2.

Moduri de definire a unui şir

Şirul este un caz particular de funcţ
funcţie, de aceea modurile de definire a unei funcţ
funcţii se aplică şi pentru definirea unui şir.

1° Şiruri definite descriptiv (prin descriere)

De exemplu şirul (dn)n definit prin:
d1 = 1 , d2 = 11 , d3 = 111 , ... , dn=111...1 , ...
n ori
Acest şir se poate descrie astfel:
fiecare termen al său se scrie cu ajutorul cifrei 1 şi numărul cifrelor este egal cu rangul termenului şirului.

2° Şiruri definite cu ajutorul unei formule , care

care permite să se găsească orice termen al şirului

Fie, de exemplu, formula: bn=n2-n+ 1.

exemplu, şirul (bn)n astfel încât pentru fiecare n, bn este dat de formula:

Punând în formulă în loc de n, succesiv, valorile 1, 2, 3, 4,... obţ

obţinem: b1 = 1, b2 = 3, b3 = 7, b4 = 13 ş.a.m.d.
Formula care exprimă fiecare termen al şirului cu ajutorul rangului său n,
n, se numeş
numeşte formula termenului al n-
n-lea
(sau termenul general)
general) al şirului.

Prof:Ciocotişan Radu
3° Modul recurent de definire a unui şir
Să considerăm şirul (bn)n astfel încât: b1= 1, b2 = 2, bn+2 = bn + bn+1, pentru n ≥ 1.

Cunoscând primii doi termeni b1 şi b2 ai şirului şi formula bn+2 = bn + bn+1, putem

putem să găsim orice termen al acestui şir:
b3=1+2 = 3, b4 = 2 + 3 = 5, b5 = 3 + 5 = 8 ş.a.m.d.

O formulă care exprimă orice termen al şirului,

irului, de la un rang oarecare, prin precedenţ
precedenţii (unul sau mai mulţ
mulţi) se
numeş
numeşte recurentă.
recurentă.
Printr-
Printr-un mod recurent de definire a unui şir indicăm,
indicăm, de obicei:
- primul termen al şirului ( sau câţ
câţiva din primii termeni);
- formula care permite să se definească orice termen al şirului cu ajutorul termenilor precedenţ
precedenţi cunoscuţ
cunoscuţi.

Exemplu

Fie şirul (an)n astfel încât a1 = 10 şi an+1 = an - 5, n ≥1.

Atunci:
a2 = a1-5= 5,
a3 = a2 - 5= 0,
a4 = a3- 5= -5 ş.a.m.d.

Prof:Ciocotişan Radu
 Şir mărginit şi monoton

DEFINIŢ
DEFINIŢIE: a ≤ an ≤ b , pentru orice n.
Un şir (an)n se numeş
numeşte mărginit ,dacă există numerele reale a < b astfel încât :

Cu alte cuvinte, şirul (an)n este mărginit dacă există un interval [a, b] care conţ
conţine toţ
toţi termenii şirului.
Observaţ
Observaţie.
Şirul (an)n este mărginit dacă şi numai dacă există un număr M> M> 0 astfel încât:. |an| < M , pentru orice n

Şirurile care nu sunt mărginite se numesc nemărginite.

nemărginite.
Exemple:
Şirul a  n n
1. este mărginit căci 0 1
n 1
n
n 1
2. an = n+2 este nemărginit
DEFINIŢ
DEFINIŢIE:
numeşte crescător dacă an ≤ a n+1 pentru orice n.
Un şir (an)n se numeş
descrescător dacă an ≥ a n+1 pentru orice n

Şirul (an)n se numeş

numeşte monoton dacă este fie crescător,fie
crescător,fie descrescător.
descrescător.

Observaţ
Observaţie:
1. Şirul este crescător dacă a1≤a2≤...≤
...≤an≤...
2. Şirul este descrescător dacă a1≥a2≥...≥
...≥an≥...
1.Se diferenţa a n+1 _ an
1.Se evaluează diferenţ şi se compară cu 0
sau
2. Se evaluează raportul a n 1 şi se compară cu 1

an
Prof:Ciocotişan Radu
 Exemple:
2n  1 1
1.
an  este crescător deoarece an 1  an  0
n 1 (n  1)(n  2)
2n an1 2
2. an  , n ≥1 este
este descrescător deoarece
 1
n! an n 1

Prof:Ciocotişan Radu