri [ v.
propriet/ate, -ăţi.
şi: komìna].
theripnasq/o, -i, -e, -e adj. de posesie,
de proprietate, posesiv, ~ă, ~i, ~e.
theś, ~a s.m. vultur, ~i [var.: U
ućharal/o, -i, -e, -e adj. cenuşi/u, -e, -i, -i. uźærel ( perf. uźærdæs) vb. tr. a curăţa;
ućhard/i, --æ s.f. acoperiş, ~uri. a face curat / frumos; a purifica [var.:
ućharel ( perf. ućhardæs) vb. tr. a curate. 2. neprihăn/it, -ită, -iţi, -ite.
uklæn/i, -æ s.f. v. Ò o p n i. ź u k e r e l.
uklœl (perf. uklilæs) vb.tr.,refl. a (se)
varekas pron. nehot. varekon la cazul vàz/i, -æ s.f. câmpi/e, -i; livadă,
ai, ale) pădurii.2. sălbatic, ~ă, ~i, ~e. vortorin,~a s.f. rigl/ă, -e.
vortorinæl/o, -i, -e, -e adj. îndung/at, -
veśutn/o, -i, -e, -e adj. forestier, ~ă, ~i,
ată, -aţi, -ate.
~e. votan„nq/o, -i, -e, -e adj. de plante, al
v i z i t i s a r e l.
vurdon/orro, - orre s.m. dim. căruţ , întinde; a lungi, a face să devină lung.
~uri; vagonet, ~e.
zòn/a,-e s.f. zon/ă, -e.
vuźarel (perf. vuźardæs) vb. tr. v. u ź a r e
zor, ~æ s.f. puter/e, -i; forţ/ă, -e;
l.
vuź/o, -i, -e, -e adj. v. u ź o. tări/e, -i; zoræça cu forţă; anel zoræça a
sili, a aduce cu forţa.
woj pron. pers. v. v o j. zorærd/o, -i, -e, -e adj. întăr/it, -ită, -iţi, -
won pron. pers. v. v o n. ite; consolid/at, -ată, -aţi, -ate; fix/at, -ată,
wov pron. pers. v. v o v. -aţi, -ate.
zorærel (perf. zorærdæs) vb. tr. a întări, a
Z consolida, a fortifica; a da puteri cuiva, a
împuternici pe cineva.
zàla adv.( urs.) v. z à l a g a. zoræri/pen [-mos], -mata s.m. I. întărir/e,
zàlaga adv. puţin. -i; fortific/are, -ări; consolid/are, -ări.II.
zembìl/a, -e s.f. zambil/ă, -e. împuternicir/e, -i.
zèbr/a, -e s.f. zebr/ă, -e. zumavel (perf. zumavdæs) vb. tr. a proba,
zelenærd/o, -i, -e, -e s.f. înverz/it, -ită, -iţi,
a încerca; zumavindos încercând; a gusta
-ite. (o mâncare).
zelenimatenq/o, -i, -e, -e adj. de zumavi/pen [-mos], -mata s.m. prob/ă, -
verdeţuri, al (a, ai, ale) verdeţurilor. e; încerc/are, -ări.
zeleni/pen [-mos], -mata s.m. verde/aţă,
-ţuri.
Å
zèlen/o, -a adj.(m.f.sg.; m.f. pl.) verde,
verzi; ( căld., pl.: zèleni). źïl/to, -te [-ci] adj. galben, ~ă; ~i, ~e [ v.
zelenœl ( perf. zelenilæs) vb. intr. a deveni
şi gàlbeno ].
verde ( a se face verde).
źiràf/a, -e s.f. giraf/ă, -e.
zerabser, ~a s.m. 1. eşec, ~uri.2.
accid/ent, -ente. źojdîves, ~a s.m. joi, zilele de joi.
zersur/o, -e s.m v. z e r a b s e r.
źudèc/a, -e s.f. v. ź u d è c o.
zerv/o, -i, -e, -e adj. stâng, ~ă, ~i, ~i;
źudèc/o, -uræ s.m. judeţ, ~e.
zervi rig partea dreaptă.
źukerdo adj. aştept/at, -ată, -aţi, -ate [ v. ‡angli/pen, [-mos], -mata s.m.
câinelui; ~o luvorro cuşcă de câine. -θe postp. (în locat.) la; în.
-q-