SINDROMUL OCLUZIV

Ocluzia intestinala rep un sindrom abd datorat opririi complete si persistente a tranzitului intestinal.
Termenul de ileus este atribuit ocluziilor functionale postop si acelora datorate inclavarii in lumenul
intestinal al unui calcul provenit din caile biliare.

CLASIFICLAREA OCLUZIILOR:

1. Dupa mecanismul de producere: - mecanice, functionale, vasculare, mixte

Ocluziile mecanice sunt dat unui obstacol anat care impiedica tranzitul intestinal care poate fi
intraluminal, parietal sau extraparietal .

Ocluziile functionale(dinamice) sunt dat unei perturbari in motricitatea musculaturii intestinale care
conduce fie la spasmul muscular fie la paralizia fibrelor musculare.

Ocluziile vasculare, prin obstructia primara sau initiala a vaselor mezenterice care se dat unor cause
care interfereaza in mod direct circ mezennterica fie arterieala.

Ocluziile mixte(inflamatorii) in care mecansmele sunt intricate cum ar fi: obstr combinata cu spasm
sau ileus paralitic provocat de infectie si urmat de aglutinarea anselor in jurul focarului de infectie .

2. Dupa modul de instalare si caracterul evolutiv:

 Ocluzia intestinala acuta cu debut brutal si ev rapida
 Ocluzia subacuta sau cronica cu instalare progresiva,ev lenta insiduasa , eventual cu usoare
remisiuni

3. Dupa sediul obstacolului:

 Ocluzie intestinala inalta: intereseaza int subtire(80% din cazuri )
 Ocluzia intestinala joasa(20% din cazuri )

4. Dupa varsta bolnavului:

Mai rara la tineri si prevalenta mare la batrani peste 50 de ani .

ANATOMIA PATOLOGICA:

Ansa intestinala ocluzionata trece prin 3 stadii evolutive:

 Stadiul de congestie pasiva cu pereti subtiati, destinsi dar cu vitalitatea pastrata

 Stadiul de ischemie cu semne macroscopice vizibile dar reversibile
  Stadiul de necroza  vitalitate compromisa

ETIOPATOGENIE:

OCLUZIA INTESTINALA MECANICA:

1. Ocluzia prin obstructie este def de prezenta obstacolului care ingusteaza sau astupa complet
lumenul intestinal, fara a interesa circ enteromezenterica.
Cauze intraluminale :
 Un calcul biliar ajuns in intestine printr-o fistula bilio-digestiva
 Un ghem de ascarizi
 Un ghem de par
 Alimente in celuloza
 Fecaloame la batrani
 Meconiu la nou nascuti

Cauze intramurale: atunci cand cauza obstuctiei provine de la niv peretelui intestinal cum ar fi
atresia sau stenoza congenitala, stenoza inf in TBC sau ileita terminala, stenoze cicatriciale postop,
tumori sau lez stenozate de enterita radiaca.

Cauze extraintestinale: Atunci cand obstacolul este rep de tumori, adenopatii,bride

enteroenterale sau entero-parietale , apendice cecal,diverticul Meckel

2. Ocluzia prin strangulare apare atunci cand este interesata circulatia mezenterica iar tulburarile
ischemice conduc rapid la devitalizarea ansei urmata de necroze si perforatii.

Cauzele pot fi: parietale, mezenterice si extraintestinale.

A. Cauzele parietale sunt rep cel mai frecvent de invaginatiile intestinale care apar atunci
cand un segment mobil al intestinului patrunde in seg invecinat subadiacent, inelul de
strangulare fiind reprezentat insusi de peretele intestinal .
B. Cauzele mezenterice sunt rep de diferite forme de volvulus enteromezenteric , definit de
rotatia sau rasucirea unui seg intestinal in jurul axei sale mez sau mezocolice. Volvulusul
intestinal poate fi total (atuncii cand tot intestinul subtire este interesat) sau partial,
(atunci cand este interesat ileonul terminal sau ansa sigmoidiana) .
C. Cauzele extraintestinale sunt rep de strangularile interne si strangularile herniale.
Strangularile interne sunt rep de incarcerarea unei anse la niv unei brese sau fosete
peritoneale,cum ar fi fosetele ileocecale, orificii anormale in marele epiplon sau
mezocolonul transvers, hiatusul lui Winslow .
Strangularile herniare sunt rep de alunecari ale anselor intestinale in orif herniale ale
peretelui abd ant , lat, si posterior .
 OCLUZIA INTESTINALA DINAMICA:

Se datoreaza unor tulburari functionale ale motilitatii intestinale in doua sensuri:

- Fie mai rar sub forma de spasm care poate sa apara in unele accidente alergice, colici saturnine
sau crize tabetice
- Fie cel mai frecvent sub forma de paralizie intestinala ( ileus paralitic)

Ileusul paralitic:

 Reflexe : colica biliara,colica renala, distensia acuta a vezicii urinare,lez ale SNC, lez ale maduvei
spinarii, fracture ale coloanei vertebrale
 Spetice: pneumopatiile acute, septicemia, pielonefrite septice , meningite, infectii bacteriene
 Metabolice:hipopotasemia, hiponatriemia severa, coma diabetic, porfiria acuta, intoxicatii cu
plumb.

OCLUZIA INTESTINALA VASCULARA

Se dat in principal ostructiei vaselor mezenterice, prin embolie arteriala sau tromboza venoasa sau
arteriala, desi se cunoaste si forma apopleptica a infarctului enteromez fara obstructie circulatorie, prin
leziuni vasculare sau abdominale traumatice.Ischemia mezenterica poate aparea si in conditii de scadere
a debitului cardiac ca urmare a unei insuficiente cardiace sau a unor tulb de ritm severe.

FIZIOPATOLOGIA SOCULUI OCLUZIV.

Sindromul ocluziv in ansamblu cu toate particularitatile datorate mecanismului de producere, a cauzelor

sau a sediului, det o serie de tulb hidroelectrolitice severe, degenerand in cele socul ocluziv declansat de
distensia si strangularea anselor intestinale.

Socul ocluziv poate fi toxic sau infectios..dar ponderea cea mai importanta este detinuta de pierderile
mari hidroeletrolitice, ca urmare a varsaturilor si sechestrarilor de lichide la niv ansei obstruate.

Teoria toxica-septica sustine absortia din intestine a toxinelor provenite prin proteoliza care ajung in circ
sistemica intoxicand cordul si creierul, desi in ocluzie absortia la niv anselor este mult incetinita.

Teoria infectioasa sustine exacerbarea florei microbiene de fermentatie si de putrefactie a.i. germeni
cum ar fi coli sau perfringens se absorb in circ cunoscut fiind faptul ca in starile de soc flora intestinala in
cond de staza si anaaerobioza, devine din ce in ce mai virulenta.

Elementele socului ocluziv:

 Dezechilibrele hidroelectrolitice severe
 Tulb de vosomotricitate mai ales la niv microcir.
 Tulb de permeabilitate capilara si parieto intestinala
 Tulb ischemice
 Coagularea intravasculara diseminata

FAZELE EVOLUTIVE ALE OCLUZIEI INTESTINALE :

1. Faza excito motorie ( de lupta ) det de aparitia si instalarea obstacolului :

 Acetilcolina rep meditorului principal al motricitatii intestinale + serotonina+ bradikinina
 Gradietul met dintre musculatura int subtire si musc intestinului gros , care scade de la
jejun –ileon spre zonele distale ale intestinului gros
 Obstacolul mec det o intesificare a peristaltisumului si o hipermotilitate intestilala rep
de contractii peristaltice subintrante, induse de desc massive de serotonina si
bradikinina
 In colica intensa care traduce suf intestnului de ulupta apar miscari persitaltice de mare
intesntitate
 In mom in care undele peristaltice nu mai pot deoasi obstacolul, se declanseaza ca un
mec de aparare , po serie de unde antiperistaltice care duc la aparitia varstaurilor ssi
care protejeaza pana la un punct ansa de distensie.
2. Faza de distensie si de dilatatie dat acumularii de lichide si gaze in ansa supra adiacenta
obstacolului .
La niv int sup distensia intarzie sa apara dat seg scurt de intestin din amonte, de obstacol si
dat varsaturilor frecvente.
Cu cat varsaturile sunt mai frecvente ele scad cantitativ din ce in ce mai mult.Acumularea mai
imp de lichide si gaze apare in ocluziile int distal si colonului .
Hipoxia, prin elib de bradikinina, histamina si cataboliti acizi det tulb de permeabilitatea cu
plasmexodie si acumulare de lichide trasudate din int in cav peritoneala .
3. Faza Atoniei inerte

 Musculatura int este complt inerta,peristaltismul este absent iar aspectul

anselor este de paralizie, distensie si imobilitate
 Modificarile parietale sunt accentuate de tulb trofice si ncroze
 Apare fen de migratie transparietala al florei intestinale, care
contamineaza peritoneul.
 Abs limfatica este prezenta si continua in timp ce abs venoasa este absenta
 Prezenta fact care instituie starea de soc anunta perioada leziunilor
ireversibile organice si functionale
 SINDROMUL UMORAL DIN OCLUZIA INTESTINALA

Modificarile umorale sunt induse de hypovolemia care se intraleaza lent dar sigur, mergand in lipsa unui
tratament pana la fen de colaps , dat imposibilitatii asigurari din partea cordului a unei fractii de ejectie
convenabile si a unui debit cardiac adecvat , si a fen septic care afecteaza microcirculatia .

Deshidratarea:

1. Hipotona apare atunci cand se pierd mai multi electroliti decat apa, prin varsaturi severe , a.i
ester afectat de deshidratare intai spatial extracel si apoi spatiul intracel .
2. Hipertona apare atunci cand pierderile de apa sunt mai mari fata de pierderile de electroliti.
Asistam la cresterea hematocritului si la aparitia oliguriei. Tulb electrolitice se instaleazaprin
pierderea de natriu, potasiu si clor, in fucntie de proportia sucurilor digestive pierdute.

Hiperazotemia se dat cresteruu azotului polipeptidic in sange prinabsortie, catabolismul proteic

masiv idin prima faza si insuficientei renale a rinichiului de soc.

Hipopotasemia se dat trecerii potasului in tesutul interstitial sis p extracel, pierderilor in lumenul
intest si coafectarii hepatice.

SINDROMUL LEZIONAL SECUNDAR AL SOCULUI OCLUZIV

Acest sindrom esre rep de modificarile pat care apar la niv organelor vitale.

Rinichi: glomerului compt, edem al capsule lui bowman, necroza ep tubular,

Ficat: fen de necroza si coagulare intravasculara diseminata

Plaman:edem pulmonary

TABLOU CLINIC

 Durere abd (debut brusc sau progresiv, ondulanta cu perioada de acalmie, fixa sau
nelocalizata)

 Varsaturil reflexe,devin alimentare,bilioase, poracee, si mai tarziu fecaloide
In ocluziile inalte sunt frecvente, in cantitate redusa si continut bilios
In ocluziile joase  varsaturi rare, mai putin abundente , aspect fecaloid

 Intreruperea complete a tranzitului pt materii si gaze

 Meteorismul abd ( semn fizic , se instaleaza treptat)
OCLUZIILE INALTE:

 Caracter evolutiv acut, alarmant inca de la debut, manif prin dureri de int mare instalate
brusc, varsaturi precoce uneori abundente , oprirea tardiva si incompleta a traznitului
 Alterarea starii gen prin deshidratare , scaderea TA, tahicardie, facies anxios
 Meteorism mai putin periobilical
 La radiografia obd simpla se remarca imagini hidroaerice cu localizare central avand
diametrul transversal mai mare decat cel longitudinal

OCLUZIILE JOASE :

 Caracterul mai putin alarmant al debutului, insidious

 Dureri de intesnsitate progresiva, crize paroxistice mai rare intrerupte de acalmie
 Varsaturi la inceput absente, instalate tardive dar abundente
 Intreruperea tranztului pt materii si gaze, neta precoce si complete
 Stare gen alterara mai tarziu
 Meteorism difuz
 Radiografia abd simpla pune in ev imagini hidroaerice voluminoase. Mai mult inalte decat largi