1 j3
OPTIMIZATOR
BIOWGIC
Propunem ctUlorBor revistei un
l
monta electronle Interesant, carlt
.jutA a recuperarea dUpă elon fizic
sau Intelectual, prin opllmluf9a
funqlilor biologica, folosind efec­
lui de bioaferanl8\le Inversă (blO­
feedback).
1. GENERALITATI
Aşa cum am artltal 10 unele arti­
cole anterioare ("Electrostimula­
rea" ,1 ,.Detector de puncte In acl.l­
punchllll�). putem splJn& cA fum;:ţi­
lIe bl�oglce ale organelor Interne
:inl ..1;:'010 pe ln1'....9<1 sup,afală a
corpului uman sub forma unor pC­
ten\lale electrice, care aper In dife­
rite puncte cutanat&. Electroence­
'.Iogralul (EEO), alectrocardiogr.­
lui (EK GI ' electromigralul (EMG)
J
IInl doar teva din aparatele medl­
eat" de diagnostic. It căror funcţio­
nare $fi bazew pe miisurarea si In­
registrarea acestor potentiale. Oin­
tre acestea. ne vom refer) În citeva
e... vlnl& 1. EEG.
Activltatee ehimle! din neuron si
In special rePllrt�la ianllor de sOdiu
(Na) şll,lotasiu (K ) aste strins legalA
de actlv,tetea �ectriCl1i şi are ca re­
zultat apar�ia acestor pote"llale
electrice pe pIelea capuluI. Acaste
palentlale sint captate cu ajutorul
unor elactrozl ad�aţl djsp�1 pe
culla cranlani. Prelevarea lor se
poetEI faCEl blpoIElr , eu doi eleetrozl
activi, NU monopol ar, cind doar un
l
electrod este activ EA). Iar al doilea
este de referlnti EA). acesta din
urml urmind a fi dispus undeva pe
o zoni Indllerentă a capului sau pe
loQul urechiI.
Inregistrarea semnalelor ner-
voase pe encelalogrami este,
astAZi. o practi cj curentA In medi­
cina moderni. In funcţie de frec­
venta .1 ampl!tl,ldlnea lor, aceste
BOLOMETRU
S
Bolomatrele !lin! terml loar e cu
strat subţire corl'strulte din material
OlCldlc Hmlconductor. Ele !IInt de­
tectoare termice totale pentru ra­
dl8\lile In InfrarOfu cu lungimi de
undă cuprinse Intre 0,75 şi 40 "m,
Se lace precizarea e! orice corp
emite rlUe InfrarOfIl, Iar Intensita­
tea flu�ulul depinde de mărimea
temperaturil, Bolometrul este destI­
nat teledetecllel temperaturll In
aparatura de control şi In aparatura
de măsurare a temperaturil f6ră
conlact.
Particularitatea bolcmatrulul este
ci. măsurarea temperatu�1 se face la
dlata,,', ceea ce II oferA pa..lbllita­
tea da a fi utilizat In orice mediu;
obiectele mia.urale pot fi sub orice
palaMlial, Iir corpurile pot fi şi In
millcare. O altă destinaţia pe care o
poate avea esl9 lelecomanda In in­
!rarOfll. Teleeomenzile in Infraroşu
se folOHSC In locul I9lecomenzilor
In ultrascurte ,1 ullrasunete.
8olometrul cu lermlstoare se
obţine prin depunerea unor straturi
subtiri ele material OlCidlc sinteriu!
10
"Iz. VALENTIN PABCU,
au.,•• v.
;amnala au lost cluiticate aupa
eum urmeazA:
- undele "delta" (02-3.5 Hz
-
l'
4O-tOO �V) caracterlzea:! 514rl e
de somn profund:
- unclele theta" (4-7,5 Hz şi
30--70 �V) se" Intilnesc la copII şi In
stArile de stras em�ional:
- undele "alphs" (6-12 Hz ,1
20-100 �V) caracterizea:! repau­
sul (Iin;ştif&il. deconectartla) in
stArile de veghe;
- undale _bata" (16-28 Hz ,1
16-20 pV) au fosl In�ial afectal$
activitAIl1 cerebrale, dar "tAzi se
corl1llderă CI1i ele apar mal degraW
la repausulln stare de veghe, ca şi
undele alfa.
Clasificarea undelor dUpii frec­
V6nti nu este foarte preci!ll1i, ea di­
ferind de la un autor la altul, dar
eKlslli concluzii ferme In ceea ee
priveşttl stArile biologice pe care le
caracteriuazA. In fillura I se dau
formele diferitelor unde.
Cea mal dlscutal4 undă a creieru­
lui esle unda alfa. Se presupune cIl
ritmul alfa este tn corespondef1!i cu
starea n&fV08!l11i care /TI8OIlne 1tlC1t­
te<1\a bloiOIIlcă a organismului, S-a
elemonstrat CI1i cu cit omul este mal
iln,tit. mal calm, cu atit pe traseul
encefalogramel apare mal Pf'&llnant
ritmul all a. Dar star", de lin.ie pe
ca" o dorim cinci ne odihnim poatEl
li <:ioar una sublectivil_ Bil\8 ar li SIli
ştim dacă, atunci cinci ne odihnim, In
,tarea de veghe (fiii sA dormim),
c"lerul np$tru emite Intr...devi:r
unde alfa. In acest scop trebuie !lI1i
le captăm ,1 sA le tacem audibile I n .
easei, Dar realizlnd acest lucru, am
creat 10todatA şi aferenla\la Inver"
cIeoarece, o dată' aparute In căşti,
undele aUa Inllue"leazli organit­
mul printr-o rea�le blolOlllci ,I ast-
In". M. taTRATa, C...lov.
(1-3 "m) folosind tehnici speciale
(radiolrecva"li). Substratul depu­
neril este lormat din SIO, (euaJţ).
AI,O" BaC, 1.490 etc. Un element
bolometrlc a ,
r dimensiuni foarte
mici. cca I mm .
Un bolometru are doul elem8flte
incapsulate Inlr-o capa.ultl de tran­
zistor T8S a"'nd capacul prevAzut
eu un orUiclu 0 2 mm.
Unul din elementele bolometriee
este plasat In dreptul orlflciul."l,
celtllalt fiind acoperit de capac. In'
fillura 1 S8 vid elemantele bolome­
tnee şi capsulele In care sinI mon­
tate, Elementul 1, 2 este cel activ,
adicA cel din dreptUl orifiCiulUi au­
pus la radl8\ii, Iar alementul 3. 4
este cal mascat. Intre elementul bo­
lometric Iradiat adicA acela din
dreplul orificiului, ,1 cel acoperit sa
stabiletle o dileranlA de rezister'l!A
electriCl1i dep<:lndentă de energia ra­
dianlli ce cade p<:I elementul e�pu$.
Aceasta este urmarea faptUlui că
materialul oxidlc semiconductor
este un bun absorbant de radi8\ii.
La noi in latA se construiesc bolo-
fel se me"llne starea de repaus I
sistemului nervos cenlral. caracte­
rizati tocme; p!"ln acelBall I unde
�Ifa pe care le-a emis.
2. PRINCIPIU DE FUNCTIONARE
Deoarece semnalele electrice
pl"odu9B de creier au nlyeluri mici, de
ordinUl microvollllor. treoole ea,
Inainte de utillure, să le amplificăm.
ca amplnicator de 'n!..re $8 folo­
seşte un tranzistor cu coellclent de
ampllfica,e ""'''' �I zgomot rodus.
Amplifi"",tor� dllerenjlal compen­
",t din EEG este subStituit, In cazul
nostru, cu un ampllficalor selectiv,
care amplifică doar frecventele de
In leres (6-12 Hz), eten l,jnd sufi­
cient frecventele celorlalte ritmu r i
jbeta, delia şi theta). Semnalul aiIa
eş� din acest amplificator selectiv
modulll&Ză In frecveMli un semnal
audio generat de un multivlbrator
cu funCllonare continuA pe frec­
venta de 700 Hz şi In casei se aude
un tremolo apeclfic. In concluzie,
atunci cind IIp$It$C undela aiIa. In
�tl se aude un sunal cu frecveMlI
constantă, Iir II apar�le aceslorl
frecveMla sunelulul Incepe sA de­
vlaze �or In ritmul alfa. ob\lri'ndu­
ae un ilfect de tremolo,
Pentru Culegerea blopoteMllale­
lor S8 folosesc doi eleetrOlI: elec­
!rodul de refe r lnti (EA), care se
lea!l!l la lobul unei urechi, ,1 elae­
Irodul activ (EA), care se dispune In
unul din punctele de pe cap Indi­
cate In figura 2.
Punctul din mijloc este ehlar
punctul VGI9 din acupuncturA, nu­
mit şi punctul memoriei şi aten­
"
Ilei": el aste situat In dapresiunea
aflată cu a lăţime de deget mai jO$
de creŞ tetul capu luI .
t •
H
, ,
$tJc!iulle
Eftm,,,t, r" �p$vl';
IxWmQ1r/�'
matre la Inslltutul de Fizica şi Teh­
nologia Materialelor Bucureşti. Bo­
lomatrala au urmAtoarele caracte­
r.istict
- dlmenslun811 ef�t!v4 a ele­
mentulut 0,8 � 0.5 mm :
- dimensiunea zonei active r.
elementului activ. 0.5 K 0,5 mm :
- tenaiu� de alimentare a pun-
ţii bolometriee: 20--80 V c.c.:
- rezistenta electrlCl1i pe ele­
ment: 4C1O-8OO kJl:
- coaliciantul de variacie a ""it-
18f1Iei eu lamparatura ",.=( * :;;}:
'
Intre 4 ,i 5"" pe ·C.
Sensibilitatea (S este raportul
I
dlntra semnalul de eşire din puntea
13:::28Hl
n� 8 -12 Hz
_
1 J 1
1 • S-7,SHz
1 b 0,2-3,SHI
3. DESCRIEREA APARATULUI
Blopotentialele colaetate de eiee­
Iroz.i ainl adu", la apa,al (Iig. 3)
printr-un cablu ecranat (ecranul la
EA) şi aplicate pe baza tranzistoru­
lui T, (BCI09) care trebuie ales ast­
fel I nd t să aibA le. razldual cit mai
mic şi fJ cit mal mare. Cu ajutorul
potentiomatrului P, din emitorul
"Iranzistorulul T, se stabileşte am­
plificarea (Hnslbiiitataa), Seml\Blul
amplificat se la din colectorul tran­
zistorului T, prin R, şi se apllCl1i la
intrarea circuitului Integrat CI,
("A 74t), Acest Inl8\l(at este mon­
tat ca amplificator selectiv (filtru
ectlv) cu fracveMla de trecere mijlo­
cie de 10 Hz. In acest Iei. dupa Inle­
g raf lint Itlsate sA traaCl1i numai un­
dele alfa, calelilla unde fIInd tăiate.
Carac teristica ele ff8C\'eMl' a acee­
tul filtru depinde de p recizia ele­
mentelor pasiva Ro, R" C , şi C•• ""'{'
trebuie :IIi albe toierer'l!l de 1'110. n
caz contrar se poate ca montajul !lI1i
nu semnallzeze undele alfa ci, de
eKemplu, undele theta. DacA se res­
paetA o valoare atrleti pentru com­
ponentele amintite, &eml\Blul va con-
111\8 numai unele aIIa la la!irea din In­
tegral bine1rţeles In ipot8l8 ci ele
snt emisa de cfltÎB!'.
Urechea umana sesaeazA frec­
veMlel e de la 16 Hz la 20 kl-Iz şi de
alcl concluzia ca undele alfa nu pot
Caprula
ved,,.� d, �us
bolometrle! şi energia termica Inci·
dentA pe bolometru.
Oalectlvitatea _reprezintă depen­
da"la puterii de zgomot de sup..-
fala sensiblltl a bolometrulul: O ,.
A"
-- unde A" este aria sensl�1tl
"
a bolometrulul
Constanta de Ilmp este timpul de
lispuns al bolomelrului. adicA tim­
pul In care ITI/Isoara temperatuI8
realii a oblectulu l t eatat
Bolometrele se folosesc In terma-
matre sau In5tal8\il de Inlraoo­
mand4 numai In punte bolomatrică.
Puntea este de tip Wheatstone, dar
cu denumirea de bolometrică de la
Introducerea In br8\ele sala a ele-
TEHNIUM 11/1984
 , ."

.L ":/ .�
.I
:�
,v
I
�.. .. "
4
J "
M.!...
:---.t___
ec;.; j,�:;:;--.
"'".
1,2M
4,lKl>. l
" ..
� ,
IIA1�'
., 2.1�
'.� 2 tII
. S,1KO ( Il )lU�1
. ,
'u "
• )l�A �"
'2 'IOIJ.F
't:;---C�
" �� "
"
M7 �,ll1tl.
"
'"

l1
..,
:�
ellcace dintre cele trei puncte pen­
"" "elica.ea eleclrodulul pcti�.
Du'

Jt
...
,. "
"
e- f....
!,U
uf
R
1 Snf "
m,'
... ,.
"
ecranat al acestora se Introduce 1n
mufa corespunzatoare de pe apa­
22nf
" rat. se pun căşlila Si se deschide
aparatul cu P1 pe poz�ia de maxima
sensibilitate � P, IOtr-o poz�le care
sA produca un sunel de intensitate
Fig. 3: Schema optlmlDlorului
5 biologic. Nl,!merotar.. termlNl­
I�or cGrHpunda Intagratulul
convenabilă. SUbiectul va alege o
poz�ie comodă de odihnire. de pre­

�Jlo
HV feri",ă culcat. Intr-o camară cores­
,,"741 In ClIp"," DIL (duel In punzătoere. Dacă mLl$chil sint

" ,/,; o
8
do line) CI,! 2�4 terminale. scoşi din starea de Incordare ,11
dacă subiectul se va concentra
cient d_rece lubiectul deconec­
O!,
.-(,iV1
o tat, apropiindu-se traptat da starea doar pe ascultarea acelui sunet

'"L'\ plăcul. dUpă 2-5 minute, sunetul

�;.<, (("
, al!a, va II mal repede scos din
aceasl! stara la apar�la bru� a va trece treptat In tremOlO. semn cii

/'"' tonulUI; pe cind. dacii procesul a apărut ritmul aIIa caracteristic

odihniri; .... alincil pe fondul tonv­ odihnei In stare de veghe. Şedinţa
lui. apar�ia treptat! a ritmului aIIa. va dura 15--20 de minute şi este re­

�e
! , " '�
R,
deci a acelui tramolo din C8 In ce comandat să lie tăculă măcar o

z....=
R
,
[4
7
R, mai intens. esla mal JliIIln stinj&ni­
toar8. Tot lI$a. subiectul se :poate
�nui treptat cu preze",a cqtilor
şedinl! pe zi. Dacă mai multe în­
cercări nu conduc le apar�la acelui
t.emoloD. Irebuie verilicat aparatul.

:;/�
.,r
fi ascultatll. le vom pune In evi­
dBf1lA Iădndu-18 să module21:! In
Irecverll' un 1011 audio generat de
circuitul Integral CI� (jlA741) In
montal de multlvibrator. Cind nu
sint unde aUa. acest circuit,. gen.
(ează unde drephmghlulare cu
frec_linia de 700 H� (nota Fa) şi fee­
torul de I,lmplere 113-115. CII In
!igura 4. Apar�la unda10r alfa, In
timpul deeonectărll subiectului.
produce la Inceput uşoare modifl­
cirl ale frecvente; sub forma unul
tremolo, mal l n1l1 p�in S(!slzabil şi
care devine tot mal Intens $1 mai
pIIIcut (prin fenomenul de bloafe-
7
R11 �T1
,V
renlll\ie Inversă), semănind cu t.e­
moloul unel or9' electronice.
Sunetut modulat In frecvenlil. de
la ieşirea lui CI" este trimis prin R"
,1 C, la potenllometrul P1• care re­
gleazl amplitudinea. La Ieşire se
VOI" conec'" căşti de mare Impe­
danţă sau, printr-un adapto., altfel
de căşti.
Se poata obiecta că tonul conti­
nuu ar putea perturba procEl$ul de
liniştire, de odihni", a pacientului al
ca ar li mal bine ca multivibratorul
sA lie pornil de ritmul aiia. Ia apa­
r�la acestuia. EI bine. nu. Un asa­
menea generator El$la mei p�ln eli-
şi electrozllor; In lond. Ia encelaler
grai este o situaţie asemAnătoare,
eleel.azii Ilind Ioane mu�l
4. UTILIZARE. VERIFICARE.
EFECTE
I::.lectro:1I se const.ulesc din Inox
sub forma unor discuri cu diametrul
de s-a mm; cel Indiler&nt poiIte li
mal mare. Ia geomet ria lobulul ure­
chii. Fixarea ER (indI18l"ent) se face
uşor. lolosind laucoplast. Pentru fi­
urea celui activ (EA). se va Inde­
pdrta pe cit posibil părul de pe unul
din punctele Indicate in figura 2 $1
după aşezarea eleclrodulul se pune
deasup.a o bandă de cauciuc, care
sA treacă orizontal peste f.unte:
aceasta nu trebuie sA fie prea
stllnsă. Este bine dacă Int.e elec­
trozi $i piele se pune pestii conduc­
toare, c a 'l a
Locul cu cea mal mare actlvltata
aiia dileri de la un subiect la altul.
Se VI alege prin tatonă.i cel mal
d�1 el nu este atit de compJlcat In­
cit sA nu funcţioneze de 18 prima în­
c....care. Verificarea se lace astfel:
- la unirea eleetrozÎlof trebuie
să se eudă un pocnet;
- atingerea şi depărtarea repe­
tată II electrozilor trebuie sA pro­
ducă o varlll\le de ton In căşti.
Schema circuitului Imprimat esla
dată In "gura 5.
Utilizarea unul asemenaa aparat
conduce la o odihnire rapidă si
foarte ellcientă a organismului, In
special dUpă elorturl mari (spor\M.
ani$ti, munciteri).
BIBLIOGRAFIE: C. Arsenl. 1.
Oprescu - Traumatologia cranlo­
cerebrală: 1. 8aciu - Fiziologie.
.,Radlo" nr. 2/1978; Dumitru COn­
,,,,ntin - Intellgenla materiei: Du­
mitru COnstantin - Metodă şi In­
stalll\le pentru bioalfaacupunctură
(Brevet nr. 6490611978); .,science et
Vie" nr. 3/1973.

mentelor bolometrulul. Pentru ca metrul .funcţionează bine cu o clasa

sensibilitatea să fie mal mare. este
, necesar ca lIu�ul de InfrarO$li să lIe
, concentrat pe supralllla bolome­
Irulul cu ajutorul unul sistem optic
Cl.! lenllie sau oglinzi. c a In ligura 3.
In figura 2 se dă schema unul ter­
de precizie de 2'110 In domeniul
5O--400·C.
Realizarea la temperaturi mari
este mult mai uşoari. Sub 5Q"C se
face scală separată �i asle mai greu
de realizat. compllc1nd schema eu

== ===�-
mometru cu bolemetru. Ea este for- amplificare mai mare şi circuite de

rF'E'f� 'f
mată din punte bOlemetrlcă, rB$*" IInlarlzare a caracterlsticil. Mi­
��ti/i , tor, amplificator ,1 mlcroamperme- croampermelrul se !ilradead direct
...... Iru pentru afişere. In ·C. Sistemul OptIC El$te realizat
�M.-
a
, Puntea bolometrlcă este previ­ cu o lentil.!i din CaFb SIU germaniu

3 1����= :!!=�'i' ,,;::-

zut! cu potenţiometrele Pl. P2 pen­ monocrlstalln ori eu Oglinzi con­
, tru reglal lin. Alimentarea se !ace de cave. In I;gure 3a se cUi schema
la o sursa dublll (± t2 V). COnsumul unUI sistem o ptic cu !enUII! de ger­
>'"
N, � F b
:; pentru termomelru este de cel mult
2 W la măsurarea maxima. Termo­
manlu sau C8F� , s!erlc!, cu 1'" 100
mm. De fapt. acest sistem se mal

�A<f..-
numeşle �I obiectiv. BOlemelrul
3K R, este montat In locarul obiectivului.
",. -- In figura 3b este dată Schema
�_,,11"Q1tv unul alstem optic cu oglinoa con­
.." cavă cu 1= 1 00 mm. Solometrul eate
'" montet in centrul optic al oglinzii.
"" h +o, Prin urmare. Indiferent de sistemul
, i.. optic lolollt. trebuie avut in vedere
ea bolomet.ul să lIe montat In foca­
+ rul optic al sistemuluI. După cum se
• observA din c�e arătaTe mal sus.
,
• balometrul are mari aplicaţll In
"l. masurarea temperaturii In dl!8I"lte
, ramuri ale IndustrieI.
1/). BIBLIOGRAFIE:
-II'
Or. P. NlcolIIu - Semiconduc­
2
N,
toare oxldice
U Dr. C. CO:lllllntln, fiz. L Rlbco
·'Ir - Solemet'u cu termlstoare

TEHNIUM 11/1984 II