scrisă pentru un instrument solist si orchestră, în care solistul îşi demonstrează virtuozitatea interpretativă. concért (concérte), s.n. – 1. Execuţie în public a unei opere muzicale. – 2. Înţelegere, unire, acord. It. Concerto (sec. XIX). clásic, -ă adj. (lat. classicus, de prima clasă). Distins, însemnat, ilustru, sănătos, viguros, care poate servi de model: poet clasic, poezie clasică. Conform regulelor trase de Grecĭ și de Romanĭ, distins: frumuseță [!] clasică. Genu clasic, cel greco-roman orĭ al scriitorilor sec. 17, opus celuĭ romantic. Primele concerte cunoscute pentru un solist și orchestră sunt lucrări de Giuseppe Torelli de la sfârșitul secolului XVII. Antonio Vivaldi este unul din cei mai importanți compozitori cu numeroase concerte pentru vioară, violoncel sau alte instrumente. ,,Concertul instrumental, cu spectaculoasa lui înflorire în creaţia compozitorilor de la sfârşitul sec.XVII-lea şi prima jumătate a secolului următor, ajunsese la transformări importante, atât în arhitectura lui-prin atributele expresive aduse de sonată, de curând afirmată cât şi în raporturile existente înte solist şi orchestră. În momentul în care apare miracolul Mozart, începuse dominaţia acompaniamentului orchestral, solistul cucerind cu greu un rol principal în dezvăluirea muzicii.” (Ioana Stefănescu, O istorie a muzicii universale, VOL. II, Editura Fundaţiei culturale române, 1996, pag.191) Partea I Partea II Partea III
Allegro Adagio Allegro
(Andante) (Presto)
Formă de Sonata cu Formă de Lied Formă de Rondo
Cadenţă înainte de Coda Sonată Variaţiuni (uneori cu o Cadenţă) Cei trei mari compozitori clasici vienezi, Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart şi Ludwig van Beethoven au dezvoltat şi perfecţionat forma concertului intrumental. Mozart, în special, a compus un număr de 24 de concerte pentru pian şi orchestră şi 7 concerte pentru vioară şi orchestră, în care a stabilit şi notat în partitură locul şi conţinutul Cadenţelor. Până la el, cadenţele erau momente de desfaşurare solistică în care interpretul improviya pentru a-şi arăta tehnica instrumentală. Mozart fixează cadenţele legându-le de conţinutul tematic şi expresiv al tematicii concertului. Totalitatea compozițiilor lui Joseph Haydn 104 simfonii 83 cvartete de coarde peste 20 trio-uri pentru instrumente cu coarde 120 trio-uri pentru diferite combinații instrumentale peste 60 sonate pentru pian un mare număr de concerte pentru diverse instrumente (vioară, pian, violoncel, trompetă, oboi, orgă etc.) și orchestră mai multe oratorii, de ex.: Die Schöpfung („Creația”), Die Jahreszeiten („Anotimpurile”) 14 messe, printre care Missa in tempore belli, Nelsonmesse, Harmoniemesse, Schöpf ungsmesse peste 100 divertismente (Divertimenti), Cassațiuni?, Nocturne etc. 13 opere în stil italian Joseph Haydn este și autorul melodiei imnului național al Germaniei, compusă inițial în onoarea împăratului Francisc al II-lea al Austriei în timpul războaielor napoleoniene În scurta sa viață, Wolfgang Amadeus Mozart a compus un număr enorm de opere muzicale, cele mai multe neegalate în frumusețe sau profunzime. Mozart a fost autorul a 41 de simfonii, printre care sunt de menționat Simfonia nr. 35 Haffner, nr. 36 Linz, nr. 40 și nr. 41 Jupiter. A compus 27 concerte pentru pian și orchestră, 7 concerte pentru vioară și orchestră, concerte pentru clarinet, pentru harpă și flaut, pentru corn și orchestră, 2 simfonii concertante, divertismente, serenade. În domeniul muzicii de cameră sunt de menționat cele 6 cvartete pentru coarde dedicate lui Haydn, sonate pentru pian, sonate pentru vioară și pian, trios pentru vioară, violoncel și pian, cvartete pentru instrumente de suflat, sextetul O glumă muzicală etc. Pasionat de operă, a compus 17 opere, dintre care cele mai cunoscute, jucate și astăzi pe scenele tuturor teatrelor de operă din lume, sunt: Răpirea din Serai, Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Cosi fan tutte, Flautul fermecat. Ludwig van Beethoven a lăsat posterității opere nemuritoare, printre care: • 9 simfonii ( a 3-a Eroica, a 5-a a Destinului, a 6-a Pastorala, a 9- a cu finalul Odă bucuriei pe versuri de Friedrich von Schiller, adoptată ca imn oficial al Uniunii Europene) •5 concerte pentru pian și orchestră (remarcabile al 4-lea și al 5- lea Imperialul) •Un concert pentru vioară și orchestră Missa solemnis •32 Sonate pentru pian (printre care a 8-a Patetica, a 14-a Sonata Lunii, a 23-a Appassionata) •Sonate pentru vioară și pian (mai cunoscută Sonata Kreutzer) •16 cvartete pentru coarde •Opera Fidelio După aprerea mea, concertul clasic este unul din cele mai reprezentative lucrări muzicale, deoarece se pot combina toate instrumentele pentru a compune o operă muzicală, fiecare dintre aceste instrumente având locul său in compoziţie.