Norme specifice de protectie a muncii in Industria alimentara

Prelucrarea conservelor din legume si fructe si producerea sucurilor

PREVEDERI GENERALE

Selectia personalului in vederea incadrarii si repartizarii in munca

 Lucrarile, pot fi executate numai de persoane avand varsta peste 18 ani, care au
calificarea necesara, cunosc procedeele de lucru, aparatura si instalatiile meseriei
pe care o practica si au fost instruite din punctul de vedere al protectiei muncii.
 Persoanele care nu sunt calificate pentru meseria respectiva sau nu au implinit 18
ani pot fi admise la lucru in conditii normale, ca ajutor, si numai sub supravegherea
directa a cadrelor calificate in aceste lucrari si dupa insusirea instructajului de
protectie a muncii.
 Nu se pot angaja persoane cu afectiuni pulmonare cronice, afectiuni nervoase cu
accese epileptice, invaliditati care nu permit eforturi fizice, afectiuni cardiace
cronice sau acute sau cu alergii la contactul cu materii organice sau mirosuri de
disconfort.
 Repartizarea muncitorilor la locurile de munca se face in functie de starea de
sanatate si aptitudinile fizice si psihice ale solicitantilor, in functie de
particularitatile activitatii si conditiile de munca impuse de viitorul post de
activitate. Aceasta angajare si orientare se va face conform prevederilor normelor
generale de protectie a muncii.
Controlul medical la angajare si periodic

 Personalul, indiferent de varsta si sex, poate fi incadrat numai dupa efectuarea

examenului medical care sa ateste ca este apt pentru astfel de munca.
 Examenul medical se va face conform prevederilor normei generale de protectie a
muncii.
 Avand in vedere ca in activitatea de producere a conservelor de legume si fructe
si producerea sucurilor muncitorii sunt expusi sau exista posibilitatea expunerii la
temperaturi inalte si umiditate excesiva ca rezultat al muncii, se va organiza
controlul sanatatii la intervale periodice.
Instruirea personalului

 Organizarea si desfasurarea activitatii de instruire a salariatilor in domeniul

protectiei muncii se vor realiza potrivit prevederilor Normelor generale de
protectie a muncii in vigoare.
Dotarea personalului cu echipament individual de protectie
 Agentii economici au obligatia sa acorde gratuit echipamentul individual de
protectie conform Normativului cadru aprobat de Ministerul Muncii si Protectiei
Sociale cu Ordinul nr. 225 / 1995 si publicat in Monitorul Oficial nr.180 /
21.08.1995.
 Stabilirea mijloacelor individuale de protectie (sortimente si tipuri) se face pe baza
analizei si cumularii factorilor de risc la care este expusa persoana in timpul
indeplinirii sarcinii de munca de catre Comisia mixta, compusa din personal de
specialitate apartinand agentului economic si reprezentant al organizatiei
sindicale sau un reprezentant al salariatilor cand nu exista organizatie sindicala si
se aproba de Consiliul de administratie.
 Accidente de muncă în industria
alimentară
1. Bolile profesionale în industria alimentară
2. Protectia si securitatea muncii

Industria alimentara si a bauturilor este structurata in mai multe subsectoare,

reprezentative fiind: Industria moraritului si panificatiei, Industria carnii, Industria
lactatelor, Industria conservelor din fructe si legume, Industria bauturilor (racoritoare si
alcoolice). Diversitatea proceselor de productie in industria alimentara incepe cu micile
societati traditionale in care procesul de productie este in intregime manual, ajungand
pana la procese de productie complet automatizate, in cazul marilor societati romanesti
sau multinationale. In general, in cadrul proceselor de productie din industria alimentara
si a bauturilor (transformare, preparare, conservare si ambalare, etc.) riscurile privind
securitatea si sanatatea lucratorilor sunt controlate, totusi incidenta accidentelor de
munca din acest sector este inca foarte mare. Majoritatea riscurilor existente in industria
alimentara este consecinta dezvoltarii tehnice considerabile a sectorului, specific, a
echipamentelor de lucru si a sarcinilor de munca complexe derivate din adoptarea noilor
tehnologii. In plus, absenta sau superficialitatea formariii-informarii lucratorilor
determina perceptia eronata a riscurilor sau, in cel mai nefericit caz, lipsa constientizarii
existentei riscurilor.
Activitatile si procesele de productie din industria alimentara implica prezenta a
numerosi factori de risc profesional: zgomot si vibratii peste limita admisa, generate de
utilajle; contaminanti biologici; contaminanti chimici; manipularea greutatilor, pozitiile
fortate si miscarile repetitive; microclimatul si iluminatul necorespunzator; mijloacele de
transport si manevrat marfuri; etc. Conform statisticilor, principalele cauze ale
accidentelor de munca din industria alimentara din Romania sunt: caderile de la acelasi
nivel, prinderile/blocarile intre obiecte (consecinte: entorse, contuzii, zdrobiri-fracturi, la
maini si brate); suprasolicitari fizice si pozitii fortate (consecinte: afectiuni dorso-
lombare); folosirea defectuoasa sau fara echipament de protectie a obiectelor si
instrumentelor utilizate (consecinte: taieturi, loviri).
Factorii de risc care pot cauza accidente profesionale sunt: unelte manuale sau
mecanice, organe de masini in miscare, materiale, contacte electrice, termice, inhalari si
contacte cu produse toxice, elementele ambientale ale mediului de munca, etc.
In ceea ce priveste aparitia riscurilor profesionale, factorii de risc sunt direct legati de
conditiile de munca : caracteristicile generale ale istalatiilor, echipamentelor de munca si
produselor prezente in centrul de munca. - natura agentilor chimici, fizici si biologici
prezenti in mediul de lucru si concentratiile, intensitatile si nivelurile acestora -
procedurile pentru utilizarea agentilor anterior mentionati si influenta acestora in
generarea de riscuri profesionale - caracteristicile locului de munca, inclusiv aspecte
legate de management si organizare, care pot influenta dimensiunea riscului la care
lucratorul este expus. Riscurile profesionale prezente in industria alimentara si a
bauturilor din Romania pot fi analizate folosind urmatoarea clasificare: - riscuri derivate
din elementele de securitate a muncii; - riscuri derivate din elementele de igiena
industriala; - riscuri derivate din ergonomia muncii.
Masuri preventive
- Stabilirea si semnalizarea interdictiei de a merge pe sub sarcinile suspendate;
- Evitarea deplasarilor in zonele unde se efectueaza lucrari care pot cauza desprinderi de
materiale, unelte, etc;
- Stabilirea si semnalizarea locurilor de incarcare – descarcare si evitarea stationarii in
aceaste zone;
- Asigurarea stabilitatii stivelor de materii prime si bunuri, strangerea si ancorarea ferma
pe rafturi a elementelor solide si plasarea sarcinilor grele pe rafturile joase, respectiv la
baza stivelor;
- Delimitarea si semnalizarea zonelor prevazute pentru depozitarea bunurilor;
- Aranjarea si asigurarea incarcaturilor in mod corect. A nu se depasi capacitatea maxima
de incarcare a dispozitivelor de ridicat si transport;
- Verificarea si monitorizarea periodica de catre specialisti a starii echipamentelor de
ridicare si acordarea unei atentii speciale dispozitivelor de siguranta a carligelor;
- Efectuarea operatiunilor de intretinere a structurilor/sistemelor de depozitare (rafturi,
rack-uri, etc) cu scopul de a remedia eventualele deficiente, cum ar fi, de exemplu,
posibilele deteriorari generate de lovituri la manuirea transpaletilor, motostivuitoarelor,
etc.;
- Verificarea structurilor/sistemelor de depozitare si a depozitelor:
 Suprafata solului, pardoselilor trebuie sa fie stabila, perfect plana, fara denivelari
sau diferente de nivel;
 Marfa nu trebuie depozitata pe sol blocand caile de acces, zonele si arterele de
circulatie si caile de evacuare;
 Nivelul de iluminare recomandat pentru depozite nu trebuie sa fie mai mic de 200
lucsi, iar pentru rampele de incarcare – descarcare, mai mic de 150 lucsi;
 Structura de depozitare trebuie sa fie fixata in solul zonei de depozitare si/sau in
pardoseala prin intermediul unor dispozitive concepute si abilitate in acest scop;
 Efectuarea verificarii si intretinerii periodice a echipamentelor (motostivuitoare,
transpalete, lifturi pentru marfa, etc.);