Capitolul 3 Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Capitolul 3

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: VEE = 5V,
VCC = 15V, RE = 2KΩ, RC = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc
următorii parametrii: β = 200, ICB0 = 0,1 μA, VBE = 0,6V.
a) Să se determine punctul static de funcţionare al tranzistorului.
b) Până la ce tensiune VEE tranzistorul este polarizat în regiunea activă
normală?

Fig. 26

Rezolvare

a) Se scrie legea a doua a lui Kirchhoff pe ochiul din dreapta :

VEE  I E R E  VBE
De unde se poate determina curentul de emitor:
I E  (VEE  VBE ) R E  2,2 mA
iar I C  I E  I CB0

unde    (  1)  I C  2,19 mA
Tensiunea colector emitor se poate determina din ochiul de circuit din
stânga
VCB  VCC  I C R C  4,05 V
b) Tranzistorul lucrează pe regiunea activă normală deoarece prima
joncţiune este polarizată direct, iar a doua invers. Saturaţia incipientă are

37
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

loc pentru VCB = 0, caz în care tranzistorul este complet deschis, toată
tensiunea VCC cade pe RC, iar curentul de colector la saturaţie este:

I CS  VCC R C  3 mA

Având IC la care începe saturaţia tranzistorului se poate calcula curentul

de emitor care produce saturaţia şi tensiunea VEE la care se obţine acest
curent:
VEE  R C I CS /   VBE  6,63V

27. În fig. 27 este prezentat un montaj de polarizare a unui

tranzistor bipolar cu stabilizare parţială a punctului static de funcţionare.
Se cunosc: VCC = 12V, RC = 2KΩ, RB = 1MΩ, RE = 1KΩ, iar în punctul
static de funcţionare pentru tranzistor se cunosc: β=200, ICB0 = 0, VBE =
0,65V. Să se determine:
a) Punctul static de funcţionare.
b) Ştiind că viteza de variaţie a tensiunii bază emitor cu temperatura este
VBE  1
 1,8mV /  C , iar pentru coeficientul β avem  2% /  C , să
T T 
se determine variaţia curentului de colector când temperatura creşte cu 1˚C.
c) Variaţia tensiunii VCE în condiţiile de la punctul b.

Fig. 27

38
Capitolul 3 Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Rezolvare

a) Se pot scrie următoarele relaţii pentru cele două ochiuri de circuit:

VCC  (  1)I B (R C  R E )  VCE

VCC  I E R C  I B R B  VBE  I E R E

VCC  (  1)I B (R C  R E )  I B R B  VBE

Din ultima relaţie obţinem:
VCC  VBE
IB   7,08 A
R B  (  1)(R E  R C )

I C  I B  1,416 mA
Folosind curentul de bază obţinut mai sus din prima relaţie vom obţine:
VCE  VCC  (  1)I B (R C  R E )  7,72V
b) Curentul de colector este dat de relaţia:
(VCC  VBE )
IC 
R B  (  1)(R E  R C )
Dacă temperatura creşte cu 1˚C vom avea:
VBE
VBE2  VBE  T  0,6482V , iar β = 204.
T
Cu aceste noi valori se poate calcula noua valoare a lui IC obţinându-se:
I C  17.98A
c) În montajul din fig. 27 curentul de emitor este:
(  1)VCC  VBE
IE  ,
R B  (  1)(R E  R C )

şi se calculează I E  17.9 A ,

39
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

iar VCE  ( RC  RE )I E  35,9mV

28. Se dă montajul din fig. 28 pentru care se cunosc: VCC =15V,

RC = 4KΩ, RB2 = 120KΩ, RB1 = 30KΩ, RE = 2,3KΩ, β=200, ICB0 = 0,
VBE = 0,6V.
a) Să se determine punctul static de funcţionare;
b)Sî se afle valoarea rezistenţei RB2 pentru care tranzistorul intră în
saturaţie, ştiind că R B1 R B2 este constant.

Fig. 28

Rezolvare

a) Aplicând teorema Thevenin între punctele A şi B vom obţine circuitul

echivalent din fig. 28R, unde:

R B1 R B2
R BB   24 K
R B1  R B2

R B1 VCC
VBB   3V
R B1  R B2

40
Capitolul 3 Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Fig. 28R

Scriind ecuaţiile Kirchhoff pentru cele două ochiuri de circuit se obţine:

VBB  I B R BB  VBE  I E R E
VCC  I C R C  VCE  I E R E
În plus avem relaţiile:

I C  I B şi IE  IE  IB

Înlocuind IE funcţie de IB în prima relaţie se gaseşte:

VBB  VBE
IB   4,93A  I C  0,987 mA
R BB  (  1)R E

iar VCE  VCC  I B R C  (  1)I B R E  8,77V

b) Tranzistorul intră în saturaţie dacă tensiunea VCB = 0. Se scrie ecuaţia a

doua a lui Kirchhoff care să includă joncţiunea bază colector:

41
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

VCC  VBB  I C R C  VCB  I B R BB

relaţie care la saturaţie devine:
VCC  VBB  I B R C  I B R BB
Înlocuind IB cu relaţia obţinută la punctul a pentru acest curent se
determină VBB :

R C  R BB
VCC  VBE
R BB  R E (  1)
VBB   6,14V
R C  R BB
1
R BB  R E (  1)
Cum RBB are acceaşi valoare ca la punctul precedent se obţine:
VCC
R B2  R B  58,5 K
VBB

R BB R B2
R B1   40,6 K
R B2  R BB

29. Se consideră montajul din fig. 28 şi se doreşte obţinerea

următorului punct static de funcţionare: VCE = 10V, VBE = 0,6V, IC =
10mA. În plus se cunosc VCC = 20V, β = 100, tensiunea pe rezistorul RE,
VRE= VCC /10, iar curentul prin RB2 este 10IB. Să se calculeze rezistenţele
din circuit.

Rezolvare

Din legea a doua a lui Kirchhoff pentru ochiul din dreapta se obţine:

VCC  I C R C  VCE  VRE 

VCC  VCE  VRE

RC   800
IC
Ştiind VRE se poate afla RE :

42
Capitolul 3 Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

VRE
RE   198
(  1)I C

Din prima lege a lui Kirchhoff în punctul A avem:

I 2  I1  I c / 
de unde rezultă:
I 2  10I c /  , iar I1  9I c / 

Din legea a doua a lui Kirchhoff pentru ochiul ce cuprinde joncţiunea

bază emitor se poate scrie:

I1R B1  VBE  VRE 

(VBE  VRE )
R B1   2,88K
9I C
Iar din ochiul pentru joncţiunea bază colector se obţine:

I 2 R B2  VCC  VCE  VRE 

(VCC  VCE  VRE )
R B2   8K
10I C

30. Pentru circuitul din fig. 30 se cunosc: VCC = 20V, RC = 4,7KΩ,

RB2 = 12KΩ, RB1 = 12KΩ, RE = 2KΩ, β=100, ICB0 = 0, VBE = 0,6V, RB3 =
200KΩ. Să se determine punctul static de funcţionare.

Fig. 30

43
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

Rezolvare

Aplicând teorema Thevenin între bază şi minusul sursei vom obţine o

schemă echivalentă similară cu cea din fig. 28R, dar de această dată:

R B1 R B2
R BB  R B3   206 K ,
R B1  R B2

R B1 VCC
iar VBB   10V
R B1  R B2
În rest problema se rezolvă similar cu problema 28, punctul static de
funcţionare fiind dat de relaţiile:

VBB  VBE
IB   23A  I C  2,3mA
R BB  (  1)R E

iar VCE  VCC  I B R C  (  1)I B R E  4,6V

31. Să se calculeze punctul static de funcţionare al tranzistorului

din fig. 31. Se cunosc: VCC = 12V, RC = 5KΩ, RB = 160KΩ, Rf = 270KΩ,
RE = 1KΩ, β=100, ICB0 = 0, VBE = 0,6V.

Fig. 31

44
Capitolul 3 Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Rezolvare

Din legile lui Kirchhoff în cele trei ochiuri independente şi din cele două
noduri se obţine:

VCC  (I C  I  I B )R C  (I  I B )R f  IR B

VCC  (I C  I  I B )R C  VCE  I E R E
IR B  VBE  I E R E

În continuare se scriu toţi curenţii prin tranzistor funcţie de IB :

VCC  (I B  I  I B )R C  (I  I B )R f  IR B

VCC  (I B  I  I B )R C  VCE  (  1)I B R E

IR B  VBE  (  1)I B R E
Se obţin trei ecuaţii cu trei necunoscute: I, IB, şi VCE. Rezolvând sistemul
se gasesc:

VCC  VBE  VBE (R C  R f ) / R B

IB   10,86A
(  1)R C  (R C  R f )(  1)R E / R B  R f  (  1)R E

I C  I B  1,086mA

VCE  VCC  (  1)I B R E  (  1)I B R C 

VBE R C (  1)I B R E R C
   5.37V
RB RB

32. Pentru tranzistoarele din fig. 32 se cunosc: β1= 20, β2 = 50,

VBE1 = 0,6V, VBE2 = - 0,6V. În plus sunt cunoscute VCC = 18V, RB = 2
MΩ, RC1 = 3KΩ, RC2 = 0,5KΩ, RE = 1KΩ. Să se determine punctul static
de funcţionare.

45
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

Fig. 32
Rezolvare

Avem patru ochiuri independente pentru care scriem legile lui Kirchhoff:

VEB 2  R C1 (I C1  I B2 )

VCC  R B I B1  VBE 1  R E (I E1  I C2 )

VCC  VEB 2  VCE1  R E (I C2  I E1 )

VCC  VCE2  I C2 R C2  R E (I C2  I E1 )

Folosind în plus relaţiile:

I C  I B şi I E  (  1)I B
observăm că din primele două relaţii obţinem un sistem cu două
necunoscute IB1 şi IB2 :
VEB 2  R C1 (1I B1  I B2 )


VCC  R B I B1  VBE 1  R E I B1 (1  1)   2 I B2 
Rezolvând sistemul se obţine:
VCC  VBE1  R E  2 VEB 2 / R C1
I B1   7,39A  I C1  0.1478mA
R B  R E (1  1)  R E 1 2

46
Capitolul 3 Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

VEB 2  R C11I B1
I B2   52,2A  I C 2  2,61mA
R C1
În ceea ce priveşte tensiunile pe tranzistoare ele se determină din ultimele
două relaţii ale sistemului de patru ecuaţii scris mai inainte:
VCE1  VCC  VEB 2  R E (I C2  I E1 )  14,64V

VCE2  VCC  I C2 R C2  R E (I C2  I E1 )  13,94V

Valoarea negativă a lui VCE2 este normală deoarece tranzistorul Q2 este

PNP şi pentru a avea polarizată invers a doua joncţiune trebuie să avem
un potenţial negativ pe colector faţă de bază şi emitor.

33. În montajul din fig. 33 parametrii β ai celor doi tranzistori sunt

300, VBE1 = 0,4V, VBE1 = 0,65V, VCC = 9V, RC1 = 15KΩ, RC2 = 2,2KΩ,
R = 50KΩ, RE1 = 0,6KΩ, RE2 = 0,3KΩ.

Fig. 33
Rezolvare

Se scriu legile lui Kirchhoff pentru ochiurile ce cuprind joncţiunile bază-

emitor :

VCC  R C1 (I C1  I B2 )  VBE 2  R E 2 (I E 2  I B1 )

R E 2 (I E 2  I B1 )  RI B1  VBE 1  R E 1 I E 1

47
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

Înlocuind toţi curenţii din relaţiile de mai sus funcţie de curenţii IB1 şi IB2
se obţine un sistem de ecuaţii cu aceste două necunoscute. Rezolvând
sistemul rezultă:

I B1  1,66A  I C1  0,5mA

I B2  8,66A  I C1  2, mA
Scriind legea a doua a lui Kirchhoff pentru ochiurile colector-emitor vom
obţine:
VCE1  VCC  R C1 (I C1  I B2 )  R E 1 I E 1  1,2V

VCE2  VCC  R C2 I C2  R E 2 (I E 2  I B1 )  2,5V

34. În montajul din fig. 34 avem doi tranzistori identici cu

paramtrii: β = 100, VBE = 0,6V, ICE0 = 0. În plus sunt cunoscute VCC =
20V, RB1 = 20 KΩ, RB2 = 80 KΩ, RB3 = 40 KΩ, RB4 =40 KΩ, RC = 2KΩ,
RE = 1KΩ. Să se afle punctul static de funcţionare.

Rezolvare

Aplicând teorema Thevenin între punctele AC şi respectiv BC vom obţine

schema echivalentă din fig. 34R, unde

R B3 R B 4
R BB1   20 K ,
R B3  R B 4

R B3 VCC
VB1   10V
R B3  R B 4

R B1 R B2
R BB2   16 K ,
R B1  R B2

R B1 VCC
VB2   4V
R B1  R B2

48
Capitolul 3 Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Fig. 34

Fig. 34R

Se scriu legile lui Kirchhoff pentru cele trei ochiuri:

VCC  I C1R C  VCE1  VCE2  I E 2 R E
VB2  I B2 R BB2  VBE2  I E 2 R E

49
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

VB1  I B1R BB1  VBE1  VCE2  I E 2 R E

Din relaţia scrisă pentru al doilea ochi se observă că se poate determina IB2.
VB2  VBE2
I B2   29A  I C 2  2,9mA
R BB2  R E (  1)

În plus se observă că I C 2  I E1 de unde rezultă că :


I B1  I B2  28,7A  I C1  2,87mA .
 1
Din relaţia pentru ultimul ochi se află VCE2 :

VCE2  VB1  I B1R BB1  VBE1  (  1)I B2 R E  5.897V

Din relaţia pentru primul ochi se obţine:
VCE1  VCC  VCE2  I C1R C  (  1)I B2 R E  5,43V

35. Cei doi tranzistori din fig. 35 sunt identici şi au parametrii: β =

200, VBE = 0,6V, ICE0 = 0. În plus se cunosc VCC = 20V, RB = 1,8MΩ, RC1
= 2 KΩ, RC2 =0,5 KΩ, RE1 = 1 KΩ, RE2 = 1KΩ. Să se afle punctul static
de funcţionare.

Fig. 35

50
Capitolul 3 Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Rezolvare

Circuitul din fig.35 este unul din circuitele de polarizare ale unui
amplificator cu două etaje de amplificare, primul cu un tranzistor NPN şi
al doilea cu un tranzistor PNP polarizate de aceeaşi sursă.
Se scriu ecuaţiile lui Kirchhoff pentru urmatoarele ochiuri: ochiul
care cuprinde sursa VCC şi joncţiunea B-E a lui Q1, ochiul format din
rezistenţele RC1, RE2 şi joncţiunea B-E a lui Q2 şi ochiurile ce cuprind
sursa VCC şi tensiunile VCE a celor doi tranzistori.

VCC  I B1R B  VBE1  (I E1  I C2 )R E1

I E 2 R E 2  VBE2  (I C1  I B2 )R C1

VCC  I E 2 R E 2  VEC 2  I C2 R C 2  (I E1  I C2 )R E1

VCC  (I C1  I B2 )R C1  VCE1  (I E1  I C 2 )R E 1

Se observă că în primele două relaţii toţi curenţii pot fi exprimaţi funcţie

de IB1 şi IB2 obţinându-se astfel un sistem de două ecuaţii :

VCC  I B1R B  VBE1  ((  1)I B1  I B2 )R E1

(  1)I B2 R E 2  VBE2  (I B1  I B2 )R C1

Rezolvând sistemul se obtine:
I B1  8,35A  I C1  1,67mA

I B1  13,5A  IC1  2,7mA

Din ultimele două relaţii se vor determina tensiunile colector-emitor
pentru cei doi tranzistori:

VCE1  12,3V, VEC 2  11,56V

36. Montajul din fig.36 este realizat cu tranzistoare

complementare având parametrii: β = 100, VBE = 0,6V, ICE0 = 0.
Tensiunea de alimentare VCC este de 20V, iar rezistenţele au următoarele
valori: RB1 = 400KΩ, RB2 = 300KΩ, RE1 = 1 KΩ, RE2 = 1 KΩ.

51
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

Să se determine punctele statice de funcţionare ale celor două

tranzistoare.

Fig. 36
Rezolvare

Se observă că tensiunea colector-emitor a primului tranzistor este egală cu

tensiunea emitor colector a celui de-al doilea. Din legile lui Kirchhoff
pentru cele trei ochiuri independente se obţine:

VCC  I B1R B1  VBE  (I E1  I C2 )R E1

VCC  (I E 2  I C1 )R E 2  VEB  I B2 R B2

VCC  (I E 2  I C1 )R E 2  VCE1  (I E1  I C2 )R E1
Întrucât parametrii β pentru cei doi tranzistori sunt identici se pot rescrie
primele două ralaţii sub forma:

VCC  I B1R B1  VBE  (I B1 (  1)  I B2 )R E1

VCC  ((  1)I B2  I B1 )R E 2  VBE  I B2 R B2

Rezolvând sistemul se obţine:
I C1  I C2  3,22mA

iar: VCE  VCC  (2  1)I B R E 2  R E1 (2  1)I B  7V

52
Capitolul 3 Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

37. În montajul din fig. 37 tranzistorul TECJ are următorii

parametrii: IDSS = 6mA, VP = – 6V. În plus se cunosc: VDD = 24V, –Vss =
–12V , RS = 8KΩ, RD = 6KΩ. Să se determine:
a) Tensiunea Vo dacă V1 = 0
b) Tensiunea Vo dacă V1 = 5V
c) Tensiunea V1 dacă Vo = 0

Fig. 37

Rezolvare

Pentru circuitul de mai sus se pot scrie relaţiile:

V1  VGS  VO
VO  I D R S  VSS
În plus se ştie că :
I D  I DSS (1  VGS / VP ) 2

Din primele două relaţii se obţine:

VGS  V1  VSS  I D R S
Se introduce VGS astfel obţinut în a treia relaţie obţinându-se o ecuaţie de
gradul doi cu o simgură necunoscută:

I D  I DSS (1  V1  VSS  I D R S / VP ) 2
a) Punând condiţia V1 = 0 în ultima relaţie se găsesc două soluţii, din
care doar prima este corectă, a doua ar da o tensiune totală pe rezistenţe
de peste 36V cât dau cele două surse. Prin urmare soluţia corectă este :

53
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

I D  1,84mA, VGS  2,7V, V0  2,7V

b) Dacă V1 = 5V rezultă:
I D1  2,4mA, I D2  3,44mA
dintre care doar prima este posibilă şi prin urmare vom avea:
I D  2,4mA, VGS  2,2V, V0  7,2V
c) Dacă V0 = 0 rezultă că:

I D  VSS / R S  1,5mA , iar V1  VGS  3V .

38. Se consideră montajul de polarizare, din fig.38, a unui

tranzistor TECJ având următorii parametrii: IDSS = 6mA, VP = – 4V.
Tensiunea de alimentare este VDD = 30V, RG = 1MΩ şi se doreşte
obţinerea unui punct de funcţionare cu ID = 3mA şi VDS = 10V. Să se
calculeze rezistenţele RS şi RD care permit obţinerea acestui punct de
funcţionare.

Fig. 38
Rezolvare

Pentru acest montaj de polarizare se pot scrie relaţiile:

I G R G  VGS  I S R S

VDD  I D R D  VDS  I S R S
Întrucât la TECJ joncţiunea grilă-canal este polarizată invers:

54
Capitolul 3 Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

I G  0  I D  IS
Iar relaţiile de mai sus devin:
VGS  I D R S

VDD  I D R D  VDS  I D R S
În plus există relaţia:
I D  I DSS (1  VGS / VP ) 2

Se obţine: VGS  VP (1  I D / I DSS )  1,17V

Din prima relaţie se poate scrie: R S  VGS / I D  390 , iar din cea de a
doua :
V  VDS  I D R S
R D  DD  6,28K
ID

39. Pentru montajul din fig. 39 se cunosc: IDSS = 9mA, VP =

–3V, VDD = 12V, RS = 1KΩ, RD = 3KΩ, RG = 1MΩ.
Să se determine punctul static de funcţionare.

Fig. 39
Rezolvare

Pentru montajul din fig.39 se pot scrie relaţiile:

VDD  I D R D  VDS  I D R S

55
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme

I D  I DSS (1  VGS / VP ) 2

VGS  I S R S
Introducând VGS din ultima relaţie în cea de-a doua se obţine o ecuaţie de
gradul doi cu o singură necunoscută:

I D  I DSS (1  I S R S / VP ) 2
Rezolvând ultima relaţie se găsesc două soluţii pentru curentul de drenă:

I D1  1,7mA şi I D 2  5,3mA

Dintre acestea doar prima este corectă deoarece a doua soluţie ar da pe

rezistenţele RS şi RD o tensiune de 21,2V ceea ce este imposibil deoarece
tensiunea dată de sursă e de 12V.
În ceea ce priveşte tensiunile de pe tranzistor acestea se determină
din primele două relaţii:

VGS  1,7V , VDS  VDD  I D R D  I D R S  5,2V

40. Se dă schema de polarizare din fig. 40. Se cunosc: IDSS =

9mA, VP = – 3V, VDD = 12V, RS = 1KΩ, RD = 1KΩ, RG1 = 1MΩ, RG2 =
3MΩ . Să se determine punctul static de funcţionare al tranzistorului.

Fig. 40

56
Capitolul 3 Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Rezolvare

Pentru circuitul de mai sus se pot scrie următoarele legi ale lui Kirchhoff:

VDD  I(R G1  R G 2 )

IR G1  VGS  I D R S

VDD  I D R D  VDS  I D R S
În plus se poate scrie relaţia:

I D  I DSS (1  VGS / VP ) 2

Din primele două expresii se obţine:

VDD
VGS  R G1  I D R S
R G1  R G 2
2
 VDD I R 
I D  I DSS 1  R G1  D S 
 (R G1  R G 2 )VP VP 

Rezolvând ecuaţia de gradul doi de mai sus se găsesc soluţiile:

I D1  4mA şi I D 2  9mA

Doar prima soluţie este corectă, şi se găsesc:

VGS  2V , VDS  VDD  I D R D  I D R S  4V

57