Cap - 7-Plan de Investitii Pe Termen Lung PDF

Actualizare MASTER PLAN – Componenta “J”
Asistenta Tehnica pentru intocmirea Aplicatiei pentru Fondul de Coeziune, a Dosarelor de Licitatie pentru Contractele de Lucrari si
Servicii si Supervizarea Lucrarilor pentru “Modernizarea Infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Suceava”
Capitolul 7
PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG
Judetul SUCEAVA 1-124 / 7

CUPRINS
7. PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG 13
7.1. ABSTRACT 13
7.2. CONTEXTUL PLANIFICARII 15
7.3. MASURI DE INVESTITII PE TERMEN LUNG 16

7.3.1. Municipiul Suceava 16
7.3.1.1 Captare 16
7.3.1.2 Aductiune 16
7.3.1.3 Tratarea apei 17
7.3.1.4 Reteaua de distributie a apei 17
7.3.1.5 Reteaua de canalizare 18
7.3.1.6 Statia de epurare 19
7.3.2. Orasul Salcea 19
7.3.2.1 Aductiune Error! Bookmark not defined.
7.3.2.2 Statie de tratare Error! Bookmark not defined.
7.3.3. Comuna Scheia 20
7.3.4. Municipiul Falticeni 21
7.3.4.1 Statia de tratare 21
7.3.4.2 Inmagazinarea si pomparea apei 22
7.3.5. Municipiul Radauti 25
7.3.5.1 Captare 25
7.3.6. Municipiul Campulung Moldovenesc 27
7.3.6.1 Captare 27
7.3.6.3 Inmagazinareasi pomparea apei 28
7.3.7. Municipiul Vatra Dornei 32
7.3.7.1 Captare 32
7.3.7.3 Inmagazinareasi pomparea apei 33
7.3.8. Orasul Gura Humorului 35
7.3.8.1 Reteaua de distributie 35
7.3.9. Orasul Vicovu de Sus 36
7.3.9.1 Captare 36


7.3.9.3 Inmagazinaresi pomparea apei 37
7.3.9.7 Statia de epuraresi tratarea namolului 38
7.3.10. Comuna Marginea 38
7.3.10.1 Captare in Marginea 38
7.3.11. Comuna Sucevita 39
7.3.11.2 Inmagazinare si statii de pompare 40
7.3.12. Orasul Siret 40
7.3.12.1 Captare 40
7.3.13. Comuna Putna 44
7.3.13.1 Captare 44
7.3.13.3 Statie de tratare 44
7.3.14. Orasul Dolhasca 45
7.3.14.2 Inmagazinarea apei si statii de pompare Error! Bookmark not defined.
7.3.15. Comuna Dumbraveni 46
7.3.15.1 Captare 46
7.3.16. Orasul Cajvana 47
7.3.16.1 Captare 47
7.3.17. Comuna Bogdanesti 48
7.3.17.1 Captare 48


7.3.17.6 Statie de epurare 49
7.3.18. Comuna Rasca 49
7.3.18.1 Captare 49
7.3.18.4 Reteaua de distibutie 49
7.3.19. Comuna Bosanci 50
7.3.19.1 Captare 50
7.3.19.3 Inmagazinarea apei 50
7.3.20. Comuna Vicovu de Jos 51
7.3.20.1 Captare 51
7.3.21. Comuna Ipotesti 52
7.3.22. Comuna Horodnic de Sus 52
7.3.22.2 Inmagazinarea si pompare apei 52
7.3.23. Comuna Baia 53
7.3.23.2 Retea de distributie 53
7.3.23.3 Retea de canalizare 53
7.3.23.4 Statia de epurare Baia 54
7.3.24. Comuna Straja 54
7.3.24.1 Captare 54
7.3.24.2 Statia de clorinare 54
7.3.25. Comuna Arbore 55

7.3.26. Comuna Volovat 56

7.3.27. Comuna Paltinoasa 57
7.3.27.1 Captare 57
7.3.27.2 Statia de clorinare 57
7.3.28. Comuna Cacica 57
7.3.28.1 Captare 58
7.3.29. Comuna Partestii de Jos 59
7.3.29.1 Captare 59
7.3.30. Comuna Patrauti 59
7.3.30.1 Captare 59
7.3.30.4 Inmagazinarea si pomparea 60
7.3.31. Orasul Milisauti 60
7.3.31.1 Captare 60
7.3.31.4 Inmagazinarea si pomparea 61
7.3.32. Comuna Malini 61
7.3.32.1 Captare 61
7.3.32.4 Inmagazinarea si pomaparea apei 62
7.3.33. Orasul Liteni 62
7.3.33.1 Captare 62

7.3.34. Comuna Fratautii Vechi 64

7.3.35. Comuna Fantanele 64
7.3.35.1 Captare 64
7.3.36. Comuna Voitinel 65
7.3.36.1 Captare 65
7.3.37. Comuna Boroaia 66
7.3.37.1 Captarea 66
7.3.38. Comuna Veresti 67
7.3.38.2 Inmagazinare si pomparea apei 68
7.3.39. Comuna Fratautii Noi 69
7.3.39.1 Captare 69
7.3.40. Orasul Frasin 70
7.3.40.1 Captare 70
7.3.41. Comuna Vama 72
7.3.41.1 Captare 72


7.3.42. Comuna Zvoristea 73
7.3.42.1 Captare 73
7.3.43. Comuna Preutesti 74
7.3.44. Comuna Bilca 75
7.3.44.1 Captare 75
7.3.45. Comuna Cornu Luncii 76
7.3.45.4 Statia de Epurare 76
7.3.46. Comuna Iaslovat 76
7.3.47. Comuna Moara 77
7.3.48. Comuna Ostra 77
7.3.49. Comuna Hantesti 78
7.3.50. Comuna Mitocu Dragomirnei 78
7.3.51. Comuna Stulpicani 79
7.3.51.1 Captare 79
7.3.51.3 Retele de distributie 79
7.3.51.4 Retele de canalizare 80
7.3.52. Comuna Adancata 80


7.3.53. Comuna Galanesti 81
7.3.54. Comuna Pojorata 81
7.3.55. Comuna Dornesti 81
7.3.55.1 Captare 81
7.3.55.2 Inmagazinare apei 82
7.3.56. Comuna Udesti 82
7.3.56.1 Captare 82
7.3.57. Comuna Gramesti 83
7.3.58. Comuna Satu Mare 84
7.3.58.1 Captare 84
7.3.59. Comuna Stroiesti 85
7.3.60. Comuna Siminicea 86
7.3.60.1 Captare 86
7.3.61. Comuna Ilisesti 87
7.3.61.2 Extindere retea de distributie 87
7.3.61.3 Infiintare retelei de canalizare 87


7.3.62. Comuna Berchisesti 88
7.3.63. Orasul Brosteni 88
7.3.63.1 Captare 88
7.3.64. Comuna Radaseni 90
7.3.65. Comuna Sadova 90
7.3.65.1 Captare 90
7.3.66. Comuna Hartop 91
7.3.67. Comuna Capu Campului 92
7.3.68. Comuna Calafindesti 92
7.3.68.1 Captare 92
7.3.69. Comuna Moldovita 93
7.3.69.1 Captare 93
7.3.70. Orasul Solca 94
7.3.70.3 Statii de tratare 95
7.3.71. Comuna Vatra-Moldovitei 95

7.3.71.1 Captare 95
7.3.72. Comuna Manastirea Humorului 96
7.3.73. Comuna Botosana 97
7.3.74. Aglomerarea Burla 97
7.3.75. Comuna Valea Moldovei 98
7.3.75.1 Captare 98
7.3.76. Comuna Zamostea 99
7.3.77. Comuna Frumosu 99
7.3.77.1 Captare 99
7.3.78. Comuna Draguseni 100
7.3.79. Comuna Horodnic de Jos 101
7.3.80. Comuna Darmanesti 101
7.3.80.1 Captare 101
7.3.81. Comuna Poieni Solca 102

7.3.81.1 Captare 102

7.4. Alimentare cu energie electrica de urgenta: de rezerva / auxiliara 104
7.5. PARAMETRI DE PROIECTARE DE BAZA SI PREDIMENSIONARE 104
7.6. COSTURI UNITARE 104

7.6.1. Aspecte generale 104
7.6.2. Costul investitiei 105
7.6.3. Costuri de Exploatare si Intretinere 105
7.7. COSTUL INVESTITIEI 105
7.8. COSTURI DE FUNCTIONARE, INTRETINERE SI ADMINISTRARE 106
7.9. IMPACTUL MASURILOR PROPUSE 106

7.9.1. Introducere 106
7.9.2. Utilizarea terenurilor 107
7.9.3. Implementare 107
7.9.4. Exploatare 108
7.9.5. Actiuni de minimizare 108
7.9.6. Soluri si aspecte geologice 108
7.9.10. Resurse de apa 110
7.9.14. Calitatea aerului 111
7.9.18. Utilizari agricole 113
7.9.22. Resurse biologice 114
7.9.26. Valori culturale 115
7.9.30. Zgomot 116


7.9.34. Sanatate publica, substante periculoase 117
7.9.36. Functionare 118
7.9.38. Controlul traficului, transport 119
7.9.42. Amenajare peisagistica 120
7.10. REALIZAREA OBIECTIVELOR 122
7.11. CERINTE INSTITUTIONALE 122
7.12. CONCLUZIE 124

7. PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG
7.1. ABSTRACT
Planul de Investitii pe termen lung cuprinde toate masurile in sectorul de apa si apa uzata si etapizarea
lor pentru a se ajunge la conformare deplina cu angajamentele nationale (obiectivele POS) si Directivele
Europene relevante, tinand cont de de suportabilitatea populatie in ceea ce priveste investitia si
capacitatile locale si / sau regionale de implementare si operare.
Fiecare masura este justificata prin sintetizarea celor constatate referitoare la situatia actuala (si / sau
facand referire la Capitolul 2) si este descrisa in detaliu. Planul de investitii pe termen lung descrie
componentele ce vor fi implementate. Detalierea componentelor se regaseste in Anexa D3.
Investitiilor necesare pot fi rezumate dupa cum urmeaza:
• Construirea de 2.251 km de extindere a retelei de distributie si 2.348 km de extinderea retelei de

canalizare in aglomerari cu mai mult de 2.000 PE
• Construirea, reabilitarea si extinderea urmatoarele facilitati de epurare:

Reabilitare/
Statii de epurare Construire Reabilitare si Extindere
extindere
PE<2,000 11 0 0 1
2,000<PE<10,000 43 0 3 48
PE>10,000 1 2 0 1
Total 55 2 3 50
 Construirea, reabilitarea si extinderea unui mare numar de facilitati de tratare si rezervoare de

inmagazinare. (Anexa C4.1.2)
Pentru fiecare masura inclusa sunt asteptate rezultate pe baza indicatorilor selectati (rata de conectare;
imbunatatirea calitatii apeibrute, tratarea eficienta, reducerea incarcarilor apelor uzate, etc.)
Masurile din Planul de investii pe termen lung iau in considerare proiectiile pentru estimarea cererii de
apa si proiectiile pentru debitul de apa uzata si incarcari calculate in Capitolul 3 si Anexa 3.
Masurile pe termen lung iau se bazeaza pe obtiuni strategice pentru dezvoltarea pe termen lung a
sistemelor de alimentare cu apa si apa uzata identificate in capitolul 5 – optiuni strategice.
Planul de Investitii pe termen lung identifica posibilele riscuri privind implementare (de ex.: disponibilitatea
terenului) precum si propuneri de minimizare. Avantajul de a evidential astfel de riscuri la aceasta faza,
consta in faptul ca actiunile de minimizare au putut fi stabilite si luate in considerare cu o mai mare
flexibilitate intr-o faza initiala a planului de implementare.
Parametrii de baza de proiectare pentru planul de investitii pe termen lung sunt redactate in
conformitte cu Capitolul 3 si cu Anexa C3. corespunzatoare.
Pentru estimarea investitiei si a costurilor de operare a fost create o Baza de Date cu Costuri Unitare.
Obiectivul Bazei de Date cu Costuri Unitare este de a pregati estimari ale costurilor solide pentru alocarile
de bugete pentru diferitele masuri. Baza de Date cu Costuri Unitare a fost create pe baza valorilor pentru
proiecte similar de infrastructura din Romania in cursul anului 2013. Pretul de baza este din 2013.
Costurile unitare reprezinta estimate, care au fost asumate a fi preturi de nivel mediu pentru a evita
depasirile de buget pe parcursul implementarii. Sumarul Bazei de Date cu Costuri Unitare si derivarea

preturilor specific sunt parte din Anexa D1.1. Estimarile de cost detaliate vor fi pregatite la faza Studiu de
Fezabilitate.
Impactul masurilor pe termen lung propuse este analizat in capitolul 7.9.
Conform celor mentionate anterior, consolidarea institutionala consta in procesul de regionalizare.

Capitolul 7.11 prezinta recomandarile consultantului privind procesul de infiintare a Asociatiei de
Dezvoltare Intercomunitara si a Operatorului Regional. Este important de mentionat din nou ca aceste
aranjamente institutionale sunt obligatorii pentru aprobarea aplicatiei pentru Fondurile de Coeziune.
Procesul de regionalizare constituie conditia de baza (Conform programului POS Mediu) pentru o
dezvoltare corecta a sectorului de apa si apa uzata.

7.2. CONTEXTUL PLANIFICARII

Capitolul 7.3 si Anexa corespunzatoare includ masurile pe termen lung necesare in sectorulde apasi apa
uzata in Judetul Suceava.
Masurile de investitii pe termen lung au fost dezvoltate dupa cum urmeaza:
 Analiza si evaluarea situatiei existente, conform celor descrise in capitolul 2si Anexele
corespunzatoare
 Proiectii privind cererea de apa viitoare si volumele de ape Uzate viitoare, conform celor
descrise in capitolul 3
 Compararea rezultatelor analizei si evaluarii situatiei existente cu Obiectivele nationale si
Obiectivele judetene, conform celor descrise in capitolul 4.
 Pe langa alte aspecte, o parte semnificativa a Analizei optiunilor a constat in gasirea celor mai
adecvate aglomerari de apa si ape uzata. Planul de investitii pe termen lung se bazeaza pe
rezultatele acestei analize a optiunilor, elaborate pentru sectoarele de apa si apa uzata
deopotriva. Pentru detalii, facem trimitere la capitolul 5.
 Strategia judeteana descrisa in capitolul 6 constituie firul director al realizarii obiectivelor
stabilite. Obiectivul principal consta in respectarea in final a obiectivelor stabilite din mediul de
reglementare dat, in cel mai eficient mod.
Prin implementarea programului de investitii pe termen lung, se vor realiza urmatoarele obiective:
 toate masurile sunt legate in vederea realizarii unei dezvoltari durabile si obtinerii unei
functionari eficiente din punct de vedere al costurilor a tuturor facilitatilor, de ex. o eficienta
sporita a statiilor de tratare a apei si de epurare a apelor uzate, prin imbunatatirea
performantelor la nivelul retelelor corespunzatoare;
 imbunatatirea semnificativa a protectiei mediului;
 investitiile vor contribui in mod semnificativ la angajamentele nationale (obiectivele POS) privind
realizarea conformitatii cu directivele CE relevante din sectorul de apasi apa uzata.
 Sustenabilitatea investitiilor propuse si servicii publice imbunatatite

7.3. MASURI DE INVESTITII PE TERMEN LUNG

Masurile pe termen lung propuse privind sistemele de furnizare a apei si de ape Uzate sunt detaliate in
Anexa 3 Planul de Investitii Anexa 3 si Anexele respective.
Masurile propuse pentru modernizarea, reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si apa
uzata pentru aglomerarile privind municipalitatile si orasele sunt descrise in detaliu in capitolele
urmatoare si indicate in desene.
7.3.1. Municipiul Suceava

7.3.1.1 Captare
Zona de captare “Berchisesti” este situata la o distanta de aprox. 29 km de orasul Suceava din satul
Berchisesti, care apartine de municipiul Dragoesti, consta din 75 de puturi de mica adancime, cu o
adancime medie de aprox. 16-17 m.
In vederea asigurarii unei bune furnizari a apei la nivelul intregii zone de deservire, se recomanda
reabilitarea conductelor colectoare si refacerea imprejmuirii zonei de protectie sanitara.
De asemenea se recomanda instalarea unul al doilea echipament de dezinfectie pentru firul II al
aductiunii Berchisesti.
Dupa reabilitarea Statiei de Tratare a Apei Mihoveni aceasta va servi in viitor drept sursa pentru
alimentarea cartierului Valea Sucevei (Calea Unirii) si pentru alimentarea cu apa a comunei Mitocu
Dragomirnei. Pompele Statiei de Pompare a Apei Brute SP1 pentru captarea apei de suprafata din Raul
Suceava trebuie inlocuite cu pompe noi, a caror capacitate este ajustata la cererea de apa aferenta zonei
de alimentare (346 m3/ora, 12 m) si cu o eficienta energetica sporita. Din punct de vedere structural,
priza de apa bruta si statia de pompare a apei brute necesita o reabilitare moderata, in timp ce starea
precara a instalatiilor electrice necesita refacerea integrala a acestora. In continuare, un sistem de control
si automatizare lipseste in prezent si trebuie asigurat in cadrul reconstructiei Statiei de tratare a apei.
Se propun urmatoarelel lucrari:
 Front de Captare Berchisesti - Unitate dezinfectie noua pentru firul II;
 Reabilitarea conducte colectoare captare Berchisesti – 7.49 km;
 Reabilitarea statiei de pompare apa bruta Mihoveni.
7.3.1.2 Aductiune
Reabilitarea Conductei de Aductiune Berchisesti DN 800
Avand in vederecererea de apa combinata de la nivelulsistemului de alimentare cu apa Suceava ce va fi
alimentat prin intermediul conductelor de aductiune de la Campul de Puturi Berchisesti (Qzi, max = 566
l/s) vor fi necesare atat conducta de aductiune DN 600 cat si DN 800. Caminele de vane de pe conducta
de aductiune DN 600 a fost reabilitata in baza Masurii ISPA. Pierderile de apa nu au fost inca masurate
pentru cele doua conducte de aductiune. Cu toate acestea, luand in considerare rolul strategic de resursa
de apa principala a Sucevei, vanele de aerisire, golirile, caminele de vana precum si Rezervorul de
rupere a presiunii Corlata al Conductei de Aductiune DN 800 trebuie reabilitate in Faza 2, in vederea
garantarii unei alimentari cu apa sigure din Zona de Captare Berchisesti.
Recomandari
Vor fi necesare urmatoarele lucrari de reabilitare:
Reabilitarea Rezervorului de rupere a presiunii Corlata al Conductei de Aductiune DN 800
 Renovarea placii rezervorului,
 Restaurarea si tencuirea suprafetelor de beton,
 Inlocuirea capacului de acces,

 Inlocuirea tuturor vanelorsi fitingurilor,

 Instalarea unui nivelmetru hidrostatic,
 Refacerea instalatiilor electrice,
 Transmisii de date GSM catre camera de control de la Rezervorul Sfantu Ilie,
 Instalarea unui sistem de alarma.
Reabilitarea Conductei Principale de Aductiune de la Berchisesti DN 800:
 Reabilitarea Conductei principale DN 800 Berchisesti- Firul II – 32 km.
 Reconstructia caminelor de vane si renovarea conductelor, vanelor si fitingurilor (15 vane de aerisire,
16 goliri, 9 vane de linie)
Reabilitarea conductei de aductiune ce functioneaza prin pompare dintre Statia de Pompare a

Apei Brute SP1 si STA Mihoveni
Statia de Pompare a Apei BruteSP1 Mihoveni pompeaza in prezent apa bruata din Raul Suceava catre
Uzina de Tratare a Apei Mihoveni, cu ajutorul a doua conducte de pompare din otel, DN 500 si DN 800,
avand o lungime de 525 m fiecare, ce au fost construite in anul 1963. Avand in vedere varsta si starea de
uzura avansata a conductelor, se recomanda in Faza 2 construirea unei noi conducte de pompare DN
400 (OD 450x26.7, PE) in cadrul reabilitarii statiei de tratare a apei. Deoarece conductele existente sunt
partial situate pe proprietati private noua conducta de aductiune functionand prin pompare va trebui
situata pe teren public.
Urmatoarele lucrari sunt necesare pentru reabilitarea conductei de pompare dintre Statia de Pompare a
Apei Brute SP1 si STA Mihoveni:
 Reabilitarea conductei de aductiune (dintre Statia de Pompare a Apei Brute SP1 siSTA Mihoveni) DN
400 (OD 450x26.7, PE), pe o lungime totala de 1.1 km;
 Inlocuirea cablurilor de alimentare electrica.
7.3.1.3 Tratarea apei
ModernizareaStatiei de Tratare a Apei (STA) Mihoveni
Structurile civile ale STA Mihoveni, precum si aproape toate echipamentele mecanice si electrice, sunt
uzate.
Avand in vedere continutul ocazional mare de turbiditate, germeni coliformi si pesticide din apa bruta,
sunt necesare urmatoarele masuri:
 • Reabilitare decantoare suspensionale nr. 1 si nr. 2
 • Reabilitare filtre rapide (12 cuve)
 • Reabilitare instalatie tehnologica aferenta filtrelor rapide
 • Reabilitare instalatie aer comprimat spalare filtre
 • Reabilitare rezervor 150 mc, inclusiv sistemul de pompare
 • Reabilitare rezervor 500 mc
 • Reabilitare pavilion tehnologic SP2 (lucrari civile)
 • Sistematizare amplasament (imprejmuire, alei si iluminat exterior)
 • Reabilitare retea de canalizare menajera (inclusiv statie de pompare)
Rezultatele asteptate constau intr-o crestere a calitatii apei, o utilizare mai eficienta a substantelor
chimice, costuri de rulare reduse si un control mai bun al zonei deservite.
7.3.1.4 Reteaua de distributie a apei
Restructurarea retelei
In lumina Masurii ISPA si a investitiilor din POS I, pana in 2015 reteaua de distributie va fi impartita in 12
zone de presiune. In vederea facilitarii controlului activ al pierderilor de apa prin scurgere prin
monitorizarea continua a sistemului este necesara stabilirea unei numar suplimentar de Zone Districtuale
de Masurare (DMA), in mod obisnuit dimensionate pentru pana la 3.500 de locuitori.

O parte din conductele propuse spre a fi inlocuite sunt in prezent amplasate in proprietati private, unele
dintre acestea trecand chiar pe sub fundatiile locuitelor private. Acest lucru face imposibila interventia
asupra acestor conducte in situatia unei avarii, punandu-se asfel in pericol si constructiile existente.
Reteaua de distributie a apei a Sucevei are o lungime de 206 km cu diametre ale conductelor intre 50 –
1200 mm, conductele fiind fabricate din otel, fonta, AC, PREMO si PVC. Varsta retelei este de pana la
100 de ani.
Un procent semnificativ, de 54% din reteaua secundara, consta din conducte uzate din otel, fonta si AC.
Aprox. 100 km din reteaua de distributie (52%) consta din conducte de otel cu varsta de pana la 55 de
ani. Datorita coroziunii, conductele prezinta numeroase mici perforatii, prin care apa potabila se infiltreaza
in sol. Cantitatile mici de pierderi prin scurgere, impreuna cu conditiile solului (sol necoeziv, roci
dezagregate), favorizeaza ramanerea nedetectata a pierderilor prin scurgere. Nu a fost asigurata
protectie catodica anticoroziva a conductelor de otel existente iar conditiile solului sunt agresive. In plus
fata de durata de viata depasita a conductelor, acestea constituie cauzele principale ale starii precare a
conductelor de otel si cantitatii mari de pierderi prin scurgere.
O sectiune de aprox. 12 km (6%) este realizata din conducte AC, care sunt fragile datorita duratei de
viata indelungate a acestora. S-a inregistrat un numar mare de crapari ale conductelor AC, in principal in
reteaua secundara, datorita loviturii de berbec si aerului din conducte dupa reumplerea sistemului in urma
reparatiilor.
Pe durata in care sistemul este depresurizat, de ex. in timpul reparatiilor, apa freatica impreuna cu
materialele de pe sol se infiltreaza in conductele de apa potabila, afectand calitatea apei furnizate
consumatorilor.
Se propune reabilitarea retelei de distributie a apei pe o lungime de 16.46 km.
Extinderea retelei
O data cu finalizarea investitie POS I, o populatie de 89.391 de locuitori va fi racordata la sistemul de
alimentare cu apa al Sucevei, reprezentand o acoperire cu servicii de 97 %. Cu toate acestea, anumite
zone de la periferia orasului si din zonele nou dezvoltate de catre Municipalitate, avand o populatie totala
de aprox. 2.200 de locuitori, sunt inca neracordate.
In legatura cu extinderea retelei de distributie in aceste zone anterior neracordate, se vor construi 9.38
km de conducte principale de distributie.
7.3.1.5 Reteaua de canalizare
Reabilitare retea de canalizare
Un procent majoritar de 225 km sau 81% din colectoarele de canalizare consta in conducte cu mufa din
beton nearmat. Sistemul de canalizare al Sucevei a fost extins succesiv in ultimii 45 de ani. Infiltratiile au
3
fost estimate la 20.062 m /zi. Rata medie a infiltratiilor in colectoarele de canalizare este ridicata (37% din
debitul total), ceea ce sugereaza prezenta unor conducte si/sau camine avariate. Imbinarile conductelor
de beton nearmat nu sunt etansate cu garnituri de cauciuc, ci doar etansate cu ciment de var, ceea ce
determina scurgerea potentiala a apelor uzate in sol si infiltrarea apei freatice in conductele de colectare
a apelor uzate. Au fost identificate multe conducte de canal care sunt susceptibile de infiltrare sau sunt
problematice (spargeri sau blocaje frecvente) si trebuie reabilitate de urgenta. Colectoarele de canalizare
unitare din centru, de langa Casa Culturii, sunt afectate de inundatie pe durata caderilor abundente de
precipitatii. In general, multe conducte de canal sunt umplute cu deseuri si congestionate de pietris si
trebuie curatate.
Conform constatarilor de pe durata investigarii caminelor, aproape jumatate din camine nu sunt in stare
corespunzatoare din punct de vedere al starii operationale a treptelor de acces, impermeabilitatii peretilor
etc. In mod frecvent, caminele sunt umplute cu moloz, beton si nisip si nu sunt accesibile. Numeroase
camine au fost acoperite cu ocazia asfaltarii strazilor.
Racordurile la proprietati constau din conducte de fonta, AC si, mai recent, PVC. Diametrele conductelor

variaza intre DN 100 – DN 150 in cazul caselor individuale si intre DN 150 – DN 200 in cazul blocurilor de
apartamente. Majoritatea proprietatilor sunt racordate direct la canalele colectoare, in timp ce un procent
redus dintre acestea sunt conectate la caminele de canalizare. In general, nu exista nici un camin de
serviciu situat in gradinile private. In vederea racordarii la canalele colectoare, de obicei se executa o
gaura in peretele conductei de canal iar conexiunea este etansata grosier cu lapte de ciment. Acesta
reprezinta un alt motiv posibil al infiltratiilor in reteaua de canalizare.
In vederea evitarii contaminarii apei freatice si asigurarii functionarii Sistemului de colectare a apei, in
vederea exploatarii Statiei de epurare a apelor uzate si reducerii reparatiilor si intretinerii, se recomanda
inlocuirea conductelor de canalizare pe o lungime de 7.57 km.
O parte din conductele propuse spre a fi inlocuite sunt in prezent amplasate in proprietati private, unele
dintre acestea trecand chiar pe sub fundatiile locuitelor private. Acest lucru face imposibila interventia
asupra acestor conducte in situatia unei avarii, punandu-se asfel in pericol si constructiile existente.
Extinderea retelei de canalizare

In vederea cresterii gradului de acoperire cu servicii si a ratei de racordare si evitarii contaminarii apei
freatice, se propune extinderea Sistemului de colectare a apei in zonele neracordate.
Sistemul de canalizare existent constituie un sistem combinat. Avand in vedere rata de racordare deja
ridicata de 97%, dupa finalizarea proiectului POS I, se recomanda si in viitor exploatarea sistemului de
canalizare ca sistem combinat sau semi-separat. Cu toate acestea, se propune executarea extinderii
retelei ca sistem separat numai pentru apele uzate si investigarea optiunilor alternative privind
deversarea apelor pluviale in viitor. Rezultatele asteptate includ evitarea deversoarelor de ape pluviale,
bazinelor de retentie a apelor pluviale si dezavantajelor asociate.
Se propune extinderea retelei de canalizare cu 11.47 km, inclusiv camine si racorduri.
7.3.1.6 Statia de epurare
Se propun urmatoarele lucrari de reabilitare in cadrul statiei de epurare:
 Instalatii Sitare namol primar;
 Echipamente de cogenerare
 Schimbator de caldura
 Instalare generator de curent treapta mecanica
 Demolare structuri vechi pentru amplasarea noilor constructii
 Inlocuire pompe apa bruta
 instalatie solara pentru uscarea namolului – sere;
 instalatii dezodorizare pentru sere.
7.3.2. Orasul Salcea

Extinderea retelei de distributie
Dupa finalizarea investitiei din cadrul Programului POS I, 83% din locuitorii din Salcea, Plopeni si Mereni
vor fi conectati la sistemul municipal de alimentare cu apa. In vederea realizarii unei rate de racordare de
100% si asigurarii unei presiuni de alimentare suficiente, intre 1,5 si 6 bari, este necesara extinderea
retelei de distributie cu 12.54 km, inclusiv hidranti, camine si bransamente.
Pentru asigurarea debitului si presiunii in satele Mereni si Plopeni, atat la consumurile orare maxime, cat
si la incendiu, este necesara construirea unui nou rezervor cu capacitatea de 2x200 mc. Acesta va fi
alimentat dintr-o noua statie de pompare, amplasata pe strada Aeroport
Pentru asigurarea debitului si presiunii pe strazile Rezervorului Aeroport atat la consumurile orare

maxime, cat si la incendiu, este necesara construirea a 2 statii de pompare apa potabila.
Dupa finalizarea investitie din cadrul Programului POS I, 83% din locuitorii din Satele Salcea, Plopeni si
Mereni vor fi conectati la sistemul de colectare centralizat.
Se propune continuarea extinderii retelei de canalizare menajera pe o lungime de 18.30 km, cu 12 statii
de pompare apa uzata.
Satele Varatec si Prelipca reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au termen de conformare
conform Directivei 91/271/EEC referitoare la tratarea apelor uzate urbane, respectiv nu indeplinesc
conditiile de eligibilitate aferente finantarii din POS Mediu.
Apele uzate colectate din satele Plopeni si Mereni vor si colectate si deversate in statia de epurare a
municipiului Suceava.
Pentru satele Salcea, Varatec si Prelipca, se propune extindere Statiei de epurare Salcea pentru o
capacitate de 3043 LE.
7.3.3. Comuna Scheia

In prezent, in satele Scheia si Sfantu Ilie nu exista. In vederea realizarii unei rate de racordare de 100% si
asigurarii unei presiuni de alimentare suficiente, intre 1,5 si 6 bari, sunt necesare urmatoarele masuri:
Pentru Satul Scheia, se propune extinderea retelei de distributie cu 25.56 km, inclusiv hidranti,
bransamente si camine.
Pentru Satul Sfantu Ilie, se propune extinderea retelei de distributie cu 19.42 km, inclusiv hidranti,
Alimentare cu apa a satelor Scheia si Sfantu Ilie se va face direct din sistemul de distributie a municipiului
Suceava.
Sat Mihoveni
Se propune extinderea retelei de distributie cu 12.14 km, inclusiv hidranti, bransamente si camine.

Satele Scheia si Sfantu Ilie nu sunt in prezent racordata la un sistemul centralizat de colectare a apei si la
o Statie de epurare a apelor uzate. Casele neconectate dispun de latrine sau fose septice sau
deverseaza apele uzate necontrolat si netratat in cursurile de apa si canalele de scurgere. In general, se
prezuma ca fosele septice si latrinele nu sunt impermeabile. Apele netratate deversate si fosele septice
neetanse conduc la contaminarea apei freatice si a cursurilor de apa.
In vederea evitarii contaminarii apei freatice, se propune extinderea Sistemului de colectare a apei in
zonele neracordate.
Se propune executarea extinderii retelei ca sistem separat numai pentru apele uzate si investigarea
optiunilor alternative privind deversarea apelor pluviale in viitor. Rezultatele asteptate includ evitarea

deversoarelor de ape pluviale, bazinelor de retentie a apelor pluviale si dezavantajelor asociate.

Se recomanda construirea unui model verificat de retea de canalizare. Aceasta va permite investigarea
completa a performantei retelei existente si optimizarea planurilor de proiectare cu privire la orice lucrari
viitoare (precum asigurarea stocarii).
Apele uzate din satele Scheia si Sfantu Ilie vor fi colectate si deversate catre Reteaua de canalizare a
Municipiului din Suceava.
Pentru satul Sfantu Ilie se propun urmatoarele investitii:
 Extinderea retelei de canalizare cu 16.463 km, inclusiv camine si racorduri;
 8 statii de pompare apa uzata, inclusvi conductele de refulare.
Pentru satul Scheia se propun urmatoarele investitii:

 Extindere retea de canalizare cu 21.12 km, inclusiv racorduri si camine;
 7 statie de pompare apa uzata.
Pentru satul Mihoveni se propun urmatoarele investitii:

 Extindere retea de canalizare de 17.03 km, inclusiv racorduri si camine;
 5 statii de pompare apa uzata noua, inclusiv conducte de refulare.
Satele Florinta si Trei Movile reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au termen de conformare
7.3.4. Municipiul Falticeni

7.3.4.1 Statia de tratare
Reabilitarea statie de tratare Baia 3
Statia de Tratare a Apei BAIA 3 potabilizeaza apa bruta captata de la priza de captare localizata pe malul
stang al Raului Moldova (resursa de apa de suprafata). Statia de tratare a fost construita in anul 1980,
avand o capacitate proiectata de 32,400 m3/zi. Un debit de 25 l/sec este necesar pentru consumul
tehnologic, prepararea reactivilor, spalarea filtrelor si evacuarea namolului din decantoare si din prima
etapa, pentru pomparea nisipului din desnisipator.
Datorita diminuarii cererii de apa domestica si non domestica, productia actuala variaza mult sub
capacitatea de proiectare.
Se propune reabilitarea Statiei de tratare a apelorBaia 3 ce consta in:
 Sistem de control si automatizare
 Reabilitare rezervorului de sedimentare si a filtrelor
 Echipamente de dozare pentru Sulfat de Aluminiu, Acid Sulfuric, Polielectrolit si Var;
 Sisteme de Masurare online (Turbiditate, Conductivitate, pH) pentru dozarea substantelor chimice
 Instalare debitmetru masurare apa captata
 Reabilitarea structurilor civile, statia de apa tratata
 Modernizare echipamente laborator
Rezultatele asteptate constau intr-o crestere a calitatii apei, o utilizare mai eficienta a substantelor
chimice, costuri de rulare reduse si un control mai bun al zonei deservite.
Deoarece, in urma modernizarii fronturilor de captare Baia 1 si Baia 2, debitul furnizat de acestea va fi

suficient pentru intregul sistem de alimentare Falticeni, Statia de tratare Baia 3 va fi considerata o sursa
de rezerva.
7.3.4.2 Inmagazinarea si pomparea apei
Aspecte generale
In cadrul limitelor administrative ale orasului, zonele aflate la o altitudine mai mare de aprox. 375 m.a.s.l
din Districtul Opriseni prezinta o presiune foarte scazuta, precum si comunele Baia si Spataresti, care
sunt alimentate de la Statia de Tratare a Apei Baia 3 si racordate la conducta de pompare cu o conducta
de distributie DN 200, AC inaintea Rezervorului Timpesti. Datorita altitudinii la care sunt situate, aceste
zone nu pot fi alimentate direct de la rezervoarele de apa si necesita pompare pentru asigurarea de
conditii corespunzatoare de presiune. Datorita faptului ca Rezervoarele Opriseni si Pietrari nu pot
alimenta zonele inconjuratoare cu suficienta presiune de alimentare, consumatorii s-au conectat ilegal la
conductele de Aductiune de la Rezervoarele de Rupere a Presiunii Gradini.
Pentru remedierea acestor probleme se propune reabilitarea structurala a rezervoarelor Timpesti,
Opriseni si Pietrari astfel:
Modernizarea Rezervorului Timpesti 2x5,000 mc
Zidaria si invelisul bituminos de la exteriorul rezervoarelor aflate deasupra nivelului solului sunt avariate.
Peretii rezervoarelor cu apa potabila sunt acoperiti cu pamant pana la 1.00 m sub placa de acoperire pe
exterior. In general, rezervoarele cu apa potabila sunt in stare buna. Testarea rezervoarelor a scos la
iveala cantitati neimportante de pierderi. Totusi, suprafetele interne ale acestor rezervoare prezinta
asperitati si adancituri. Prin urmare suprafetele interioare trebuie curatate la presiune ridicata si tencuite
pentru a asigura etansitatea. Hidroizolatia planseului este avariata deseori datorita locatiei expuse ale
facilitatilor de inmagazinare a apei. Acestea necesita inlocuire. Deschiderile ce asigura accesul sunt
localizate la nivelul placilor si sunt prevazute cu capace de camine ruginite, ce necesita deasemenea
inlocuire. Canalele de aerisire trebuie restaurate.
In cadrul proiectului aflat in derulare (POS I) se va reabilita camera vanelor si vor fi inlocuite instalatiile
hidraulice si instalatiile electrice si SCADA.
Rezervorul Timpesti 2x5.000 mc
 Demolarea peretelui de caramida care acopera suprafata exterioara a rezervorului, deasupra
nivelului solului,
 Instalarea unor usi de acces,
 Indepartarea stratului de bitum de pe placile de acoperire ale bazinelor de apa curata,
 Curatirea prin sablare si jet a suprafetelor exterioare de beton,
 Curatirea la presiune inalta a suprafetelor interioare de beton,
 Impermeabilizarea suprafetelor interioare de beton,
 Impermeabilizarea placilor de acoperire,
 Construirea de structuri de acces in partea superioara a placilor de acoperire,
 Acoperirea completa cu pamant a bazinelor de stocare a apei curate,
Modernizarea Rezervorului Opriseni 2x2,500 mc
Zidaria si invelisul bituminos de la exteriorul rezervoarelor aflate deasupra nivelului solului sunt avariate.
Peretii rezervoarelor cu apa potabila sunt acoperiti cu pamant pana la 1.00 m sub placa de acoperire pe
exterior. In general, rezervoarele cu apa potabila sunt in stare buna. Testarea rezervoarelor a scos la
iveala cantitati neimportante de pierderi. Totusi, suprafetele interne ale acestor rezervoare prezinta
asperitati si adancituri. Prin urmare suprafetele interioare trebuie curatate la presiune ridicata si tencuite
pentru a asigura etansitatea. Hidroizolatia planseului este avariata deseori datorita locatiei expuse ale
facilitatilor de inmagazinare a apei. Acestea necesita inlocuire. Deschiderile ce asigura accesul sunt

localizate la nivelul placilor si sunt prevazute cu capace de camine ruginite, ce necesita deasemenea
inlocuire. Canalele de aerisire trebuie restaurate.
Rezervorul Opriseni 2x2.500 mc
nivelului solului,
Modernizarea Rezervorului Pietrari 2x750mc
Rezervoarele cu apa potabila sunt pe jumatate subterane si sunt acoperite cu pamant. In general,
rezervoarele cu apa potabila sunt intr-o conditie buna. Testarea rezervoarelor a scos la iveala cantitati
neimportante de pierderi. Totusi, suprafetele interne ale acestor rezervoare prezinta asperitati si
adancituri. Prin urmare suprafetele interioare trebuie curatate la presiune ridicata si tencuite pentru a
asigura etansitatea. Hidroizolatia planseului este avariata si necesita reabilitare. Canalele de aerisire
trebuie restaurate.
Rezervorul Timpesti 2x5.000 m3
nivelului solului,
Statie de ridicare a presiunii

Se propune construirea a 2 statii de ridicare a presiunii in cantier Tarna Mare, respectiv pe strada Plesesti
Gane si strada Rasaritului..

Reabilitare retea de distributie
Desi o parte a retelei de distributie va fi reabilitata prin proiectul in derulare POS I, performanta sistemului
de alimentare cu apa din punct de vedere al pierderilor reale si al managementului pierderilor prin
scurgere va fi in continuare una scazuta slaba. Este necesara reducerea in continuare a pierderilor, prin
stabilirea de zone de presiune, reabilitare retea de distributie, impreuna cu imbunatatirea activitatilor de
management al activelor si control activ al pierderilor prin scurgere.

Se recomanda reabilitarea conductelor ale retelei de distributie in lungime de 8.82 km.

Pentru stabilirea zonelor de presiune in orasul Falticeni, este absolut necesara construirea unei noi
conductei de transport si echilibrare presiune intre rezervorul Tampesti si rezervoarele Opriseni si Pietrari,
in lungime totala de 5.47 km, care va anula rezervoarele de rupere a presiunii Gradini si conductele de
transport care in prezent sunt amplasate in proprietati private.
Dupa finalizarea proiectului Fonduri de Coeziune Faza 1, reteaua de distributie va acoperi aproximativ
93% din populatia municipiului.
Rata de acoperire cu servicii si rata de racordare trebuie marite prin extinderea retelei catre zonele inca
nedeservite.
Se propune extinderea retelei de distributie, inclusiv hidranti, bransamente, camine, cu o lungine de 10.81
km.
Falticeni are un sistem de canalizare combinat pentru apele pluviale si apele uzate. Intregul sistem de
canalizare publica masoara 48,886 m si functioneaza gravitational. Reteaua de canalizare consta din
conducte de beton nearmat cu DN 200 pana la DN 1200. In conformitate cu inregistrarile ACET, Reteaua
de canalizare are o varsta cuprinsa intre 30 si 70 de ani. In timpul precipitatiilor abundente, Canalul
Colector Principal de langa SEAUeste inundat. Rata medie a infiltratiilor in colectoarele de canalizare a
fost estimata la o valoare ridicata de 40% din debitul total, ceea ce sugereaza prezenta unor conducte
si/sau camine avariate. Imbinarile conductelor de beton nearmat nu sunt etansate cu garnituri de cauciuc,
ci doar incapsulate rudimentar cu lapte de ciment, ceea ce determina scurgerea potentiala a apelor uzate
in sol si infiltrarea apei freatice in conductele de colectare a apelor uzate.
Caminele de vizitare construite dupa 1980 sunt alcatuite din conducte de beton cu diametre de 800 sau
1000 mm, in timp ce caminele de vizitare ale colectoarelor mai vechi sunt fabricate din beton monolit.
Reteaua de canalizare cuprinde un numar de 1000 de camine de vizitare. Aproape jumatate din camine
nu sunt in stare corespunzatoare din punct de vedere al starii operationale pentru treptele de acces,
racordurilor la conducte si peretilor caminelor. Un numar semnificativ de capace de camine au fost furate.
Multe camine au fost acoperite cu ocazia asfaltarii strazilor.
Racordurile la proprietati constau din conducte de beton si PVC. Diametrele conductelor variaza intre DN
100 – DN 150 in cazul caselor individuale si intre DN 150 – DN 200 in cazul blocurilor de apartamente.
Majoritatea proprietatilor sunt racordate direct la canalele colectoare, in timp ce un procent redus dintre
acestea sunt conectate la caminele de canalizare. In general, nu exista nici un camin de serviciu situat in
gradinile private.
In vederea racordarii la canalele colectoare, de obicei s-a executat o gaura in peretele conductei de canal
iar conexiunea a fost etansata grosier cu lapte de ciment. Acesta reprezinta un motiv posibil al infiltratiilor
in reteaua de canalizare.
In vederea evitarii contaminarii apei freatice si asigurarii functionarii Sistemului de canalizare, in vederea
exploatarii Statiei de epurare a apelor uzate si reducerii reparatiilor si intretinerii, se recomanda inlocuirea
treptata in cea mai mare parte a retelei de canalizare existente, pe termen lung. Desi ACET cunoaste in
mare starea de functionare a Sistemului de canalizare, se cunosc putine lucruri despre situatia structurii
Sistemului de canalizare. Cunostintele si documentatia privind sistemul existent sunt incomplete. Prin
urmare, trebuie executate urmatoarele masuri, mai intai pentru analiza Sistemului de canalizare existent
si identificarea masurilor specifice suplimentare pe termen scurt, incluzand:
 Spalarea conductelor de canal,
 Inspectarea CCTV a retelei de canalizare,
 Maparea si cercetarea topografica,

 Analiza (modelarea) hidraulica a sistemului de canalizare.

In baza rezultatelor inspectiei retelei de canalizare trebuie efectuata o analiza tehnica si economica
detaliata pe parcursul studiului de fezabilitate pentru a determina masurile cele mai potrivite pentru
reabilitarea sectiunilor avariate de la nivelul retelei de canalizare cum ar fi inlocuirea, reparatiile locale,
inliner.
Se propune executarea urmatoarelor lucrari in vederea reabilitarii colectoarelor de canalizare existente,
pe o lungime de 2.28 km.
Dupa finalizarea proiectului Fonduri de Coeziune Faza I, 93% din populatia localitatii va fi conectata la
sistemul de canalizare.
In prezent, o populatie de 25.472 de locuitori este racordata la sistemul de alimentare cu apa Falticeni,
reprezentand o acoperire cu servicii de 93 %.
In prezent, zonele Tarna mare si Soldanesti, precum si cateva strazi aflate la periferia orasului, nu sunt
racordate la reteaua de canalizare.
Casele neracordate dispun de latrine sau fose septice sau deverseaza apele uzate necontrolat si netratat
in cursurile de apa si canalele de scurgere. In general, se prezuma ca fosele septice si latrinele nu sunt
impermeabile. Apele netratate deversate si fosele septice neetanse conduc la contaminarea apei freatice
si a cursurilor de apa.
freatice, se propune extinderea Sistemului de colectare a apei uzate in zonele neracordate.
Localitatea Radaseni (pop. 2.252) este situata in partea de nord a localitatii Falticeni si asigura, datorita
vecinatatii sale, conditii favorabile pentru conectarea la sistemul de canalizare Falticeni. Apele uzate pot fi
descarcate gravitational catre Statia de Pompare a Apelor Uzate Nord, de unde acestea vor fi transmise
catre colectorul de canalizare din Strada Sucevei si, ulterior, catre Colectorul D.
7.3.5. Municipiul Radauti

7.3.5.1 Captare
Marirea debitului de apa a stratului acvifer – captare Maneuti
Campul de puturi Maneuti este format din 26 de puturi cu diametrele de 250 mm si 300 mm si cu
adancimi de 6,5 – 7,9 m. Debitul fiecarui put este de aproximativ 10 l/s si debitul total proiectat este de
pana la aproximativ 210 l/s.
Apa subterana este localizata in acviferul freatic al terasei inundabile a Riului Suceava. Stratul de argila
impermeabila este situat la o adincime de 4-6 m. Probleme in a asigura cantitatea necesara de apa au
fost raportate in lunile de vara, secetoase. Pentru a mari debitul puturilor, un canal a fost construit, paralel
cu amplasamentul puturilor, la o distanta de 10-20m de puturi.
Operatorul a raportat ca debitul unor puturi a scazut datorita colmatarii si acumularii de nisip in puturi si
de aceea operatorul a inceput lucrari de decolmatare si de regenerare a puturilor prin schimbarea
stratului filtrant exterior.
In urma studiilor efectuate prin programul POS I, s-a ajuns la concluzia ca lucrarile de reabilitare aflate in
curs de executie nu isi vor atinge scopul, respectiv capacitatea rezultata va fi mai mica fata de cei 210 l/s
previzionati.
In vederea cresterii debitului de apa a stratului acvifer, sunt necesare lucrari de inlocuire a stratului filtrant

in bazinul de infiltrare si construirea unor drenuri de infiltrare.
7.3.5.2 Aductiune
Reabilitarea conducta principala de refulare
Conducta de refulare dintre Statia de Captare si Rezervorul de Inmagazinare a Apei a fost construita in
anul 1974 si este alcatuita din conducte de otel si beton precomprimat, cu diametre variind intre DN350 si
DN500. S-au raportat pierderi de apa in sectiunea alcatuita din conducte de beton precomprimat (3.700
m), datorita lipstei etansarii rosturilor. In vederea reducerii cantitatii de apa nefacturata si a costurilor de
producere a apei, este necesara inlocuirea conductei.
O parte din conducta de refulare va fi inlocuita in cadrul proiectului POS I. Se propune continuarea
inlocuirii conductei principale de refulare DN 400 firul II pe o lungime de 6.400 km.
Reteaua de distributie existenta consta din conducte din AC, PREMO si otel cu diametre cuprinse intre 80
si 500 mm, in lungime totala de 53.870 m. Peste 70% din reteau consta din conducte vechi din AC si otel.
Au fost raportate pierderi mari de apa si un numar mare de defecte.
Vor fi necesare lucrari de reabilitare a retelei de distributie pe o lungime de 28.05 km, inclusiv hidranti,
Ca prioritate maxima se vor inlocui aproximativ 3.97 km de conducte de distributie principale DN400 mm.

Dupa finalizarea proiectului POS I, vor fi deserviti un numar de 22.184 locuitori, reprezentand o acoperire
cu servicii de 94%.
Se propune continuarea extinderii retelei de distributie in zonele periferice ale municipiul, in special in
zonele nou dezvoltate.
In vederea extinderii retelei de distributie, se propun lucrari pe o lungime de 14.04 km, inclusiv hidranti,
Orasul Radauti are un sistem de canalizare unitar,fiind compusa din conducte de azbociment, cu
diametre cuprinse intre DN 100 si DN 600 mm. Reteaua de canalizare are lungimea de 38.67 km si are
in componenta doua statii de pompare.
O parte din reteaua de canalizare va fi inlocuita in cadrul proiectului POS I. Se propune continuarea
reabilitarii retelei de canalizare prin inlocuirea conductelor pe o lungime de 4.80 km.
Extinderea retea de canalizare
Dupa finalizarea proiectului POS I, sistemul de canalizare va deservi un numar de 21.188 locuitori,
reprezentand o acoperire cu servicii de 90%.
freatice, se propune extinderea sistemului de colectare a apei in zonele neracordate, cu precadere in
zonele nou dezvoltate ale municipiului.
Se propun urmatoarele lucrari:
 Extindere a retelei de canalinazare cu o lungime de 16 km, inclusiv camine si racorduri.

 9 statii de pompare apa uzata, inclusiv conducte de refulare.
7.3.6. Municipiul Campulung Moldovenesc

7.3.6.1 Captare
Reabilitarea Zonei de Captare Sadova
Campul de puturi Sadova este situat pe malul stang al raului Moldova, langa satul Sadova si alimenteaza
rezervorul Runc pentru zona centrala a orasului.
Pentru imbogatirea campui de puturi in perioadele secetoase, apa de rau este extrasa de la o structura
de priza de apa de pe malul drept al Raului Moldova. Structura prizei de apa este echipata cu o poarta
de ecluza care este inchisa pe durata unor cote ridicate ale apelor raului. Structura prizei de apa trebuie
reabilitata iar poarta de ecluza este veche si trebuie inlocuita. Cu ajutorul structurii prizei de apa, apa se
scurge in mod gravitational intr-un sant deschis, catre bazinele de infiltrare.Santul deschis este acoperit,
taluzurile s-au prabusit partial si este necesara intretinerea regulata a acestuia. Prin urmare, trebuie
pozata o conducta intre structura prizei de apa si bazinele de infiltrare.
 Reabilitarea structurala a prizei de apa din rau,
 Construirea unei Conducte DN 300 cu o lungime de 300 dintre structura prizei de apa din rau si
bazinele de infiltrare,
 Reabilitarea instalatiilor laboratorului,
 Furnizarea de echipament de laborator,
 Furnizarea si instalarea de senzori de nivel pentru puturi,
 Modernizarea Sistemului SCADA, in vederea racordarii rezervoarelor si puturilor
In cadrul studiului de fezabilitate va fi intocmit un studiu privind protectia surselor de apa din municipiul
Campulung Moldovenesc. Zona de captare Sadova prezinta un risc ridicat de contaminare a bazinelor de
infiltratii, in cazul unei poluari accidentale a raului Moldova in amonte de priza de apa.
7.3.6.2 Aductiune
Reabilitarea Conductei de refulare dintre Zona de Captare Aeroport si Rezervorul Magura
Conducta de refulare DN 300 din otel si AC existenta dintre Zona de Captare Aeroport si Rezervorul
Magura, in lungime de 970 m, a fost construita in anul 1968.
Se propune reabilitarea noii conducte de aductiune, in lungime de 970 m, dintre Zona de Captare
Aeroport si Rezervorul Magura.
Reabilitarea Conductei de refulare dintre Zona de Captare Sadova si Rezervorul Runc

Conducta de refulare DN 300 din otel existenta dintre Zona de Captare Sadova si Rezervorul Runc, in
lungime de 5.700 m, a fostconstruita in anul 1965. Conducta de refulare este amplasata in mare masura
pe teren privat, ceea ce impiedica accesul in vederea lucrarilor de reparatii si intretinere. Se suspecteaza
faptul ca au loc bransamente ilegale de-a lungul traseului conductei de refulare. Avand in vedere aceste
fapte, este imperativa reabilitarea conductelor de Aductiune.
Avand in vedere cererea de apa proiectata de Qmax,d = 69 l/s si inaltimea de refulare a pompei de 45 m,
diametrul necesar pentru noua conducta de Aductiune este calculat ca fiind de DN 300 (DN 315x18.7).
Recomandari
 Reabilitarea conductei de aductiune, in lungime de 4819 m, dintre campul de puturi Sadova si
rezervorul Runc


Reabilitarea Rezervoare Magura
Reabilitarea Rezervoare Runc
Volumul de stocare al Rezervorului Magura 2x1.000 mc este suficient pentru acoperirea cererii de varf
zilnice, stingerea incendiilor si alimentarea cu apa in zona deservita. Prin urmare, se recomanda
scoaterea din functiune a Rezervorului Magura 2x300 mc si dezafectarea acestuia.
Rezervorul Runc 1.000 m3, Rezervorul Magura 2x1.000 m3: Suprafetele interne ale bazinelor de apa
curata nu sunt netede si lipsite de gauri. Prin urmare, suprafetele peretilor interiori trebuie curatate la
presiune inalta si tencuite cu material hidroizolator. Stratul de impermeabilizare al placilor de acoperire
necesita reabilitare.
Rezervorul Runc 2.500 m3: Suprafetele peretilor interiori trebuie curatate la presiune inalta. Zidaria de
caramida si stratul de bitum din partea exterioara a bazinelor de apa curata de deasupra nivelului solului
sunt avariate. Rigolele de evacuare si tevile de preaplin pentru deversarea apelor pluviale de pe placa de
acoperire sunt defecte.
Starea structurii camerelor de vane ale Rezervorul Magura 2x1.000 mc si Rezervoarelor Runc 1.000 mc
si 2.500 m3, din punct de vedere al peretilor si placilor de beton si acoperisului, este precara. Accesul la
bazinele de apa curata este deschis si deasupra nivelului solului. In interiorul camerei de vane, tencuiala
si betonul sunt crapate in anumite locuri, lasand la vedere barele de armaturi, care au inceput sa se
corodeze. Ferestrele si usile trebuie inlocuite. Suprafetele conductelor de otel sunt corodate si trebuie
curatate prin sablare si izolate. Vanele au fost instalate la data constructiei si trebuie inlocuite,
functioneaza in mod corespunzator, dar trebuie inlocuite.Accesul la camera de vane in scop de
exploatare si intretinere este necorespunzator si periculos. Se recomanda construirea unei noi camere de
vane. Instalatiile electrice sunt uzate iar iluminatul nu este asigurat.
Cu exceptia conductei de intrare in Rezervorului Magura 2x1.000m3, nici una dintre facilitatile de
inmagazinare a apei nu este echipata cu un debitmetru. Doar Rezervorul Runc 2.500 mc este dotat cu un
indicator de nivel pentru controlul pompelor din Zona de Captare Sadova. Nu a fost instalat un sistem de
automatizare si control (Sistem SCADA, PLC, Transmisie GSM) si nici un sistem de alarma privind
patrunderea persoanelor neautorizate.
Nu exista o camera de control si facilitati sanitare.
Recomandari
3
Rezervorul Magura 2x1.000 m :
 Instalarea unor noi usi de presiune de acces,
 Curatirea prin sablare si jet a tuturor suprafetelor exterioare si interioare de beton,
 Repararea suprafetelor de beton,
 Impermeabilizarea suprafetelor exterioare si interioare de beton,
 Impermeabilizarea placilor de acoperire ale rezervorului,
 Inlocuirea instalatiilor hidraulice si a vanelor;
 Furnizarea si instalarea unui senzor hidrostatic privind nivelul (presiunea) apei,
 Pompa de drenaj pentru camera vanelor,
 Instalarea de facilitati electrice (transformator, tablouri de distributie de joasa tensiune, prize, corpuri
de iluminat, cabluri),
 Instalarea de debitmetre electromagnetice la conductele de intrare si iesire,
 Sistem de automatizare si control (Sistem SCADA, PLC, Transmisie GSM),
 Sistem de alarma privind patrunderea persoanelor neautorizate,
Rezervorul Runc:

3
Rezervorul Runc 1x2.500 m
 Instalarea unor noi usi de presiune de acces,
 Demolarea peretelui de caramida care acopera suprafata exterioara a peretelui rezervorului,
deasupra nivelului solului,
 Curatirea prin sablare si jet de presiune a suprafetelor exterioare de beton,
 Instalarea de noi rigole de evacuare si tevi de preaplin pentru deversarea apelor pluviale de pe placa
de acoperire,
 Furnizarea si instalarea unui senzor hidrostatic privind nivelul (presiunea) apei.
3
Rezervorul Runc 2x500 m
 Instalarea unei noi usi de presiune de acces,
 Indepartarea stratului de bitum de pe placa de acoperire a bazinelor de apa curata,
 Curatirea cu nisip si jet a suprafetelor interioare de beton,
 Impermeabilizarea placii de acoperire a rezervorului,
 Inlocuirea instalatiilor hidraulice si a vanelor;
 Furnizarea si instalarea unui senzor hidrostatic privind nivelul (presiunea) apei,
 Pompa de drenaj pentru camera vanelor,
 Instalarea de debitmetre electromagnetice la conductele de intrare si iesire,
 Sistem de automatizare si control (Sistem SCADA, PLC, Transmisie GSM),
 Sistem de alarma privind patrunderea persoanelor neautorizate,
Restructurarea retelei de distributie
Extinderea retelei este aferenta restructurarii retelei de distributie existente, care in prezent este impartita
in trei zone de alimentare. Zonele situate la altitudini de peste 688,5 m.a.s.l., pe peretii din partea de nord
si sud a raului, sunt afectate de presiunea foarte scazuta, de sub 1,5 bari. O presiune foarte mare de
peste 6 bari (7,85 bari) se iveste in perimetrele joase ale Zonei 2. Avand in vedere topografia zonei
deservite, trebuie infiintate mai multe zone de presiune, pentru a permite functionarea sistemului in gama
normala de presiune situata intre 1,5 bari (minim) si 6 bari (maxim).
Magura
Zona Magura este alimentata de la Rezervorul Magura, care alimenteaza in prezent partea de vest a
orasului, dintre comuna Sadova si Stadion, inclusiv centrul orasului; se propune extinderea zonei de
alimentare, in vederea acoperirii urmatoarelor zone dintre 645 si 680 m.a.s.l.:
 Partea vestica a orasului,
 Partea sudica a comunei Sadova,
 Partea de sud a Strazii Paraul Corlateni,
 Partea de sud a Strazii Plaiul Deia.
In legatura cu infiintarea zonei, se vor realiza instalarea de vane de delimintare, construirea si
reconectarea conductelor de-a lungul Zonei Runc si construirea unei conducte de distributie intre Calea
Transilvaniei si partile de sud ale strazilor Paraul Corlateni si Plaiul Deia.
Runc (Zona Inalta)
Noua zona de presiune Runc (Zona Inalta) propusa curpinde zonele dintre 645 si 680 m.a.s.l., la est de
Rezervorul Runc, care serveste, de asemenea, drept facilitate de inmagazinare a apei pentru aceasta
zona.

Infiintarea acestei zone necesita construirea unei conducte de distributie principale 150/200 intreStrada
Liceului si Paraul Izvoru Alb.
Runc (Zona Joasa)
Alimentata de la Rezervorul Runc, aceasta zona de presiune include zonele din partea estica a centrului
orasului, intre 610 si 645 m.a.s.l. Infiintarea zonei va necesita instalarea de vane de izolare, instalarea si
reconectarea conductelor de-a lungul limitei cu zona Runc (Zona Inalta) si instalarea unei vane de
reducere a presiunii, in vederea pastrarii presiunii de alimentare intr-o gama acceptabila, intre 1,5 si 6
bari.
Calea Bucovinei
In vederea infiintarii noii zone de alimentare propuse Calea Bucovinei, pentru alimentarea zonelor
rezidentiale, comerciale si industriale din partea estica a orasului, care se intind de-a lungul strazii
principale Calea Bucovinei, intre 600 si 610 m.a.s.l., este necesara instalarea unei vane de reducere a
presiunii in conducta de distributie. Aceasta zona este alimentata de la Runc (Zona Joasa).
Zone inalte
Extinderea retelei in zonele inalte neracordate dintre 680 si 715 m.a.s.l., de-a lungul partii de nord si de
sud a zonei de dealuri necesita construirea unor Statii de re-Pompare (BPS) in sistem, numite dupa
strazile sau canioanele in care sunt situate:
 BPS Paraul Corlateni
 BPS Plaiul Deia
 BPS Valea Seaca
 BPS Ion Cocinschi
Partea superioara a comunei Sadova
Conectata la Zona de Alimentare Magura, partea superioara comunei Sadova dintre 680 si 715 m.a.s.l. ar
putea fi alimentata de o noua Statia de re-Pompare Sadova.
Performanta sistemului de alimentare cu apa din punct de vedere al pierderilor reale si al
managementului pierderilor prin scurgere este slaba. Desi 14 din cei 39 km de retea de distributie au fost
reabilitati in baza Programului SAMTID intre 2006 si 2008, este necesara reducerea in continuare a
pierderilor, prin stabilirea de zone de presiune, reabilitare retea de distributie, impreuna cu imbunatatirea
activitatilor de management al activelor si control activ al pierderilor prin scurgere.
Cea mai mare parte a conductelor intregii retele, in lungime de aproximativ 14 km (36%), este alcatuita
din conducte AC, care sunt fragile datorita duratei de viata semnificative. S-a inregistrat un numar mare
de fisurari ale conductelor AC, in principal in reteaua secundara, datorita loviturii de berbec si aerului din
conducte dupa reumplerea sistemului in urma reparatiilor. Prin urmare, se propune continuarea inlocuirii
conductelor AC in zonele unde, chiar si dupa restructurarea retelei, presiunea de alimentare este cea mai
mare (6 bari).
Sistemul de distributie deserveste in prezent un numar de 8329 locuitori, reprezentand aproximativ 50%
din populatia municipiului. Pentru a extinde sistemul de distributie, va fi necesara inlocuirea unor
conducte existente, pentru a putea distribui debitul necesar viitorilor consumatori.
Se propune inlocuirea conductelor de distributie pe o lungime de 4.27 km, inclusiv hidranti, bransamente
si camine.
Urmatoarele zone sunt neracordate la sistemul municipal de alimentare cu apa:
 Districtul Aeroport (partial),
 Zona 2, la est de centrul orasului (partial),
 Zonele inalte de-a lungul dealurilor,

Acoperirea cu servicii si rata de racordare trebuie sa creasca prin extinderea retelei in zonele nedeservite
inca.
In vederea crestei gradului de acoperire si disponibilitatii serviciilor pentru sistemul de alimentare cu apa
se propune o extindere a retelei de distributie cu o lungime de 43.17 km, inclusiv hidranti, bransamente si
camine.
Campulung Moldovenesc are un sistem de canalizare combinat, constand din conducte cu mufa din
beton nearmat si conducte AC cu diametrele intre DN 300 si DN 500. Reteaua de canalizare are varsta
de peste 30 de ani.
Nisipul si pietrisul scurs in colectoarele de canalizare de pe dealuri si strazile nepavate pe timp de ploaie
s-a acumulat in anumite conducte de canalizare, reducand sectiunea de curgere, determinand inundarea
acestora.
Imbinarile conductelor de beton nearmat nu sunt etansate cu garnituri de cauciuc, ci doar etansate
rudimentar cu ciment de var, ceea ce determina potentiala scurgerea a apelor uzate in sol si infiltrarea
apei freatice in conductele de colectare pentru canalizare.
gradinile private. In vederea racordarii la canalele colectoare, de obicei se executa o gaura in peretele
conductei de canal iar conexiunea este etansata grosier cu lapte de ciment. Acesta reprezinta un motiv
posibil al infiltratiilor in reteaua de canalizare.
In vederea evitarii contaminarii apei freatice si asigurarii functionarii Sistemului de colectare a apei uzate,
in vederea exploatarii Statiei de epurare a apelor uzate si reducerii reparatiilor si intretinerii, se
recomanda inlocuirea treptata in cea mai mare parte a retelei de canalizare existente, pe termen lung.
Se propune reabilitarea sectiunilor problematice in Faza II - POIM. Desi ACET cunoaste in mare starea
de functionare a Sistemului de colectare a apei uzate, se cunosc putine lucruri despre situatia structurii
Sistemului de colectare a apei uzate. Cunostintele si documentatia privind sistemul existent sunt
incomplete. Prin urmare, trebuie executate urmatoarele masuri, mai intai pentru analiza Sistemului de
colectare a apei uzate existent si identificarea masurilor specifice suplimentare pe termen scurt,
incluzand:
 Spalarea canalelor colectoare,
 Inspectarea CCTV a retelei de canalizare,
 Maparea si cercetarea topografica,
 Analiza (modelarea) hidraulica a sistemului de canalizare.
In baza rezultatelor inspectiei retelei de canalizare trebuie efectuata o analiza tehnica si economica
detaliata pe parcursul studiului de fezabilitate pentru a determina masurile cele mai potrivite pentru
reabilitarea sectiunilor avariate de la nivelul retelei de canalizare cum ar fi inlocuirea, reparatiile locale,
inliner.
Se propune in prima faza inlocuirea conductelor de canalizare in lungime de 7.50 km.
In prezent, o populatie de 4.457 de locuitori este racordata la Reteaua de canalizare a orasului
Campulung Moldovenesc, reprezentand o acoperire cu servicii de 31 %. Practic, un Sistem de colectare
a apei este disponibil numai in centrul orasului, in timp ce restul cartierelor nu sunt racordate la reteaua
de canalizare.
Populatia din zonele neracordate inca se ridica la 12.100 locuitori.

In vederea cresterii gradului de acoperire cu servicii si a ratei de racordare si evitarii contaminarii apelor
freatice,se propune extinderea Sistemului de colectare a apei uzate in zonele neracordate, pe o lungime
de 83.45 km de retea.
Sistemul de canalizare existent constituie un sistem combinat. Avand in vedere rata de racordare scazuta
din prezent, se recomanda dezvoltarea sistemului de canalizare in viitor ca sistem separativ sau semi-
separativ. Din acest motiv, se propune executarea extinderii retelei numai pentru apele uzate si
investigarea optiunilor alternative privind deversarea apelor pluviale in viitor. Rezultatele asteptate includ
evitarea deversoarelor de ape pluviale, bazinelor de retentie a apelor pluviale si dezavantajelor asociate.
Se recomanda extinderea retelei de canalizare pe o lungime de 83.45 km, inclusiv camine si racorduri.
7.3.7. Municipiul Vatra Dornei

7.3.7.1 Captare
Construirea unei surse alternative pentru producerea apei
Apa bruta este extrasa din sursa de apa de suprafata Raul Dorna, de la o priza de apa situata la aprox. 3
km in amonte de Vatra Dornei, direct in fata unui stavilar care indiguieste o sectiune a Raului Dorna.
Priza de apa din rau este singura resursa de apa a localitatii Vatra Dornei. Raul Dorna este gestionat de
Apele Romane, Agentia Romana de Gospodarire a Resurselor de Apa.
Nu sunt disponibile active de rezerva. Datorita calitatii scazute a apei de suprafata si tratarii extensive
necesare (cu un consum ridicat de substante chimice si electricitate), se recomanda investigarea si
exploatarea de resurse de apa alternative (resurse de apa freatica) din zona.
Se recomanda urmatoarele lucrari:
 Construirea a 10 puturi forate incluzand echipamentele, lucrarile de conducte si lucrarile aferente
mecanice si electrice;
 Racordarea la electricitate (linii electrice principale, piloni, transformator, panou de conexiuni) a noii
zone de captare;
 Echipamente sistem SCADA, setare si implementare;
 Noua zona de protectie sanitara a surselor de apa;
 Achizitionarea si instalarea debitmetrului si lucrari civile asociate.
Reabilitarea Prizei de Apa din Raul ROSU

Apa este extrasa de la o priza de apa situata pe malul drept al Raului Dorna, la aprox. 3 km in amonte de
orasul Vatra Dornei, direct din fata unui stavilar, care indiguieste o sectiune a Raului Dorna. Avand o
capacitate proiectata estimata de 285 l/s, Priza de Apa din Raul ROSU constituie principala resursa de
apa a orasului Vatra Dornei.
Priza de apa din rau consta in doua deznisipatoare longitudinale pentru retinerea nisipului, gratare rare si
o Statie de Pompare a Apei Brute.
Deschiderea prizei de apa, camera de distributie, cele doua deznisipatoare longitudinale pentru retinerea
nisipului si gratarele rare sunt integrate intr-o structura de beton armat care necesita lucrari minore de
reabilitare, precum repararea suprafetelor de beton si inlocuirea portilor de ecluza.
Vatra Dornei, situata la o altitudine de 800 m.a.s.l., are o clima caracterizata de perioade extinse cu
temperaturi sub punctul de inghet, cand functionarea prizei de apa, a camerei de distributie, a
deznisipatoarelor, a Statiei de Pompare a Apei Brute, este impiedicata de un strat gros de gheata.
Nu a fost instalat un debitmetru la Statia de Pompare a Apei Brute.

Nu sunt disponibile active de rezerva.

Recomandari
 Curatirea prin sablare si curatirea sub presiune inalta a suprafetelor de beton,
 Instalarea capacului de acces,
 Inlocuirea portilor de ecluza,
 Instalarea unui debitmetru electromagnetic in caminul de pe conducta de refulare de la Statiei de
Pompare a Apei Brute.
7.3.7.2 Aductiune
Reabilitarea Conductei de refulare dintreStatia de Pompare a Apei Brute si camera de
admisie/amestec a Statiei de Tratare a Apei ROSU
Conducte de aductiune noua
Conducta de refulare DN 500 de otel dintre Statia de Pompare a Apei Brute si camera de
admisie/amestec a Statiei de Tratare a Apei ROSU, in lungime de 350 m, construita in anul 1967, este
extrem de corodata de la exterior catre interior, datorita lipsei izolatiei si lipsei protectiei catodice
anticoroziune, precum si conditiilor agresive ale solului. Depunerile de fier oxidat de pe suprafata
interioara au determinat pierderea capacitatii hidraulice a conductei. Prin urmare, este necesara
inlocuirea in curand a conductei de Aductiune.
Avand in vederea cererea de apa viitoare a orasului si caracteristicile pompelor submersibile ale Statiei
de Pompare a Apei Brute fabricate de Grundfos, cu o capacitate de Q = 150 l/s la o inaltime de refulare a
pompei de H = 26 m, care au fost instalate in anul 2007, un diametru de DN 500 (OD 530) va fi adecvat.
Recomandari
Vor fi necesare urmatoarele lucrari:
 Reabilitarea conductei de Aductiune DN 500 dintre Statia de Pompare a Apei Brute si camera de
admisie/amestec a Statiei de Tratare a Apei ROSU, in lungime de 350 m si furnizarea si instalarea
unui contor volumetric intr-un camin de la Statia de Pompare a Prizei de Apa din Rau
 Conducte de aductiune noi pe o lungime de 4 km
7.3.7.3 Inmagazinareasi pomparea apei
In prezent, Rezervoarele Nr. 1 si 2 opereaza sincronizat si deservesc zona centrala, reprezentand aprox.
40% din oras. Partile ramase ale orasului sunt alimentate direct de la Statia de Tratare a Apei. Pentru
alimentarea cu apa in viitor, se propune restructurarea sistemului de alimentare cu apa si alimentarea
intregii zone de la rezervoare, in vederea facilitarii egalizarii presiunii si fluxului si reducerii costurilor de
exploatare ale Statiei de Tratare a Apei.
3
Modernizarea Rezervorului Runc Nr. 1 (2x500 m )
3
Modernizarea Rezervorului Runc Nr. 2 (1.000 m )
3
Rezervorul Runc Nr. 2 (1.000 m ): Suprafetele interne ale bazinelor de apa curata nu sunt netede si
lipsite de gauri. Prin urmare, suprafetele peretilor interiori trebuie curatate la presiune inalta si tencuite cu
material hidroizolator de etansare. Stratul de impermeabilizare al placilor de acoperire este frecvent
avariat datorita locatiei expuse a facilitatii de stocare a apei. Stratul de impermeabilizare necesita
reabilitare. Starea structurii camerelor de vane, din punct de vedere al peretilor si placilor de beton si
acoperisului, este precara si necesita reparatii.
Recomandari
3
Modernizarea Rezervorului Runc Nr. 1 (1.000 m ):

 Indepartarea stratului de bitum de pe placa de acoperire a bazinului de apa curata,

nivelului solului,
 Curatirea prin sablare si jet de presiune a tuturor suprafetelor interioare de beton,
 Impermeabilizarea placii de acoperire a rezervorului,
3
Modernizarea Rezervorului Runc Nr. 2 (1.000 m )
 Indepartarea stratului de bitum de pe placa de acoperire a bazinului de apa curata,
nivelului solului,
 Curatirea prin sablare si jet de presiune a tuturor suprafetelor interioare de beton,
 Impermeabilizarea placii de acoperire ale rezervorului,
Pentru viitoarea alimentare cu apa se propune restructurarea sistemului de alimentare cu apa si
alimentarea intregii zone de deservire din rezervoare, in vederea facilitarii egalizarii presiunii si debitului si
reducerii costurilor de exploatare pentru Statia de Tratare a Apei si conductele de Aductiune.
Reteaua este operata ca sistem deschis fara zone de presiune izolate. Presiunea de alimentare atinge
7,5 bari.
Zonele situate la peste 840 m.a.s.l. pe dealurile din nordul si sudul Raului Dornei sunt afectate de o
presiune foarte scazuta, de sub 1,5 bari. O presiune foarte ridicata, de peste 6 bari (7,5 bari) este
prezenta in intreaga zona centrala, reprezentand 75% din zona deservita. Avand in vedere topografia
zonei deservite, trebuie infiintate mai multe zone de presiune, pentru a permite functionarea sistemului in
gama normala de presiune situata intre 1,5 bari (minim) si 6 bari (maxim).
managementului pierderilor prin scurgere este slaba. Este necesara reducerea in continuare a pierderilor,
prin stabilirea de zone de presiune, reabilitare retea de distributie, impreuna cu imbunatatirea activitatilor
de management al activelor si control activ al pierderilor prin scurgere.
Conductele din fonta si AC sunt vechi si se sparg in mod frecvent datorita traficului ridicat si sarcinilor
mari. Conductele de otel sunt corodate de la exterior catre interior, datorita lipsei protectiei catodice
anticoroziune si izolarii exterioare. S-a reportat ca motivele coroziunii conductelor de otel constau in
conditiile de sol agresive si nivelele ridicate ale apei freatice. Agentia ROC a raportat un numar ridicat de
interventii in reteua de distributie.
Se prevede inlocuirea conductelor de distributie existente pe o lungime totala de 7.70 km, inclusiv
hidranti, bransamente, si camine, acestea inregistrand pierderi mari de apa si avarii frecvente. La studiul
de fezabilitate se va intreprinde o campanie de masuratori pentru determinarea exacta a pierderilor de
apa pe aceste tronsoane.
In prezent, o populatie de 11.739 de locuitori este racordata la sistemul de alimentare cu apa Vatra
Dornei, reprezentand o acoperire cu servicii de of 82 %. Anumite zone situate la peste 850 m.a.s.l si parti
ale districtelor Rosu si Argestru sunt inca neracordate la reteaua de distribute. Populatia din zonele
neracordate totalizeaza 2.605 locuitori. Casele sunt alimentate de puturi de apa si puturi forate situate pe
terenul acestora, care pot produce contaminarea apei freatice datorita scurgerilor din fosele septice si
latrine.

Se prevede executarea lucrarilor de extindere a retelei de distributie pe o lungime de 22.11km, inclusiv

hidranti, bransamente si camine.
Vatra Dornei are in principal un sistem de canalizare unitar, intregul sistem de canalizare publica
masoara 33,36 km, din care 31,071 km reprezinta un sistem de canalizare unitar si 2,285 km reprezinta
sistemul de canalizare separativ. Sistemul de canalizare functioneaza mixt. Reteaua de canalizare are
varsta de peste 30 de ani.
gradinile private. In vederea racordarii la canalul colector, de obicei se executa o gaura in peretele
conductei de canal iar conexiunea este etansata grosier cu lapte de ciment. Acesta reprezinta un motiv
posibil al pierderilor prin scurgere si infiltratiilor.
Se propune executarea lucrarilor pentru reabilitarea conductelor de canal existentepe o lungime 8.64 km,
in vederea sporirii calitatii serviciilor existente de colectare a apelor uzate.
Dupa finalizarea investitiilor din faza I – Fonduri de coeziune, sistemul de canalizare va deservi un numar
de 11592 locuitori, reprezentand 81% din populatia municipiului.
impermeabile. Apele neepurate deversate si fosele septice neetanse conduc la contaminarea apei
freatice si a cursurilor de apa.
freatice, se propune extinderea Sistemului de colectare a apei in zonele neracordate.
Se recomanda construirea unui model verificat de retea de canalizare. Aceasta va permite investigarea
completa a performantei retelei existente si optimizarea planurilor de proiectare cu privire la orice lucrari
viitoare (precum asigurarea stocarii).
In baza justificarii de mai-sus si in vederea cresterii gradului de acoperire si disponibilitatii serviciilor de
colectare a apelor uzate, se propun urmatoarele lucrari:
 Extinderea sistemului de canalizare menajera cu 19.36 km de retea, inclusiv camine si racorduri;
7.3.8. Orasul Gura Humorului

7.3.8.1 Reteaua de distributie
Reteaua de distributie este impartita intre zonele de alimentare din partea de est (Centrul Orasului) si
vest a Raului Gura Humorului, la nord de Raul Moldova si Districtul Voronet din partea de sud a Raului
Moldova. In centru, configuratia retelei este in bucla, in timp de reteaua din Districtul Voronet si zonele de
din partea de vest a Raului Gura Humorului prezinta o configuratie preponderent ramificata.

La nord de Raul Moldova, reteaua de distributie consta dintr-o singura zona de presiune, cu o presiune
maxima de 5,8 bari la cea mai joasa altitudine. De asemenea, in partea de sud a Raului Modolva, in
Districtul Voronet, zona de alimentare reprezinta o singura zona de presiune cu o presiune maxima de
7,5 bari.
Nu au fost instalate contoare de cartie pentru managementul pierderilor prin scurgere.
Se propune restructurarea retelei de distributie prin achizitionarea si instalarea a 20 de contoare de apa si
a lucrarilor civile asociate.
Dupa finalizarea investiilor din Faza I – Fonduri de Coeziune, sistem de distributie va deservi aproximativ
96% din populatia orasului. Doar cateva strazi nu vor fi deservite de viitoarea retea de alimentare cu apa.
Orasul Gura Humorului beneficiaza in prezent de cea mai mare investitie dintre toate localitatile din Faza
I – Fonduri de Coeziune
 Extindere retea de distributie cu 3.62 km, inclusiv hidranti, bransamente si camine;
 2 statii de re-pompare in sistem.

Gura Humorului are in principal un sistem de canalizare combinat pentru ape pluviale si ape uzate.
Intregul sistem de canalizarea publica masoara 48,2 km si functioneaza in mod gravitational. O lungime
de 39,82 km este reprezentata de sistemul de canalizare combinat, in timp ce o lungime de 8,38 km este
reprezentata de sistemul de canalizare separativ.
Reteaua de canalizare a fost construita in doua faze, in anii 1976 si 1987.
Caminele construite dupa 1980 sunt construite din conducte de beton prefabricat cu dimatrele de 800 sau
1000 mm, in timp ce caminele conductelor colectoare mai vechi sunt fabricate din beton monolit. Aproape
jumatate din cele 960 de camine nusunt in stare corespunzatoare din punct de vedere al starii
operationale a treptelor de acces si impermeabilitatii peretilor etc.Un numar semnificativ de capace de
camine au fost furate. Multe camine au fost acoperite cu ocazia asfaltarii strazilor.
Se propune reabilitare retelei de canalizare menajera pe o lungime de 5 km, inclusiv camine si racorduri.
Dupa finalizarea investiilor din Faza I – Fonduri de Coeziune, reteua de canalizare va deservi aproximativ
98% din populatia orasului. Doar cateva strazi nu vor fi deservite de viitoarea retea de canalizare.
 Extinderea sistemului de colectare a apei in zonele neracordate, pe o lungime de 6.6 km de retea,
inclusiv camine si racorduri;
7.3.9. Orasul Vicovu de Sus

7.3.9.1 Captare
Extinderea Zonei de Captare Laura
Orasul Vicovu de Sus este alimentat cu apa de la o sursa de apa freatica. Aceasta sursa este exploatata
de o zona de captare compusa din patru puturi forate cu D225mm si o adancime de 15m, situate in

districtul Laura. Toate puturile sunt dotate cu pompe submersibile Q=183m3/h si H=40m. Apa freatica
este dezinfectata cu clor gazos si inamagazinata prin conducta de pompare intr-un rezervor de
inmagazinare cu capacitatea de 900m3, acoperind orasul Vicovu de Sus.
Zona de captare este situata la altitudinea de +486.00 m.a.s.l, pe terasa albiei paului Suceava, in amonte
de Orasul Vicovu de Sus, in Satul Laura, langa Micro Hidro Centrala (MHC Laura). Capacitatea actuala a
zonei de captare este de 4x5=20l/s; zona de captare se intinde pe 3,0Ha, a fostconstruita in anul 2003 si
este dotata cu debitmetre si s-a raportat ca starea acesteia este buna.
In prezent sursa deserveste doar districtul Vocovu de Sus. Pentru alimentarea cu apa a intregului district,
cat si a districtului Bivolaria.
Vor fi necesare urmatoarele lucrari de extindere:
 Extindere camp de puturi Laura (4 puturi noi inclusiv procurarea si instalarea de pompe submersibile
in puturi, Q = 20l/s);
 Asigurarea unei zone de protectie pentru 4 puturi;
 Furnizarea unui laborator, incluzand cladirea si echipamentele aferente;
7.3.9.2 Inmagazinare si pomparea apei
Extinderea Rezervorului Plai 1x200mc
Facilitatile de inmagazinare a apei existente cuprind un rezervor in Vicovu de Sus, cu capacitatea de
900m3, situat la altitudinea de +499,00 m.a.s.l. capacitatea curenta a rezervorului este insuficienta pentru
acoperirea cererii de apa viitoare si se recomanda construirea unui nou rezervor cu capacitatea de
200mc. Acesta va fi amplasat la o cota superioara cotei rezervorului existent, pentru a putea alimenta
gravitational zona mai inalta a orasului.
 Extinderea statiei de clorinare, inclusiv echipamentul;
 Laboratorul, inclusiv cladirea si echipamentul;
 Sistem SCADA CENTRAL , echipamente, instalare si implementare.
Extindere retea de distributie
Conform datelor furnizate de catre Primaria orasului Vicovul de Sus, in prezent, cele 1.060 de
bransamente nu sunt contorizate.
 Extinderea retelei de distributie in districtul Vicovu de Sus pe o lungime de 37.90 km, inclusiv hidranti,
bransamente si camine;
 Extinderea retelei de distributie in districtul Bivolarie pe o lungime de 25.98 km, inclusiv hidranti,
 3 statie de re-pompare in sistem.
Infiintare retea de canalizare
Orasul Vicovu de Sus cuprinde districtul Vicovu de Sus, precum si districtul Bivolaria. Nici unul dintre
districtele orasului nu este in prezent racordat la un sistem municipal de ape uzate. A fost elaborat un
studiu de fezabilitate pentru sistemul de ape uzate, precum si pentru faciltiatea de Tratare a apelor uzate.
Se propune infiintarea unei retele de canalizare in districtul Vicovu de Sus cu o lungime de 71 km
conducta, inclusive camine si racorduri.

Se propune infiintarea unei retele de canalizare in districtul Bivolarie cu o lungime de 25.98 km conducta,
inclusive camine si racorduri.
7.3.9.6 Statia de epurare si tratarea namolului

Districtul Vicovu de Sus si districtul Bivolaria nu sunt racordate la un sistem centralizat de colectare a apei
si la o Statie de epurare a apelor uzate. Dupa cum se poate vedea in cuprinsul Capitolului 5 – Analiza
Optiunilor cu privire la Bivolaria, cea mai economica optiune consta in pompare si conectarea sistemului
sau de ape Uzate la sistemul de ape Uzate Vicovu de Sus si construirea unei Statii comune de epurare a
apelor uzate in Vicovu de Sus.
De asemenea staia de epurare Vicovu de Sus va prelua si apele uzate din comuna Putna
Urmatoarele lucrari sunt necesare pentru noua SEAU:

 Construirea gratarelor dese, desnisipatorul separatorul de grasimi
 Construirea de instalatii de indepartare a fosforului si azotului
 Construirea unui decantor secundar
 Construirea unui bazin de contact de dezinfectie si furnizarea de echipament de hipoclorinare
 Prevederea unui laborator si asigurarea de echipamente noi de laborator
 Construirea de facilitati de tratare a namolului, incluzand:
o Construirea unui bazin de stabilizare a namolului,
o Construirea facilitatilor de tratare a namolului (ingrosator de namol, echipament de dezhidratare a
namolului (presa cu centrifuga si/sau filtru-presa).
 Racordarea la electricitate (linii electrice principale, piloni, transformator, panou de conexiuni)
 Echipamente sistem SCADA CENTRAL, setare si implementare
7.3.10. Comuna Marginea
Comuna Marginea nu este conectata la un sistem de alimentare cu apa existent. Un raport a fost pregatit
in 2007 de Camp Dresser & McKee International Inc. in 2007 in cadrul proiectului Siret River Basin –
WATERFRAME Project, propunand solutii pentru viitorul sistem de alimentare cu apa si sistem de
canalizare
7.3.10.1 Captare in Marginea

Se propune infiintarea unui nou camp de puturi in localitataea Margine:
 11 puturi noi pt sistemul de apa Marginea;;
 Racord electric de medie tensiune;
 Achizitionarea si instalarea unui debitmetru si lucrari civile asociate;
 Zona de protectie sanitara noua pentru sursa de apa;
Pentru tratarea apei sunt necesare urmatoarele lucrari:
 Statie noua de clorinare, inclusiv echipamente pentru Marginea;
 Laborator nou, inclusiv cladire si echipamente pentru Marginea;
 Sistem SCADA CENTRAL , echipamente, instalare si implementare.
7.3.10.3 Aductiune
Se propune o conducta de refulare noua de o lungime egala cu 4.2 km de la statia de tratare pana la
rezervorul nou.


Construire rezervor nou
In vederea acoperirii necesarului zilnic maxim, alimentarii cu apa de urgenta si pentru stingerea
incendiilor in zona deservita se recomanda construirea unui rezervor nou de 2x500mc.
Infiintare retea de distributie
Se propune infiintarea retelei de distributie cu o lungime de 68.38 km, inclusiv hidranti, bransamente si
camine, in comuna Marginea.
Aceasta comuna nu este in prezent racordata la un sistem municipal de ape uzate, cu exceptia racordarii
catorva blocuri de apartamente (aprox. 100 de locuitori), in lungime de 1,2 km, sectiune construita inainte
de 1990 si care deverseaza intr-un bazin Imhoff. Tratarea este insuficienta.
Se propun urmatoare lucrari:
 Infiintarea retelei de canalizare pe o lungime de 64.84 km, inclusiv camine si racorduri;
 11 statii de pompare apa uzata noi, inclusiv conducte de refulare.

Se propune a se construi o noua SEAU in Marginea.
Aceste lucrari includ urmatoarele facilitati principale:
 Construirea de gratare dese, desnisipator separator de grasimi
 Construirea de instalatii de indepartare a fosforului si azotului
 Construirea unui decantor secundar
 Construirea unui bazin de contact de dezinfectie si furnizarea de echipament de hipoclorinare
 Furnizarea unui laborator si asigurarea de echipamente noi de laborator
o Construirea unui bazin de stabilizare a namolului,
 Racordarea la electricitate (linii electrice principale, piloni, transformator, panou de conexiuni)
 Echipamente sistem SCADA CENTRAL, setare si implementare
In baza proiectiilor din cuprinsul Capitolului3, SEAU Marginea trebuie proiectata pentru 9623 p.e. si un
3
debit mediu al apelor uzate catre1182 m /zi.
7.3.11. Comuna Sucevita

Comuna Sucevita este compusa din localitatile Sucevita si Voievodeasa Mare. Nici una din localitatile
comunei nu este in prezent conectata la un sistem de alimentare cu apa existent. Cu toate acestea, un
sistem de alimentare cu apa este in curs de executie, finantat prin HG 577/1997.
Comuna Sucevita este compusa din localitatile Sucevita si Voievodeasa Mare. Nici una din localitatile
comunei nu este in prezent conectata la un sistem de alimentare cu apa existent.

Reteaua de distributie este formata din conducte din PE cu diametrele intre OD 75 si OD 200 mm, are o
lungime totala de 12,960 m si a fost construita in anul 2009.
Sistemul nu este dat in functiune.
Se propun urmatoarele lucrari
 Extindere retea de distributie cu o lungime de 5.3 km, inclusiv hidranti, bransamente si camine in
localitatea Sucevita;
 2 statii de re-pompare in sistem;
 Extindere retea de distributie cu o lungime de 3.5 km, inclusiv hidranti, bransamente si camine in
localitatea Voievodeasa Mare.
 1 statie de re-pompare in sistem;
De asemenea, se propune executia bransamentelor pentru toti consumatorii din localitate. Prin proiectul
HG577 nu se executa bransamente la reteaua de alimentare cu apa.
7.3.11.2 Inmagazinare si statii de pompare
Se propune constructia a 3 statii de ridicare a presiunii in sistem.
Extindere retea de canalizare
Comuna Sucevita are un sistem de canalizare unitar compus din retea de canalizare a apelor menajere si
retea de colectare a apelor pluviale. Intregul sistem public de canalizare are lungimea de 13,910 km ce
functioneaza gravitational. Sistem de colectare a apelor uzate nu cuprinde deversoare de ape pluviale,
bazin de retentie a apelor pluviale sau statii de pompare.
Se propun urmatoare lucrari:
 Extinderea retelei de canalizare pe o lungime de 5.3 km, inclusiv camine si racorduri in localitatea
Sucevita;
 5 Statii de pompare apa uzata noui, inclusiv conducte de refulare in localitatea Sucevita
 Extindere retea de canalizare pe o lungime de 3.5 km, inclusiv camine si racorduri in localitatea
Voievodeasa Mare;
 4 Statii de pompare apa uzata noui, inclusiv conducti de refulare in localitatea Voievodeasa Mare.
De asemenea, se propune executia racordurilor pentru toti consumatorii din localitate. Prin proiectul
HG577 nu se executa racorduri la reteaua de canalizare.

Statia de epurare aflata in curs de executie a fost dimensionata la debit uzat mediu de 262 mc/zi. Pentru
deservirea intregii populatii din localitate este necesara construirea unei a doua linii tehnologice.
In baza proiectiilor din cuprinsul Capitolului3, SEAU Sucevita va trebui extinsa pentru 1881 p.e. si un
3
debit mediu al apelor uzate de 300 m /zi.
3
Capacitatea totala a statiei de epurare va fi 3762 p.e. cu un debit mediu al apelor uzate de 551 m /zi.
7.3.12. Orasul Siret

7.3.12.1 Captare
Put austriac
Putul Austriac (Frontul I), construit in 1908, situat la in NE orasului la o distanta de aproximativ 2.6 km, pe
partea stanga a Soselei E85: apa este captata dintr-un put sapat, cu un diametru de 3 m si cu o
adancime de 6 m. Capacitatea de productie variaza intre 9 - 11 l/s. Deasupra putului sapat se afla cabina

putului (o cladire circulara din caramida, cu o inaltime de 6 m si cu un diametru de 5 m. Putul Austriac

reprezinta principala sursa de apa a orasului Siret. Putul Austriac este inconjurat de un gard din sarma
ghimpata inalt de 2 m.
Se propun lucrari de reabilitare structurala a cabinei putului, precum si refacerea zonei de protectie
sanitara. De asemenea ar fi necesara si construirea unui drum de acces catre put, insa in prezent nu
exista teren disponibil, putul fiind inconjurat de terenuri agricole private.
Captare dren
Sistemul de drenare, construit in 1995, capteaza apa infiltrata la nivelul malului stang al raului Siret, in
amonte de barajul de acumulare Rogojesti. Statia de pompare a apei brute a fost reabilitata iar cele trei
pompe submersibile au fost inlocuite in 2007 prin programul Phare 2000.
Pentru a proteja sursa de apa impotriva inundatiilor este necesara construirea unui dig de aparare
impotriva inundatiilor. De asemenea sunt necesare lucrari de refacere a imprejmuirii zonei de protectie
sanitara.
7.3.12.2 Aductiune
Conductele de aductiune sunt vechi, fiind construite in anul 1908 si in anii 1979, 1980 si 1985.
Se propune reabilitarea urmatoarelor conducte de aductiune:

• Conducta de aductiune apa bruta gravitationala DN 400, situata intre Putul Austriac si chesonul
colector al statiei de tratare a apei cu o lungime de 2,600 m;
• Conducta de aductiune apa bruta DN 250, situata intre frontul de captare Dubova si statia de
tratare a apei cu o lungime de 3,650 m;
• Conducta de refulare DN 200, situata intre statia de tratare a apei si Rezervorul de pe Strada „28
Noiembrie” (2x500 m3) cu o lungime de 2,670 m;
• Conducta de refulare DN 200, situata intre statia de tratare a apei si Rezervorul de pe Strada
“Caramidariei” (1,500 m3) cu o lungime de 1,200 m.

Extindereastatiei de tratare a Apei Siret
Construirea facilitatilor de tratare a namolului
Statia de Tratare a Apei Siret a fost reconstruita intre 2006 si 2008, in cadrul unui Program Phare 2000.
Exista doua mici decantoare (6.00x4.00m) pentru deshidratarea apei de la spalare inversa a filtrelor si a
namolului, care au fost curatate pe durata reabilitarii statiei in 2007. Avand in vedere cantitatile mici de
namol provenite din tratarea apelor freatice, se recomanda asigurarea recircularii supernatantului in
vederea atenuarii efectelor negative asupra corpului de apa receptor si reducerii consumului de apa
tehnica al statiei.
 Construirea facilitatilor de tratare a namolurilor provenit de la decantoare, ingrosator de namol,
deshidratarea namolului si recircularea supernatantului;
 Furnizarea echipamentului de laborator.
 Reabilitarea a 3 filtre rapide
 Inlocuirea echipamentelor din statia de clorinare

Reabilitarea Rezervorului pe de pe Strada “Caramidariei” 2.500 mc
Reabilitarea Rezervorului pe de pe Strada “28 Noiembrie” 2x1000 mc
Rezervorul de pe Strada “Caramidariei” 2.500 m3: Peretii de beton armat sunt inconjurati de un strat de
bitum de impermeabilizare si un perete de caramida. Tencuiala este complet cazuta. Suprafetele

interioare ale bazinelor de apa curata nu sunt netede si lipsite de gauri. Prin urmare, suprafetele
interioare ale peretilor trebuie curatate la presiune inalta si tencuire cu material hidroizolator de etansare.
Stratul de impermeabilizare al placilor de acoperire trebuie reinnoit. Gurile de acces sunt situate in placile
de acoperire si sunt dotate cu capace de camin din otel, care sunt ruginite si trebuie inlocuite. Rigolele de
evacuare si tevile de preaplin pentru deversarea apelor pluviale de pe placa de acoperire sunt defectesi
trebuie reinstalate. Cea mai mare parte din gardul de sarma ghimpata si o poarta lipsesc.
Rezervorul de pe Strada “28 Noiembrie” 2x500 m3: Suprafetele interioare ale bazinelor de apa curata nu
sunt netede si lipsite de gauri. Prin urmare, suprafetele interioare ale peretilor trebuie curatate la presiune
inalta si tencuite cu material hidroizolator de etansare. Stratul de impermeabilizare al placilor de acoperire
trebuie reinnoit.
Starea structurii camerelor de vane, din punct de vedere al peretilor de caramida, placilor de beton si
acoperisului, este precara. In interiorul camerei de vane, tencuiala si betonul sunt crapate in anumite
locuri, lasand la vedere barele de armaturi, care au inceput sa se corodeze. Suprafetele conductelor de
otel sunt corodate si trebuie curatate cu prin sablare si izolate. Vanele au fost instalate la data constructiei
si trebuie inlocuite, functioneaza in mod corespunzator, dar trebuie inlocuite. Accesul la camera de vane
in scop de exploatare si intretinere este necorespunzator si periculos. Instalatiile electrice sunt uzate iar
iluminatul nu este asigurat.
Nu au fost instalati senzori hidrostatici de nivel la conductele de admisie si evacuare ale rezervoarelor.
Se propune reabilitarea rezervorului de pe Strada “Caramidariei” de 2.500 mc, si a Rezervorului de pe
Strada “28 Noiembrie” 2x1000 mc.
Reabilitarea este necesara in vederea controlarii automatizate a cantitatii de apa extrase din zonele de
captare, imbunatatirii functionarii si intretinerii, evitarii pericolelor pentru sanatate cu ajutorul unei
dezinfectii adecvate, asigurarii controlului apei catre si din rezervor.
Construirea Rezervorului Manastioara 150 m3
In cadrul extinderii retelei de distributie, este necesara asigurarea de facilitati de inmagazinare a apei
pentru egalizarea debitului si presiunii, stingerea incendiilor si urgente in legatura cu districtele
neracordate Manastioara si Padureni. In vederea acoperirii a 80% din cererea zilnica maxima si
asigurarii apei necesare pentru stingerea incendiilor este necesar un volum de stocare de 150 m3.
Rezervorul Manastioara urmeaza sa fie alimentat de noua Statie de Pompare Auxiliara Manastioara.
Pentru asigurarea presiunii in zona nordica a localitatii, este necesara construirea unei statii de pompare
ce va fi amplasata in statia de tratare a apei.

managementului pierderilor prin scurgere este slaba. Dupa ce 15 din cei 18 km de retea de distributie au
fost reabilitati in 2004 si in cadrul Programului SAMTID intre 2006 si 2008, reducerea pierderilor de apa
nu a fost semnificativa. Este necesara reducerea in continuare a pierderilor, prin reabilitarea conductelor
de distributie fragile, imbunatatirea activitatilor de management al activelor si control activ al pierderilor
prin scurgere.
In concluzie, se propun spre inlocuire 3.98 km retea de distributie, inclusiv hidranti, bransamente si
camine.
Rata de acoperire cu servicii si rata de racordare trebuie marite prin extinderea retelei catre zonele inca
nedeservite.


 Extinderea retelei de distributie pe o lungime de 40 km, inclusiv hidranti, bransamente si camine;
Pentru asigurarea presiunii in zona nordica a localitatii, este necesara construirea unui rezervor de 150
mc si a unei statii de pompare ce vor fi amplasate in incinta statiei de tratare a apei.
Pentru asigurarea presiunii in zona de extindere ale retelei de distributie din localitate, este necesara
construirea a 3 statii de pompare.

Siret are un sistem de canalizare combinat pentru apele pluviale si apele uzate. Intregul sistem de
canalizare publica masoara 15,3 km functioneaza gravitational. In jur de 60% din conductele de canal, in
principal din reteaua secundara, au fost construite utilizand conducte cu mufa din beton nearmat, in timp
de 40% din sistemul de colectare a fost reabilitat, utilizand conducte ondulate din polietilena.
Se propune reabilitarea retelei de canalizare pe o lungime de 7.81 km, inclusiv racorduri si camine.
Extindereretea de canalizare
Populatia din zonele neracordate se ridica la 5.050 locuitori. Conform agentiei ROC, nu exista deversari
directe in cursurile de apa inainte de tratare. In cazul in care nu exista racord la sistemul municipal de
canalizare, apele uzate sunt colectate in fose septice si latrine situate pe terenuri. Se prezuma ca
majoritatea foselor septice si latrinelor nu sunt impermeabile. Performanta precara a acestor facilitati din
zonele dezvoltate poate conduce la poluarea unor suprafete si ape freatice adiacente, raspandirea de
mirosuri neplacute si insecte.
Urmatoarele lucrari sunt necesare pentru extinderea sistemului de colectare a apelor uzate in Siret:
 Extindere retea de canalizare cu o lungime 45.54 km de retea, inclusiv camine si racorduri;
 Instalarea a 11 statii noi de pompare apa uzata, inclusiv conducte de refulare.

Reabilitarea si extinderea statiei de epurare a apelor uzate
In timp ce treapta mecanica (camera de admisie, gratarele rare, Statia de Pompare a Apelor uzate,
camera de deversare, gratarele dese, separatorul desnisipatorul de grasimi si decantorul primar) a fost
reabilitata in anul 2005, in baza Programului Phare 2000, treapta biologica nu a fost reconditionata.
Construita in anul 1983, Statia de epurare a apelor uzate a fost proiectata pentru 12.100 p.e. Fluxul
proiectat al treptei de epurare mecanica este de 100 l/s si cel al treptei de epurare biologica este de 50
l/s.
Bazinul de aerare este un bazin dreptunghiular din beton armat de 18x18x4 m. Initial dotat cu patru
aeratoare, bazinul de aerare este in prezent echipat cu un singur aerator de aerare submersibil /
amestecator, care este insuficient. Decantorul secundar are un diametru de 25 m, adancimea de 4 m si
este dotat cu un raclor de fund pentru namol. Echipamentele mecanice si electrice ale tretei de epurare
biologica sunt uzate.
Conductele si vanele Statiei de Pompare a efluentului au fost instalate in anul 1983 si sunt corodate.

Suprafetele de beton ale bazinului de aerare, decantoarele secundare, Statiei de Pompare a eflentului si
namolului sunt in stare precara.
Pompele Statiilor de Pompare a Namolului SPS1 si SPS2 au fost instalate in anul 1983 si au durata de
viata depasita.
Namolul in exces este descarcat pe paturile de uscare fara ingrosarea acestuia. Nu sunt disponibile
facilitati de tratare a namolului. Namolul uscat este stocat la locatie.
Laboratorul este vechi si tot astfel dotarile acestuia. Acesta permite doar o analiza rudimentara a catorva
parametri.
Vor fi necesare urmatoarele lucrari de reabilitare si extindere:
 Reabilitarea facilitatilor de epurare biologica, incluzand:
 Construirea unui nou bazin de aerare, cu suflante pentru aerarea cu bule fine,
 ModernizareaStatiei de Pompare a efluentului de la statie
 Statiile de Pompare a Namolului SPS1 si SPS2
 Modernizarea cladirii administrative
 Instalatie de postclorinare cu solutie de hipoclorit si bazin de contact cu clorul,
 Furnizarea de echipamente de laborator,
 Furnizarea si instalarea echipamentului SCADA central, setarea si implementarea acestuia.
o Construirea bazinului de stabilizare a namolului,
7.3.13. Comuna Putna

7.3.13.1 Captare
Alimentarea cu apa a cumunei Putna este in prezent asigurata din doua captari subterane si anume:
-captarea Vitau, amplasata pe maul drept al pr. Vitau, realizata printr-o captare de suprafata
-captarea de apa Bodarlau, amplasata pe malul drept al pr. Putna, realizata printr-un put sapat.
In urma inundatiilor din anii trecuti, captarea de suprafata a fost avariata, in prezent fiind nefuctionala.
Apa este furnizata prin improvizarea unui jgheab, direct in albia raului.
Apa furnizata din putul sapat pe malul paraului Putna este distribuita in reteaua de distributie fara a fi
tratata.
 Construirea unei noi captari de pe malul paraului Putnisoara cu 13 puturi noi, debit Q=10l/s;
 Extindere zona de protectie pentru sursa de apa;
 Sistem SCADA echipamente, instalare si implementare;
7.3.13.2 Aductiune
Se propune o conducta noua de aductiune de 2.38 km, de la noile puturi la gospodaria de apa.
7.3.13.3 Statie de tratare
 Facilitate noi de clorinare, inclusiv echipamente;
 Construirea unui rezervor 2x250 mc
 Laborator inclusiv cladire si echipamente.


Reteaua de distributie a apei potabile este executata din tuburi PEID Φ63-160mm si are o lungime totala
de 8.294m fiind prevazuta cu 25 cismele stradale.
 Extinderea retelei de distributie cu 17.11 km, inclusiv hidranti, bransamente, camine;
Localitatea Putna are un sistem de canalizare unitar compus din retea de canalizare a apelor menajere si
retea de colectare a apelor pluviale. Intregul sistem public de canalizare are lungimea de 7.120 km ce
functioneaza gravitational.
7.3.14. Orasul Dolhasca
Orasul Dolhasca este compus din satele Dolhasca, Gulia, Probota, Valea Poieni, Budeni, Silistea Noua,
Poienari si Poiana
Sat Dolhasca
Reteaua de distributie din satul Dolhasca deserveste toata populatia satului. Nu mai sunt necesare
extinderi ale sistemului de distributie.
Se propune instalarea a 1167 contori pe bransamentele de apa existente.
Sat Gulia
Localitatea Gulia nu este conectat in prezent la nici un sistem de alimentare.
 Infiintarea unei retele de distribuite cu o lungime de 14.8 km, inclusiv hidranti, bransamente si
camine;
 1 statiei de re-pompare in sistem.

Sat Dolhasca
 Extindere retea de canalizare cu de 29.91 km, inclusiv racorduri si camine;

Sat Gulia
Localitatea Gulia nu este conectat in prezent la nici un sistem de colectare a apelor uzate.
 Infiintarea unei retele de canalizare cu o lungime de 14.8 km, inclusiv racorduri si camine;
 2 statii de pompare apa uzata, inclusive conducte de refulare.

SEAU a fost construita in 1978 si acum este scoasa din functiune.
Se propune o noua statie de epurare in Dolhasca cu sistem central SCADA echipamente, instalare si
implementare, racord electric (inclusiv linie electrica principala, post trafo si tablou electric), ce va colecta
apa uzata din aglomerarile Dolhasca si Gulia.
Noua statie de epurare va avea o capacitate de 5581 P.E. cu un debit uzat mediu de 632 mc/zi.
7.3.15. Comuna Dumbraveni

7.3.15.1 Captare
Se propune extinderea zonei de captare cu un debit de Q=22l/s, ce consta in 11 puturi noi, pentru
alimentarea localitatilor Dumbraveni, Salageni, Bursuceni, Corocaiesti, inclusiv conducte de refulare.
 Extinderea statiei de clorinare, inclusiv echipament,(pentru localitatile Dumbraveni, Salageni,
Bursuceni, Corocaiesti);
 Extindere statie de tratare (deferizare, demanganizare) - 15 l/s;
 Extinderea Statiei de Pompare Q=22 l/s;
 Laborator inclusiv cladirea si echipamente.

Reteaua de distributie a fost construita in anul 2008 si masoara o lungime de 19.574 ml.
 Extinderea retelei de distributie pe o lungime de 17.75 km, inclusiv hidranti, camine si bransamente;

Comuna Dumbraveni este alcatuita din localitatile Dumbraveni si Salageni. Localitate Salageni nu este
conectata la un sistem de colectare a apei uzate si nici la o statie de epurare ape uzate. Localitatea
Dumbraveni este conectata in prezent la un sistem centralizat de colectare a apelor uzate si la o statie de
tratare a apelor uzate.
 Extindere retea de canalizare pe o lungime de 31.23 km, inclusiv camine si racorduri;

 Instalarea a 3 statii de pompare apa uzata, inclusiv conducte de refulare.

Satul Salageni reprezinta o aglomerare mai mica de 2000 L.E. si nu are termen de conformare conform
Directivei 91/271/EEC referitoare la tratarea apelor uzate urbane, respectiv nu indeplineste conditiile de
eligibilitate aferente finantarii din POS Mediu.
7.3.16. Orasul Cajvana

7.3.16.1 Captare
Construirea zonei de captare
Localitatea Cajvana are in curs de implemetare un proiect de infiintare a unui sistem centralziat de
alimentare cu apa.
Pentru asigurarea distributie apei potabile in localite, se propun urmatoarele lucrari:
 Extinderea campului de captare prin forarea a 3 puturi noi echipate, inclusiv conductele de colectare;
 Echipmanent sistem SCADA, instalare si implementare;
 Extindere zona de protectie sanitara pentru sursa de apa.

O unitate de clorinare si neutralizare trebuie construita in zona de captare, pentru dezinfectarea apei
extrase.Vor fi prevazute aparate pentru masuratori on-line (valoare pH, clor rezidual) pentru tratarea
automatiza a apei captate.
Urmatoarele lucrari suplimentare vor fi necesare pentru construirea zonei de captare:
 Construirea unei cladiri de serviciu si clorinare,
 Furnizarea si instalarea unei unitati de neutralizare,
 Instalarea unuisistem de automatizare si control (Sistem SCADA, PLC, Aductiune -GSM),
 Instalarea de aparatura de masuratori online(valoare pH, clor rezidual);
Construire Rezervor Nou 200mc
Se propuneconstruirea unu rezervor nou cu un volum de inmagazinare de 200mc, pentru a asigura
alimentare cu apa in zona deservita.
Orasul Cajvana nu dispune in prezent de un sistem de alimentare cu apa.
Casele sunt alimentate de puturi de apa si puturi forate situate pe terenul acestora, care pot produce
contaminarea apei freatice datorita scurgerilor din fosele septice si latrine. Prin urmare, extinderea retelei
este considerata o prioritate, in vederea reducerii riscurilor posibile pentru sanatate.
In vederea realizarii unei rate de conectare de 100%, se propune infiintarea unei retele noi de distributie
pe o lungime de 29.17 km, inclusiv hidranti, bransamente si camine.
Cajvana nu este in prezent racordata la un Sistem municipal de colectare a apei si la o Statie de epurare

a apelor uzate. Cu toate acestea, Cajvana este beneficiara unui proiect aflat in curs de desfasurare
pentru construirea unei retele de canalizare si a unei Statii de epurare.
freatice, se propunurmatoarele lucrari:
 Extinderea retelei de canalizare pe o lungime de 27.44 km, inclusiv camine si racorduri;
 3 statii de pompare apa uzta, inclusive conducte de refulare.
Extinderestatie de epurare Cajvana
Se propune estinderea viitoarei statii de epurare pentru 2581 P.E.
7.3.17. Comuna Bogdanesti

7.3.17.1 Captare
Apa este captata prin 2 drenuri in lungime de 120 ml si un put de mare adincime intr- un put colector cu
diametrul de 3 m si inaltime de 12m si transmisa la statia de clorinare cu 2 pompe submersibile. Drenurile
nu colecteaza apa si sunt colmatate.
Se propune extinderea frontului de captare cu 4 puturi noi, astfel:
 Noua zona de captare - Puturi noi pentru localitatile Bogdanesti;
 Sistem SCADA - echipamente, instalare si implementare;
 Extinderea zonei de protectie sanitara pentru sursele de apa;
 Achizitionarea si instalarea contoarelor de apa si lucrari civile asociate.
Tratarea apei se face intr-o statie de clorinare a apei, cu clor gazos, care are capacitatea de 200g/h.
Statia de clorinare este de tip container in doua compartimente. Contactul intre clor si apa se va realiza
atat in conducta de aductiune cat si in rezervorul de 150mc.
 Construirea unei cladiri de serviciu si clorinare,
 Furnizarea si instalarea unei unitati de neutralizare,
 Instalarea unuisistem de automatizare si control (Sistem SCADA, PLC, Aductiune -GSM),
 Instalarea de aparatura de masuratori online (valoare pH, clor rezidual);
Rezervor nou in localitatea Bogdanesti 300mc
Se propune construirea unu rezervor nou cu un volum de inmagazinare de 300mc, pentru a asigura
alimentare cu apa in zona deservita.

Localitatea Bogdanesti este conectat la o retea de distributie cu o lungime de 17.92 km.

Se propune extinderea retelei de distributie in localitatea Bogdanesti cu o lungime de 13.492 km, inclusiv
hidranti, bransamente si camine.
Infiintare retea decanalizare
Localitatea Bogdanesti nu este conectata la un sistem de colectare a apei epurate si nici o statie de
epurare ape uzate.
 Infiintarea unei retele de canalizare in localitatea Bogdanesti cu o lungime de 36.27 km, inclusiv
racorduri si camine;
7.3.17.6 Statie de epurare
Constructie statie de epurare noua
 Statie noua de Epurare pentru localitatea Bogdanesti;
7.3.18. Comuna Risca
Comuna Risca este compusa din satele Risca, Buda, Dumbraveni, Jahalia si Slatioara.
7.3.18.1 Captare
.Se propune infiintarea frontului de captare cu 5 puturi noi, astfel:
 Noua zona de captare - Puturi noi pentru localitatile Risca, Buda, Dumbraveni, Jahalia si Slatioara;
Q=15l/s;
 Sistem SCADA - echipamente, instalare si implementare;
 Extinderea zonei de protectie sanitara pentru sursele de apa;
7.3.18.2 Aductiune
Se propune o conducta noua de aductiune de o lungime egala cu 2.550 km.

Rezervor nou in localitatea Risca 2x200mc
Se propune construirea unu rezervor nou (2x200mc), pentru a asigura alimentare cu apa in zona
deservita.
7.3.18.4 Reteaua de distibutie
 Extindere retea dedistributie in localitatea Risca cu o lungime de 24.98 km, inclusiv racorduri si
camine;

Localitatea Rasca nu este conectata la un sistem de colectare a apei epurate si nici o statie de epurare
ape uzate.
 Infiintareaunei retele de canalizare in localitatea Risca cu o lungime de 23.4 km, inclusiv racorduri si
camine;

 Statie noua de Epurare pentru localitatea Risca;
Satele Buda, Dumbraveni, Jahalia si Slatioara reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au
termen de conformare conform Directivei 91/271/EEC referitoare la tratarea apelor uzate urbane,
respectiv nu indeplinesc conditiile de eligibilitate aferente finantarii din POS Mediu.
7.3.19. Comuna Bosanci
Comuna Bosanci este compusa din satele Bosanci si Cumparatura.

7.3.19.1 Captare
In prezent, captarea apei se face prin dren si 3 puturi forate situate in lunca raului Suceava.
 Extindere captare drenuri Q=9 l/s;
 Achizitionarea si instalarea contoarelor de apa si lucrari civile asociate;
Se popun urmatoarele lucrari:
 Extinderea facilitatilor de tratare a apei, inclusiv clorinarea, Q =7 l/s;
 Extinderea statiei de pompare Q=7 l/s;
7.3.19.3 Inmagazinarea apei
Volumul de inmagazinare al rezervorului existent din localitatea Bosanci (2x400 mc) nu este suficient
pentru a acoperi necesarul de apa proiectat. In vederea acoperirii necesarului zilnic maxim, alimentarii cu
apa de urgenta si pentru stingerea incendiilor in zona deservita se recomanda construirea unui nou
rezervor cu un volum de inmagazinare de 600 mc.
Extindere retea dedistributie
In prezent localitatea Bosanci are un sistem de alimentare compus din 22 km retea distributie
gravitationala si 3.2 km retea de distributie prin pompare.
Se propune extinderea retelei de distributie pe o lungime de 20 km, inclusiv hidranti, bransamente si
camine.
Reteaua de canalizare existenta este realizata din tuburi PVC, cu o lungime totala de 26,490m, cu un

numar de 752 camine, ce nu acopera in totalitate numarul de racorduri.

 Extindere retea de canalizare cu o lungime de 15 km, inclusiv camine si racorduri;
 2 statii de pompare apa uzata.
Statia de epurare a apelor uzate ( de tip ADISS),a fost dimensionata pentru un debit de Q=600m3/zi si s-
a amplasat in extravilanul satului Bosanci, avand ca emisar paraul Fodor.
Se propune extinderea statie de epurare Bosanci, instalare si implementare sistem SCADA.
Satul Cumparatura reprezinta o aglomerare mai mica de 2000 L.E. si nu are termen de conformare
conform Directivei 91/271/EEC referitoare la tratarea apelor uzate urbane, respectiv nu indeplineste
7.3.20. Comuna Vicovu de Jos

7.3.20.1 Captare
In prezent captarea se face prin 4 puturi forate cu diametru de 225mm si adancimea de 15m. Puturile
sunt echipate cu camine din beton armat, hidroizolate, semi ingropate.
Capacitatea zonei de captare este insuficienta pentru acoperirea cererii de apa prognozate pentru Vicovu
de Jos.
Se propune extinderea zonei de captare/drenuri Vicovu de Jos pana la Q=7l/s.
Se vor face urmatoarelel lucrari:
 Sistem SCADA CENTRAL , echipamente, instalare si implementare;
 Zona de protectie sanitara noua pentru sursa de apa;
Urmatoarele lucrari suplimentare vor fi necesare pentru construirea statiei:
 Extinderea statiei de clorinare, inclusiv echipament;
Inmagazinarea se face intr-un rezervor de inmagazinare, metalic si suprateran V=300mc.
Volumul de inmagazinare al rezervorului existent din localitatea Vicovu de Jos(300 mc) nu este suficient
pentru a acoperi necesarul de apa. In vederea acoperirii necesarului zilnic maxim, alimentarii cu apa de
urgenta si pentru stingerea incendiilor in zona deservita se recomanda construirea unui nou rezervor cu
un volum de inmagazinare de 250 mc.
Distributia apei se face gravitational din rezervor prin conducte PEHD cu diametre cuprinse intre Φ100-
200mm cu lungimea totala L=18.5km. S-au prevazut 5 cismele stradale si 33 hidranti.
 Extindere retea de distributie cu o lungime de 28.5 km, inclusiv hidranti, bransamente si camine;
 1 Statie de re-pompare in sistem.


 Extindere retea de canalizare pe o lungime de 28.7 km, inclusiv racorduri si camine;
Extindere statie de epurare
Statia de epurare este de tip mecano-biologic tip ARSIPAK 25, dimensionata pentru un debit de 360mc/zi
(2.000 locuitori echivalenti). Evacuarea apelor epurate in raul Suceava se face printr-o conducta PVC-K
400mm, L=40m, cu o gura de varsare consolidata amonte si aval pe o lungime de 5m, cu gabioane.
Se propune extinderea statiei de epurare pentru 3191 P.E..
7.3.21. Comuna Ipotesti

Comuna Ipotesti este compusa din localitatile Ipotesti, Lisaura si Tisauti. Toate localitatile acestei comune
sunt in prezent conectate la un sistem de alimentare cu apa existent.Sunt realizate un numar total de
923bransamente pentru consumatori casnici, publici si comerciali, asigurandu-se astfel o rata de
conectare de 70%. Sistemul de alimentare cu apa existent este conectat la sistemul de alimentare cu apa
al Orasului Suceava.
Se prupune extinderea retelei de distributie pe o lungime de 13.9 km, inclusiv hidranti, bransamente si
camine.
Se propune extinderea capacitatii de inmagazinare cu un rezervor nou cu un volum de 400mc.
Localitatea Ipotesti este racordata la un sistem de colectare a apei uzate care sunt conectate la statia de
epurare ape uzate a municipiului Suceava. Dintr-un total de 5.619 de locuitori un numar de 3.099de
locuitori au fost conectati la sistemul de canalizare, care corespunde unei grad de acoperire a serviciului
de 55%.
Se propune o e xtindere a retelei de canalizare cu o lungime de 14.5 km, inclusiv camine si racorduri.
7.3.22. Comuna Horodnic de Sus

7.3.22.1 Aductiune
Se propune infiintarea unei conducte de aductiune nou cu o lungime de 5 km.
7.3.22.2 Inmagazinarea si pompare apei
Pentru a asigura necesarul zilnic maxim, alimentarea cu apa de urgenta si in vederea stingerii incendiilor
in zona deservita se recomanda construirea unui nou rezervor cu un volum de inmagazinare de 500mc,
Statie de pompare

Noua statie de pompare, inclusiv echipament Q=13l/s.

Comuna Horodnic de Sus este nu este conectata la un sistem de alimentare cu apa.
 Infiintarea unei retelede distributie in localitatea Horodnic de Sus cu o lungime de 20 km de retea,
inclusiv hidranti, bransamente si camine.
 1 statie de re-pompare in sistem
Aceasta localitate nu este conectata la un sistem de canalizare si nici la o statie de epurare ape uzate.
 Extindere retea de canalizare cu o lungime de 12 km, inclusiv racorduri si camine;
7.3.23. Comuna Baia
Comuna Baia este formata din satele Baia si Bogata.

7.3.23.1 Aductiune
Sursa de apa potabila este furnizata din sistemul public de alimentare cu apa al orasului Falticeni,
utilizand o vana de reducere a presiunii PRV instalata pe conducta de aductiune.
Se propune infiintarea unei conducte noi de aductiune, cu o lungime de 5.7 km,
7.3.23.2 Retea de distributie
In prezent reteaua de alimentare cu apa localitatii Baia are o lungime de 6.568 ml.
Se propune Extindere retea de distributie cu o lungime de 22.94 km, inclusiv hidranti, bransamente si
camine.
7.3.23.3 Retea de canalizare
In comuna Baia exista un sistem de canalizare din 2006 cu statie de epurare si retea de canalizare
proiectata si executata pe unele strazi principale ale localitatii Baia.
Aceasta retea este din tubulatura PEHD cu diametre Dn 200 – 300 mm , pe o lungime de 2,835 Km ,
asigura capacitatea de transport a debitelor de ape uzate preluate de la consumatorii actuali si cei din
viitor.
A doua etapa de extindere s-a realizat spre sfarsitul anului 2011 pe o lungime de 3,023 m.l. folosind
aceeasi statie de epurare care are capacitatea necesara pentru a prelua apele menajere de la toata
populatia comunei . Materilaele de baza folosite : tuburi din PVC cu mufa si garnitura de cauciuc de
diametre Dn 315 – Dn 250 mm si camine de vizitare pe retelele de colectare .
In urma masuratorilor cadastrale lungimea totala a retelei de canalizare existenta in Baia este de: 6491
m.l. cu 177 camine de vizitare .
 Extindere retea de canalizare cu o lungime de 22 km, inclusiv camine si racorduri;

 3 statii de pompare apa uzata niu, inclusiv conductele de refulare.

7.3.23.4 Statia de epurare Baia
 Extinderea Statiei de Epurare Baia pentru localitatile Baia, Bogata si Sasca Mica (Comuna Cornu
Luncii);
Satul Bogata reprezinta o aglomerare mai mica de 2000 L.E. si nu are termen de conformare conform
7.3.24. Comuna Straja

7.3.24.1 Captare
Sursa de apa este realizata din 2 puturi de mica adancime, Φ400mm, H=12m ce vor fi amplasate in zona
raului Suceava, cu un debit de 2.2 l/s fiecare.
Se propune extinderea frontului de captare cu 3 puturi, astfel:
 Extindere Zona de Captare Straja Q=9l/s;
 Racord electric (inclusiv linie electrica principala, post trafo si tablou electric);
 Noua zona de protectie a apei pentru sursele de apa.
7.3.24.2 Statia de clorinare
Trebuie construita o noua statie de clorinare, in vederea dezinfectarii apei captate.
Urmatoarele lucrari suplimentare vor fi necesare pentru construirea zonei de captare:
 Extindere facilitate de clorinare, inclusiv echipament;
 Laborator inclusiv cladire si echipamente;
 Achizitionarea si instalarea contoarelor de apa si lucrari civile asociate
In prezent inmagazinarea apei se face intrun rezervor metalic, suprateran cu o capacitate de stocare de
300mc.
incendiilor in zona deservita se recomanda construirea unui nou rezervor cu un volum de inmagazinare
de 300mc.
Statie de pompare
Noua Statie de Pompare inclusiv echipament Q=9l/s.
Reteaua de distributie este realizata din conducte din PE cu diametrele intre DN63 si DN 200 mm, si are
o lungime totala de 3.766 m. S-au prevazut : 1 cismea stradala si 9 hidranti amplasati de-a lungul strazilor
si la intersectiile acestora.
 Extindere retea de distributie cu o lungime 27.6km, inclusiv hidranti, bransamente si camine;
 2 statii de repompare in sistem noi.


Sistemul de canalizare este de tip gravitational , nefiind necesara o statie de pompare pe reteaua de
canalizare proiectate.Retelele de canalizare in lungime totala de 3.855 ml (inclusiv deversare in emisar)
sunt din conducte din material plastic (PVC) cu diametre Dn 250, Dn 315 mm, Dn 400, si prevazute cu
camine de vizitare montate de-a lungul traseelor.
 Extindere retea de canalizare cu o lungime de 27.6 km, inclusiv racorduri si camine;
 Extinderea statiei de epurare
 Se propune extinderea statiei de epurare.
7.3.25. Comuna Arbore
Comuna Arbore este formata din satele Arbore, Bodnareni si Clit.

7.3.25.1 Captare
Se propune crearea unei noi surse de alimentare cu apa pentru localitatile Arbore si Bodnareni, cu
capacitatea de 15 l/s.
7.3.25.2 Aductiune
Se propune o conducta noua de aductiune noua de 5.7 km.

Rezervor de inmagazinare comun pentru localitatile Botosana si Arbore, capacitate 500mc.
de 500mc.
Pompare
Noua Statie de Pompare, inclusiv inlocuirea echipamentului Q=15l/s.
In prezent, localitatea Arbore are o retea de distributie DN110mm -DN250mm, PEHD, lungime
totala=14.030m.
 Construire retea de distributie cu o lungime de 28.3 km, inclusiv hidranti, bransamente si camine;
 1 statie de re-pompare in sistem noua.
Extindere retea decanalizare
Reteaua de canalizare a localitatii Arbore este formata din:

- retea noua de canalizare DN 250 mm executata din conducta de polietilena corugata L= 7.350m
- retea noua de canalizare Dn300mm executata din conducta de polietilena corugata L= 3.150m
- 2 buc. statii de pompare a apelor uzate

 Extindere retea de canalizare cu o lungime de 18.6 km, inclusive racorduri si camine;
 3 statii de pompare apa uzata noi, inclusive conductele de refulare.
Apele uzate sunt epurate printr-o statie amplasata pe malul stang al paraului Saca, avand o capacitate de
200mc/zi.
Statia de epurare mecano-biologica, compacta, containerizata, supraterana, produsa de RESETILOVS
CO-LETONIA, este compusa din 2 module, cu capacitatea de 2x100mc/zi. Apele epurate sunt deversate
in emisar (paraul Saca ) prin intermediul unei conducte din tuburi PEHD praterana,de varsare este din
beton, consolidata cu pereu zidit din piatra bruta 20cm grosime.
Linia namolului: Unitatea de deshidratare namol este containerizata, cu reglare manuala a umplerii sacilor
si evacuarea sacilor manual.
Platforma de deshidratare saci si reziduuri este betonata, cu dimensiunea de 6x3m.
Se propune extinderea statiei de epurare Arbore pentru localitatea Arbore si construirea unei noi statii de
epurare pentru localitatile Iaslovat si Bodnareni (aglomerare Iaslovat).
Satul Clit reprezinta o aglomerare mai mica de 2000 L.E. si nu are termen de conformare conform
7.3.26. Comuna Volovat

7.3.26.1 Aductiune
Se propune conducte noua de aductiune de 1.86 km.
de 500mc.
Pompare
Se propune o statie de pompare noua, inclusiv echipament electric, Q=15 l/s
Reteaua de distributie existenta are o lungime de 2.95 km.
 Extindere retea de distributie cu o lungime de 39.53 km, inclusiv hidranti, bransamente si camine;
 1 statie de re-pompare in sistem noua.
Extindere retea decanalizare
 Extindere retea de canalizare cu o lungime de 30.5 km, inclusive racorduri si camine;

7.3.27. Comuna Paltinoasa
Comuna Paltinoasa este formata din satele Paltinoasa si Capu Codrului

7.3.27.1 Captare
In prezent frontul de captare este format din 6 puturi forate.
Se propune urmatoare lucrari de extindere:
 Extinderea frontului de captare cu 4 puturi
 Extinderea zonei de protective pentru sursa de apa
 Achizitionarea si instalarea contoarelor de apa si lucrari civile associate
 Sistem SCADA echipamente, instalare si implementare
 Racord electric (inclusiv linie electrica principala, post trafo si tablou electric).
7.3.27.2 Statia de clorinare
Pentru dezinfectia apei sefoloseste o statie de clorinare cu clor gazos. Statia de clorinare este amplasata
in extravilanul localitatii Paltinoasa. Statia de clorare a fost dimensionata pentru un debit de tranzit de
16.97l/s.
Se propune extinderea facilitatii de clorinare, inclusiv echipamente, laborator inclusiv cladire si
echipamente.
In prezent inmagazinarea se face intrun rezervor circular din beton cu o capacitate de 450mc.
de 350mc.
Reteaua de distributie a apei este realizata din PEHD, PN6, cu diametre cuprinse intre 63 si 160mm, in
lungime totala de 23.91 m din care 14.03 m in satul Paltinoasa si 9.87m in satul Capul Codrului si se
poate transporta un debit de 12.09l/s. Pe traseul retelei de distributie a apei sunt realizate camine de
vane, camine de aerisire, camine de golire, hidranti de incendiu.
 Extindere retea de canalizare cu o lungime de 23.91 km, inclusiv hidranti, bransamente si camine;
Se propune extinderea retelei de canalizare in aglomerarea Paltinoasa (satele Paltinoasa si Capu
Codrului) cu 32.5 km de conducta, inclusiv camine si racorduri.
7.3.28. Comuna Cacica
Comuna Cacica este formata din satele Partestii de Sus, Cacica, Maidan, Runcu si Solonetu Nou.

7.3.28.1 Captare
Se propun urmatoare lucrari pentru frontul de captare :
 Extinderea frontului de captare cu 4 puturi;
 Extinderea zonei de protective pentru sursa de apa;
 Achizitionarea si instalarea contoarelor de apa si lucrari civile associate;
7.3.28.2 Aductiune
Se propune o conducta de aductiune noua de 5.1km.
incendiilor in zona deservita din localitatea Partestii de Sus se recomanda construirea a 2 rezervoare:
 Rezervor Nou 200mc;
 Rezervor Nou 400mc.
Urmatoarele lucrari vor fi necesare pentru construirea statiei de tratare:
 Unitatite de dezinfectare;
 Laborator inclusiv cladire si echipament.
Comuna Cacica nu este conectata la un sistem de alimentare cu apa.
 Infiintare retea de distributie de 20.87km de conduct, inclusiv hidranti, bransamente si racorduri in
localitatea Partestii de Sus;
 Infiintare retea de distributie de 17.88 km de conduct, inclusiv hidranti, bransamente si racorduri in
Cacica;
Comuna Cacica nu este conectata la un sistem de canalizare si nici la o statie de epurare.
 Infiintare reteade canalizare de 19 km, inclusivracorduri si camine in localitatea Partestii de Sus;
 Infiintare reteade canalizare de 14.8 km, inclusivracorduri si camine in localitatea Cacica;
 Construirea unei noi statii de epurare cu capacitatea de 2904 P.E. pentru localitatile Cacica si
Partestii de Sus
 Sistem SCADA echipamente, instalare si implementare.
Aglomerarea Solonetu Nou (satele Solonetu Nou si Maidan) si satul Runcu reprezinta aglomerari mai
mici de 2000 L.E. si nu are termen de conformare conform Directivei 91/271/EEC referitoare la tratarea
apelor uzate urbane, respectiv nu indeplinesc conditiile de eligibilitate aferente finantarii din POS Mediu.

7.3.29. Comuna Partestii de Jos
Comuna Partestii de Jos este formata din satele Partestii de Jos, Deleni, Varvata si Varfu Dealului.
7.3.29.1 Captare
Comuna Partestii de Jos este conectata la sistemul de alimentare cu apa Paltinoasa :
 extindere retea de distributie de 7.19 km de conduct, inclusiv hidranti, bransamente si racorduri.
Comuna Partestii de Jos nu este conectata la un sistem de canalizare si nici la o statie de epurare.
 Infiintare retea de canalizare de 22.58 km, inclusivracorduri si camine in localitatea Partestii de Jos;
 1 statie pompare apa uzata, inclusiv conducta de refulare in localitatea Partestii de Jos.
 Construirea unei noi statii de epurare cu capacitatea de 2057 P.E. pentru localitatea Partestii de jos
Satele Deleni, Varvata si Varfu Dealului reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au termen de
conformare conform Directivei 91/271/EEC referitoare la tratarea apelor uzate urbane, respectiv nu
indeplinesc conditiile de eligibilitate aferente finantarii din POS Mediu.
7.3.30. Comuna Patrauti

7.3.30.1 Captare
In prezent captarea apei se face prin dren, OD 300, L = 317m si put colector echipat cu pompe
submersibile.
Se propune :
 Extinderea sursei de apa cu Q=5l/s – drenuri;
 Extinderea statiei de pompare existente, inclusiv echipament Q=5l/s.
7.3.30.2 Aductiune
Se propune o conducta noua de aductiune de 330 m.
Solutia propusa:

 Extindere facilitate clorinare, inclusiv echipamente;

7.3.30.4 Inmagazinarea si pomparea
de 150mc.
In prezent localitatea Patrauti are o retea de distributie cu diametrele cuprinse intre Φ 75 mm si 180 mm,
din tuburi PE este L=27.345 m.
Se propune extinderea retelei de distributie cu o lungime de 10.56 km de conducta, inclusiv hidranti,
Aceasta comuna in prezent nu este conectata la un sistem de colectare a apelor uzate municipale si la o
statie de epurare ape uzate.
 Infiintare retea de canalizare pe o lungime de 36.09 km, inclusiv camine si racorduri
 Construirea Statiei de Epurare Patrauti cu capacitatea de 4785 P.E.;
7.3.31. Orasul Milisauti

7.3.31.1 Captare
Orasul Milisauti este compus din Orasul Milisauti si de asemenea, cartierele Badeuti, Gara si Lunca. Nici
unul din cartierele orasului nu este conectat la un sistem existent de alimentare cu apa.
Se propune infiintarea unui front de captare format din puturi (inclusiv procurarea pompelor submersibile
in puturi), cu un debit total de Q=35l/s, pentru Milisauti, Badesti, Arbore, Iaslovat, Gara, Luncu, Slobozia
Sucevei, Bodnareni.
Se propun urmatoarele lucrari de extindere:
 Extindere camp captare cu 14 puturi Milisauti (puturi inclusiv procurarea si instalarea pompelor
submersibile in puturi, Q = 35 l/s) pentru Milisauti, Badeuti, Iaslovat, Gara, Luncu, Slobozia Sucevei,
 Noua statie de pompare, Q=35l/s, H=120m, inclusive echipament electric;
7.3.31.2 Aductiune
Se propune o conducta noua de aductiune de 3.2km.


Apa captata este dezinfectata folosind o unitate de dezinfectie cu UV cu un debit de 10,46 l/s amplasata
la Campul de puturi Milisauti, compusa din doua aparate de dezinfectie cu lampi cu ultraviolete.
Solutia propusa:
 noua facilitate de clorinare, inclusiv echipament;
 laborator inclusiv cladire si echipamente.
7.3.31.4 Inmagazinarea si pomparea
de 1000mc.
Reteaua de distributie a Orasului Milisauti are o lungime totala de 22Km, fiind alcatuita din conducte cu
diametrele variind intre 90 - 160 mm, fabricate din HDPE.
Se propune extindere retea de distributie cu o lungime de 27.50 km de conducta, inclusiv hidranti,
Aglomerarea Milisauti nu este conectata la un sistem de colectare a apei menajere.
 Infiintare retea de canalizare cu o lungime de 28.3 km de conducta, inclusiv racorduri si camine;
Se propune construirea unei noi statii de epurare in localitatea Milisauti cu capacitatea de 4710 PE..
Satele Lunca si Gara reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au termen de conformare conform
Directivei 91/271/EEC referitoare la tratarea apelor uzate urbane, respectiv nu indeplinesc conditiile de
7.3.32. Comuna Malini

7.3.32.1 Captare
Comuna Malini este compusa din localitatile Malini, Iesle, Paraie, Poiana Marului si Valeni-Stanisoara.
Nici una din localitatile comunei nu sunt conectate la un sistem de alimentare cu apa.
Se propune infiintarea unui front de captare format din puturi (inclusiv procurarea pompelor submersibile
in puturi), cu un debit total de Q=19l/s, inclusiv pentru Poiana Marului si Valeni-Stanisoara.
Se propune urmatoare lucrari:
 Infiintare camp de captare format din8 puturi
 Noua zona de protective pentru sursele de apa

7.3.32.2 Aductiune
Se propune o noua conducta de aductiune de 640m lungime.
Se propune:
 Noua facilitate de clorinare, inclusiv echipament;
7.3.32.4 Inmagazinarea si pomaparea apei
Construire rezervor nou 500mc
de 500mc.
Se propune infintarea unui sistem de alimentare cu apa pe o lungime de 41.8 km de retea, inclusiv
hidranti, camine si bransamente.
 extindere retea de canalizare de 10.74 km conducta, inclusiv racorduri si camine;
Satele Poiana Marului, Valeni Stanisoara si Iesle reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au
7.3.33. Orasul Liteni
Orasul Liteni este format din orasul Liteni si din satele apartinatoare Corni, Roscani, Rotunda, Silistea si
Vercicani.
7.3.33.1 Captare
In prezent, captarea in aglomerarea Liteni se face printrun camp de puturi amplasat in terasa externa a
Raului Siret si este format din 4 puturi forate.
Se propune extinderea campului de puturi Liteni pentru localitatil Liteni, Silistea, Roscani, Vercicani cu un
debit de Q=15.6l/s.
 Extindere camp de captare format cu 4 puturi;
 Extindere zona de protective pentru sursele de apa;
 Exinderea statie de pompare Liteni Silistea, Roscani, Vercicani, procurarea si instalarea pompelor
noi Q=16.7 l/s; H=75m H2O, inclusiv echipament electric;
 Extinderea statiei de re-pompare for Liteni, Silistea, procurarea si instalarea pompelor noi Q=10.3 l/s;
H=135m H2O, inclusiv echipament electric.
Se propun urmatoarele lucrari de extindere;

 Extinderea facilitatilor de tratare a apei, inclusiv clorinarea, inclusiv localitatile Silistea and Rotunda;
Q =5 l/s;
 Extindere statie de clorinarea, inclusiv localitatile Silistea and Rotunda; Q =5 l/s;
Sat Silistea
de 400mc.
Sat Rotunda
incendiilor in zona deservita se recomanda extinderea capacitatii de inmagazinare prin construirea unui
rezervor nou de 100mc.

Sat Liteni
In vederea extinderii sistemului de alimentare cu apa, se propune inlocuirea retelelor de distributie pe o
lungime de 5.6 km, inclusiv hidranti, bransamente si camine.
Sat Liteni
Se propune extinderea retelei de distributie cu 34.10 km de conducta, inclusive hidranti, bransamente si
camine.
Sat Rotunda

Sat Liteni
Reteaua de canalizare are lungimea de 7,02 km si functioneaza in regim mixt :gravitational si folosind o
statie de pompare ape uzate.Reteaua de canalizare menajera este colectata intr-un colector DN 280mm
din PVC si este pompata in SEAU existenta.Intregul sistem de canalizare a fost construit in anul 2006 si
este in perfecta stare de functionare.
In vederea extinderii sistemului de canalizare, se propune reabilitarea retelei de canalizare pe o lungime
de 5.07 km, inclusiv camine si racorduri.
Sat Liteni
 Extindere retea de canalizare cu o lungime de 22.46 km conducta, inclusiv camine si racorduri;

Sat Rotunda
 Extindere retea de canalizare cu 22.6km, inclusiv camine si racorduri;
Satele Corni, Roscani, Silistea si Vercicani reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au termen
de conformare conform Directivei 91/271/EEC referitoare la tratarea apelor uzate urbane, respectiv nu
7.3.34. Comuna Fratautii Vechi

Rezervorul aferent acestui sistem de alimentare are o capacitate de inmagazinare de V=300mc.
de 250mc.
Reteaua de distributie a apei potabile are o lungime de 10.375 m si este realizata din tuburi PEID cu
diametre cuprinse intre 140mm si 90mm. Pe reteaua de distributie au fost montati 63 hidranti de incediu
si 22 cismele stradale.
 Extindere retea de distributie cu 32.37 km conducta, inclusiv hidranti, bransamente si camine;
 2 statii de re-pompare in sistem noi.
Comuna Fratautii Vechi este alcatuita din localitatile Fratautii Vechi si Maneuti. Comuna dispune de un
sistem de canalizare si o statie de epurare ape uzate. Lungimea totala a conductelor si colectoarelor de
canalizare este 10,549 km.
 Extindere retea de canalizare cu o lungime de 31.44 km conducta, inclusiv camine si racorduri;
 6 statii de pompare apa uzata noi, inclusiv conductele de refulare.
7.3.35. Comuna Fantanele
Comuna Fantanele este formata din satele Fantanele, banesti, Cotu Dobrei, Slobozia si Stamate.
7.3.35.1 Captare
Se propune infiintarea unei zone de captare noi in Fantanele formata din 5 puturi, cu o capacitate totala
de Q=10l/s.
 Infiintare camp de captare format din5 puturi;
 Noua zona de protectie sanitara pentru sursele de apa;

7.3.35.2 Aductiune
Se propune o noua conducta de aductiune de 1.2 km lungime.
de 450mc.
Pompare
Noua statie de re-pompare in sistem inclusiv echipament Q=17l/s.
Se propune o noua statie de tatare a apei, Q=10 l/s, laborator inclusiv cladire si echipamente.
Comuna Fantanele este compusa din localitatile Fantanele, Banesti, Cotu Dobei, Slobozia si Stamate.
Nici una din localitatile comunei nu sunt conectate la un sistem de alimentare cu apa.
 Infiintare retea de distributie de 37.08 km conducta, inclusiv hidranti, bransamente si camine.
 Infiintare retea de canalizare de 34.18 km conducta, inclusiv camine si racorduri;
Se propune constuirea unei noi statii de epurare cu capacitatea de 4600 PE.
Satele Slobozia si Cotu Dobei reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au termen de conformare
7.3.36. Comuna Voitinel

7.3.36.1 Captare
Captarea apei in localitatea Voitinel se face prin drenuri orizontale, care descarcata intr-o statie de
pompare prevazuta cu camera de captare cu adincimea de 10m si adancimea de 3m. Statia de captare
va fi echipata cu pompe submersibile care vor pompa apa captata intr-un rezervor.
 Extinderea surselor de apa Voitinel cu Q = 7l/s - 2 drenuri;
 Extinderea Statiei de Pompare, inclusiv echipamente Q=7l/s; H=130m H2O, inclusiv echipament
electric;


de 250mc.
Se propune extinderea facilitatii clorinare, inclusiv echipamente, laborator, inclusiv cladire si echipamente.
In prezent Comuna Voitinel este alimentata de o retea cu lungimea de 4.43 km.
 Extinderea relei de distributie cu 12km de conducta, inclusiv hidranti, bransamente si camine;
Comuna Voitinel dispune de un sistem de canalizare pentru apele uzate menajere. Intreaga retea de
canalizare are lungimea de 5.159m si functioneaza gravitational si prin pompare.
 Extindere retea de canalizare cu 9.8 km conducte, inclusiv camine si racorduri;
 3 statii de pompare apa uzata uzata, inclusiv conducte de refulare.
Urmatoarele lucrari sunt necesare:
 Extinderea statiei de epurare Voitinel pentru 2849 PE;
 Racord electric (inclusiv linie electrica principala, post trafo si tablou electric)
7.3.37. Comuna Boroaia

7.3.37.1 Captarea
 Extindere camp de captare Boroaia format din 6 puturi noi pentru localitatile Boroaia, Giulesti, Moisa,
Sascuta, Praxia – Q=12l/s;
 Noua Statie de Pompare, inclusiv echipamente Q=10 l/s; H=50m H2O, inclusiv echipament electric;
7.3.37.2 Aductiune
Se propune o conducta de aductiune noua cu o lungime de 2.5km.
de 200mc.

Pompare
Noua statie de re-pompare, inclusiv echipamente Q=5l/s; H=100m H2O, inclusiv echipament electric.
Se propune extinderea statie de tratare.
Reteaua de distributie existenta, realizata din conducta PEHD, are o lungime totala de 31.600ml.
Se propuneextinderea retelei de distributie cu 22.75 km de retea, inclusiv hidranti, bransamente si
camine;
Principalele caracteristici ale sistemului existent sunt urmatoarele:
Retea de canalizare DN 250 mm executata din conducta PVC SN 4 L=2.500m
Retea de canalizare DN 315 mm executata din conducta PVC SN 4 L= 700m
 Extindere retea de canalizare menajera cu 52.3 km de retea, inclusiv racorduri si camine;
 Statie noua de epurare pentru localitatile Boroaia, Barasti si Sacuta cu capacitatea de 3428;
Satul Giulesti reprezinta o aglomerare mai mica de 2000 L.E. si nu are termen de conformare conform
7.3.38. Comuna Veresti

7.3.38.1 Aductiune
Satele Corocaiesti si Bursuceni
 Conducta de aductiune noua de 1.685 km;
 Noua Statie de Pompare, inclusiv echipamente Q=14l/s; H=40m H2O, inclusiv echipamente electrice
(inclusiv aprovizionarea cu apa a localitatilor Corocaiesti, Bursuceni.
Satul veresti
 Reabilitarea si extinderea a 3 puturi in campul de puturi Veresti, inclusiv procurarea si instalarea de
pompe submersibile in puturi, Q = 9l/s;


 Noua Statie de Pompare inclusiv echipamente Q=9l/s; H=23m H2O, inclusiv echipament electric.
Sat Veresti
Se propune o conducta de aductiune noua de 3 km.
7.3.38.2 Inmagazinare si pomparea apei

de 400mc.
Sat Veresti
Sat Veresti
 Laborator inclusiv cladire si echipament.
Sat Veresti
Reteaua de distributie din localitatea Veresti (fara localitatea Hancea) este formata din conducte din
azbociment cu diametrul DN 200, avand o lungime totala de 2,800 m, si are o vechime de peste 30 de
ani.
Se propune reabilitarea retelei de distributie pe o lungime de 3.5 km, in localitatea Veresti si Hancea,
inclusiv hidranti, bransamente si camine.

 Extinderea retealei de distributie cu 36.96 km de conducta, inclusiv hidranti, bransamente si camine;
Sat Veresti
Se propune extinderea retelei de distributie cu 15.09 km, inclusivhidranti, bransamente si camine.


 Extindere retea de canalizare cu 35.31 km de conducte, inclusiv camine si racorduri;

Sat Veresti
Exista 138 de racorduri pentru populatie,industrie si institutii publice,populatia conectata fiind de 324din
6.271 de locuitori la reteaua de canalizare ceea ce reprezinta un grad de acoperire a serviciului de 5%.
Datorita vechimii retelei, intretinerea si interventiile sunt foarte dificile.
 Extindere retea de canalizare cu 18.34 km, inclusiv camine si racorduri;

 Statie noua de epurare pentru localitatile Corocaiesti si Bursuceni cu capacitatea de 4164 PE;
Sat Veresti
Se propune construirea unei noi statii de epurare:
 Constructia Statiei de Epurare in Veresti;
 Racord electric (inclusiv linie electrica principala, post trafo si tablou electric.
7.3.39. Comuna Fratautii Noi

7.3.39.1 Captare
Comuna Fratautii Noi este compusa din localitatile Fratautii Noi si Costisa. Nici una din localitatile
comunei nu sunt conectate la un sistem de alimentare cu apa.
 4 puturi noi in sistemul de apa Fratautii Noi, inclusiv localitatea Costisa; Q=18l/s;
 Noua zona de protectie a apei pentru sursele de apa;
 Noua Statie de Pompare, inclusiv echipament Q=18l/s; H=60m H2O, inclusiv echipament electric.
 Noua facilitate de clorinare, inclusiv echipamente;
7.3.39.3 Aductiune
Se propune o conducata noua de aductiune de 3.6 km.

incendiilor in zona deservita se recomanda extinderea capacitatii de inmagazinare prin construirea unui
nou rezervor cu un volum de inmagazinare de 600mc.
Comuna Fratautii Noi este compusa din localitatile Fratautii Noi si Costisa. Nici una din localitatile
comunei nu sunt conectate la un sistem de alimentare cu apa.
 Infiintarea unui sistem nou de distributie cu o lungime de 24.5 km de conducta, inclusiv hidranti,
Comuna Fratautii Noi este alcatuita din aglomerarile Fratautii Noi si Costisa. Nici una dintre aceste
localitati nu este conectata la un sistem de canalizare si nici o statie de epurare ape uzate. In
conformitate cu informatiilor emise de Primaria Fratautii Noi, in comuna Fratautii Noi a fost aprobat un
proiect pentru “Retea de canalizare a apelor uzate si o statie de tratarea apelor uzate noua” fiind care va
fi finantat prin HG7/2006. Lucrarile sunt in curs de executie, si urmeaza sa se finalizeze.
Lungimea totala a retelelor de canalizare este de 10,7km. Urmeaza a se realiza amplasamentul si
montarea statiei de epurare.
Se propun urmatoarele lucrari :
 Extindere retea de canalizare cu o lungime 14.01 km, inclusiv camine si racorduri;
Se propun urmatoaerele lucrari:
 Extinderea Statiei de epurare Fratautii Noi pentru 4149 PE;
 Sistem SCADA central, echipamente, instalare si implementare.
Satul Costisa reprezinta o aglomerare mai mica de 2000 L.E. si nu are termen de conformare conform
7.3.40. Orasul Frasin

7.3.40.1 Captare
Apa subterana este captata din doua puturi sapate, cu diametrul de 3.00 m si cu adancimi de 6.5 m si
7,0 m localizate pe partea dreapta a Raului Moldova, langa Satul Molid. Cele doua puturi sunt echipate
cu doua pompe fiecare, una activa si una rezerva cu urmatoarele caracteristici 2xQ=20mc/h si
2x40mc/h).
 Extinderea zonei de captare Bucsoaia cu 8 puturi, inclusive furnizarea instalarea pompelor
submersibile;
 Noua Statie de Pompare, inclusiv echipament Q=18l/s; H=60m H2O, inclusiv echipament electric.

7.3.40.2 Aductiune
Se propune o conducta de aductiune noua de 2.9 km.
Sistemul de alimentare cu apa a Orasului Frasin este compus dint-un rezervor de inmagazinare, circular,
din beton armat cu capacitatea de 350 mc localizat la cota 550 m.a.s.l. construit in 1980. Datorita
vechimii acestuia, starea tehnica a rezervorului este precara.
Se recomanda construirea unui nou rezervor cu un volum de inmagazinare de 400mc.
Sistemul de alimentare cu apa a Orasului Frasin nu include nici o facilitate de tratarea a apei. Dezinfectia
apei brute se face folosind pastile de cloramina introduse in apa bruta.
 Extinderea facilitatii de clorinare, inclusiv echipamente;
 Laborator inclusiv cladire si echipamente.;
 Extindere Statie de tratare a apei - 15 l/s.
Reteaua de distributie a orasului Frasin are o lungime totala de 13,95 km fiind alcatuita din conducte cu
diametre intre 65 mm si 200mm,fabricate din otel, Azbo Ciment si PVC.
Datorita vechimii, starea tehnica a retelei de distributie a orasului Frasin este necorespunzatoare si
necesita reabilitare.
Se propune reabilitarea retelei de distributie pe o lungime de 6.81 km, inclusiv hidranti, bransamente si
camine.
 Extindere retea de distributie cu 23.14 km conducte, inclusiv hidranti, bransamente si camine.
 1 statie de re-pompare in system
Orasul Frasin are un sistem separativ, fiind executat din conducte de azbocimet cu diametre DN 400 mm
pe o lungime de 2,5 km. Retea de canalizarea apelor pluviala este executata din conducte de azbociment
DN 250 pe o lungime de 1,5 km. Intregul sistem de canalizare masoara 4,0 km, dar in prezent nu este
functional deoarece colectoarele sunt colmatate.
Se recomanda reabilitarea retelei de canalizare pe o lungime de 2.5km, inclusiv racorduri si camine.
 Extindere retea de canalizare cu 34.34 km de conducte, inclusiv racorduri si camine;
Statia de epurare ape uzate este raportata ca fiind scoasa din functiunedin 1990.
Se propune:

 Statie noua de epurare pentru localitatile Frasin, Bucsoaia, cu capacitatea de 4104 PE;
Satele Doroteia si Plutonita reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au termen de conformare
7.3.41. Comuna Vama
Comuna Vama este formata din satele Vama, Molid, Prisaca Dornei si Stramtura.
7.3.41.1 Captare
Apa bruta este captata din bazinul hidrografic al Raului Moldovita prin intermediul unor drenuri orizontale
DN 1000.
 Extindere camp de drenuri Vama , Q = 10l/s,pentru sistemul de apa Vama;
 sistem SCADA echipamente, instalare si implementare;
 Extindere zona de protectie pentru sursa de apa ;
 Extinderea Statiei de Pompare existente inclusiv echipament Q=10l/s; H=56m H2O, inclusiv
echipament electric .
In prezent Localitatea Vama dispunde de 2 rezervoare cu o capacitate de 2x200mc.
Un rezervor construit in 2006 cu o stare tehnica buna, si un rezervor circular din beton armat construit in
1975.
incendiilor in zona deservita se recomanda reabilitarea rezervorului vechi, care are o capacitate de
200mc, si construirea unui rezervor nou de 100mc.
Se recomanda extinderea facilitatii de clorinare inclusiv echipament, pentru sistemul de apa Vama.
Reteaua de distributie existenta are o lungime de 14.6km, conducte cu diametre intre 110mm si 200mm.
Se recomanda extinderea retelei de distributie cu 16.05 km, inclusiv hidranti, bransamente si camine.
Localitatea Vama este conectata la un sistem de colectare a apelor uzate si la o statie de epurare ape
uzate. Exista 94 de racorduri pentru populatie,industrie si institutii publice,populatia conectata fiind de 189
din 6.248 locuitori corespunzand unui grad de acoperire a serviciului de 3%. Intregul sistem are lungimea
de 7,0 km si functioneaza gravitational. Pe reteaua de canalizare nu existe in mod oficial deversoare de
apa pluviale,bazin de retentie apa pluiala sau statii de pompare.
 Extindere retea de canalizare cu 27.7km, deservind astfel intregii populatii, inclusive racorduri si
camine;


Statia de Epurare a fost construita in 1982. Datorita gradului ridicat de uzura statia de epurare a fost
scoasa din functiune. Apele uzate menajere colectate de reteaua de canalizarea sunt deversate intr-un
bazin vidanjabil, realizat prin blindarea decantoarelor statiei de epurare, a carui vidanjare se realizeaza
de catre SC ACET Suceava, Agentia Campului Moldovenesc.
Se propune:
 Statie de Epurare noua in Vama cu capacitatea de 4007 PE;
Satele Molid si Prisaca Dornei reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au termen de
7.3.42. Comuna Zvoristea
Comuna Zvoristea este formata din satele Zvoristea, Buda, Dealu, Poiana, Slobozia, Stanca, Stancuta si
Serbanesti.
7.3.42.1 Captare
Camp de puturi- 4 puturi, cu o capacitate totala de 6,6l/s; Adancimea de 13m si diametrul de Φ300mm,
din PVC . Fiecare put este echipatcu o pompa submersibila model Grundfos cu Q=1.7l/s, H=25mCA,
P=1.5kW. Conducta de refulare din PEHD Pn6, Φ63 si 80mm; L=240m spre statia de tratare.
 Extindere captare cu 11 puturi noi, debit Q=18l/s;
 Noua Statie de Pompare, inclusiv echipamente.
Rezervor de inmagazinare cu un volum de 400mc amplasat in aceeasi incinta cu puturile. Prin pompare
din rezervor apa este trimisa la reteaua de distributie dupa trecerea printr-un debitmetru.
incendiilor in zona deservita se recomanda construirea unui rezervor nou in zona de joasa presiune de
200mc.
Pompare
Statii de re-pompare noi:
 Noua Statie de Re-pompare pentru Rezervorul de inalta presiune, inclusiv echipament Q=22l/s;
H=55m H2O, inclusiv echipament electric;
 Noua Statie de Repompare pentru Rezervorul de inalta presiune, inclusiv echipamente Q=4l/s;
H=50m H2O, inclusiv echipament electric.

Se propun:
 Extinderea facilitatilor de tratare a apei, Q = 15 l/s;


 Extinderea facilitatii existente de clorinare, inclusiv echipamente.
Reteaua de distributie existenta consta din conducte PEHD in lungime totala de 5.936m.
Se propue extinderea retelei de distributie cu 49.12 km, inclusiv hidranti, camine si bransamente.
Apele uzate care rezulta de la consumatorisunt preluate de retelele de canalizare din tuburi PEHD,
L=9.278m.
 Extindere retea de canalizare cu 41.7km, inclusiv racorduri si camine;
Statia de epurare este cu treapta mecaniza si biologica si este situata pe un teren neinundabil.
Capacitatea statiei este: Q=196 mc/zi.
Se propune extinderea statiei de epurare Zvoristea pentru capacitatea de 1901 PE, inclusiv sistem
SCADA echipamente.
Satele Poiana, Slobozia, Stancuta si Serbanesti reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au
7.3.43. Comuna Preutesti
Comuna Preutesti este formata din satele Preutesti, Arghira, basarabi, Bahna Arini, Husi si Leucusesti.
Localitatile Preutesti si Basarabi sunt conectate la sistemul de alimentare cu apa potabila a orasului
Falticeni. Lungimea totala a retelei este 9.5 km.
 1 statie noua de re-pompare in sistem.
Reteaua de canalizare a localitatii Preutesti s-a realizat din conducte de polietilena riflata la exterior,
avand Dn=250mm si Ltotal=10.481m. Pe retea au fost instalate 9 statii de pompare cu cate 2
electropompe (1a+1r) avand Q=1.8-31.43mc/h si H=10-17mCA.
Reteaua de canalizare a localitatii Basarabi este realizata in lungul drumului comunal si cuprinde 2 canale
secundare, respectiv: canalul secundar CS3 in lungime totala de 1.182m, realizat din PE-R, Dn=250mm
si canalul secundar CS3.1 in lungime totala de 42m, realizat din PE-R, Dn=250mm.Pe retea a fost
instalata o pompa cu urmatoarele caracteristici Q=13.57mc/h si H=13mCA.


Satele Arghira, Bahna Arini, Husi si Leucusesti reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au
7.3.44. Comuna Bilca

7.3.44.1 Captare
Alimentarea cu apa potabila se face dintr-un put sapat, cu sectiune rectangulara2.5x2.5x6.5m, amplasat
pe terasa malului drept al pr. Negru si un dren L-31m, Φ315mm.
 Extinderea zonei de captare Bilca (captare prin cheson Q=5 l/s );
 Extindere statie de pompare Q = 5 l/s.
Sistemul de alimentare cu apa include un rezervor cu capacitatea de inmagazinare de 200 m3.
incendiilor in zona deservita se recomanda construirea unui rezervor nou in zona de joasa presiune de
200mc.
Dezinfectia apei se va face cu clor gazos.
Se propn urmatoarele lucrari:
 Extinderea facilitate clorinare, inclusiv echipamente;
Reteaua de distributie are o lungime totala de 10.857 m, PEHD, DN50-DN140mm.
 Extindere retea de distributie cu 18.49 km, inclusiv hidranti, bransamente si camine.
Apele uzate menajere si tehnologice sunt colectate printr-o retea de canalizare principala din tuburi PVC-
K Φ400mm L=65m. Retelele colectoare secundare din tuburi PVC-K Φ280mm au o lungime cumulata de
13.093km. Pentru dirijarea apelor uzate menajere de pe teritoriul localitatii spre statia de epurare au fost
realizate 9 statii de pompare echipate cu cate 2 electropompe submersibile.


Se propune extinderea statie de epurare Bilca cu capacitatea de 1979 PE, instalare si implementare
echipamente SCADA.
7.3.45. Comuna Cornu Luncii
Comuna Cornu Luncii este formata din satele Cornu Luncii, Baisesti, Braiesti, Dumbrava, paiseni, Sasca
Mare, Sasca Mica, Sasca noua si Sinca.
Exista 3 rezervoare subterane din policlorura de vinil armate cu fibra de sticla, cu capacitatea de 50mc
fiecare, alimentate de la caminul de bransament printr-o conducta din PEHD De90mm. Presiunea este
asigurata cu o statie de pompare echipata cu 3 pompe orizontale avand Q=18mc/h si H=30mCA.
incendiilor in zona deservita se recomanda construirea unui rezervor nou de 500mc.
Pompare
Noua Statie de Pompare, inclusiv echipamente Q=10l/s; H=30m H2O, inclusiv echipament electric.
Rețeaua de distribuție a apei potabile din satul Braiești se intinde pe o lungime de aproximativ 9 km,este
construita din țevi PVC de lungime de la 8 la 10 m imbinate prin lipire la cald, cu un diametru de 110 mm
la racordare și 90 mm la capatul final. Pe reteaua de distributie sunt executati 14 hidranti de incediu,
cismele stradale si camine de racord.
Se propune extinderea retelei de distributie cu 29.62 km, inclusiv hidranti, bransamente, camine.
Reteaua de canalizare este executata in sistem divizor din conducte PEHD cu o lungime totala de
6.604m.
 Extindere retea de canalizare cu 39.13km, inclusiv racorduri si camine;
7.3.45.4 Statia de Epurare
Se propune extinderea statie de epurare Cornu Luncii cu capacitatea de 1470 PE, instalare si
implementare echipamente SCADA.
Satele Dumbrava, Paiseni, Sasca Mare, Sasca Mica, Sasca noua si Sinca reprezinta aglomerari mai mici
de 2000 L.E. si nu au termen de conformare conform Directivei 91/271/EEC referitoare la tratarea apelor
uzate urbane, respectiv nu indeplinesc conditiile de eligibilitate aferente finantarii din POS Mediu.
7.3.46. Comuna Iaslovat



Pompare
Statie de Repompare, inclusiv echipamente Q=2l/s; H=40m H2O, inclusiv echipament electric.
 Extindere retea de distributie cu 17.26km, inclusiv hidranti, bransamente si camine.
Comuna Iaslovat este alcatuita din localitatea Iaslovat. Aceasta localitate nu este conectata la un sistem
de canalizare si nici la o statie de epurare ape uzate
 Extindere retea de canalizare cu lungimea de16.26km, inclusiv racorduri si camine;
 1 statie de pompare apa uzata noua, inclusiv conducta de refulare.
7.3.47. Comuna Moara

Pentru Moara, distributia apei se face gravitational din rezervoare prin conducte PEHD cu diametre
cuprinse intre Φ80-125mm, cu lungimea totala L=7.6km.
Se propune extinderea retelei de distributie cu 30.21km, inclusiv hidranti, bransamente si camine.
Extindere retea de calizare
In prezent Aglomerarea Moara nu este conectata la nici un sistem de canalizare si nici o statie de epurare
ape uzate.
 Extindere retea de canalizare cu lungimea de41 km, inclusiv racorduri si camine;
Se propune constuirea unei noi statii de epurare:
 Construirea Statiei de Epurare Moara cu capacitatea de 3202 PE;
7.3.48. Comuna Ostra

Comuna Ostra este compusa din localitatile Ostra si Tarnicioara. Localitatea Ostra, este in prezent,

conectata la un sistem de alimentare cu apa existent. Localitatea Tarnicioara nu este conectata la un

sistem de alimentare cu apa existent.In localitate exista 83 de bransamente pentru consumatori casnici,
industriali si institutionali alimentind 1.450 locuitori dintr-un total de 3,255 locuitori, corespunzind unei rate
de acoperire de 45%.
 Extindere retea de distributie cu 6.8 km, inclusiv hidranti, bransamente si camine.
Reabilitare retelei de canalizare
Colectarea apelor uzate in localitatea Ostra este realizata in sistem separativ, menajer si pluvial, apele
uzate din prima categorie fiind conduse printr-un canal colector in lungime de cca.2.200 m,din
azbociment cu Dn=370mm, la statia de epurare din localitatea Tarnicioara.
Reteaua de canalizare are o vechime de 40 ani.
Se recomanda reabilitarea retelei de canalizare pe o lungime de 2.2 km, inclusiv racorduri si camine.
Extindere retelei de canalizare
Se recomanda extindera retelei de canalizare cu 8.3 km, inclusiv racorduri si camine.
7.3.49. Comuna Hantesti
Comuna Hantesti este formata din satele Hantesti, Artari si Beresti.

Alimentarea cu apa in localitatea Hantesti se face prin o retea de sistributie cu o lungime de 2.85 km.
 Infiintare unei retele de canalizare cu o lungime de 27.45km, inclusiv racorduri si camine;
Se propune constuirea unei noi statii de epurare:
 Construirea Noii Statii de Epurare Hantesti cu capacitatea de 3073 PE;
Satele Artari si Beresti reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au termen de conformare
7.3.50. Comuna Mitocu Dragomirnei
Comuna Mitocu Dragomirnei este formata din satele Mitocu Dragomirnei, Dragomirna, Lipoveni si
Mitocasi.


Comuna Mitocu Dragomirnei nu este conectata la nici un sistem de alimentare cu apa.
Pompare
Noua Statie de Re-pompare, inclusiv inlocuirea echipamentelor Q=11.5l/s; H=105m H2O, inclusiv
echipament electric
Infiintarea retelei de distributie
 Infiintare retea de distributie de34.25km, inclusiv hidranti, bransamente si camine.
Infiintarea retelei de canalizare
Comuna Mitocu Dragomirnei nu este conectata la un sistem de canalizare si nici o statie de epurare ape
uzate.
 Infiintare retea de canalizare de 28.86km, inclusiv racorduri si camine;
 1 statie de pompare apa uzata noua, inclusiv conducta de refulare.
Satele Dragomirna, Lipoveni si Mitocasi reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au termen de
7.3.51. Comuna Stulpicani
Comuna Stulpicani este formata din satele Stulpicani, Gemenea, Negrileasa, Slatioara si Vadu
Negrilesei.
7.3.51.1 Captare
Captarea consta intr-un put sapat cu diametrul de 2.00 m si o adancime de 7.00 m si o statie de
pompare.
 Reabilitare si extindere camp de puturi Stulpicani (inclusiv procurarea si instalare de pompe
submersibile noi in puturi), Q = 6l/s;
 Reabilitarea si extinderea zonei de protectie a surselor de apa;
 Reabilitarea Statiei de Pompare inclusiv reabilitarea echipamentelor Q=6l/s; H=25m H2O, inclusiv
echipament electric
Laborator inclusive cladire si echipament.
7.3.51.3 Retele de distributie
Extindera retelei de destributie
Lungimea retelei de distributie existente este de 2.2 km , construita in anul 1986.

Se propune:
 Extinderea retelei de distributie cu 14.1 km, inclusiv hidranti, bransamente si camine;
7.3.51.4 Retele de canalizare
Intregul sistem de canalizare a apelor pluviale masoara 1.100m si este executat din conducte de beton
DN 300mm si functioneaza gravitational.
Intrugul sistem de canalizare a fost executat in urma cu 20 de ani.
Rata medie de infiltrare in reteaua de canalizari a fost estimata la circa 40% din debitul total, ceea ce
sugereaza prezenta unor defectiuni in conducte si / sau camine. Legaturile conductelor din beton ne-
armat nu sunt sigilate cu garnituri de cauciuc, dar sunt facute din ciment simplu cauznd potentiale
scurgeri a apei uzate in pamant si infiltratii a apei subterane in reteaua de canalizare
Se propune reabilitarea retelei de canalizare pe 1.1 km, inclusiv racorduri si camine.
 Extindere retea de distributie cu 24km, inclusiv hidranti, bransamente si camine.

Sistemul de canalizare al aglomerarii Stulpicani va fi conectat la noua statie de epurare din orasul Frasin.
Satele Gemenea, Negrileasa, Slatioara si Vadu Negrilesei reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si
nu au termen de conformare conform Directivei 91/271/EEC referitoare la tratarea apelor uzate urbane,
7.3.52. Comuna Adancata
Comuna Adancata este formata din satele Adancata, Calugareni si Fetesti.

 Extindere retea de distributie cu12.84km, inclusiv hidranti, bransamente si camine.
Se propune extinderea retelei de canalizare cu 2.2km, inclusiv racorduri si camine.

Satele Calugareni si Fetesti reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au termen de conformare
7.3.53. Comuna Galanesti

Comuna Galanesti este alcatuita din localitatile Galanesti si Hurjuieni.
Conform PrimarieIComunei Galanesti au fost aprobate fondurile pentru construirea unei retele de
canalizare cu lungimea de 15.738 m (DN200-DN355mm), 146 racorduri de canalizare, 45 camine de
vizitare, 3 statii de pompare ape uzate si o statie de epurare proiectata pentru un debit mediu de ape
uzate de 2x80 m3 / zi.
 Extinderea reteli de canalizare cu 4.03 km, inclusive camine si racorduri;
 3 statii de pompare, inclusive conducte de refulare.
7.3.54. Comuna Pojorata
Comuna Pojorata este formata din satele Pojorata si Valea Putnei.

Lungimea totala a retelei de distributie, in localitatea Pojorata este de 6.48km.
 2 statii de re-pompare.
Infiintare/extindere retea de canalizare
Satul Pojorata va descarca apele uzata colectate in statia de epurare Sadova.
Satul Valea Putnei reprezinta o aglomerare mai mica de 2000 L.E. si nu are termen de conformare
7.3.55. Comuna Dornesti
Comuna Dornesti este formata din satele Dornesti si Iaz.

7.3.55.1 Captare
 Extindere captarecu 2 puturi noi, debit Q=6l/s;

 Extindere zona de protectie pentru sursele de apa;

7.3.55.2 Inmagazinare apei
Se propun eurmatoarele lucrari:
 laborator inclusiv cladire si echipamente.
Reteaua de distributie va fi echipata cu 18 hidranti, 3 vane de reducere a presiunii PRV si 8 debitmetre si
va ave lungimea de 4.27km.
Populatia care poate fi deservita de acest sistem este 2.500 locuitori. Pana in prezent s-au bransat la
reteaua de alimentare cu apa 46 de gospodarii (bransamente necontorizate) si 4 institutii publice.
 Extindere retea de distributie cu 20.4km, inclusiv hidranti, bransamente si camine;
Apele uzate menajere si tehnologice sunt colectate printr-o retea de canalizare L=10.426m.
Pentru dirijarea apelor uzate menajere de pe teritoriul localitatii spre statia deepurare au fost realizate 4
statii de pompare echipate cu cate doua electropompe submersibile.
 1 statie de pompare apap uzata, inclusiv conducta de refulare.
Satul Iaz reprezinta o aglomerare mai mica de 2000 L.E. si nu are termen de conformare conform
7.3.56. Comuna Udesti
Comuna Udesti este formata din satele Udesti, Chiliseni, Luncusoara, Manastioara, Plavalari, Poieni-
Suceava, Racova, Reuseni, Rusii-Manastioara, Securiceni si Stirbat.
7.3.56.1 Captare
Localitatea Udesti nu este conectata la nici un sistem de alimentare cu apa.
 11 puturi noi, pentru sistemul de apa Udesti (inclusiv procurarea si instalarea de pompe submersibile
in puturi);Q=24s;

 Implementare si instalare sistem SCADA;

 Noua protectie sanitara a apei pentru sursele de apa;
 Noua Statie de Pompare, inclusiv echipamente Q=24l/s.
7.3.56.2 Aductiune
Se propune o conducta noua de aductiune de 2km.
 Noua facilitate de clorinare, inclusiv echipament.
 Infiintarea unei retelede distributie cu o lungime de 17.15 km conducte, inclusiv hidranti, bransamente
si camine;
Localitatea Udesti nu este conectata in prezent la nici un sistem de canalizare si nici o statie de epurare.
 Infiintare retea de canalizare cu o lungime de 22.87km, inclusiv camine si racorduri;
Se propune constructia unei noi statii de epurare:
 Constructia Statiei de Epurare Udesti cu capacitatea de 2540 PE;
Satele Chiliseni, Luncusoara, Manastioara, Plavalari, Poieni-Suceava, Racova, Reuseni, Rusii-
Manastioara, Securiceni si Stirbat reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au termen de
7.3.57. Comuna Gramesti
Comuna Gramesti este formata din satele Gramesti, Balinesti, Botosanita Mica, Rudesti si Verbia.
7.3.57.1 Aductiune
Se propune o conducta noua de aductiune de 7.5km, cu alimentare din sistemul orasului Siret.


 Noua facilitate de clorinare, inclusiv echipamen.
Comuna Gramesti este compusa din localitatile Gramesti, Balinesti. Nici una din localitatile comunei nu
sunt conectate la un sistem de alimentare cu apa.
 Infiintare retea de distributie cu o lungime de 27.4km conducte, inclusiv hidranti, bransamente si
camine;
Comuna Gramesti este alcatuita din localitatile Gramesti, Balinesti.Nici una dintre aceste localitati nu este
conectata la un sistem de canalizare si nici o statie de epurare ape uzate.
 1 statie de pompare apa uzata, inclusiv conducta de refulare.
 Construirea Statiei de Epurare pentru localitatile Gramesti si Balinesti cu capacitatea de 2536 PE;
Satele Botosanita Mica, Rudesti si Verbia reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au termen de
7.3.58. Comuna Satu Mare
Comuna Satu Mare este formata din satele Satu Mare si Tibeni.
7.3.58.1 Captare
Localitatea Satu Mare nu este conectata la nici un sistem de alimentare cu apa.
 6 puturi noi, pentru sistemul de apa Satu Mare (inclusiv procurarea si instalarea de pompe
submersibile in puturi);Q=13l/s;
 Noua protectie sanitara a apei pentru sursele de apa;
 Noua Statie de Pompare, inclusiv echipamente Q=13l/s.

7.3.58.2 Aductiune
Se propune o conducta noua de aductiune de 300m.
Se propune:
 Noua facilitate de clorinare, inclusiv echipament.
Comuna Satu Mare nu este in prezent conectata la un sistem de alimentare cu apa existent.
Se propune infiintarea unei retele de distributie cu o lungime de 25.8 km conducte, inclusiv hidranti,
Comuna Satu Marenu este conectata la un sistem de canalizare si nici o statie de epurare ape uzate.
 Constructia Statiei de Epurare in Satu Mare cu capacitatea de 2526 PE;
Satul Tibeni reprezinta o aglomerare mai mica de 2000 L.E. si nu are termen de conformare conform
7.3.59. Comuna Stroiesti
Comuna Stroiesti este formata din satele Stoiesti, Valcelele si Zaharesti.

7.3.59.1 Aductiune
Localitatea Stoiesti nu este in prezent conectata la un sistem de alimentare cu apa.
Se propune o conucta noua de aductiune de 4.4km.


 Infiintarea unei retele de distributie cu o lungime de 16.11km conducte, inclusiv hidranti, bransamente
si camine;
Localitatea Stoiesti nu este in prezent conectata la un sistem de canalizare si nici o statie de epurare ape
uzate.
Se propune iInfiintarea unei retele de canalizare cu o lungime de 16.11km, inclusiv racorduri si camine.
 Constructia Statiei de Epurare pentru localitatile Stroiesti, Zaharesti si Liteni (Moara) cu capacitatea
de 4014 PE;
Satele Valcelele si Zaharesti reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au termen de conformare
7.3.60. Comuna Siminicea
Comuna Siminicea este formata din satele Siminicea si Grigoresti.

7.3.60.1 Captare
Apa bruta este captata din Campul de puturi Bahna si un Cimp de puturi nou (surse subterane).
 Extindere captare cu 3 puturi noi (inclusiv procurarea si instalarea de pompe submersibile in
puturi);Q=8s;
 Extindere zona de protectie a apei pentru sursele de apa;
 Extindere statie de pompare, inclusiv echipamente Q=8l/s;
Dezinfectia: Statia de tratare existenta este amplasata inainte de statia de pompare.
Se propune extinderea facilitatilor de tratare a apei, inclusiv clorinarea, Q = 8 l/s , laborator, inclusiv
cladire si echipamente.
Extinderea retea de distributie
In prezent localitatea Siminicea este alimentata de retea de distributie cu lungime de 10.497 m.
Pentru o acoperire mai buna a alimentarii cu apa a localitatii Siminicea, se propune extinderea retelei de
distributie cu 19.4km, inclusiv hidranti, bransamente si camine.


In cadrul localitatii Siminicea exista o retea de canalizare care preia apele uzate rezultate de la Primarie,
bloc de locuinte, 2 scoli, gradinita, dispensar, politie si un numar de 10 case, realizata din tuburi de beton
Φ600m, L=1km.
 1 statie de pompare apap uzata, inclusiv conducta de refulare.
Construire statie de epurare
In prezent colectarea apelor uzate se face intr-un bazin vidanjabil betonat cu V=50mc.
Se propune costruirea unei noi statii de epurare:
 Constructia Statiei de Epurare Siminicea cu capacitatea de 2471 PE;
Satul Grigoresti reprezinta o aglomerare mai mica de 2000 L.E. si nu are termen de conformare conform
7.3.61. Comuna Ilisesti
Comuna Ilisesti este formata din satele Ilisesti si Brasca.

7.3.61.2 Extindere retea de distributie
 Extindere retea de distributie cu 7.25 km conducte, inclusiv hidranti, bransamente si camine;
 3 statii noua de re-pompare in sistem.
7.3.61.3 Infiintare retelei de canalizare
Comuna Ilisestinu este conectata la un sistem de canalizare si nici o statie de epurare ape uzate.
 Infiintare reteade canalizare cu o lungime de 21.85 km, inclusiv camine si racorduri;
Se propune construirea unei noi statii de epurare:
 Construirea noii Statii de Epurare Ilisesti cu capacitatea de 2439 PE;

Satul Brasca reprezinta o aglomerare mai mica de 2000 L.E. si nu are termen de conformare conform
7.3.62. Comuna Berchisesti
Comuna Berchisesti este formata din satele Berchisesti si Corlata.

Reteaua de distributie existenta are o lungime totala de 10,326 m este realizata din conducte de
polietilena si a fost construita in anii 2007/2008.
 Extindere retea de distributie cu 17.10 km conducte, inclusiv hidranti, bransamente si camine;
Reteaua de canalizare existenta este alcatuita din conducte de polietilena corugata, cu o lungime de
16.705m, conducte presiune PEHD, lungime de 3.470m si 4 statii de pompare apa uzata.
7.3.63. Orasul Brosteni
Orasul Brosteni este format din orasul Brosteni si satele apartinatoare Cotargasi, Darmoxa, Frasin,
Haleasa, Holda, Holdita, Lungeni, Neagra si Pietroasa.
7.3.63.1 Captare
Orasul Brosteni este alimentat cu apa din sursa subterana. Sursa de captare a fost executata in albia
dreapta a paraului Neagra, in albia majora prin intermediul a 5 ramuri de dren cu diametrul DN = 300 mm
si lungimi variabile L var = 15 – 30 ml.
 Reabilitarea si extinderea sursei subterane Neagra, Q = 12l/s;
 Reabilitarea rezervorului tampon de la captare 100 m3;
 Reabilitarea Statiei de Pompare existente inclusiv inlocuirea echipamentelor existente Q=12l/s;
H=80m H2O;
 Reabilitarea racordului electric (inclusiv linie electrica principala, post trafo si tablou electric);
 Reabilitarea conductei de refulare principale existente DN 140mm;

7.3.63.2 Aductiune
Aductiunea existenta este destul de avariata datorita duratei.
 Reabilitarea conductei principale de aductiune OD225, PE, pe o lingime de 3.4km;
 Subtraversarea strazilor si cailor ferate importante de catre conducta principala de aductiune;
 Supratraversarea cursurilor de apa mari de catre conducta de aductiune.
Sistemul de alimentare cu apa contine 2 rezervoare cu o capacitate de 500 fiecare.
Datorita duratei de exploatare rezervoarele existente de inmagazinare a apei din Orasul Brosteni au fost
clasificate ca fiind in stare necorespunzatoare si necesita reabilitare.
Se propune reabilitarea rezervorului existent (2x500 mc) (numai un bazin si camera vanelor vor fi
reabilitate).
Tratarea apei brute consta in dezinfectie cu clor gazos. Unitatea de dezinfectie este de tip ADVANCE
Model 70 Device, 2002 iar starea acesteia este necorespunzatoare. Cladirea statiei de tratare a fost
construita in 1970 si este compusa din atelier reparatii, camera de clorinare, camera de depozitare butelii
clor si birou si este in conditii necorespunzatoare.
 Statii de clorinare noi;
 Laborator inclusiv cladire si echipament;
 Inlocuirea echipamentului electric in Statia de Tratare a Apei.
Reteaua de distributie a apei din Brosteni are o lungime totala de 5,600 m, diametrul conductelor variind
de la 200 la 300 mm si sunt fabricate din Otel sau Azbociment.
Datorita faptului ca vechimea este mai mare de 30 ani, reteaua de distributie necesita reabilitare.
Se propune reabilitarea retelei de distribuite pe o lungime de 5.6km, inclusiv hidranti, bransamente si
camine.
Pentru o acoperire mai mare a populatiei din localitatea Brosteni, se propune extinderea retelei de
distributie cu 3.9km, inclusiv hidranti, bransamente si camine.
Orasul Brosteni are un sistem de canalizare unitar compus din conducte de azbociment cu diametrul de
DN 250mm. Intregul sistem de canalizare are lungimea de 12,218 km si functioneaza gravitational si prin
pompare.
Reteaua de canalizare are o vechime de peste 30 de ani.Pe parcursul a celor 30 de ani vechime reteaua
de canalizare se afla in conditii slabe de functionare. Exista un singur deversor de ape pluviale fiind
situate in str. Lungeni si se afla in conditii slabe de functionare.
Se propune reabilitarea retealei de canalizare pe o lungime de o lungime de 6.25 km, inclusiv camine si
racorduri.


Statia de epurare este in prezent practic nefunctionala din punct de vedere fizic, devarsand in emisar
(raul Bostrita) ape neepurate.
 Reabilitarea si extinderea Statiei de Epurare Brosteni ce va deservi aglomerarea Brosteni (Brosteni si
sat Neagra;
Satele Cotargasi, Darmoxa, Frasin, Haleasa, Holda, Holdita, Lungeni si Pietroasa reprezinta aglomerari
mai mici de 2000 L.E. si nu au termen de conformare conform Directivei 91/271/EEC referitoare la
tratarea apelor uzate urbane, respectiv nu indeplinesc conditiile de eligibilitate aferente finantarii din POS
Mediu.
7.3.64. Comuna Radaseni
Comuna Radaseni este formata din satele Radaseni, Lamaseni si Pocoleni.

 Infiintare retea de distributie cu lungimea de 17.37km, inclusiv hidranti, bransamente si camine;
 Infiintare reteade canalizare cu o lungime de 19.78km, inclusiv camine si racorduri;
Sistemul de canalizare Radaseni va deversa in sistemul de canalizare al Municipiului Falticeni.
Satele Lamaseni si Pocoleni reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au termen de conformare
7.3.65. Comuna Sadova

7.3.65.1 Captare
Comuna Sadova este compusa din localitatea Sadova. Aceasta localitate nu este conectata, in prezent,
la un sistem de alimentare cu apa, dar partea de jos a acestei comune este partial alimentata din sursa
Aeroport a orasului Campulung Moldovenesc.

7.3.65.2 Aductiune
Se propune o conducta de aductiune noua de 1.2km, alimentarea asigurandu-se din sistemul de apa al
orasul Campulung Moldovenesc.
 Infiintare retea de distributie cu lungimea de 22.62 km, inclusiv hidranti, bransamente si camine;
 Infiintare reteade canalizare cu o lungime de 18.18 km, inclusiv camine si racorduri;
 Constructia Statiei de Epurare pentru localitatile Sadova si Pojorata cu capacitatea de 5062 PE;
7.3.66. Comuna Hartop

In prezent inmagazinarea apei se face intrun rezervor cu o capacitatea de 200mc.
Pompare
Statie noua de Pompare (Q = 25 m3/h H= 100 m).
Reteaua existenta de distributie are o lungime de 4.97 km.


 Constructia Statiei de Epurare pentru localitatile Hartop ci capacitatea de 2348 PE;
7.3.67. Comuna Capu Campului

incendiilor in zona deservita se recomanda extinderea capacitatii de inmagazinare a apei prin construirea
unui rezervor nou de 100mc.
Reteaua de distributie este confectionata din polipropilena de inalta densitate, cu diametrul nominal
Dn140mm, material PEHD, presiune nominala Pn14 si are o lungime de 3.997m.
Reteaua de canalizare, este compusa dintr-un colector principal si colectoare secundare, o statie de
pompare a apelor uzate, 99 de camine de vizitare la 50m distanta unul de celalalt, retea de canalizare
sub presiune. Lungimea totala a acestor retele este de 3.681m.
7.3.68. Comuna Calafindesti
Comuna Calafindesti este formata din satele Calafindesti si Botosanita Mare.

7.3.68.1 Captare
Captarea apei brute si aductiunea
Sursa de captare: dren din tuburi PVC Dn250mm, adancimea 4m, lungimea 60m. La capatele drenului si
la mijloc exista camine de control. Put sapat, H=10m, Φ3m. Debit de exploatare Q=1.42l/s. Putul este
echipat cu apometru si o pompa submersibila cu Q=2.5l/s, H=80mcA, P=4kW.

 Extindere camp captare cu 4puturi pt sistemul de apa Calafindesti; Q=14l/s (include localitatile
Botosanita Mare, Balcauti, Gropeni si Rudesti);
 Noua Statie de Pompare, inclusiv echipamente Q=14l/s; H=100m H2O, inclusiv echipament electric;
Sistemul dispune de un rezervor cu un volum de inmagazinare de 200 mc, amplasat la cota cea mai
inalta a localitatii Calafindesti.
incendiilor in zona deservita se recomanda extinderea capacitatii de inmagazinare a apei prin construirea
unui rezervor nou de 250mc.
Exista o statie de tratare a apei pentru dezinfectie cu hipoclorit.
Retea de distributie in sistem de pompare L=1.411m si sistem gravitational, L=1.989m. Pe reteaua de
distributie au fost dispuse 4 cismele publice si 5 hidranti de incediu.
Se propune extinderea retelei de distributie cu 21.64km, inclusiv hidranti, bransamente si camine.
Reteaua existenta are o lungime 4526.6m.
Satul Botosanita Mare reprezinta o aglomerare mai mica de 2000 L.E. si nu are termen de conformare
7.3.69. Comuna Moldovita
Comuna Moldovita este formata satele Moldovita, Argel, Demacusa si Rasca.

7.3.69.1 Captare
 4 puturi noi in sistemul de apa Moldovita; Q=12.4l/s;


7.3.69.2 Aductiune
 Noua facilitate de clorinare, inclusiv echipamente.
Comuna Moldovita nu este conectata la un sistem de alimentare cu apa.
 Infiintare retea de distribuite cu o lungime de 21.7km, inclusiv hidranti, bransamente si camine;
Comuna Moldovitanu este conectata la un sistem de de canalizare si nici o statie de epurare ape uzate.
Se propune infiintarea unei retele de canalizare cu o lungime de 23.064km, inclusiv racorduri si camine.
Se propune:
 Statie de Epurare noua pentru localitatea Moldovita cu capacitatea de 2277 PE;
Satele Argel, Demacusa si Rasca reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au termen de
7.3.70. Orasul Solca

7.3.70.1 Aductiune
Se propune reabilitarea conducte de aductiune pe o lungime de 400.
Sistemul de alimentare cu apa consta din doua rezervoare de inmagazinare a apei:
Rezervorul Nr. 1 cu un volum de 230 mc (300) situat la statia de tratare a apei, construita in anul 1983.

Rezervorul Nr. 2 cu un volum de 420 mc (300) situat la o distanta de 400 m de statia de tratare a apei, la
locatia Izvor, construit in anul 1983.
Se recomanda demolarea rezervorului 1, de 230mc, nemaifiind in functiune din anul 2009, si construirea
unui nou rezervor cu o capacitate de 500mc.
7.3.70.3 Statii de tratare
Se propune reabilitarea statiei de tratare:
 Constuirea facilitatilor pentru tratarea namolului provenit de la decantoare, ingrosator de namol,
deshidratare namol si recircularea supernatantului;
 Procurarea si furnizarea echipamentului de laborator;
 Construirea unei noi cladiri administrative care va include camera de control , birouri, laboratorul,
magazia de materiale si grupuri sanitare;
 Constuirea predecantor L = 13 m; B = 2 m; H = 2 m;
 Demolare statie de tratare veche, decantoare vechi, magazii, etc.
Sistemul de distributie si alimentare cu apa a orasului Solca are o lungime de 14.4 km. Diametrele
conductelor variaza intre 25 - 225 mm.
Se propune reabilitarea retelei de distributie pe o lungime de 3.48 km, inclusiv hidranti, bransamente si
camine.
 Extinderea retelai de distribuite cu 11.22km, inclusiv hidranti, bransamente si camine;
Extinderea retea de canalizare
Oraul Solca are o retea de canalizare in sistem separativ. Intreaga retea de canalizare are lungimea de
4,90 Km si functioneaza gravitational. Reteaua de canalizare nu contine deversoare, bazine de retentive
pluvialesau statii de pompare.
7.3.71. Comuna Vatra-Moldovitei
Comuna Vatra Moldovitei este formata din satele Vatra Moldovitei, Ciumarna si Paltinu.
7.3.71.1 Captare
Comuna Vatra Moldovitei nu este in prezent conectata la un sistem de alimentare cu apa existent.
 3puturi noi in sistemul de apa Vatra Moldovitei; Q=7.2l/s;
 Noi zone de protectie sanitara pentru sursele de apa;

 Noua Statie de Pompare, inclusiv echipamente Q=7.5l/s; H=60m H2O, inclusiv echipament electric ;
7.3.71.2 Aductiune
 Noua facilitate de clorinare, inclusiv echipamente;
Se propune Infiintare retea de distributie cu o lungime de 22.45 km, inclusiv hidranti, bransamente si
camine.
Se propune Infiintare retea de canalizare menajera cu o lungime de 22.45 km, inclusiv camine si
racorduri.
Se propune:
 Statie de Epurare noua pentru localitatea Moldovita cu capacitatea de 2277 PE;
Satele Ciumarna si Paltinu reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au termen de conformare
7.3.72. Comuna Manastirea Humorului
Comuna Manastirea Humorului este formata din satele Manastirea Humorului, Plesa si Poiana Micului.
Pompare
Statie de pompare noua pentru Manastirea Humorului, inclusiv echipamente Q=7l/s; H=130m H2O,
inclusiv echipament electric

Manastirea Humoruluinu este conectata la un sistem de alimentare cu apa. Peste 100 de izvoare de
coasta au fost captate de locuitorii comunei si sunt utilizate ca surse individuale de apa.
 Extindere retea de distributie cu o lungime de 22.5km, inclusiv hidranti, bransamente si camine;
 3 statii de re-pompare.
Localitatea Manastirea Humorului are un sistem de canalizare separativ pentru ape pluviale si ape uzate
menajere.
Se propune extinderea retelei de canalizare cu 8.9km, inclusiv camine si racorduri.
Satele Plesa si Poiana Micului reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au termen de
7.3.73. Comuna Botosana

Comuna Botosana este alcatuita din localitatea Botosana. Aceasta localitate nu este conectata la un
sistem de canalizare si nici la o statie de epurare ape uzate.
Se propune:
 Statie de Epurare noua pentru localitatea Botosana cu capacitatea de 2215 PE.
7.3.74. Aglomerarea Burla

Reteaua de distributie existenta are o lungime de 2km. Reteaua de distributie a fost realizata din
polietilena de inalta densitate, si a fost prevazuta cu hidranti de incendii si camine de vane pentru
sectionarea tronsoanelor majore ale retelelor.
 Extindere retea de distributie cu 19km, inclusiv hidranti, bransamente si camine


Sistemul existent este alcatuit dintro retea colectoare a apelor menajere cu o lungime totala de 3.350 ml,
din teava corugata PP, SN8, o statie de pompare, 88 de camine.
 Extindere retea de canalizare cu 17.65 km, inclusiv camine si racorduri
 5 statii de pompare apa uzata noi, inclusiv conducta de refulare.
7.3.75. Comuna Valea Moldovei
Comuna Valea Moldovei este formata din satela Mironu si Valea Moldovei.
7.3.75.1 Captare
Se propune reabilitarea si extinderea zonei de captare, Q=12l/s, astfel:
 Reabilitarea si extinderea cu 6 puturi a zonei de captare; Q=12l/s;
 Reabilitarea si extinderea Statiei de Pompare, inclusiv echipament aditional Q=6l/s; H=100m H2O,
inclusiv echipament electric.
Se propune:
 Reabilitarea si extinderea facilitatii pentru clorinare, inclusiv echipamente
 Laborator inclusiv cladire si echipamente
Se propune reabilitarea retelei de distributie pe o lungime de 1.5km, inclusiv hidranti, camine si
bransamente.
Se propune extinderea retea de distributie cu 16.5km, inclusiv hidranti, camine si bransamente.
 Extindere retea de canalizare cu 19.5km, inclusiv camine si racorduri’
 1 statie de pompare apa uzata, inclusiv conducte de refulare.
Satul Valea Moldovei reprezinta o aglomerare mai mica de 2000 L.E. si nu are termen de conformare

7.3.76. Comuna Zamostea
Comuna Zamostea este formata din satele Zamostea, Badragi, Ciomartan, Cojocareni, Corpaci, Lunca,
Nicani, Rauteni si Tautesti.
7.3.76.1 Aductiune
Se recomanda o conducta noua de aductiune de 10km.
Se propune Infiintare retea de distributie cu o lungime de 15.6km, inclusiv hidranti, bransamente, camine.
Se propune:
 Construirea Noii Statii de Epurare Zamostea cu capacitatea de 2120 PE;
Satele Badragi, Ciomartan, Corpaci, Rauteni si Tautesti reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu
au termen de conformare conform Directivei 91/271/EEC referitoare la tratarea apelor uzate urbane,
7.3.77. Comuna Frumosu
Comuna Frumosu este formata din satele Frumosu, Dragosa si Deia.

7.3.77.1 Captare
 4 puturi noi in sistemul de apa Frumosu Q=9.5l/s;
 Noua Statie de Pompare, inclusiv echipamenteQ=9l/s; H=50m H2O, inclusiv echipament electric;
7.3.77.2 Aductiune
de 400mc.


Se propune o statie de clorinare nou, laborator, inclusiv cladire si echipamente.
Infiintare retea de ditributie
 Infiintarea uneui retele de distributie cu o lungime de 21.3km, inclusiv hidranti, bransamente si
camine
Se propune infiintarea unei retele de canalizare cu o lungime de 21.3km, inclusiv camine si racorduri.
Se propune:
 Statie de Epurare noua pentru localitatile Frumosu si Deia cu capacitatea de 2904 PE;
Satele Deia si Dragosa reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au termen de conformare
7.3.78. Comuna Draguseni
Comuna Draguseni este formata din satele Draguseni, Brosteni si Gara Leu.
Reteaua de distributie existenta este realizata din tuburi PEID PN6, cu diametre cuprinse intre 63-
180mm, pe o lungimede 22.5 km.
Se propune extinderea retelei dedistributie cu 7.77km, inclusiv hidranti, camine si bransamente.
Reteaua de canalizare a apelor uzare are o lungime de 6.500m si este executata din conducte de
polietilena corugata avand diametru de DN 250 mm.
Satele Brosteni si Gara Leu reprezinta aglomerari mai mici de 2000 L.E. si nu au termen de conformare

7.3.79. Comuna Horodnic de Jos

de 250mc.
Pompare
Noua Statie de Repompare, inclusiv echipament Q=6l/s; H=50m H2O, inclusiv echipament electric.
Infiintarea retea de distributie
Comuna Horodnic de Jos este compusa din localitatea Horodnic de Jos. Aceasta localitate nu este
conectata la un sistem de alimentare cu apa.
 Infiintarea uneui retele de distributie cu o lungime de 20.5km, inclusiv hidranti, bransamente si
camine
Se propune infiintarea unei retele de canalizare cu o lungime de 18.5km, inclusiv camine si racorduri.
Se propune:
 Noua Statie de Epurare Horodnic de Jos cu capacitatea de 2065 PE;
7.3.80. Comuna Darmanesti
Comuna Darmanesti este formata din satele Maritei, Calinesti, Calinesti-Vasilache, Danila, Darmanesti si
Mariteia Mica.
7.3.80.1 Captare
 7 puturi noi pentru sistemul de alimentare cu apa Darmanesti; ; Q=20l/s;
 Noua Statie de Pompare inclusiv echipamente Q=17l/s; H=115m H2O, inclusiv echipament electric;
7.3.80.2 Aductiune
Se propune o noua conducta cu aductiune de 1.93 km.

de 600mc.
Se propune o statie de clorinare noua, laborator, inclusiv cladire si echipament.
Se propune Infiintare retea noi de distributie cu o lungime de 25.18 km, inclusiv hidranti, camine si
bransamente.
Satele Maritei, Calinesti, Calinesti-Vasilache, Danila si Mariteia Mica reprezinta aglomerari mai mici de
2000 L.E. si nu au termen de conformare conform Directivei 91/271/EEC referitoare la tratarea apelor
uzate urbane, respectiv nu indeplinesc conditiile de eligibilitate aferente finantarii din POS Mediu.
7.3.81. Comuna Poieni Solca
Comuna Poieni Solca nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa

7.3.81.1 Captare
Se propune ca sistemul de alimentare cu apa al Comunei Poieni Solca sa fie conectat la sistemul de
alimentare cu apa al Orasului Siret.
 Noua Statie de Pompare inclusiv echipamente Q=17l/s; H=115m H2O, inclusiv echipament electric;
7.3.81.2 Aductiune
Se propune o noua conducta cu aductiune de 2 km.
incendiilor in zona deservita se recomanda construirea unui rezervor cu un volum de inmagazinare de
2x150mc.
Se propune o statie de clorinare noua, inclusiv cladire si echipament.
Se propune Infiintare retea noi de distributie cu o lungime de 21 km, inclusiv hidranti, camine si
bransamente.


Se propune infiintarea unei retele de canalizare cu o lungime de 21 km, inclusiv camine si racorduri.
Se propune:
 Noua Statie de Poieni Solca cu capacitatea de 2191 PE;

7.4. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA DE URGENTA: DE REZERVA / AUXILIARA

Retelele electrice nu sunt predispuse intreruperilor frecvente.
In principal sistemele de alimentare cu apa includ volume suficiente de inmagazinare a apei pentru a se
asigura de faptul ca nu vor exista intreruperi ale serviciului de alimentare cu apa pentru o perioada care
sa depaseasca 6 ore ca rezultat al intreruperilor de curent sau al defectiunilor de la nivelul statiei sau a
echipamentului.
Volumul de retentie al retelei de canalizare este adecvat putandu-se astfel evita inundatiile sau
intreruperea serviciuluimai mult de o singura data intr-o perioada de 5 ani ca rezultat al intreruperilor de
curent sau al defectiunilor de la nivelul statiei sau a echipamentului.
Prin urmare nu este necesara furnizarea si mentinerea unor generatoare pentru alimentarea cu energie
electrica de urgenta. Cu toate acestea trebuie intreprinsa in cadrul studiului de fezabilitate o evaluare
cazuala a nevoilor pentru a determina nevoia unor unitati auxiliare de alimentare cu energie electrica.
7.5. PARAMETRI DE PROIECTARE DE BAZA SI PREDIMENSIONARE

Parametrii de proiectare de baza pentru orizontul de planificare al Master Planului, luand in considerare
perioadele de tranzitie asupra carora s-a cazut de acord pentru respectarea Directivelor EU relevante
precum si numarul populatiei localitatilor avute in vedere sunt descrisi si justificati in Capitolul 3. Tabelele
privind necesarul de apa prognosticat si debitul de apa uzata proiectat sunt incluse in Anexa C1.
Rata de elasticitate a consumului pentru variatiile tarifare si pentru variatiile venitului, venitul mediu pe
gospodarie, numarul mediu de persoane pe gospodarie, rata discount-ului sunt descrise in Capitolele 8 si
9. Proiectiile sunt incluse in Anexa D.
Standardele calitative si cantitative ce urmeaza sa fie respectate in anii tinta sunt subliniate in Capitolele
4 si 6.
Valoarea medie a alimentarii cu apa si debitele maxime avute in vedere pentru dimensionarea productiei
de apa si prognosticurile detaliate privind necesarul de apa sunt prezentate pentru fiecare localitate in
parte in Anexa C1.2.
Debitele de apa uzata menajera sau industriala, infiltratiile de la nivelul apei subterane, infuxul total la
facilitatile de epurare a apei, influxul de apa uzata industriala totala la Statia de epurare, sarcinile totale
de CBO5 (menajer si industrial), etc. sunt ilustrate in Anexa C1.3.
7.6. COSTURI UNITARE
7.6.1. Aspecte generale
In vederea estimarii costurilor de investitie si operationale, a fost elaborata o Baza de date cu Costuri
Unitare. Obiectivul acestei Baze de date privind costurile unitareconsta in pregatirea unor estimari solide
a costurilor, in vederea alocarii bugetelor pentru diversele masuri.
Proiectele de infrastructura, precum proiectele SEAU si proiectele largi de canalizare prezinta de obicei
un anumit risc de depasire a bugetelor definite initial:
 modificari ale conditiilor solului;
 reabilitare in conditii de exploatare continua;
 reabilitarea concreta a structurilor existente;
 intarzieri necauzate de Contractant
 Forta majora etc.
Chiar si devieri minore pot cauza depasiri considerabile ale bugetului alocat.

Baza de date privind costurile unitare a fost creata pe baza rezultatelor proiectelor similare aflate in curs
de desfasurare in judetul Suceava. Preturile sunt exprimate la nivelul anului 2013. Costurile unitare
reprezinta preturile de proiectare ce sunt mai ridicate decat preturile medii actuale, in vederea evitarii unei
eventuale depasiri ale bugetului pe parcursul implementarii. Estimarile costurilor trebuie revizuite in cadrul
Studiilor de Fezabilitate.
Rezumatul Bazei de date privind costurile unitare si derivarea preturilor specifice sunt cuprinse in Anexa
D1.
7.6.2. Costul investitiei
Baza de date privind costurile unitare, privind Costurile Investitiei, este atasata la prezentul raport drept
Anexa D1.1.
Au fost evaluate cazuri diferite, de la sisteme mici la sisteme mai mari, in vederea oferirii unei game largi
de proiecte posibile.
Un accent particular s-a pus pe crearea unei baze solide de devizele de costuri ale Statiilor de epurare,
intrucat acestea vor acoperi cea mai mare parte a bugetului general, pentru ca masurile necesare sa fie
conforme cu legislatia aplicabila in domeniul apelor si apelor uzate.
7.6.3. Costuri de Exploatare si Intretinere
Baza de date privind costurile unitare pentru costurile de Exploatare si Intretinere este atasata la
prezentul raport drept Anexa D.1.2.
In mod similar cu costurile de investitie, costurile de exploatare depind de dimensiunea sistemului,
precum statiile de tratare, statiile de pompare etc., unde sistemele mai mari tind sa prezinte costuri de
exploatare mai scazute, datorita eforturilor de exploatare constante, care sunt mai mult sau mai putin
aceleasi pentru toate sistemele.
7.7. COSTUL INVESTITIEI

Costurile de investitie privind investitiile propuse, calculate in conformitate cu Baza de date privind
costurile unitare, sunt prezentate in Anexa D 3.
Investitiile sunt defalcate in conformitate cu urmatoarele criterii:
 Per aglomerare
 Per sector (WS = alimentare cu apa si WW = ape uzate)
 Per tip datorita duratelor de viata diferite
o Lucrari de constructie
o Echipamente mecanice si electrice
o Lucrari de instalatii
 Per an de implementare
 Indicarea perioadei de construire
In cazul zonelor rurale s-a dezvoltat si aplicat o modalitate de calcul mai schematica. Bugetele
corespunzatoare ale fiecarei aglomerari rurale sunt incluse in D 3.
In continuare, o sectiune cuprinde investitiile necesare pentru viitorul Operator Regional - ROC,
precum facilitati, Asistenta Tehnica viitoare, masuri de publicitate, procurarea de contoare volumetrice,
echipamente de curatare canalizare si autovehicule de exploatare, SCADA etc. Pentru detalii a se vedea
Anexa D3.

7.8. COSTURI DE FUNCTIONARE, INTRETINERE SI ADMINISTRARE

Un rezultat al proiectiilor prezentate in capitolul 3 este reprezentat de calculul detaliat al cerintei de apa
viitoare si cantitatilor de ape uzate viitoare. In baza acestor proiectii si a bazei de date de costuri unitare,
au fost estimate costurile operare si intretinere (O&M) viitoare, conform celor prezentate mai jos.
Costurile de exploatare au fost defalcate dupa cum urmeaza:
 Separat pentru sectorul alimentare cu apa si ape reziduale
 Separat pentru costurile O&M fixe si costurile O&M variabile
Evolutia estimata a costurilor O&M– pentru sectorul alimentare cu apa si ape uzate deopotriva – este
prezentata in tabelele urmatoare.
Dezvoltarea urmatoarelor efecte:
 Noile facilitati, in special privind Statia de epurare, vor determina cresterea costurilor de exploatare
dupa implementarea facilitatilor relevante
 Dezvoltarea demografica negativa globala va contribui la scaderea costurilor de exploatare dupa
implementarea facilitatilor relevante.
7.9. IMPACTUL MASURILOR PROPUSE
7.9.1. Introducere
Prezentul capitol cuprinde o analiza a impactelor negative sau pozitive generate in perioada de
construire, exploatare sau intretinere a lucrarilor propuse in cuprinsul planului. Intrucat aveam de-a face
cu un plan, impactele nu pot fi identificate si descrise in detaliu, urmand ca acest efort sa aiba loc in faza
urmatoare, respectiv pregatirea EIA pentru fiecare componenta de proiect a acestui plan. Avantajul
reliefarii acestor impacte in etapa de faza rezida in faptul ca acestea furnizeaza o imagine de ansamblu a
impactelor negative, astfel incat se pot stabili actiuni de atenuare si acestea pot fi intreprinse cu mai mare
flexibilitate in fazele timpurii de implementare a planului.
Evaluarea impactului potential se bazeaza pe conditii si trasaturi generale propuse pentru implementare
in cuprinsul prezentului Plan Master, trasaturi de mediu si norme legale aplicabile.
Ori de cate ori este posibil, fiecare efect va fi cuantificat drept Nul, Neglijabil, Minor, Moderat, Major,
pentru care se vor utiliza urmatoarele definitii:
Tabelul Nr. 7-1 – Definitii
ELEMENT DEFINITIE
Nul Nu sunt deduse nici un fel de forme de impact
Impactul este posibil dar poate interveni la un nivel nemasurabil sau prezinta efecte pe termen foarte
Neglijabil
scurt
Impactul este sigur dar nivelele preconizate vor fi mentinute in limitele conditiilor de mediu existente
Minor
sau acesta va fi tolerat de populatia umana
Sunt preconizate impacte la nivele indezirabile (negative) sau dezirabile (pozitive), care pot
Moderat determina modificari ale conditiilor de mediu actuale sau care pot avea efecte asupra populatiei
umane
Sunt preconizate impacte cu efecte semnificative, zona larga de actiune sau efecte de durata asupra
Major
mediului sau populatiei umane

Tabelul Nr. 7-2 – Scara de manifestare a impactelor
NIVEL DE IMPACT DEFINITIE

Local Efectul se va materializa doar la amplasament sau in zona riverana
Municipal Efectul se va materializa intr-o parte semnificativa a localitatii sau in alte zone echivalente
Regional Efectul se va materializa la nivel judetean sau la nivelul unei zone echivalente
Efectul se va materializa la nivelul unei zone extinse, afectand o parte semnificativa a
National
Romaniei sau va afecta portiuni din tarile invecinate
7.9.2. Utilizarea terenurilor
7.9.3. Implementare
 Conflicte cu utilizarile sensibile ale terenurilor pe durata lucrarilor de constructie.

Lucrarile de constructie pot avea impacte negative asupra anumitor utilizari sensibile ale terenurilor,
precum zone rezidentiale, scoli, spitale sau institutii stiintifice. Aceste impacte sunt de obicei datorate
prafului, zgomotului, perturbari ale traficului, perturbari ale zonelor de acces.
 Dislocarea permanenta a cladirilor sau activitatilor existente, in curs de dezvoltare sau propuse
a fi efectuate (rezidentiale, comerciale, industriale, recreative, zone institutionale, zone
miniere).
In general, lucrarile propuse in prezentul Master Plan vor fi realizate pe ruta sau in vecinatatea facilitatilor
de apa existente. Prin urmare, nu se preconizeaza dislocarea cladirilor, activitatilor sau altor facilitati
existente. In cazul in care specificatiile tehnice viitoare vor impune schimbarea destinatiilor actuale ale
terenurilor, impactul relativ al acestui aspect urmeaza sa fie semnificativ.
 Conflicte cu alte tipuri de retele existente.
Avand in vedere amploarea obiectului de implementare al planului, numeroase utilitati existente pot fi
exploatate in cadrul acestuia. Realizarea diferitelor componente ale planului poate afecta diverse utilitati
existente: strazi, drumuri, linii electrice, linii de gaze, canale de drenaj sau irigare sau linii de comunicare.
In general, planurile de proiectare vor avea in vedere evitarea afectarii facilitatilor existente.
 Conflict cu dispozitiile existente ale planului de utilizare a terenului, cu politicile de utilizare a
terenurilor sau regulamentele adoptate in vederea reducerii efectelor asupra mediului, inclusiv
zonele sensibile.
Planul analizat va avea ca scop principal reabilitarea, modernizarea si extinderea infrastructurii de ape.
La data realizarii planurilor de urbanism, s-a luat in considerare necesitatea realizarii acestei infrastructuri
astfel incat sa se previna conflictele majore cu alte dezvoltari. In orice caz, detaliile de executare vor avea
in vedere atenuarea oricaror conflicte cu alte planuri.
 Scoaterea anumitor suprafete de terenuri din circuitul agricol
Majoritatea lucrarilor amplasate in zona suburbana vor fi realizate pe rutele existente, prin urmare nu vor
fi afectate zone agricole cu valoare semnificativa.
IMPACT PROGNOZAT – NEGATIV MINOR, LOCAL, PE TERMEN MEDIU

7.9.4. Exploatare
 Nu sunt necesare suprafete de terenuri suplimentare pentru modernizarea si reabilitarea

facilitatilor existente. Probleme potentiale aferente ocuparii terenurilor afecteaza localitatile care
nu dispun de statii de pompare sau statii de tratare.
Zonele ocupate au o intindere limiata. Asocierea diverselor localitati in scopul serviciilor furnizate de
aceste facilitati va minimiza acest impact.
 Stocarea namolului generata de statiile de epurare poate necesita suprafete de teren marite.
Procesele avansate de epurare a apelor uzate vor asigura reducerea volumului productiei de namol si
posibilitati sporite de valorificare sau utilizare a acestuia in diverse scopuri avantajoase.
 Nu sunt necesare suprafete de teren suplimentare pentru modernizarea si reabilitarea statiei de
epurare a apelor uzate.
Se pot ivi probleme potentiale privind ocuparea terenurilor dar acestea vor fi atent evaluate in cadrul
studiului impactului de mediu, cu privire la fiecare componenta a planului. In cazul retelelor, nu sunt
preconizate schimbari semnificative in raport cu situatia actuala.
7.9.5. Actiuni de minimizare
1. In cazul utilizarilor existente pe ruta facilitatilor propuse in plan, ce urmeaza sa fie ocupate de aceste
facilitati, dezvoltatorul va despagubi fostii proprietari.
2. Contractantul va asigura coordonarea lucrarilor de constructie cu operatorul de utilitati, in vederea
minimizarii oricaror perturbari in furnizarea acestor servicii.
3. Implementarea de actiuni pentru minimizarea impactului atribuit traficului rutier, conform celor descrise
in capitolul cu privire la acest aspect.
4. Dezvoltatorul va asigura asistenta pentru relocarea activitatilor in prezent amplasate pe ruta facilitatilor
propuse.
5. In cazul in care sunt necesare relocari sau schimbari ale activitatilor existente, dezvoltatorul va negocia
despagubiri adecvate.
6. In cazul lucrarilor de captare a apei, inmagazinare, tratare sau transportare care nu sunt conforme cu
planurile zonale de urbanism, beneficiarul si dezvoltatorul proiectului vor solicita aprobari din partea
autoritatilor competente (judetene).
7.9.6. Soluri si aspecte geologice
7.9.7. Implementare
 Activitatea seismica poate determina avarierea lucrarilor de constructii realizate si, de

asemenea, poate expune populatia la riscuri.
Unele dintre facilitatile propuse sunt expuse actiunilor seismice, care ar putea afecta exploatarea
acestora. Alunecarile de teren, lichefierea, prabusirea versantilor reprezinta riscuri semnificative pentru
integritatea si exploatarea constructiilor. Cu toate acestea, actiunile structurale intreprinse vor asigura
minimizarea acestor efecte. In general, cel mai grav risc este reprezentat de eroziunile si alunecarile
versantilor. Implementarea de actiuni de minimizare este obligatorie in vederea reducerii efectelor acestor
fenomene.
 Tasarea si afanarea solurilor expansive poate afecta structura si fundatiile cladirilor.

Fundatiile si structurile facilitatilor incluse in prezentul proiect se extind, in general, sub zona de
expansiune; prin urmare, acestea nu vor fi afectate de aceasta particularitate a solului. Cu toatea
acestea, anumite structuri pot fi serios afectate de prezenta acestor tipuri de sol. Studiile geotehnice vor
identifica zonele care contin astfel de soluri si vor propune actiuni de minimizare adecvate.
 Dislocarea solului si indepartarea vegetatiei in perioada de implementre pot cauza erodarea
solului.
Cele mai semnificative probleme se ivesc de-a lungul coridoarelor facilitatilor, precum conductele de
aductie. Sedimentele din cursurile de apa pot creste daca aceste raman expuse in perioadele de iarna si
primavara cu precipitatii. In general, potentialul de erodare este mai semnificativ in cazul terenurilor in
panta, nisipurilor fine sau solurilor argiloase. Potentialul de erodare este, de asemenea, ridicat in zonele
lipsite de vegetatie pentru perioade indelungate de timp, cu atat mai mult daca acesta au fost anterior
supuse eroziunii. Erodarea solului va fi minima daca sunt intreprinse actiuni de imbunatatiri funciare in
zonele afectate. De regula, zonele supuse eroziunii sunt inguste si imprastiate pe zone mai largi si orice
impact este considerat nesemnificativ. Cu toate acestea, uneori sunt necesare actiuni in vedera
minimizarii acestor impacte.
 Implementarea prezentului plan poate limita accesul la surse geologice importante din punct de
vedere economic si stiintific.
Impactul asupra resurselor minerale ale solului este considerat semnificativ in cazul in care
implementarea, exploatarea si intretinerea acestuia restrange exploatarea resurselor respective. Anumite
proiecte pot fi localizate relativ aproape de zone miniere active iar traficul si exploatarile miniere pot fi
afectate de exploatarea constructiilor. O coordonare si programare adecvata a lucrarilor de constructii vor
minimiza impactele potentiale.
IMPACT PROGNOZAT – NEGATIV MINOR, LOCAL, PE TERMEN SCURT
7.9.8. Exploatare
 Stocarea namolului rezultat din procesul de epurare.

Tratarea namolului stabilizat va elimina necesitatea stocarii materiei uscate la locatia statiei, cu efecte
benefice asupra solului, in comparatie cu inexistenta implementarii proiectului. Aceasta va determina
atenuarea riscului potential pentru sanatatea populatiei invecinate sau sistemul ecologic local. Cu toate
acestea, cat timp calitatea actuala a solului si subsolului nu este monitorizata, aceste beneficii nu pot fi
cuantificate.
 Exfiltratii din retele de canalizare.
Pierderile din retelele de distributie pot fi semnificativ reduse, in comparatie cu situatia actuala. Orice
pierderi prin scurgere din reteaua de canalizare pot afecta solul si chiar apele freatice. Actiunile de
reabilitare propuse vor contribui in mod semnificativ la reducerea acestor scurgeri, datorita noilor
tehnologii, respectiv materiale de constructie propuse a fi utilizate. Desi sistemul de canalizare va fi mult
mai lung decat cel actual, se va realiza reducerea scurgerilor accidentale de ape uzate in subsol.
IMPACT PROGNOZAT – BENEFIC MINOR, LOCAL, PE TERMEN LUNG
1. Atat in faza de proiectare, cat si in faza de executare, se vor intreprinde actiuni practice in vederea
asigurarii reducerii efectelor directe si repercusiunilor generate de cutremure, in functie de magnitudinea
(riscul) acestora, in zona de implementare a planului. Vor fi analizate riscurile de lichefiere a nisipului,
alunecarilor de teren, prabusirii bancurilor etc. Structura cladirilor va fi dimensionata cu respectarea celor

mai recente norme si criterii in acest domeniu.

2. Se vor pregati studii geotehnice pentru toate lucrarile, in vederea stabilirii particularitatilor solului,
respectiv conformitatii acestor particularitati cu cerintele aferente tipului de lucrari propuse. In cazul
lucrarilor care necesita cantitati semnificative de umplutura, materialul utilizat va fi atestat cu privire la
continutul de substante contaminante.
3. Pentru fiecare componenta a planului se vor elabora programe de control al eroziunii, care vor
identifica solutiile de reducere a pierderilor de sol si a impactului asupra calitatii apei.
Programul de control al eroziunii va include, dar fara limitare la acestea, urmatoarele actiuni:
 Limitarea traficului tuturor autovehiculelor de constructii la drumurile de acces infiintate si destinate
acestui scop.
 Limitarea indepartarii solului si vegetatiei la minimul necesar, atat in legatura cu lucrarile provizorii, cat
si cu cele permanente.
 Pamantul excavat va fi sprijinit cu ajutorul unor berme si taluzuri, in vederea ghidarii curgerilor
torentiale.
 Ori de cate ori este necesar, se vor instala bazine de decantare inainte de deversarea curgerilor
torentiale intr-un receptor.
 Se vor instala sisteme de curgeri torentiale, in vederea minimizarii curgerilor torentiale si evitarii
depunerii de sedimente in avalul zonei supuse lucrarilor.
4. Implementarea actiunilor de minimizare prevazute pentru apa.
7.9.10. Resurse de apa
7.9.11. Implementare
 Dezvoltarea de noi facilitati poate afecta calitatea apei in aval.

Dezvoltarea facilitatilor proiectului poate afecta calitatea apei in aval: excavari pentru statii de pompare,
instalarea de conducte, excavari care lasa terenul neconsolidat supus eroziunii si transportul de
sedimente in avalul cursurilor de apa. Zonele de sol expuse pot acumula, pe durata lucrarilor de
constructie si dupa finalizarea acestora, solventi, combustibili si alte substante daunatoare ce pot fi aduse
de apele pluviale in cursurile de apa, afectandu-le in acest fel.
In plus, excavarile pot necesita epuizarea apei freatice, prin pompare continua sau intermitenta.
Deversarea acestor ape ar putea afecta calitatea apei si configuratia canalelor existente. Cantitatea de
apa de deversate, precum si punctul de deversare vor fi atent stabilite si vor fi prevazute, dupa caz,
actiuni de minimizare.
 Cresterea sau reducerea potentialului de alimentare al panzei freatice existente in zona
proiectului sau in aval de zona proiectului.
Nu se preconizeaza ca implementarea proiectului sa aiba un impact semnificativ asupra resurselor de
apa freatica. Pomparea temporara a apei freatice necesare pentru realizarea excavatiilor va avea efecte
la scara redusa si pentru perioade scurte de timp. Impactul acestora este cuantificat ca nesemnificativ.
 Executarea lucrarilor de constructie in zonele inundabile poate redirectiona inundatiile si afecta
siguranta structurilor si a populatiei.
Amplasamentul noilor lucrari de constructii va evita aceste zone. Impactul este considerat nesemnificativ.

7.9.12. Exploatare
 Ca urmare a modernizarii si reabilitarii statiei de epurare a apelor uzate, capacitatea de tratare

va creste iar parametrii de calitate ai efluentului vor corespunde criteriilor de calitate stabilite.
Supravegherea va asigura controlul conformitatii cu normele aplicabile. Se va asigura eliminarea
poluantilor specifici apelor uzate industriale. Frecventa si calitatea deversarilor de ape netratate va
descreste, de asemenea, semnificativ. Proiectul propus nu va determina o crestere semnificativa a
debitelor, volumelor de ape deversate.
 Se preconizeaza o reducere semnificativa a incarcarii cu substante poluante a emisarilor.
Nu se preconizeaza o imbunatatire a clasei de calitate a receptorilor naturali, avand in vedere
urmatoarele: (a) vor continua sa existe alte surse de poluare, (b) diluarea la punctul de deversare este
nesemnificativa, (c) este posibil ca poluarea istorica a sedimentelor din albiile cursurilor de apa sa
continue sa afecteze calitatea apei receptorilor.
 Imbunatatirea calitatii efluentului va contribui la protectia ecosistemelor existente in avalul raului
respectiv. Cu toate acestea, datorita faptului ca alte surse de poluare vor ramane active, nu se
va realiza o imbunatatire semnificativa a poluarii prin implementarea acestor actiuni singulare.
Planul este implementat la nivel judetean, nu la nivel de bazin. Beneficiile sunt minore cat timp exista alte
surse de poluare in amontele raului.
Nu se preconizeaza emisii semnificative in apele de suprafata, rezultate din exploatarea retelelor, statiilor
de tratare sau statiilor de pompare, in comparatie cu situatia actuala.
IMPACT PROGNOZAT – BENEFIC REGIONAL, PE TERMEN LUNG
1. Se vor intreprinde actiunile necesare pentru ca toate activitatile sa respecte cerintele legale privind
protectia calitatii apei.
2. Contractantul si operatorul de apa vor pregati si implementa un Plan de Prevenire a Poluarii cauzate
de apele pluviale (inclusiv un plan de control al eroziunii) pentru toate lucrarile care impun stocarea sau
excavarea unor cantitati semnificative de pamant.
3. Operatorul de apa va pregati si implementa un sistem de supraveghere, inspectie si raportare, in
vederea evaluarii eficientei actiunilor de control, inclusiv in perioada de exploatare.
4. Operatorul de apa va impune tuturor agentilor industriali sa puna in aplicare si sa respecte actiuni de
deversare a apelor pluviale, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
5. Vor fi implementate toate actiunile de minimizare prevazute in sectiunea referitoare la aspectele
geologice si sol.
7.9.14. Calitatea aerului
 Implementarea planului poate determina o crestere a poluantilor specifici, inclusiv a

precursorilor ozonului si perioade indelungate de timp acestia vor depasi limitele acceptabile,
astfel expunand receptorii sensibili la concentratii inalte ale acestor poluanti.
Pe durata implementarii diverselor componente ale planului, autovehiculele de transport si alte masini
folosite, precum gredere, excavatoare, racloare, tractoare, generatoare si alte dispozitive aferente, vor
emisiei de CO, NO2, SO2 si PM10. Intrucat NO2 este un precursor al ozonului, activitatile de constructie

vor determina si spori concentratia de ozon in zona respectiva.

PM10 va fi eliberat, de asemenea, sub forma de emisii fugitive, ca urmare a curatirii si excavarii
terenurilor, precum si ca urmare a traficului rutier pe drumurile nepavate din zona protejata sau zona de
acces la aceasta. Emisiile de praf fugitive constau din particulare care intra in atmosfera si care, prin
urmare, datorita dimensiunii lor, nu se depun rapid pe sol. Desi acest fenomen se va ivi ocazional, numai
pe durata executarii anumitor lucrari de constructii, particulele de praf din aer vor avea un impact
considerabil asupra calitatii aerului din vecinatatea zonei de constructie. Emisiile fugitive vor varia, in
functie de graficul de constructie, de operatiunile desfasurate si amplasamentul constructiei, in legatura
cu drumurile de acces pavate sau nepavate. Particularitatile solului, conditiile meteorologice, ploile si
vantul pot influenta, de asemneea, formarea si dispersia de emisii fugitive.
Operatiunile de constructie specifice acestui plan pot genera emisii atribuite vehiculelor, care vor avea un
impact negativ asupra receptorilor sensibili, precum zone rezidentiale, scoli, spitale si parcuri. Cu toate
acestea, pentru scurte perioade de timp vor fi prezente vehicule de constructie si emisii fugitive.
Emisiile de particule fugitive si precursori ai ozonului pot contribui la depasirea nivelelor admisibile de
ozon si PM10. Cu toate acestea, avand in vedere ca aceste emisii sunt temporare, impactul acestora
asupra calitatii aerului este apreciat ca nesemnificativ.
7.9.16. Exploatare
 Exploatarea facilitatilor incluse in acest plan poate genera mirosuri ce pot afecta receptorii
sensibili.
Noile statii de epurare sau extinderea statiilor existente de epurare a apelor uzate vor emite mirosuri
datorita prezentei algelor, microorganismelor si gazelor dizolvate. Mirosurile vor fi emise la nivele diferite,
in functie de frecventa de exploatare a uzinei, de conditiile de temperatura si clima, in special de vant.
Exploatarea si intretinerea lucrarilor proiectului nu vor genera emisii semnificative de precursori ai
stratului de ozon sau particule fugitive. Aceasta se va intampla rar si accidental, atunci cand masinile
trebuie transportate pe drumuri nepavate. Nu se preconizeaza emisii care ar putea cauza o crestere a
ozonului si a PM10 la nivele semnificative sau ar putea avea impact asupra calitatii aerului.
 Procesul de tratare a apelor propus va conduce la o mai buna asimilare a namolului, respectiv
la reducerea mirosurilor rezultate care, cu toate acestea, vor fi mai puternice in zona de stocare
finala.
Cu toate acestea, se preconizeaza o crestere a cantitatii de namol manipulat la locatia statiilor, ceea ce
poate determina, prin urmare, o crestere a emisiei de mirosuri. In consecinta, se va determina
posibilitatea generarii de gaze si mirosuri (in special metan si hidrogen sulfurat) si vor fi identificate
actiunile specifice necesare in vederea minimizarii riscului producerii acestora.
IMPACT PROGNOZAT – NEGATIV NEGLIJABIL, LOCAL, PE TERMEN LUNG
1. Principalele actiuni pentru reducerea impactului asupra calitatii aerului (CO, NO2, SO2 si PM10) in
perioada de constructie sunt urmatoarele:
 Masinile de gabarit mare vor fi utilizate in conformitate cu instructiunile fabricantului, in vederea
mentinerii emisiilor in limitele normale de explotare. Operatorul de apa va solicita

contractantului sa implementeze aceste actiuni in conformitate cu criteriile de implementare

practica.
 In vederea limitarii ridicarii de praf in santierul de constructii sau pe drumurile de acces
(nepavate), contractantul va recurge la efectuarea de actiuni de udare sau stabilizare cu
substante chimice adecvate.
 Apa sau aditivii chimici pe baza de apa vor fi pulverizate pe toate zonele cu trafic intens sau
posibilitate mare de generare de praf.
 Vehiculele care transporta materiale sub forma de pulberi vor fi acoperite cu prelata de panza
sau alte mijloace similare.
2. Standardele de proiectare vor include actiuni de reducere a mirosurilor, in special in acele zone in care
se preconizeaza emisii semnificative de mirosuri.
7.9.18. Utilizari agricole
 Conversia terenurilor cu destinatie agricola in terenuri neagricole, ocupate de noile constructii.

Pierderea de terenuri agricole sau pasuni. Noile facilitati vor fi situate langa cele existente, unde este
posibil, unde zonele sunt deja perturbate. Cu toate acestea, se pot ivi pierderi suplimentare de terenuri. In
aceste situatii, este necesara intreprinderea de actiuni in vederea minimizarii acestor efecte.
 Proiectul poate determina alterari ale mediului existent care, datorita naturii si amplasarii lor, pot
cauza modificari sau pierderi de terenuri agricole sau terenuri cu alte destinatii.
Multe dintre noile obiective ale planului vor fi amplasate langa facilitatile existente, care au suferit
modificari privind destinatia initiala. In consecinta, nu se preconizeaza schimbari semnificative ale
folosintei terenurilor.
 Activitatile de constructie pot avea efecte calitative si cantitative negative asupra utilizarii apei in
agricultura.
Activitatile de constructie pot avea efecte pe termen scurt asupra utilizarii apei in scopuri agricole. In
cazul in are alimentarea cu apa este intrerupta, aceasta va avea loc pentru perioade scurte de timp, astfel
incat impactul asupra recoltelor agricole nu este cuantificat ca semnificativ.
 Activitatile de constructie ar putea restrictiona productia agricola din zonele adiacente locatiei.
Emisiile fugitive de pulberi datorate activitatilor de constructii ar putea sa se depuna pe terenurile
riverane, destinate productiei agricole. In acest caz, acestea vor avea efecte temporare, impactul asupra
productiei agricole fiind evaluat ca nesemnificativ.
 Activitatile aferente prezentului plan pot favoriza ivirea de boli si epidemii.
Excavarile si sapaturile pot favoriza activarea unor microbi latenti existenti in sol. Se vor efectua analize
de sol in zonele unde acest lucru este posibil, inainte de efectuarea lucrarilor respective de excavare sau
sapare.
IMPACT PROGNOZAT – NEGATIV MODERAT, LOCAL, PE TERMEN MEDIU
7.9.20. Exploatare
Nu se preconizeaza forme semnificative de impact in perioada de exploatare a proiectului.
IMPACT PROGNOZAT – NEGATIV MINOR, LOCAL, PE TERMEN MEDI

1. Evitarea ocuparii terenurilor agricole cu constructii, ori de cate ori este posibil.
2. Daca este posibil, lucrarile de constructie vor fi organizate in special in perioada neproductiva pentru
agricultura.
3. Toti proprietarii de terenuri agricole trebuie despagubiti pentru efectele negative asupra terenului sau
productiei.
7.9.22. Resurse biologice
 Implementarea proiectului propus poate determina pierderea sau avarierea anumitor habitate,
daune directe asupra anumitor specii, deteriorarea zonelor umede, perturbarea habitatelor
riverane specifice speciilor salbatice.
Formele directe de impact asupra vegetatiei constau din urmatoarele:
 indepartarea vegetatiei, inclusiv defrisarea tufisurilor si arborilor pentru executarea lucrarilor de
constructii, drumurilor, aleilor de acces, spatiilor de stocare etc.;
 utilizarea terenului pentru stocarea provizorie a materialelor de constructie;
 compactarea solului, cu efecte negative asupra vegetatiei;
 indepartarea copacilor din zona canalelor de apa permanente sau provizorii;
 straturile de umplere si spatiile de depozitare aferente zonelor umede
Formele de impact indirect constau din urmatoarele:
 pierderea vegetatiei ca o consecinta a erodarii solului si sedimentarii;
 compactarea solului va reduce absorbtia si infiltratiile de apa, acumularea de substante organice si
cresterea temperaturii de suprafata;
 introducerea de emisii toxice;
 reducerea densitatii speciilor;
 inhibarea speciilor care asigura protectia impotriva pradatorilor;
 depunerea de emisii fugitive pe vegetatia din zona de lucru invecinata.
Executarea sau exploatarea anumitor facilitati propuse ar putea avea un impact direct asupra vietii
salbatice:
 facilitarea accesului uman la zona habitatelor neperturbate;
 mortalitatea datorita impactului cu vehicule de transport sau datorita activitatilor umane;
 distrugerea sau abandonarea cuiburilor active;
 pierderea de habitate ocupate sau potential utilizabile ;
 pierderea permanenta a anumitor habitate, inclusiv cuiburi si zone de refugiu etc.
In plus, efectele negative constau in urmatoarele:
 dislocarea biotei salbatice de catre activitatile de constructie;
 zgomote produse de activitatile de constructie, trafic, statiile de pompare etc.;
 cresterea iluminatului artificial din jurul constructiilor.

7.9.24. Exploatare
 Nu sunt preconizate nici un fel de forme semnificative de impact asupra comunitatii locale, in
raport cu situatia actuala.
Reabilitarea si extinderea retelelor de distributie si canalizare, reabilitarea statiilor de epurare a apelor
uzate ar putea avea efecte benefice asupra comunitatii locale, prin asigurarea unui regim adecvat de
presiune si a unor fluxuri constante, in conformitate cu cerintele (retele de distributie) si eliminarea sau
reducerea pericolelor de inundare temporara, consecinta a unei colectari deficitare a apelor pluviale de
catre conductele de drenare a apelor pluviale (reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare).
IMPACT PROGNOZAT – BENEFIC, REGIONAL, PE TERMEN LUNG
1. Implementarea de actiuni de minimizare, stabilite in sectiunile privind calitatea aerului, resursele de

apa, aspectele geologice si solul.
2. In zonele populate de specii biologice ce beneficiaza de protectie speciala (plante, pesti, pasari etc.),
vor fi intreprinse actiuni in vederea supravegherii acestora.
3. Se va evita pe cat posibil ocuparea zonelor desemnate ca reprezentand habitate speciale, pentru
specii cu regime special, zone umede etc.
4. In vecinatatea zonelor sensibile, vor fi intreprinse actiuni aprofundate privind controlul eroziunilor,
repopularea cu vegetatie a habitatelor perturbate de executarea lucrarilor, indepartarea buruienilor etc.
5. Consultarea cu autoritatile locale competente in domeniul protectiei biotei (Agentia de Protectie a
Mediului etc.), in vederea identificarii speciilor si zonelor cu regim special.
7.9.26. Valori culturale
 Implementarea planului ar putea afecta resursele culturale ale localitatilor.

Excavarile, sapaturile, impreuna cu executarea lucrarilor de constructie efective pot determina avarierea
resurselor culturale ale zonei. Impactele potentiale asupra resurselor culturale pot fi minimizate la valori
ce pot fi nesemnificative, prin implementarea actiunilor propuse in capitolul dedicat acestui domeniu.
IMPACT PROGNOZAT – NEGATIV NEGLIJABIL, LOCAL, PE TERMEN SCURT
7.9.28. Exploatare
 Exploatarea anumitor facilitati ale proiectului ar putea avea un efect negativ asupra valorilor
culturale prezente la amplasament.
Activitatile de perturbare a terenurilor vor fi limitate la zona lucrarilor. Nu sunt prevazute forme de impact
asupra valorilor culturale, pe durata exploatarii acestor facilitati. Orice impact va fi nesemnificativ.
IMPACT PROGNOZAT – NEGATIV NEGLIJABIL, LOCAL, PE TERMEN MEDIU
1. Se va efectua o investigare a resurselor culturale inainte de proiectarea si executarea lucrarilor de

constructii. Scopul acesteia consta in evaluarea si localizarea (pe harti) cat mai exact posibil a resurselor
culturale semnificative ale zonei.
2. Fiecare componenta listata de specialisti in conformitate cu investigatiile efectuate va fi evaluata din
punct de vedere al importantei sale istorice si culturale si vor fi propuse actiuni de minimizare.
3. Siturile arheologice care pot fi afectate de lucrari vor fi monitorizate, in baza recomandarilor efectuate
de specialistii din domeniu.
4. In cazul descoperirii de valori culturale pe durata lucrarilor de excavare, activitatea trebuie intrerupta
pana la sosirea specialistilor in domeniu. Acestia vor evalua semnificatia descoperirilor facute si vor
recomanda procedura aplicabila in fiecare caz individual, respectiv continuarea investigatiilor sau
intreprinderea de actiuni de minimizare a impactului asupra valorilor culturale respective. Constructorul va
implementa aceste actiuni.
5. In cazul descoperirii unor schelete umane, lucrarile vor fi oprite. Va fi anuntata procuratura. Se vor
intreprinde actiuni privind reinhumarea acestora. Lucrarile vor fi reluate numai dupa finalizarea tuturor
investigatiilor cerute de legea aplicabila.
7.9.30. Zgomot
 Zgomotul generat pe durata constructiilor ar putea depasi, local si temporar, nivelul permis
pentru receptorii sensibili
Lucrarile de constructie pot genera nivele inalte de zgomote in vecinatatea unor zone sensibile, precum
scoli, gradinite, spitale, vecinatati rezidentiale. Acestea pot fi generate de vehiculele grele de transport,
masinile de excavare si asambalarea materialelor de constructie etc. Nivelul zgomotului depinde de tipul
de activitati desfasurate, numarul si tipul masinilor folosite, numarul de activitati simultane etc.
 Orice detonari care pot fi necesare in perioadele de constructie vor determina perturbarea
receptorilor sensibili.
Desi nu se preconizeaza efectuarea de detonari pentru implementarea facilitatilor planului, acestea pot fi
totusi necesare in zone limitate, pentru dislocarea rocilor sau a unor fundatii vechi de beton care trebuie
indepartate. Detonarile pot genera, de asemenea, vibratii. Intensitatea acestora depinde de tipul rocii,
tipul si calitatea explozivului folosit, adancimea de explozie si conditiile climatice. In circumstante normale,
vibratiile nu vor provoca daune imobilelor invecinate dar pot perturba receptorii sensibili.
 Zgomotul generat in perioada de exploatare a facilitatilor poate depasi limitele admisibile, in
anumite zone sensibile.
Infrastructura de apa utilizeaza pompe, motoare, compresoare si alte echipamente care pot genera nivele
de zgomot peste limitele admise. Cu toate acestea, echipamentele respective sunt, de obicei, amplasate
in incinte inchise, in care se pot intreprinde actiuni de atenuare.
7.9.32. Exploatare
 Zgomotul generat de exploatarea noilor dotari ale infrastructurii propuse.

Noile echipamente ce urmeaza sa fie utilizate la statiile de pompare, tratare si epurare a apelor uzate vor
fi, desigur, mai eficiente, si se prognozeaza ca vor genera mai putine zgomote si vibratii.
In consecinta, se preconizeaza o imbunatatire relativa in comparatie cu situatia actuala (chiar si in
prezent, nu au fost detectate conflicte zonale privind nivelul de zgomot).

1. Operatorul de apa va intreprinde toate actiunile in vederea asigurarii respectarii reglementarilor

aplicabile in acest domeniu. Controalele provizorii vor include:
 Conformitatea cu reglementarile privind controlul zgomotelor, aplicabile fiecarei categorii de activitati.
 Dotarea tuturor masinilor cu amortizoare de zgomot, conform instructiunilor fabricantului. Masinile nu
vor putea fi exploatate la locatie fara amortizoare de zgomot (toba de esapament).
 Toate piesele echipamentelor trebuie sa prezinte nivele de zgomot conforme cu reglementarile privind
protectia muncii. Cu exceptia cazurilor speciale, se va interzice utilizarea de diverse semnale audio in
locul semnalelor vizuale.
2. Programul de lucru va fi adaptat la particularitatile locului in care se executa lucrarile. Acesta va fi afisat
si se va verifica respectarea acestuia.
3. Masinile de constructii dotate cu roti dintate vor fi puse in functiune strict pentru perioada necesara.
4. Se vor instala bariere de zgomot in jurul zonelor sensibile la zgomote (scoli, spitale, gradinite etc.), in
cazul in care nu pot fi intreprinse alte actiuni de minimizare.
5. Operatorul de apa se va asigura ca toate activitatile de detonare se desfasoara in conformitate cu
reglementarile generale si conditiile speciale din acest domeniu.
 Detonarea va fi acceptata doar daca nu poate fi aplicata o alta solutie de excavare.
 Toti proprietarii rezidentiali si persoanele juridice din vecinatatea zonei de detonare vor fi notificati cu
sapte zile inainte.
 Detonarea se va efectua numai dupa pregatirea unui plan supus aprobarii autoritatilor competente.
6. In cazul in care zgomotul generat de echipamentele de lucru depaseste valorile admise, vor fi aduse
noi piese de echipamente si masini care respecta limitele respective.
7. In cazul in care nivelul de zgomot nu poate fi redus la limitele admise prin alte mijloace, se vor amplasa
panouri de atenuare a zgomotelor in jurul echipamentelor de lucru.
8. Unde este cazul, se va utiliza o combinatie a solutiilor prezentate in sectiunile 6 si 7, in vederea
reducerii nivelului pana la limite acceptabile.
7.9.34. Sanatate publica, substante periculoase
 Activitatile aferente prezentului plan pot conduce la o crestere a pericolului de incendii.

Fumul, scanteile generate de echipamentele de lucru sau alte activitati similare pot conduce la o crestere
a potentialului de declansare de accidente. Multe activitati se vor desfasura in zonele suburbane, unde
exista vegetatie, iarba, plante salbatice susceptibile de intensificarea incendiilor. Trebuie intreprinse
actiuni in vederea minimizarii acestui tip de impact.
 Transportul, utilizarea si stocarea de substante periculoase pot prezenta pericol pentru lucratori,
populatie sau mediu.
O serie de substante chimice utilizate in construirea noilor facilitati prezinta riscuri pentru sanatatea
lucratorilor si a populatiei. Acest tip de impact se datoreaza scurgerilor de substante sau utilizarii
inadecvate a acestora. Cu toate acestea, conformarea cu normele de siguranta si supraveghere cu
privire la aceste substante va atenua acest risc, astfel incat impactul respectiv este evaluat ca fiind

nesemnificativ.
 Bazinele, rezervoarele de inmagazinare sau alimentare si alte spatii deschise pot genera riscuri
pentru utilizarile recreative in perioada de constructie.
Unele dintre obiectivele proiectului sunt amplasate langa zone recreative. Construirea, exploatarea si
intretinerea acestora va necesita utilizarea de masini de transport, constructie si instalare. Pe de alta
parte, multe dintre aceste facilitati sunt atractive pentru public: lacuri, bazine, parcuri si alte tipuri de spatii
deschise. Trebuie intreprinse actiuni privind restrictionarea accesului, in vederea minimizarii impactului.
IMPACT PROGNOZAT – NEGATIV NEGLIJABIL, LOCAL, PE TERMEN SCURT
7.9.36. Functionare
 Transportul, utilizarea sau stocarea de substante periculoase pot prezenta pericole pentru
lucratori, populatie sau mediu.
Uzinele de tratare a apei folosesc clor gazos in procesul de tratare. Injectarea de clor va distruge toti
agentii patogeni, microorganismele, bacteriile si virusii din apa. Inainte de iesirea apei din statia de
tratare, se adauga mici cantitati de amoniac, in vederea formarii cloraminei, un dezinfectant mult mai
stabil. Stocarea clorului gazos sub presiune prezinta riscul de emisii de gaze, expunand fara voie
populatia riverana.

 Facilitatile propuse pot instiga la acte de vandalism si sabotaj.

O serie de facilitati sunt utilizate in infrastructura de apa, precum: apeducte, conducte, statii de pompare,
rezervoare si bazine de stocare. Aceste facilitati pot face obiectul unor acte de vandalism si sabotaj.
Acestea pot varia de la graffiti, daune aduse corpurilor de iluminat, la altele, mult mai grave, precum
distrugerea de echipamente si masini. Avand in vedere importanta speciala a acestui sistem si riscurile
pe care le poate prezenta pentru sanatatea populatiei, actiunile de securitate intreprinse sunt riguroase.
In absenta actiunilor de securitate intreprinse din perioada de proiectare, impactul poatential datorat
actelor de vandalism si sabotaj este semnificativ.
IMPACT PROGNOZAT – NEGATIV MINOR, LOCAL, PE TERMEN LUNG
1. Un program de prevenire si combatere a incendiilor va fi elaborat inainte de inceperea lucrarilor de

constructii.
2. Pentru fiecare lucrare majora de executat si pus in exploatare, se va elabora un plan de actiuni de
urgenta.
3. Operatorul de apa va pregati un plan de actiune de interventii de urgenta, privind deversarea de
substante periculoase (de exemplu, se vor monitoriza in permanenta posibilele scurgeri de clor sau
amoniac).
4. In vederea minimizarii pericolului prezentat de orice substante periculoase existente in sol pentru
sanatatea personalului de constructii, operatorul de apa va intreprinde urmatoarele actiuni:
 Investigarea zonei de constructie, in vederea identificarii oricaror contaminari cu substante
periculoase, se va efectua o descriere a zonei in conformitate cu substantele identificate;
 Se va stabili necesitatea continuarii investigatiei sau remedierii contaminarii; in cazul in care
activitatile de constructie presupun contactul direct al lucratorilor cu solul, se vor adopta masurile
descrise in urmatoarea sectiune; altfel, nu sunt necesare alte actiuni;
 In cazul in care investigatiile detaliate indica faptul ca substantele gasite ameninta sanatatea
lucratorilor, se vor aplica actiunile de protectie stabilite de normele de sanatate specifice din
domeniul protectiei muncii. Acestea contin un plan de siguranta specific pentru fiecare constructie.
5. Toate masinile care prezinta un grad de risc vor fi dotate cu dispozitive de siguranta adecvate.
6. Contractantul si operatorul de apa vor inchide accesul public la amplasamentul pe care se desfasoara
activitatile. Se va asigura securitatea acestor amplasamente.
7.9.38. Controlul traficului, transport
 Implementarea prezentului plan poate determina o intensificare temporara a traficului, cresterea

intarzierilor de trafic, marirea numarului de accidente.
Executarea constructiilor poate genera un nivel sporit de trafic pe rutele utilizate pentru transportul
echipamentelor, materialelor de constructii si personalului de constructii. Numarul lucrarilor dintr-o locatie
poate varia foarte mult, in functie de activitatea desfasurata. Volumul de pamant excavat si numarul de
masini grele raspandite la nivelul lucrarilor pot varia, de asemenea. Fazele ulterioare de detaliere a
proiectului vor estima aceste aspecte.
 Activitatile de constructie pot cauza daune cailor de transport, in special drumurilor

Vehiculele utilizate pentru transportul de masini grele sau transportul de materiale pot depasi capacitatea
drumurilor locale, avariindu-le in perioada constructiei. Acest lucru este mai probabil in cazul drumurilor
locale din zonele rurale, respectiv al drumurilor nepavate.
IMPACT PROGNOZAT – NEGATIV MINOR, REGIONAL, PE TERMEN SCURT
7.9.40. Exploatare
 Traficul masinilor de intretinere si exploatare.

Se estimeaza o crestere semnificativa, in comparatie cu situatia actuala. Avand in vedere fiabiliatea mai
buna a noilor echipamente, este posibila diminuarea traficului in anumite locatii.
1. Inainte de inceperea lucrarilor de constructii, se va elabora un plan de management al traficului, cu

mentionarea rutelor si limitelor de viteza obligatorii. Acesta va fi aprobat de autoritatile locale. Aprobarile
de trafic trebuie obtinute, in cazul anumitor categorii de drumuri, de la autoritati calificate.
2. In perioada executarii lucrarilor de conducte de apa, trebuie intreprinse urmatoarele actiuni de
minimizare:
 Rutele de transport temporar vor fi marcate; la locatia excavarilor si in zonele de traversare se vor
instala bariere si semnale luminoase.
 In masura in care este posibil, construirea retelei de conducte va afecta cat mai putine cai de
transport posibile, mentinand traficul in ambele sensuri; in cazul organizarii lucrarilor in zone
aglomerate, se vor lua in considerare varfurile de trafic ivite dimineata si seara.
 Construirea de intersectii va fi restrictionata la jumatate din zona acestora, cel mult. Metodele de
constructie vor fi adaptate in sensul minimizarii efectelor executarii acestora.
 In masura in care este posibil, intrarile in, si iesirile din, proprietatile private vor ramane deschise,
utilizandu-se mijloace sigure si usor de instalat in vederea asigurarii acestui lucru.
 In vederea atenuarii efectelor cumulate, ca urmare a executarii mai multor proiecte simultan,
contractantul va asigura coordonarea acestora cu alte societati care desfasoara activitati similare in
zona respectiva.
3. In perioada de constructie a conductelor de apa si canalizare, vor fi notificate toate autoritatile
competente: brigada de pompieri, autoritatile de transport public, politia etc. Operatorul de apa va asigura
coordonarea planurilor de trafic, in vederea minimalizarii oricaror conflicte.
4. Pe durata constructiilor sau dupa finalizarea acestora, toate perturbarile retelelor de transport vor fi
readuse la conditiile initiale.
7.9.42. Amenajare peisagistica
 Structurile permanente propuse in baza acestui plan pot avea un impact vizual negativ
permanent; sunt posibile daune semnificative aduse peisajului din zona anumitor componente
ale proiectului sau din vecinatatea acestora.

Impactul vizual depinde de tipul facilitatilor propuse. Conductele de apa sunt de obicei ingropate si nu
sunt vizibile dupa finalizare, coridorul de utilitati va fi nivelat si acoperit cu vegetatie. Uzinele de tratare a
apelor uzate si de epurare, precum si statiile de pompare sunt mult mai vizibile, intrucat sunt construite la
suprafata. Aceste facilitati vor avea un aspect industrial si vor afecta in mare masura calitatea vizuala a
zonei.
Un alt motiv semnificativ se refera la trasaturile initiale ale zonei, respectiv daca proiectul este
implementat intr-o zona unde exista deja constructii sau daca se utilizeaza o zona naturala. Majoritatea
lucrarilor privind uzinele de tratare reprezinta lucrari de modernizare si reinnoire a celor existente. In
aceste conditii, se va efectua numai o extindere a constructiilor existente. In general, in cazul ridicarii unor
constructii noi langa cele existente, contrastul cu zonele invecinate este mai putin semnificativ. Alte
facilitati vor fi amplasate in zone rezidentiale sau naturale, astfel incat impactul vizual poate fi
semnificativ.
In cazul in care anumite componente ale proiectului urmeaza sa fie situate in zone sensibile vizual
(parcuri, zone de recreere, spatii deschise), impactul generat este semnificativ. Componentele proiectului
care vor fi vizibile de la distanta, de pe drumurile publice cu trafic greu, vor avea, de asemenea, un
impact vizual semnificativ, cu exceptia cazului in care sunt intreprinse actiuni de minimizare adecvate.
 Executarea lucrarilor de constructii prevazute de prezentul proiect poate necesita taierea unor
copaci, excavatii, impactul asupra cladirilor sau cailor de circulatie existente.
Majoritatea obiectivelor prezentului plan vor fi construite langa constructii deja existente: uzine de tratare,
bazine de apa si conducte de apa. Prin urmare, impactul estetic atribuit noilor constructii nu va creste
semnificativ datorita acestora.
Cu toate acestea, sunt posibile impacte estetice negative asupra unora dintre obiectivele proiectului.
Totusi, aceste forme de impact vor fi analizate in detaliu cu ocazia evaluarii impactului asupra mediului,
ca urmare a proiectelor specifice respective.
 Noile facilitati prevazute in cuprinsul planului ar putea crea noi surse de iluminare sau reflectare
a luminii, ce ar putea avea efecte negative pe timpul noptii sau chiar pe timpul zilei pentru
zonele invecinate.
Lucrul pe timp de noapte poate impune functionarea anumitor surse de lumina in exterior: statii de tratare,
statii de pompare, statii de epurare etc. Acestea se vor adauga la sursele deja existente, astfel incat
uneori acestea pot fi nesemnificative. Dar atunci cand noile surse apar in zone rurale sau parcuri,
impactul estetic al acestora poate fi semnificativ.
 Constructiile care necesita indepartarea solului pot avea un impact estetic pe termen scurt.
Anumite constructii pot necesita lucrari de excavare, indepartare a vegetatiei, nivelare etc. Perturbarea
solului va avea un efect vizual pe termen scurt, datorita contrastului cu zonele invecinate, neperturbate.
Dupa acoperirea din nou cu vegetatie a acestora zone si, in anumite cazuri, dupa rearanjarea acestora,
tipul de impact respectiv este considerat nesemnificativ, luand in considerare si perioada scurta de
manifestare.
IMPACT PROGNOZAT – NEGATIV MINOR, LOCAL, MEDIUM TERM
7.9.44. Exploatare
 Impact datorat noilor constructii.

Particularitatile fizice ale proiectului propuse sunt modificate in mod nesemnificativ in comparatie cu cele
existente. Acestea nu vor necesita un spatiu suplimentar semnificativ si nu vor modifica regimul de
inaltime.
Retelele de distributie si canalizare nu induc forme notabile de impact vizual. Prin urmare, acestea sunt

considerate schimbari vizuale nesemnificative, in comparatie cu situatia actuala.
1. In masura posibila, constructiile vor fi amplasate astfel incat sa fie redus impactul vizual, prin
minimizarea interferentei cu elementele de suprafata existente. Elementele de constructie se vor imbina
in mod armonios.
2. La data finalizarii noilor constructii, vor fi asigurate culori placute, care trebuie sa se armonizeze cu
peisajul existent.
3. Urmatoarele aspecte vor fi evitate sau limitate la minimul necesar: taierea arborilor adulti, demolarile si
excavarile. Gardul care separa obiectivul proiectului de zonele rezidentiale adiacente va fi executat intr-o
maniera de natura sa minimizeze impactul estetic.
4. Instalatiile de iluminat vor fi utilizate astfel incat sa se evite perturbarea traficului, rezidentilor zonei sau
faunei salbatice.
5. In vederea reducerii reflectarii luminii solare, fatadele constructiilor trebuie sa fie alcatuite din materiale
care minimizeaza acest fenomen.
6. Taierea si daunele aduse vegetatiei vor fi limitate la minim. Dupa executare si punerea in functiune a
constructiilor, conductelor si altor facilitati construite, vegetatia zonelor afectate va fi refacuta.
7.10.REALIZAREA OBIECTIVELOR
Realizarea obiectivelor a stat la baza dezvoltarii Strategiei Judetene si, prin urmare, este prezentata in
capitolul 6.4.2.1 cu privire la alimentarea cu apa si in capitolul 6.4.2.2 cu privire la sectorul apelor uzate.
7.11.CERINTE INSTITUTIONALE
In vederea asigurarii arhitecturii institutionale corecte, avand in vedere ca in 2003 in Romania Autoritatea
nationala de reglementare, ANRSC (Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare
de Utilitati Publice) avea in evidenta un numar de 634 de operatori de apa si canalizare in tara, conceptul
de regionalizare introdus de programul SAMTID a fost considerat cea mai buna optiune pentru infiintarea
de companii efectiv performante, bazata pe economia de scara.
Procesul de regionalizare consta in concentrarea functionarii serviciilor furnizate de un grup de
municipalitati intr-o zona geografica definita, la nivelul bazinului raului si/sau granitelor administrative
(municipalitati, judet). Serviciile de Regionalizare urmaresc sa asigure faptul ca 2.600 de localitati cu
peste 2.000 de locuitori indeplinesc obiectivele de performanta pentru 2018 stabilite de POS, prin
concentrarea managementului serviciilor de ape si ape uzate la nivelul a aproximativ 50 de operatori mai
puternici, infiintati si dezvoltati prin fuziunea companiilor de utilitati existente in Operatori Regionali (ROC).
Dupa ce Romania a devenit un stat membru al Uniunii Europene, trebuie sa se conformeze cu Directiva
Europeana 98/83/EC privind calitatea apei potabile pana in 2015 si cu Directiva 91/271/EC privind
epurarea apei uzate urbane pana la sfarsitul anului 2018.
Din aceasta cauza, in perioada 2010-2015 Romania intentioneaza sa realizeze investitiile necesare
pentru a fi in conformitate cu indicatorii europeni de apa potabila, de exemplu turbiditatea, amoniacul,
aluminiul, pesticidele, nitratii etc si pentru colectarea, epurarea si deversarea apei uzate urbane.
De asemenea pana in anul 2015 colectarea si epurarea apei uzate este planificata sa fie realizata pentru
un numar de 263 aglomerari cu un echivalent al populatiei mai mare de 10.000 si pana in 2018 in 2.346
aglomerari cu un echivalent al populatiei intre 2.000 si 10.000.

Prin urmare va fi esentiala implementarea masurilor institutionale orizontale pentru a imbunatati

capacitatea si performanta financiara a statiilor de apa pentru a realiza servicii durabile de apa. In general
exista nevoia de creere a unui mediu pentru a atrage investitiile in sector.
Din punct de vedere institutional, regionalizarea este realizata prin reorganizarea serviciilor publice
existente detinute de municipalitati. Aceasta se bazeaza pe trei elemente institutionale cheie:
 Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (IDA)
 Operatorul Regional (ROC)
 Managementul Contractelor de Delegare a Serviciilor.
ADI este unicul interlocutor pentru OR, ca unic organism de dezbatere si coordonare, reprezentand
interesele comune ale municipalitatilor membre in ce priveste serviciile de apa si canalizare, si mai ales in
ce priveste strategia generala, investitiile si politica de tarifare.
ADI exercita, in numele si pentru municipalitatile sale membre, anumite competente si prerogative,
drepturi si obligatii ale acestora, pe baza unei imputerniciri primite de ADI prin statutul sau.
OR este o societate comerciala detinuta de toate municipalitatile membre ADI sau de o parte din ele,
careia i se delega managementul serviciilor de apa si canalizare, printr-un contract specific. Relatia dintre
ADI si OR se stabileste prin acest contract, cu respectarea celor trei reguli interne de la nivelul european.
Managementul delegarii serviciilor constituie elementul de baza al organizarii functionale si institutionale
a administrarii regionalizate a serviciilor de ape si ape Uzate si urmareste urmatoarele:
 Asigurarea unei relatii echilibrate intre autoritatile locale si operatorul regional.
 Axarea contractului pe elaborarea, finantarea si executarea planului de investitii, ca baza pentru
consolidarea performantei companiei de utilitati,
 Gestionarii aspectelor cheie care conduc la un management eficient, dinamic si durabil al apelor si
apelor uzate, in particular cu privire la urmatoarele:
o Managementul activelor si sistemul de finantare,
o Sistemul de ajustare a tarifelor,
o Procesele de raportare si control,
Contractul de delegare stabileste obligatiile si drepturile fiecarei parti in ce priveste elaborarea

programelor de investitii si realizarea unor niveluri adecvate de performanta a serviciilor. OR este
desemnat sa gestiioneze, sa exploateze, sa intretina, sa modernizeze, sa reinnoiasca si sa extinda, acolo
unde este cazul, toate activele publice desemnate in contract, exclusiv pe riscul sau si in considerarea
platilor (incasarilor de tarife) de la clientii sai, in conditiile si cu respectarea prevederilor contractului.
Ca rezultat al acestor consideratii, in judetul Suceava actioneaza urmatorii factori:
 Operatorul regional (OR): SC. ACET SA;
 Asociatia de Dezvoltare Inter-comunitara (ADI). AJAC Suceava
In urma analizei actului constitutiv si activitatilor derulate pana in prezent, se poate concluziona ca
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara indeplineste cerintele din Programul Operational Sectorial
pentru Mediu si respecta prevederile legislatiei in vigoare si altor reglementari aplicabile, avand
capacitatea de a-si indeplini, la nivelul unitatilor administrativ – teritoriale membre ale ADI, scopul pentru
care a fost creata, precum si pe cea de a realiza sarcinile trasate prin Statutul Asociatiei. Structura
organizationala a ADI ii permite Asociatiei sa isi exercite drepturile specificate prin actul constitutiv,
precum si luarea deciziilor corecte si adecvate pentru asigurarea unui management eficient al serviciilor
de alimentare cu apa si canalizare.
ACET S.A. a fost fondata in 1998, in aprilie 2005 devenind Operator Regional (ROC) in cadrul Proiectului

de Asistenta Tehnica SAMTID, extanzandu-si aria de operare in baza unui contract de concesiune in
orasele: Campulung Moldovenesc, Falticeni, Vatra Dornei, Gura Humorului, Siret si Solca. In anul 2010
au fost incorporate si Municipiul Radauti si Salcea. In anul 2013 au fost incorporate si comunele Baia si
Ipotesti.
Contractul de Delegare este incheiat in conformitate cu cerintele POS – Mediu si prevederilor legislatiei
in vigoare si asigura baza organizarii operationale si institutionale pentru gestionarea serviciilor de
alimentare cu apa si canalizare de pe teritoriul judetului Suceava. Prin semnarea contractului de delegare
se concretizeaza constituirea cadrului institutional in judetul Suceava si se confirm existenta unui element
institutional functional, pe deplin implementat.
Constientizarea de catre autoritatile locale a importantei regionalizarii si principiilor care guverneaza acest
proces esential pentru pregatirea, promovarea si implementarea de proiecte in domeniul serviciilor de
alimentare cu apa si canalizare.
Autoritatile locale au reusit sa asigure, prin documentele care au stat la baza constituirii cadrului
institutional la nivel de judet, transpunerea reglementarilor “in house” ale procesului de regionalizare.
7.12.CONCLUZIE
Analiza si evaluarea situatiei existente, in comparatie cu obiectivele Nationale, defalcate la nivel de Judet,
indica faptul ca vor trebuie efectuate investitii masive in Judetul Suceava.
Planul de investitii pe termen lung reflecta considerentele generale dezvoltate in cadrul Strategiei
Judetene, privind utilizarea timpului ramas pana la conformarea deplina cu standardele CE pentru
reabilitarea retelelor:
 In domeniul apelor, pentru reducerea pierderilor si ajustarea capacitatilor de tratare a apei la
cererea de apa reala, in vederea evitarii supradimensionarii
 In domeniul apelor uzate, pentru reducerea infiltratiilor, pentru a permite proiectarea de facilitati
viitoare precum conductele colectoare, statiile de pompare si statiile de epurare, la cerintele reale
In general, impactul masurilor este pozitiv, intrucat acestea constituie proiecte pur de mediu. Cu toate
acestea, impactele negative pe durata construirii si exploatarii vor fi luate in considerare si minimizate, in
conformitate cu legislatia romana aplicabila.

Cap - 7-Plan de Investitii Pe Termen Lung PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap - 7-Plan de Investitii Pe Termen Lung PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Actualizare MASTER PLAN – Componenta “J”

PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG

Judetul SUCEAVA 1-124 / 7

7. PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG 13

7.2. CONTEXTUL PLANIFICARII 15

7.3. MASURI DE INVESTITII PE TERMEN LUNG 16

Judetul SUCEAVA 2-124 / 7

7.3.9.2 Aductiune Error! Bookmark not defined.

Judetul SUCEAVA 3-124 / 7

7.3.17.2 Statia de tratare 48

Judetul SUCEAVA 4-124 / 7

7.3.26. Comuna Volovat 56

Judetul SUCEAVA 5-124 / 7

7.3.34. Comuna Fratautii Vechi 64

Judetul SUCEAVA 6-124 / 7

7.3.41.3 Statia de tratare 72

Judetul SUCEAVA 7-124 / 7

7.3.52.2 Reteaua de distributie 80

Judetul SUCEAVA 8-124 / 7

7.3.61.4 Statia de epurare 87

Judetul SUCEAVA 9-124 / 7

Judetul SUCEAVA 10-124 / 7

7.3.81.1 Captare 102

7.4. Alimentare cu energie electrica de urgenta: de rezerva / auxiliara 104

7.5. PARAMETRI DE PROIECTARE DE BAZA SI PREDIMENSIONARE 104

7.6. COSTURI UNITARE 104

7.7. COSTUL INVESTITIEI 105

7.8. COSTURI DE FUNCTIONARE, INTRETINERE SI ADMINISTRARE 106

7.9. IMPACTUL MASURILOR PROPUSE 106

Judetul SUCEAVA 11-124 / 7

7.9.32. Exploatare 116

7.10. REALIZAREA OBIECTIVELOR 122

7.11. CERINTE INSTITUTIONALE 122

7.12. CONCLUZIE 124

Judetul SUCEAVA 12-124 / 7

7. PLAN DE INVESTITII PE TERMEN LUNG

Investitiilor necesare pot fi rezumate dupa cum urmeaza:

• Construirea de 2.251 km de extindere a retelei de distributie si 2.348 km de extinderea retelei de

• Construirea, reabilitarea si extinderea urmatoarele facilitati de epurare:

 Construirea, reabilitarea si extinderea unui mare numar de facilitati de tratare si rezervoare de

Judetul SUCEAVA 13-124 / 7

Impactul masurilor pe termen lung propuse este analizat in capitolul 7.9.

Conform celor mentionate anterior, consolidarea institutionala consta in procesul de regionalizare.

Judetul SUCEAVA 14-124 / 7

7.2. CONTEXTUL PLANIFICARII

Judetul SUCEAVA 15-124 / 7

7.3. MASURI DE INVESTITII PE TERMEN LUNG

7.3.1. Municipiul Suceava

Judetul SUCEAVA 16-124 / 7

 Inlocuirea tuturor vanelorsi fitingurilor,

Reabilitarea conductei de aductiune ce functioneaza prin pompare dintre Statia de Pompare a

Judetul SUCEAVA 17-124 / 7

Judetul SUCEAVA 18-124 / 7

Extinderea retelei de canalizare

7.3.2. Orasul Salcea

7.3.2.1 Reteaua de distributie a apei

Judetul SUCEAVA 19-124 / 7

7.3.3. Comuna Scheia

7.3.3.2 Reteaua de canalizare

Judetul SUCEAVA 20-124 / 7

deversoarelor de ape pluviale, bazinelor de retentie a apelor pluviale si dezavantajelor asociate.

Pentru satul Scheia se propun urmatoarele investitii:

Pentru satul Mihoveni se propun urmatoarele investitii: